Test Istorie Academia Politie [PDF]

Zitiervorschau

Final 1 - 2016

I. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI PE CARE ÎL CONSIDERAŢI CORECT: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

Element fundamental al etnogenezei româneşti, reprezentat de componenta romană: a) adstrat; b) substrat; c) superstrat; d) strat. Organizaţie fascistă italiană, care urmărea îndoctrinarea şi înregimentarea tinerilor: a) Cămăşile Negre; b) Avanguardisti; c) Dopolavoro; d) OVRA. În perioada interbelică, un regim politic autoritar s-a instalat în: a) Cehoslovacia; b) Finlanda; c) Danemarca; d) Belgia. Unul dintre principalii reprezentanţi a liberalismului italian la începutul secolului trecut: a) Giuseppe Garibaldi; b) Dino Grandi; c) Giacomo Matteotti; d) Giovanni Giolitti. Constituţia din 1866 cuprindea : a) 8 titluri şi 133 de articole; b) 5 titluri şi 133 de articole; c) 8 titluri şi 76 de articole; d) 5 titluri şi 76 de articole. Sub denumirea de Constituţia construirii socialismului este cunoscută: a) Constituţia din 1938; b) Constituţia din 1948; c) Constituţia din 1952; d) Constituţia din 1965. Capitala mărcii de apărare întemeiată de regalitatea maghiară în nordul Moldovei: a) Cuhea; b) Suceava; c) Siret; d) Baia. Manifestul Istoria ne cheamă la fapte, lansat în noiembrie 1918, anunţa: a) Constituirea Comitetului Naţional Român Central; b) convocarea Congresului General al Bucovinei; c) proclamarea Republicii Democrate Moldoveneşti; d) convocarea Adunării Naţionale la Alba Iulia. Împărat bizantin de la cumpăna secolelor X-XI, în a cărui corespondenţă se regăsesc informaţii despre origine romanică a autohtonilor din spaţiul carpato-danubiano-pontic: a) Constantin al VII-lea; b) Justinian; c) Vasile al II-lea; d) Mauricius. Statutul politico-juridic al Ţărilor Române, potrivit Tratatului de la Adrianopol, era de: a) suzeranitate otomană şi protectorat rus; b) protectorat rus; c) suzeranitate otomană; d) autonomie administrativă. Tratativele româno-maghiare din 1849 au fost finalizate, din partea română, de către: a) Gheorghe Bariţiu; b) Dumitru Brătianu; c) Avram Iancu; d) Nicolae Bălcescu. Tratat încheiat în timpul Conferinţei de Pace de la Paris, prin care se reafirma apartenenţa Cadrilaterului la statul român: a) Versailles; b) Neuilly sur Seine; c) Sevres; d) Trianon. Echipa celor care l-au arestat pe generalul Antonescu era condusă de: a) I. Maniu şi G. Brătianu; b) Regele Mihai şi generalul C. Sănătescu; c) L. Pătrăşcanu şi E. Bodnăraş; d) P. Groza şi generalul N. Rădescu. Una dintre coloniile de muncă forţată, organizată de statul comunist pentru reprimarea „duşmanilor poporului: a) Sighet; b) Baia Sprie; c) Baia Mare; d) Aiud. Preşedinte american în timpul şi datorită sprijinului căruia România a fost primită în GATT şi FMI: a) Lyndon Johnson; b) Jimmy Carter; c) Gerald Ford; d) Richard Nixon. Delegat permanent al României la CAER, la începutul anilor ’60: a) Chivu Stoica; b) I. Gh. Maurer; c) Alexandru Bârlădeanu; d) Ilie Verdeţ. Printre semnatarii Scrisorii celor şase se numără şi fostul activist comunist: a) Mircea Dinescu; b) Paul Niculescu-Mizil; c) Gheorghe Apostol; d) Ion Iliescu. Consecinţa politică a revoluţiei române din decembrie 1989: a) înlăturarea pe cale paşnică a regimului comunist; b) schimbarea statutului internaţional al Basarabiei; c) reluarea activităţii partidelor interzise de regimul comunist; d) edificarea economiei de piaţă în România. Susţine că „valahii de la nord şi de la sud de fluviu au toţi aceeaşi origine” evoluând din „amestecul tracilor şi geto-dacilor cu romanii”: a) Petru Maior; b) Gheorghe Şincai; c) Paul Joseph Schafarik; d) Dionisie Fotino. Marile demonstraţii împotriva războiului din Vietnam l-au forţat pe preşedintele Nixon să încheie un acord de pace cu Vietnamul de Nord în: a) 1975; b) 1973; c) 1969; d) 1967. Dregător medieval care îndeplinea funcţia de şef al administraţiei: a) postelnicul; b) vornicul; c) logofătul; d) chelarul. Printre membrii Comitetului de oblăduire se număra şi: a) Mihail Sturdza; b) Barbu Văcărescu; c) Constantin Brâncoveanu; d) Alexandru Ghica. Acţiune prin care un tratat sau o convenţie sunt aprobate de statele semnatare prin intermediul organelor lor legislative: a) promulgare b) ratificare; c) abrogare; d) amendare. Acceptă numirea lui Mussolini ca prim-ministru: a) Victor Emanuel III; b) Umberto II; c) Victor Emanuel II; d) Umberto III. Hitler justifica expansiunea germană prin conceptul de: a) Reich; b) arian; c) spaţiu vital; d) antisemitism. Principiul separaţiei puterilor în stat a fost concretizat pentru prima dată în: a) Constituţia din 1866; b) Proclamaţia de la Islaz; c) Constituţia Cărvunarilor; d) Regulamentele Organice. Ţarii Rusiei Ioan şi Petru au încheiat un tratat pentru o viitoare acţiune antiotomană cu domnitorul: a) Şerban Cantacuzino; b) Constantin Brâncoveanu; c) Dimitrie Cantemir; d) Matei Basarab. Aşezământul politicesc, care susţinea organizarea statului pe baza separării puterilor este publicat de Simion Marcovici în: a) 1829; b) 1822; c) 1826; d) 1828. Susţinea faptul că dacii au avut o pondere limitată în sinteza românească: a) Nicolae Iorga; b) Nicolae Densuşianu; c) Vasile Pârvan; d) C.C. Giurescu. Succede în funcţia de prim-ministru lui Alexandru Marghiloman, ordonând mobilizarea generală şi intrarea în război de partea Antantei: a) Alexandru Averescu; b) Ion I.C. Brătianu; c) Constantin Coandă; d) Arthur Văitoianu.

II. ANALIZAŢI CELE DOUĂ ENUNŢURI ŞI MARCAŢI CU: a) dacă ambele enunţuri sunt adevărate şi există legătură cauzală între ele; b) dacă ambele enunţuri sunt adevărate, dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunţ este adevărat, iar al doilea este fals; d) dacă primul enunţ este fals, iar al doilea este adevărat. 31. Procesul de romanizare lingvistică şi culturală din secolele II-III d.Hr., când o mare parte a României actuale era inclusă în Imperiul Roman, a avut o intensitate deosebită; limba latină a pătruns rapid în zonele urbane, dar şi la sate, în viaţa comunităţilor agricole care ocupau cea mai mare parte a teritoriului. 32. La fel ca şi bizantinii, ungurii au întreţinut un contact permanent cu românii, romanitatea acestora fiindu-le cunoscută; odată ce spaţiul românesc a intrat în sfera de interese a Romei şi misionarilor ei, papalitatea a luat cunoştinţă despre existenţa românilor şi apartenenţa lor la ritul latin. 33. În iulie 1599, Mihai Viteazul trimite o solie la Praga, prin care îi cere împăratului Rudolf al II-lea permisiunea de a interveni împotriva principelui Transilvaniei Sigismund Bathory; cea mai cunoscută şi difuzată imagine cu figura domnitorului Mihai Viteazul apare într-o gravură a lui Aegidius Sadeler, executată în anul 1601, la Praga. 34. La 1 iulie 1914, ţarul Alexandru al II-lea, împreună cu familia sa a vizitat Constanţa, însoţit şi de ministrul de externe Sazonov; discuţiile acestora cu regele Carol I şi cu premierul Ion C. Brătianu au reconfirmat noua orientare politică a României în favoarea Antantei. 35. După al Doilea Război Mondial, germanii au fost siliţi să trăiască în două state separate; în acţiunile de reconstrucţie şi de consolidare a democraţiei vest-germane s-a remarcat cancelarul Helmuth Kohl, de orientare creştin-democrată. 36. Constituţia din 1923 introducea controlul preventiv al constituţionalităţii legilor prin Consiliul Legislativ; prin aceeaşi Constituţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie exercită controlul represiv asupra legilor. 37. Nucleul statului dobrogean l-a reprezentat formaţiunea numită Ţara Cavarnei, constituită în timpul lui Balica; după moartea lui Ivanco, teritoriul dintre Dunăre şi Marea Neagră este inclus de Mircea cel Bătrân în Ţara Românească. 38. În noiembrie 1861 sultanul a recunoscut unirea politică şi administrativă a Moldovei şi Ţării Româneşti pe timpul domniei lui Al.I. Cuza; prin firmanul de învestitură a regelui Carol, sultanul a recunoscut caracterul definitiv al unirii Principatelor. 39. Pe 24 ianuarie 1862 s-a constituit primul Parlament unic prin unirea celor două Adunări, de la Iaşi şi de la Bucureşti; o lună mai târziu activitatea Comisiei Centrale de la Focşani a încetat, aceasta fiind înlocuită cu Comitetul Legislativ provizoriu. 40. În anii ’80 caracterul dictatorial al regimului ceauşist a devenit tot mai evident; tot mai mulţi manei de cultură, printre care Vlad Georgescu, Ana Blandiana, Mihai Botez şi Doinea Cornea, au luat atitudine împotriva regimului ceauşist. 41. Reluând opiniile exprimate de Sulzer, Robert Roesler a dezvoltat teoria imigraţionistă; rafinând ideile exprimate de acesta în Istoria Dacilor Transalpini, Roesler afirmă că românii s-ar fi format ca popor la nord de Dunăre, de unde ar fi imigrat în Transilvania în al doilea mileniu al erei creştine. 42. Deşi prin lucrările sale istoricul şi geograful maghiar Robert Roesler s-a afirmat ca principalul susţinător al teoriei imigraţioniste, el nu poate fi considerat iniţiatorul acesteia; bazându-se pe izvoare controversate din perioada târzie a Imperiului Roman, Roesler a încercat să demonstreze că toţi locuitorii provinciei Dacia s-au retras la sud de Dunăre, odată cu armata şi administraţia imperială. 43. Până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, regimuri comuniste existau doar în Uniunea Sovietică şi Mongolia; partide comuniste existau însă în foarte multe ţări europene şi asiatice, activitatea lor fiind coordonată de la Moscova de Internaţionala Comunistă. 44. În perioada interbelică mai multe state europene au dus o politică revanşardă şi revizionistă; în intervalul dintre cele două războaie mondiale s-au constituit alianţe politico-militare regionale, precum Mica Antantă şi Înţelegerea Balcanică. 45. În vara anului 1484, Ştefan cel Mare pierde cetăţile Moldovei de la gurile Dunării, Chilia şi Cetatea Albă; la Colomeea, în 1485, Ştefan cel Mare reînnoieşte jurământul de vasalitate faţă de Ioan Albert. 46. La începutul secolului al XIII-lea, regii arpadieni încearcă să-şi extindă stăpânirea asupra regiunilor extracarpatice; în 1211, regele Ungariei îi colonizează pe teutoni în Ţara Bârsei. 47. Nerespectarea prevederilor Convenţiei de la Akkerman a provocat un nou război ruso-turc, soldat cu victoria Rusiei; tratatul de pace care încheia acest conflict prevedea numirea domnilor pe 7 ani şi scutirea Principatelor de obligaţia de a aproviziona Constantinopolul. 48. În secolul al XVIII-lea, situaţia Ţărilor Române a fost puternic influenţată de schimbarea echilibrului de forţe între marile Puteri; în aceeaşi perioadă, ele au suferit grave pierderi teritoriale şi o presiune tot mai mare din partea Turciei şi Rusiei. 49. O caracteristică a revoluţiei paşoptiste o constituie faptul că, în Muntenia, revoluţionarii au cucerit puterea în stat; prin acţiunea violentă a trupelor turceşti, s-a pus capăt revoluţiei în Principate. 50. Autonomiile locale ale ţărilor româneşti, situate în zonele de margine ale Transilvaniei, încetează odată cu dispariţia dinastiei arpadiene; în secolele XIV-XV, „ţările” vor fi organizate sub forma unor districte româneşti conduse de demnitari numiţi de coroană. 51. România a participat cu numeroase forţe la războiul împotriva Germaniei naziste, participând la luptele din Ungaria, Cehoslovacia şi Austria; la Conferinţa de Pace de la Paris, România a fost considerată un stat învins, fapt care a permis U.R.S.S. să impună României mari despăgubiri de război. 52. Cu ocazia Conferinţei de Pace de la Paris, delegaţia română nu a contestat problemele de importanţă vitală pentru Uniunea Sovietică; Tătărescu, şeful delegaţiei române, nu a obiectat faţă de anexarea sovietică a Basarabiei şi a nordului Bucovinei şi nici cedarea Cadrilaterului către Bulgaria. 53. Polonia nu urmărea să transforme contractul feudalo-vasalic într-o stăpânire efectivă asupra Moldovei; Ştefan cel Mare a căutat să contracareze tendinţele hegemonice ale Ungariei prin apropierea de Polonia. 54. Eşecul cruciadei de la Varna l-a convins pe Iancu de necesitatea unei alianţe militare antiotomane cu participarea Ungariei, Ţărilor Române şi a despoţilor din Balcani; din 1446, Iancu primeşte titlul de căpitan general al Ungariei, ceea ce reprezintă apogeul carierei sale. 55. Prin Tratatul de pace din 7 mai 1918, guvernul Marghiloman a obţinut recunoaşterea unirii Basarabiei cu România; sfârşitul războiului a găsit România cu armata mobilizată. 56. La 2 decembrie 1917, sub conducerea lui Ioan Inculeţ, Sfatul Ţării din Basarabia a adoptat decizia de proclamare a independenţei statale; Consiliul Directorilor, organul executiv al puterii din Basarabia, era coordonat de Petre Erhan. 57. Antisemitismul a reprezentat una dintre caracteristicile ideologice ale mişcării de dreapta; în 1927, C.Z. Codreanu, unul dintre discipolii lui A.C. Cuza, a înfiinţat Legiunea Arhanghelului Mihail. 58. În 1992 s-a constituit Convenţia Democratică; în septembrie 1992 s-au desfăşurat alegeri parlamentare unde FSN a obţinut cel mai mare număr de voturi, urmat de Convenţia Democratică. 59. După moartea lui Mircea cel Bătrân şi a lui Alexandru cel Bun, cele două state româneşti au cunoscut o lungă perioadă de conflicte pentru tron, care le-a slăbit şi le-a diminuat influenţa în sud-estul european; în Transilvania, situaţia economică dificilă a ţărănimii a dus la declanşarea răscoalei de la Bobâlna (1437), înăbuşită doar prin colaborarea celor trei stări privilegiate în cadrul Unio Trium Nationum. 60. În decembrie 1876, Dimitrie Brătianu iniţia un demers diplomatic la Constantinopol, cerând „garanţii speciale pentru neutralitatea veşnică a teritoriului românesc”; Constituţia lui Midhat-paşa declara statul român o „provincie privilegiată” a imperiului, excluzându-se calea obţinerii independenţei prin luptă. 2

III. MARCAŢI LITERA CORESPUNZĂTOARE ORDINII CRONOLOGICE PE CARE O CONSIDERAŢI CORECTĂ: 61. A. Ion Câmpineanu elaborează Osăbitul act de numire a suveranului românilor . B. Dinicu Golescu publică Însemnare a călătoriei mele. C. Dumitrache Sturdza elaborează Plan sau formă de oblăduire aristo-democrăticească. a) BAC; b) CAB; c) CBA; d) BCA. 62. A. Se înfiinţează Casa de Economii şi Consemnaţiuni. B. Se înfiinţează Banca Naţională a României. C. Carol I promulgă Legea pentru organizarea puterii armate. a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA. 63. A. Ion I.C. Brătianu devine lider al PNL. B. Lascăr Catargiu devine lider al Partidului Conservator. C. Carol I introduce rotativa guvernamentală. a) CAB; b) BAC; c) CBA; d) BCA. 64. A. BBC publică Scrisoarea celor şase. B. Revolta muncitorilor de la Steagul Roşu. C. Sfârşitul războiului din Afghanistan. a) BAC; b) ACB; c) BCA; d) CBA. 65. A. Gh. Brătianu demonstrează romanitatea şi continuitatea românilor; B. Bogdan Petriceicu Haşdeu susţine continuitatea autohtonilor din nordul Dunării; C. Gh. Şincai afirmă originea romană pură a românilor. a) ABC; b) BAC; c) CAB; d) CBA. 66. A. Miron Costin vorbeşte despre originea latină a românilor; B. Jan Laski vorbeşte despre originea romană a locuitorilor Moldovei; C. Nicolaus Olahus susţine unitatea de neam, limbă, obiceiuri şi religie a românilor. a) ABC; b) ACB; c) BCA; d) CBA. 67. A. Poggio Bracciolini afirmă originea romană a poporului român; B. Simon de Keza notează în lucrarea sa că românii erau în Pannonia la venirea hunilor; C. Johannes Honterus înscrie în harta sa numele Dacia pentru teritoriul locuit de români. a) ACB; b) ABC; c) BAC; d) CBA. 68. A. Împăratul Constantin VII Porfirogenetul precizează despre români că „aceştia se mai numesc şi romani pentru că au venit din Roma”; B. Împăratul Iosif II îi consideră pe români „cei mai vechi şi mai numeroşi locuitori ai Transilvaniei”. C. Contele Teleki afirmă că „românii sunt locuitorii cei mai vechi ai Transilvaniei”. a) ABC; b) ACB; c) BAC; d) BCA. 69. A. Anton Verancsics confirmă existenţa unei conştiinţe a descendenţei latine a românilor; B. loan Kynnamos afirmă despre români că „sunt veniţi demult din Italia”; C. Laonic Chalcocondil îi numeşte pe românii de la nordul Dunării „daci” şi „vlahi” pe cei din sud. a) ACB; b) BAC; c) BCA; d) CBA. 70. A. Constituirea primelor comitate în Transilvania. B. Leustachius, atestat documentar ca voievod al Transilvaniei. C. Pe latura vestică a spaţiului intracarpatic sunt atestate primele ducate. a) CAB; b) ACB; c) BAC; d) CBA. 71. A. Primele contacte ale romanicilor nord-dunăreni cu slavii. B. Abandonarea Daciei de către autorităţile romane. C. Apariţia primelor basilici creştine. a) CBA; b) BCA; c) BAC; d) CAB. 72. A. Se declanşează cel de la doilea război balcanic; B. Capitularea Plevnei în faţa armatelor româno-ruse; C. Încheierea Tratatului de pace de la Berlin. a) ABC; b) ACB; c) BCA; d) CBA. 73. A. Se încheie Convenţia de la Balta-Liman între Imperiul Otoman şi Imperiul Ţarist; B. Se formează sistemul politico-militar Antanta Cordială; C. Se formează sistemul politico-militar Tripla Alianţă. a) ABC; b) ACB; c) BCA; d) CBA. 74. A) Mihai Viteazul este recunoscut de Dietă ca locţiitor al împăratului; B) Banatul este transformat în paşalâc turcesc; C) Lupta de la Mohacs a) ACB b) BAC c) CBA d) CAB 75. A) Atestarea lui Leustachius, comitele de Dăbâca; B) Cavalerii teutoni sunt colonizaţi de regatul maghiar în zona Ţării Bârsei; C) Răscoala vlahilor din Balcani sub conducerea fraţilor Petru şi Asan a) BAC b) ACB c) CAB d) ABC 76. A) Atestarea documentară a episcopului catolic Simion; B) Regele maghiar Andrei al II-lea acordă saşilor privilegiul numit „Andreanum"; C) Încheierea „Unio Trium Nationum" a) BCA b) ACB c) CAB d) ABC 77. A) Diploma Leopoldină care constituie baza juridică a administraţiei austriece în Transilvania; B) Ultima reunire a Adunării Ţării dedicată desfiinţării şerbiei; C) Instaurarea regimului fanariot în Tara Românească a) ACB b) CBA c) ABC d) CAB

3

78. A. Din ordinul lui Stalin, se desfăşoară Marea Teroare din U.R.S.S. B. Regatul Sârbo-Croato-Sloven ia denumirea de Iugoslavia. C. Se constituie CEKA. a) BAC; b) CAB; c) CBA; d) BCA. 79. A. În Germania se înfiinţează Gestapo. B. În Italia se constituie Ovra. C. În Rusia se constituie Ceka. a) ACB; b) ABC; c) CAB; d) CBA. 80. A) Înfiinţarea Ligii Apărării Naţional Creştine; B) Înfiinţarea Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România; C) Înfiinţarea Partidului Naţional Creştin. a) ABC; b) ACB; c) BAC; d) CBA. 81. A) Întemeierea Legiunii Arhanghelului Mihail; B) Numirea lui Benito Mussolini ca prim-ministru al Italiei; C) Înfiinţarea Partidului Comunist din România. a) ACB; b) BAC; c) CAB; d) CBA. 82. A) Marea criză economică mondială; B) Adolf Hitler se proclamă „Führer”; C) Constituţia României interbelice. a) ACB; b) BCA; c) CAB; d) CBA. 83. A) Tratatul de pace de la Adrianopol; B) Începutul Războiului Crimeii; C) Tratatul de pace de la Iaşi a) BAC b) CBA c) CAB d) ABC 84. A) Bătălia de la Şcheia; B) Tratatul de la Alba-Iulia încheiat între Ţara Românească şi Transilvania; C) „Campania cea lungă" condusă de Iancu de Hunedoara a) CBA b) ACB c) ABC d) CAB 85. A) Legionarii ajung la putere în România, instaurând un regim dictatorial; B) Comuniştii participă la guvernare, reuşind să preia treptat puterea; C) Ţărăniştii preiau guvernarea în România. a) ABC; b) BAC; c) CAB; d) CBA. 86. A) Adoptarea legii „primei electorale"; B) Înfiinţarea Frontului Renaşterii Naţionale; C) Proclamarea statului naţional-legionar a) CBA b) BAC c) ACB d) ABC 87. A) Sfârşitul domniei lui Şerban Cantacuzino; B) Războiul ruso-otoman în care se implică şi Dimitrie Cantemir; C) Instaurarea regimului fanariot în Ţara Românească. a) CBA b) BCA c) ACB d) ABC 88. A) Înfiinţarea Avocatului Poporului; B) Nicolae Ceauşescu devine Preşedintele Republicii Socialiste România; C) Constituirea Partidului Muncitoresc Român a) CBA b) BAC c) ACB d) ABC 89. A) Comuniştii români adoptă teza cominternistă privind dreptul poporului la autodeterminare; B) Ţărăniştii susţin „apărarea de clasă” împotriva agresiunii ţărănimii din partea burgheziei; C) Legionarii lansează teza purificării prin moarte. a) ABC; b) BAC; c) BCA; d) CAB. 90. A) Dobrogea este integrată Imperiului Bizantin sub numele „Thema Paristrion"; B) Prima atestare documentară a „Ţării Cărvunei"; C) Constituirea mărcii de apărare împotriva tătarilor de pe Valea Moldovei a) ACB b) BAC c) ABC d) CAB

4