Teste Grila Tranzactii Comerciale [PDF]

Zitiervorschau

Teste grilă – Tehnica operaţiunilor de comerţ exterior

a) b) c) d)

1. Printre argumentele care susţin decizia de export se numără: riscuri specifice prelungirea ciclului de viaţă al produsului investiţii suplimentare economii de scara

A (a,b,c)

B (b)

C(b,c,d)

D(b,d)

a) b) c) d)

2. Mostra reprezintă un indicator de eficienţă o marfă ce se aşteaptă să ajungă aşa cum este la destinaţie o parte reprezentativă a mărfii sau un exemplar complet o descriere a mărfii

a) b) c) d)

3. Când se foloseşte clauza „neto” vânzătorul pretinde ceva pentru ambalaj calculează separat preţul ambalajului ambalajul este raportat la preţul unitar al mărfii nu pretinde nimic pentru ambalaj

a) b) c) d)

4. Riscul de preţ apare: datorită neconcordanţei în timp a transportului datorită neconcordanţei cantităţii tranzacţionate datorită neconcordanţei în timp a valorii tranzacţiei datorită fluctuaţiilor valutare

a) b) c) d)

5. Condiţia de livrare indică data semnării contractului data la care urmează să aibă loc livrarea modalitatea de plată momentul şi locul trecerii cheltuielilor şi riscurilor de la exportator la importator

a) b) c) d)

6. Clauza „coş valutar simplu” poate fi inclusă în contract la cererea exportatorului pentru a acoperi riscului de neplată a contractului de apreciere a cursului valutei din contract de deprecierea cursului valutei din contract de creştere a costurilor de producţie

a) b) c) d)

7. Reducerea de preţ obţinută de importator la cumpărarea unei cantităţi mari de marfă se numeşte scont de reglementare bonificaţie remiză refacţie

a) b) c) d)

8. Plata în avans este tehnica de plată cea mai sigură pentru intermediar bancă importator exportator

9. Pentru importator mijlocul de plată cel mai riscant este: a) plata la predarea mărfii b) plata contra factură c) incasso-ul documentar d) plata în avans 10. Cererea de deschidere a acreditivului este adresată a) de banca comercială b) de ordonatorul acreditivului băncii beneficiare a acreditivului c) de ordonatorul acreditivului băncii emitente a acreditivului d) de beneficiarul acreditivului băncii emitente a acreditivului 11. Biletul la ordin presupune participarea la emiterea sa a a) trei persoane (trăgător, tras, beneficiar) b) o bancă şi trasul c) patru persoane (emitent, trăgător, tras şi beneficiar) d) două persoane (emitent şi beneficiar) 12. Barterul, în forma lui cea mai simplă a) constă în combinarea unui transfer de tehnologie cu preluarea de către furnizorul echipamentelor a producţiei obţinute de beneficiar cu ajutorul acestor echipamente b) reprezintă un schimb de bunuri de valoare egală, adică un export şi un import concomitant c) este o procedură prin care o parte dintr-un bun exportat este produs în ţara importatoare d) nu se mai foloseşte astăzi în relaţiile comerciale 13. Cererea de ofertă a) produce efecte când ajunge la destinatar b) nu produce efecte juridice dar are funcţia importantă de a declanşa dialogul precontractual c) este irevocabilă d) trebuie să fie făcută în scris 14. Acceptarea ofertei a) nu poate fi expresă b) trebuie să rezulte dintr-un fapt pozitiv (o declaraţie, o acţiune etc.) al destinatarului c) poate să rezulte dintr-o atitudine pasivă sau din tăcerea destinatarului d) se realizează în prezenţa părţilor 15. Negociatorii experimentaţi se ghidează după o serie de principii confirmate cum ar fi: a) Formularea clară a obiectivelor b) ignorarea punctului de vedere al partenerului c) respectarea dreptului la avantaje reciproce d) tratarea partenerilor ce pe nişte adversari A(a,b) B(a,c) C(a,d) D(c,d) 16. Contractul reprezintă a) comunicarea în afaceri internaţionale b) materializarea acordului de voinţă c) activitate de control d) activitate de contractare

17. Tipul de marfă reprezintă a) o parte reprezentativă a mărfii ce serveşte la determinarea calităţii mărfii contractate b) o marfă care se acceptă prin simpla vizionare c) un simbol al unei calităţi standard de care trebuie să se apropie cât mai mult calitatea mărfii ce urmează a fi livrată d) un indicator de eficienţă 18. În determinarea calităţii mărfii marca a) permite identificarea calitativă a unui produs dintr-o gamă de produse similare b) reprezintă o parte reprezentativă a mărfii c) presupune că importatorul acceptă marfa “aşa cum este” d) presupune că cumpărătorul examinează marfa şi îşi dă consimţământul asupra ei 19. Importatorul va accepta marfa cu unele deprecieri calitative dacă în contractul internaţional este prevăzută clauza: a) “tel quel” b) “sound delivered c) “rye- terms” d) după încercare 20. Marcajul neutru se utilizează atunci când a) marfa urmează să fie reexportată. b) se cere o manipulare atentă c) marfa rămâne în ambalajul producătorului d) în preţul mărfii nu se include nici preţul ambalajului intern 21. O cambie care nu are înscrisă scadenţa este plătită la a) 15 zile b) 30 de zile c) vedere d) un număr de zile de la emitere 22. Licitaţiile au ca obiect principal de comercializare a) mărfuri fungibile b) maşini şi instalaţii c) mărfuri nefungibile şi netipizate d) mărfuri cu ridicata 23. Se comercializează prin tehnica burselor a) produse deteriorate pe parcursul transportului b) maşini şi instalaţii c) mărfuri generice, fungibile d) mărfuri cu amănuntul 24. Tranzacţiile tip “buy-back”reprezintă a) operaţiuni paralele ce constau în combinarea unui transfer de tehnologie cu preluarea de către furnizorul echipamentelor a producţiei obţinute de beneficiar cu ajutorul acestor echipamente b) o formă a exportului indirect c) o parte dintr-un bun exportat este produs în ţara importatoare d) o operaţiune brusieră

25. Cumpărarea în compensare a) este practicată în cazul bunurilor fungibile b) o parte dintr-un bun exportat este produs în ţara importatoare c) se realizează pe ”pieţe de aucţiune” d) o formă a exportului indirect 26. În cazul unui contract de vânzare internaţională, dovada originii mărfii se face prin a) factura externă b) certificatul de calitate c) certificatul de origine d) documentul de transport 27. În cazul biletului de ordin a) emitentul cumulează funcţiile trăgătorului şi trasului b) beneficiarul cumulează funcţiile trăgătorului şi trasului c) emitentul cumulează funcţiile trăgătorului şi beneficiarului d) trăgătorului cumulează toate funcţiile 28. În cadrul pregătirii mărfii pentru export, numărul coletelor în ordinea marcării lor se menţionează în: a) factura externă b) factura pro forma c) lista de colisaj d) factura consulară 29. Riscul de preţ apare: a) datorită neconcordanţei în timp a valorii tranzacţiei b) datorită neconcordanţei cantităţii tranzacţionate c) datorită neconcordanţei în timp a valorii transportului d) datorită neconcordanţei în timp a calităţii mărfii tranzacţionate 30. O ofertă produce efecte: a) din momentul în care este expediată de ofertant b) când destinatarul face o contraofertă c) când ajunge la destinatar d) când se semnează contractul 31. O funcţie de informare asupra condiţiilor pieţei îmdeplineşte a) oferta b) contraoferta c) cererea de ofertă d) comanda 32. Compromisul în cadrul negocierilor reprezintă a) concesii reciproce b) renunţarea la obiecţii c) renunţarea totală la combaterea obiecţiilor d) concesii unilaterale

33. O cambie poate fi garantată prin operaţiunea de a) scontare b) avalizare c) rescontare d) acceptare

33. Scontarea unei cambia presupune a) garantarea b) acceptarea c) încasarea înainte de scadenţă d) avalizarea 34. Devizele sunt a) titluri de credit pe termen scurt, denominalizate în monedă străină b) titluri de credit pe termen scurt, denominalizate în monedă naţională c) sunt titluri de credit pe termen lung, denominalizate în monedă străină d) nu sunt titluri de credit

35. Cambia este un document ce poate fi transmis de la un posesor la altul prim a) andosare b) avalizare c) scontare d) rescontare 36. Clauza văzut şi plăcut presupune că a) importatorul acceptă marfa aşa cum este b) importatorul acceptă marfa după încercare c) importatorul a văzut marfa înainte de semnarea contractului. declarându-se mulţumit de calitatea acesteia d) importatorul nu acceptă marfa 37. a) b) c) d)

În cazul clauzei „bruto per neto” vânzătorul în preţul mărfii se include nici preţul ambalajului intern nici al celui extern costul ambalajului (ridicat) se calculează separat de al mărfii; ambalajul se facturează separat; preţul ambalajului este cuprins în preţul mărfii în preţul mărfii nu se include nici preţul ambalajului intern nici al celui extern

38. Evitarea sau diminuarea riscului de preţ se poate realiza prin a) includerea în contract a unor clauze specifice b) vânzarea produselor cu plata imediata c) desfăşurarea operativă obligatiilor contractuale d) toate răspunsurile de mai sus 39. Dupa cauzele care determină producerea lor, riscurile pot fi:

a) naturale b) politice c) administrative d) manageriale A(a, b, c) B(a,c,d)

C(a,b,c)

D(a,b,c,d)

40 O clauze destinată diminuarii sau evitării riscului de preţ este a) clauza coş valutar b) Clauza generala (C.E.E./O.N.U.) c) clauza vaşutară simplă d) toate cele de mai sus

Riscul valutar reprezintă posibilitatea apariţiei unei pierderi în cadrul unei tranzacţii economice sau financiare ca urmare a : a) modificării cursului valutar în care se face plata, între momentul încheierii contractului şi cel al scadenţei b) modificării preţului intre momentul încheierii contractului şi cel al scadentei 41.

c) în situaţia plăţii imediate d) niciun răspuns corect

Tehnicile contractului de prevenire si diminuare a riscului valutar urmăresc : a) Alegerea celei mai bune variante pentru modeda platii ; b) Anticiparea sau intarzierea efectuarii platii sau intarzierii prin fixarea scadentei platii si introducerea unor marje asiguratorii in pret corelate cu prognozele privind evolutia monedei platii ; c) Realizarea unei strategii financiar valutare la nivelul fiecarei firme implicate in afacerea respectiva urmarind sincronizarea incasarilor cu platile in aceiasi valuta ; d) Folosirea celor mai adecvate clauze valutare A(a,b,d) B(a,c,d) C(a,b) D(a,b,c,d) 42.

43. a) b) c) d)

Nu sunt incluse în categoria riscurilor comerciale riscurile

privind bonitatea partenerilor comerciali privind negocierea neurmatăde contractare de scumpire a materiilor prime naturale

Licitaţiile de export a) presupune cumpărarea unei mărfi în regim de import şi vânzarea ei în regim de export b) are ca obiect prelucrarea materiilor prime, materialelor aparţinând uneia dintre părţi de către cealaltă parte c) se mai numesc pieţe de aucţiune d) exprimă acordul de voinţă al părţilor, referitor la transferul dreptului de utilizare a brevetului 44.

45.

a) b) c) d)

Lohn-ul are ca obiect prelucrarea materiilor prime, materialelor aparţinând uneia dintre părţi (importatorul) de către cealaltă parte (exportatorul) presupune cumpărarea unei mărfi în regim de import şi vânzarea ei în regim de export transferarea unui drept de proprietate industrială unei firme în schimbul unei sume de bani toate reărpunsurile de mai sus

Exportul direct se realizează prin a) intermediul brokerilor b) birourile sau sucursalele proprii 46.

c) reprezentanţi sau mandatari

d) niciun răspuns correct 47. a) b) c) d)

În funcţie de tehnicile de comercializare, distingem: Preţuri de oligopol Preţuri de cartel Preţuri de licitaţie preţuri de monopol

48. a) b) c) d)

În funcţie de poziţia celor care le stabilesc, avem preţuri de producător cotaţii de bursă; preţuri de licitaţie; preţuri de catalog

49. Elemente luate în calcul în fundamentarea preţurilor sunt: a) raportul dintre cerere şi ofertă b) condiţiile de plată; c) conjunctura internaţională;

d) toate răspunsurile sunt corecte 50.

a) b) c) d)

Reprezintă metode de fundamentare a preţului Metoda preţului specific Metoda Fischer Metoda proporţionalităţii multiple toate cele de mai sus

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50