Teste Grila Masini Electrice [PDF]

Zitiervorschau

CULEGERE DE TESTE GRILA LA MASINI ELECTRICE

TRANSFORMATOARE ELECTRICE 1.Circuitele magnetice ale transformatorului se execută din : a. oţel electrotehnic b. cupru sau aluminiu c. materiale izolante cum ar fi : carton electrotehnic,textilit,porţelan,etc. 2. Circuitele magnetice ale transformatoarelor se execută din materiale feromagnetice pentru că: a. au permeabilitate magnetică redusă b. au permeabilitate magnetică mare c. au permitivitate redusă 3.Circuitul magnetic al transformatoarelor se execută sub formă de tole pentru: a. a reduce pierderile prin histerezis b. a reduce pierderile prin curenţi turbionari c. a mări rezistivitatea 4. Infăşurările transformatoarelor se execută din materiale având: a. permiabilitatea relativ mare b. rezistivitatea relativ mică c. permitivitate relativ mare 5. Circuitele electrice (înfăşurările) transformatoarelor se execută din : a. oţel electrotehnic b. cupru sau aluminiu c. carton electrotehnic sau textolit 6. Care dintre parametrii electrici ai unui transformator electric rămâne neschimbat: a) curentul; b) tensiunea; c) frecvenţa; 7. Autotransformatorul este: a) un transformator cu miez feromagnetic şi o singură înfăşurare de fază, prevăzută cu una sau mai multe prize, înfăşurarea de joasă tensiune reprezentand o parte a înfăşurării de înaltă tensiune, cele două părţi fiind legate galvanic. b) un transformator special utilizat la transformarea numai a anumitor parametri electrici un transformator special utilizat numai pe instalatiile electrice de inalta tensiune. c) un transformator special care modifica val;oarea frdcventei;

8. Transformatorul electric este un dispozitiv static, având două sau mai multe înfăşurări cuplate magnetic, în care se transformă: a) în baza legii inducţiei electromagnetice – parametrii electrici (tensiunea, curentul, numărul de faze) ai energiei electrice în curent alternativ, frecvenţa rămânând neschimbată; b) în baza legii conservarii fluxului magnetic – parametrii magnetici; c) în baza teoremei a II-a a lui Kirchhoff – tensiunea si curentul; 9. Transformatorul electric este construit din următoarele elemente constrcutive de bază : a) Miezul feromagnetic si Sistemul de înfăşurări b) Stator si rotor c) Infasurare primara si secundara 10. Miezul feromagnetic realizează: a) un cuplaj magentic strâns între circuitele electrice ale înfăşurărilor; b) un suport solid pe care se monteaza cele doua infasurari fara implicare directa in circuitul magnetic al dispozitivului; c) legatura cu consumatorii cuplati la transformator; 11. Care din urmatorii curenti aplicati in primarul transformatorului produc campul magnetic a) Curentul de excitatie b) Curentul primar c) Curentul de magnetizare 12. Care din cele trei materiale sunt folosite impreuna la miezul feromagnetic: a) Cupru, otel electrotehnic si materiale izolante b) Cupru, otel electrotehnic si fonta c) Fonta, cupru si otel 13. Care din urmatoarele nu este un element necesar la functionarea transformatorului: a) Miezul feromagnetic b) Infasurarea secundara c) Forta electrostatica 14. Care din urmatoarele defineste actiunea transformatorului: a) Transferul energiei electrice pe cale electromagnetica din primar in secundar b) Transferul energiei electrice pe cale electrostatica din primar in secundar c) Dezvoltarea unei forte contraelectromotoare la intretaierea bobinelor de campul magnetic 15. Care sunt marimile electrice care se modifica la un transformator in secundar fata de primar: a) Tensiunea si curentul b) Tensiunea si factorul de putere

c) Curentul si factorul de putere 16. De ce se realizeaeza miezul feromagnetic al transormatoarelor din tole de tabla silicioasa inalt aliata a) Pentru a reduce pierderile Joule b) Pentru a micsora pierderile prin curenti turbionari c) Pentru a reduce consumul de materiale 17. Care sunt diferentele majore dintre infasurarile primare si secundare ale unui transformator a) Infasurarea primara are un numar mai mare de spire decat cea secundara b) Infasurarea primara are mai multa izolatie c) Infasurarea primara este conectata la sursa de alimentare, iar cea secundara la sarcina 18. Cum se racesc transformatoarele de puteri nominale mici a) In aer, prin convectie libera b) In ulei, prin convectie libera c) In hidrogen, prin conductie 19. Cum se denumesc infasurarile transformatorului dupa marimea relativa a tensiunii a) De inalta tensiune si de curent mic b) De curent mare si de joasa tensiune c) De inalta tensiune si de joasa tensiune 20. Cum se impart transformatoarele dupa numarul de faze a) Monofazate si trifazate b) Monofazate si polifazate, cele mai raspandite fiind transformatoarele trifazate c) Bifazate si trifazate 21. Care din urmatoarele trei elemente sunt marimi nominale inscrise pe placuta indicatoare (eticheta) a) Puterea nominala, numarul de coloane, curentul de mers in gol b) Grupa de conexiuni, tensiunea nominala, tipul miezului feromagnetic c) Puterea nominala, tensiunile nominale, curentii nominali de linie, numarul de faze 22. Care sunt principalele elemente constructive ale miezului feromagnetic a transformatorului a) Coloanele si tolele b) Bobinele si jugurile c) Coloanele si jugurile 23.Cum sunt bobinate infasurarile de la transformatoare de puteri mari a) Pe o carcasa de material electroizolant b) Pe o carcasa de material texturat c) Pe o carcasa de material feromagnetic

24. In ce se transforma pierderile de putere din elementele active ale transformatorului a) Aer b) Caldura c) Curent 25. Care este denumirea elementelor notate cu 1 si 2 ale transformatorului monofazat din Fig. T 1. a) 1 - infasurarea primara 2 - infasurarea secundara b) 1 - infasurarea secundara 2 - infasurarea primara c) 1 - miezul feromagnetic 2 - bobina principala

26. Care este denumirea elementelor notate cu 3 si 4 ale transformatorului monofazat din Fig.T 1. a) 3-generator (sarcina) 4-secundar b) 3-primar 4 -secundar c) 3-generator (sursa) 4-sarcina (consumator)

27. Care este denumirea elementului notat cu 5 a transformatorului monofazat din Fig.T 1. a) 5-miez conductor b) 5-infasurare primara c) 5-miez feromagnetic

28. Fie un transformator monofazat având înfăşurarea primară, cu w1 spire, alimentată de la o sursă de curent alternativ de tensiune u1 si înfăşurarea secundară deschisă. Aplicând legea inducţiei electromagnetice pe un contur închis

care străbate cele w1 spire ale înfăşurării primare în sensul

pozitiv al curentului i1 şi se închide prin aer pe o linie a tensiunii la borne şi presupunând că fluxul magnetic se închide numai prin miez, se poate scrie ecuaţia:

a)

e1 = − w1

dϕ = R1i1 − u1 dt

b) u1 = U 1 2 sin ωt ≈ w1 c) ϕ = ∫

dϕ dt

U1 2 U 2  π sin ωt = 1 sin  ωt −  w1 2 ω ⋅ w1 

29. Raportul tensiunilor la bornele celor două înfăşurări, notat cu ku are valoarea

a) k u =

u1 w1 = u 2 w2

b) k u =

I 1 n1 = I 2 n2

c) k u =

φ1 φ2

30. Inductivitatea proprie a înfăşurării primare a transformatorului se defineste ca: a) Raportul dintre fluxul total al înfăşurării şi curentul ce parcurge infasurarea respectiva b) Produsul dintre fluxul total al înfăşurării şi curentul ce parcurge infasurarea respectiva c) Raportul dintre tensiune si curent 31. Relaţia L11 =

w1ϕ11 reprezintă: i1

a Inductivitatea proprie; b Inductivitatea mutuală; c Inductivitatea de dispersie; 32. Inductivitatea mutuală depinde de: a) Numai de spirele proprii;

b) Numai de spirele înfăşurării la care se referă; c) Spirele proprii şi de spirele înfăşurării cu care este cuplată magnetic; 33. Reacţia indusului la un transformator se exprimă prin relaţia: a) θµ = w1i1 + w2i2 ; b) θµ = w2i2 ; c) θµ = w1

du1 du + w2 2 ; dt dt

34. Care dintre parametrii electrici ai unui transformator electric rămâne neschimbat: a) Curentul; b) Tensiunea; c) Frecvenţa; 35. Intre infăşurarea primară şi secundară a unui transformator de putere trebuie să fie : a) Un cuplaj magnetic strans (bun) b) Un cuplaj magnetic slab c) Cuplaj magnetic nul 36. Pentru reducerea pierderilor prin curenti turbionari se poate actiona in a) Reducerea grosimii ∆ a tolei si marirea rezistivitatii ρ a materialului magnetic, efect care se obtine prin alierea otelului cu siliciu; b) Reducerea marimii fizice a transformatorului electrice c) Alimentarea transformatorului de la o sursa de tensiune stabilizata 37. De ce se realizeaeza miezul feromagnetic al transormatoarelor din tole de tabla silicioasa inalt aliata? a) Pentru a reduce pierderile Joule b) Pentru a micsora pierderile prin curenti turbionari c) Pentru a reduce consumul de materiale 38. Care sunt marimile electrice care se modifica la un transformator in secundar fata de primar? a) Tensiunea si curentul b) Tensiunea si factorul de putere c) Curentul si factorul de putere 39. Care din urmatoarele defineste actiunea transformatorului? a) Transferul energiei electrice pe cale electromagnetica din primar in secundar b) Transferul energiei electrice pe cale electrostatica din primar in secundar c) Dezvoltarea unei forte contraelectromotoare la intretaierea bobinelor de campul magnetic 40.Care din urmatoarele nu este un element necesar la functionarea transformatorului? a) Forta electrostatica

b) Infasurarea primara c) Infasurarea secundara 41. Care din cele trei materiale sunt folosite impreuna la miezul feromagnetic? a) Cupru, otel electrotehnic si materiale izolante b) Cupru, otel electrotehnic si fonta c) Fonta, cupru si otel 42. Cine produce fluxul magnetic care determina aparitia tensiunii in secundar a) Tensiunea electromotoare din primar b) Tensiunea electromotoare din secundar c) Curentul primar 43. Care flux magnetic induce in secundarul transformatorului tensiunea electromotoare E2 a) Fluxul magnetic de dispersie b) Fluxul magnetic de sucurtcircuit c) Fluxul magnetic util 44. Care din urmatoarele afirmatii, referitoare la raportul de transformare a unui transformator, este adevarata a) Este direct proportional cu numarul de spire din secundar si invers proportional cu cel din primar b) Este direct proportional cu numarul de spire din primar si invers proportional cu cel din secundar c) Este direct prortional fluxul magnetic de dispersie 45. Care este valoarea raportului de transformare a unui transformator daca tensiunea aplicata primarului este 400V, iar cea din secundar este 200V? a) 0,5 b) 2 c) 8 46. Daca un transformator are raportul de transformare egal cu 5 si tensiunea din secundar egala cu 20V, care este tensiune primarului? a) 50V b) 10V c) 100V 47. Daca un transformator are in primar 100 de spire, iar raportul de transformare este 2, care este numarul de spire din secundar? a) 200spire b) 50spire

c) 10sprire 48. Daca un transformator are in primar un curent de 10A si o tensiune de 100V, iar in secundar o tensiune de 20V care este valoarea curentului din secundar? a) 100A b) 200A c) 50A 49. Pentru un transformator, atunci când se ţine seama de pierderile în fier, este valabilă relaţia: a) ρ H = σ H ⋅ B ; b) ρ H = σ H ⋅ f ⋅ B ; c) ρ H = σ H ⋅ f ⋅ B 2 50. Pentru un transformator electric căderea chimică de tensiune este: a) mică în raport cu tensiunea de alimentare; b) mare în raport cu tensiunea de alimentare; c) 0; 51. În teoria fizică a transformatorului monofazat tensiunea la bornele înfăşurării secundare depinde: a) De inductivitatea proprie; b) De inductivitatea mutuală; c) De inductivitatea proprie, inductivitatea mutuală şi rezistenţa înfăşurării secundare; 52. În teoria tehnică a transformatorului monofazat: a) Se folosesc inductivităţile utile şi cele de dispersie; b) Se neglijează pierderile în fier; c) Se foloseşte suprapunerea efectelor; 53. Randamentul transformatorului monofazat: a) Depinde doar de puterea activă; b) Depinde de pierderile în fier; c) Depinde doar de puterea reactivă; 54. În regimul de mers în gol transformatorul: a) Se comportă ca o bobină de reactanţă cu miez de fier saturat; b) Se comportă ca o rezistenţă în scurtcircuit; c) Se comportă ca un condensator de inducţie; 55. Reacţia indusului la un transformator se exprimă prin relaţia: a) θµ = w1i1 − w2i2 ; b) θµ = w1

du1 du + w2 2 ; d) θµ = w1i1 + w2i2 dt dt

56. Fie un transformator monofazat având înfăşurarea primară, cu w1 spire, alimentată de la o sursă de curent alternativ de tensiune u1 si înfăşurarea secundară deschisă. Aplicând legea inducţiei electromagnetice pe un contur închis

care străbate cele w1 spire ale înfăşurării primare în sensul

pozitiv al curentului i1 şi se închide prin aer pe o linie a tensiunii la borne şi presupunând că fluxul magnetic se închide numai prin miez, se poate scrie ecuaţia:

a) e1 = − w1

dϕ = R1i1 − u1 dt

b) u1 = U 1 2 sin ωt ≈ w1 c) ϕ = ∫

dϕ dt

U1 2 U 2  π sin ωt = 1 sin  ωt −  2 w1 ω ⋅ w1 

57. Prin aplicarea legii inducţiei electromagnetice celor două circuite ale unui transformator monofazat rezultă ecuaţiile:

a) R1i1 − u1 = − w1

d (ϕ11 + ϕ12 ) dt

R 2 i 2 + u 2 = − w2

d (ϕ 22 + ϕ12 ) dt

b) θ = w1i1 + w2 i2 c) θ1 = w1i1

θ 2 = w2 i 2

58. In teoria transformatorului criteriul raportării este energetic si are in vedere: a) Să se conserve puterea aparentă respectiv pierderile în înfăşurarea raportată. b) Sa se conserve tensiunea nominala primara c) Sa se conserve curentul nominal primar 59. Din ce sunt compuse pierderile totale din miezul feromagnetic al transformatorului?

a) Din pierderile prin histerezis si pierderile prin curenti turbionari b) Din pierderile prin histerezis si pierderile din intrefier c) Din pierderile de mers in gol si pierderile prin curenti turbionari

60. Regimul de funcţionare în gol al unui transformator monofazat corespunde a) Alimentării înfăşurării primare a transformatorului cu tensiunea U1, secundarul fiind deschis. b) Alimentării înfăşurării primare a transformatorului cu tensiunea U1, secundarul fiind inchis pe o impedanta Z. c) Alimentării înfăşurării primare a transformatorului cu tensiunea U1, secundarul fiind in scurtcircuit 61. La funcţionarea în gol a unui transformator monofazat se determină raportul de transformare al transformatorului cu relatia: a) Κ u =

U1 E w ≈ 1 = 1 U 20 E 2 w2

b) Κ u =

I1 I 10

c) Κ u =

ϕ1 ϕ 20

62. Un transformator electric funcţionează în scurtcircuit în cazul când: a) înfăşurarea primară este alimentată de la o sursă de curent alternativ, iar bornele înfăşurării secundare se conectează în scurtcircuit, impedanţa receptorului fiind nulă (Z=0). b) înfăşurarea primară este alimentată de la o sursă de curent alternativ, iar bornele înfăşurării secundare se conectează pe o impedanţa a receptorului Z. c) înfăşurarea primară este alimentată de la o sursă de curent alternativ, iar bornele înfăşurării secundare sunt deschise. 63. Curentul de scurtcircuit al unui transformator monofazat care functioneaza in regim de scurtcircuit are valoarea efectivă dată de relaţia: a) I 1kn =

b) I 1kn = c) I 1kn =

U 1n Rk2 + X σ2k

Rk Xk P1n Rk2 + X σ2k

64. Tensiunea de scurtcircuit nominală este: a) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit

b) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este deschis c) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat pe o impedanta Z. 65. Raportul tensiunilor la bornele celor două înfăşurări, notat cu ku are valoarea a) k u =

u1 w1 = u 2 w2

b) k u =

I 1 n1 = I 2 n2

c) k u =

φ1 φ2

66. Tensiunea nominală primară este a) Tensiunea care trebuie aplicată la bornele de alimentare ale înfăşurării primare a tranformatorului în regimul său nominal de funcţionare. b) Tensiunea cu care trebuie alimentat consumatorul principal al transformatorului c) Tensiunea obtinuta la bornele infasurarii secundare a transformatorului care se aplica consumatorului 67. Tensiunea de scurtcircuit nominală este a) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit b) Tensiunea obtinuta la bornele circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit c) Tensiune nula atunci cand transformatorul functioneaza in regim de scurtcircuit 68. Reacţia indusului la un transformator se exprimă prin relaţia: a) θµ = w1i1 + w2i2 ; b) θµ = w2i2 ; c) θµ = w1

du1 du + w2 2 ; dt dt

69. Daca secundarul transformatorului nu este conectat la sarcina, care este regimul de functionare: a) In gol b) In sarcina

c) Tranzitoriu 70. Care este parametrul caracteristic circuitului primar alimentat de la sursa a) Tensiunea electromotoare b) Tensiunea de autoinductie c) Curentul de excitatie 71. Care este cauza cresterii curentului la functionare in gol a transformatorului a) Suruburile de strangere nu sunt bine izolate fata de circuitul magnetic b) Suruburile de strangere nu sunt bine izolate fata de bobinaj c) Suruburile de strangere nu sunt bine izolate fata de carcasa 72. Ce se intelege prin functionarea in gol a transformatorului? a) Regimul permanent in care infasurarea primara este la tensiunea nominala si circuitul secundar intrerupt b) Regimul permanent in care infasurarea primara este la tensiunea nominala si circuit secundar neintrerupt c) Regimul permanent in care infasurarea primara este la tensiunea nominala si circuitul primar intrerupt

73. În regimul de mers în gol transformatorul: a) Se comportă ca o bobină de reactanţă cu miez de fier saturat; b) Se comportă ca o rezistenţă în scurtcircuit; c) Se comportă ca un condensator de inducţie; 74. Randamentul transformatorului monofazat se exprimă, ca la orice maşină, prin raportul: a) η =

U 2 I 2 cos ϕ 2 U 2 I 2 cos ϕ 2 + p j1 + p j 2 + p Fe

b) η =

U 1 I 1 cos ϕ1 U 2 I 2 cos ϕ 2 + p j1 + p j 2 + p Fe

c) η =

U 2 I 2 cos ϕ 2 U 1 I 1 cos ϕ1 + p j1 + p j 2 + p Fe

75. Curentul de scurtcircuit al unui transformator monofazat care functioneaza in regim de scurtcircuit are valoarea efectivă dată de relaţia:

a) I 1kn =

U 1n R + X σ2k 2 k

b) I 1kn = c) I 1kn =

Rk Xk P1n Rk2 + X σ2k

76. Tensiunea de scurtcircuit nominală este: a) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat în scurtcircuit b) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este deschis c) Tensiunea care trebuie aplicată circuitului de înaltă tensiune al transformatorului pentru ca acest circuit să fie parcurs de curentul nominal atunci când circuitul de joasă tensiune este legat pe o impedanta Z. 77. Randamentul transformatorului monofazat: a) Depinde de pierderile în fier; b) Depinde doar de puterea activă; c) Depinde doar de puterea reactivă; 78. Randamentul transformatorului este ridicat (mai mare decât al maşinilor electrice) deoarece: a) Nu intervin pierderi mecanice; b) Se folosesc materiale inalt aliate c) Curentii prin infasurari au valori foarte mici comparativ cu cei care circula prin alte masini electrice; 79. Randamentul unui transformator este: a) Raportul între puterea activă P2 = U 2 I 2 cos ϕ 2 transmisă receptorului de către înfăşurarea secundarului şi puterea activă P1 = U 1 I 1 cos ϕ1 primită de la sursa de alimentare (de la reţea) de către înfăşurarea primară; b) Raportul intre puterea activă P1 = U 1 I 1 cos ϕ1 primită de la sursa de alimentare (de la reţea) de către înfăşurarea primară si puterea activă P2 = U 2 I 2 cos ϕ 2 transmisă receptorului de către înfăşurarea secundarului; c) Raportul intre fluxul util si fluxul de scapari; 80. Ecuatia P1 = U 1 ⋅ I 1 cos ϕ1 = U 2 I 2 cos ϕ 2 + R1 I 1 + R2 I 22 + E1 I 10 sin β reprezinta: 2

a) Puterea activa primară a transformatorului se regăseşte în puterea activa secundară şi în pierderile din transformator;

b) Puterea activa primara a transformatorului se conserva pe parcursul functionarii transformatorului fara a se produce pierderi; c) Ecuatia de functionare a transformatorului monofazat; 81. Ecuatia Q1 = U 1 ⋅ I 1 sin ϕ1 = U 2 I 2 sin ϕ 2 + X σ k 2 I 1 + X σ 21 I 2 + E1 I 10 cos β reprezinta: 2

2

a) Puterea reactiva primara a transformatorului se regaseste in puterea reactiva a transformatorului si in pierderile din transformator; b) Puterea reactiva primara a transformatorului se conserva pe parcursul functionarii transformatorului fara a se produce pierderi; c) Ecuatia de functionare a transformatorului monofazat; 82.La un transformator trifazat conexiunea stea se simbolizează: a) Prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera y pentru joasa tensiune b) Prin litera Z pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera Z pentru joasa tensiune c) Prin litera D pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera d pentru joasa tensiune 83.La un transformator trifazat cu infasurarea primara in conexiune stea valoarea efectivă a tensiunii de linie este: a) De

3 ori mai mare decât valoarea efectivă a tensiunii de fază

b) De

3 ori mai mica decât valoarea efectivă a tensiunii de fază

c) Egala cu valoarea efectivă a tensiunii de fază 84.La un transformator trifazat conexiunea triunghi se simbolizează a) Prin litera D pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera d pentru joasa tensiune b) Prin litera Z pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera z pentru joasa tensiune c) Prin litera Y pentru înfăşurarea de înaltă tensiune şi litera y pentru joasa tensiune 85.La un transformator trifazat cu infasurarea primara in conexiune triunghi valoarea efectivă a curentului de fază este: a) De

3 ori mai mic decât valoarea efectiva a curentului de linie

b) De

3 ori mai mare decât valoarea efectiva a curentului de linie

c) Egala cu valoarea efectiva a curentului de linie 86.Pentru o bună comportare a transformatoarelor funcţionând în paralel, este necesar să fie îndeplinite urătoarele condiţii: a) Acelaşi raport de transformare, cu abateri maxime în limitele +0,5%; aceeaşi grupă de conexiuni; aceleaşi tensiuni de scurtcircuit în modul, cu abateri maxime în limitele 10%; tensiunile de scurtcircuit să fie în fază, cu abateri admisibile până la 150. b) Sa fie cuplate pe aceiasi sarcina c) Sa fie de aceleasi valori nominale.

87.Autotransformatorul este: a) Un transformator cu miez feromagnetic şi o singură înfăşurare de fază, prevăzută cu una sau mai multe prize,înfăşurarea de joasă tensiune reprezentand o parte a înfăşurării de înaltă tensiune, cele două părţi fiind legate galvanic. b) Un transformator special utilizat la transformarea numai a anumitor parametri electrici c) Un transformator special utilizat numai pe instalatiile electrice de inalta tensiune 88.Transformatoarele trifazate pot avea înfăşurările conectate astfel: a) Y/d b) z/y c) z/d 89.Simbolul Dy la transformatoare trifazate reprezintă: a) Conexiune triunghi pentru primar şi conexiune stea pentru secundar b) Conexiune stea pentru primar şi conexiune triunghi pentru secundar c) Conexiune triunghi pentru înaltă şi conexiune stea pentru joasă tensiune 90.Ce fel de transformator este prezentat in Fig.T 4? a) Transformator trifazat cu miezul feromagneticin forma de manta b) Transformator trifazat cu miezul feromagnetic in coloane c) Transformator trifazat cu infasurari in zigzag

91. Care este conexiunea infasurarii primare a trasformatorului trifazat din Fig. T04? a) Conexiunea triunghi b) Conexiunea stea c) Conexiunea zigzag 92. Care este conexiunea infasurarii secundare a trasformatorului trifazat din Fig.T04? a) Conexiunea triunghi b) Conexiunea stea

c) Conexiunea primara 93. Ce reprezinta Φ1, Φ 2 si Φ 3 la transformatorul trifazat reprezentat in Fig. T 04? a) Fluxurile de scapari din cele trei coloane ale transformatorului trifazat b) Fluxurile de dispersie din cele trei coloane ale transformatorului trifazat c) Fluxurile utile din cele trei coloane ale transformatorului trifazat 94. Ce se noteaza cu A, B, C la transformatorul trifazat reprezentat in Fig. T 04? a) Bornele infasurarii primare b) Bornele infasurarii secundare c) Bornele transformatorului 95. Cate coloane are transformatorul reperzentat in Fig. T 04? a) 4 b) 2 c) 3 96. Ce tip de autotransformator este reprezentat in Fig.T 05. a) Ridicator de tensiune b) Coborator de tensiune c) Ridicator de curent

97. Ce reprezinta w1 si w2 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 5? a) w1-numarul de spire din secundar w2-numarul de spire din primar b) w1-numarul de spire cuprins intre bornele primare w2-numarul de spire cuprins intre bornele secundare c) w1-numarul total spire w2-numarul de spire din secundar 98. Ce reprezinta ax sa AX la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 5? a) ax-bornele primare AX-bornele secundare b) ax-bornele secundare AX-bornele primare c) ax-bornele comune AX-bornele primare

99. Ce reprezinta U1, U2 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 5? a) U1-tensiunea din primar U2-tensiunea din secundar b) U1-tensiunea din secundar U2-tensiunea din primar c) U1-tensiunea din primar U2-tensiunea comuna 100. Ce reprezinta I12 la autotransformatorul reprezentat in Fig.T 5? a) Curentul total b) Curentul din secundar c) Curentul comun pentru infasurarea primara si cea secundara

MASINA DE CURENT CONTINUU 1.Care sunt înfăşurările unei maşini de c.c.? a) Infăşurărilor de excitaţie, înfăşurarea polilor auxiliari, înfăşurare de compensaţie b) Infasurarea primara care este alimentata de la o sursa de tensiune continua si infasurarea secundara la care se cupleaza la consumator. c) Infasurarea monofazata si infasurarea trifazata

2.Ce rol au polii auxiliari in constructia unei masini de c.c.? a) Polii auxiliari au rolul de a produce un anumit câmp magnetic cu ajutorul căruia se realizează îmbunătăţirea comutaţiei la maşina de c.c. b) Polii auxiliari au rolul de a mari rezistenta unei masini de c.c. atunci cand este supusa unui regim dinamic de functionare c) Polii auxiliari au rolul de a creste siguranta in functionare a masinii de c.c

3. Care sunt elementele constructive de bază ale unei maşini de c.c. ? a) Elementele constructive de bază ale unei maşini de c.c. sunt: carcasa, polii de excitaţie şi polii auxiliari, sistemul de perii – portperii, cutia de borne , scuturile sau capacele laterale. În partea rotorică sunt cuprinse : miezul feromagnetic rotoric eventual şi butucul rotoric), înfăşurarea rotorică, colectorul şi paletele ventilatorului. b) Elementele constructive de bază ale unei maşini de c.c. sunt: miezul feromagnetic, infasurarea primara si infasurarea secundara c) Elementele constructive de bază ale unei maşini de c.c. sunt stator si rotor

4.Ce rol au polii principali in constructia unei masini de c.c.?

a) Polii principali sunt cei cu ajutorul cărora se produce în maşină câmpul principal de excitaţie b) Polii principali sunt cei cu ajutorul se consolideaza masina de c.c. c) Polii principali realizeaza comutatia in masina de c.c.

6.Ce este rotorul unei masini de c.c.? a) Rotorul propriu-zis al maşinii se referă la miezul magnetic rotoric, înfăşurarea rotorică şi arborele maşinii. b) Rotorul propriu-zis al maşinii realizeaza circuitul magnetic al masinii de c.c. c) Rotorul propriu-zis al maşinii alimenteaza consumatorul montat la bornele de iesire

7.Ce este colectorul ? a) Colectorul este un redresor mecanic, care are rolul de a transforma t.e.m. alternativă din secţiile rotorice într-o tensiune continuă (de fapt este o tensiune pulsatorie la care însă amplitudinea pulsaţiilor este foarte mică) b) Colectorul este parte componenta a rotorului masinii de c.c. c) Colectorul trebuie să aibă proprietăţi magnetice deosebite astfel încât să se reducă la minimum variaţiile reluctanţei circuitului magnetic al maşinii.

8.Ce sunt periile, port-periile şi colierul de susţinere si care este rolul lor? a) Periile, portperiile, colierul de susţinere formează setul de piese cu ajutorul cărora se realizează legătura dintre partea rotorică (mobilă) a maşinii şi partea sa fixă, respectiv circuitele exterioare ale maşinii. b) Periile, portperiile, colierul de susţinere se realizeaza din oţel care însă nu trebuie să aibă proprietăţi magnetice deosebite. c) Periile, portperiile, colierul de susţinere se folosesc mai ales la maşini cu turaţii mari de puteri relativ mici la care conductorul înfăşurării are secţiune mică şi rotundă.

9. Ce reprezinta inductorul la o masina de c.c.? a) Reprezintă partea maşinii în care se produce fluxul inductor (de excitaţie). b) Reprezinta cea mai importanta parte a masinii de c.c. c) Reprezinta cadrul metalic al masinii de c.c. care sustine infasurarea primara 10. Ce reprezinta indusul maşinii de c.c.? a) Este sediul propriu-zis al procesului de conversie a energiei in masina de c.c. b) Reprezinta partea metalica a masinii de c.c. pe care sunt dispuse infasurarile masinii de.c.c

c) Este sediul in care au loc transformarile energiei electrice primita in energie electrica cedata 11. Carcasa masinii de c.c. (jugul statoric) reprezinta: a) Partea imobila pe care se fixeaza polii de excitatie si cei de comutatie. b) Cutia in care se livreaza masina de c.c. c) Partea fixa a masinii de c.c. care se alimenteaza de la sursa de tensiune 12. Carcasa masinii de c.c. se construieste din fonta sau otel turnat, uneori din tabla groasa de otel sudata pentr ca: a) Fluxul magnetic al masinii de c.c sa aiba o reluctanta mai mica b) Pretul masinii de c.c. sa fie rezonabil c) Pentru ca circuitul electric al masinii sa nu fie influentat 13. Jugul statoric al masinii de c.c se realizeaza din tole de de otel electrotehnic de grosime: a) (0.5-1) mm b) (1-2.5) mm c) Functie de puterea masinii de c.c. 14. Polii de excitatie (principali) al masinii de c.c se construiesc din a) Otel electrotehnic de (0,5-1)mm grosime, strânse pachet cu ajutorul unor buloane nituite b) Fonta de (0.5-1)mm grosime c) Materiale magnetice moi cu ciclu histerezis ingust 15. Bobinele de excitatie al masinii de c.c se realizeaza a) Dintr-un conductor rotund sau profilat de cupru. b) Dintr-un conductor rotund sau profilat de aluminiu c) Dintr-un conductor rotund sau profilat de fier 16. Bobinele polilor de excitatie al masinii de c.c a) Se leaga între ele în serie sau paralel si se alimenteaza de la bornele de excitatie din cutia de borne b) Se leaga între ele în serie si se alimenteaza de la sursa de tensiune continua c) Se leaga între ele în paralel si se alimenteaza de la sursa de tensiune continua 17. Polii de comutatie (auxiliari) al masinii de c.c constau a) Dintr- un miez si din bobina înfasurata pe miez b) Dintr-o piesa polara pentru a inlesni trecerea fluxului magnetic c) Dintr-un miez feromagnetic 18. Polii auxiliari al masinii de c.c se aseaza : a) Exact în axa de simetrie (axa neutra) dintre polii principali. b) Exact sub polii principali

c) In dreptul bobinelor de excitatie

19.Generatorul de c.c. este o masina de current continuu care transforma a) Energia mecanica a unei surse primare de energie in energie electrica de c.c. b) Energie electrica de c.c.in energia mecanica cedata la arbore la reteaua utilizatorilor c) Parametrii energiei electrice primite 20.Rolul polilor de comutatie este: a) Inlaturarea deformarii campului magnetic dintre polii statorului b) Creste rezistenta in functionare a masinii de c.c. c) Reduce consumul de energie electrica 21.Tensiunea electromotoare indusa in timpul deplasarii unui conductor de lungime l, cu o viteza v intr-un camp magnetic de inductie constanta B are expresia : a) e = Blv sin α b) U s = Rs I S c) F=ma 22.Tensiunea electrica obtinuta la bornele generatorului de c.c. este:

a) U e = KnΦ ex b) U s = Rs I S c) U a = Ra I a 23. Reactia indusului este:

a) Fenomenul de interactiune dintre campul magnetic produs de curentul din indus si campul magnetic inductor (de excitatie). b) Fenomenul de autoexcitatie c) Fenomenul de producere a fluxului de excitatie in masina de c.c. 24. Montarea unor poli auxiliari pe axa geometrica neutra a generatorului de c.c. are rolul:

a) A crea un camp magnetic suplimentar orientat invers fata de campul magnetic de reactie a indusului b) A crea un camp magnetic suplimentar orientat identic cu campul magnetic de reactie a indusului c) A crea un generator de c.c. stabil in functionare 25. Din punctul de vedere al conversiei de energie pe care o efectuează, maşina de curent continuu poate funcţiona în trei regimuri:

a) Regim de generator, de motor şi de frână b) Regim de generator, de motor şi de compensare

c) Regim de generator, de motor şi de transformator 26. Statorul şi rotorul constituie armăturile maşinii electrice şi sunt separate între ele de un spaţiu numit: a) Pas polar τ ; b) Intrefier δ ; c) Crestătură; 27. Elementul de bază al înfăşurării îl constituie: a) Spira; b) Conductorul de ducere; c) Conductorul de întoarcere; 28. Sensul curentului electric indus într-o spiră ce se roteşte într-un câmp magnetic se determină cu ajutorul: a) Regulii mâinii drepte; b) Regulii mâinii stângi; c) Regulii lui Laplace;

29.Generatorul de c.c. cu excitatie separata are: a) Excitatia alimentata de la o sursa de tensiune separata. b) Excitatia alimentata de la generatorul de c.c. c) Nu are infasurare de excitatie

30.Generatorul de curent continuu cu excitatie derivatie are: a) Infasurarea de excitatie conectata in paralel cu sarcina Rs si cu infasurarea rotorului. b) Infasurarea de excitatie conectata in serie cu sarcina Rs si cu infasurarea rotorului c) Nu are infasurare de excitatie

31.Generatorul de c.c. cu excitatie serie are: a) Infasurarea de excitatie conectata in serie cu infasurarea rotorica si cu sarcina b) Infasurarea de excitatie conectata in paralel cu infasurarea rotorica si cu sarcina c) Nu are infasurare de excitatie

32.Generator de c.c. cu excitatie mixta contine: a) infasurare de excitatie serie si o infasurare de excitatie derivatie b) Doua infasurari de excitatie serie c) Doua infasurari de excitatie paralel

33. Puterea mecanica pe care masina de c.c. care functioneaza in regim de generator o primeste pe la arbore de la motorul primar este: a) P1 = M a ⋅ Ω b) P = UI c) S = UI 34.In timpul functionarii in regim de generator pierderile mecanice şi de ventilaţie p M+V sunt produse: a) De frecările părţilor aflate în mişcare şi frecările dintre acestea şi aer, în special frecarea ventilatorului cu aerul. b) De frecările infasurarilor fata de jugul magnetic c) De fecarile produse intre utilizator si generatorul de c.c.

35. Cate înfăşurări de excitaţie are generatorul de c.c. din figura MCC1?

a) singura infasurare b) Doua infasurari c) Trei infasurari

36. Pentru un generator de c.c. cu excitatie mixta aditionala fluxurile celor doua infasurari au: a) Acelasi sens b) Sensuri opuse c) Nu conteaza sensul fluxurilor

37. Pentru un generator de c.c. cu excitatie mixta diferentiala fluxurile celor doua infasurari au: a) Acelasi sens b) Sensuri opuse

c) Nu conteaza sensul fluxurilor

38. La generatorul de c.c. din figura MCC2 cum este conectata infasurarea de excitatie?

a) Serie b) Paralel c) Mixta

39. La generatorul de c.c. din figura MCC3 cum este conectata infasurarea de excitatie?

a) Serie b) Paralel c) Mixta

40.La generatorul de c.c. din figura MCC4 cum este conectata infasurarea de excitatie?

a) Serie b) Paralel c) Separat sau independent

41.Stabiliti tipul motorului de c.c. din schema electrica din figura MCC5 de mai jos:

a) Motoare de c.c. cu excitatie separata; b) Motoare de c.c. cu excitatie derivatie; c) Motoare de c.c. cu excitatie serie;

42.Stabiliti tipul motorului de c.c. din schema electrica din figura MCC6 de mai jos:

a) Motoare de c.c. cu excitatie derivatie; b) Motoare de c.c. cu excitatie serie; c) Motoare de c.c. cu excitatie mixta;

43.Stabiliti tipul motorului de c.c. din schema electrica din figura MCC7 de mai jos:

a) Motoare de c.c. cu excitatie separata; b) Motoare de c.c. cu excitatie derivatie; c) Motoare de c.c. cu excitatie serie;

44.Stabiliti tipul motorului de c.c. din schema electrica din figura MCC8 de mai jos:

a) Motoare de c.c. cu excitatie separata; b) Motoare de c.c. cu excitatie derivatie;

c) Motoare de c.c. cu excitatie serie;

45.Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat in figura?

a) Motor de c.c. cu excitatie separata; b) Motor cu excitatie în derivatie; c) Motor cu excitatie în serie;

46. Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat in figura?

a) Motor de c.c. cu excitatie separate; b) Motor cu excitatie în derivatie; c) Motor cu excitatie în serie

47. Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat in figura?

a) Motor de c.c. cu excitatie separata; b) Motor cu excitatie în derivatie; c) Motor cu excitatie în serie;

48. Ce tip de motor de c.c. este motorul reprezentat in figura?

a) Motor de c.c. cu excitatie separata; b) Motor cu excitatie în derivatie; c) Motor cu excitatie mixta;

49. Ecuatia tensiunilor pentru motorul de c.c. este:

a) U = E + Ra I a b) M = k M ΦI a c) E = k E nΦ

50. Caracteristica cuplului electromagnetic este reprezentata de functia: a) M = f (I) b) U = f(I) c) M=f(n)

51. Caracteristica mecanica este reprezentata de functia: a)n = f(M) b) M = f (I) c) P=f(U)

52. La motorul de c.c. cu excitatie aditionala fluxurile de excitatie :

a) Se aduna b) Se scad c) Se inmultesc

53. La motorul de c.c. cu excitatie diferentiala fluxurile de excitatie : a) Se aduna b) Se scad c) Se inmultesc

54.In figura este prezentata caracteristica mecanica motorului de c.c. cu excitatie independenta ( dar si derivatie).

Introducerea de rezistente suplimentare în circuitul rotoric modifica : a) Panta caracteristicii b) Curentul de mers in gol c) Turatia de mers in gol

55.In figura este prezentata forma caracteristicilor artificiale obtinute în cazul reglajului reostatic al unui motor de c.c. cu excitatie serie.

Reglajul reostatic este mai eficient în cazul: a) Unor sarcini mici b) Unor sarcini mari c) La fel de eficient si in cazul sarcinilor mari si mici

56.Pornirea motoarelor de c.c. prin cuplare directa la retea se aplica: a) Motoarele de c.c. de putere mica b) Motoarele de c.c. de putere mare c) Motoarelor de c.c. cu defecte de fabricatie

57. La pornirea motoarelor de curent continuu cu reostat de pornire, reostatul de pornire Rp este pus pe: a) Valoarea maximă b) Valoarea minima c) Valoare zero

58. La pornirea motoarelor de curent continuu cu reostat de pornire reostatul de câmp Rc este pus pe: a) Valoarea maximă b) Valoarea minima c) Valoare infinit

59.La pornirea motoarelor de curent continuu cu excitaţie serie cu reostat de pornire nu se mai justifică utilizarea reostatului de câmp deoarece: a) Infăşurarea de excitaţie serie este parcursă de acelaşi curent care străbate şi indusul b) Infăşurarea de excitaţie serie este parcursă de curent zero c) Constructia este scumpa

60. In figura MCC9 elementul 1 reprezinta.

a) Infasurare b) Arbore c) Carcasa

62.In figura MCC9 elementul 2 reprezinta: a) Magnet permanent b) Arbore c) Stator 63. In figura MCC9 elementul 3 reprezinta: a) Stator b) Rotor c) Carcasa 64. In figura MCC9 elementul 4 reprezinta: a) Rotor b) Stator c) Arbore 65. In figura MCC9 elementul 5 reprezinta: a) Intrefier b) Stator c) Carcasa

66. La un motor de c.c. fara perii campul magnetic de excitatie este produs de a) Un magnet permanent montat pe rotor b) Infasurarea primara c) De infasurarea secundara

67. Infasurarea trifazata a statorului unui motor de c.c. fara perii este alimentata in:

a) Curent continuu b) Curent alternativ c) Curent de forma sinusoidala 68. Cand se folosesc generatoarele de c.c. la bordul navelor a) Cand reteaua electrica este de c.c. b) Cand reteaua este de c.a. c) Cand puterea instalata este foarte mare

69. Care din serviciile de functionare ale generatorului de c.c. sunt prezentate pe placuta indicatoare a) Serviciul nominal b) Serviciul de avarie c) Serviciul secundar 70. Care din urmatoarele 2 marimi sunt trecute pe placuta indicatoare (eticheta) generatorului de c.c. a) Tensiunea de excitatie, curentul de excitatie b) Curentul de magnetizare, tensiunea de excitatie c) Fluxul magnetic, curentul de excitatie

71.Care din urmatoarele 3 marimi nominale sunt inscrise pe placuta indicatoare (eticheta) generatorului de curent continuu a) Puterea nominala electrica la borne, turatia nominala, tensiunea la borne b) Puterea nominala electrica la borne, turatia nominala, tensiunea poli auxiliari c) Fluxul magnetic de dispersie, turatia nominala, tensiunea la borne

72.De ce motorul de c.c.nu porneste cu toate ca are la borne tensiunea nominala: a) Unele infasurari au joc b) Statorul nu este bine prins pe postament c) Sarcina motorului este prea mare

73. Cum se clasifica motoarele de c.c. dupa modul de conectare a infasurarii de excitatie: a) Motor cu excitatie : separata, derivatie, serie, in paralel b) Motor cu excitatie : separata, derivatie, serie, mixta c) Motor cu excitatie : independenta, derivatie, serie, in paralel

74. Care este cauza defectului generatorului de c.c. care nu se excita a) Generatorul nu mai are magnetism remanent b) Periile nu sunt in axa neutra c) Colectorul este izolat

75. Ce sta la baza principiului de functionare a generatorului de curent continu pentru convertirea energiei mecanice in energie electrica? a) Reactie atomica b) Atractia electrica c) Legea inductiei electromagnetice

76.Care este cauza formarii unui cerc de foc la colectorul unei masini de c.c.? a) Unele infasurari au joc b) Periile nu sunt amplasate pe axa neutra c) Colectorul este izolat d) 77.Alegeti una din cauzele producerii defectului la o masina de c.c periile scanteiaza puternic iar unele lamele ale colectorului se inegresc a) Unele infasurari au joc b) Unele lamele ale colectorului au joc intre ele c) Statorul nu este bine prins pe postament

78.Care este unitatea de masura a puterii nominale la bornele generatorului de c.c. a) kVA b) kW c) VA 79. Ce marimi caracterizeaza functionarea generatorului de c.c? a) Tensiunea la borne U, curentul la borne I, curentul de excitatie Ie si turatia n b) Tensiunea la borne U, curentul la borne I, curentul de excitatie Ie c) Tensiunea la borne, curentul de excitatie, frecventa

80. Ce tip de motor de c.c. este intalnit cel mai des la bordul navelor care au sistemul electroenergetic in curent continuu? a) Motorul de c.c. cu excitatie derivatie b) Motorul de c.c. cu excitatie mixta

c) Motorul de c.c. cu excitatie serie

MASINA ASINCRONA 1.Maşina asincronă este constituită: a) Dintr-o armătură statorică formată dintr-un miez feromagnetic din tole de oţel electrotehnic cu crestături la periferia interioară si o armătură rotorică formată dintrun pachet de tole cu crestături pe alezajul exterior. b) infasurare primara si una secundara c) Circuite rezistive si inductive 2.Randamentul unei maşini electrice este definit de : a) Raportul dintre puterea reactivă cedată şi puterea activă primită b) Raportul dintre puterea activă cedată şi putrea reactivă primită c) Raportul dintre puterea activă cedată şi puterea activă primită 3.Numărul de poli ai înfăşurării rotorului unui motor asincron trifazat poate fi : a) Mai mare ca al statorului b) Egal cu al statorului c) Diferit de al statorului 4.Alunecarea unui motor asincron este : a) Raportul dintre viteza câmpului magnetic învârtitor şi viteza rotorului b) Raportul dintre tensiunea statorului şi cea a rotorului c) Raportul dintre viteza câmpului faţă de rotor şi cea faţă de stator 5.O maşină asincronă funcţionează în regim de motor dacă alunecarea : a) Este pozitivă b) Este negativă c) Este cuprinsă între 0 şi 1. 6.O maşină asincronă funcţionează în regim de generator dacă alunecarea : a) Este pozitivă b) Este negativă c) Este mai mare decât 1. 7.O maşină asincronă funcţionează în regim de frână electromagnetică dacă alunecarea : a) Este negativă b) Este egală cu 1 c) Este mai mare ca 1 8.O maşină asincronă primeşte în regim de motor :

a) Putere mecanică pe la ax b) Putere electrică pe la borne c) Putere mecanică şi putere electrică 9.O maşină asincronă debitează în regim de motor : a) Putere electrică pe la borne b) Putere mecanică pe la ax c) Putere electrică şi putere mecanică 10.O maşină asincronă absoarbe în regim de frână electromagnetică: a) Putere mecanică pe la ax b) Putere electrică pe la borne c) Putere mecanică şi putere electrică 11.La maşina asincronă, câmpul magnetic învârtitor rezultant se compune din: a) Numai câmpul învârtitor propriu al indusului; b) Numai câmpul învârtitor inductor al statorului; c) Câmpul învârtitor propriu al indusului şi câmpul învârtitor inductor; 12. La maşina asincronă, tensiunile electromotoare induse sunt:  E1 = − jω1kw1w1 Φ u  E1 = − jω1kw1 Φ u  E1 = − jω1kw1w1 ; b)  ; c)  ; a)  E j k w E j k = − ω Φ = − ω Φ E = − j ω k w 2 w2 2 2 w2 u u 2 w2 2  2  2  2 13. În regimul de motor, maşina asincronă: a) Are înseriată o rezistenţă de pornire pe înfăşurarea indusului; b) Are rotorul cuplat cu un motor primar; c) Are indusul cuplat cu un motor primar. 14. În regimul de generator al maşinii asincrone: a) Apare un cuplu electromagnetic în sens contrar succesiunii fazelor din stator care acţionează asupra rotorului; b) Apare un cuplu electromagnetic în sens contrar succesiunii fazelor din rotor care acţionează asupra statorului; c) Apare un cuplu electromagnetic în acelaşi sens cu succesiunea fazelor din stator care acţionează asupra rotorului;

15. Alunecarea critica a masinii asincrone are expresia finala: sm1, 2 = ±

(

cR2'

R12 + X δ 12 + cX δ' 21

a) Alunecarea critica a masinii asincrone depinde de puterea absorbita din reteaua de alimentare si puterea cedata la ax.

)

2

b) Alunecarea critica a masinii asincrone nu depinde de tensiunea U1 dar este proportionala cu rezistenta R2 a circuitului. c) Alunecarea critica a masinii asincrone depinde de tensiunea U12. 16. Caracteristica mecanica a masinii asincrone reprezinta: a) Dependenta dintre cuplul electromagnetic si alunecarea masinii asincrone M=f(s) b) Dependenta dintre tensiunea de alimentare si curentul din infasurarea statorica U=f(I) c) Dependenta dintre Puterea activa si puterea reactiva P=f(Q)

17. Dependenta dintre turatie si alunecarea unei masini asincrone este data de relatia: n = n1 (1 − s ) =

f1 (1 − s ) p

a) Reglarea turatiei masinii asincrone este data de schimbarea numarului de poli, sau modificarea frecventei tensiunii de alimentare sau prin modificarea alunecarii s. b) Reglarea turatiei masinii asincrone este data montarea in circuit a unui reostat de pornire. c) Reglarea turatiei masinii asincrone este data de cuplarea motorului asincron la un consumator inductiv.

18. Un motor asincron cu rotorul în colivie se poate porni : a) Cu reostat în circuitul rotoric b) Cu frecvenţa mărită

c) Prin cuplare directă

19. Pornirea cu comutator stea-triunghi se foloseşte la pornirea motoarelor asincrone trifazate : a) Cu rotorul bobinat

b) Cu rotorul in colivie c) Cu rotorul bobinat şi in colivie

20. Pornirea cu comutator stea -triunghi se foloseşte numai la motoarele asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit care au : a) Rotorul cu bare înalte b) Rotorul cu dublă colivie

c) Conexiunea de funcţionare triunghi

21. Un motor asincron cu rotorul bobinat se poate porni prin .

a) Cuplare directă la reţea b) Reostat de pornire în circuitul rotorului c) Prin autotransformator

22. La maşina asincronă, câmpul magnetic învârtitor rezultant se compune din: a) Numai câmpul învârtitor propriu al indusului; b) Numai câmpul învârtitor inductor al statorului; c) Câmpul învârtitor propriu al indusului şi câmpul învârtitor inductor;

23.Motorul asincron are o caracteristică mecanică rigidă. Acest lucru reprezinta: a) Un avantaj b) Un dezavantaj c) Nu are importanta

24. Expresia turaţiei rotorului unui motor asincron este: n = n1 (1 − s ) =

60 f1 (1 − s ) . Turaţia p

motorului asincron poate fi reglată prin:

a) Variaţia frecvenţei f1 a tensiunii de alimentare, prin schimbarea numărului de perechi de poli p şi prin modificarea alunecării s a rotorului în raport cu turaţia n1 de sincronism a câmpului magnetic învârtitor inductor. b) Variaţia tensiunii de alimentare c) Variaţia rezistentei de excitatie

25. Pentru reglarea turaţiei unui motor asincron la cuplu constant, este necesar a se păstra constant:

a) Raportul :

U1 f1

b) Alunecarea s c) Tensiunea de alimentare

26. Din caracteristicile naturale şi artificiale M = f (s) şi n = f (M) reprezentate in figura

putem spune: a) La variaţia frecvenţei f se modifică atât cuplul maxim cât şi alunecarea critică sm. b) La variaţia frecvenţei f se modifică cuplul maxim c) La variaţia frecvenţei f se modifică alunecarea critică sm. 27. La metoda de reglare a turaţiei prin schimbarea numărului de poli la un motor asincron cu rotor bobinat se practica: a) Comutand numărul de poli atât în înfăşurarea statorului, cât şi în înfăşurarea rotorului impunand montarea a câte trei inele colectoare suplimentare pentru fiecare alt număr de perechi de poli în rotor. b) Comutand numărul de poli în înfăşurarea statorului c) Comutand numărul de poli atât în înfăşurarea rotorului

28.Modificarea tensiunii de alimentare U1 a unui motor asincron se poate face: a) Prin transformatoare sau autotransformatoare reglabile, sau cu ajutorul unor bobine de reactanţă şi reostate – de asemenea reglabile – intercalate între reţea şi motor. b) Prin folosirea unei baterii de condensatoare c) Numai la functionarea in gol a motorului asincron

29.Generatorul asincron excitat de la reţea are zona de funcţionare în domeniul alunecărilor: a) Negative b) Positive c) Subunitare

30. Caracteristica M=f(s) din figura

este pentru: a) Generatorul asincron b) Motorul asincron c) Masina asincrona in regim de frana

31. In figura urmatoare ce rol are bateria de condensatoare? a) Genereaza energia necesară magnetizării b) Este un alt consumator c) Genereaza flux magnetic 32. La motorul asincron modificarea turatiei nu se realizeaza prin: a) Modificarea frecventei tensiunii de alimentare b) Modificarea numarului de poli c) Variatia reactantei de scapari statorice

33. Modificarea turatiei la motoarele asincrone prin variatia numarului de poli se realizeaza: a) La motarele asincrone trifazate cu rotor in scurtcircuit b) La motoarele asincrone bifazate cu rotor bobinat c) La niciun tip de motor asincron doar la generatorul asincron

34. Franarea dinamica a motorului asincron se realizeaza prin: a) Alimentandu-se direct de la retea motorul asincron respectiv b) Folosind comutatorul stea-triunghi pentru alimentarea infasurarii statorice c) Alimentandu-se infasurarea statorica de la o sursa de c.c.

35. La bordul navelor se pot folosi motoare asincrone cu rotorul in colivie cu bare inalte sau cu rotorul cu dubla colivie pentru: a) Pentru imbunatatirea caracteristicilor de pornire b) Pentru ca au un consum mai redus de energie electrica c) Pentru a se micsora curentul de pornire pana la valoarea curentului nominal

36. Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia nastere prin interactiunea dintre: a) Fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si curentii rotorici b) Fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si frecvenTa din infasurarea rotorului c) Tensiunea aplicata infasurarii statorice si t.e.m. indusa in infasurarea rotorica

37 . Infasurarea rotorica a motoarelor asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit: a) Are un nr. de perechi de poli mai mare ca in infasurarea statorica b) Are un nr. de perechi de poli mai mic ca in infasurarea statorica c) Are acelasi numar de perechi de poli ca infasurarea statorica 38. In figura MA1 ce este notat cu 3:

a) Rotorul masinii asincrone b) Statorul masinii asincrone c) Arborele masinii asincrone

39. In figura MA1 ce este notat cu 5? a) Carcasa cu statorul bobinat b) Rotorul masinii asincrone c) Placa cu borne

40. In figura MA1 ce este notat cu 8? a) Ventilatorul pentru racirea motorului b) Elice c) Arborele masinii asincrone

41. In regim de motor masina asincrona: a) Preia o putere electrica de la reteaua de alimentare si da o putere mecanica pe la arborele masinii asincrone b) Preia o putere mecanica de la reteaua de alimentare si da putere electrica pe la arborele masinii asincrone c) Preia putere electrica si putere mecanica si le transforma in lucru mecanic 42. In relatia turatiei unui motor asincron n =

60 f „p” reprezinta: p

a) Numarul de perechi de poli b) Perimetrul carcasei motorului asincron c) Coeficientul de bobinare 43. In figura de mai jos capetele celor trei bobine sunt legate în cutia de borne a motorului asincron trifazat în:

a) Conexiune stea b) Conexiune triunghi c) Conexiune zig-zag 44. In figura de mai jos capetele celor trei bobine sunt legate în cutia de borne a motorului asincron trifazat în:

a) Conexiune stea b) Conexiune triunghi c) Conexiune zig-zag 45. Pornirea motoarelor electrice asincrone trebuie sa asigure: a) Cuplul de pornire necesar într-o aplicatie si sa limiteze socul de curent absorbit din reteaua electrica de alimentare. b) Fiabilitatea motorului in exploatare c) Functionarea schemei de comanda a motorului asincron 46. Principalele caracteristici la pornirea directa a motorului asincron cu rotor in scurtcircuit sunt: a) Cuplu mare de pornire si curenti mici absorbiti de la retea b) Cuplu mare la pornire si curenti mari absorbiti de la retea c) Cuplu mic la pornire si curenti mici absorbiti de la retea

47. La pornirea motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit cuplul la arbore in cazul conexiunii stea fata de cuplul la arbore in cazul conexiunii in triunghi este a) Egal b) De 3 ori mai mare c) De 3 ori mai mic

48. La pornirea directa a motoarelor asincrone cu rotor in scurtcircuit curentul absorbit de la retea este: a) Egal cu valoarea curentului nominal al motorului b) De 4-8 ori mai mare decat curentul nominal al motorului c) Mai mic decat curentul nominal al motorului

49. Frana dinamica a unui motor asincron se realizeaza prin a) Alimentarea infasurarii rotorice de la o sursa de curent continuu b) Schimbarea numarului de poli ai infasurarii statorice c) Alimentarea infasurarii statorice de la o sursa de curent continuu

50. Cuplul electromagnetic al motorului asincron trifazat ia nastere prin interactiunea dintre a) Fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si curentii rotorici b) Fluxul magnetic inductor creat in infasurarea statorica si frecventa din infasurarea rotorului c) Tensiunea aplicata infasurarii statorice si t.e.m. indusa in infasurarea rotorica

MASINA SINCRONA 1. Rotorul masinii sincrone prezentat in figura este:

a) Cu poli aparaneti b) Cu poli inecati c) In scurtcircuit

2. Rotorul masinii sincrone prezentat in figura este:

a) Cu poli aparaneti b) Cu poli inecati c) In scurtcircuit

3. Ce reprezinta elementul 1 al rotorului generatorului sincron reprezentat in figura de mai jos:.

a) Bobina

b) Axul rotorului c) Colivia

4.Ce reprezinta elementul 2 al rotorului generatorului sincron reprezentat in figura de mai jos:.

a) Axul rotorului b) Infasurarea polilor c) Colivia

5.Ce reprezinta elementul 1 in figura prezentata mai jos

a) Statorul b) Rotorul c) Arborele

6.Ce reprezinta elementul 2 in figura prezentata mai jos

a) Infăşurare statorica de curent alternativ b) Infăşurarea de excitaţie c) Rotorul 7.Ce reprezinta elementul 3 in figura prezentata mai jos ?

a) Statorul b) Infăşurare statorica de curent alternativ c) Infăşurarea de excitaţie

8.Ce reprezinta elementul 4 in figura prezentata mai jos ?

a) Infăşurare statorica de curent alternativ b) Infăşurarea de excitaţie c) Rotorul

9.Ce reprezinta elementul 3 in figura prezentata mai jos ?

a) Crestatura rotorica

b) Crestatura statorica c) Arborele masinii 10.Ce reprezinta elementul 4 in figura prezentata mai jos ?

a) Infasurarea rotorica b) Infasurarea statorica c) Arborele masinii

11. In schema electrica reprezentata mai jos, reostatul Rr are rolul:

a) Reglarea curentului de excitaţie b) Este un consummator rezistiv c) Este o sarcina rezistiva

12. Puntea redresoare comandata din schema electrica are rolul:

a) De redresare pentru alimentarea in c.c. a excitatiei masinii sincrone b) De compensare a factorului de putere c) De siguranta pentru sistemul energetic

13.Înfăşurarea de excitaţie a unui generator sincron este alimentată în: a) Curent continuu b) Curent alternativ c) Curent alternativ trifazat

14.Fluxul inductor necesar producerii t.e.m. la generatorului sincron trifazat este produs de: a) Curentul din infasurarea de amortizare b) Curentul care circula prin infasurarea indusului c) Curentul de excitatie (curent continuu)

15.La generatorul sincron trifazat naval circuitul magnetic al statorului este realizat din: a) Otel masiv b) Tole de otel electrotehnic izolate intre ele c) Aluminiu

16.La generatorul sincron trifazat naval in constructie normala infasurarea de excitatie este dispusa : a) In crestaturi dispuse pe circuitul magnetic al statorului b) In exteriorul generatorului sincron c) Pe miezul polilor aparenti ai rotorului

17. La generatorul sincron trifazat in constructie normala bobinele infasurarii de excitatie sunt legate, de obicei, in: a) Serie b) Paralel

c) Stea

18.La generatorul sincron trifazat naval in constructie inversa infasurarea de excitatie este dispusa : a) Pe stator b) Pe rotor c) In exteriorul generatorului sincron

19.Excitatoarea generatorului sincron reprezinta: a) Un sistem de excitatie care redreseaza o mica parte din curentul debitat de generator b) Un generator de curent continuu care alimenteaza infasurarea de excitatie c) Un generator de curent alternativ care alimenteaza infasurarii de excitatie

20. Prin reactia indusului la generatorul sincron se intelege: a) Actiunea campului magnetic inductor asupra infasurarii indusului b) Actiunea campului magnetic produs de curentul de excitatie asupra infasurarii indusului c) Actiunea campului magnetic produs de curentul de sarcina asupra campului magnetic inductor

21. Ce este reprezentata in figura MS1. ?

a) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii sincrone cu rotor cu poli înecaţi b) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii sincrone cu rotor cu poli aparenti c) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii asincrone cu rotor in scurtcircuit

22.Ce reprezentata Vex in figura MS1 ? a) Solenaţia creată de înfăşurarea de excitaţie b) Solenaţia creată de înfăşurarea statorica c) Potentialul de la bornele masinii sincrone

23. Ce este reprezentata in figura 1 cu Va? a) Solenaţia de reacţie a indusului b) Solenaţia creată de înfăşurarea statorica c) Potentialul de la bornele masinii sincrone 24.Relatia X S = X σ + X a reprezinta : a) Reactanta sincrona este suma dintre reactanţa de dispersie şi reactanţa de reacţie a indusului b) Reactanta de scurtcircuit a masinii sincrone este suma dintre reactanta infasurarii statorice si reactanta infasurarii rotorice c) Reactanta de mers in gol a masinii sincrone egala cu suma dintre reactanta infasurarii statorice si reactanta infasurarii rotorice

25. Ce reprezinta unghiul φ din figura MS2?

a) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea la borne; b) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea electromotoare; c) Unghiul intern dintre axa câmpului rezultant în întrefier şi axa polilor inductori

26. Ce reprezinta unghiul ψ din figura MS2?

a) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea la borne; b) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea electromotoare; c) Unghiul intern dintre axa câmpului rezultant în întrefier şi axa polilor inductori

27. Ce reprezinta unghiul ψ din figura MS2?

a) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea la borne; b) Unghiul de defazaj dintre curentul de sarcină şi tensiunea electromotoare; c) Unghiul intern dintre axa câmpului rezultant în întrefier şi axa polilor inductori

28. Relaţia teoremei a doua a lui Kirchhoff în complex simplificat pe circuitul de fază la maşina sincrona cu rotor cu poli înecaţi este: a) E 0 = U + R I + jX σ I + jX a I

b) E 0 = U + R I + jX σ I + jX aq I q + jX ad I d c) I q = I cosψ

29. Relaţia teoremei a doua a lui Kirchhoff în complex simplificat pe circuitul de fază la maşina sincrona cu rotor cu poli aparenti este: a) E 0 = U + R I + jX σ I + jX a I

b) E 0 = U + R I + jX σ I + jX aq I q + jX ad I d c) I q = I cosψ

30.Ce este reprezentat in figura MS3?

a) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii sincrone cu rotor cu poli înecaţi

b) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii sincrone cu rotor cu poli aparenti c) Diagrama fazorială completă de tensiuni a maşinii asincrone cu rotor in scurtcircuit 31.Relatiile X q = X aq + X σ si X d = X ad + X σ reprezinta : a) Reactanţele sincrone pe axa transversală şi longitudinală; b) Reactanta de scurtcircuit a masinii sincrone este suma dintre reactanta infasurarii statorice si reactanta infasurarii rotorice; c) Reactanta de mers in gol a masinii sincrone egala cu suma dintre reactanta infasurarii statorice si reactanta infasurarii rotorice;

32. Relatia S = P − jQ = m(UI q cos δ + UI d sin δ ) − jm(UI d cos δ − UI q sin δ ) reprezinta: a) Puterea aparentă complexă a maşinii sincrone cu rotor cu poli aparenti; b) Puterea aparentă complexă a maşinii asincrone cu rotor in scurtcircuit; c) Puterea aparentă complexă atransformatorului;

33. Relatia P = Re( S ) =

mUE 0 mU 2 1 1 − sin δ + ( ) sin 2δ reprezinta: Xd Xq Xd 2

a) Puterea activa complexă a maşinii sincrone cu rotor cu poli aparenti ; b) Puterea activa complexă a maşinii sincrone cu rotor cu poli inecati; c) Puterea activa complexă a transformatorului;

34. Relatia Q =

mUE 0 mU 2 cos δ − Xd 2

 1  1 1 1 + −( − ) cos 2δ  reprezinta:  Xq Xd  X d X q 

a) Puterea reactiva complexă a maşinii sincrone cu rotor cu poli aparenti ; b) Puterea reactiva complexă a maşinii sincrone cu rotor cu poli inecati; c) Puterea reactiva complexă a transformatorului;

25.In figura MS4 s-a reprezentat:

fig4. a) Dependenta puterii electromagnetice functie de unghiul intern la o masina sincrona cu

poli aparenti; b) Dependenta tensiunii functie de intensitate la o masina sincrona cu poli aparenti; c) Dependenta puterii electromagnetice functie de intensitate la o masina sincrona cu poli aparenti;

26. Pentru maşina cu poli înecaţi reactanţele sincrone pe cele două direcţii satisfac relatia: a) X d = X q = X s b) X d > X q > X s c) X d < X q < X s

27.In figura MS5 s-a reprezentat:

fig.5

a) Dependenta puterii electromagnetice functie de unghiul intern la o masina sincrona cu poli inecati; b) Dependenta tensiunii functie de intensitate la o masina sincrona cu poli inecati; c) Dependenta puterii electromagnetice functie de intensitate la o masina sincrona cu poli inecati;

28.Condiţiile de cuplare în paralel a două generatoare sincrone sunt: a) Egalitatea tensiunilor, egalitatea frecvenţelor, aceiasi succesiune a fazelor, tensiunile celor două surse în momentul cuplării în paralel să fie în fază; b) Egalitatea tensiunilor, egalitatea puterilor active, reactive si aparente; c) Egalitatea parametrilor nominali ai celor doua generatoare sincrone

29.Schema din figura este:

a) Schema electrica de cuplare a doua generatoare sincrone in care se evidentiaza aparitia curentilor de circulatie în cazul neîndeplinirii uneia dintre conditiile de cuplare in paralel; b) Schema electrica de cuplare motor sincron–generator sincron; c) Schema electrica de cuplare generator asincron- generator sincron;

30. Ce rol au voltmetrele Vr şi Vg , prezente in schema din figura :

a) Verifica egalitatea dintre tensiunea reţelei şi tensiunea la bornele generatorului; b) Verifica egalitatea dintre tensiunea statorica şi tensiunea rotorica; c) Verifica egalitatea dintre tensiunea primara şi tensiunea secundara;

31. Schema reprezentata in figura se utilizeaza la identificarea momentului cuplarii generatorului prin:

a) Metoda becurilor stinse; b) Metoda becurilor aprinse; c) Metoda mixtă;

32. Schema reprezentata in figura se utilizeaza la identificarea momentului cuplarii generatorului prin:

a) Metoda becurilor stinse; b) Metoda becurilor aprinse; c) Metoda mixtă;

33. Schema reprezentata in figura se utilizeaza la identificarea momentului cuplarii generatorului prin:

a) Metoda becurilor stinse; b) Metoda becurilor aprinse; c) Metoda mixtă;

34. Ce reprezinta caracetristica din figura?

a) Caracteristica mecanică unghiulară a unei masini sincrone b) Caracteristica mecanică unghiulară a unei masini asincrone c) Caracteristica mecanică unghiulară a unei masini de c.c.

35. Expresia M = −

mUE0 mU 2 1 1 − sin δ + ( ) sin 2δ reprezinta: X d Ω1 2Ω1 X q X d

a) Cuplul electromagnetic în cazul generatorului cu poli aparenţi b) Cuplul electromagnetic în cazul generatorului cu poli inecati c) Cuplul electromagnetic în cazul generatorului cu rotorul bobinat

36. Expresia k S =

M max 1 = reprezinta: MN sin δ N

a) Capacitatea de supraîncărcare a maşinii sincrone b) Capacitatea de supraîncărcare a maşinii asincrone c) Factorul de supraincarcare

37. Punctul de funcţionare din A din urmatoarea carcateristica, reprezinta:

a) Functionare stabila b) Functionare instabila c) Functionare in regim de motor

38. Caracteristicile în "V" ale generatorului sincron se obţin în situaţia în care: a) Generatorul sincron funcţionează la putere activă constantă şi curent de excitaţie variabil b) Generatorul sincron funcţionează la putere reactivă constantă şi curent de excitaţie variabil c) Generatorul sincron funcţionează la putere activă constantă şi curent de excitaţie constant

39. Caracteristica din figura reprezinta:

a) Caracteristicile în "V" ale generatorului sincron; b) Caracteristicile de mers in gol ale generatorului sincron;

c) Carateristicile externe ale generatorului sincron;

40. Pornirea motorului sincron cu ajutorul unui motor auxiliar consta în: a) Antrenarea cu ajutorul unui motor auxiliar a rotorului motorului sincron pâna la turatia de sincronism, moment în care se conecteaza statorul la retea; b) Cuplarea in serie a motorului sincron cu un motor de curent continuu; c) Cuplarea in paralel a motorului sincron cu un motor de curent continuu;

41. Pornirea motorului sincron în asincron este posibila daca: a) Polii rotorici sunt prevazuti cu o înfasurare suplimentara în scurtcircuit care joaca rolul coliviei la motorul asincron; b) Rotorul este bobinat; c) Rotorul este in scurtcircuit;

42.La generatorul sincron trifazat naval turatia motorului de antrenare si frecventa tensiunii electromotoare induse: a) Se afla intr-un raport constant b) Se afla intr-un raport ce depinde de alunecarea generatorului sincron c) Sunt marimi egale

43. Care din urmatoarele trei marimi sunt inscrise pe placuta indicatoare a masinii sincrone? a) Puterea activa, tensiunea de linie a infasurarii indusului(tensiunea nominala); simbolul conexiunii infasurarii indusului b) Puterea activa; tensiunea de linie a infasurarii indusului(tensiunea nominala); simbolul conexiunii infasurarii indusului c) Puterea aparenta la borne; tensiunea de linie a infasurarii indusului(tensiunea nominala); simbolul conexiunii infasurarii indusului

44. Care din urmatoarele trei marimi nominale sunt inscrise pe placuta indicatoare a masinii sincrone? a) Frecventa nominala; tensiunea de excitatie la functionarea in gol;curentul de excitatie la mersul in gol b) Frecventa nominala; randamentul nominal ; turatia nominala c) Frecventa nominala; tensiunea de excitatie la functionarea in sarcina nominala; curentul de excitatie la mersul in gol

45. Cine produce fluxul inductor necesar producerii t.e.m. la generatorului sincron trifazat? a) Curentul din infasurarea de amortizare b) Curentul care circula prin infasurarea indusului c) Curentul de excitatie (curent continuu)

46. Din ce este realizat circuitul magnetic al statorului unui generator sincron trifazat ? a) Otel masiv b) Tole de otel electrotehnic izolate intre ele c) Aluminiu

47. Unde este dispusa infasurarea de excitatie la un generator sincron naval cu rotor cu poli aparenti (constructie normala ) ? a) In crestaturi dispuse pe circuitul magnetic al statorului b) In exteriorul generatorului sincron c) Pe miezul polilor aparenti ai rotorului

48.Cum sunt legate bobinele infasurarii de excitatie la un generator sincron trifazat naval in constructie normala? a) Serie b) Paralel c) Stea 49. Unde este dispusa infasurarea de excitatie la un generator sincron trifazat naval in constructie inversa? a) Pe stator b) Pe rotor c) In exteriorul generatorului sincron 50. La generatorul sincron trifazat naval in constructie normala, alimentarea infasurarii de excitatie se realizeaza prin intermediul : a) Unor contacte fixe dispuse pe stator b) Unor perii mobile in raport cu statorul care freaca pe inelele colectoare c) Unor perii fixe in raport cu statorul care freaca pe inelele colectoare

51. Prin reactia indusului la generatorul sincron se intelege: a) Actiunea campului magnetic inductor asupra infasurarii indusului b) Actiunea t.e.m. induse asupra infasurarii de excitatie

c) Actiunea campului magnetic produs de curentul de sarcina asupra campului magnetic inductor 52. Distributia sarcinii reactive a unui generator sincron trifazat naval cuplat la o retea de c.a. trifazat se realizeaza prin variatia: a) Curentului de excitatie b) Curentului de sarcina c) Turatiei masinii primare (de antrenare a generatorului)