Tehnologia Si Managementul Alimentatiei Publice Ind Met DS [PDF]

Zitiervorschau

Digitally signed by Library UTM Reason: I attest to the accuracy and integrity of this document

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Tehnologia şi managementul alimentaţiei publice Îndrumări metodice privind elaborarea proiectelor de licenţă

Chişinău U.T.M. 2010

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI Facultatea Tehnologie si Management in Industria Alimentara Catedra Tehnologia şi Organizarea Alimentaţiei Publice

Tehnologia şi managementul alimentaţiei publice Îndrumări metodice privind elaborarea proiectelor de licenţă

Chişinău U.T.M. 2010

1

În lucrarea dată sunt expuse unele aspecte, care vizează organizarea lucrului asupra proiectului de licenţă pentru studenţii de la facultatea Tehnologie şi Management în Industria Alimentară, specializarea 541.1 „Tehnologia şi managementul alimentaţiei publice”. Este dată caracteristica şi cerinţele faţă de redactare, ordinea prezentării tuturor compartimentelor notei explicative şi a părţii grafice. Se abordează lucrul cu literatura din domeniul şi se anexează bibliografia recomandată.

Au elaborat: dr., conf. univ. Olga Deseatnicov dr., conf. univ. Aurica Chirsanova dr., conf. univ. Vlad Reşitco dr., conf. univ. Jorj Ciumac

Recenzent: dr., conf. univ. Artur Macari

© U.T.M, 2010 1. Sarcinile proiectăriii de licenţă 2

Proiectarea de licenţă este etapa finală a instruirii studenţilor la Universitatea Tehnică şi are următoarele scopuri : - sistematizarea, consolidarea şi lărgirea cunoştinţelor teoretice şi practice, aplicarea lor în situaţii concrete tehnice, economice, ştiinţifice şi de producţie; - dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă şi de efectuare a calculelor la rezolvarea problemelor inginereşti; - stabilirea nivelului de pregătire a studenţilor pentru lucrul de sine stător în sfera alimentaţiei publice, instituţiilor de cercetări ştiinţifice, instituţiilor de proiectări şi alte organizaţii conform profilului specializării «Tehnologia şi managementul alimentaţiei publice». Proiectul de licenţă este o lucrare de absolvire a studentului, în baza căreia Comisia de Stat de Examinare (CES) conferă studentului calificarea de inginer tehnolog licenţiat (inginer-tehnolog) la specialitate. Proiectul de licenţă se elaborează în conformitate cu tema, aprobată de către catedră. 2. Tematica proiectelor de licenţă Temele proiectelor de licenţă corespund profilului de inginer-tehnolog la specializarea «Tehnologia şi management în alimentaţia publică» şi au o legătură strînsă cu disciplinele speciale, incluse în planul de învăţămînt. Ele trebuie să fie actuale şi să corespundă nivelului tehnic contemporan şi tendinţelor noi în organizarea activităţii unităţilor de alimentaţie publică. Temele proiectelor de licenţă pot fi divizate convenţional în patru grupe de bază : - proiectarea cantinelor, restaurantelor, cafenelelor cu acces limitat şi liber; - proiectarea unităţilor specializate pentru producerea semipreparatelor; - reconstruirea unităţilor (conform sarcinii); - proiecte mixte, care includ realizarea unor compartimente de proiectare şi elaborarea compartimentelor speciale (teoretice sau experimentale). Alternativă a proiectului de diplomă poate fi lucrarea de diplomă cu caracter ştiinţific. Studentul poate înainta propuneri privind tematica proiectului de licenţă, aceasta fiind examinată şi, după caz, aprobată la şedinţa de catedră. Studentul, în calitate de autor, este singurul răspunzător pentru exactitatea şi veridicitatea tuturor rezultatelor obţinute în lucrare. În acelaşi timp, este responsabil de respectarea legii drepturilor de autor şi a oricăror drepturi conexe în legătura cu elaborarea lucrării sale. Tematica proiectelor de licenţă este elaborată la catedra de specialitate şi aprobată de către Consiliul facultăţii. Tematica aprobată se comunică studenţilor cel târziu la finele penultimului an de studii şi, concomitent, se plasează pe pagina web a facultăţii. Tematica proiectelor de licenţă se reactualizează anual. Temele proiectelor (lucrărilor) de licenţă urmează să fie confirmate la şedinţa catedrei. 3.Conducerea proiectului de licenţă 3

Conducătorii proiectelor de diplomă sînt desemnaţi de catedra TOAP şi se aprobă de Consiliul Facultăţii. Ca conducători sînt desemnaţi, de regulă profesori ai catedrei, dar şi alţi lucrători cu experienţă din unităţile de alimentaţie publică şi din instituţiile de cercetări şi proiectări şi alte unităţi. Conducătorul proiectului de diplomă îndeplineşte următoarele: - selectează tema proiectului de licenţă şi argumentarea acesteia la şedinţa de catedră, şi la şedinţa Consiliului Facultăţii; - elaborează sarcina proiectului de licenţă în conlucrare cu studentul; - recomandă îndrumările metodice privind elaborarea graficului calendaristic de îndeplinire a proiectului de licenţă; - recomandă sursele bibliografice la tema proiectului de licenţă; - consultă studentul în procesul de elaborare a proiectului de licenţă, conform graficului consultaţiilor stabilit la catedra de profil; - verifică periodic îndeplinirea graficului de elaborare a proiectului conform planului calendaristic; -verifică certitudinea de elaborare a proiectului de licenţă; -verifică prezenţa obligatorie în memoriul explicativ a desenelor demonstrative, care se utilizează la susţinerea proiectului de licenţă; -elaborează avizul la proiectul de licenţă. Un model de aviz a conducătorului este prezentat în Anexa 8; -conducătorul proiectului este responsabil de structura şi conţinutul integral al proiectului de licenţă, inclusiv de compartimentele: argumentări economice, protecţia mediului, securitatea muncii etc. Consultanţi pentru unele compartimentele a proiectului de licenţă pot fi şi lectorii altor catedre ale universităţii. Compartimentele proiectului se consideră realizate, dacă sînt semnate de către consultanţii compartimentelor date. 4. Organizarea lucrului asupra proiectului Succesul îndeplinirii şi calitatea proiectului de licenţă depinde în mare măsură de atitudinea, iniţiativa studentului şi de organizarea lucrului. Pentru aceasta este necesar ca studentul să lucreze sistematic şi planificat în decursul întregii perioade de proiectare şi în timpul practicii de documentare pentru proiectul de licenţă. Planul calendaristic de elaborare a tezei de licenţă este stabilit în planul de instruire. Lucrul asupra proiectului de diplomă este început în timpul practicii de diplomă (organizatorico-economică), în perioada căreia studentul colectează materialele necesare pentru îndeplinirea ulterioară a proiectului de diplomă în corespundere cu programul practicii organizatorico - economice şi indicaţiile metodice pentru argumentarea tehnico-economică a proiectului de diplomă. Toţi studenţii sunt obligaţi să prezinte lucrul efectuat pentru controlul intermediar, care se organizează nu mai rar de trei ori pe întreaga perioadă de 4

proiectare în termenul indicat în planul calendaristic. În cazul absenţei nemotivate studentul urmează să facă explicaţii la şedinţa catedrei. Studentul, în calitate de autor, este singurul răspunzător pentru exactitatea şi veridicitatea tuturor rezultatelor obţinute în lucrare. În acelaşi timp, este responsabil de respectarea legii drepturilor de autor şi a oricăror drepturi conexe în legătura cu elaborarea lucrării sale. Proiectul de licenţă trebuie să fie prezentat la control cu cel puţin doua săptămîni pînă la susţinere. În cazul stabilirii neconformităţilor, studentul este obligat să efectueze corectările necesare. Proiectul de licenţă, vizat de student, consultanţi şi conducător, se prezintă la catedră împreună cu avizul conducătorului privind lucrul îndeplinit de student şi calitatea prezentării proiectului. Ponderea aproximativă a tuturor compartimentelor PD este următoarea (în %): - introducerea şi argumentarea tehnico-economică - 10 - compartimentul tehnologic - 35 - compartimentul referitor la organizarea producerii şi deservirii - 15 - compartiment special - 10 - compartimentul economic - 10 - partea grafică a proiectului - 20

5. Susţinerea proiectului de diplomă Susţinerea proiectelor de diplomă are loc public la şedinţa Comisiei de Examinare de Stat în corespundere cu graficul susţinerii aprobat în prealabil. Pentru expunerea succintă a proiectului de licenţă, studentului i se rezervează pînă la 15 minute. În expunere studentul argumentează actualitatea temei, particularităţile organizării producerii şi deservirii la unitatea proiectată. După expunere studentul răspunde la întrebările membrilor Comisiei de Examinare. Întrebările membrilor Comisiei vizează conţinutul proiectului şi programul disciplinelor speciale. Rezultatele susţinerii proiectelor de licenţă se determină la şedinţele închise ale Comisiei de Examinare de Stat. Aici se ia în consideraţie calitatea proiectului, răspunsurile la întrebările membrilor Comisiei, nivelul teoretic de pregătire a studentului şi aprecierea conducătorului.

6. Conţinutul proiectului de diplomă şi volumul lui 6.1. Nota explicativă 5

Proiectul de diplomă constă din nota explicativă cu un volum de 70-80 pagini şi partea grafică, care include 6-7 coli de desen. Nota explicativă este compusă din următoarele compartimente cu volumul aproximativ (în pagini): Introducerea 2-3 Argumentarea tehnico-economică 8-10 Calcule tehnologice 35 Descrierea procesului tehnologic de prelucrare culinara a sortimentului selectat de bucate şi modalităţile fizico-chimice, care influenţează calitatea şi indicele de bază a produselor finite 12-15 Organizarea producerii şi deservirii 10-12 Compartimentul economic 10 Concluzii 1 Bibliografie 1-2 6.1.1. Introducere În introducere se face o scurtă caracteristică a ramurii şi se indică direcţiile principale de dezvoltare a ei. O atenţie deosebită va fi acordată actualităţii temei proiectului elaborat. 6.1.2. Argumentarea tehnico-economică În acest compartiment este reflectată necesitatea şi oportunitatea economică a proiectării unităţii de alimentaţie publică în locul dat (oraş, raion, întreprindere, organizaţie ş.a.m.d). La început se arată perspectivele dezvoltării şi caracteristica economică a raionului în care se planifică construcţia obiectului dat, numărul populaţiei, condiţiile climaterice şi datele geografice, disponibilitatea reţelei de drumuri, transportului ori prezenţa altor unităţi ale industriei alimentare. În proiectele de reconstrucţie este necesar de a face analiza planificării şi organizării lucrului unităţii existente, de a descrie neajunsurile de bază în organizarea producerii deservirii şi a demonstra posibilitatea şi necesitatea reconstruirii ei. În baza normativelor de proiectare şi de amplasare a reţelei de unităţi de alimentaţie şi ţinînd cont de argumentarea tehnico-economică se alege locul amplasării şi tipul unităţii proiectate, se stabileşte capacitatea, regimul de lucru, se determină contingentul aproximativ de deservire a consumatorilor, se apreciază cantitatea şi sortimentul producţiei realizate, semifabricatelor, bucatelor pregătite la domiciliu.

6.1.3. Calcule tehnologice Compartimentul dat serveşte ca bază pentru toate compartimentele următoare a proiectului de diplomă şi include: 6

- Elaborarea programului de producţie (determinarea numărului de consumatori, cantitatea de bucate, băuturi şi alte produse, elaborarea meniului) şi a programului de lucru pentru saloane, baruri, săli de banchete etc. - Calcularea materiei prime, semipreparatelor, producţiei cumpărate. - Calcularea şi proiectarea încăperilor de depozit (frigorifice şi nefrigorifice). - Calcularea şi proiectarea secţiilor de semifabricate: secţia de legume, secţia de carne şi secţia de peşte sau carne-peşte (pentru unităţile cu ciclu complet de lucru). - Calcularea şi proiectarea secţiei de finisare a semifabricatelor şi prelucrarea verdeţii (pentru unităţile ce lucrează pe baza semifabricatelor). - Calcularea şi proiectarea secţiilor de bucate reci şi calde. - Calcularea şi proiectarea secţiei de cofetărie - patiserie. - Calcularea şi proiectarea încăperilor de comerţ. - Calcularea şi proiectarea secţiei de distribuţie. - Proiectarea schemelor de deservire a consumatorilor. Calcularea suprafeţei utile şi generale a unităţii proiectate. 6.1.4. Descrierea procesului tehnologic de prelucrare culinară a sortimentului selectat de bucate şi modificările fizico-chimice, care influenţează calitatea şi indicele de bază a produselor finite Compartimentul în cauză are ca scop evidenţierea proceselor tehnologice referitor la sortimentul bucatelor propus în meniul unităţii proiectate. Se prezintă caracteristica merceologică a materiilor prime, procesele tehnologice de prelucrare culinară, valoarea nutritivă şi indicii organoleptici şi fizico-chimici ale bucatelor date etc. Compartimentul include următoarele paragrafe: - Caracteristica sortimentului selectat de bucate şi materia primă necesară; - Sortimentul şi caracteristica materiei prime; - Procesul tehnologic de prelucrare culinară a produselor pentru sortimentul selectat de bucate şi modificările fizico-chimice, care influenţează calitatea şi indicele de bază a semipreparatelor/produselor finite; - Prezentarea, decorarea şi servirea/comercializarea preparatelor; - Caracteristica indicelor organoleptici şi fizico-chimici şi metodele de determinare a acestora; - Cerinţe sanitaro-igienice pentru procesele tehnologice de pregătire a bucatelor selectate; - Concluzii. Se elaborează schema tehnologică de producere cu indicarea parametrilor de procesare şi indicii organoleptici a preparatelor finite. 6.1.5. Organizarea producerii şi deservirii Compartimentul va include: 7

- Srtuctura productiv-comercială a Unităţii de Alimentaţie Publică proiectată şi componenţa grupurilor funcţionale de încăperi; - Identificarea fluxurilor tehnologice principale şi auxiliare; - Sursele de aprovizionare cu sortimentul de materii prime stabilit conform calculelor tehnologice; - Caracteristica grupei funcţionale de depozitare cu concretizarea repartizării materiei prime în diferite încăperi de depozit, condiţiile şi regimurile de păstrare; - Caracteristica grupei funcţionale de producere cu concretizarea organizării sectoarelor şi locurilor de muncă în U.A.P. proiectată; - Caracteristica procesului de organizare a producerii într-o secţie concretizată cu conducătorul proiectului de licenţă; - Caracteristica grupei funcţionale de comerţ cu descrierea dotării cu mobilier şi inventarul de deservire; - Caracteristica procesului de organizare a deservirii consumatorilor în unitatea proiectată; - Caracteristica grupei funcţionale pentru personal şi administraţie. 6.1.6 Compartimentul economic Partea economică include calculele ce se bazează pe datele tehnologice ale proiectului. Partea economică include argumentarea tehnico-economică, de asemenea calculele indicilor economici, ce caracterizează activitatea economică a unităţii, în special volumul de desfacere total şi compartimentele lui, venitul global, numărul lucrătorilor şi productivitatea lor, cheltuielile de producţie şi deservire (incluzînd cheltuielile pentru salarizare), venitul , investiţiile de capital. Pe baza acestor indici se determină rentabilitatea, eficacitatea investiţiilor capitale şi termenul de recuperare a unităţii. 6.1.7 Concluzii În concluzii se sumează lucrul efectuat, se evedenţiază totul ce este nou, original ce s-a folosit în proiect; se evaluează eficacitatea deciziilor luate în proiect cu evidenţa rezultatelor finale calculate pe compartimente separate, se compară diferiţi indici a obiectului proiectat cu indicii factici ai unităţilor în funcţiune, se face concluzia finală despre posibilităţile folosirii practice a concluziilor de bază. 6.1.8. Bibliografie În bibliografie se indică sursele bibliografice consultate pe parcursul elaborării proiectului de licenţă conform cerinţelor indicate în punctul 5. 6.1.9 Prezentarea notei explicative 8

Conţinutul notei explicative se împarte în capitole şi subcapitole. Capitolele trebuie să aibă numere de ordine, să se noteze cu cifre arabe în ordine crescîndă. Subcapitolele trebuie să conţină numere de ordine în limitele fiecărui capitol. În caz de necesitate conţinutul notei se împarte în puncte, iar punctele - în subpuncte. Exemplu: Introducere 1.0. Argumentarea tehnico-economică. 2.0. Calculele tehnologice. 2.1. Calculul programului de lucru. 2.1.1. Calculul numărului de consumători. 2.1.2. Calculul numărului de bucate. Conţinutul şi volumul notei explicative, precum şi suportul grafic este determinat de catedra de profil şi este specificat în sarcina la proiectul de licenţă. Nota explicativă a proiectului de licenţă va cuprinde următoarele părţi componente: 1. COPERTA(Anexa 1), va conţine: - sigla şi denumirea instituţiei (Universitatea Tehnică a Moldovei); - titlul proiectului; - numele şi prenumele autorului; - date despre conducător (nume, premune, grad didactic şi ştiinţific); - locul (Chişinău) şi anul de susţinere a proiectului de licenţă; 2. PAGINA DE TITLU (Anexa 2), va conţine: - denumirea ministerului (Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova); - denumirea instituţiei (Universitatea Tehnică a Moldovei); - denumirea facultăţii şi catedrei organizatoare de licenţă; - avizul de admitere la susţinere (cu spaţiul rezervat pentru semnătură); - titlul proiectului; - menţiunea „Proiect de licenţă”; - date despre conducător, consultanţi şi recenzenţi (nume, prenume, grad didactic şi ştiinţific); - numele şi prenumele autorului; - locul (Chişinău) şi anul de susţinere a proiectului de licenţă;

6.1.9.1 Reguli privind aspectul grafic al lucrării de licenţă - Tezele se scriu pe hârtie albă, format A4, dimensiunea 210 x 297 mm, pe o singură parte a hârtiei. - Paginile tezei au câmp: în stânga – 30 mm, sus – 25 mm, în dreapta – 10 mm, jos – 25 mm. 9

25 mm

30 mm

TEXT

10 mm

25 mm

- Lucrarea de licenţă se redactează computerizat utilizându-se următoarele semne diacritice corespunzătoare: Times New Roman font – 12 pt, la 1,5 intervale, alinierea va fi JUSTIFIED. Fiecare aliniat va începe din rîndul nou la un interval de 1,25 de la marginea de stângă a foii. - Titlurile compartimentelor şi subpunctelor compartimentelor vor fi scrise cu font 14, alinierea la mijlocul foii, fiind posibilă utilizarea BOLD. - Numărul şi denumirea figurii va fi sub aceasta şi va include numărul compartimentului şi numărul de ordine al figurii (ex. Figura 1.1) cu aliniere la mijloc. Textul care explică figura trebuie să fie sub acesta sau cât mai aproape. - În formule notarea simbolurilor şi coeficienţilor numerari e necesar de a efectua în corespundere cu standardele în vigoare. Însemnătatea simbolurilor şi coeficienţilor numerari, ce intră în formula, trebuie să fie enumeraţi neapărat sub formula în aceeaşi consecutivitate, ca şi în formulă. - Primul rînd al explicaţiei trebuie să se înceapă cu cuvîntul «unde» fără două puncte după el. Exemplu: calculele se efectuează după formula: N= P x η (23) unde N - numărul de consumători P - numărul de locuri în sală η - rotaţia unui loc - Formula se amplasează în centrul textului, respectînd semitricitatea. Distanţa dintre rîndul formulei, rîndul de sus şi cel de jos al textului trebuie să fie 10 mm. În nota explicativă se foloseşte numeraţia de ordine integrală 10

a formulelor cu cifre arabe în paranteze rotunde din partea dreaptă a foii la nivelul formulei (vezi mai sus). - La trimiteri în text la formule se indică numărul ei în paranteze. - Denumirea tabelului va fi scrisă în modul următor: numărul tabelului va conţine numărul compartimentului şi numărul de ordin al tabelului; denumirea tabelului va fi aliniată la mijloc; Tabelul 1.1 Denumirea tabelului

- În lucrare se admite abrevierea combinaţiilor de cuvinte, cuvintelor compuse, cuvintele frecvent folosite, dar numai în conformitate cu regulile lingvistice şi cu condiţia ca ele să nu îngreuieze citirea textului şi să nu producă ambiguităţi. - În lucrarea de an nu se admit însemnări, corecţii, conturări de litere, ştersături, pete, adăugări la pagină etc. - Toate paginile lucrării de an, inclusiv cele care conţin fotografii, figuri, anexe se numerotează în ordinea obişnuită începând cu foaia de titlu şi terminând cu ultima pagină fără a admite lipsa acestora sau repetarea lor (gen 9a, 9b…); numărul se pune pe câmpul din dreapta al paginii, jos; prima pagină se consideră foaia de titlu, care se alcătuieşte conform Anexei 1. - Cuprinsul lucrării de an va fi la începutul lucrării, şi va avea stilul clasic. - Anexele vor fi numerotate în conformitatea cu ordinea apariţiei în text, fiecare va conţine cuvântul Anexă şi numărul de ordine, va fi amplasat în câmpul de dreapta sus. - Imprimarea lucrării de an pe hârtie trebuie să fie calitativă (literele, semnele, figurile trebuie să aibă aceeaşi intensitate pe parcursul rândului, paginii, lucrării în ansamblu, indicii formulelor lizibili), astfel ca să asigure reproducerea clară a acesteia prin xerografie. (Se recomandă a tipări lucrarea de an la imprimantă laser). - Exemplarele prezentate ale lucrării de an să fie legate şi copertate. 6.1.9.2 Reguli privind asigurarea bibliografică a proiectului de licenţă 1.

Datele bibliografice şi citările se completează în conformitate cu Standardele naţionale referitoare la biblioteconomie, informare, documentare. 2. În listele de referinţe bibliografice, situate la sfârşitul textului lucrării de an, referinţele sunt prezentate într-o succesiune numerică, corespunzătoare ordinii citărilor în text, sau în ordinea alfabetică a primului element. 3. Citarea, forma scurtă a referinţei inserată în text între paranteze pătrate, permite identificarea publicaţiei din care s-a extras citatul sau ideea comentată etc. şi 11

indicarea localizării în cadrul publicaţiei sursă. Citarea trebuie să conţină suficiente elemente care să asigure corespondenţa exactă între citare şi referinţa bibliografică a documentului identificat. 4. Numerele, prezentate sub forma de indici între paranteze pătrate, inserate în text, trimit la document în ordinea în care ele sunt citate pentru prima dată. Citările următoare primesc acelaşi număr ca şi prima citare. Dacă sunt citate numai anumite părţi ale unui document, după numărul respectiv poate fi dată şi paginaţia, de exemplu [8, p. 231]. 5. În cazul în care lista referinţelor bibliografice este în ordinea alfabetică a primului element, şi ea cuprinde mai multe documente ale aceluiaşi autor diferenţierea dintre ele se face prin introducerea unor elemente suplimentare (anul de publicare, ediţia etc.), dacă autorul are mai multe lucrări apărute în acelaşi an, se mai adaugă o literă (a, b, c etc.), diferenţierea se face atât în lista de referinţe bibliografice cât şi în citare pentru a asigura corespondenţa exactă între citare şi referinţă. De exemplu, AUBREY (1973a). 6. Referinţele trebuie să includă elementele necesare de identificare a documentului, care cuprind: a) Pentru monografii: LOMINADZE, DG. Cyclotron waves in plasma. Translated by A.N. Dellis; edited by SM. Hamberger. 1 st. ed. Oxford: Pergamon Press, 1981. 206p. International series in natural philosophy. b) Pentru părţile din monografii: PARKER, TJ. and HASWELL, WD. A text-book of zoology. 5th ed. Vol. 1. Revised by WD. Lang. London: Macmillan, 1930. Section 12, Phylum Mollusca, p. 663–782. c) Pentru contribuţii în monografii: WRIGLEY, EA. Parish registers and the historian. In STEEL, DJ. National index of parish registers. London: Society of Genealogists, 1968, vol. 1, p.155-167. d) Pentru articolele din publicaţiile seriale şi culegeri: WEAVER, Wiliam. The collectors: command performances. Photography by Robert Emmett Bright. Architectural Digest, December 1985, vol. 42, no. 12, p. 126-133. e) Pentru tezele conferinţelor: D.Huber, S.Celestina, Phonon Drag Effect în Sb. 8-th European Conference of Thermoelectricity, Krakow, Poland, 18-25 September 2004, Book of Abstracts, p.69. f) Pentru documentele de brevet: Responsabilitatea principală (depunători); titlul invenţiei; responsabilitate secundară; note; ţara şi organismul; tipul documentului de brevet; număr; data de publicare a documentului. Explicaţii suplimentare: a) Fiecare element al referinţei bibliografice trebuie clar separat de elementul următor printr-un semn de punctuaţie (punct, liniuţă etc). b) Partea din nume prezentată prima să fie cea care dă intrarea în catalogul de bibliotecă, bibliografie, repertorii etc.; prenumele şi alte elemente secundare se notează după nume. Toate numele trebuie reproduse în ordinea în care apar în sursa de informare; dacă sunt mai mult de trei nume, celelalte nume pot fi omise, omisiunea evidenţiindu-se prin adăugarea abrevierii “et. al.” 12

c) Anul publicării se notează cu cifre arabe. Dacă o publicaţie în mai multe părţi acoperă mai mulţi ani, se indică data de început şi data de sfârşit. 6.1.9.3 Anexele Materialul ilustrativ, tabelele, textul auxiliar caracteristic (scheme, desene de gabarit etc.) pot fi prezentate sub formă de anexe, inserate la sfîrşitul notei explicative. Fiecare anexă trebuie să se înceapă de la începutul foii, să aibă titlu tematic şi în colţul drept de sus să fie scris «Anexă». Anexa se numerotează cu cifre arabe. 7. Prezentarea materialelor grafice Formatul foilor de desen este expus în tabelul 1. Conform GOST- ului 2.301 - 68 se permite folosirea formatelor adăugătoare, ce le măresc: laturile formatelor de bază la mărimea scurtată a formatului II. Aici coeficientul de mărire trebuie să fie un număr întreg. Formatul

Laturile formatului, mm

44 24 22 12 11

1189 x 841 594 x 841 594 x 420 297 x 420 297 x 210

Tabelul 1 Însemnarea convenţională a formatului foii, GOST 9327-60

A0 A1 A2 A3 A4

Formatul foii este determinat de mărimile chenarului exterior (efectuat cu o linie subţire) vezi fig. 1. Fig. 1. Marcarea formatelor: a - formatul 24 G; b - formatul 24B: Chenarele pe desene se îndeplinesc la distanţa de 5 mm de la chenarul exterior. Din partea stîngă, pentru broşare, linia chenarului se efectuează la distanţa de 20 mm. de la chenarul exterior. Indicii «B» şi «G» înseamnă, că foaia este amplasată vertical sau orizontal. În dependenţă de complexitatea şi mărimea imaginii, destinaţia ei, se alege scara figurii din şirul: 13

Scara de micşorare: 1:2; 1:2,5; 1:4; 1:5; 1:10; 1:15; 1:20; 1:25; 1:40; 1:50; 1:75; 1:100; 1:200; 1:400; 1:500; 1:800; 1:1000. Mărimea naturală : 1:1 Scara mărită: 2:1; 2,5:1; 4:1; 5:1; 10:1; 20:1; 40:1; 50:1; 100:1. Dacă pe format toate figurile sînt efectuate în aceiaşi scară, atunci însemnătatea ei se înregistrează în coloana corespunzătoare a legendei. Dacă pe un format sunt inserate figuri de diferite scări, atunci scara se indică sub denumirea figurii în felul următor: M1:1; M2:1; M1:2; ş.a.m.d. 7.1. Indicaţii speciale la îndeplinirea desenelor separate Planurile etajelor se desenează la scara 1:100 sau 1:50. Pe plane se indică mărimile exterioare ale clădirii, distanţele dintre coloane, deschizăturile uşilor şi ferestrelor. Punerea dimensiunilor se efectuează în corespundere cu regulile de desen constructiv. Se indică amplasarea utilajului tehnologic în încăperile de producere, mobilierul în încăperile de comerţ şi administrative, pereţii, ferestrele, uşile şi utilajul sanitar. Axele de separare se continuă după conturul imaginii (plan, secţiune) şi se termină cu cerculeţe de diametrul 8-10 mm, în care se indică semnificaţia axelor. Axele transversale se marchează cu cifre arabe de la stînga spre dreapta, începînd de la cifra 1, iar axele longitudinale - cu litere mari ale alfabetului latin de jos în sus, începînd cu litera A. Numărul liniilor de mărime e 3-4, distanţele dintre ele e de 6-8 mm. Prima linie de mărimi se desenează la distanţa 12-16 mm de la conturul clădirii. Pe prima linie de clădiri, de obicei, se indică lăţimea deschizăturilor uşilor şi ferestrelor şi a porţiunii de perete dintre ele, pe a doua - distanţa dintre axele de separare vecine, iar pe a treia - dintre axele de margine. Mărimile liniilor se limitează cu crestături la intersecţia liniilor de mărimi şi tărie. Încăperile pe plane se indică cu cifre romane, iar utilajul - cu cifre arabe. Enumerarea încăperilor cu indicarea numărului poziţiei, denumirea completă şi suprafaţa fiecărei încăperi se scrie în tabelul de forma corespunzătoare.

8. Bibliografie Bibliografia menţionată mai jos include enumerarea surselor literare de bază, recomandată pentru lucrul la elaborarea proiectelor de diplomă. Dar această listă nu 14

este completă, în dependenţă de tema proiectului de diplomă se recomandă de a folosi literatura adăugătoare. 1. 2. 3. 4.

5.

6.

7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18.

Anfimova N., Zaharova T. Arta culinară. – Chişinău: Lumina, 1990. Chirilă P. Alimentaţia echilibrată a omului sănătos.- Bucureşti: Naţional, 2005. Ciumac J. Merceologia produselor alimentare. – Chişinău: Tehnica, 1995. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Cu privire la aprobarea Regulilor de bază ale comerţului cu amănuntul şi activităţii în sfera alimentaţiei publice pentru agenţii antreprenoriatului din teritoriul Republicii Moldova” Nr.49 din 24.01.94 (MO RM Nr.1/28 din 30.04.94). Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova „Despre aprobarea Regulilor de organizare a preparării şi comercializării produselor şi prestării serviciilor în alimentaţia publică şi a Regulilor de clasificare a întreprinderilor de alimentaţie publică pe categorii de încadrare după nivelul de servire „ Nr. 770 din 17.11.95 (MO RM Nr.17-18&112 din 21.03.96). Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 643 din 27 mai 2003 „Cu privire la aprobarea Normelor metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei” (MO RM nr.99- 103, 2003). Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1068 din 20 octombrie 2000 „Despre aprobarea Regulamentului cu privire la recepţionarea mărfurilor conform cantităţii şi calităţii în Republica Moldova” (MO RM 2001 nr.11-13). Ordinul Ministrului Economiei Republicii Moldova „Cu privire la aprobarea actelor normative ce reglementează activitatea agenţilor economici din sfera alimentaţiei publice” nr. 251 din 23.01.02 (MO RM nr.21-22 din 05.02.02). Deseatnicov O., Mija N., Bernic M. Orgnizarea şi dotarea tehnică a Unităţilor de Alimentaţie Publică”. Chişinău. ed. UTM:2005. Kovaliov N.I., Salnicova L.K. Tehnologia preparării bucatelor. Trad. E. Grozavu şi E. Grosu. - Chişinău: Lumina, 1990. Lilian M., Popa E., Segal B., Segal R. Orientări actuale în nutriţie. - Bucureşti: Editura medicală, 1989. Lupu N. Hotelul-economie şi management. –Bucureşti, ed.ALL BECK:1988. Morari L., Coşciug L., Deseatnicov O. Tehnologia produselor alimentaţiei publice. Reţetar. - Chişinău: UTM, 2002. Neamţu J. Biochimie alimentară. – Bucureşti: CERES, 1997. Niag G. Alimentaţie, nutrienţi, alimente. Ştiinţa alimentaţiei, tehnologii culinare. - Deva: EMIA, 2004. Olexiuc N. Reţete culinare practice. - Bucureşti: Tehnică, 1986. Rîbacenco A., Mija N. Tehnologia produselor alimentaţiei publice. Îndrumar de laborator. - Chişinău: UTM, 1996. Starositu S. Practica serviciilor în restaurante şi baruri. – Bucureşti, ed.Tehnică:1996. 15

19. Matzen Tom, Marybeth Harrison. Start and Run a Coffe Bar. – Self Cousel Press, 2002. 20. Акопян А. Пивной ресторан. Концепция и технология.- Москва. Ресторанные ведомости, 2004. 21. Акопян А. Пиццерия «под ключ». –Мрсква. ЗОА Издательский дом – Ресторанные ведомости, 2004. 22. Безупречный сервис. перевод с англ. С. Прокофьева, Кулинарный институту Америки. – Москва ЗОА Издательский дом – Ресторанные ведомости, 2005. 23. Баранов В.С., Мглинец А.И., Алешина Л.М. Технология производства продукции общественного питания. – М.: Экономика, 1986. 24. Васюкова А.Т., пивоваров В.И., Пивоваров К.В. Организация производства и управление качеством продукции в общественном питании. – М.: «Дашков и К», 2008. 25. Галыкин В.А., Заикинв Н.А., Карцев В.В., Шевелева С.А., Белова Л.В., Пушкарев А.А. Микробиологические основы ХАССП при производстве пищевых продуктов. –СПб.: «Проспект Науки», 2007. 26. Кантере В.М., Матисон В.А., Хангажеева М.А. Система безопаности продуктов питания на основе принципов НАССР. С.:РАСХН, 2004. 27. Касьянов Г.И., Иванова Е.Е. Технология переработки рыбы и морепродуктов. – Ростов на Дону: Март, 2001. 28. Кердиваренко М.А., Балануца А.П., Татаров П.Г., Чумак Ж.Я. Физикохимические аспекты технологии пищевых продуктов. – Кишинев: Штиинца, 1985. 29. Колач С. Холодильное оборудование для предриятий торговли и общественного питания. – Москва. Акадкмия, 2003. 30. Кочеткова А.А., Нечаев А.П., Граубенберг С.Е. Пищевая химия. – М.: «Академия», 2006. 31. Кретович В.Л. Биохимия растений. – М.: высшая школа, 1985. 32. Крылова Г.Д. Основы стандартизации,сертификации, метрологии. М.:ЮНИТИ, 2001. 33. Лифшиц И.М., Стандартизация, метрология и сертификация.М.:ОЦПКРТ, 2007. 34. Мармузова Л.В. основы микробиологии, санитарии и гигиены в пищевой промышленности». – М.: «Академия», 2008. 35. Мглинец А.И. Технология производства продукции общественного питания. – М.: Экономика, 1981. 36. Нечаев А.П., Траубенберг С.Е., Кочеткова А.А. Пищевая химия. – СанктПетербург: ГИОРД, 2004. 37. Нормативные документы по ресторанному бизнесу. Справочник. – Москва. ЗОА Издательский дом – Ресторанные ведомости, 2005. 38. Организация питания учащихся в образовательных учреждениях города Москвы. Справочник. Москва. ЗОА Издательский дом – Ресторанные ведомости. 2003. 16

39. Панов Л. Метрология, стандартизация и сертификация в общественном питании. – М.: «Дашков и К», 2008. 40. Позняковский В.М. гигиеничекие основы питания, безопасности и экспертиза пищевых продуктов. Новосибирск:Сиб.унив.изд., 2002. 41. Потапова И.И. Основы технологии производства продукции общественного питания». – М.: «Академия», 2008. 42. Ратушный А.С., Баранов Б.А., Ковалев Н.И., Ловачева Г.Н., Алешина Л.М., Жубрева Т.В., Троицкая Е.Я., лучкина Н.Н., трегубова А.И. Технология продукции общественного питания. В 2-х томах. -М.:Мир, 2007. 43. Россов И.А. Технология мяса и мясопродуктов. – М.: Агропромиздат, 1988. 44. Ростоцский В.С. Технология производства продукции общественного питания. – Киев: высша школа, 1991. 45. Сборник рецептур блюд и кулинарных изделий для предприятий общественного питания. – М.: Экономика, 1982. 46. Скурихина И.М., Волгарева М.Н. Химический состав пищевых продуктов. – М.: Экономика, 1986. 47. Танчев С.С. Антоцианы в плодах и овощах. – М.: Пищевая промышленность, 1980. 48. Трегубов Н.Н., Жарова Е.И., Жухман А.И., Сидорова Е.К. Технология крахмала и крахмалопродуктов. – М.: Логика и пищевая промышленность, 1981. 49. Твердохлеб Г.В., Диланиал З.Н., Чекулаева Л.В. Технология молока и молочных продуктов. – М.: Агропромиздат, 1991. 50. Холборсен Ф. Основы катеринга- Как организовать выездное обслуживание. – Москва. ЗОА Издательский дом – Ресторанные ведомости. 2005. 51. Хохлов Р. тепловое оборудование. Москва. ЗОА Издательский дом – Ресторанные ведомости. 2005. 52. Шок Патти, Джонсон Б. Маркетинг в рестораном бизнесе. Москва. ЗОА Издательский дом – Ресторанные ведомости. 2005. 53. Журнал «Пищевая промышленность», www.foodprom-ru 54. www.restaurator.ru 55. www.oeriodicals.ru 56. www.restoved.ru

17

ANEXA 1 DECLARAŢIA STUDENTULUI Pe respectiva pagină se va trece: Subsemnatul (a) ____________ declar pe proprie răspundere că lucrarea de faţă este rezultatul muncii mele, pe baza propriilor cercetări şi pe baza informaţiilor obţinute din surse care au fost citate şi indicate, conform normelor etice, în note şi în bibliografie. Declar că lucrarea nu a mai fost prezentată sub această formă la nici o instituţie de învăţământ superior în vederea obţinerii unui grad sau titlu ştiinţific ori didactic. Semnătura autorului,___________

Observaţie: Dacă la o temă au fost desemnaţi doi sau mai mulţi studenţi, pot să fie comune, fără a fi identice, doar părţi din partea introductivă a lucrării (de documentare). Însă, lucrările trebuie să difere prin scop şi obiective, iar concluziile trebuie să fie complementare

18

ANEXA 2

Universitatea Tehnică a Moldovei (Arial, Bold, 16 pt., centrat)

IMPACTUL CENTRALELOR AUTONOME DE ÎNCĂLZIRE ASUPRA MEDIULUI AMBIANT (titlul proiectului - Arial, Bold, 22 pt., centrat, spaţiu între linii – 1,5)

Absolvent: Xxxx Zzzzzzzz Conducător: conf.dr.ing. Nnnnn Pppppp (Arial, Bold, 16 pt.)

Chişinău - 2009 (Arial, Bold, 16 pt.)

19

ANEXA 3 Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Management şi Tehnologie în Industria Alimentară Catedra „Tehnologia şi Organizarea Alimentaţiei Publice” (Arial, Bold, 12 pt., centrat)

Admis la susţinere Şef de catedră: prof.dr.ing. Hhh Rrrrrr ______________________________ „__”_____________ 2009 (Arial, Bold, 11 pt.)

Proiectul unei cafenele pentru tineret cu 75 locuri în or. Chişinău (Arial, Bold, 20 pt., centrat)

Proiect de licenţă (Arial, Bold, 16 pt., centrat)

Conducător: ______________(____________) Consultanţi: ______________(____________) Recenzent: _______________(____________) Absolvent: _______________(____________) (Arial, Bold, 12 pt)

Chişinău – 2009 (Arial, Bold, 12 pt.)

20

ANEXA 4

Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea_________________________________________________________ Catedra___________________________________________________________ Specialitatea _______________________________________________________ Aprob prof.dr.ing. Hhh Rrrrrr, şef catedră ____________________ „__”_____________ 2009

SARCINA pentru proiectul de diplomă a studentului (numele şi prenumele absolventului)

1. Tema proiectului de licenţă __________________________________________________ ________________________________________________________________________________ confirmată prin ordinul nr. _______ de la „____” ___________ 200__ 2. Termenul de prezentare a proiectului definitivat _____________________________

3. Date iniţiale pentru elaborarea proiectului ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

4. Conţinutul memoriului explicativ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

5. Lista materialului grafic (cu indicarea exactă a desenelor obligatorii): ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________

21

6. Lista consultanţilor capitolelor respective ale proiectului Consultant Capitol Semnătura Semnătura Consultantulu Studentului i (data) 7. Data înmînării sarcinii ______________________________________________________ Conducător _________________________ semnătura

Sarcina a fost luată pentru a fi executată de către student _____________________________________ semnătura, data

PLAN CALENDARISTIC Nr. ord

Denumirea etapelor de proiectare

Termenul de realizare a etapelor

Notă

Semnăturile: Absolventului ___________________________________ Conducătorului de proiect ________________________

22

ANEXA 5 UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI FACULTATEA _______________________________________________ CATEDRA ______________________________________________

AVIZ la proiectul de licenţă Tema ___________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ Studentul(a) _______________________________ gr. __________________________________ 1. Actualitatea temei _______________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 2. Caracteristica tezei de licenţă ______________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 3. Analiza prototipului______________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 4. Estimarea rezultatelor obţinute _____________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 5. Corectitudinea materialului expus __________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 6. Calitatea materialului grafic _______________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 7. Valoarea practică a tezei _________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 8. Observaţii şi recomandări _________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ 9. Caracteristica studentului şi titlul conferit ____________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________________ Conducătorul tezei de licenţă ___________________________________________________________________ (funcţia, titlul ştiinţific), (semnătură, dată), (numele, prenumele)

23

Tehnologia şi managementul alimentaţiei publice Îndrumări metodice privind elaborarea proiectelor de licenţă Au elaborat: Olga Deseatnicov Aurica Chirsanova Vlad Reşitco Jorj Ciumac

Bun de tipar 12.01.10. Hărtie ofset. Tipar RISO. Coli de tipar 3,0

Formatul hârtiei 60x84 1/8. Tirajul 200 ex. Comanda nr. 02

UTM, 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168. Secţia Redactare şi Editare a UTM 2068, Chişinău, str. Studenţilor, 9/9.

24

25