Test 07 [PDF]

Zitiervorschau

Test 07-2021 Subiectul I A. 1. Indică sensul din text al secvenței în vremea aceea. Sensul din text al secvenței „în vremea aceea” este „în acea perioada”.

2. Menționează denumirea străzii unde și-a petrecut copilăria autorul, utilizând informațiile din textul dat. Strada unde autorul și-a petrecut copilăria avea numele de „Clopotarii Noi”. 3. Precizează în ce constă meritul institutorului Nicolae Petrescu în formarea lui Șerban Cioculescu, justificându-ți răspunsul cu o secvență semnificativă din textul dat. Meritul institutorului Nicolae Petrescu în formarea lui Șerban Cioculescu, este acela de a-l învăța să se exprime corect în scris: „acorda un preț deosebit ortografiei: de aceea nu mă pot lăuda că am stăpânit din copilărie manevrarea înlesnită a semnului de unire și a apostrofului”. 4. Explică motivul pentru care Șerban Cioculescu era pe punctul de a rata examenul. Șerban Cioculescu era pe cale să rateze examenul din cauza confuziei pe care a făcut-o tatăl său, Nicolae Cioculescu. Verificând listele celor înscriși, acesta a văzut numele „Șerban N. Coculescu”, crezând că este vorba despre fiul său, când de fapt, s-a dovedit că cel de pe listă era „fiul astronomului”. 5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură morală a lui Șerban Cioculescu, aşa cum reiese din textul dat.

 Una dintre trăsăturile morale ale lui Șerban Cioculescu – așa cum reiese din textul citat – este modestia. Această caracteristică este prezentată în mod indirect, din cuvintele autorului însuși. Chiar dacă apropiații consideră că Ș. Cioculescu are o memorie foarte bună, acesta numește aceste afirmații „false”: „În ciuda falsei mele reputații (între prieteni, se-nțelege), de om prevăzut cu o memorie „fenomenală”, mărturisesc cu rușine că nu-mi amintesc nimic din metoda emeritului pedagog”.

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este importantă sau nu respectarea unui cod vestimentar în contexte oficiale, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Amintiri de Șerban Cioculescu, cât și la experiența personală sau culturală. În opinia mea, codul vestimentar trebuie respectat, mai ales în contexte oficiale, deoarece modul în care o persoană este îmbrăcată poate spune multe despre seriozitatea acesteia.

În primul rând, făcând referire la textul dat: „Amintiri” de Șerban Cioculescu, putem observa cum Nicolae Cioculescu era privit de lume ca fiind un „ins de o desăvârșită punctualitate în serviciu, de o exemplară ținută etică și vestimentară, sociabil, vesel, unanim iubit și respectat”. Astfel, în drum spre o oarecare ceremonie la Palat și-a dat seama că îi lipsește cravata, făcând cale întoarsă din drum numai pentru a-și găsi cravata, deoarce nu se putea prezenta la o ceremonie de nivel înalt arătând neprezentabil: „plecase fără cravată și a trebuit să facă, în ultimul moment, calea întoarsă, când a descoperit, pipăindu-și nodul absent, că era cu totul neprezentabil.”.

În al doilea rând, din experiență proprie, pot afirma că o ținută adecvată pentru ocazia respectivă, poate influența seriozitatea celor din jurul tău. De exemplu: La cei 14 ani ai mei împliniți, am avut ocazia să merg la balul de sfârșit de an, domnișorii îmbrăcați în costume care mai de care, unii purtau papioane, alții cravate, domnișoarele și ele în rochii lungi, colorate, extravagante, cu pantofi cu toc înalt, dar nu mai înalt decât partenerul acestora.

Cu toate acestea, un băiat se remarca în inmulțime, îmbrăcat cu teneși sport, pantaloni scurți, și tricou alb. Toată seara s-a vorbit numai de el, colegii lui refuzau să stea la aceeași masă cu dânsul, până și organizatorii l-au întrebat dacă nu cumva a greșit sala. În concluzie,  pentru a arăta și pentru a primi seriozitate, este necesar ca în situații oficiale să te adaptezi după codul vestimentar respectiv.

Subiectul II Personajul literar reprezintă o instanță a universului ficțional, creată de autor cu scopul de a transmite, prin intermediul acestuia, un mesaj, o emoție, o mentalitate. În fragmentul citat din „Chira Chiralina” de Panait Istrati, personajul principal identificat este Stavru. Prin caracterizare directă, de către narator, ni se expune un portret fizic al personajului Stavru: „ De talie deasupra mijlociei; blond spălăcit; foarte slab şi foarte zbârcit; ochii săi albaştri şi mari, când deschişi şi sinceri, când ascunşi şi vicleni” În mod indirect, ni se expune delăsarea de care dă dovadă persoanjul Stavru, în ceea ce privește imaginea sa în societate. Din descrierea făcută de narator, putem deduce că acesta nu acorda deloc importanță aspectului său fizic: „ În costumul său prăpădit şi boţit chiar când era nou […] cu cămaşa necălcată, fără guler”