Teorii Ale Democratiei [PDF]

Zitiervorschau

Teorii ale democratiei – rezumat. Curs I. 1. Configurarea ideologica a teoriei democratiei. Modelul democratic atenian Giovani Sartori – democratia = ”guvernare prin discutii”. Acest curent intelectual a inceput in Grecia Antica. Democratiile sunt predispuse esecului. Democratia nu este o politica durabila fiind usor de rasturnat – ex. America Latina. -

Democratia este o formula care clarifica argumentele pe care ea se bazeaza si explica ceea ce este ea si ceea ce ar trebui sa devina. Desemneaza astazi o civilizatie si nu doar o ideologie.

-

Pana dupa al2lea RM, nu se stia clar faptul ca regimurile fasciste si comuniste nu sunt democratice, adevaratele democratii se gaseau doar in Occident.

-

Sartori spune faptul ca in democratie cuvintele sunt simple conventii, deci doctrina democratica poate fi interpretabil si aplicata in functie de situatie.

-

Wertfreiheit – se adapteaza la 3 variante – a. Impartialitatea valorii / b. Vidul de valori / c. Evitarea valorilor. --- a condus la o excesiva evitare a valorilor – care provoaca la randul ei o supraincarcare a valorilor.

-

Sartori – abordarea behaviorista a generat o teorie empirica a democratiei : daca exista o delimitare intre empiric-nonempiric, descriptiv-prescriptiv si normativismul tehnic si normativismul valorilor, atunci teoria empirica este superficiala + alta problema a teoriei behaviorista = raportul dintre teoria clasica si teoria empirica.

-

Traim in epoca unei democratii confuze.

Modelul democratiei ateniene. Pozitia lui Sartori. -

Polisul grecesc nu era un stat asa cum il consideram noi, ci era o comunitate citadina, politeia = cetatenie si structura a polis-ului.

-

Stat – status = conditie, o situatie, o stare de fapt.

-

Cu cat evolueaza statul cu atat este vazut nu ca pe o societate ci ca pe o forma de a administra puterea; democratia anticilor era caracterizata ca fiind lipsita de stat.

-

Democratia antica nu seamana deloc cu democratia de astazi pt ca sunt fundamentate pe total alte valori si ideologii.

Intelepciune colectiva -

Josiah Ober analizeaza institutiile democratice ateniene din perspectiva conceptului de intelepciune colectiva. Motto-ul intelepciunii colectie – doua capete gandesc mai bine decat unul singur –

-

intelepciunea = ”proprietatea emergenta si sistematica a grupului”. Fructul cooperarii dintre indivizi si anumite institutii. Are o dimensiunea practica si temporala, fiind rezultatul unei experiente anterioare.

-

Pe plan politic, intelepciunea are si o dimensiune morala pt ca tine cont de preocuparea pt dreptate si binele comun.

2 principii de intelepciune colectiva: 1. Se bazeaza pe inteligenta indivizilor care compun grupul. 2. ”diversitate cognitiva” = diversitatea punctelor de vedere din cadrul grupului Democratia ateniana ca exemplu de intelepciune colectiva -

Trasatura centrala a democratiei ateniene este inovatia institutionala. Capacitatea statala a Atenei era puternic corelata cu dezvoltarea democratiei ateniene. Atena clasica era guvernata direct de popor – barbati – democratia participativa nu are sanse intr-un mediu competitiv.

-

Sistemul democratiei ateniene era conceput in asa masura incat elitele nu putea detine monopolul guvernarii in stat.

-

Josiah Ober considera ca democratia presupune urmatoarele conditii: 1. Solutii mai bune / 2. Exista un grup de experti care sa poata solutiona multimea de probleme a unui stat / 3. Modul in care se adapteaza in cautarea unei solutii in diferite spatii grabeste procesul de inovare.

2 institutii principale in Atena ---- (a)Adunarea poporului si (b)Consiliul celor 500. (a) – organul decizional suprem (b) – formulau agenda publica in administratie si implementarea legilor Procesul : MEMBRII --- DELEGATIE --- CONSILIU. -

Consiliul era format din membrii alesi doar pe un an, din aceasta cauza institutiile nu si-au dezvoltat o identitate si o cultura specifica.

-

Sistemul atenian a incurajat participarea tuturor cetatenilor la guvernare.

-

Cetatenii puteau deveni experti in politica democratica si erau platiti sub diferite forme, deci nu conta nivelul de trai sau averea. Datorita diversitatii, procesul de decizie era usurat.

-

Sartori – ”libertatea era exprimata prin participarea la exercitarea puterii si nu prin opozitie.” Puterea poate fi a poporului numai daca este luata de la stat. In democratia antica nu exista prbl rel stat-cetatean in timp ce in macrodemocratie exista.

-

In prezent, a avea ”libertatea Antichitatii„ = lipsa libertatii.

Curs II. Modelul dominant al democratiei – democratia liberala. Liberalismul este mai greu de aplicat decat democratia pt ca termenul de libertate are mai multe conotatii. Libertatea politica protejeaza si permite individului sa aleaga. Puterea presupune in contextul libertatii, egalizarea conditiilor – libertatea de optiune. -

Libertatea politica = libertate relationala

Libertatea liberala: -

Lib pol si lib liberala nu pot fi distruse dintr-o data. In logica interna a democratiei, lib este de interes secund. Liberalismul si democratia sunt separate, desi democratia are toate atributele liberalismului – Sartori.

-

a.Libertatea este elementul necesar democratiei liberale si b. Libertatea nu este elementul necesar democratiei in sine. --- democratia liberala are nevoie de liberalism si democratia egalitara se indeparteaza de liberalism.

-

”liberalismul poate fi decretat foarte simplu, drept teoria si practica protectiei juridice, prin intermediul statului constitutional, al lib pol individuale si lib individuale.”

Liberalismul democratic: -

Relatia fundamentala dintre lib si democrat = o relatie intre lib – egalitate.

-

Liberalismul = libertate, democratia = egalitate.

-

Scopul dem lib = combinarea liberatatii si egalitatii

-

Egalitatea liberala = promoveaza aristocratiile intemeiate pe merit.

-

Liberalismul se fereste de egalitatea politico-juridica, lupta pt o dem calitativa.

-

Ruggiero: daca dem ofera drepturi si avantaje neintemeiate tuturor atunci ele sunt risipte. Daca nu se tine cont de egalitate se anihileaza eforturile si beneficiile lib.

Democratia: -

Orientata spre coeziune sociala si distribuirea

Liberalism: -

Pretuieste spontaneitatea si superioritatea

egalitatii

-

Autoafirmativ si provocator

-

Se axeaza pe societate

-

Se axeaza pe individ

-

Patrundearea puterii popurului inlauntrul statului

-

Limitarea puterii statului

-

Preocupati de forma statului

-

Preocupati de continutul normelor emise de stat

-

Realizarea ”democratiei procedurale”

-

Preocupati de rezultate si esenta, urmaresc exercitarea puterii

-

Elementele liberale = preocupate de raporturile politice, initiativa individuala si forma de stat

-

Elementele democratice = preocupate de dreptate sociala, egalitate si coeziune sociala

-

Diferenta intre dem pol si dem sociala – in sens politic = statul democratic si cel liberal sunt total diferite / in sens social = vb despre ceea ce presupune democratia si nu liberalismul

-

Sartori ” formula democratiei liberale este egalitatea prin libertate, prin intermediul libertatii, nu lib prin intermediul egalitatii ... avem lib de a ajunge la egalitate, egalitatea nu ne ofera lib de a reveni la lib.

Cursul III. Teoria elitismului concurential -

Defineste democratia ca fiind o procedura de selectare a unei eltite conducatoare – Schumpeter

-

Sartori – ”nu exista nicio contradictie inre o cunoastere realista si un crez democratic. Daca realismul inseamna evaluarea faptelor atunci poate exista un realism democratic”.

-

Sartori – criterii in definirea elitelor: 1. Criteriul altimetric – un grup detine controlul pt ca este localizat in varf 2. C. Meritocratic – politicianul detine puterea, nu pt ca este in varf ci pt ca o merita

-

Pareto – ”o elita lasa locul unei alte elite” = daca meritul si puterea sunt reunite avem o stare de echilibru social.

Schumpeter – definitia democratiei ca procedura de selectie a elitelor: -

In lucrarea ”Capitalism, socialism si democratie”, respinge filosofia marxista dar prezice o renastere a socialismului.

-

Face o distinctie intre democratia ca valoare suprema in sine si democratia ca metoda de selectie a liderilor.

-

In dem politicienii au propriile lor interese, iar majoritatea nu reprezinta poporul.

-

Principala dificultate a democratiei clasice este faptul ca acorda suveranitate poporului iar alegerea reprezentantilor cade pe plan secundar.

-

Metoda democratica este acel aranjament institutional pt a ajunge la decizii politice.

-

Democratia = o metoda

-

Avantajele noii democratii: 1. Se deosebesc reg dem de cele nedemocratice 2. Se recunoaste rolul vital al elitei pol 3. Vointa grupurilor este reprezentata 4. Competitia este permanenta 5. Este clarificata rela liberalism-democratie 6. Este subliniat rolul elitelor in luarea deciziilor 7. Vointa majoritatii nu este si cea a poporului

-

Guvernul = piesa principala a exercitarii puterii, primul ministru = liderul pol care ia deciziile esentiale.

-

Pozitia de lider = competitie permanenta cu alti lideri

-

Datorita faptului ca exista concurenta intre liderii politici se nasc conflicte si astfel apar outsideri care incearca sa ajunga la putere pe cont propriu.

-

Parlamentul in cadrul democratiei are dubla functie: 1. Elaboreaza legi si regleaza viata comunitatii 2. Serveste ca scop pt lupta competitiva pt putere si guvernare

-

Trateaza democratia dintr-o perspectiva elitista.

Lectura sartoriana a definitiei schumpeteriene

Sartori considera ca definitia lui Schumpeter este incompleta si adauga conceptul lui Friedrich – regula ”reactilor anticipate” – adica pol care cauta realegerea sunt conditionati de modul in care electoratul va reactiona fata de deciziile lor anterioare si de consecintele pe care aceste decizii le-au avut. == legatura dintre input si output, intre proceduri-consecinte = ”democratia este produsul derivat al metodei competitive de recrutare a conducatorilor”. -

Alegerile competitive = democratie

-

Teoria competitiva defineste ”minimal” democratia.

-

Teoria competitiv-poliarhica a demo = teorie descriptiva care explica modul de functionare+ manifestare a democratiilor

-

Este nevoie si de o teorie prescriptiva a democratiei --- ”democratia genereaza o poliarhie deschisa a carei competitivitate pe piata electorala atribuie putearea poporului si le impune conducatorilor sa fie responsabili fata de cei condusi”

-

Democratia ar trebui sa fie un sistem selectiv al minoritatilor competitive alese, o poliarhie competitiva.

-

Trebuie depasita opozitia elitism/egalitarism – in mod egal pt egali = fiecare in proportie cu meritele si abilitatile sale.

-

Democratia ar trebui sa fie o poliarhie meritorie

-

Elitele concurente nu constitutie puterea

-

Egalitatea provoaca o ascensiune, o sporire a valorii

-

Democratia trebuie sa fie : a. O poliarhie selectiva b. O poliarhie de merit ------ teoria prescriptiva a lui Sartori.

Cursul IV. Teoriile pluraliste ale democratiei Robert Dahl – democratia pluralista: -

Pluralismul = recunoasterea diversitatii

-

In politica se considera faptul ca pluralismul este in interesul cetatenilor --pluralismul pol este cea mai importanta caracteristica a democratiei.

-

Are diverse forme : pluralism critic, reciproc, demcratie pluralista, postmodern, postmarxist.

Pentru Dahl: 1. Pl democratic si democratia pluralista = democratie, iar democratia = conditie necesara pt ordinea politica 2. Democratia a fost aplicata in 2 cazuri: a. Orase-state – tentativa de democratizare a guvernarii la scala mica b. State nationale – tentativa de democratizare a guvernarii la scala mare 3. Sistemele mai mici nu sunt la fel de capabile ca cele mari sa faca fata prbl contemporane, organizatiile internationale de exemplu sunt mai putin democratice decat regimurile tarilor democratice. 4. Pluralism + pluralista = pluralism organizational 5. In toate tarile democratice organizatiile sunt autonome 6. O tara este democratie pluralista daca: a. Demcratia = poliarhie b. Organizatiile importante = autonome Criteriile unui sistem democratic: 1. Egalitatea votului 2. Participarea efectiva – cetatenii trebuie sa participe la luarea deciziilor 3. Intelegerea luminata – cet trebuie sa aiba oportunitatea de a elabora o judecata in privinta rezultatului 4. Controlul final asupra ordinii de zi – poporul trebuie sa aiba autoritate in determinarea subiectelor ce poti fi sau nu abordate. 5. Incluziune – poporul trebuie sa includa toti adultii supusi legii -

Teoria pluralista a lui Dahl este si teoria poliarhiei = puterea in societatea occidentala este distribuita grupurilor

-

Politicile pub = rezultatul luptei dintre gr pol

-

Pt a fi influente, grupurile trebuie sa aiba acces/oportunitatea de a-si sustine punctul de vedere

-

Pol publice ajung sa reprezinte interesele gr dominante; pol se schimba in functie de gr aflat la putere.

Cursul V. Democratia egala -

De la libertatea politica asteptam protectie.

-

Cicero – ”noi suntem slujitorii legii tocmai pt a putea fi liberi”

-

Locke – ”unde nu exista lege, nu exista libertate”

-

Paine – ”guvernul unei tari libere nu consta din persoane, ci din legile existente”

-

Protectia legilor a fost inteleasa in 3 moduri: a. Modul grecesc – interpretare legislativa / b. Modul roman – domnia legii / c. Modul propus de liberalism – constitutional.

-

Solutia juridica a prbl lib: 1. Domnia legislatorilor – legea este constituita din reguli scrise, aplicate organelor competente sau este elaborata treptat prin intermediul procesului decizional juridic si este un produs al vointei directe sau al rationamentelor legale. 2. Domnia legii – este inadecvata pt ca nu protejeaza dimensiunea pol a lib si consta de fapt in descoperirea legii. Dominatia judecatorilor poate fi mai neplacuta decat dominatia legislatorilor.

-

Constitutionalismul liberal = metoda de a mentine avantajele de mai sus, adopta dominatia legislatorilor si prevede mentinerea domniei legii in interiorul sistemului.

-

Fondatorii cons liberal vedeau independenta juridica ca pe o independenta fata de politica

-

Sistemele constitutionale = sisteme liberale

-

Libertatea politica face referire la liberalism.

-

Dem lib moderne adopta ideea de lib a Omului, lib sunt garantate prin notiunea de egalitate.

-

”o democratie fara autolimitare reprezentata prin principiul legalitatii se autodistruge”

De la domnia legii la domnia legislatorilor -

Cei care elaboreaza legile trebuie sa se supuna lor.

-

Legea trebuie sa ramana dreapta

-

Legislatia este incredintata corpurilor reprezentative care raspund in fata electoratului

-

Alesii = suspusi si conditionati

-

Definirea formala a legii presupune existenta unui stat constitutional

-

Daca legea nu se preteaza acestor conditii, devine nedreapta iar legislatia devine dictatoriala.

-

Daca legea se reduce la legislatia statului – teoria comenzii – este inlocuita de ideea de lege-comuna.

-

Dominatia legislatorilor conduce la o inflatie a legilor care de fapt discrediteaza legea.

-

Cand domnia legii se transforma in domnia legislatorilor asistam la o forma de oprimare – oprimare in numele legii – solutia fiind revenirea la statul constitutional

Cursul VI. Democratia participativa -

S-a bucurat de atentia in a doua jum a sec XX, chiar si din partea reg comuniste fiind vazuta ca pe o democratie reprezentativa, indirecta, mai putin democratica.

-

Permite accesul direct al cet la procesul de luare a deciziilor

-

Sartori a examinat-o critic

-

Participarea electorala nu este o participare reala.

-

Participarea este esenta macrodemocratiei

-

A luat parte este seminificativ doar in cadrul unui gr restrans

-

Dem participativa acorda importanta gr mici si intense.

-

Sartori = teoriile participative sunt amenintate de elitism prin privilegiera gr mici.

Democratia participativa si alte forme de democratie -

Incercam sa o inscriem in: a. Democratie directa b. Dem prin referendum c. Democratie electorala d. Dem reprezentativa

-

Democratia reprezentativa = dem indirecta in care poporul nu guverneaza el insusi ci isi alege reprezentanti care il guverneaza

-

Dem electorala si cea reprezentativa = prima este o conditie necesara ultimei

-

Democratia reprezentatitva = dem electorala, dar nu si invers

-

Dem directa = autoguvernare

-

Dem anticilor = dem observabila, se manifesta numai prin faptul ca isi aduna cetatenii intr-un singur loc

-

Demo prin referendum = demos-ul decide asupra prbl, fara a se reuni, discret, prin referendum. Poate fi considerata o subspecie a democratiei directe Criterii: 1. Democratia prin referendum este directa fara intermediari dar pierde caracterul direct al interactiunilor 2. Poate fi aplicata si in cazult demo reprezentative

Democratia prin referendum -

Diferentele intre dem directa – dem prin referendum: a. Actorul referendumului = actor electoral – actioneaza singur, fara a lua parte la dezbateri b. Cu cat este mai mare dimensiunea democratiei, cu atat este mai mica autenticitatea ei

-

Dem prin referendum = macrodemocratie care inlocuieste dem reprezentativa, domnia majoritatii exclude drepturile minoritatii – majoritatea castiga totul. Decizia o data luata nu poate fi schimbata sau corectata.

-

Dem prin referendum este o structura de maximizare a conflictului – ”tirania majoritatii”.

-

Ceea ce fiecare individ isi doreste se poate transforma in ceva ce nu si-a dorit nimeni

-

Daca dorim o democratie care sa guverneze atunci adoptam dem prin referendum 3 tipuri de participantionisti: 1. Moderati 2. Elitisti deghizati – ascund dizlocarea elitelor preexistente de catre contraelite 3. Puri – manifestarea cea mai recenta a categoriei perfectionistilor

-

Democratia prin referendum pune pe seama opiniei publice o povara grea

-

Participarea intensa nu implica neaparat informarea corecta si nu conduce la cunoastere pt ca urmareste consolidarea informatiilor/confirmarea cunostiintelor.

-

Berelson : ”interesul extrem este in stransa legatura cu partizanatul extrem si conduce la un fanatism ce poate distruge procesul democratic”.

-

O societate poate fi prea pasiva sau prea agitata.

-

In tarile democratice, guvernarea este supusa unor presiuni

-

Sartori face 2 remarci despre dem participativa: 1. O multime aproba o politica cu o mai mare usurinta si entuziasm decat daca aceasta multime ar fi impartita in grupuri mai mici = manipularea suveranitatii poporului 2. Mai putina putere in mainile celor care conduc nu inseamna mai multa putere in mainile poporului

-

Cand isi exercita influenta, poporul la randul sau este influentat