30 1 104KB
Der Aachener Aphasie Test (AAT) (Huber, Poeck, Weniger & Willmes, 1983) Testul de afazie Aachen (AAT) (Huber, Poeck, & Willmes Mai, 1983) Prezentare AAT este o formă standardizată, utilizate pe scară largă în testul german de afazie. Acesta constă în următoarele şase subteste: 1. Discursul spontan Trebuie evaluate (de la 0 la maximum 5 puncte): abilităţile de comunicare, articulare şi prozodie,vorbire spotană, semantica, sintaxa şi fonologie. a.Testul de vorbire Arată şi denumeşte figuri de forme geometrice, culori diferite şi dimensiuni diferite Repeta 10 sunete, 10 cuvinte monosilabice, 10 cuvinte neologisme, 10 cuvinte străine şi 10 cuvinte compuse Lectură cu voce tare, compunerea şi scrierea după dictare Denumeşte 10 cifre, 10 substantive simple, adjective, 10 culori, 10 substantive compuse b.Test de comprehensivitate Înţelegerea cuvintelor auzite c.Testul de discurs spontan (înregistrare) Este înregistrată timp de aproximativ 10 minute o discuţie între examinator şi pacient, un interviu semi-standardizate. Examinatorul vizează 10 întrebări formulate deschis. Conţinutul se referă la boala pacientului la carieră, familie şi activităţi recreative. Apar în mod frecvent următoarele disfuncţii: - semne de dizartrie - tulburări de ritm - enunţuri recurente - automatisme verbale - ecolalie - stereotipii verbale - parafazie semantică şi fonematică - neologisme fonematice şi semantice - dificultăţi de găsire / accesare e a cuvintelor - absenţa flexionării cuvintelor - terminaţiile cuvintelor - jargonofazie şi paragramatisme Evaluarea comportammentului general de comunicare Criteriile de evaluare sunt împărţite în următoarele şase domenii: 1. Comportamentul de comunicare 2. Articulaţie şi prozodie
Der Aachener Aphasie Test (AAT) (Huber, Poeck, Weniger & Willmes, 1983) 3. 4. 5. 6.
vorbirea automată / spontană structura semantică structura fonematică structura sintactică
O evaluare se face folosind o scală cu 6punct de rating 2. Testul de recunoaştere a simbolurilor Cinci subteste de dificultate crescătoare, fiecare grup de activitate are zece sarcini. Sarcinile sunt verbale, efectuate în conformitate cu formularea prescrisă. a.Subtest 1.: 5 pătrate colorate diferit, cu 5 cercuri colorate diferit Cerinţa lingvistice: adjective de culoare Exemple: Indicaţi pătratul verde. Arată cercul albastru. b. Subtest 2: 5 pătrate mici, de culori diferite, 5 cercuri mici colorate diferit, 5 pătrate mari de culori diferite, 5 cercuri mari diferit colorate. Cerinţa lingvistică:adjective de culoare şi dimensiune. Exemple: Arată cercul mare şi roşu. Arată piesele verzi. c. Subtest 3: 5 pătrate colorate diferit, cu 5 cercuri colorate diferit. Cerinţa lingvistică: adjective de culoare, conjuncţii Exemple: Arată cercul de culoare albă şi pătratul roşu. Arată cercul verde şi cercul albastru. d. Subtest 4: 5 pătrate mici, de culori diferite, 5 cercuri mici colorate diferit, 5 pătrate mari de culori diferite, 5 cercuri mari colorate diferit. Cerinţa lingvistică: adjective de culoare si dimensiune, conjuncţii (cu). Exemple: Arată pătratul mare verde şi cercul alb mic. Arată pătratul mic galben şi cercul mic galben. e. Subtest 5: 5 pătrate colorate diferit, 5 cercuri colorate diferit materiale suplimentare: 5 dale pătrate colorate diferit, 5 paiete colorate diferit. Cerinţa lingvistice: adjective de culoare, conjuncţii (cu), prepoziţii (pe). Exemple: Aşezaţi pătratul alb pe cercul verde. Aşezaţi cercul albastru pe pătratul galben. Înainte de a atingeţi cercul verde, ia dreptunghiului alb. Testul de simboluri distinge între afazie şi traumatsime cerebrale anafazice, dar are puţină semnificaţie în iscriminarea sindroamelor afazice.
Der Aachener Aphasie Test (AAT) (Huber, Poeck, Weniger & Willmes, 1983) Evaluarea presupune a aprecia dacă sarcina a fost rezolvată corect sau incorect. 3. Testul de vorbire reflectată (Înregistrare sunetelor/ fonemelor) Testul constă din cinci părţi, fiecare cu zece sarcini. Fiecare element va fi proba de investigare şi acestea pot fi repetate de mai multe ori. Pacientul trebuie să repete elementele în fiecare caz, una care nu spune. Examinatorul poate acorda orice asistenţă Exemple: a. Subtest 1- foneme /A/E/I/O/U/Ş/Ţ/F/V / b. Subtest 2: cuvinte monosilabice AC, PAT, CAP, ZIC, ŢIP, MĂR c. Subtest 3: Cuvinte neologisme Caiac, computer, toaster, second hand d. Subtest 4: Cuvinte compuse disproporţionalităţii, interdisciplinaritate, dup-amiază, frunză de viţă e. Subtest 5 – propoziţii Latră câinele. Noi îl vom alege. El şi-a adus mama cu o maşină nouă de la gară. Omul care a cumpărat maşina noastră s-a căsătorit ieri. Evaluare - Fiecare element este evaluat pe următoarele criterii cu 0-3 puncte: 3 – nicio perturbare 2 - similare ca forma / auto-corectie / de repetiţie / incertitudine 1 - uşoară asemănare cu modelul 0 - nici o asemănare cu modelul / nici un răspuns / automatism / perseverenta Similitudinea termenilor sau similitudine scăzută sunt bine evidenţiate în probele AAT pentru limbajul scris. 4. Limbajul scris Testul constă din trei părţi, fiecare cu zece articole. Examinatorul poate acorda orice asistenţă. a. Subtest 1. Lectură cu voce tare (înregistrare sonoră) Materiale: Foi pe care sunt tipărite cuvintele citire / expresii exemple: Alegere, o, vrei ,bună ,masina, dacă, faci, mea.
Der Aachener Aphasie Test (AAT) (Huber, Poeck, Weniger & Willmes, 1983)
b. Subtest 2: Pune împreună : Materiale: carduri cu cuvânt sau litere, cuvântul este dictat de examinator şi pacientul trebuie să-l compună / recunoască Articole audiţie exemple: CAMERA, ciocolată, PALTON, covor, ciupercă, pană c. Subtest 3: dictare Materiale: hârtie şi stilou, pacientul ar trebui să scrie articole pe care examinatorul le dictează (cu hemipareza dreapta, cu mâna stângă) exemple: Vale, Quark, artişti, carte, borcan, papuci. Dimineaţa mă trezesc devreme. Fiecare element este evaluat pe următoarele criterii cu 0-3 puncte: 3- nicio perturbare 2 - similare cu forma ţintă / auto-corectie / repetiţie / incertitudine 1 - usoara asemanare cu formatul ţintă 0 - nici o asemănare cu formatul ţintă / nici un răspuns / automatism /perseverenta Similitudinea termenilor sau similitudine scăzută sunt bine evidenţiate în probele AAT pentru limbajul scris. 5. Substantive (Înregistrarea este necesară) Testul constă din patru părţi, fiecare cu zece articole. In primele trei părţi, obiecte (desene) şi culori sunt denumite cu un cuvânt. În partea a patra suntprezentate situaţii şi acţiuni care pot fi identificate, fiecare cu o singură frază. Examinatorul poate acorda orice asistenţă. Exemple (părţile 1-3): a. Subtest 1- Obiecte (Substantive simple) masă, cărţi, cântar, excavator, başină, pilot, castravete, ceas, apă, calendar b. Subtest 2: culori 10 creioane cu 10 culori diferite c. Subtest 3: Obiecte (compuşi) maşină de cusut, maşină de spălat, cuptor cu microunde, barcă cu motor, pastă de dinţi, perie de dinţi, portmoneu, acupunctură, gel de duş, floareasoarelui Aceste 30 elemente sunt evaluate în funcţie de următoarele criterii cu 0-3 puncte: 3 – nicio perturbare
Der Aachener Aphasie Test (AAT) (Huber, Poeck, Weniger & Willmes, 1983) 2 - similitudine semantică cu cuvântul ţintă / auto-corecţie / comportament de căutare / incertitudine 1 - similitudine semantică redusă cu cuvântul ţintă 0 - nici o similitudine semantică cu cuvântul ţintă / nici o reacţie / automatism / perseverenta Similitudinea termenilor sau similitudine scăzută sunt bine evidenţiate în probele AAT pentru limbajul scris. d. Subtest 4 Cele 10 elemente a patra parte (descrierea situaţiei) sunt evaluate utilizând următoarele criterii: 3 – nicio perurbare 2 – abateri de la formală / conţinut inexact / uşor incomplete / autocorecţie 1 - diferenţe în conţinutul /logorrhoeische parafraza / puternic incomplete 0 - nici o reacţie / automatism /perseverenta / fonematic sau jargon semantic Similitudinea termenilor sau similitudine scăzută sunt bine evidenţiate în probele AAT pentru limbajul scris. 6. Înţelegerea vorbirii Testul este conceput astfel încât pacientul trebuie să aleagă din patru desene aliniate unul lângă altul pe cel care se potriveşte cu cuvântul citit anterior cu voce tare, sau o frază. Elementele sunt prezentate în testul astfel: - părţile 1 (cuvinte) şi 2 (propoziţii) pe care examinatorul le va citi cu voce tare, partea a treia 3 (cuvinte) şi 4 (propoziţii), acestea trebuie să fie citite pacientul însuşi. Panoul cu patru desene sunt prezentate numai atunci când a citit elementele complet e şi nu mai sunt vizibile. Fiecare secţiune de testare este format din zece elemente. Cele patru imagini pentru fiecare element sunt selectate pentru a avea nume pentru imaginile non congruente (deflectoare), o similitudine fonetică sau semantică a cuvântului stimul (părţile 1 şi 3) sau o similitudine tematică sau sintactică şi morfologică la setul de stimulare (partea 2 şi 3). Examinatorul poate acorda orice asistenţă. Răspunsurile vor fi evaluate în funcţie de următoarele criterii cu 0-3 puncte: 3 - nicio perurbare 2 - repetiţie (stimul) / auto-corecţie 1 – paronim - Imagine a similitudinii lingvistice pentru imaginea ţintă 0 - nici o reacţie / imagine, fără asemănare lingvistică
Der Aachener Aphasie Test (AAT) (Huber, Poeck, Weniger & Willmes, 1983)
Evaluare. Diferenţiere psihometrică. Diagnostic diferenţial
Studiul de validare a subtest discurs AAT-spontan (Willmes et al., 1980) Grupurile sunt ordonate de la stânga la dreapta de severitatea de tulburare, grupurile nu difera semnificativ, sunt între paranteze. (G = global, B = Broca, Wernicke =W , A = Amnezic) Comportamnetul / conduita verbală G (W B) A Articularea şi prozodia (G B) (A W) Limbajul automat G (W) (B A) Structura semantică G W (A B) Structura fonematică G (B (W) A) Structura sintactică G W A B Sistem de clasificare pentru discursul AAT subtest spontane şi intelegerea limbajului
Înţelegerea limbajului
Puţin afecta t Sever afecta t
Structura sintactică Vorbirea spontană Puţin afectat Sever afecat Afazie amnezică Afazie Broca Afazie Wernicke
http://www.ims.uni-stuttgart.de/phonetik/joerg/sgtutorial/aat.html
Afazie globală