Subiecte examen Dr.Af. 22.12.2017 rezolvate 1 Восстановлен [PDF]

Zitiervorschau

Subiecte pentru testele la disciplina „DREPTUL AFACERILOR” (pregătite la Departamentul Drept Privat, Faculatea Drept, USM pentru examenul din luna decembrie 2017) nr. 1.1 .

Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor Conţinutul subiectului puncte Relataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care le 3 pct. reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”. Dr. afacerilor – un ansamblu de norme jur. care reglem. relațiile sociale patrimoniale și personal nepatrimoniale ce apar între persoane în legătură cu desfățurarea activit. de întreprinzător, precum și raporturile ce apar în cazul intervenției statului în această activitate. Afacerile – operațiuni social utile de extragere, creare sau dobîndire de bunuri, pentru a fi comercializate, astfel încît suma de bani primită ca plată să acopere toate cheltuelile suportate și să asigure persoanei obținerea unui profit. Dr. comercial – ansamblu de norme jur. de dr. privat aplicabile raporturilor jur. izvorîte din săvîrșirea actelor jur; faptelor și operațiunilor considerate de lege fapte de comerț, precum și raporturilor jur. la care participă pers. care au calitatea de comerciant. Se optează pentru denumirea de dr. afacerilor, deoarece aceasta din urmă reprezintă un domeniu mai amplu, în care se include și normele de dr. public. Denumirea dr. comercial sugerează ideea că acest ansamblu de norme are un obiect mai restrîns, adică obiectul de reglementare se referă la distribuția de mărfuri, nu însă și la producția lor, la executarea de lucrări sau prestarea de servicii. Se sustine ca dr. economic ar fi o realitate si o necesitate dar fiind dirijarea masiva a economieie socialiste.Desemneaza un ansamblu de reguli ce privesc interventia statului intr-o economie libera si supusa legilor naturale ale cererii si ofertei.Deci notiunea desemneaza o parte a dr public. Dreptul civil, ca ramură a dreptului privat, reglementează raporturile juridice civile, care sunt raporturi sociale cu conţinut patrimonial sau personal nepatrimonial, stabilite între părţi care au o poziţie juridică egală. Activitatea antreprenorială este un proces care se derulează în diferite medii şi unităţi de afaceri ce cauzează schimbări în sistemul economic prin inovări realizate de persoanele care valorifică oportunităţile economice creând valori atât pentru indivizi cât şi pentru societate

1.2 .

Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, analizând, în special, rolul 5 pct. uzanţelor, practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative. NJ componente ale da sunt cuprinse in uzantele comerciale si in actele normative,o importanta deosebita o are doctrina jur si practica judecatoreasca. Dupa forta lor jur actele normative au urm ierarhie:constitutia,acordurile si conventiile internat,legile,ordonantele si hot G,acteleBNM,CNPF,actele aut pub locale si actele corporative. Rolul uzantelor:uzanta este o norma de conduita,care desi neconsfintita de lg,este general recunoscuta si aplicate pe parcursul unei perioadeindelungate intr-un anumit domeniu al rap civ.Uzanta se aplica numai in cazul in care nu exista nj care sa regl rap jur respectiv si uzanta nu contravine lg,ordinii publice sau bunelor moravuri.uzantele comerciale sunt apl mai frecvent in rap jur cu el de extranietate. Actele corporative.pj cu scop lucrativ adopta acte care contin norme de comportament pt membrii sai.In unele cazuri,de aceste norme se conduc si tertii.sunt corporative actele de constituire a pj,hot adun gen a asociatilor,hot consiliului,actele org executiv.norma actului corporativ poate sta la baza unei hot a instantei in cazul in care nu exista norme cu o forta juridica mai mare.mai mult decit atit,nj supletiva poate avea,in actul de constituire,un continut deosebit de cel al normei legale.

1.3 .

Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele 7 pct. private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii afirmă că „raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în

legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul afacerilor”. Demonstraţi prin argumente opinia căror autori vă pare mai convingătoare. Raporturile jur. Dintre stat și pers. Fizice și jur. Ce apar în legătură cu desfășurarea activit. De întreprinzător sunt de dr. Public și se reglementează de dr. Afacerilor. Aceasta rezulta din definiția dr. Afacerilor dată de doctrină. Dr. Afacerilor e un domeniu amplu ce include norme de dr. Public, în care pers. Fiz. și jur. Care practică activ. De întreprinzător sunt pe poziție de subordonare față de stat. Un exemplu în acest sens ar fi procesul de licențiere a unor genuri de activitate care este strict reglementat de lege, în care statul în persoana org. Competente cum ar fi Camera de Licențiere, Banca Națională a Moldovei, Consiliul Coordonator al Audiovizualului acordă licență pentru un anumit gen de activ. Alt exemplu care demonstrează caracterul public al raporturilor jur. Dintre stat și pers. Fiz. și jur. Care practică activ. De întreprinzător este procesul de înregistrare de stat a acestor pers. Fiz. și jur. La Camera Înregistrării de Stat. nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător Conţinutul subiectului Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia.

puncte 3 pct.

Activit de intrepr este act de fabricare a productiei,de executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor,desf de cetateni si asociatiile acestora in mod independent,din proprie initiativa,in numele si cu riscul propriu,sub rasp lor patrimoniala,in scopul asigurarii unei surse de venituri permanente. Elemente : *act practicata de cetateni si de asociatiile lor-pf poate desf act de intrep daca a obtinut patenta de intrepr,a inregistrat o II,a inreg o gospodarie taraneasca.pj poate desf activ numai dupa nasterea ei ca sub de drept,si anume pers jur cu scop lucrativ.luind in considerare importanta acestei activ,statul permite practicarea ei numai dupa inregistr oficiala. *act independenta-intreprinzatorul actioneaza independent,exprimindusi vointa in rap jur fara a cere acordul unor organe ierarhic superioare.el stabileste independent preturile si tarifele la productie sau servicii,cu exc cazurilor cind acestea sunt regl de stat.garantie a independentei serveste patrimoniul propriu si interdictia imixtiunii aut pub in activ acestuia. *activ din proprie initiativa-activ ce se exercita prin propriul spirit de intreprinzator si propria ingeniozitate,initiativa treb sa fie rationala,intemeiata,reala si legala.nimeni nu poate fi obl sa practice act de intrepr,pers isi manifesta liber vointa. *act in nume propriu-act va fi practicata de pf care a solicitat inregistrarea sau de pj creata prin inregistrare.daca se solicita patenta,titularul va practica act in nume propriu fara a putea atrage munca unor alte pers,intrepr indiv si gosp taranesti pot angaja salariati.activ pj se practica in numele ei propriu,ea dispune de denumire,patrim distinct si org executive prin care-si manif vointa in exterior. *activ pe riscul propriu si sub rasp patrim proprie-activ poate fi practicata eficient numai daca initiatorul pune in circuit anumite valori patrim,indiferent de nat lor.riscul act este un fenomen obisnuit in econ de piata,el se produce din cauze obiective sau subiective si depinde de capacitatea intrepr de asi alege asociatii,investitorii,vinzatorii,consumatorii.in cazul incalcarii obl survine rasp intreprinzatorului cu tot patrimoniul pe care il are in proprietate. *act permanenta-practicata cu o anumita regularitate *act aducatoare de beneficii-obtinerea de profit este scopul act de intr,insa nu neaparat razultatul ei real.realizarea profitului depinde de eficienta activitatii.

Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute. După importanță pt societate,act De întreprinzător pot fi clasificate în: a)activit. Interzise – activ Care pot să aducă un profit material și pentru care e prevăzută o pedeapsă penală sau administrativă (traffic de ființe umane), b)activ. Monopol de stat – sint desfășurate exclusive de org. de stat sau de pers. Jur. Create de stat. Monopol de stat – situație în care un număr limitat de agenți economici sunt învestiți de către autoritățile adm. Publice cu dr. exclusive de desfășurare a unei anumite activ.

5 pct.

aducătoare de profit:prepararea si vinz subs narcotice,tratamentul prin interventie chirurgicala,efectuarea expertizei pt determinarea pierderii cap de munca,tratamentul animalelor ce sufera de boli deosebit de periculoase,confectionarea ordinelor si medaliilor,prestarea serv postale,confect si comercializarea tehnicii de lupta si militare,imprimarea si baterea monedei,imprimarea hirt de valoare de stat,efectuarea lucrarilor cartografice geografice,topografice,cadastrale. c)activitatile monopol natural – situația în care producerea, transportarea, comercializarea procurarea mărfurilor și grupurilor de mărfuri fungibile, prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al unuia sau al mai multor agenți economici .astfel de act sunt:exploatarea cailor ferate,exploatarea garilor feroviare,autostrazilor,porturilor fluvial,retelelor magistrale de telecomunicatii,retelelor de tv si radiofuziune pt difuzarea radioprogr de stat,exploatarea retelelor electrice. d)activ. Supuse licențierii – sunt stabilite prin legea privin licențierea unor genuri de activ.; e)activ. Practicate în baza patentei de întreprinzător – legea privind patenta de întreprinzător. f)activ care pot fi practicate fara autorizatii speciale –intreprinz pot desfasura genurile de activitate care nus supuse licentieriifara vreo autorizatie sau permisiune speciala . g)act liberale-act econ practicate de pf liberi profesionisti:prestatiile acordate de avocati,medici,arhitecti,notary,profesori,artisti

1.3 .

Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător: 7 pct. a)actvitatea avocatului; b)activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă; c)activitatea angajatului; d)activitatea instituţiei de învăţământ; e)activitatea acţionarului; f)activitatea păstorului; g)activitatea agentului brokerului la bursa de valori, h) activitatea notarului; i)activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului; k) activitatea profesorului care acordă lecţii particulare; l) activitatea agricultorului persoană fizică care creşte mere şi struguri; m) activitatea administratorului insolvabilităţii; n) activitatea persoanei fizice care prestează servicii de arat sătenilor; a) Legea cu privire la avocatură stabilește expres că avocatura nu constitue active. De întreprinzător; b) poate fi calificat astfel, deoarece acest gen de activit. E prevăzut în legea cu privire la patenta de întreprinzător și respectiv nu e prevăzut sau interzis de alte legi , mai ales că patenta de întreprinzător se elibirează pentru practicarea active. De întreprinzător; c) nu poate, deoarece activ. De salariat nu întrunește în sine elementele constitutive ale active. De întreprinzător (activ. Independent, în nume propriu, pe riscul și sub răspunderea patrimonială proprie) și în plus activ. Salariatului intră sub incidența raporturilor sociale de muncă; d) poate, dacă e instituție de învățămînt privat, pentru acest gen de activ. Fiind prevăzută necesitatea obținerii licenței; e)nu poate fi, deoarece se consider că pers. Jur. Va practica activ. De întreprinzător (adică soc. Pe acțiuni) iar nu acționarul care face parte din ea, chiar și dacă e singurul fondator; f) poate dacă întrunește elementele constitutive; g)legea licențierii unor genuri de activ. h)nu e active. De întreprinzător, expres prevăzut în lege; i), k) similar cu f).

Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător nr. Conţinutul subiectului puncte 2.1 Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile: 3 pct. . activitate economică; antreprenoriat; afaceri; Activ de intreprinzator: activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea

2.2 .

2.3 .

lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri. Activ economica: acele activ umane de producere , circulatie, repartitie a bunurilor materiale si imateriale care au scop satisf cerintelor de consum neintrerupt ale omului pentru asigur existentei lui. Aceasta include si activitatea de consum si este prea larga. Activ de intreprinzator in vorbirea curenta si chiar in unele acte normative este numita activitate comerciala, de antreprenoriat, afacere, business. In doctrina se opereaza alternativ cu notiunile de activittate de intreprinzator si afaceri, fiind adecvate din punct de vedere juridic si economic. Comparaţi noţiunile „activităţi monopol de stat” cu „activităţi monopol natural”, 5 pct. evidenţiind caracteristicile lor; activităţi monopol de stat – sunt desfăşurate exclusiv de organe ale statului sau de pers. jur. constituite de stat. Monopolul de stat este definit ca situaţie în care un număr limitat de agenţi economici sunt învestiţi de către autorităţile administraţiei publice cu dreptul exclusiv sau cu dr-ri exclusive de desfăşurare a unei anumite activităţi aducătoare de profit.( confecţionarea ordinelor şi medaliilor, tratamentul animalelor ce suferă de boli deosebit de periculoase, imprimarea şi baterea monedei, imprimarea hîrtiilor de valoare ş.a.) Se consideră monopol al statului  domeniile de activitate, prin intermediul cărora organele respective ale administraţiei publice îşi exercită funcţiile legate de apărarea şi securitatea statului, precum şi cele în care sînt produse şi comercializate anumite tipuri specifice de mărfuri (servicii); activităţi monopoluri naturale – prin monopol natural legiutorul desemnează situaţia în care producerea , transportarea, comercializarea, procurarea mărfurilor şi grupurilor de mărfuri fungibile , precum şi prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor factori de ordin natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al unuia sau al mai multor agenţi economici (activităţi legate de exploatarea gărilor feroviare, activităţi legate de exploatarea porturilor fluviale, activităţi legate de colectarea gunoiului şi zăpezii ş.a.) În domeniul monopolului natural, de rînd cu agenţii economici de stat îşi pot desfăşura activitatea şi agenţii economici fără capital de stat. Subiecţi ai monopolurilor sînt agenţii  economici, ce desfăşoară activităţi în domenii asupra cărora s-au instituit monopoluri. Deciziile în toate chestiunile referitoare la introducerea, modificaarea şi suspendarea reglementării de stat a activităţii subiecţilor monopolurilor statului şi monopolurilor naturale se adoptă de către Guvernul Republicii Moldova. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru 7 pct. confecţionarea plăcuţelor cu numere de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor, remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de confecţionare a plăcuţelor cu numerele tuturor solicitanţilor. Prin Hotărârea Guvernului nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că în scopul asigurării evidenţei oportune şi complete a mijloacelor de transport cu un grad sporit de pericol şi a conducătorilor de vehicule, precum şi întru excluderea cazurilor de confecţionare neautorizată a actelor conducătorilor de vehicule, certificatelor şi numerelor de înmatriculare, se împuterniceşte Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor cu funcţia de coordonare şi monitorizare procesele de elaborare, achiziţionare, confecţionare, restabilire, preschimbare şi eliberare de către subdiviziunile sale monitorizate a blanchetelor permiselor de conducere, certificatelor şi plăcilor cu număr de înmatriculare pentru toate mijloacele de transport, a certificatelor de absolvire a cursurilor de formare iniţială şi recalificare a conducătorilor de vehicule. În prezent, ÎS "Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru" a stabilit că vehiculele trebuie să fie înmatriculate şi să poarte plăcile cu numărul de înmatriculare corespunzător standardului SM-122:2002 "Plăci de înmatriculare pentru autovehicule şi remorci” şi aceste plăcuţe se eliberează doar de acest Centru.

http://www.standard.md/public/files/anunt/Anunt1/SM%20122%20final.pdf Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de stat?Este oare în drept SRL “Tablă” în drept să fabrice plăcuţe de înmatriculare? Dacă da ce trebuie să întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura această activitate? Raspuns : confectionarea numerelor de inmatriculare nu reprezinta o activitate monopol de stat – nu este prevazuta in lista exhaustiva prevazuta prin Hotarirea Guvernului cu privire la reglementarea monopolurilor. De asemenea, conform Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator, nu este prevazut ca pentru confectionarea numerelor de inmatriculare este necesara eliberarea licentei. nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător. Conţinutul subiectului

Punct e Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la permisiune de a desfăşura 3 pct. activitatea de întreprinzător într-un anumit domeniu şi ca drept al titularului de licenţă.   licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta, integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere; licenta: act oficial, eliberat de autoritatea publica competanta pentru licentiere, ce atesta dreptul titularului de licenta de a desfasura intr-o anumita perioada de timp genul de activitate indicat in ea, cu respectarea obligatorie a unor conditii. Analizaţi procedura de obţinere-eliberare a licenţei pentru funcţionarea caselor de 5 pct. amanet pentru persoana juridice care are mai multe puncte de activitate; Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină sau să prelungească licenţa; c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei se anexează: a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător); b) copiile certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor, eliberate în modul stabilit, ori certificatelor de înmatriculare (înregistrare) a vehiculelor însoţite de un alt document ce atestă dreptul la utilizarea acestora sau, după caz, certificatelor de înmatriculare (înregistrare) eliberate pe numele persoanei juridice (Regulamentul circulaţiei rutiere, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009); c) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de activitatea de transport si securitatea circulaţiei transportului auto, cu anexarea copiei diplomei de studii în domeniul transportului auto (art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din28.07.2006);

d) copia contractului individual de muncă cu privire la angajarea persoanei responsabile de controlul medical al conducătorilor auto, cu anexarea copiei diplomei de studii de specialitate (Art. 16 lit. l) din Regulamentul transporturilor auto de călători si bagaje, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 854 din 28.07.2006, art. 4 din Legea nr. 264 din 27.10.2005 cu privire la exercitarea profesiunii de medic). Documentele pot fi însoţite si de copii pe suport electronic. Solicitarea altor documente se interzice. Documentele se depun în original sau în copie cu prezentarea concomitentă a originalului. *Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere. 1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei si documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere. Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea sau cererea de reperfectare a licenţei nu se înregistrează în cazul în care: a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective; b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau cererii de reperfectare a licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit. 2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI SAU PRIVIND RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU ELIBERAREA/PRELUNGIREA/REPERFECTAREA LICENŢEI Camera de Licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Solicitantul poate, în ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente. 3. PERFECTAREA LICENŢEI Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă. Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înstiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat

nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este în drept să anuleze decizia privind eliberarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă. Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător stabileste principiul aprobării tacite în cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si în lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate. În cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de încadrare în condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului în termenul prevăzut de lege. În astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită. ----------------------------- cu activitatea farmaceutică(de către Camera de Licenţiere Taxa pentru eliberarea licenţei pentru unităţile farmaceutice, cu excepţia unităţilor farmaceutice veterinare, din localităţile rurale este de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea farmaceutică veterinară în localităţile rurale este de 390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru asistenţă veterinară în localităţile rurale nu se percepe; pe un termen de 5 ani). DOCUMENTELE NECESARE PENTRU OBŢINEREA LICENŢEI Pentru obţinerea licenţei, conducătorul intreprinderii sau organizaţiei ori persoana imputernicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere personal, prin scrisoare recomandată sau prin postă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al intreprinderii sau al organizaţiei; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăsurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă; c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăsurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă si pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează: a) Copia de pe certificatul de inregistrare de stat a intreprinderii sau organizaţiei (art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător); b) Copia extrasului din registrul bunurilor imobile sau a contractului de locaţiune a imobilului, unde se va desfăsura activitatea licenţiată, cu anexarea schemei, intocmite de solicitantul de licenţă, privind amplasarea incăperilor si suprafaţa lor (cu indicarea destinaţiei acestora) (Art. 4 alin. (4) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995; Art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25.02.1998; Hotărirea cu privire la aprobarea si implementarea Regulilor si normativelor sanitaro-epidemiologice „Privind amplasarea, dotarea si exploatarea intreprinderilor si instituţiilor farmaceutice” nr. 11 din 29.09.2005, aprobată de

Medicul Sef sanitar de stat al Republici Moldova); c) Copia autorizaţiei sanitare de funcţionare a intreprinderii sau instituţiei farmaceutice, eliberată de serviciul sanitaro-epidemiologic teritorial (Art. 21 alin. (1) si 42 alin. (5) din Legea nr.10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice); d) Copia autorizaţiei Comitetului Permanent de Control asupra Drogurilor al Republicii Moldova pentru utilizare a obiectivelor si incăperilor destinate activităţilor legate de circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor (Art. 7 alin. (2) lit. a) si art. 40 alin. (1) si alin.(2) din Legea nr. 382-XIV din 06.05.1999 cu privire la circulaţia substanţelor narcotice si psihotrope si a precursorilor); e) Copiile diplomelor de absolvire a instituţiei superioare sau medii de specialitate in domeniul farmaceutic ale specialistilor (după caz, certificatele de echivalare a diplomelor obţinute in străinătate, eliberate in modul stabilit) (Art. 22 alin. (1) si alin. (2) si art. 27 alin. (1) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică); f) Copia certificatului ce confirmă perfecţionarea continuă a cunostinţelor specialistului (Art. 9 alin. (3) si art. 10 alin. (1) si (3) din Legea ocrotirii sănătăţii nr. 411-XIII din 28.03.1995); g) Copiile carnetelor de muncă ale specialistilor cu inscrierea respectivă despre angajarea in funcţia dată (pentru conducătorii unităţilor farmaceutice si filialelor acestora) (Art. 143 lit. e) art. 22 alin. (4) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică; Pct. 1, 2 si 4 din Regulamentul privind completarea, păstrarea si evidenţa carnetului de muncă, aprobat prin Hotărirea Guvernului nr. 1449 din 24.12.2007 privind carnetul de muncă.); h) Adeverinţa eliberată de autoritatea administraţiei publice locale privind numărul de locuitori (Art. 19 alin. (5) din Legea nr.1456-XII din 25.05.1993 cu privire la activitatea farmaceutică). Documentele pot fi insoţite si de copii pe suport electronic. Solicitarea altor documente se interzice. Documentele se depun in original sau in copie cu prezentarea concomitentă a originalului. *Documentele care se verifică prin procedura ghiseului unic în cadrul Camerei de Licenţiere. ELIBERAREA LICENŢEI 1. ÎNREGISTRAREA DECLARAŢIEI Declaraţia pentru eliberarea licenţei si documentele anexate la ea se inregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se inminează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data inregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a Camerei de Licenţiere. Declaraţia pentru eliberarea licenţei nu se inregistrează in cazul in care: a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective; b) documentele au fost perfectate cu incălcarea cerinţelor indicate mai sus. Despre refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă este informat in scris in cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicindu-se temeiurile refuzului. După inlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul inregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează in modul stabilit. 2. DECIZIA PRIVIND ELIBERAREA/RESPINGEREA DECLARAŢIEI PENTRU ELIBERAREA LICENŢEI Camera de Licenţiere, in baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei si documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei in

cel mult 5 zile lucrătoare de la data inregistrării acesteia. Solicitantul poate, in ultima zi a termenului de adoptare a deciziei, să formeze numărul de tel. 022 82-07-57 (orele 8.00-17.00) pentru a obţine informaţia despre decizia adoptată de Camera de Licenţiere. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică solicitantului cel tirziu in ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei. Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea licenţei este depistarea de către Camera de Licenţiere a datelor neveridice in documentele prezentate de către solicitantul de licenţă. In caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după inlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente. 3. PERFECTAREA LICENŢEI Licenţa se perfectează in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă. Dacă solicitantul, in termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (inminat) instiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, Camera de Licenţiere este in drept să anuleze decizia privind eliberarealicenţei sau să adopte decizia privind recunoasterea licenţei ca fiind nevalabilă. Titularul de licenţă nu este in drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei persoane. Legea privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de intreprinzător stabileste principiul aprobării tacite in cazul depăsirii de către Camera de Licenţiere a termenului stabilit pentru eliberarea, reperfectarea licenţei si in lipsa unei comunicări scrise din partea acesteia, cu excepţiile prevăzute de legea respectivă sau de legile ce reglementează expres activităţile licenţiate. In cazul survenirii unei astfel de situaţii, solicitantul de licenţă se prezintă la Camera de Licenţiere cu prezentarea dovezilor de incadrare in condiţiile legale ale aprobării tacite si de neobţinere a răspunsului in termenul prevăzut de lege. In astfel de situaţii, Camera de Licenţiere perfectează licenţa in termen de 3 zile lucrătoare, incepind cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Răspunsul negativ, dat in termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită. 1.3 .

Organul de licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea 7 pct. particulară de detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Organul de licenţiere a indicat că titularul de licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor explozive precum şi pentru faptul că în componenţa societăţii este un asociat persoană fizică din Italia. Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări: a) poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat modul de desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL „Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Organul de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a licenţei pentru acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la întrebări. Licenta se retrage pentru :desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse licenţierii fără deţinerea licenţei respective; a) licenta se retrage b) Titularul de licenţă căruia i s-a retras licenţa poate să depună nouă cerere de eliberare a licenţei pentru acelaşi gen de activitate doar după expirarea a 6 luni de la data depunerii la Cameră a licenţei retrase, cu excepţia cazurilor prevăzute de alte acte legislative. C) da d) ) desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse licenţierii fără deţinerea licenţei respective; Drept temei pentru retragerea licenţei servesc:

a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia; b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a întreprinderii - titular de licenţă; c) neonorarea de către titularul de licenţă a obligaţiilor faţă de bugetul consolidat şi bugetul asigurărilor sociale de stat; d) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere; e) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul desfăşurării genului de activitate stipulat în licenţă; f) descoperirea faptului de neprezentare, în termenul stabilit, a înştiinţării privind modificarea datelor indicate în documentele anexate la cererea de eliberare a licenţei; g) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea licenţei; h) nerespectarea repetată a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere; i) neachitarea anuală sau trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă; j) desfăşurarea ilicită de către titularul de licenţă a altei/altor activităţi supuse licenţierii fără deţinerea licenţei respective; k) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă a activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă; l) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate. (2) Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă. Conţinutul subiectului

Punct e Relataţi despre organul/ele de stat competente de a elibera licenţe în general şi licenţe 3 pct. de desfăşurare a activităţii de întreprinzător în special. Organele de licentiere: - Agentia Servicii Publice - BNM - CNPF - ANRE - Agentia nationala pentru reglementare in comunitatii electronice si tehnologiei informatiei - Consiliul coordonator al audiovizualului Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei pentru activitatea de întreprinzător, 5 pct. referindu-vă inclusiv la procedură aprobării tăcite, procedura de prelungire a valabilităţii licenţelor referindu-vă la actele necesare de a fi prezentate, termenul de valabilitate, taxa pentru licenţă, luând în considerare că ele (licenţele) sunt eliberate de Agenţia Serviciilor Publice. Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Prin derogare de la prevederile alin.(1), în cazurile expres stabilite de legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă, poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de către autoritatea de licenţiere a deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei. Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei se comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.

1.3 .

  Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei este depistarea de către autoritatea de licenţiere a datelor neveridice în documentele prezentate de către solicitantul de licenţă.    În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declaraţiei precedente.    Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde solicitantului de licenţă în termenele prevăzute de lege. După expirarea termenului cumulativ stabilit pentru înştiinţarea despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, despre respingerea acesteia sau despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei, cu condiţia lipsei unei comunicări scrise despre temeiurile refuzului înregistrării şi/sau respingerii declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă poate desfăşura activitatea pentru care a solicitat licenţa.  Procedura aprobării tacite, prevăzute la alin.(6), se aplică tuturor licenţelor, cu excepţia celor emise de autorităţile de reglementare din sectorul financiar (bancar şi nebancar), în domeniul activităţilor care vizează regimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor.   Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea tacită. Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei.  Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat) înştiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea/prelungirea sau reperfectarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată, autoritatea de licenţiere este în drept să anuleze decizia privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoaşterea licenţei ca fiind nevalabilă. În cazul în care titularul de licenţă intenţionează să desfăşoare genul de activitate indicat în licenţă după expirarea termenului ei de valabilitate, el este în drept să solicite, inclusiv prin intermediul serviciului e-licenţiere, prelungirea termenului de valabilitate a licenţei pe termenele prevăzute la art. 13, cu achitarea taxei pentru licenţă, stabilită conform legii, cu cel mult 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a licenţei, dar nu mai tîrziu de ultima zi de expirare a termenului de valabilitate a acesteia. În acest caz, pe licenţă se va aplica menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate, cu indicarea termenului nou. Menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate poate fi aplicată pe acelaşi formular al licenţei sau, după caz, pe un formular nou, pînă la expirarea termenului anterior de valabilitate a licenţei. În cazul dat, termenul nou de valabilitate a licenţei va curge din ultima zi calendaristică în care a expirat termenul anterior de valabilitate a acesteia. Menţiunea privind prelungirea valabilităţii licenţei se autentifică cu ştampila autorităţii de licenţiere şi cu semnătura conducătorului. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) lit. a) pct. 1), 2), 4), 9)–17), 19)–29), 31)–321), lit. d) pct. 40)–412) și lit. e) pct. 43) este de 3250 lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru unităţile farmaceutice, cu excepţia unităţilor farmaceutice veterinare, din localităţile rurale este de 2340 lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea farmaceutică veterinară în localităţile rurale este de 390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru asistenţă veterinară în localităţile rurale nu se percepe. Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al 7 pct. căreia a fost stabilit construcţiile de clădiri cu multe etaje, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări:

Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţelor în general şi a activităţii de evaluare a imobilelor în special. Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?- pentru activitatea de evaluare a bunurilor => DA Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? ???? Respectarea restricţiilor privind activitatea şi independenţa evaluatorului. Semnarea raportului de evaluare doar de evaluatorii indicaţi în licenţă. + dok : Copiile certificatelor de calificare a evaluatorilor angajaţi, eliberate de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, a contractelor individuale de muncă sau carnetelor de muncă. Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească; c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate. La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează: a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic. La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei. Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de lege se interzice. Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic. Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate. Camera de licentiere. Plus agentia relatii funciare shi cadastru

nr. 2.1 .

2.2

Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător Conţinutul subiectului puncte Descrieţi cum influenţează obţinerea actelor permisive, implicit al licenţei sau 3 pct. suspendarea acestora asupra capacităţii juridice a titularului de licenţă. Persoana juridica poate practica anumite activitati doar in baza unor permise speciale numite licente. Dreptul de a practica genul de activitate prevazut in licenta apare in momentul obtinerii acesteia sau in momentul indicat in ea. Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile 5 pct.

.

2.3

de retragere a licenţei pentru genurile de activiatea de întreprinzător. Licenţa poate fi suspendată temporar în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.  Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege pentru suspendarea temporară a licenţei servesc: - cererea titularului de licenţă privind suspendarea acesteia - neachitarea anuală, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă; - nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate; - desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă a activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă, în cazurile cînd obligativitatea obţinerii copiilor autorizate de pe licenţă este stabilită prin lege. Licenţa se suspendă şi în alte cazuri prevăzute expres de legile care reglementează genul de activitate licenţiat. Decizia privind suspendarea temporară a licenţei se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii ei. Termenul de suspendarea licenţei nu poate depăşi 2 luni, dacă legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă nu prevăd altfel.  Titularul de licenţă este obligat să înştiinţeze în scris autoritatea de licenţiere despre înlăturarea circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a licenţei. Decizia privind reluarea valabilităţii licenţei se adoptă de autoritatea de licenţiere în temeiul cererii titularului de licenţă pentru circumstanţa prevăzută la alin. (2) lit. a) sau al hotărîrii instanţei de judecată care a emis hotărîrea de suspendare a acesteia, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii cererii titularului de licenţă sau a înştiinţării instanţei de judecată. Decizia se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3 zile lucrătoare de la data adoptării acesteia. Retragerea licentei: Licenţa poate fi retrasă în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.  Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii licenţei servesc:     a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;     b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a titularului de licenţă;    c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;   d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane în scopul desfăşurării genului de activitate licenţiat;      e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a  licenţei; f) nerespectarea a doua oară a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de condiţiile de licenţiere; g) neachitarea lunară şi trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă. (3) Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute expres de legile ce reglementează genul de activitate licenţiat.      (4) Menţiunea referitoare la data şi numărul deciziei privind retragerea licenţei se înscrie în registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.    (5) În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie.    (6) Titularul de licenţă este obligat, în decurs de 10 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei de retragere a licenţei, să depună la autoritatea de licenţiere licenţa retrasă. Societatea cu răspundere limitată „Sănătate” SRL, principalul gen de activitate al 7 pct.

.

căreia era vânzarea - cumpărarea produselor farmaceutice, a fost supusă unui control comun din partea Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Medicamentului. În procesul controlului a fost descoperite anumite încălcări de legislaţie. De exemplu: a) unul din vânzătorii din farmacie nu avea studiile necesare pentru a desfăşura activitate farmaceutică; b) s-a stabilit, că contrar dispoziţiilor legale farmacia a vândut unele produse farmaceutice fără prescripţia medicului; c) s-a stabilit că unele medicamente care era puse în vânzare aveau termenul de valabilitate expirat. Între juriştii Ministerului Sănătăţii şi cel a Agenţiei Medicamentului au apărut divirgenţe cu privire la sancţiunea care urmează a fi aplicată. Primul spunea că Ministerul trebuie să-I retragă licenţa, iar cel de-al doilea spunea că doar Agenţia Serviciilor Publice este în drept să retragă licenţa, prin urmare trebuie informată această instituţie. Întocmiţi o notă informativă în care explicaţi: a) pentru încălcările menţionate poate fi retrasă licenţa? b) Cine decide retragerea licenţei; c) care este procedura de retragere a licenţei; d) care sunt actele normative care reglementează modul de suspendare şi retragere a licenţelor pentru activitatea farmaceutică? Societatea cu răspundere limitată „Imobilestim” SRL, principalul gen de activitate al căreia era vânzarea - cumpărarea bunurilor imobile, precum şi evaluarea acestora, s-a adresat la un avocat cu următoarele întrebări: Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate? Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile? Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei? Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţei pentru genul respectiv de activitate. Pentru vinarea-cumararea bunurilor imobile nu este necesara licenta; insa pentru evaluarea bunurilor imobile, cf. art.8 alin.(1) punctul 2 al Legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator va fi necesara licenta eliberata de Camera de Licentiere. Documentele necesare sunt prev. de art.10 al legii privind reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator: Articolul 10. Documentele necesare pentru obţinerea sau prelungirea licenţei: (1) Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document electronic cu semnătură digitală) o declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată de persoana care depune declaraţia, ce conţine: a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice; b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească; c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru care se solicită licenţă şi pentru veridicitatea documentelor prezentate. (2) La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează: a) copia de pe certificatul de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul de identitate al persoanei fizice; b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun în original sau în copii, inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic. (21) La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării licenţei. (3) Solicitarea altor documente decît cele prevăzute de prezentul articol se interzice.

(4) Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile depuse se verifică prin procedura ghişeului unic. (5) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere. (6) Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei nu se înregistrează în cazul în care: a) aceasta a fost depusă (semnată) de o persoană care nu are atribuţiile respective; b) documentele au fost perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol. (7) Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă este informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile refuzului. (8) După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, care se examinează în modul stabilit. nr. 1.1 .

Subiectul 7. Evidenţa contabilă. Conţinutul subiectului puncte Determinaţi importanţa evidenţei contabile pentru fondatorii persoanei juridice şi 3 pct. pentru însăşi persoana juridică. Contabilit este principalul instrument de gestiune a patrim intrepr si reprezinta un sistem complex de evidetna, informare si gestiunea in baza caruia se determina indicatorii necesari pentru intocmirea declaratiilor, altor doc utiliz in vederea calcularii si achitarii impozitelor, efectuarii decontarilor. Evidenta contabila asigura inregistrarea cronologica si sistemarica, prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile, drepturile si rezultatele obtinute, utilizate atit pentru necesitatile proprii, cit si in relatiile cu actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscal si cu alte PF/PJ. Evidenta contabila permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate si furnizeaza informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national.

1.2 .

Analizaţi ciclul contabil.  Articolul 18. Ciclul contabil     Ciclul contabil al entităţii cuprinde:      a) întocmirea documentelor primare şi centralizatoare;     b) evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile;     c) reflectarea informaţiilor în conturile contabile;     d) întocmirea registrelor contabile;     e) inventarierea elementelor contabile;     f) întocmirea balanţei de verificare, a Cărţii mari şi a situaţiilor financiare. Ciclul contabil al entitatiii cuprinde: a)intocmirea documentelor primare si centralizatoare; Faptele economice se contabilizeazг оn baza documentelor primare єi centralizatoare. Documentele primare se оntocmesc оn timpul efectuгrii operaюiunii, iar dacг aceasta este imposibil - nemijlocit dupг efectuarea operaюiunii sau dupг producerea evenimentului b)evaluarea єi recunoaєterea elementelor contabile; Evaluarea єi recunoaєterea elementelor contabile se efectueazг оn conformitate cu prevederile S.I.R.F(Standarde Internaюionale de Raportare Financiarг - standarde єi interpretгri, emise de Consiliul pentru Standarde Internaюionale de Contabilitate, care devin valabile оn Republica Moldova dupг acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova) c)reflectarea informaюiilor оn conturile contabile; Entitatea care aplicг sistemul contabil оn partidг dublг este obligatг sг юinг evidenюa activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor єi veniturilor оn baza conturilor contabile. Nomenclatorul grupelor de conturi contabile єi metodologia privind utilizarea acestora sоnt stabilite оn Planul general de conturi contabile, care se elaboreazг єi se

5 pct.

aprobг de Ministerul Finanюelor. Entitгюile, cu excepюia instituюiilor publice, оn baza Planului general de conturi contabile, elaboreazг planul de conturi de lucru, totodatг entitatea care aplicг S.I.R.F. poate sг elaboreze planul de conturi propriu, ce corespunde cerinюelor S.I.R.F. Planul de conturi utilizat de instituюiile publice se elaboreazг єi se aprobг de Ministerul Finanюelor. d)întocmirea registrelor contabile; Datele din documentele primare єi centralizatoare se оnregistreazг, se acumuleazг єi se prelucreazг оn registrele contabile. Nomenclatorul єi structura registrelor contabile se stabilesc de cгtre fiecare entitate de sine stгtгtor, pornind de la necesitгюile informaюionale proprii, юinоndu-se cont de normele metodologice ) Ministerul Finanюelor stabileєte registre contabile obligatorii pentru unele categorii de entitгюi, cu excepюia entitгюilor care aplicг S.I.R.F. Registrele contabile se оntocmesc pe suport de hоrtie sau оn formг electronicг. Dacг registrul contabil este оntocmit оn formг electronicг, entitatea, la solicitarea organelor autorizate, este obligatг sг imprime pe cont propriu copia acestuia pe suport de hоrtie. Registrele contabile obligatorii sоnt Cartea mare, balanюa de verificare sau alte registre centralizatoare, care servesc drept bazг pentru оntocmirea rapoartelor financiare.. e)inventarierea elementelor contabile; Modul și regulile de efectuare a inventarierii se elaborează și se aprobă de Ministerul Finanțelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii оn ramurile respective se elaborează de organele centrale de specialitate ale administraюiei publice єi de autoritгюile administraюiei publice locale, precum єi de alte organe autorizate єi se aprobг de Ministerul Finanțelor f) întocmirea balanței de verificare, a Cărții mari și a rapoartelor financiare

1.3 .

Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei 7 pct. contabile de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală; c) societatea cu răspundere limitată. De asemenea el solicită ai explica deosebirea dintre diferite sistemuri de ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu răspunsul la aceste întrebări. Organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă simplă, fără prezentarea situaţiilor financiare, gospodăriile ţărăneşti, întreprinzătorii individuali, pînă la înregistrarea acestora ca contribuabili ai T.V.A., şi persoanele fizice care prestează servicii profesionale, conform indicaţiilor metodice aprobate de Ministerul Finanţelor. Organizează şi ţin contabilitatea  în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare simplificate, entităţile care corespund următoarelor criterii pentru perioada de gestiune precedentă:     a) numărul mediu scriptic al salariaţilor nu depăşeşte 9 persoane;     b) veniturile din vînzări nu depăşesc 3 milioane lei; şi     c) valoarea contabilă totală (de bilanţ) a activelor la data raportării nu depăşeşte 3 milioane lei.     (3) Organizează şi ţin contabilitatea  în baza sistemului contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare complete, alte entităţi decît cele menţionate la alin. (1) şi (2), inclusiv:     a) entităţile în al căror capital social cota proprietarului (asociatului, participantului, acţionarului) persoană juridică, care nu este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, depăşeşte 35%;     b) companiile fiduciare;     c) entităţile importatoare de mărfuri supuse accizelor;     d) organizaţiile de microfinanţare, asociaţiile de economii şi împrumut şi alţi participanţi la piaţa financiară nebancară;     e) casele de schimb valutar şi lombardurile;     f) entităţile din domeniul jocurilor de noroc.     (4) Organizează şi ţin contabilitatea în baza sistemului contabil în partidă dublă

instituţiile publice şi entităţile de interes public. a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila. b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla. SRL – tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta contabila in partida dubla sau daca depaseste limitele a doua din criteriile

nr. 1.1 .

1.2 .

1.3 .

Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă. Conţinutul subiectului Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei. Doctrina: libera competitie intre agentii conomici care ofera pe o piata determinata produse sau servicii ce tind sa satisfaca nevoi asemanatoare sau identice ale consumatorilor, desf in scopul de a asigura existenta sau expansiunea comertului. Legea privind protectia concurentei: intrecerea in care actiunile independente ale agentilor economici limiteaza efectiv posibilitatea fiecaruia dintre ei de a exxercita influenta unilaterala asupra conditiilot generale de circulatie a marfii pe piata respectiva. CONDITIILE – pag.83:  liberalizarea comertului;  existenta unui numar suficient de agenti economici privati;  liberlizarea preturilor si tarifelor;  asigurarea unui cadru legal. FUNCTIILE – pag.85:  regulator al cererii si ofertei;  factor determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor; mecanism al repartizarii profitului intre agentii economici implicati in productia si dstributia marfurilor. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute.  practicile monopoliste, care sunt: 1. abuzul de situatie dominanta; 2. acordurile anticoncurentiale; 3. concentrarile economice.  concurenta neloiala care sunt: 1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau reputatia unui alt agent economic; 2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si copierea formei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent economic; 3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si comerciale, a secretelor comerciale fara acordul posesorilor lor. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o cerere pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or. Hânceşti şi SRL “VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot de 20 de ari pentru a organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca după darea în exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile tuturor micilor întreprinzători care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de amplasare a unităţilor de comerţ mai multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În referinţa Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este necesitatea de a face ordine în oraş precum şi cel de onorare a obligaţiei contractuale faţă de SRL “VOCO”. Întocmiţi o notă informativă în care expuneţivă poziţia în privinţa soluţionării litigiului? a) titularul patentei de intreprinzator nu tine evident contabila, deoarece conform legii

puncte 3 pct.

5 pct.

7 pct.

e scutit de acesta evidenta, achitind doar o simpla taxa pe o anumita perioada de timp b) intreprinzatorii individuali, cu exceptia titularilor de intreprinzator, tin evidenta contabila conform prevederilor imperative ale legii contabilitatii, care la rindul sau poate fi evident contabila in partida simpla sau sistemul simplificat al partie simple c) SRL pot utilize pentru tinerea contabilitatii sistemul simplificat al partidei duble sistem contabil complet оn partidг dublг - sistem contabil care prevede reflectarea faptelor economice оn baza dublei оnregistrгri, cu aplicarea planului de conturi contabile, registrelor contabile єi rapoartelor financiare; sistem contabil оn partidг simplг - sistem contabil care prevede reflectarea unilateralг a faptelor economice, utilizоnd оnregistrarea оn partidг simplг conform metodei “intrare-ieєire”; se utilizeaza daca activitatea e bazata pe munca individuala a membrilor unei familii si volumul annual al vinzarilor nete nu depaseste limita de 1 mln lei, iar valoarea totala de bilant a mijloacelor fixe limita de 350 mii lei. nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 9. Concurenţa neloială. Conţinutul subiectului puncte Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială evidenţiind actele calificare ca fiind 3 pct. „acte de concurenţă neloială” reglementate în legislaţia R. Moldova.      concurenţă neloială – orice acţiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenţei, care este contrară uzanţelor oneste în activitatea economică; actiunile de concurenta neloiala conform legii concurentei sunt: - Discreditarea concurenţilor - Instigarea la rezilierea contractului cu concurentul  -  Obţinerea şi/sau folosirea ilegală  a secretului comercial al concurentului - Deturnarea clientelei concurentului - Confuzia    . Comparaţi „acte de concurenţă neloială” calificate ca fiind acte de discreditare a 5 pct. concurenţilor cu cele calificate ca acte ce produc confuzie cu întreprinderea concurentă. Articolul 15. Discreditarea concurenţilor     Este interzisă discreditarea concurenţilor, adică defăimarea sau punerea în pericol a reputaţiei sau credibilităţii acestora prin:     a) răspîndirea de către o întreprindere a informaţiilor false despre activitatea sa, despre produsele sale, menite să îi creeze o situaţie favorabilă în raport cu unii concurenţi;      b) răspîndirea de către o întreprindere a unor afirmaţii false despre activitatea unui concurent sau despre produsele acestuia, afirmaţii ce dăunează  activităţii concurentului. Articolul 19. Confuzia     (1) Sînt interzise orice acţiuni sau fapte care sînt de natură să creeze, prin orice mijloc, o confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui concurent, realizate prin:     a) folosirea ilegală, integrală sau parţială a unei mărci, embleme de deservire, denumiri de firmă, a unui desen sau model industrial sau a altor obiecte ale proprietăţii industriale de natură să creeze o confuzie cu cele folosite în mod legal de către o altă întreprindere;     b) copierea ilegală a formei, a ambalajului şi/sau a aspectului exterior al produsului unei  întreprinderi şi plasarea produsului respectiv pe piaţă, copierea ilegală a publicităţii unei întreprinderi, dacă aceasta a adus sau poate aduce atingere intereselor legitime ale concurentului.     (2) Prezentul articol nu este aplicabil caracteristicilor produsului determinate

1.3 .

exclusiv de funcţia tehnică pe care o îndeplinesc. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „PUMA” s-a adresat în instanţa de judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Artpiele” şi a indicat că ultima vinde pantofi cu marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea respectivă. SRL „ARTPiele” în referinţă a menţionat că importă încălţămintea de la chilometru 7 din or. Odesa şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea poartă marca respectivă. Întomiţi o notă informativă în care să se regăsească explicaţii la următoarele întrebări: a) Ce drepturi are titularul mărcii ? c) i-au fost încălcate titularului de marcă careva drepturi; c) Care sunt actele normative care reglementează modul de utilizare a mărcii şi care stabilesc sancţiunile pentru utilizarea ilegală a mărcii; d) Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Raspuns: Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în drept să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său. titularul mărcii poate cere să fie interzise următoarele acţiuni ale terţilor importul sau exportul produselor sub acest semn. Legea privind protectia marcilor nr 38/2008

7 pct.

În cazul cînd s-a constatat încălcarea drepturilor, instanţa de judecată poate ordona, la cererea reclamantului, luarea de măsuri cu privire la produsele cu care s-a încălcat dreptul asupra unei mărci şi, în cazurile corespunzătoare, cu privire la materialele şi instrumentele care au servit la crearea şi fabricarea acestor produse. Printre măsuri vor figura în special: a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial; b) retragerea definitivă a produselor din circuitul comercial; sau c) distrugerea produselor, în cazul în care marca nu poate fi înlăturată de pe acestea fără a le deteriora, precum şi în cazul în care înlăturarea mărcii nu va fi suficientă pentru a exclude încălcarea de drepturi. (2) Măsurile specificate la alin.(1) se realizează din contul pîrîtului, cu excepţia cazului cînd există motive temeinice care se opun acestui lucru. (3) La examinarea cererii de aplicare a măsurilor corective, instanţa de judecată se va conduce de principiul echităţii, de proporţia între gravitatea încălcării şi remedierile ordonate, precum şi de interesele persoanelor terţe.

Despăgubirile     (1) La cererea părţii lezate, pîrîtul care a încălcat drepturile asupra unei mărci cu bună ştiinţă sau avînd motive rezonabile de a şti acest lucru va repara titularului de drepturi pagubele pe care acesta le-a suportat în mod real din cauza încălcării drepturilor sale. La stabilirea despăgubirilor:      a) se va ţine cont de toate aspectele relevante, cum ar fi consecinţele economice negative, inclusiv beneficiul ratat, suferite de partea lezată, beneficiile realizate pe nedrept de pîrît şi, după caz, de alte aspecte, cum ar fi dauna morală cauzată titularului de drept prin încălcarea drepturilor sale; sau      b) poate fi fixată, ca alternativă, o sumă unică pe baza unor elemente, cum ar fi, cel puţin, valoarea royalty sau încasările care ar fi fost datorate în cazul în care pîrîtul ar fi cerut autorizaţia de a utiliza marca respectivă.      (2) În cazul cînd a comis o încălcare din neştiinţă sau fără a avea motive rezonabile de a şti acest lucru, contravenientul se obligă să recupereze beneficiile ratate sau pagubele aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii

nr. 1.1

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului puncte Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu 3 pct.

.

1.2 .

scop lucrativ. 1. conditii de fond: capacitatea consimtamintul, obiectul si cauza; 2. conditii de forma: scrisa, semnatura, autentificata notarial, arpbat prin acte administrative, dupa caz. 3. conditii specifice: aportul fondatorilor; affectio societatis (intentia de a crea o societate); obtinerea si impartirea beneficiilor. Comparaţi actele de constituire a cooperativei de întreprinzător cu actele de constituire 5 pct. a unei societăţii cu răspundere limitată în care calitatea de asociat o are o persoană juridică străină şi o persoană fizică din R. Moldova, arătând care sunt persoanele care au dreptul să le aprobe, clauzele obligatorii ale acestor acte constitutive şi actele normative care le reglementează. Atat pentru SRL cat si pentru cooperativa de intreprinzator actele de constituire sunt: contractul de constituire si/sau statutul. Act de constituire a cooperative de intreprinzator Acte de constituire SRL Contractul de constituire este semnat de fondatorii Actul de constituire se semnează de toţi fondatorii cooperativei, iar statutul este aprobat de adunarea şi se autentifică notarial. de constituire. In contractul de constituire trebuie sa fie inclusa informatii despre fondator PJ: denumirea membrului sau membrului ei asociat întreprindere, numărul de înregistrare, sediul şi codul fiscal al acestuia.

Actul de constituire trebuie sa contina urmatorele date despre fondatori PJ: denumirea, sediul, naţionalitatea (ţara de înregistrare), numărul de identificare de stat .

Actul de constituire al societăţii va cuprinde: Contractul de constituire al cooperativei trebuie să a) numele şi prenumele, data şi locul naşterii, cuprindă: domiciliul, cetăţenia şi alte date din actul de a) denumirea deplină şi prescurtată a cooperativei identitate al fondatorului persoană fizică; şi informaţii despre sediul acesteia; denumirea, sediul, naţionalitatea (ţara de b) scopul şi genurile principale de activitate a înregistrare), numărul de identificare de stat ale cooperativei; fondatorului persoană juridică; c) termenul de activitate a cooperativei; [Art.13 al.(1), lit.a) modificată prin LP269 din d) lista fondatorilor cooperativei; 30.11.12, MO1-5/04.01.13 art.8] e) mărimea iniţială a capitalului social al b) denumirea societăţii; cooperativei, cu specificarea mărimii şi formei c) obiectul de activitate; aporturilor efectuate de către fiecare fondator în d) cuantumul capitalului social; contul cotei sale iniţiale; e) valoarea nominală a participaţiunilor f) termenele în care se efectuează de către fiecare asociaţilor; fondator aporturile în contul cotei sale iniţiale; f) cuantumul participaţiunilor (aporturilor) g) modul şi termenele de restituire a cheltuielilor asociaţilor, modul şi termenul de vărsare a lor; de constituire şi de înregistrare a cooperativei; g) valoarea bunurilor constituite ca participaţiune h) alte prevederi privind modul şi termenele de în natură şi modul de evaluare în cazul în care au constituire şi de înregistrare a cooperativei. fost făcute asemenea aporturi; h) sediul societăţii; Statutul cooperativei va cuprinde informaţiile i) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de prevăzute la art.16 alin.(2) lit.a) - c), precum şi: funcţionare a organelor de conducere ale societăţii; a) mărimea minimă a capitalului propriu al j) modul de reprezentare; cooperativei; k) filialele şi reprezentanţele societăţii în cazul în b) drepturile, obligaţiile şi răspunderea care există; cooperativei, ale membrilor şi membrilor ei l) temeiul şi modul de reorganizare şi lichidare a asociaţi; societăţii. c) condiţiile şi modul de obţinere şi de retragere a calităţii de membru şi membru asociat al Legea privind societatile cu raspundere limitata cooperativei; d) mărimea minimă, modul şi termenul de efectuare a aporturilor în contul cotelor iniţială şi suplimentare, precum şi al cotei preferenţiale; e) modul de evaluare a aporturilor nebăneşti în capitalul social; f) modul de înstrăinare a cotelor; g) lista organelor cooperativei, competenţa,

modul de formare şi durata mandatului acestora; h) modul de votare la adunarea generală şi datele privind numărul de voturi necesar pentru adoptarea hotărîrilor; i) modul de formare şi de utilizare a rezervelor (fondurilor) cooperativei; j) normele de prudenţă financiară; k) lista întreprinderilor afiliate, a filialelor şi reprezentanţelor cooperativei; l) modul de acordare a informaţiei membrilor şi membrilor asociaţi ai cooperativei şi răspunderea pentru neacordarea acesteia; m) modul de contestare a deciziilor organelor cooperativei şi de soluţionare a litigiilor dintre membrii cooperativei, dintre aceştia din urmă şi cooperativă, precum şi modul tragerii la răspundere a persoanelor cu funcţii de răspundere ale cooperativei; n) temeiurile şi modul de reorganizare şi lichidare a cooperativei în baza hotărîrii adunării generale. Legea cu privire la cooperativele de intreprinzator

1.3 .

În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea SRL „Lombardul 7 pct. Moldovei” din m. Chişinău care are un capital social de 200 000 lei. Drept motiv se invocă motivul că în contractul de constituire al acestei societăţi nu a fost prevăzute toate clauzele necesare unui act de constituire. Nu se regăseşte numele fondatorilor, mărimea necesară a capitalului social, modul de repartiţie a capitalului social între asociaţi precum şi faptul că denumirea societăţii nu este conformă reglementărilor legale. Întocmiţi o notă informativă în care explicaţi următoarele; a) care sunt actele constitutive ale SRL? b) Lipsa căror clauze din actul de constituire servesc drept temei de nulitate a SRL? c) care este procedura de declarare nulă a SRL? Care motive din cele indicate supra pot servi temei pentru a anula SRL „Lombardul Moldovei”? ca temei de nulitate a actului de constituire a societatii comerciale sunt lipsa clauzelor din acest act cum sunt: a) numele, locul єi data naєterii, domiciliul, cetгюenia єi datele din actul de identitate al fondatorului persoanг fizicг; denumirea, sediul, naюionalitatea, numгrul de оnregistrare al fondatorului persoanг juridicг; b) denumirea societгюii; c) obiectul de activitate; d) participaюiunile asociaюilor, modul єi termenul lor de vгrsare; e) valoarea bunurilor constituite ca participaюiune оn naturг єi modul de evaluare, dacг au fost fгcute asemenea aporturi; f) sediul; g) structura, atribuюiile, modul de constituire єi de funcюionare a organelor societгюii; h) modul de reprezentare; i) filialele єi reprezentanюele societгюii deasemenea ca lista clauzelor care in cayul lipsei duc la nulitatea societatii pe actiuni, deoarece anume despre aceasta se vorbeste in speta, am putea enumera si: a) cuantumul capitalului social; b) numгrul, tipul єi valoarea nominalг a acюiunilor; clasele de acюiuni єi numгrul de acюiuni de fiecare clasг; c) mгrimea aportului єi numгrul de acюiuni atribuit fiecгrui fondator; d) modul de юinere a registrelor societгюii; f) ordinea de оncheiere a contractelor cu conflict de interese.

nr. 1.1 .

Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor Conţinutul subiectului Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă caractistică. Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu , cu riskul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu skopul de a obtine profit. Astfel de persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu skop lukrativ.

puncte 3 pct.

Pers fizika dobindeste aceasta calitate de la data inregistrarii sale sau in alt mod prevazut de lege, in asa mod putem considera ca e intreprinzator pers fiz ce inregistreaza ca intreprinzator individual in Registrul de stat sau o gospodarie taraneasca in Registrul gospodariilor taranesti tinut de autoritatea administratiei publice locale, deasemenea si pers fiz care a dobindit patenta de intrep. Pers jur cu skop lukrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si inskrierii ei in Registrul de stat al intreprinderilor. De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.

1.2 .

Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) societate comercială; b) 5 pct. întreprindere; c) antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică; Intreprinzator si antreprenor: prin antreprenor legiuitorul are in vedere toate persoanele care desfasoara activitatea de antreprenoriat, astfel, intelegem ca acesta ar fi un sinonim al cuvintului intreprinzator. Prin antreprenor insa mai intelegem si parte a contractilui de antrepriza prin care persaoana se angajeaza sa indeplineasca o lucrare clientului sau. Astfel, antreprenorul este un intreprinzator, insa nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori. Intreprinzator si intreprindere: termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect. Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. Intreprinzator si comerciant: in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii Intreprinzator si persoana juridica: din prevederile codului civil reese ca Persoanг juridicг este organizaюia care are un patrimoniu distinct єi rгspunde pentru obligaюiile sale cu acest patrimoniu, poate sг dobоndeascг єi sг exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale nepatrimoniale, sг-єi asume obligaюii, poate fi reclamant єi apоrat оn instanюг de judecatг. Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu

diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara activitate economica ca un profesionist cu skopul de a obtine profit. Intreprinzator si societate comerciala: Distincția dintre societate comercială și întreprindere nu este exprimată în termeni riguroși. În diferite limbi, societatea poate fi interpretată ca o întreprindere (companie) de mai mici dimensiuni sau chiar ca echivalent al companiei. 1.3 .

Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care poate fi utilizată la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a) schimbului valutar; b) activităţii de asigurare; c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun; d) reparaţia tehnicii de uz casnic; e) jocurile cu noroc; f) comerţul cu produse petroliere; g) aratul terenurilor agricole; h) construcţia de case de locuit în localităţile rurale;

7 pct.

a) schimbului valutar - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a efectua operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice următoarele categorii de rezidenţi, denumiţi, în sensul prezentei legi, unităţi de schimb valutar: - banca licenţiată care efectuează operaţiuni de schimb valutar în numerar cu persoane fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar; - casa de schimb valutar – persoană juridică rezidentă constituită conform legislaţiei Republicii Moldova, avînd ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii Moldova a operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice; - persoana juridică rezidentă ce prestează servicii hoteliere, care efectuează operaţiuni de cumpărare a numerarului în valută străină/cecurilor de călătorie în valută străină de la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar b) activităţii de asigurare - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate fi desfăşurată exclusiv de către asigurători (reasigurători), sub formă de societate pe acţiuni, inclusiv cu investiţii străine, care deţin licenţă de activitate. c) comerţul cu produse alcoolice şi tutun - intreprinzator individual, SRL/SA care detin licenta in acest sens. d) reparaţia tehnicii de uz casnic – in baza patentei, forma de intreprinzator individual, SRL. e) jocurile cu noroc - SRL sau SA. f) comerţul cu produse petroliere - Participanţi la piaţa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care sînt titulari de licenţă sau de autorizaţie tehnică, excepţie făcînd consumatorul, şi care au reşedinţă în Republica Moldova. Participanţii la piaţa produselor petroliere beneficiază de drepturi egale, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare. Este inadmisibilă favorizarea unor participanţi prin acordarea de înlesniri neprevăzute de lege, precum şi limitarea directă sau indirectă a drepturilor şi intereselor legitime. Participanţii la piaţa produselor petroliere sînt în drept să înfiinţeze asociaţii, uniuni şi alte forme de asociere în scopuri ce nu contravin legislaţiei, inclusiv reglementărilor liberei concurenţe.

nr. 1.1 .

Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător. Conţinutul subiectului puncte Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al patentei de 3 pct. întreprinzător făcând o caracteristică a acestora.  Patenta de întreprinzător, denumită în continuare patentă, este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp. Titular de patentă  poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate de exerciţiu, orice cetăţean străin sau apatrid, care locuieşte permanent în Republica Moldova şi are dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător, care a declarat despre intenţia sa de a procura patentă şi corespunde cerinţelor de calificare necesare acestui gen de activitate.

Titularul patentei este obligat:     a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă, normele sanitare, normele de protecţie contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la compartimentul 1din anexă, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a mărfurilor; b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de autoritatea regulamentul de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, aprobat de consiliul local; c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor;  d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile unde îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător, iar în caz de necesitate să o prezinte la cererea organului de control sau a consumatorilor. Titularul patentei nu este în drept:     a) să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător specificate în patentă;     b) să încheie tranzacţii cu întreprinderea individuală al cărei fondator este el sau careva dintre membrii familiei sale, cu societatea în nume colectiv ori în comandită, al cărei asociat cu răspundere deplină este el sau careva dintre membrii familiei sale. 1.2 .

Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la desfăşurarea 5 pct. activităţii de: b) predarea limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de cultivare a pământului cu mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e) organizare a discocluburilor; f) servicii veterinare şi zootehnice;g) întreţinerea cazinourilor şi jocurilor cu noroc; h) activitatea de amanet; Predarea limbilor straine: (1) Solicitantul patentei depune cerere la inspectoratul fiscal teritorial pe raza căruia îşi are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate. În cazul prevăzut la alin.(7), solicitantul depune cererea la primăria respectivă. (2) În cerere se indică: a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului; b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită patenta; c) durata patentei; d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate. A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta; B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirmă calificarea solicitantului în domeniul limbilor străine(diploma),bonul de plată a taxei p/u patentă; C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce confirmă dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arendă,actul de proprietate),bonul de plată a taxei p/u patentă; D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta; E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura

activitatea plus bonul de plata a taxei de patenta; F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta. 1.3 .

Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând 7 pct. cu data de 20 decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat îmbrăcăminte, încălţăminte şi cărţi deşi titularul de patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat avocatului după asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri încetează patenta şi în ce cazuri se suspendă, care este organul competent de a suspenda patenta? De asemenea îl interesează dacă într-adevăr comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi cărţilor este interzisă. Întocmiţi o notă informativă şi daţi răspuns la întrebările puse? Conform legii cu privire la patenta de intreprinzator, cartile , imbracamintea si incaltamintea intra sub incidenta marfurilor care pot fi comercializate de catre titularul patentei de itnreprinzator. Articolul 9. Suspendarea patentei (1) Patenta se suspendă: a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii; b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d) şi a prevederilor alin.(8); c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a patentei; (2) La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, valabilitatea ei se restabileşte şi se prelungeşte pe perioada respectivă. (3) În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a activităţii în baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează autoritatea fiscală teritorială sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei. Articolul 8. Încetarea valabilităţii patentei (1) Valabilitatea patentei încetează: a) odată cu expirarea duratei patentei; b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii respective; c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă, confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale; d) în cazul decesului titularului patentei; e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative; f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană; g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă. (2) Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d), titularului patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada nefolosită.

Subiectul 13. Întreprinzătorul individual nr. Conţinutul subiectului puncte 2.1 Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, referindu- 3 pct. . vă şi la cazurile în care înregistrarea nu se admite. nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru înregistrare;

2.2 .

b) necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru înregistrare cerinţelor prevăzute de lege; c) încălcării procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau reluare a activităţii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale persoanei juridice; c1) constituirii unei noi persoane juridice de către fondatorul persoanei juridice radiată din Registrul de stat ca rezultat al aplicării art.1741 din Codul fiscal - în decursul a 3 ani d) încălcării, din motive neîntemeiate, a termenului de depunere a documentelor pentru înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire sau în datele înscrise în Registrul de stat; e) stabilirii interdicţiei de înregistrare, emisă de instanţa judecătorească sau de executorul judecătoresc; f) gajării participaţiunii, cu excepţia cazului cînd înstrăinarea ei este permisă, sau sechestrării ori grevării în alt mod a participaţiunii (2) În cazurile prevăzute la alin.(1), registratorul adoptă decizia de a refuza înregistrarea. (3) Înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate. (4) Refuzul înregistrării de stat nu poate împiedica depunerea repetată a documentelor în vederea înregistrării dacă au fost înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru refuzul înregistrării. (5) Decizia de a refuza înregistrarea poate fi contestată în instanţa de judecată şi poate fi anulată numai de instanţa de judecată. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual cu cele 5 pct. ale persoanei fizice care desfăşoară activităţi independente . 2.2. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual cu cele ale titularului patentei de întreprinzător. 5 pct. 1. Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice. Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la CIS. El are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla. Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual. Titularul patentei de intreprinzator. Are dreptul sa desfasoare activitate de intreprinzator daca a obtinut patenta de intreprinzator, eliberat de Inspectoratul fiscal teritorial de la domiciliul PF sau de la locul unde aceasta urmeaza sa-si desfasoare activitatea., sau de catre primarie (daca in localitate nu exista oficiu al inspectoratului fiscal). Este obligat, pina la inceperea activitatii, sa achite taxa pentru patenta.Este obligat sa desfasoare doar activitatile prevazute in anexa legii cu privire la patenta de intreprinzator. Are dreptul sa se asocieze cu alti titulari de patenta pentru a desfasura in comun activitate de intr, dar nu are dreptul sa transmita patenta catre o alta persoana. Titularul raspunde pentru transmiterea patentei catre o alta persoana, fiind sanctionat cu suspendarea patentei. Nu are dreptul sa utilizeze munca salariatilor. Este in drept sa desfasoare activitate in baza patentei pe intreg teritoriul tarii, daca in patenta nu este stabilit altfel. Nu este obligat la tinerea evidentei contabile si nici la efectuarea operatiunilor de casa. Nu are dreptul sa comercializeze produse alcoolice si articole de tutun. Trebuie sa respecte drepturile consumatorilor, sa prezinte (la cerere) actele de provenienta a marfurilor si factura, inclusiv dovada de plata a taxei vamale. Titularul patentei raspunde cu tot patrimoniiul sau, exceptie: bunurile care nu pot fi urmarite.

2.3 .

nr. 1.1 .

1.2 .

Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta 7 pct. le poate desfăşura, inclusiv: a) activitate de asigurare; b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun; c) activitate în domeniul jocurilor de noroc; d) activitate de schimb valutar; e) organizarea disco-cluburilor; f) activitate de reparaţie a automobilelor şi vulcanizare; g) vânzarea cărţilor, tablourilor şi a altor obiecte de artă plastică?; h) vânzarea produselor petroliere; i) activitatea de microfinanţare; k) comerţul cu amănuntul, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor; a) activitate de asigurare – nu, deoarece conform legii cu privire la asigurari, acest tip de activitate poate fi practicat numai de persoane juridice inregistratte in RM, care detine in conditiile legii licenta pentru desfasurarea acestei activitati. b) comerţul cu băuturi spirtoase şi articole din tutun –da, daca are licenta necesara c) activitate în domeniul jocurilor de noroc – nu, conform legii cu privire la organizarea si desfasurarea jocurilor de noroc, organizator al jocurilor de noroc poate fi persoană juridică, înregistrată în modul stabilit în Republica Moldova, autorizată să organizeze şi să exploateze jocuri de noroc d) activitate de schimb valutar- conform Legii privind reglementarea valutara, activitatea poate fi practicata doar de persoane juridice. e) organizarea disco-cluburilor-DA f) activitatea de reparatie a automobilelor si vulcanizare-da g) vinzarea cartilor, tablourilor si altor obiecte de arta plastica-da h) vinzare produse petroliere-conform Legii privind piata produselor petroliere, Participanţi la piaţa produselor petroliere pot fi persoanele juridice care sînt titulari de licenţă, excepţie făcînd consumatorul, şi care au reşedinţă în Republica Moldova i) activitatea de microfinantare- conform legii cu privire la organizatiile de creditare nebancara, organizație de creditare nebancară – societate pe acțiuni sau societate cu răspundere limitată, k comertul cu amanuntul-da Subiectul 14. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului Relataţi despre noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ referindu-vă şi la formele persoanei juridice cu scop lucrativ. ca forme ai pers jur ku skop lucrative putem mentiona societatile comerciale, si anume societatea in nume colectiv(este societatea comercialг ai cгrei membri practicг, оn conformitate cu actul de constituire, activitate de оntreprinzгtor оn numele societгюii єi rгspund solidar єi nelimitat pentru obligaюiile acesteia), societatea in comandita(este societatea comercialг оn care, de rоnd cu membrii care practicг оn numele societгюii activitate de оntreprinzгtor єi poartг rгspundere solidarг nelimitatг pentru obligaюiile acesteia (comanditaюi), existг unul sau mai mulюi membrifinanюatori (comanditari) care nu participг la activitatea de оntreprinzгtor a societгюii єi suportг оn limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultг din activitatea societгюii),SRL(este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn pгrюi sociale conform actului de constituire єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), SA(Societate pe acюiuni este societatea comercialг al cгrei capital social este divizat оn acюiuni єi ale cгrei obligaюii sоnt garantate cu patrimoniul societгюii), intreprinderile de atat si municipal, cooperativele de produktie/de intreprinzator(cooperativг este asociaюia benevolг de persoane fizice єi juridice, organizatг pe principii corporative оn scopul favorizгrii єi garantгrii, prin acюiunile comune ale membrilor sгi, a intereselor lor economice єi a altor interese legale Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) societate comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e) întreprinzător;

puncte 3 pct.

5 pct.

1.3 .

nr. 1.1 .

a) societatea comerciala poate fi definite ca o pers jur fondata in baza actului de constituire prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea activitatii de intreprinzator , in skopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridical cu skop lukrativ inglobeaza in sine societate comerciala , avind un character mai vast , mai intrind cooperativele si intreprinderile de stat si municipal b) societatea civila chiar in urma constituirii prin contract civil intokmit in forma autentika nu-si skimba natura civila, iar persoana juridica cu skop lucrativ de la bun inceput reprezinta o persoana juridical care poate practika o multitudine de activitati premise de lege, pe cind soc civ doar acelea care le pot desfasura asociatii ei c)intreprinderetermenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect. Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu , acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala, deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de fondator. Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate servi ca un obiect al diferitor contracte. Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de persoana jur ku skop lukrativ nu corespunde notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr. d) intreprinzatorul in comparative cu persoana jur ku skop lucrativ poate fi si pers fizika ce desfasoara legal active eco producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta , in nume propriu ,cu riskul si sub raspunderea proprie cu skopul de a obtine venit. d)agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridika cu skop lucrativ , tinind de drept public, in dr fiscal reprezentind pers care praktica activitate de intreprinyator , iar in contabilitate pers care are oblig de a prezenta rapoarte org competent. , astfel cuprinzind atat per jur cu si fara skop lucrative de dr public, precum si pers fiy ce practika aktiv de intreprinzator Agenția Serviciilor Publice a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat instanţei de a anula înregistrarea SRL “SECOLUL XXII”, deoarece fondatorii acesteia sunt în incompatibilitate şi nu au dreptul să desfăşoare alte activităţi remunerate decât funcţia pe care o ocupă. În motivaţie a fost indicat că unul din fondator este procuror, al doilea este membru al Curţii Constituţionale, iar al treilea a fost ales deputat în Parlament. Întocmiţi o notă explicativă cu răspuns la întrebarea pusă? cererea procurorului nu va fi satisfacuta , deoarece din dispozitiile legale reyulta ca persoanele mentionate in speta ca fondatori nu pot sa participle in calitate de fondatori si asociati la societatea in nume colectiv si nici in calitate de comanditar la societatea in comandita, deoarece prin definitie aceasta calitate presupune si desfasurarea activitatii de intreprinyator. Ele insa au capacitatea de a participa la fondarea societatilor pe actiuni si a celor cu raspundere limitata. Calitatea de asociat al SRL si de actionar presupune participarea la beneficii , dar nu neaparat si la o activitate prin munca proprie in aceste societati. Participarea la beneficii pentru persoana care nu activeaya prin munca se reduce numai la dr la dividend, care constituie o plata pentru utiliyarea investitiei facute in capitalul social de catre asociati.

7 pct.

Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ Conţinutul subiectului puncte Numiţi actele necesare pentru înregistrarea unei cooperative de producție explicând 3 pct. acţiunile registratorului desfăşurate în legătură cu înregistrarea în Registul de Stat al

1.2 .

persoanelor juridice; Pentru înregistrarea de stat a persoanei juridice se depun următoarele documente: a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; b) hotărîrea de constituire, contractul de constituire si statutul, în două exemplare; d) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare. Registratorul,in exercitarea atributiilor,preia actele prezentate,le verifica legalitatea,indeplineste formalitatile si in cel mult 5 zile lucratoare emite o decizie prin care satisface cererea ori o respinge.Decizia de inregistrare a persoanei juridice se emite in 2 examplare si reprezinta actul administrativ de constatare a ptaparitiei persoanei juridice ca subiect de dr.La inregistrare pers jur i se atribuie un nr de identitate de stat (IDNO),care e nr de inregistrare,iar alaturi de denumire si sediu,un nr unic de identitate pentru intreaga viata sociala.Registratorul elibereaza solicitantului inregistrarii un exemplar al Deciziei de inregistrare si un exemplar de acte de constituire cu amprenta stampilei Camerei.Registratorul nu e in drept sa intervina cu modificari si completari in propria decizie de inregistrare a pers jur si nici nu o poate anula.Registratorul poate din oficiu sau la cererea persoanei interesate ,sa corecteze in decizia adoptata erorile care contravin actelor de constituire si alte greseli evidente.Pt aceasta adopta o decizie de corectare a deciziilor,care nu anuleaza si nu modifica caracterul juridic deciziei de inregistrare . Explicaţi deosebirea dintre persoana juridică inactivă în raport cu persoana juridică 5 pct. pasivă şi persoana juridică care şi-a suspendat activitatea. persoană juridică inactivă – persoană juridică care, în decurs de 12 luni de la data înregistrării sau pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislație, nu a efectuat operațiuni pe niciun cont bancar, nu este fondator al unei alte persoane juridice, nu are filiale și reprezentanțe, nu are datorii la bugetul public național, nu a fost înregistrată în calitate de contribuabil al TVA și nu are înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat mașini de casă și de control cu memorie fiscală; persoană juridică pasivă – persoană juridică care, după înregistrare, a activat, însă ulterior în decursul ultimelor 12 luni nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute de legislaţie Persoana juridică la decizia fondatorului/adunării generale, poate să îşi suspende temporar activitatea, pe o perioadă care să nu depăşească 3 ani, în cazul în care nu are datorii faţă de bugetul public naţional, precum şi faţă de alţi creditori. Decizia fondatorului/ adunării generale privind suspendarea activităţii persoanei juridice, cu indicarea termenului suspendării, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Persoanele responsabile de suspendarea activităţii întreprinderii sînt obligate, cu o lună înainte de publicarea avizului, să informeze în scris despre aceasta creditorii întreprinderii, care în termen de o lună de la publicarea avizului respectiv sunt în drept să înainteze întreprinderii şi structurii teritoriale a organului înregistrării de stat creanţele lor. Pe perioada suspendării activităţii întreprinderii este interzisă desfăşurarea oricăror activităţi de întreprinzător. Fondatorul/adunarea generală poate oricînd anula decizia de suspendare a activităţii, solicitînd organului înregistrării de stat să introducă în Registrul de stat al întreprinderilor menţiunea privind reluarea activităţii întreprinderii. Spre deosebire de persoana juridica inactiva si cea pasiva, persoana juridica care si-a suspendat activitatea a facut-o pentru un termen determinat, la expirarea acestui termen ea devine iarasi activa, de asemenea se suspenda activitatea PJ daca aceasta solicita prin cerere la ASP si respecta toate cerintele, pe cand statutele de PJ pasiva si inactiva este obtinut prin simplul fapt ca nu activeaza.

1.3 .

Organul Înregistrării de Stat a respins cererea de înregistrare a Societăţii comerciale 7 pct. „CASA DE AMANET DACIA” SRL din motivul că societatea a arătat capitalul social ca fiind de 10 000 dolari SUA, precum şi pentru faptul că denumirea ei nu corespunde cerinţelor legale. Fondatorul societăţii s-a adresat către avocat cu întrebarea dacă SRL sau Casele de amanet sunt obligate să aibă un capital social minim. A mai întrebat dacă este vre-o deosebire între „CASA DE AMANET” şi „LOMBARD” şi care

documente sunt necesare pentru înregistrarea unei societăţi comerciale care are ca şi obiect de activitatea de acordare a de împrumuturi cu amanetarea şi păstrarea obiectelor din metale şi pietre preţioase. Consultaţi fondatorul societăţi şi daţi răspuns la întrebările puse; Capitalul statutar al lombardului nou înfiinţat trebuie o să constituie o sumă echivalentă cu cel puţin 25000 dolari S.U.A. pentru localităţile municipale şi 15 mii dolari S.U.A. pentru localităţile rurale, conform cursului Băncii Naţionale a Moldovei la data fondării lombardului. In cazul SRL, adunarea generala a asociatilor trebuie sa hotarasca care va fi CS minim.Desi Legea opereaza cu ambii termeni de Casa de Amanet si Lombard in calitate de sinonimi, aceasta prevede expres ca Denumirea completă şi cea abreviată a lombardului trebuie să conţină cuvîntul "Lombard". Pentru înregistrarea de stat a persoanei juridice se depun următoarele documente: a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; b) hotărîrea de constituire, contractul de constituire si statutul, în două exemplare; c) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare. D_) licenta

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale. Conţinutul subiectului puncte Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 4 fondatori, unde un 3 pct. fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană juridică din Marea Britanie, al treilea fondator este o asociaţie obştească din Republica Moldova şi o persoană fizică. constituire a societatii care urmeaza a fi inregistrata; bonul de plata a taxei de inregistrare; actul bancar care demonstreaza ca fondatorii au varsat aportul la capitalul social; actul de evaluare a bunurilor care se transmit ca aport la capitalul social. De asemenea fondatorul cetatean al RM prezinta buletinul de identitate, fondatorul persoana juridical straina prezinta in forma autentica, traduse in limba romana si legalizate urmatoarele acte: extras din registrul persoanelor juridice, copia de pe certificatul de inregistrare si copia de pe actul de constituire, certificatul de bonitate care demonstreaza solvabilitatea sau capacitatea ei de a varsa aportul la care s-a obligat. In ceea ce priveste statul RM ca fondator, se prezinta avizul autoritatilor publice centrale imputernicite in acest sens de catre Guvern. De asemenea se prezinta actul de identitate al primului administrator care daca este persoana fizica atunci va prezenta buletinul de identitate si cazierul juridic, iar daca este persoana juridical va prezenta aceleasi acte ca si fondatorul societatii comerciale, precum si actele persoanei fizice care administreaza managerul-persoana juridica. Comparaţi Registrul de stat al persoanelor juridice cu Registrul organizaţiilor 5 pct. necomerciale evidenţiind destinaţia, deţinătorul şi conţinutul acestora. Registrul de stat al intreprinderilor se inregistreaza si se tine de catre Camera Inregistrarii de Stat pe cind registrul actionarilor se tine de catre Societatea pe actiuni. In conformitate cu Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali Tinerea Registrului de stat consta оn оnscrierea оn acesta a datelor despre persoanele juridice, inclusiv filialele si reprezentantele acestora, оnregistrate, reorganizate si lichidate, despre modificarile operate оn actele de constituire si a altor date despre persoanele juridice, precum si a datelor privind obtinerea si оncetarea calitatii de оntreprinzator individual de catre persoanele fizice. In conformitate cu prevederile CC registrul actionarilor trebuie sa contina denumirea, sediul, si numarul de inregistrare al societatii emitente, numarul de inregistrare al fiecarei emisiuni acordat de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare; numele, alte date din actul de identitate, domiciliul actionarului;

denumirea, numarul de inregistrare si sediul actionarul; numarul de actiuni tipul, clasa si valoarea nominala a actiunilor detinute de fiecare actionar; data la care fiecare actionar a dobindit sau a instrainat actiuni. Registrul trebuie sa mai aiba o rubrica speciala in care s ementioneaza sechestrul, gajul sau o alta grevare a actiunilor fiecarui actionar. Sint diferite aceste 2 registre si prin efectele pe care le are inscrierea datelor in ele. Astfel efectul juridic al inregistrarii persoanei juridice sau intreprinzatorului individual in Registrul de stat al intreprinderilor consta in faptul ca acestea din urma exista si au capacitate civila atita timp cit sint inregistrate, iar radierea lor atrage imposibilitatea practicarii activitatii de intreprinzator. Registrul actionarilor pe de alta parte serveste ca sursa de informatie pentru societatea emitenta, actionari si pentru Comisia nationala a valorilor mobiliare, privind orice persoana inregistrata in calitate de posesor sau detonator nominal de actiuni precum si operatiunile effectuate in baza acestor actiuni. 1.3 .

nr. 1.1 .

Cetățeanul Stepan Tihon a solicitat înregistrarea unei SRL care și-a propus ca scop 7 pct. desfășurarea activității de întreprinzător în afara hotarelor Republicii Moldova. Organul Înregistrării de Stat a respins cereea de înregistrare a SRL/ului pe motivul că activitatea de întreprinzător propusă în actul de constituire este “prinsul peştelui în Marea Japoniei”, dar acaeasta însă nu este reglementată de legislaţia R. Moldova, şi respectiv din această cauză nu poate fi înregistrată. Întocmiți o notă informativă în care explicaţii Fondatorului unic dlui Stepan Tihon care sunt motivele de respingere a cererii de înregistrare a unei persoane juridice și cum el poate să precedeze în situația creată; In conformitate cu art 10 alin (1) din Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, persoana juridica poate practica orice genuri de activitate cu exceptia celor interzise de lege. Legea privind inregistrarea de stat a persoanelor juridice si a intreprinzatorilor individuali prevede in art 13 temeiurile de refuz in inregistrarea de stat a persoanelor juridice. Respectiv este temei de refuz in inregistrarenecorespunderea actelor de constituire sau a altor documente cu cerintele legii, insa in cazul dat nu exista o necorespundere cu cerintele legii intrucit “prinsul pestelui in Marea Nordica” ca activitate de intreprinzator nu este interzisa si respectiv in confromitate cu Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi, SRL in cazul dat poate practica aceasta activitate. Depinde deja de cerintele speciale ale statelor care au iesire la Marea Nordului, respectiv cerintele si restrictiile impuse de acestea. In ceea ce priveste legislatia RM respingerea cererii de inregistrare de catre Camera Inregistrarii de Stat in cazul dat este ilegala Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale. Conţinutul subiectului puncte Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale. 3 pct. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele obligatii stabilite la art 116 alin (1) CC: sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si termenele prevazute de actul de constituire; sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii; sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor societatii si ale membrilor ei; sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire. Marimea si tipul aportului se determina prin actul de constituire; prin hotarirea adunarii asociatilor, in caz de majorare a capitalului social; prin hotarirea consiliului societatii pe actiuni ca exceptie. Aportul trebuie transmis in termenul stabilit dar nu mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii. De la aceasta regula sint exceptii astfel asociatul unic trebuie sa verse aportul, indiferent de natura acestuia pina la data

1.2 .

inregistrarii societatii comerciale, aportul in natura trebuie transmis in termen de o luna de la data inregistrarii de stat, in cazul SA plata in numerar pentru actiunile subscrise trebuie efectuata pina la inregistrarea societatii. In conformitate cu art 113 CC la data inregistrarii societatii comerciale, fiecare asociat este obligat sa verse in numerar cel putin 40% din aportul subscris daca legea sau statutul nu prevede altfel. Aportul care se transmite la majorarea capitalului social trebuie depus in termenul stabilit de organul care a decis majorarea dar nu mai tirziu de data cind se prezinta actele pentru inregistrarea majorarii capitalului. Organul executiv decide in conformitate cu legea cu privire la secretul commercial decide ce informatie este confidentiala pentru societate si o aduce la cunostinta asociatilor sub semnatura. Incalcarea obligatiei de confidentialitate confera societatii precum si celorlalti asociati dr de a cere in numele societatii repararea prejudiciului. In caz ca asociatul nu comunica informatia privitor la nou sau domiciliu sau sediu, societatea nu-l poate sanctiona insa acesta va suporta consecintele necomunicarii, ca de ex imposibilitatea informarii acestuia despre convocarea adunarii generale. Succesorul asociatului nu poate fi admis la adunarea generala daca in Registrul actionarilor nu i-a fost inscris numele sau denumirea. De asemenea actionarul are obligatia de neconcurenta, adica fara acordul societatii nu are dr fara acordul societatii sa practice activitati similare celor practicate de societate. Acordul membrilor se prezuma pina la proba contrara daca la data acceptarii in calitate de membru, ceilalti membri erau informati despre activitatile date. In cazul incalcarii obligatiei de neconcurenta, societatea poate cere repararea prejudiciului sau cesiunea dr si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din actele incheiate. Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor SRL cu cea a: 5 pct. a) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe acţiuni; c) asociatului unic al societăţii cu răspundere limitată indicând termenul maxim de transmitere şi modul de aprobare a aporturilor nebăneşti; In conformitatea cu Legea privind SRL aportul asociatului la capitalul social al societaţii este prezumat a fi оn numerar, dacг actul de constituire nu prevede altfel. Pоnг la data оnregistrarii de stat a societaţii, fiecare fondator va trebui sг verse оn numerar оn contul societгюii cel puюin 40% din suma aportului subscris, dacг legea sau actul de constituire nu prevгd o proporюie mai mare. Fiecare asociat va trebui sг verse integral aportul subscris оn cel mult 6 luni de la data оnregistrгrii societгюii. Dreptul societaţii de a reclama aportul de la asociat se prescrie оn termen de 3 ani de la оnregistrarea de stat a societгюii. Оn calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, şi bani. in perioada de activitate a societгюii, asociaюii nu pot cere restituirea aportului lor vгrsat оn capitalul social. Asociatul care nu a vгrsat оn termenul stabilit aportul este obligat sг repare prejudiciile cauzate societгюii dacг angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dacг administratorul societгюii nu cere asociatului sг verse neоntоrziat aportul єi sг acopere prejudiciul cauzat prin оntоrziere, fiecare asociat este оn drept, оn limitele termenului de prescripюie, sг cearг, оn numele societгюii, vгrsarea aportului єi repararea prejudiciilor. Suma totalг a aporturilor nu poate fi mai micг decоt cuantumul capitalului social. Asociaюii nu pot fi eliberaюi de obligaюia de a vгrsa aportul. Creanţa societгюii privind transmiterea aportului nu poate fi stinsг prin compensaюie. Faюг de obiectul aportului оn naturг nu poate fi opus dreptul de retenюie оntemeiat pe o creanюг care nu se referг la acest obiect. Оn cazul reducerii capitalului social al societгюii, asociaюii pot fi eliberaюi de obligaюia de a vгrsa aport оn cuantum ce nu depгєeєte suma cu care a fost redus capitalul social. Obiect al aportului оn naturг poate fi orice bun aflat оn circuitul civil. Bunul care face obiectul aportului оn naturг va fi indicat оn actul de constituire. Pe de alta parte comanditatul nu este tinut sa faca aporturi in bani sau in bunuri la capitalul social. Aportul comanditatilor consta in munca si servicii depuse in perioada

1.3 .

nr. 1.1 .

de activitate a societatii, care nu sint luate in considerare la formarea si majorarea capitalului social dar care dau dreptul la beneficii si la o parte din active in cazul lichidarii. Comanditarii sint cei care transmit aportul in contul societatii in comandita. Spre deosebire de asociatii SRL, comanditarii trebuie sa verse cel putin 60% din aportul promis pina la inregistrarea de stat. Actionarii SA pot plati pentru actiuni atit in numerar cit si in natura. Codul Civil si Legea cu privire la SA stabilesc obligatia actionarului de a achita valoarea nominala a actiunii subscrise. Astfel, fondatorii sint obligate sa plateasca actiunile subscrise pina la inregistrarea societatii pe actiuni daca aportul este in numerar si in termen de 30 de zile de la inregistrare daca aportul este in natura. Daca s-a subscris la actiunile emisiunii suplimentare, actionarul este dator sa-si onoreze aceasta obligatie in termenul stabilit in prospectul de emisiune a actiunilor. In ceea ce priveste SRL cu asociat unic, acesta trebuie sa verse aportul indiferent de natura lui pina la data inregistrarii societatii comerciale. Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Salcâmul”, a înaintat o acţiune în instanţa de 7 pct. judecată către asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din motivul că acesta nu a vărsat întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan trebuia până la 01 decembrie să verse integral aportul său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească obligaţia, iar aportul nu a fost vărsat. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C. civ. Explicaţi cum urmează a fi soluţionat litigiul? In conformitate cu art 113 alin(5) in cazul in care asociatul care nu a varsat aportul, oricare asociat are dr sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila excluderea acestuia din societate. Cu toate ca in conformitate cu art 154 CC si art 47 Legea privind SRL asociatul poate fi exclus in temeiul nevarsarii aportului stabilit, totusi art 113 alin (5) impune avertizarea acestuia si acordarea termenului de cel putin 1 luna pentru ca asociatul sa-si indeplineasca obligatia. In cazul dat asociatul Verega s-a adresat in instanta fara sa-l avertizez pe cetateanul Lutcan mai intii si fara sa-I acorde acestuia termenul d e1 luna ca sa-si indeplineasca obligatia. Prin urmare in cazul dat instanta va refuza in primirea cererii. Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comerciale Conţinutul subiectului puncte Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale; 3 pct. Asociatul societatii comerciale are urmatoarele drepturi stabilite de art 115 alin (1) CC. Acestea sint: dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii in conditiile stabilite de lege si de actul de constituire; dr de a cunoaste informatia despre activitatea societatii si sa ia cunostinta de cartile contabile si de alta documentatie in modul prevazut de lege si de actul de constituire; sa participle la repartizarea profitului societatii, proportional participatiunii la capitalul social (dividende); sa primeasca in caz de lichidare a societatii o parte din valoarea activelor ei ramase dupa satisfacerea creantelor creditorilor, proportional participatiunii la capitalul social; sa intreprinda alte actiuni prevazute de lege sau de actul de constituire. Dreptul de participare la conducerea si activitatea societatii include dr de a participa la sedinta adunarii asociatilor, dr de a-si expune punctul de vedere referitor la problemele de pe oridnea de zi a adunarii, dr de vot, dr de a fi ales in organul executive sau de control. Exceptie de la dr de vot: persoana care detine actiuni preferentiale in societatea pe actiuni, actionarul interesat in incheierea unui contract de proportii cu societatea emitenta, persoana care a procurat un pachet important de actiuni fara respectarea conditiilor impuse de lege. Dr la informatie: sa ia cunostinta cu actele de cosntituire si modificarile sale, procese-verbale ale adunarii generale, ale consiliului si comisiei de

1.2 .

1.3 .

cenzori, operatiunile contabile, sa faca copii de pe actele contabile, sa ceara efectuarea controlului de catre organul de control. De la dividende: profitul este repartizat proportional cu cota de participatie la capitalul social dar prin actul de constituire se poate deroga de la aceasta regula. Este interzisa clauza leonina prin care un asociat primeste intregul profit sau este absolvit de pierderile suferite de societate. La repartizarea activelor in cazul lichidarii de asemenea se poate deroga de la clauza proportionalitatii, insa nimeni nu poate avea dr la toate activele. Acestea pot fi repartizate cel mai devreme la 12 luni de la data ultimei publicari in Monitorul Oficial a avizului cu privire la dizolvare. De asemenea in conf cu art 115 alin (3) asociatul are dr de a intenta actiuni indirecte catre alti asociati care prin actiunile lor au pagubit societatea, cerind acestora sa o despagubeasca. Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a asociatului 5 pct. comanditat cu cel al asociatului societăţii cu răspundere limitată. In cadrul societatii in comandita exista 2 categorii de asociati: comanditati si comanditari. Administrarea societatii in comandita tine de competenta exclusiva a asociatilor comanditati. Acestea gestioneaza bani si bunurile transmise societatii de catre comanditari iar bunurile se repartizeaza intre comanditati si comanditari in conformitate cu actul de constituire. Atit comanditatii cit si asociatii societatii cu raspundere limitata participa la adunarea generala si au drept de vot. Diferenta este ca comanditatii participa in mod obligatoriu personal la administrarea societatii pe cind asociatii SRL pot participa la adunarea generala atit personal cit si prin reprezentanti. Comanditatii au dreptul la un singur vot pe cind numarul de voturi al unui asociat SRL depinde de participarea acestuia la capital. Plus la asta numele comanditatilor se inscrie in Registrul de stat al Intreprinderilor. In ceea ce priveste reprezentarea societatii in raport cu tertii, comanditatii au atit dreptul cit si obligatia de a activa pentru si in numele societatii, iar asociatii SRL au dreptul si de multe ori transmit dreptul de gestiune si reprezentare a societatii unor manageri profesionali-persoane terte. Ion Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit dividende. El 7 pct. solicită consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) dreptul de a pretinde la dividende din activitatea societăţii; b) proporţionalitatea dividendelor c) modalitatea de plată a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii beneficiului între asociaţi. Întocmiţi o notă informativă şi răspundeţi la întrebările puse precum şi explicaţii dacă are el dreptul să depună o cerere în instanţă pentru încasarea forţată a sumei dividendului? a) Asociatul SRL are dreptul la dividende in conformitate cu art 115 alin(1) lit c) CC care stipuleaza dreptul asociatului societatii comerciale de a participa la repartizarea profitului societatii. b) atit art 115 CC cit si art 39 alin (2) din Legea cu privire la SRL prevad ca asociatul are dreptul la un beneficiu repartizat proportional cu marimea partii sale sociale. Art 115 alin(2)CC prevede ca actul de constituire poate prevedea si o alta modalitate de repartizare a profitului. Art 39 alin (2) prevede ca modul de distribuire a beneficiului societгюii poate fi modificat prin hotгrоrea adunгrii generale a asociaюilor, care se adoptг cu votul unanim al asociaюilor. NU este admisa insa clauza lionina prin care aosociatul ar pretinde la intreg beneficiul realizat de societate. c) In conformitate cu art 39 alin (1) si (3) din Legea cu privire la SRL societatea distribuie anual beneficiul rгmas dupг achitarea impozitelor єi altor plгюi obligatorii. Beneficiul se plгteєte asociaюilor оn formг bгneascг, оn decurs de 30 de zile de la data adoptгrii hotгrоrii privind distribuirea beneficiului, dacг adunarea asociaюilor nu a stabilit un alt termen. d) In conformitate cu art 40 din Legea cu privire la SRL societatea nu este оn drept sг adopte hotгrоre privind distribuirea beneficiului оntre asociaюi 1.pоnг la vгrsarea

integralг a aporturilor; 2.dacг, оn urma distribuirii beneficiului, valoarea activelor nete ale societгюii va deveni mai micг decоt suma capitalului social єi capitalului de rezervг. Societatea nu este оn drept sг plгteascг asociaюilor beneficiul a cгrui distribuire s-a hotгrоt la adunarea generalг a asociaюilor dacг, la momentul achitгrii, societatea este оn stare de insolvabilitate sau poate ajunge оn aceastг stare оn urma distribuirii beneficiului. Оn cazul оncetгrii circumstanюelor menюionate, societatea este obligatг sг plгteascг asociaюilor beneficiul a cгrui distribuire s-a hotгrоt la adunarea generalг a asociaюilor. Beneficiul plгtit contrar reglementгrilor stabilite se restituie societгюii. nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ Conţinutul subiectului puncte Descrieţi noţiunea de administrator al persoanei juridice cu scop lucrativ evidenţiind 3 pct. principalele atribuţii ale administratorului. In sensul traditional al termenului administratorii sunt persoane care se ocupa de gestiunea afacerilor societatilor comerciale. In doctrina de specialitate s-a mentionat ca administratorul este organul care reprezinta societatea comerciala in raport cu alti subiecti si asigura functionalitatea societatii. Atributiile administratorului sunt de doua tipuri:de gestiune si de reprezentare. Atributiile de gestiune se refera la indeplinirea hotaririlor organului suprem, participarea la toate adunarile generale ale asociatilor, aprobarea statelor de personal, supravegherea si controlul salariatilor, emite ordini si hotariri etc. Iar atributiile de reprezentare se manifesta prin incheierea de contracte cu alte persoane fiz sau jur. , reprezentarea in relatiile cu autoritatile pub si apararea intereselor in instanta. Comparaţi modul de desemnare şi revocare a administratorului societăţii în comandită 5 pct. cu cel al societăţii cu răspundere limitată. Societatea in comandita este administrata si reprezentata de comanditati, fiecare din ei poate reprezenta societatea si sa semneze diferite acte fara a avea nevoie de procura. Prin urmare comanditatii pierd acest statut de administrator odata cu lichidarea societatii, fie cand se retrag sau cand se retrage. In ce priveste administratorul in cazul SRL este ales de catre Adunarea Generala a Asociatilor, numele acestuia trebuie indicat in Registrul de stat al persoanelor juridice. Acesta poate fi ales fie din asociati, fie o persoana terta. Revocarea administratorului la fel trebuie sa aiba loc cu votul majoritatii Adunarii Generale a Asociatilor. Administratorul poate fi eliberat oricînd cu sau fără motiv. Revocarea administratorlui asociat poate avea loc cel mai des pe motiv de frauda. Prin frauda se intelege orice actiune sau omisiune intentionata savirsita de administratorul asociat, prejudicierea constienta de catre administratorul asociat a intereselor societatii prin acte sau fapte de natura a micsora patrimoniul acesteia, in folosul administratorului-asociat sau a altora. Datele despre desemnarea şi eliberarea administratorului, precum şi despre identitatea acestuia, se prezintă pentru înregistrare în Registrul de stat al persoanelor juridice. La acestea se anexează hotărîrea de desemnare sau de eliberare a administratorului.

1.3 .

Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să 7 pct. întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să reprezinte interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice şi în raport cu terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale. Notarul a refuzat la întocmirea unei asemenea procuri. Asociații nemulțumiți vor să atace în instanță refuzul notarului și solicită asistență juridică de la avocat. Întocmiţi o notă explicativă şi indicaţi drepturile asociaţilor de a reprezenta societatea, precum motivele refuzului notarului. In calitate de administrator al asociatiei poate fi desemnat oricare asociat, odata fiind desemnat administrator acesta va puatea reprezenta asociatia in raporturile cu

autoritatile publice, dar si incheia contracte in numele acesteia cu persoane fizice si juridice, fara procura. In plus, aceste atributii de reprezentare a intereselor persoanei juridice apartin administratorului in temeiul calitatii de asociat sau in temeiul raportului de munca, si nu prin procura, din acest motiv notarul a refuzat intocmirea unei astfel de procura.

nr. 1.1 .

1.2 .

1.3 .

nr.

Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului

Punct e Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele din 3 pct. definţie. In sens juridic prin patrimoniu se intelege o totalitate de drepturi si obligatii cu caracter economic pe care persoana juridica le are in mod distinct si independent de cele ale altor subiecte de drept,precum si de cele ale persoanelor care o alcatuiesc. In sens economic patrimoniul reprezinta doar o totalitate de drepturi. Patrimoniul este suportul material care ofera pers.jur. posibilitatea realizarii scopului pentru care a fost infiintata,care-i permite sa participe in nume propriu la rap.jur. si sasi asume drepturile si obligatiile pe care aceasta participare le presupune.Din componenta patrimoniul fac parte toate bunurile pers.jur. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului 5 pct. patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ. Bunurile ce intra in componenta activului patrimoniului pers.jur. cu scop lucrativ sunt: I.Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului. a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu ajutorul alteia. b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in loc fara asi pierde valoarea lor economica. c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic d)mijloacele economice ale intreprinzatorului e)sursele mijloacele economice II.Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii. a)dreptul asupra firmei b)dreptul asupra emblemei c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial e)dreptul de autor f)dreptul asupra modelului si desenului industrial g)dreptul asupra inventiilor Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul social al 7 pct. S.A. „Vulturenii de Jos” un iaz de 10 ha. Organul Înregistrării de Stat a refuzat să înregistreze societatea cu asemenea bunuri în capitalul social, ori potrivit Constituţiei şi Codului civil, apele şi pădurile de interes public sunt bunuri ale domeniului public. Juristul Primăriei Comunei Vultureni a atacat refuzul înregistrării în instanţa de judecată. Întocmiţi o notă informativă cu descrierea soluţiei recomandate? Instanta va permite inregistrarea societatii respective cu aport la capitalul social a unui iaz de 10ha, intrucit chiar daca cunoastem faptul ca iazurile sunt in proprietate publica a statului acestea pot fi transmise cu drept de gestiune economica si societatilor comerciale pentru satisfacerea necesitatilor activitatii sale. Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social. Conţinutul subiectului

puncte

1.1 .

1.2 .

1.3 .

Descrieţi procedura de vărsare a aportului nemonetar (imobil, sau mijloc de transport 3 pct. al mărfurilor) la formarea şi majorarea capitalului social al societăţii cu răspundere limitată. aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul civil:corporale si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare sunt unele partikularitati bazate pe natura bunului care se transmite. Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in cayul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inskrierii actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inskriu in Registrul de iimobile,daca sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inskriu in registrul aktionarilor.bunurile corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile. Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului social,sokotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis. Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de „aport la capitalul social”, «participaţiune» 5 pct. „parte socială”, „acţiune” “aport suplimentar”. intre notiunile de aport la capitalul social ;participatiune;parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod obligatoriu expresie baneaska. Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes, parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale) asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea socialг reprezintг o fracюiune din capitalul social al societгюii al cгrei cuantum se stabileєte оn funcюie de cuantumul aportului єi include toate drepturile єi obligaюiile asociatului. Acюiunea este un document, care atestг dreptul proprietarului lui (acюionarului) de a participa la conducerea societгюii, de a primi dividende, precum єi o parte din bunurile societгюii оn cazul lichidгrii acesteia. Scurtu V., fondator unic al SRL “MIXT” a decis să majoreze capitalul social prin 7 pct. incorporarea beneficiului şi rezervelor societăţii în capitalul social, dar şi prin transmiterea în capitalul social a acţiunilor pe care el le deţine în S.A. “Tîmplarul”. Analizaţi situaţia menţionată şi recomandaţi soluţii cet. Scurtu V., referindu-vă la termenul de vărsare, modul de evaluare, de predare a acţiunilor şi înregistrare a operaţiunilor întreprinse. La structura teritorială a organului înregistrării de stat se prezintă următoarele documente: a. cererea de înregistrare a modificărilor, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; hotărîrea organului competent al persoanei juridice privind modificarea actelor de constituire şi a datelor înscrise în Registrul de stat; actul adiţional cu privire la modificarea actelor de constituire; documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare a modificărilor; La înregistrarea majorării capitalului social, după caz, se prezintă şi: din contul acţiunilor – extrasul din registrul deţinătorilor de valori mobiliare nominative, prin care se confirmă deţinerea acţiunilor respective de către persoana în cauză, actul care confirmă valoarea de piaţă a acţiunilor ce urmează a fi incluse în

capitalul social al societăţii cu indicarea scopului efectuării acestei estimări, întocmit de către participantul profesionist pe piaţa valorilor mobiliare şi copia licenţei participantului profesionist, eliberată de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare. din contul profitului net, capitalului de rezervă - raportul de audit; Varsarile trebuie sa fie efectuate pina la inregistrarea majorarii capitalului social, altfel, cererea de majorare va fi respinsa. nr. 1.1 .

1.2

Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului puncte Identificaţi bunurile incorporale ce se includ în activul persoanei juridice, definindu-le 3 pct. şi explicându-le esenţa . In activul persoanei juridice se include urm bunuri incorporale: dr asupra denumirii de firma, dr asupra emblemei, dr asupra marcilor de productie, dr asupra clienteleisi vadului commercial, dr de autor, dr asupra modelului si desenului industrial, dr asupra inventiilor. Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr. Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese. Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale. Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre), figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole, mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin aplicare pe produsele pe care le vinde. Dupa obiect marcile se impart in marci de productie si marci de serviciu. Dupa titular marcile se impart in marci individuale si colective. MArca individuala apartine unei singure persoane fizice sau juridice. Marca colectiva apartine unei uniuni, asociatii economice sau altei asociatii de persoane fizice/juridice. DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului. DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei, traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii. DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele pentru bauturi racoritoare. DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala. Comparaţi noţiunea de “denumire de firmă” cu noţiunea de „marcă” evidenţiind 5 pct.

.

1.3 .

nr. 1.1 .

momentul apariţiei drepturilor asupra obiectelor menţionate şi prioritatea care o acordă legea unui titular de drept faţă de altul în cazul confruntării acestora. Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru protectia proprietatii industriale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea inregistrarea mercii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu poate fi transmisa tertilor spre utilizare. SRL „Secolul XXII” a decis să producă bunuri sub o marcă notorie ce aparţine unei persoane din Danemarca. După discuţii şi negocieri cu titularul mărcii s-a decis de a majora capitalul social cu valoarea mărcii, atribuind astfel titularului mărcii o parte socială egală cu valoarea mărcii. Consultaţi titularul mărcii da şi administratorul SRL „Secolul XXII” şi explicaţi dacă primul este calificat ca şi investitor în R. Moldova şi de ce drepturi se bucură el, precum şi care ar fi procedura de majorare a capialului social prin transmiterea mărcii. Art 114 alin (1) prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin bunuri in acest caz se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de productie fiind un bun corporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii comerciale. Valoarea marcii de productie adica echivalentul acesteia in bani urmeaza sa fie aprobata de adunarea generala. Aportul in natura urmeaza sa fie varsat in termenul stability in actul de constituire darn u mai tirziu de 6 luni de la data inregistrarii societatii comerciale. Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale. Conţinutul subiectului Numiţi 8 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal al unor societăţi comerciale. Legea nr.1134-XIII din 2 aprilie 1997 privind societăţile pe acţiuni HOTĂRÎRE Nr. 204 din 28.03.1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor) LEGE Nr. 1 din 16.03.2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară LEGE Nr. 407 din 21.12.2006 cu privire la asigurări

7 pct.

puncte 3 pct.

LEGE Nr. 291 din 16.12.2016 cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc LEGE Nr. 461 din 30.07.2001 privind piaţa produselor petroliere Legea privind reglementarea valutara

1.2 .

Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, „activ al societăţii”, „pasiv al societăţii”, „capital propriu”, „capital vărsat”, „ participaţiune”. Delimitarea capitalului social de alte noţiuni similare. în literatura juridică s-a menţionat că, în unele cazuri, capitalul social trebuie delimitat şi de alte noţiuni, cum

5 pct.

ar fi cea de patrimoniu, de active ale societăţii497, de capital propriu şi de capital vărsat. - Capitalul social şi patrimoniul. Din noţiunea de capital social498 rezultă că acesta este un element al patrimoniului societăţii, însă nu se confundă cu el. O eventuală confuzie a capitalului social cu patrimoniul societăţii apare la constituire, atunci când asociaţii varsă integral aporturile la care s-au obligat. Cu alte cuvinte, aportul în numerar, vărsat la contul bancar al societăţii, este capitalul propriu iniţial al societăţii şi, ca valoare contabilă, se reflectă, pe de o parte, la pasiv, ca datorie faţă de fondatori, indicând legătura juridică sau, altfel spus, dependenţa de aceştia, iar pe de altă parte, la activ, ca bani disponibili pe contul societăţii. Dacă patrimoniul este un ansamblu de drepturi şi obligaţii cu valoare economica ce aparţin unei persoane, capitalul social este suma valorilor bunurilor aduse de asociaţi ca aport în societatea comercială pentru formarea activului patrimoniului social499. Patrimoniul este o raărime variabilă şi depinde de eficacitatea activităţii societaţii comerciale, adică de profit sau pierderi. Capitalul social este o valoare fixă, menţinută pe întreaga durată a societăţii şi înscrisă în actele constitutive şi în Registrul de stat, modificarea lui efectuându-se prin proceduri dure. -Capitalul social şi activul societăţii. Capitalul social ca valoare este echivalentul valorii sumare a tuturor aporturilor asociaţilor, indiferent de forma în care sunt făcute. De aceea, el indică valoarea ininimă a laturii active a patrimoniului societăţii, dar nu este activul societăţii. Acesta din urmă este format din activele proprii ale societăţii (aporturi, rezerve sau beneficii nerepartizate) sau împrumutate (credite bancare sau comerciale), precum şi din bunurile deţinute de societate la un anumit moment, indiferent de faptul dacă aceste active sunt aportate de asociaţi, sunt procurate din mijloace proprii sau sunt procurate din mijloace atrase. Capitalul social arată nivelul minim al activelor pe care trebuie să le deţină societatea. Din activele care asigură intangibilitatea capitalului social nu pot fi plătite dividende. Dacă activitatea, într-o anumită perioadă, s-a dovedit a fi ineficientă, iar societatea a avut pierderi şi valoarea activelor a scăzut sub mărimea capitalului social, la sfârşitul exerciţiului financiar organul de decizie şi control al societăţii trebuie să hotărască fie întregirea, fie reducerea capitalului social la valoarea reală a activelor500. Dacă societatea a activat eficient, la sfârşitul exerciţiului financiar societatea va obţine beneficii şi asociaţii vor putea participa la împărţirea lor. - Capitalul social şi pasivul societăţii. Potrivit regulilor de evidenţă contabilă, mărimea capitalului social figurează la pasiv. Capitalul social, pe lîngă faptul că indică nivelul minim al activelor de care trebuie să dispună societatea, indica şi sursa acestui patrimoniu, care, în esenţă, nu este altceva decât datoria societăţii faţă de asociaţii săi. Asociaţii, la rândul lor, au un drept de creanţă complex, care include atât dreptuii patrimoniale (dreptul la dividende; dreptul la o parte din active în cazul lichidării societăţii), cât şi drepturi nepatrimoniale (dreptul de a participa la adunarea asociaţilor cu drept de vot; dreptul la informaţie; dreptul dc control etc), pe care le pot valorifica în modul stabilit de normele legalc şi statutare. Creanţa asupra societăţii se materializează în cota dc participare la capitalul social, numită şi participaţiune, parte socială sau acţiune, care poate fi valorificată prin: a) înstrăinare către o altă persoană; b) retragere din societate (numai în unele forme de societate); c) obţinerc a unei părţi din active în cazul lichidării societăţii. Capitalul social şi capitalul propriu. Capitalul social nu sc confundă integral nici cu capitalul propriu al societăţii. După cum am indicat anterior, capitalul social indică sursa iniţială a capitalului propriu, şi acestea corespund la constituire, când societatea a obţinut întregul capital social de la fondatorii săi, dar nu a efectuat nici un fel de operaţiuni juridice şi, prin urmare, nu a suportat nici cheltuieli, nu a obţinut nici beneficii. După începerea activităţii, capitalul propriu, pc lângă capitalul social şi

1.3 .

capitalul de rezervă, include şi beneficiile realizate, dar nedistribuite, alte fonduri formate de societate. Din aceasta rezultă că valoarea nominală a participaţiunii unui asociat (acţionar) reprezintă o fracţiune a capitalului social (de exemplu, 10% din capitalul social), pe când valoarea contabilă a părţii sociale a asociatului depinde de capitalul propriu al societăţii, adică cele 10% vor fi suplimentate şi de 10% din capitalul de rezervă, de 10% din beneficiul nerepartizat şi de 10% din alte fonduri ale societăţii. Capitalul social şi capitalul vărsat. Capitalul social se confundă cu capitalul vărsat al societăţii atunci când asociaţii au transmis integral aporturile la care s-au obligat. Exemplu poate servi dispoziţia art.112 din Codul civil, potrivit căreia asociatul unic varsă integral aportul până la data înregistrării de stat. De regulă, la constituire capitalul social este mai mare decât cel vărsat. Art.113 stabileşte că, la data înregistrării de stat a societăţii, fiecare asociat este obligat să verse în numerar cel puţin 40% din aportul subscris, pe când capitalul social se varsă integral în cel mult 6 luni de la înregistrare. Organul Înregistrării de Stat a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL 7 pct. „NOROCUL HAIDUCULUI” din Chişinău, care desfăşura activităţi jocuri cu noroc. Ca şi motiv al dizolvării a fost invocată dispoziţia art.87 alin.(1) lit. b) din C. civil potrivit căruia actul de constituire nu corespunde prevederilor legii şi că societatea nu are capitalul social prevăzut de lege. Administratorul SRL „NOROCUL HAIDUCULUI” afrimă că deşi pentru societatea cu răspundere limitată nu se solicită un anumit capital social, iar Societatea gestionată de el are capitalul social de 2 mln. lei şi consideră că nu există nici un temei de nulitate a societăţii. Consultaţi administratorul şi elaboraţii o notă informativă în care explicaţi viziunea asupra situaţiei analizate şi faceţi recomandări privitor la soluţia recamandată. Poate oare administratorul evita dizolvarea SRL „NOROCUL HAIDUCULUI”? Desi pentru SRL nu este prevazut un capital ssocial minim in lege, aceasta prevede ca asociatii vor stabili aceasta in statut, totusi pentru practicarea activitatii de jocuri de noroc, conform prevederilor legii cu privire la organizarea si desfasurarea jocurilor de noroc este prevazut un capital social minim de 5000000 de lei la data eliberării licenței de activitate în domeniul jocurilor de noroc. SRL Norocul Haiducului poate evita dizolvarea prin majorarea capitalului social existent.

nr. 1.1 .

Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL. Conţinutul subiectului puncte Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL. 3 pct. Modalitati de majorare -majorarea capitalului prin cresterea valorii nominale a actiunilor. Consiliul sau adunarea generala poate decide majorarea capitalului social prin cresterea valorii actiunilor plasate fie din contul rezervelor societatii fie prin reevaluarea bunurilor societatii, fie prin aporturile suplimentare ale actionarilor. Majorarea implica: adoptarea deciziei de majorare, inregistrarea majorarii capitalului social la camera inregistrarii de stat, retragerea din circuit a actiunilor plasate si inlocuirea lor cu o valoare nominala mai mare. -Majorarea capitalului prin emisiune suplimentara de actiuni. O emisiune suplimentara de actiuni se face numai daca emisiunea plasata la fondarea societatii a fost inregistrata la comisia nationala a valorilor mobiliare-CNVM. Nu pot fi emise actiuni noi pina cind nu sint platite cele din emisiunea precedenta. Emisiunea poate fi inchisa sau deschisa. Emisiunea se face in limita actiunilor autorizate spre plasare. Actul de constituire trebuie sa prevada actiunile autorizate spre plasare si actiunile plasate. Emisiunea suplimentara de actiuni prin metoda inchisa- etape -adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea de actiuni se adopta de organul care decide majorarea capitalului adica de consiliul directoriu sau de adunarea

1.2 .

generala. Emisiunea inchisa se face numai intre persoanele indicate in lista aprobata prin majoritatea de voturi ale actionarilor, consiliul societatii de tip inchis nu poate majora capitalul prin emisiune suplimentara de actiuni. -Plasamentul actiunilor emisiunii suplimentare se face intre persoanele cu un astfel de drept. Daca se platesc cu capitalul emitentului actiunile emisiunii suplimentare vor fi impartite intre actionarii societatii fara plata proportional numarului de actiuni detinute. -Adoptarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. Consiliul adopta o dare de seama asupra rezultatelor emisiunii unde se inscriu persoanele care sau subscris la actiunile emisiunii suplimentare -Inregistrarea la CNVM a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii. In termen de 15 zile de la data incheierii plasamentului emitentul trebuie sa prezinte o dare de seama privind emisiunea suplimentara. Comisia nationala ezamineaza actele prezentatev si daca le gaseste intocmite legal decide inregistrarea emisiunii suplimentare inchise -Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor determinate de rezultatele emisiunii. Daca CNVM a inregistrat o emisiune suplimentara emitentul prezinta actele necesare la camera inregistrarii de stat pentru a face modificari in actul de constituire dictate de majorarea capitalului social. -Consemnarea in registru a datelor privind noii actionari care au dobindit actiunile emisiunii suplimentare si eliberarea de extrase din registru. Emisiunea publica a actiunilor. -adoptarea de catre emitent a hotaririi privind emisiunea actiunii -pregatirea si aprobarea de catre emitent a prospectului ofertei publice. Prospectul este un document al emitentului cu informatii necesare investitorilor la adoptarea deciziei de a procura actiuni ale emisiunii suplimentare ce se plaseaza prin oferta publica. -Inregistrarea ofertei publice a actiunilor la CNVM -Deschiderea de catre emitent a unui cont provizoriu in valuta nationala pentru acumularea mijloacelor banesti obtinute in procesul plasamentului actiunilor emisiunii suplimentare. -Imprimarea actiunilor materializate -Dezvaluirea informatiei cuprinse in prospectul emisiunii de actiuni -Plasamentul actiunilor adica vinzarea actiunilor subscrise -Aprobarea de catre emitent a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii -Inregistrarea la comisia nationala a darii de seama asupra rezultatelor emisiunii si declararea emisiunii ca fiind efectuata sau neefectuata. -Operarea in actul de constituire al emitentului a modificarilor si completarilor dictate de rezultatele emisiunii -Inchiderea actului provizoriu si transferarea mijloacelor lui pe un cont current al emitentului -Introducerea in registrul actionalor a datelor noilor actionari Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului 5 pct. nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor asociaţi. majorarea CS din contul beneficiilor nerepartizate ale societatii. In acest caz se realizeaza o crestere de capital daca adunarea generala decide incorporarea beneficiului in capitalul social, concomitant si cresterea valorii partipaciunilor fiecarui asociat. O crestere similara a capitalului si a apartipatiunilor are loc in cazul reevaluarii unor tipuri de active ale societatii(a activelor imobile) . in aceste cazuri partipatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in drepturi noi aporturi- acestea pot fi depuse de catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influenta in societate, dar si de terti. CS se poate majora prin aporturile suplimentare, dar neproportionale, ale tuturor asociatilor,, prin aporturile numai a unor asociati sau

1.3 .

nr. 1.1 .

1.2 .

prin aporturile unor terti.. Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2015 a depus la Organul Înregistrării de Stat cererea de majorarea capitalului său social din contul aportului unui cetăţean străin, care urma până la 15 ianuarie 2016, să importe în Moldova şi să depună în capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Organul Înregistrării de Stat a refuzat înregistrarea modificării în actele de constituire, indicând că înregistrarea poate fi efectuată doar după importul utilajelor în R. Moldova şi predarea lui SRL „OTTT”. SRL „OTTT”, dorind să beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de Codul fiscal şi Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103 alin.(1) pct.29) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.28 lit.q2) din Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal  aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.145/2014 a atacat decizia Organului de înregistrare în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Conform prevederilor legale, majorarea capitalului va fi inregistrata de organul inregistrarii de stat abia dupa varsarea aportului la capitalul social. Dar pentru a beneficia de scutirea fiscala importatorul trebuie sa prezinte la postul vamal copia deciziei Agenția Servicii Publice privind înregistrarea formării sau majorării capitalului social, certificată de către Instituția Publică „Agenția Servicii Publice” sau autentificată notarial. Prin urmare, in aceasta situatie inregistrarea majorarii capitalului social se va face pina la varsarea aportului. Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni. Conţinutul subiectului Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni. a) mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate; şi/sau b) plasarea de acţiuni ale emisiunii suplimentare. La majorarea valorii nominale a acţiunilor, cota deţinătorilor acestora va rămîne neschimbată. Surse ale măririi capitalului social pot fi: a) capitalul propriu al societăţii în limita părţii ce depăşeşte capitalul ei social; şi/sau b) aporturile primite de la achizitorii de acţiuni. Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate acţiunile societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra acţiunilor de o clasă sau de cîteva clase. Capitalul social nu poate fi mărit şi acţiunile nu pot fi emise pînă nu vor fi plătite integral acţiunile din emisia precedentă. Plasarea emisiunii suplimentare este procedura prin care SA emita actiuni in corespundere cu legea si cu statutul societatii cu scopul de a mari capitalul social. Emiterea poate fi de 2 feluri: emisiune inchisa sau publica. Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentară de acţiuni. Marimea valorii nominale a actiunilor plasate reprezinta majorarea cuantumului actiunilor actionarilor fara ca cota detinatorilor acestora sa se schimbe. Sursa acestei metode de marire a capitalului social poate fi capitalul propriu al societatii si aporturile primate de alti achizitori de actiuni. Marimea valorii nominale plasate se efectueaza in proportii egale pt toate actiunile societatii daca statutul soc nu prevede ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau citeva clase. Spre deosebire a marimii valorii nominale a actiunilor procedura de plasare de actiuni ale emisiunii suplimentare este urmatoarea: emiterea suplimentară de acţiuni se efectuează după înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii; cndiţiile emiterii suplimentare de acţiuni, inclusiv costul plasării lor, vor fi aceleaşi pentru toţi

7 pct.

puncte 3 pct.

5 pct.

1.3 .

nr. 1.1 .

1.2 .

achizitorii de acţiuni. Costul plasării acţiunilor de aceeaşi clasă va fi nu mai mic decît valoarea nominală sau valoarea fixată a acestora;Societatea pe acţiuni are dreptul să emită acţiuni prin emisiune închisă sau publică; Acţiunile emisiunii suplimentare plătite în întregime cu activele nete (capitalul propriu) ale societăţii se repartizează între acţionarii societăţii fără plată, în corespundere cu clasele şi proporţional numărului de acţiuni care le aparţin; Înscrierile în legătură cu emisiunea suplimentară de acţiuni se fac în registrul acţionarilor în baza Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare şi a listei subscriitorilor de acţiuni din emisiunea respectivă. Acţionarul Vlădescu a atacat hotărârea adunării generale a acţionarilor S.A. 7 pct. „Rădeanu”, prin care a fost decisă majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate. În motivarea sa, reclamantul a arătat că majorarea capitalului social s-a făcut numai pentru acţiunile ordinare emise de societate. Reclamantul deţine acţiuni preferenţiale de aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare şi, deci, în rezultatul majorării capitalului social trebuie să crească şi valoare nominală a acţiunilor preferenţiale. În referinţă S.A. „Rădeanu” a menţionat că, potrivit actului său de constituire, majorarea se face numai pentru acţiunile ordinare, dar nu şi pentru cele preferenţiale. Întocmiţi o notă explicativă şi arătaţi cum trebuie soluţionat litigiul? Conform legii cu privire la societatile pe actiuni:Mărirea valorii nominale (fixate) a acţiunilor plasate se efectuează în proporţie egală pentru toate acţiunile societăţii, dacă statutul nu prevede că această mărire a valorii se extinde asupra acţiunilor de o clasă sau de cîteva clase.Prin urmare, daca in statut este prevazut ca majorarea se face numai pentru actiunile ordinare, dar si nu pentru cele legale, SA Radeanu a actionat in conformitate cu legea. Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL. Conţinutul subiectului Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL. Articolul 34. Reducerea capitalului social (1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi reducă capitalul social. (2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin: a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale; b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate. (3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către asociaţi a unor fracţiuni din aporturi se efectuează de către societate numai după înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele de constituire, modificări determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tîrziu de 3 luni de la data înregistrării de stat. (4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi împărţirea unor active între asociaţi cu procedura de reducere a capitalului social în legătură cu diminuarea activelor sub mărimea capitalui social stabilit de actul de constituire. Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind org suprem considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa inform creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun, societatea prezinta CÎS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face in bani sau in natura reducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza inefficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie reducerea CS pina la nivelul activelor nete.

puncte 3 pct.

5 pct.

1.3 .

nr. 1.1 .

1.2 .

Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Organul Înregistrării de Stat o 7 pct. cererea de dizolvare a SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a diminuat şi constituie doar 40 % din mărimrea capitalului social declarat. În cerere a solicitat ca masură de asigurare să fie el desemnat în calitate de administrator în locul celui desemnat de adunarea generală. Administratorul SRL „OTTT” Ion Alunescu în referinţa întocmită a indicat că Cătălin Sudoreanu nu este în drept să înainteze o asemenea cerere, iar instanţa nu este în drept să adopte o încheiere de aplicare a măsurii de asigurare şi înlăturare a lui în calitate de administrator. Întocmiţi o notă informativă şi recomandaţi soluţia legală cerinţelor indicate în cerere şi în referinţă? In conformitate cu prevederile legii cu privire la societatile pe actiuni daca la expirarea a doi ani consecutivi valoarea activelor nete este mai mica decat marimea capitalului social ,orice asociat este in drept sa ceara adunarii generale dizolvarea societatii. De asemenea, acesta poate inainta cerere de dizolvare a socieitatii in instanta de judecata. Prin urmare, asociatul nu a actionat corect adresand aceasta cerere organului inregistrarii de stat. Cererea trebuia mai intii adresata adunarii generale a asociatilor, si in caz ca nu o vor sustine, poate depunde cerere in instanta de judecata. Subiectul 27. Societatea în comandită (SC). Conţinutul subiectului puncte Descrieţi noţiunea şi caracterele societăţii în comandită. 3 pct. Definitia legala a societatii in comandita o gasim in codul civil si anume: societatea in comandita este societatea comerciala in care de rand cu membrii care practica in numele societatii activitatea de intreprinzator in numele societatii si poarta raspundere solidara nelimitata pentru obligatiile acesteia (comanditatii), exista unul sau mai multi finantatori (comanditari) care nu participa la activittea de intreprinzator a societatii si suporta in limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii. Din definitia data se deduc urmatoarele particularitati: Se bazeaza pe asocierea dintre doua categorii de persoane, unii se numesc comanditati, altii comanditari Raspunderea comanditatilor si comanditarilor pentru datoriile societatii este diferita: comanditatii raspund nelimitat si solidar, iar comanditarii raspund doar in limita aporu=tului depus la momentul fondarii societatii. Asocierea are la baza increderea deplina unii in ceilalti. \Din acest considerent societatea este una intuitu personae. Comparaţi drepturile asociaţilor societăţii în comandită cu drepturile asociaţilor 5 pct. societăţii în nume colectiv şi asoicaţilor societăţii cu răspundere limitată referindu-vă şi la mărimea părţilor sociale deţinute de asociaţii societăţii în comandită şi la numărul de voturi deţinute de aceştea. Societatea in comandita ??????????

1.3 .

Societatea in NC

SRL

În denumirea de firmă a societăţii în comandită “Frații Jardan” a fost inclus cuvântul 7 pct. „Jardan” care corespunde cu numele celor trei asociați ai societății, inclusiv al asociatului comandidat Ion Jardan și a asociaților comandidari Vasile Jardan și Igor Jardan. Totodată trebuie de menționat că doar asociații Ion și Igor Jardan sunt frați pe când Vasile Jardan nu este frate cu ceilalți asociați. Întocmiți o notă explicativă din care să rezulte dacă sunt în drept asociații să includă în denumirea de firmă numele propriu și care sunt consecințele includerii a numelui asociaților comanditați și comanditari în denumirea de firmă a societății în comandită. Denumirea societatii in comandita trebuie sa includa sintagma in limba de stat Societate in comandita sau abrevierea SC, iar alaturi trebuie sa fie numele de familie a unuia dintre asociati, iar daca asociatii sunt mai multi se folosesc cuvintele ~si

compania~ Prin urmare nu doar ca sunt in drept, dar aceasta este cerinta legala, ca denumirea societatii sa contina si numele unui asociat.

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 28. Adunarea generală a societăţii cu răspundere limitată (SRL). Conţinutul subiectului puncte Caracterizaţi principalele atribuţii se ţin de competenţa exclusivă a AGA a SRL. 3 pct. De competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţin: a) modificarea şi completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui într-o nouă redacţie; b) modificarea cuantumului capitalului social; c) desemnarea membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului, eliberarea înainte de termen a acestora; d) urmărirea pe cale judiciară a membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului pentru prejudiciile cauzate societăţii; e) aprobarea Regulamentului consiliului societăţii; f) aprobarea dărilor de seamă ale consiliului societăţii, a rapoartelor cenzorului sau a avizelor auditorului independent; g) aprobarea bilanţului contabil anual; h) adoptarea hotărîrii privind repartizarea între asociaţi a profitului net; i) adoptarea hotărîrii privind reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare; j) adoptarea hotărîrii de lichidare a societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare; k) aprobarea mărimii şi modului de formare a fondurilor societăţii; l) aprobarea mărimii şi a modului de achitare a remuneraţiei membrilor consiliului societăţii şi cenzorului; m) aprobarea în prealabil a încheierii contractelor prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi unor terţi, inclusiv asociaţilor; n) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii; o) aprobarea fondării altor persoane juridice; p) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a asociaţilor 5 pct. (AGA) SRL, referindu-vă la persoanele (organele) care au dreptul de a convoca AGA, modul de informare a asociaţilor despre convocare, deliberativitatea AGA şi modul de adoptare a hotărârilor AGA. Asociaţii se convoacă de către administrator în adunări generale ordinare cel puţin o dată pe an.Data şi locul desfăşurării adunării generale ordinare a asociaţilor se stabilesc de către administrator, dar aceasta poate avea loc nu mai devreme de 30 de zile şi nu mai tîrziu de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar. Neconvocarea adunării generale ordinare a asociaţilor în termenul stabilit constituie temei pentru eliberarea înainte de termen a administratorului. Asociaţii se convoacă în adunări generale extraordinare în cazurile determinate de actul de constituire ori atunci cînd o cer interesele societăţii sau ale asociaţilor. (2) Adunarea generală extraordinară se convoacă de către consiliul societăţii sau de către administrator din proprie iniţiativă, precum şi la cererea scrisă a unuia ori mai multor asociaţi, care deţin cel puţin 10% din voturi, ori a cenzorului. În hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor vor fi indicate data, ora, locul desfăşurării, ordinea de zi a adunării, informaţiile şi documentele care vor fi puse la dispoziţia asociaţilor. Administratorul este obligat să expedieze fiecărui asociat hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor, informaţia şi documentele necesare. Aceeaşi obligaţie o

au asociaţii, consiliul societăţii sau cenzorul în cazul în care aceştia convoacă adunarea generală a asociaţilor. Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor se aduce la cunoştinţa fiecărui asociat prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 10 zile înainte de data ţinerii adunării. Şedinţa va fi deschisă şi prezidată de către administrator sau de către una dintre persoanele care au convocat adunarea generală a asociaţilor, dacă actul de constituire nu prevede sau adunarea nu hotărăşte altfel. Adunarea generală a asociaţilor este deliberativă dacă numărul de voturi reprezentat este suficient pentru adoptarea a cel puţin unei chestiuni incluse în ordinea de zi. La şedinţa adunării generale a asociaţilor se întocmeşte un proces-verbal, care, în mod obligatoriu, reflectă chestiunile examinate, luările de cuvînt, rezultatul votării fiecărei chestiuni de pe ordinea de zi. Procesul-verbal se semnează de toţi asociaţii prezenţi la şedinţă dacă actul de constituire nu prevede că el se semnează de preşedintele şedinţei şi de persoana care l-a întocmit şi la el se anexează lista asociaţilor prezenţi. Hotărîrile adunării generale a asociaţilor se adoptă: 1) cu votul unanim al tuturor asociaţilor societăţii pentru: a) obligarea asociaţilor la aporturi suplimentare; b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societăţii; c) modificarea ordinii de zi; d) transformarea societăţii într-o altă formă în care asociaţii poartă răspundere nelimitată; 2) cu cel puţin trei pătrimi din voturile tuturor asociaţilor societăţii dacă statutul acesteia nu prevede un număr mai mare de voturi pentru: a) modificarea şi completarea actului de constituire; b) lichidarea societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare; c) reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare; d) acordul prealabil pentru încheierea contractelor, prin care societatea transmite proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi terţilor, inclusiv asociaţilor societăţii; e) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii; f) aprobarea fondării altor persoane juridice; g) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice; 3) cu majoritatea voturilor tuturor asociaţilor societăţii pentru: a) aprobarea dărilor de seamă şi a rapoartelor administratorului şi ale cenzorului; b) repartizarea profitului net între asociaţi;

1.3 .

c) desemnarea şi eliberarea înainte de termen a administratorului şi cenzorului; d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului şi cenzorului; e) aprobarea regulamentelor interne; f) adoptarea altor hotărîri ce ţin de competenţa adunării generale a asociaţilor. (2) Hotărîrile se adoptă prin vot deschis, dacă actul de constituire nu prevede altfel. (3) În caz de paritate a voturilor la adoptarea hotărîrilor, hotărîrea se consideră adoptată în conformitate cu prevederile stipulate în actul de constituire. Prin hotărârea adunării generale a asociaţilor SRL „PINUL” din 02.12.2015 a fost 7 pct. exclus asociatul Nichiforeanu deoarece el nu a vărsat integral aportul la capitalul social, pe care trebuia să-l verse încă până la 1 noiembrie 2014, precum şi nici nu a participat la ultimele 3 adunări generale şi respectiv acesta ar fi pierdut legătura cu societatea. La AGA de asemenea s-a decis să nu I se restituie asociatului exclus partea din aport vărsată, or, societatea a suferit prejudiciu în legătură cu nevărsarea integrală a

aporturilor. Asociatul exclus consideră hotărârea ilegală şi intenţionează să o atace in instanţa de judecată. Întocmiţi o notă informativă şi indicaţi cum trebuie să procedeze asociatul Nichiforeanu şi cum urmează a fi soluţionat litigiul? Fiecare asociat va trebui să verse integral aportul subscris în cel mult 6 luni de la data înregistrării societăţii. Adunarea generală a asociaţilor, administratorul, unul sau mai mulţi asociaţi pot cere excluderea din societate a asociatului care nu a vărsat aportul subscris. Asociatul se exclude din societate prin hotărîre judecătorească., prin urmare au fost incalcare drepturile lui Nichiforeanu, acesta trebuie sa atace hotararea in judecata, astfel sa ceara restabilirea sa in calitate de asociat, dupa care poate urma fie varsarea aportului integral si achitarea prejudiciului, fiecare asociatii se vor adresa in instanta de judecata pentru a-l exclude pe Nichiforeanu, solicitand despagubiri, de asemenea Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul societăţii, dar are dreptul numai la o sumă de bani ce reprezintă valoarea contabilă a părţii sociale la data excluderii, dacă hotărîrea judecătorească nu prevede altfel.

nr. 1.1 .

1.2 .

1.3 .

nr.

Subiectul 29. Partea socială a asociatului societăţii cu răspundere limitată (SRL). Conţinutul subiectului puncte Definiţi noţiunea de “parte socială” a asociatului SRL relatând despre coraportul ei cu 3 pct. capitalul social şi despre dependenţa valorii părţii sociale de aportul depus. Partea socială reprezintă o fracţiune din capitalul social al societăţii al cărei cuantum se stabileşte în funcţie de cuantumul aportului şi include toate drepturile şi obligaţiile asociatului. Partea socială este indivizibilă, dacă actul de constituire nu prevede altfel. Comparaţi noţiunea de „parte socială” cu noţiunile „certificat al părţii sociale”, „extras 5 pct. din registrul de stat al persoanelor juridice”, „aport la capitalul social”. Partea sociala include drepturile si obligatiile asociatului, stabilite in raport cu aportul la capitalul social, care reprezinta bani sau bunuri. Este sesizabila si diferenta dintre partea sociala si certificat al partii sociale, care este un act ce certifica existenta partii sociale si marimea ei. Extrasul din registrul de stat al persoanelor juridice prezinta o informatie ce conține date privind denumirea persoanei juridice, numele, prenumele persoanei fizice întreprinzător individual, forma juridică de organizare, numărul de identificare de stat (IDNO), data înregistrării, sediul, numele și prenumele administratorului, mărimea capitalului social, numele, prenumele sau denumirea asociaților, cota de participare a asociaților, obiectul principal de activitate Asociat SRL „TAUR” Cezar Codreanu s-a adresat în judecată cu cererea de anulare a 7 pct. contractul de vânzare-cumpărare a părţii sociale încheiat între asociatul SRL „VIBOR” (cedent) şi cetăţeanul Matfei Nicolăescu (cesionar). Principalul motiv invocat de reclamant a fost încălcarea dreptului de preemţiune pe care îl are Cezar Codreanu asupra părţii sociale în caz de cesiune a acesteia. Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi cum urmează a fi soluţionat litigiul ? Dreptul de preemtiune il au asociatii SRL Vibor, iar Cezar Codreanu este asociatul SRL Taur, prin urmare motivul invocat nu este unul intemeiat. Chiar daca nu a fost respectat dreptul de preemtiune la acest contract de vinzare cumparare, daca în decursul a 3 luni de la data încheierii actului juridic, nici un asociat al SRL Vibor nu cere pe cale judiciară ca drepturile şi obligaţiile cumpărătorului să treacă la el, contractul va ramine valabil. Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului

puncte

1.1 .

Numiţi actele necesare pentru înregistrarea a două societăţi cu răspundere limitată care 3 pct. au luat naştere în rezultatul divizării unei societăţi pe acţiuni. cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; b) proiectul dezmembrării; c) hotărîrea de reorganizare, adoptată de Adunarea Generala al SA; d) actul de constituire al SA; e) actele de constituire ale celor doua SRL; f) documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce confirmă plata datoriilor, după caz; h) bilanţul de repartiţie; i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform prevederilor art.72 din Codul civil; j) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.

1.2 .

Comparaţi procedura de divizare cu cea de separare, analizând distinct doar acele 5 pct. operaţiuni care le deosebesc. Divizare Separare Divizarea PJ are ca effect incetarea existentei PJ juridical nu se dizolva, nu acesteia personalitatea juridical, doar isi capitalul Apar doua sau mai multe subiecte de drept

1.3 .

n r .

isi pierde micsoreaza

Apare un subiect de drept nou

Adunarea Generală a Acţionarilor – A.G.A. a hotărât dezmembrarea S.A. 7 pct. „Autotransportatorul” prin separarea din ea a unei societăţi cu răspundere limitată. Organul Înregistrării de Stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat două argumente: a) Societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie o parte din acţiunile sale şi b) Hotărârea de reorganizare trebuie să fie adoptată cu ¾ din numărul total de voturi, pe când adunarea generală a votat cu 2/3 din numărul acţionarilor prezenţi. S.A. „Autotransportatorul” a atacat decizia Organul Înregistrării de Stat în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? In cazul dezmembrarii prin separare nu are loc dizolvare persoanei juridice, prin urmare nu este necesara retragerea din circulatie a tuturor actiunilor sale. In ce priveste hotarirea de organizare, conform Legii privind societatea pe actiuni, aceasta trebuie sa fie adoptat cu cel putin ¾ din numarul total al actionarilor. Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului

p u n c t e

1 Numiţi actele necesare de a fi prezentate pentru înregistrarea unei societăţi pe acţiuni rezultate . din fuziunea a două societăţi cu răspundere limitată. 1 cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; . b) proiectul dezmembrării;

3 p c t .

c) hotărîrea de reorganizare, adoptată de Adunarea Generala al SA; d) actul de constituire al SA; e) actele de constituire ale celor doua SRL; f) documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce confirmă plata datoriilor, după caz; h) bilanţul de repartiţie; i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform prevederilor art.72 din Codul civil; j) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare. 1 Comparaţi efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbţie 5 . evidenţiind operaţiunile necesare de a fi efectuate pentru înregistrarea absorbţiei unei persoane 2 jurdice de o altă persoană juridică. p . Contopire Absorbtie c t Unirea a doua SRL Inglobarea de catre o SRL a altei SRL . Se formeaza o noua persoana juridica Nu se formeaza o noua pJ Efect: incetarea existentei SRL-urilor ce participa la contopire,trecerea drepturilor si obligatiilor acestora la PJ nou-formata Contractul de fuziune prin contopire urmareste constituirea unei noi PJ

1 . 3 .

Efect: incetarea existentei SRL-ului absorbit si trecerea drepturilor si obligatiilor acesteia la SRL-ul absorbant Nu apare nivi un subiect de drept nou

Organul Înregistrării de Stat a respins cererea de înregistrare a S.A. „Vultureni” constituită în rezultatul fuziunii prin absorbţie din S.A. “Vultureni” cu SRL “Corbul de aur”, ambele care până la reorganizare desfăşurau activitate retransmitere a programelor de televiziunre şi radio din Federaţia Rusă. Motiv al refuzului înregistrării a fost invocat că nu au fost prezentate toate actele necesare pentru înregistrare, precum şi faptul că un organ de stat a prezentat un aviz negativ potrivit căreia fuziunea duce la o concentrare excesivă a unui domeniu de activiate. Consultaţi administratorul S.A. “Vultureni” şi explicaţi care documente trebuie de prezentat pentru înregistrarea fuziunii şi la care aviz se referă Organul Înregistrării de Stat. a) cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; b) proiectul contractului de fuziune ; c) hotărîrea de reorganizare, adoptată de organul competent al Sa vultureni si srl corbul de aur. d) actele de constituire ale sa vultureni si srl corbul de aur f) documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce confirmă plata datoriilor, după caz; g) autorizaţia de fuziune;

7 p c t .

h) actul de transmitere ; i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform prevederilor art.72 din Codul civil; j) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.

nr. 1.1 .

Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre formă organizatorică în alta Conţinutul subiectului puncte Numiţi actele necesare pentru înregistrarea transformării unei cooperative de producţie 3 pct. în societate cu răspundere limitată. în urma reorganizării depune la organul înregistrării de stat următoarele documente: a) cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat; c) hotărîrea privind transformarea, adoptată de organul competent al fiecărei persoane juridice participante la reorganizare; d) actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare; f) documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce confirmă plata datoriilor, după caz; h) actul de transmitere i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform prevederilor art.72 din Codul civil; j) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.

1.2 .

1.3 .

Analizaţi operaţiunile pe care le implică transformarea unei societăţi cu răspundere 5 pct. limitată în societate pe acţiuni. Operatiunia de transfomare are urmatoarele etape: - adoptarea hotararii e transformare de catre adunarea generala a asociatilor SRL cu (2/3 din numarul total de voturi, daca actul de constituire nu prevede o majoritate mai mare. - Notificare Agentiei Servicii Publice cu privire la intentia de transformare - Informarea creditorilor( inclusiv publicarea in Monitorul Oficial a avizului cu privire la reorganizare prin transformarein doua editii consecutive) - Inventarierea( cu semnarea actului de predare-primire) - Inregistrarea transformarii Ion Pruteanu, fondator al gospodăriei ţărăneşti, a vândut 50 tone grâu pentru 7 pct. însămânţare societăţii în nume colectiv “Tulescu şi compania”, cu condiţia că ultima va plăti preţul peste un an. După ce împrumutul a ajuns la scadenţă, Ion Pruteanu s-a adresat la societatea debitoare (SNC “Tulescu şi compania”) să-i plătească preţul pentru grâu, dar cumpărătorul nu i-a răspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere în instanţa de judecată pentru a încasa forţat suma datorată de la societatea debitoare şi

membrii acesteia. În referinţa depusă la instanţă de către administratorul societăţii debitoare s-a arătat că SNC “Tulescu şi compania” nu mai există, deoarece aceasta a fost transformată în SRL “Tulescu”, care are un capital social de 5400 lei, iar persoanele care au fost membri ai SNC nu mai sunt asociaţi ai SRL, deoarece şi-au vândut partea lor socială imediat după transformare. Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi cum urmează a fi soluţionat litigiul? Intrucat asociatii SNC raspund nelimitat si solidar, pentru a-i proteja in cazul transformarii pe creditori, codul civil a prevazut ca in cazul transformarii snc in srl sau sa, asociatii vor raspunde solidar si nelimitat in decus de 3 ani. Prin urmare asociatii care au procurat partea sociala, au obtinut atat drepturile cat si obligatiile fata de creditori, deci trebuie sa i se achite suma lui Pruteanu. nr.

Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. Conţinutul subiectului

1.1 .

Definiţi noţiunea de dizolvare explicând efectele care le produce dizolvarea asupra statutului persoanei juridice.

1.2 .

Dizolvarea este o operaţiune juridică prin care societatea comercială pune capăt activităţii sale de întreprinzător, fiind privată de dreptul încheierii a noi acte juridice ce ţin de obiectul activităţii. Dizolvarea nu înseamnă însă desfiinţarea imediată a societăţii comerciale. Ea continuă să existe pentru a îndeplini toate operaţiunile de lichidare a patrimoniului, dobândit în timpul existenţei sale, având în consecinţă o capacitate juridică restrânsă. Dizolvarea persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii lichidării, cu excepţia cazurilor de fuziune şi dezmembrare ce au ca efect dizolvarea, fără lichidare. Persoana juridică continuă să existe şi după dizolvare în măsura în care este necesar pentru lichidarea patrimoniului.  Din momentul dizolvării, administratorul nu mai poate întreprinde noi operaţiuni, în caz contrar fiind responsabil, personal şi solidar, pentru operaţiunile pe care le-a întreprins. La data dizolvării persoanei juridice, administratorul acesteia devine lichidator dacă organul competent sau instanţa de judecată nu desemnează o altă persoană în calitate de lichidator. Clasificaţi temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrativ după criteriile cunoscute caracterizând fiecare din aceste temeiuri. Pot fi evidenţiate următoarele moduri de dizolvare: a) voluntară, la iniţiativa societăţii; b) forţată, la decizia instanţei de judecată. Dizolvarea voluntară intervine în cazul: a) expirării termenului stabilit în actul de constituire; b) atingerii scopului propus sau imposibilităţii atingerii scopului propus; c) adoptării hotărârii în acest sens de către adunarea generală. Expirarea termenului pentru care a fost constituită. Existenţa societăţii comerciale nu este legată de soarta asociaţilor ei, continuând să funcţioneze şi după moartea fondatorilor. Societatea se constituie, de regulă, pentru o perioadă nelimitată. Cu toate acestea, fondatorii sau, ulterior, asociaţii pot stabili o dată până la care societatea va exista. Codul civil prevede, la art. 65, că, la expirarea termenului de existenţă, persoana juridică se dizolvă dacă, până la acest moment, actele ei de constituire nu se modifică. Această dizolvare este

Punct e 3 pct.

5 pct.

numită şi dizolvare de drept sau în temeiul legii (actului de constituire), deoarece se produce la o dată prestabilită. Mai mult decât atât, nu este necesară înregistrarea dizolvării în Registrul de stat, deoarece societatea este înregistrată şi termenul ei de activitate este cunoscut Realizarea sau imposibilitatea realizării scopului pentru care societatea comercială s-a constituit. Deseori, societăţile comerciale îşi propun ca scop general realizarea de profit din activitatea de întreprinzător şi împărţirea lui. Realizarea scopului este o acţiune continuă în timp care, de regulă, nu se poate încheia. Dar însă, dacă din dispoziţiile actului constitutiv, se poate determina realizarea scopului, societatea trebuie să se dizolve atunci când 349 scopul pentru care a fost constituită este atins. Dacă adunarea generală a asociaţilor nu hotărăşte asupra dizolvării, aceasta poate fi pronunţată în hotărârea judecătorească, la cererea oricărui asociat. Societatea se poate dizolva în caz de imposibilitate a realizării scopului. O astfel de imposibilitate poate fi suportarea unor pierderi neaşteptate (distrugerea sau pieirea averii din cauza unor calamităţi naturale), în urma cărora activele societăţii s-au redus astfel încât nu mai pot asigura o activitate normală. Adoptarea hotărârii de dizolvare de către adunarea generală a asociaţilor Adunarea generală poate decide dizolvarea societăţii comerciale oricând va considera necesar, precum şi în cazul în care societatea nu corespunde cerinţelor legale sau cerinţelor din actul de constituire(ex Numărul de asociaţi scade sub numărul stabilit de lege). Hotărârea adunării generale se adoptă cu majoritatea voturilor stabilită de lege dacă actul de constituire nu prevede o majoritate mai mare. Dizolvarea forţată se face prin act judecătoresc. Astfel, societatea comercială, conform art.86 din Codul civil, se dizolvă în temeiul hotărârii judecătoreşti: - în cazurile prevăzute la art.87 din Codul civil; - în caz de insolvabilitate sau în caz de încetare a procesului de insolvabilitate în legătură cu insuficienţa de bunuri; Temeiurile de dizolvare forţată stabilite de Codul civil. Art.87 din Codul civil stabileşte că instanţa de judecată va dizolva societatea comercială dacă va constata următoarele temeiuri: Constituirea societăţii este viciată. Se consideră viciată constituirea societăţii în care au fost încălcate condiţiile de fond sau de formă ale actului de constituire sau dispoziţiile legale. Este important ca temeiurile dizolvării să existe la momentul înregistrării de stat a societăţii şi nu după înregistrare. Actul de constituire nu corespunde prevederilor legii. Acest temei operează atunci când adunarea generală a asociaţilor introduce, ulterior constituirii, modificări în acest act, iar modificările contravin dispoziţiilor legale. Forma juridică a societăţii comerciale nu corespunde celei stabilite de lege. Exemplu pot servi cooperativele de producţie şi consum, fondate conform Legii nr. 864/1992 cu privire la cooperaţie, care trebuiau să-şi modifice forma de organizare fie în cooperativă de producţie, fie în cooperativă de consum până la 1 ianuarie 2003, în caz contrar, urmând să fie dizolvate forţat, la cererea organului de înregistrare. Activitatea societăţii contravine ordinii publice. Se consideră că activitatea societăţii comerciale contravine ordinii publice dacă practică un gen de activitate interzis de lege sau genul de activitate desfăşurat este monopol de stat. Nu a depus, în decurs de 12 luni de la expirarea termenelor stabilite de lege, dări de seamă contabile, fiscale şi statistice.

1.3 .

Capitalul social al ei este sub mărimea minimă obligatorie mai mult de 6 luni. Există alte situaţii prevăzute de lege. Neînregistrarea acţiunilor emise la fondarea societăţii serveşte ca temei de dizolvare a societăţii pe acţiuni la cererea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (Legea nr.1134/1997, art. 38). Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în baza art.87 Cciv. a înaintat o acţiune de a lichida SRL “Buzduganul” care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea licenţei de către Organul de Licenţiere. SRL „Buzdugan” în referinţa sa a motivat că, potrivit legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutică nu este unicul gen de activitate desfăşurat. Societatea desfăşoară şi alte genuri de activitate de întreprinzător, respectă cerinţele legale de practicare a acestora. Întocmiţi o notă explicativă în care explicaţi dacă este sau nu în drept procurorul să solicite dizolvarea SRL precum şi dacă instanţa ar putea dizolva SRL “Buzdugan” pentru încălcarea menţionată?

7 pct.

Poate solicita in temeiul: Activitatea societăţii contravine ordinii publice. Deoarece practica activitate de intreprinzator ilegal. Si este temei de dizolvare fortata cpnform art 87 cod civil. Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ nr. Conţinutul subiectului 1.1 .

Numiţi condiţiile care trebuie să le întrunească persoana desemnată lichidator al unei cooperative de producţie.

1.2 .

Lichidator al societăţii comerciale poate fi persoana care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: a) este persoană fizică; b) este cetăţean al Republicii Moldova; c) a ajuns la vârsta majoratului, adică are 18 ani; d) nu a fost declarată incapabilă; e) are domiciliul în Republica Moldova. Prin dispoziţii speciale, faţă de personalitatea lichidatorului pot fi înaintate cerinţe suplimentare. Astfel, art.35 alin.(2) din Legea nr.845/1992 stabileşte pentru lichidatorul întreprinderilor (persoanelor juridice cu scop lucrativ), desemnat de instanţa de judecată, următoarele cerinţe suplimentare: să aibă studii superioare, să posede cunoştinţe şi experienţă în domeniu şi să fie înregistrat ca întreprinzător individual. Considerăm că aceste cerinţe nu sunt pe deplin justificate, în special calitatea de întreprinzător individual. De asemenea,unei persoane care vede în procedura de lichidare o afacere subminează interesul celor pe care legea îi protejează, adică al asociaţilor. Comparaţi atribuţiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice, insistând în special asupra acelor care-i deosebesc. Intrarea în funcţiune a lichidatorului desemnează momentul preluării responsabilităţii de la administrator. Lichidatorul are aceleaşi împuterniciri, obligaţii şi responsabilităţi ca şi administratorul, în măsura în care acestea sunt compatibile cu activitatea de lichidator (Codul civil, art.90 alin.(4)). Lichidatorul este împuternicit să acţioneze, ca şi administratorul, în numele şi pe seama persoanei juridice în raport cu terţii, să execute toate obligaţiile puse în sarcina lui de lege şi de organele care l-au desemnat. Lichidatorul este mandatarul societăţii cu toate consecinţele care decurg din această calitate544 . Pe lângă atribuţiile stabilite de lege, delegate de asociaţi administratorului, lichidatorul are şi obligaţiile speciale stabilite la art.90 alin.(6) – (8) din Codul civil: face şi semnează inventarul şi bilanţul 544 Cărpenaru, Stanciu. Op. cit., p.265. 363 societăţii, primeşte şi păstrează patrimoniul şi documentele societăţii, finalizează

Punct e 3 pct.

5 pct.

1.3 .

operaţiunile începute, valorifică creanţele, satisface cerinţele creditorilor, îndeplineşte alte atribuţii. Lichidatorul are următoarele atributii conferite de lege: a) Finalizează operaţiunile curente. Contractele încheiate de către societatea comercială anterior datei dizolvării nu se consideră ajunse la scadenţă, părţile având obligaţia să le onoreze. Lichidatorul nu poate încheia noi contracte aferente realizării obiectului de activitate al societăţii. În caz contrar, răspunde personal pentru operaţiunile pe care le-a întreprins. Ca excepţie însă, poate încheia acte juridice dacă ele sunt necesare procedurii de lichidare (pază, evaluare, vânzare a activelor persoanei juridice ce se lichidează, a energiei termice, electrice, a gazelor naturale, angajarea de specialişti, organizarea de licitaţii, cesiuni de creanţe şi de datorii etc.). b) Valorifică creanţele. Lichidatorul va cere debitorilor societăţii, inclusiv prin acţionarea lor în instanţă, să-şi onoreze obligaţiile. În cazul insolvabilităţii debitorului, lichidatorul poate intenta un proces de insolvabilitate ori să declare creanţele într-un proces deja început. Codul civil prevede, la art. 95, că dizolvarea societăţii comerciale şi intrarea ei în proces de lichidare nu duc la scadenţa creanţelor pe care le are faţă de debitori. c) Transformă în bani bunurile societăţii. Bunurile ce formează activul societăţii comerciale vor fi vândute de către lichidator şi transformate în bani în măsura în care sunt necesare satisfacerii creanţelor. Dacă actul de constituire prevede sau adunarea generală decide, bunurile pot să nu fie înstrăinate de către lichidatori, urmând a fi repartizate în natură între asociaţi. d) Satisface creanţele creditorilor. Lichidatorul stabileşte creanţele în măsura ajungerii lor la scadenţă. Cele care nu au ajuns la scadenţă vor fi satisfăcute numai după aprobarea bilanţului de lichidare. Dacă, în procesul de lichidare, constată că activele sunt mai mici decât pasivele şi că societatea este în insolvabilitate, lichidatorul este obligat să depună o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate. Procesul de lichidare poate fi continuat dacă toţi creditorii societăţii acceptă creanţele în proporţii reduse. Satisfacerea creanţelor se efectuează cu respectarea cerinţelor art.573 din Codul civil. În cazul în care locul executării obligaţiilor nu poate fi determinat, iar creditorii nu s-au prezentat să primească executarea, lichidatorul depune banii pe un cont bancar pe care l-a deschis pe numele creditorului. e) Întocmeşte proiectul bilanţului de lichidare. Lichidatorul este obligat să întocmească un proiect al bilanţului de lichidare arătând valoarea de bilanţ şi valoarea de piaţă a activelor societăţii, a datoriilor, inclusiv a celor care se află pe rol în instanţă de judecată. f) Împarte activele între asociaţi. După ce satisface cerinţele creditorilor, lichidatorul elaborează un proiect de împărţire a activelor între asociaţi şi îl prezintă spre aprobare adunării generale a asociaţilor sau, după caz, instanţei de judecată. După aprobare, activele se împart între asociaţi proporţional participaţiunii la capitalul social dacă actul de constituire nu prevede altfel. g) Prezintă actele necesare radierii. După împărţirea activelor, registratorul prezintă la ASP actele necesare radierii societăţii din Registrul de stat al întreprinderilor. Ion Tigreanu s-a adresat către lichidatorul Cooperativei de producţie “IKKEL” 7 pct. să-i restituie suma de 50 000 lei, aceasta fiind o datorie pentru merele vândute cu doi ani în urmă. Lichidatorul în scrisoarea de răspuns a menţionat că reeşind din informaţia care a primit-o de la fostul administrator, datoria a fost plătită încă un an în urmă. Pe de altă parte lichidatorul a menţionat că Ion Tigreanu a omis termenul de 2 luni de la data publicaţiei în Monitorul Oficial a avizului cu privire

la lichidare, şi respectiv, dacă nu s-a adresat în termenul stabilit de codul civil nu mai este în drept să pretindă suma menţionată. Întocmiţi o notă informativă şi Expuneti-vă opinia în legătură cu diferendul apărut între Lichidatorul Cooperativei şi creditorul Ion Tirgrean . Daca nu a reusit in termen sa pretinda creanta, conform legii privind antreprenoriatul si intreprinderi, Ion Tigreanu poate pretinde executarea creantei doar in modul urmator: Creanţele creditorilor, stabilite şi înaintate după expirarea termenului stabilit pentru înaintarea lor, se execută din contul bunurilor întreprinderii ce au rămas după executarea creanţelor stabilite şi înaintate în termenul stabilit. Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ. nr. Conţinutul subiectului 1.1 .

Descrieţi principiile ce definesc statutul persoanei juridice aflate în lichidare. Lichidarea este guvernată de următoarele principii care definesc statutul juridic al societăţii aflate în lichidare: a) Personalitatea juridică a societăţii subzistă pentru nevoile lichidării. După cum rezultă din Codul civil, art.86 alin.(3), societatea comercială continuă să existe şi după dizolvare în măsura în care este necesar pentru lichidarea patrimoniului. Existenţa personalităţii juridice se referă la toate elementele persoanei juridice: structura organizatorică, patrimoniul şi scopul. Organele societăţii comerciale continuă să existe în forma de până la dizolvare ori în altă formă. Adunarea generală a asociaţilor nu-şi pierde atribuţiile. După desemnarea lichidatorului, ea mai are competenţa de a aproba bilanţul de lichidare (art.93 alin.(2)), de a reveni asupra hotărârii de lichidare (art.86 alin.(5)) sau de a modifica proiectul de împărţire a activelor (art.96 alin.(4)). Administratorul devine lichidator dacă adunarea generală sau instanţa nu desemnează în calitate de lichidator o altă persoană (art.86 alin.(6)). Lichidatorul exercită în principiu aceleaşi atribuţii ca şi administratorul şi este organul care reprezintă societatea (art.90 alin.(4)). Patrimoniul continuă să aparţină societăţii ca subiect de drept. Raporturile juridice nu suferă nici un fel de modificări. În procedura de lichidare, se finalizează operaţiunile curente (art.90 alin.(7)), care suplimentează activul societăţii. Scopul societăţii suferă modificări, deoarece activitatea, în procesul de lichidare, priveşte numai finalizarea operaţiunilor, satisfacerea cerinţelor creditorilor şi împărţirea activelor între asociaţi. Capacitatea societăţii, în procesul de lichidare, este una restrânsă, deoarece se efectuează numai operaţiunile necesare lichidării şi radierii societăţii din Registrul de stat. Societatea comercială îşi păstrează atributele de identitate: denumirea de firmă, sediul şi naţionalitatea. Conform art.89 din Codul civil, în toate actele care emană de la societate după data înregistrării ei, denumirea de firmă trebuie să fie urmată de sintagma „în lichidare”. b) Lichidarea societăţii se face în interesul asociaţilor şi este menită să apere interesele acestora. Anume ei, din motive stabilite în actul de constituire sau din motive impuse de condiţiile activităţii, decid să lichideze societatea. În principiu, interesul asociaţilor este pe prim plan şi în cazurile de lichidare forţată, altele decât insolvabilitatea. Interesul asociaţilor în lichidarea voluntară rezultă şi din unele dispoziţii legale, cum ar fi dreptul asociaţilor de a stabili în actul de constituire a unor condiţii speciale de lichidare, dreptul

Punct e 3 pct.

1.2 .

de a desemna lichidatorul şi a determina puterile acestuia, precum şi dreptul asociaţilor de a cere lichidarea. Dreptul organelor de stat de a cere lichidarea este determinat numai de încălcarea dispoziţiilor legale d către societate. c) Lichidarea societăţii este obligatorie. După cum rezultă din Codul civil, art.86 alin.(2), dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, cu excepţia cazului de reorganizare, aceasta din urmă având o reglementare deosebită. Analizaţi operaţiunile procedurii de lichidare a societăţii pe acţiuni. 5 pct. Lichidarea societăţii se efectuează de o comisie de lichidare sau de lichidator, la care trec toate împuternicirile de conducere a activităţii curente a  societăţii. Începutul lichidării se marchează prin intrarea în funcţie a lichidatorului sau prin transformarea administratorului în lichidator. Intrarea în funcţie se face prin naşterea dreptului de gestiune a afacerilor societăţii intrate în lichidare şi a dreptului de a o reprezenta. Pentru a gestiona eficient societatea în lichidare, lichidatorul primeşte de la administrator patrimoniul societăţii, făcând inventarul bunurilor şi al documentelor societăţii, pe care îl consideră drept act de predare-primire.  În hotărîrea de lichidare a întreprinderii se stabileşte procedura şi termenele în care se va efectua lichidarea, termenul limită de înaintare a creanţelor de către creditori, care trebuie să fie nu mai mic de o lună din momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare.     Hotărîrea de lichidare a întreprinderii în legătură cu expirarea termenului pentru care a fost înfiinţată întreprinderea respectivă sau cu atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată se ia de către fondatori (asociaţi) în modul prevăzut de prezentul articol, anunţîndu-se creditorii cu 2 luni înainte de expirarea duratei întreprinderii sau imediat după atingerea scopurilor în care a fost înfiinţată şi după publicarea în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre lichidare.     În caz de faliment, întreprinderea se lichidează prin hotărîre a instanţei de judecată în conformitate cu Legea cu privire la faliment. În cazul lichidării întreprinderii prin decizie a instanţei de judecată, aceasta din urmă numeşte în calitate de lichidator o persoană fizică majoră cu capacitatea deplină de exerciţiu, care are cetăţenia Republicii Moldova, domiciliază în Republica Moldova, are studii superioare şi posedă cunoştinţe şi experienţă în domeniu şi este înregistrată ca întreprinzător individual.    Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii) publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaţie despre lichidarea întreprinderii, procedura şi termenele în care se va efectua lichidarea, termenul limită de înaintare a creanţelor de către creditori, precum şi evaluează activele întreprinderii (bunurile şi toate obligaţiile patrimoniale faţă de întreprinderea care se lichidează), stabileşte creanţele creditorilor, comunicîndu-le acestora despre lichidarea întreprinderii, ia măsuri pentru perceperea datoriei de debitor.    După expirarea termenului de înaintare a creanţelor de către creditori, comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii) prezintă spre aprobare organului (persoanei) care a înfiinţat-o Procesul-verbal de evaluare  a activelor întreprinderii, lista creanţelor înaintate de creditori şi suma acestora, precum şi rezultatul examinării lor. Aceste documente se aprobă de către fondatorii (asociaţii) întreprinderii şi instanţa de judecată care au luat hotărîrea de lichidare şi se aduc  la cunoştinţa fiecărui creditor.    Dacă în procesul lichidării întreprinderii se stabileşte că datoriile acesteia depăşesc activele, din care cauză întreprinderea nu este în stare să execute

creanţele creditorilor, fondatorii (asociaţii) sînt obligaţi să acţioneze în judecată cu privire la deschiderea procedurii falimentare sau să-şi anuleze hotărîrea cu privire la lichidarea întreprinderii.Dacă fondatorii (asociaţii) nu se conformează prevederilor menţionate, comisia de lichidare, în temeiul deciziei sale, este în drept să înainteze în judecată o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate a întreprinderii.    Comisia de lichidare (lichidatorul întreprinderii), după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul de lichidare şi îl prezintă, odată cu predarea bunurilor rămase ale întreprinderii, fondatorilor (asociaţilor) acesteia, instanţei de judecată, prin a căror decizie a fost înfiinţată.    Ca etape se poate de specificat: 1) Informarea creditorilor şi înaintarea creanţelor 2) Elaborarea proiectului bilanţului de lichidare 3) Lichidarea activului societăţii comerciale 4) Lichidarea pasivului societăţii comerciale 1.3 .

Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de 7 pct. judecată pentru încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor obligatorii în sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa instanţei a sosit o informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are sediu pe această adresă, deoarece aceasta a fost deja lichidată. Ulterior CNAS a primit de la Organul Înregistrării de Stat informaţia din care rezultat că lichidarea CAP „Fazanul” s-a făcut cu încălarea legii, ori creditorii, inclusiv CNAS nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit despre iniţierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că potrivit bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a împărţit între membrii cooperativei bunuri în valoare de 150 000 lei. Întocmiţi o notă explicativă indicând cum urmează să procedeze CNAS pentru a încasa suma creanţei? Dacă, după radierea societăţii comerciale, apare un creditor sau un îndreptăţit să obţină soldul ori dacă se atestă existenţa unor active, instanţa de judecată poate, la cererea oricărei persoane interesate, să redeschidă procedura de lichidare şi, dacă este necesar, să desemneze un lichidator. În acest caz, persoana juridică este considerată ca fiind existentă, dar în exclusivitate în scopul desfăşurării lichidării redeschise. Lichidatorul este împuternicit să ceară persoanelor îndreptăţite restituirea a ceea ce au primit peste partea din active la care aveau dreptul. Redeschiderea procedurii de lichidare se face dacă: a) apare un creditor sau o altă persoană îndreptăţită să pretindă la activul repartizat între participanţi în temeiul art.96 din Codul civil. În legătură cu aceste prevederi, trebuie făcută următoarea precizare: redeschiderea procedurii de lichidare poate fi făcută la cererea persoanei interesate, în termenul general de prescripţie stabilit la art.267, adică nu mai târziu de 3 ani de la data deciziei de radiere a persoanei juridice; solicitantul redeschiderii trebuie să demonstreze că are calitatea de creditor al persoanei juridice radiate.

Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate. nr. Conţinutul subiectului 1.1 .

Caracterizaţi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate. Temeiurile de intentare a procedurii de insolvabilitate sunt (art.10 Legea insolvabilității):

Punct e 3 pct.

1. Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de plată a debitorului. Incapacitatea de plată reprezintă acea situaţie financiară a debitorului, caracterizată prin incapacitatea lui de a îşi executa obligaţiile pecuniare scadente, inclusiv obligaţiile fiscale. Incapacitatea de plată este, de regulă, prezumată în cazul în care debitorul a încetat să efectueze plăţi. 2. Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în supra îndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică responsabilă de creanţele creditorilor în limitele patrimoniului său. În acest caz, la baza evaluării patrimoniului debitorului trebuie pusă continuarea activităţii lui dacă acest fapt este posibil. Supra îndatorarea este acea situaţie financiară a debitorului, a cărui răspundere este limitată prin lege la valoarea patrimoniului său, unde valoarea bunurilor nu mai acoperă obligaţiile existente ale acestuia. La determinarea temeiurilor, se iau în calcul (art.11 alin.2): 1. Mărimea obligaţiilor pecuniare, inclusiv suma restanţei la livrarea bunurilor, la prestarea serviciilor şi la îndeplinirea lucrărilor care urmează a fi plătite de către debitor; 2. Mărimea datoriilor la credite, la împrumut, plus dobînda care urmează a fi achitată de către debitor; 3. Mărimea prejudiciilor care urmează a fi recuperate de la debitor; 4. Mărimea obligaţiilor la bugetul public naţional prevăzute de lege. La constatarea insolvabilităţii debitorului nu se ia în calcul valoarea creanţelor constituite din: 1. Penalităţi şi/sau din alte sancţiuni financiare aferente neexecutării obligaţiilor; 2. Orice obligaţie de plată faţă de asociaţii (membrii, acţionarii) debitorului. 1.2 .

Comparaţi efectele dizolvării persoanei juridice ca rezultat al intentării procesului de insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabilă cu cele care survin pentru creditorii societăţii insolvabile. Hotărârea de intentare a procesului de insolvabilitate produce efecte juridice atât pentru drepturile debitorului insolvabil, cât şi pentru drepturile şi obligaţiile creditorilor. Efectele juridice ce privesc drepturile şi obligaţiile debitorului insolvabil:  debitorul îşi pierde dreptul de administrare a patrimoniului,  activitatea organelor de conducere a debitorului se suspendă;  achitările cu debitorul se fac numai printr-un cont bancar gestionat de administrator;  orice garanţie de executare a obligaţiilor poate fi acordată numai de către administrator cu autorizarea adunării sau comitetului creditorilor;  debitorul nu este în drept sa acorde garanţii de executare a obligaţiilor. Efectele juridice care privesc drepturile şi obligaţiile creditorilor debitorului insolvabil:  se interzice executarea silită faţă de bunurile debitorului,  se suspendă examinarea tuturor acţiunilor judiciare şi extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra debitorului şi bunurilor acestuia;  creanţele de natură contractuală pe care le au creditorii faţă de debitor se consideră ajunse la scadenţă la data intentării procesului de insolvabilitate;  se întrerupe calcularea dobânzilor la obligaţiile băncii aflate în proces de

5 pct.



1.3 .

nr. 1.1 .

1.2 .

insolvabilitate se întrerupe calcularea penalităţilor aferente datoriilor debitorului.

Andrei Bolintineanu a cumpărat un frigider de la SRL „Trianon”. Termenul de garanţie a fost stabilit de 2 ani. Numai după două luni frigiderul a ieşit din funcţiune. Cumpărătorul a restituit frigiderul vânzătorului şi a cerut să i se restituie banii plătiţi ca preţ. Vânzătorul a anunţat că defectul frigiderului este minor şi că acesta va fi reparat din contul vânzătorului. Cumpărătorul nu a dorit să primească frigiderul reparat, iar vânzătorul nu dorea să restituie banii. Cumpărătorul, după o consultaţie cu avocatul, a înaintat o cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva SRL „Trianon”. Întocmiţi o notă explicativă in care indicaţi cum ar trebui să se procedeze în litigiu? Temeiuri de depunere ce cererii introductive pot fi: insuficienta mijloacelor banesti ale societatii pentru a achita datoriile scadente in pofida faptului ca activele depasesc pasivele, un alt temei fiind supraindatorarea, cand activele sunt mai mici ca pasivele. In situatia data este vorba de drepturile consumatorului si in nici un caz de procedura de insolvabilitate, deoarece nu avem nici unul din temeiurile mai sus enumerate.

7 pct.

Subiectul 37. Procedura de restructurare aplicată persoanei juridice insolvabile. Conţinutul subiectului puncte Caracterizaţi procedura de restructurare a persoanei juridice insolvabile identificând 3 pct. etapele acesteia. Procedura de restructurare este una din procedurile procesului de insolvabilitatecare se aplica debitorului si care presupune intocmirea, aprobarea, implimentarea si respectarea unui plan complex de masuri in vederea remedierii financiare si economice a debitorului si achitarii datoriilor acestuia conform programului de plata de creantelor. Planul de restructurare include: 1 restructurarea operationala si/sau financiara, 2 restructurarea corcporativa prin modificarea structurii de capital social, 3. Restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din patrimoniu4 orice alte actiuni neinterzise de lege. Dezicia de a aplica procedura de restructurare apartine numai adunarii generale a asociatilor. Aceasta este confirmata prin incheie de instanta de judecata. Odata cu aplicarea de catre instata de judecata a acestei proceduri se instituie moratoriu asupra executarii silite a obligatiilor pecuniare a creditoriului . Incheierea instantei de judecata privind aplicarea procedurii de restructurare este doar inceputul, iar planul propriu-zis de restructurare este propus si examinat spre confirmare abia dupa deschiderea procedurii date. Mai intii planul este aprobat de adunarea generala, dupa care confirmata de instannta de judecata printr-o hotarare. Daca pe parcursul aplicarii planului de restructurare debitorul nu respecta prevederile lui sau planul nu este realizat in termen, fiecare creditor poate inainta o noua cerere introductiva care va avea ca efect deschiderea procedurii de faliment. Explicaţi diferenţa dintre procedura accelerată de restructurare de procedura de 5 pct. restructurare a persoanei juridice insolvabile. Procedura de restructurare este una din procedurile procesului de insolvabilitatecare se aplica debitorului si care presupune intocmirea, aprobarea, implimentarea si respectarea unui plan complex de masuri in vederea remedierii financiare si economice a debitorului si achitarii datoriilor acestuia conform programului de plata de creantelor. In esenta, procedura accelerata de restructurare se aseamana cu procedura de restructurare, cu exceptia a doua particularitati: - Se aplica doar intreprinderilor aflate in dificultate financiara, - Cererea introductiva poate fi depusa numai de catre debitor

1.3 .

nr. 1.1 .

Împotriva SRL “EKKEL” a fost depusă o cerere de intentare a procedurii de 7 pct. insolvabilitate de către Inspectoratul Fiscal Chişinău. Administratorul SRL “EKKEL” solicită asistenţă juridică şi afirmă că societatea lui nu este în stare de insolvabilitate, ci doar nu are mijloace băneşti necesare pentru a se achita cu impozitele, însă dacă ar vinde marfa pe care o are la depozit ar putea să se achite. Întocmiţi o notă informativă în care explicaţii administratorului SRL “EKKEL” temeiurile de intentare a procedurii insolvabilităţii şi esenţa aplicării procedurii de restructurare şi drepturile lui de a cere aplicarea acestei proceduri. Intentarea procedurii insolvabilitatii presupune existenta unui temei. Facem diferenta intre temeiul general si cel special. Astfel temeiul general consta in insuficienta mijloacelor banesti pentru a achita datoriile ajunse la scadenta si aceata in pofida faptului ca activele depasesc activele. Iar temeiul special este supraindatorarea, ce presupune un excendent al pasivelor fata de active. Procedura de restructurare se prezinta ca o alternativa a procedurii de faliment si constituie totalitate actiunilor cu caracter economic si juridic menite de a redresa situatia debitorului cu scopul de a satisface creantele de catre debitor insusi.La prezentarea raportul administratorului insolvabilitatii despre starea economica a debitorului, debitorul are dreptul sa ceara creditorilor aplicarea procedurii de restructurare in locul celei de faliment, dar deciderea aplicarii procedurii de restructurare tine exclusiv de adunarea generala a creditorilor si este confirmata prin incheierea instantei de judecata. Subiectul 38. Patrimoniul debitorului în procesul de insolvabilitate. Conţinutul subiectului puncte Identificaţi bunurile persoanei insolvabile care se includ în masa debitoare, şi sursele 3 pct. din care aceasta ar putea fi suplimentată. Identificaţi bunurile persoanei insolvabile care se includ în masa debitoare, bunurile care nu se include în masa debitoare şi bunurile care o suplimentează- Conform legii LPM632/2001 art 50 , Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentгrii procesului de insolvabilitate, precum єi cele pe care el le dobоndeєte єi le recupereazг pe parcursul procesului. Bunurile aflate оn proprietatea comunг оn devгlmгєie a soюilor se includ оn masa debitoare. Debitorul rгspunde pentru obligaюii doar cu partea sa din proprietatea comunг оn devгlmгєie, urmоnd ca instanюa de judecatг sг separe cota corespunzгtoare din proprietatea comunг оn conformitate cu dispoziюiile Codului civil. In aceasta masa intra toate valorile patrimoniale ale debitorului , inclusive banii, hirtiile de valoare, bunurile material si nemateriale, creantele etc. de asemenea, masa debitoare poate si completata cu anumite valori (bani sau bunuri) dobindite prin rezilierea sau anularea unor contracte. Art 51 , aceleiasi legi , prevede Bunurile care nu se includ оn masa debitoare (1) Nu se includ оn masa debitoare bunurile scoase din circuitul civil, bunurile care, conform Codului de procedurг civilг, nu sоnt pasibile de executare silitг єi drepturile patrimoniale inalienabile ale debitorului. (2) Dacг оn masa debitoare existг bunuri excluse din circuitul civil, administratorul notificг proprietarul lor. Acesta este obligat sг ridice bunurile оn termen de 30 de zile din momentul notificгrii. Оn cazul оncгlcгrii termenului stabilit, proprietarul trebuie sг restituie cheltuielile de оntreюinere a bunurilor excluse din circuitul civil. (3) Fondul social de locuinюe, instituюiile preєcolare єi obiectivele de infrastructurг comunalг sоnt transmise autoritгюilor administraюiei publice locale оn modul prevгzut la alin.(2). Obligaюiile de оntreюinere єi de menюinere оn funcюiune a acestor obiective conform destinaюiei lor trec la autoritгюile administraюiei publice locale la expirarea a 30 de zile de la notificarea lor despre acest fapt. Obiectivele sоnt

1.2 .

1.3 .

transmise necondiюionat оn starea оn care se aflг la data transmiterii lor. Finanюarea оntreюinerii acestor obiective se efectueazг de la bugetele respective. Lista bunurilor (inventarul) debitorului poate fi intocmit de debitor, administrator sau de ambii. Comparaţi procedura de vânzare a bunurilor debitorului insolvabil asupra cărora sunt 5 pct. drepturi preferenţiale cu procedura de vânzare a bunurilor debitorului insolvabil în privinţa cărora nu sunt drepturi preferenţiale şi menţionaţi diferenţa dintre ele. Comparaţi procedura de vânzare a bunurilor incluse în masa debitoare, specificind pe cele în privinţa cărora cărora există drepturi preferenţiale şi cele în privinţa cărora nu sunt drepturi preferenţiale-2 In vederea obtinerii banilor necesari satisfacerii creantelor, bunurile incluse in masa debitoare se comercializeaza. Normele legale nu stabilesc momentul in care administratorul va proceda la vinzarea bunurilor din masa debitoare, lasindu-l sa decida, insa este cert faptul ca el nu poate face acest lucru pina la inventarierea toatala a bunurilor debitorului si pina la adunarea de raportare. Astfel vinzarea sau instrainarea bunurilor din masa debitoare se face prin concurs sau licitatie publica. In cazul in care bunurile nu sunt vindute la cel putin 3 licitaii sau concursuri desfasurate in mod stability, bunurile pot fi vindute, la decizia adunarii sau comitetului creditorilor, de catre administrator prin negocieri directe. Pretul initial de vinzare al bunurilor se stabileste de adunarea creditorilor sau de comitetul creditorilor, in baza evaluarii effectuate in conformitate cu legislatia , insa nu poate fi mai mic decit valoare evaluata. Legea stabileste ca bunurile depuse in gaj pot fi comercializate de administrator, insa numai daca creditorul garantat a fost informat si nu a solicitat transmiterea bunului in posesiunea sa pentru a-l vinde la un pret mai bun. In cazul in care creditorul garantat a solicitat trecerea bunului in posesiunea sa , instant dupa audierea creditorului si a administratorului , transmite bunul si stabileste un termen in care acesta trebuie vindut. Daca creditorul nu l-a vindut in termen, bunul va fi vindut de administrator care va plati din banii obtinuti creanta creditorului garantat si va depune in masa debitoare banii ramasi. In cazul in care debitorul detine dreptul de folosinta asupra unor obiecte transmise de fondatori in capitalul social pentru un anumit termen se poate crea o situatie 5 pct. problematica. Astfel aceste drepturi fiind incluse in activele debitorului , pot fi vindute de administrator pentru o perioada de pina la expirarea termenului stability de actul constitutive, dupa care bunul se reintoarce in posesiunea proprietarului . in acest caz nu este exclusa posibilitatea ca anume fondatorul proprietar sa cumpere dreptul de folosinta asupara bunului sau pentru perioada de pina la expirarea termenului satabilit de actul constitutive al debitorului. Consultaţi administratorul insolvabilităţii care a descoperit că administratorul 7 pct. persoanei juridice insolvabile anterior intentării procesului de insolvabilitate a încheiat anumite acte juridice reprobabile, inclusiv: a) cu 30 luni până la intentarea procesului de insolvabilitate a vândut cu doar 300 mii lei o clădire al cărei preţ de piaţă era de 2 mln. lei; b) cu doi ani până la intentare a donat un automobil fundaţiei „Secolul 21”; c) cu două zile înainte de intentarea procesului a vândut marfă unui întreprinzător; d) în ziua intentării procesului de insolvabilitate a încheiat un contract de gaj prin care a garantat executarea unei datorieâi anterioare. Întocmiţi o notă explicativă în care înseraţi răspunsul la întrebările sus puse? Nulitatea unor acte anterioare procedurii de lichidare. Conform art 113, L insolvabilitatii, administratorul poate intenta procese in judecata pentru anularea actelor juridice incheiate de debitor pana la intentarea procesului de insolvabilitate daca acestea l-au pagubit pe debitor. Dintre aceste acte pot fi evidentiate cele cu titlu

gratuit, actele frauduloase si actele prin care s-a urmarit satisfacerea cerintelor unor creditori in detrimentul altora. a)orice act juridic al debitorului incheiat cu cel mult 3 ani pana la data inaintarii cererii introductive poate fi anulat, daca este fictiv sau fraudulos (art 113 al 1, lit a), sau daca in el prestatia debitorului este vadit mai mare decat cea primita (art 113 lit.c). b) potrivit art 113 al (1) lit b), administratorul poate intenta o actiune in anularea contractelor debitorului savarsite cu cel mult 3 ani pana la data intentarii procesului de insolvabilitate daca prin aceste contracte s-a facut un transfer cu titlu gratuit a bunurilor debirorului catre alte persoane. Acte cu titlu gratuit in sensul acestor norme sunt considerate si contractele de donatie. Legea face exceptii numai pentru actele juridice de indeplinire a unor obligatii morale sau pentru actele privind binele public, in care generozitatea donatorului este proportionala cu patrimoniul sau. Aici legiuitorul se refera la actele de binefacere, la sponsorizarile efectuate in favoarea persoanelor sarace, studentilor, oamenilor de stiinta, celor care au suportat consecintele unor calamitati naturale, care, de regula, nu au posibilitatea de a restitui suma obtinuta candva. nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 39. Procedura simplificată a falimentului Conţinutul subiectului puncte Descrieţi procedura simplificată a falimentului, concomitent indicând şi persoanele 3 pct. cărora ea le este aplicabilă. Procedura simplificata de faliment se aplica debitorilor aflati in stare de insolvabilitate care se incadreaza in una din urmatoarele categorii: - Intreprinzatori individuali, gospodarii taranesti, titulari ai patentei de intreprinzator - P juridice care nu detin careva bunuri pentru acoperirea cheltuielilor procesului si niciun creditor sau tert nu se ofera sa acorde ori garanteze sumele corespunzatoare - Societati comerciale si necomerciale, in cazul dezolvarii acestora pina la depunerea cererii itroductive - Debitori care nu pot alege calea alternativa de restructuare Comparaţi procedura simplificată a falimentului cu procedura falimentului insistând 5 pct. asupra distinciilor esenţiale. Diferenta dintre cele doua procedura o gasim in cazul persoanelor care sunt aplicabile, astfel procedura simplificata se aplica urmatoarelor categorii: Intreprinzatori individuali, gospodarii taranesti, titulari ai patentei de intreprinzator P juridice care nu detin careva bunuri pentru acoperirea cheltuielilor procesului si niciun creditor sau tert nu se ofera sa acorde ori garanteze sumele corespunzatoare Societati comerciale si necomerciale, in cazul dezolvarii acestora pina la depunerea cererii itroductive Debitori care nu pot alege calea alternativa de restructuare ======Deci facem concluzia ca procedura de faliment este intentata in calitate de exceptie doar atunci cand incercarea de a restabili situatia debitorului a esuat, iar

1.3 .

nr. 1.1 .

procedura accelerata de faliment se aplica atunci cand nu se aplica procedura de restructurare, iar masa debitoare este critica, astfel incat daca nu se actiona imediat nu vor ajunge surse nici pentru cheltuielile de judecata. Cooperativa de producţie “Tigreanu” se află în proces de lichidare voluntară. 7 pct. Lichidatorului acestei întreprinderi întocmind bilanţul de lichidare a descoperit că valoarea de piaţă a imobilelor cooperativei este mult mai mică decât valoarea de bilanţ a acestora. Respectiv, făcând o inventariere repetată a stabilit că activele cooperativei sunt mai mici decât datoriile pe care aceasta le are faţă de cei 4 creditori ai săi. Lichidatorul consideră că trebuie să depună în instanţa de judecată competentă o cerere de intentare a procesului de insolvabilitate. Juristul cooperativei îi sugerează lichidatorului ideia că dacă el ar discuta cu creditorii cooperativei pentru a continua procesul de lichidare voluntară şi să nu mai intenteze procesul de insolvabilitate. Întocmiţi o notă explicativă pronunţându-vă asupra celor două versiuni de lichidare propuse de lichidator şi jurist. Lichidatorul este nevoit sa declare starea de insolvabilitate daca din proiectul de lichidare reiesa ca pasivele sunt mai mari decat activele, totusi, daca are acordul tuturor creditorilor si avand in vede termenul indelungat al procesului de insolvabilitate, dar si cheltuielile pe care le implica, se permite ca lichidatorul sa duca la bun sfarsit procedura de lichidare , fara a intenta procedura de insolvbilitate. Subiectul 40. Constituirea societăţii pe acţiuni (SA). Conţinutul subiectului Descrieţi procedura de constituire a SA în baza dispoziţiilor Codului civil. Avem doua procedurii de constituire a SA : in baza Legii cu privire la SA (prevede 5 operatiuni de constituire) si in baza Codului civil (3 operatiuni): semnarea actului de constituire, inregistrarea societatii, inregistrarea actiunilor emise la fondare. Conform codului civil SA este societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sînt garantate cu patrimoniul societăţii. Societatea pe acţiuni poate fi constituită de una sau de mai multe persoane. Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile societăţii. Ei suportă, în limitele participaţiunii lor la capitalul social, riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii. Acţionarul care nu a vărsat în termen aportul subscris răspunde subsidiar pentru obligaţiile societăţii, în limita părţii nevărsate. Tot conform cod civ SA se constituie in baza actului de constituire. Conform art157 actul de constituire al societăţii pe acţiuni trebuie să se indice: a) numele sau denumirea fondatorilor; b) cuantumul capitalului social; c) numărul, tipul şi valoarea nominală a acţiunilor; clasele de acţiuni şi numărul de acţiuni de fiecare clasă; d) mărimea aportului şi numărul de acţiuni atribuit fiecărui fondator; f) modul de ţinere a registrelor societăţii; 3 pct. g) ordinea de încheiere a contractelor cu conflict de interese. Referitor la constiture mai face parte si capitalul social al societăţii pe acţiuni Mărimea minimă a capitalului social al societăţii pe acţiuni este stabilită prin lege. Capitalul social al societăţii pe acţiuni se formează prin plasarea acţiunilor între acţionari şi reprezintă valoarea aporturilor în numerar şi în natură vărsate proporţional numărului şi valorii acţiunilor subscrise. Acţiunile emise la constituirea societăţii pe acţiuni se plasează integral între

puncte 3 pct.

1.2 .

fondatori. Fondatorii sînt obligaţi să plătească acţiunile subscrise pînă la înregistrarea societăţii pe acţiuni dacă aportul este în numerar sau în termen de 30 de zile de la înregistrarea de stat dacă aportul este în natură. În cazul în care valoarea activelor nete ale societăţii pe acţiuni, la expirarea a 2 ani financiari consecutivi, s-a redus sub minimul stabilit de lege, iar adunarea generală a acţionarilor nu a luat nici o hotărîre conform legii, societatea se dizolvă Comparaţi procedura de constituire a S.A. reglementată de Codul civil cu cea 5 pct. reglementată de Legea nr.1134/1997 cu privire la societăţile pe acţiuni explicând deosebirea şi recomandând soluţia corectă. Procedura de constituire a SA reglementata de Codul Civil difera de proced de constituire reglem de leagea cu priv la SA prin faptul ca legea descrie mai amanuntit procedura de constituire. Conform C.civil constituirea se face doar in baza actului de constituire, pe cind legea mai prevede si infiintarea SA nu numai in baza actului de constit ci si in baza incheierii unui contract de act de societate intre fondatori, subscrierea lor la actiunile plasate si tinerea donarii constitutive. Atit C.civ cit si legea prevad faptul ca infiintarea SA poate fi facuta si de o singura pers fizica. Spre deosebire de C.civ leagea cuprinde dispozitii mult mai vaste in legatura cu fondatorii societatii. Astfel leagea spune ca fondatori ai societăţii sunt persoanele fizice şi juridice care au luat decizia de a o înfiinţa. Fondatori ai societăţii pot fi persoane fizice capabile şi persoane juridice din Republica Moldova, din alte state, apatrizi, precum şi state străine şi organizaţii internaţionale. În calitate de fondatori ai societăţilor, în numele Republicii Moldova sau al unităţilor administrativ-teritoriale, apar autorităţile publice determinate de legislaţie. Întreprinderile de stat şi municipale sînt în drept să fondeze societăţi în temeiul autorizaţiilor autorităţilor publice. Numărul fondatorilor societăţii pe acţiuni nu este limitat. Societatea poate fi înfiinţată de un singur fondator (alcătuită dintr-un singur acţionar) numai în cazul în care fondatorul (acţionarul) nu este o altă societate comercială alcătuită dintr-o singură persoană. Fondatorii sînt în drept să săvîrşească numai acţiuni ce ţin de înfiinţarea societăţii şi numai în limitele stabilite de contractul de societate. Tot legea mentioneaza si faptul ca nu pot fi fondatori persoanele declarate incapabile sau persoanele condamnate pentru escrocherie, sustragere de bunuri din avutul proprietarului prin însuşire, delapidare sau abuz de serviciu, înşelăciune sau abuz de încredere, fals, depoziţie mincinoasă, dare sau luare de mită, precum şi

1.3 .

pentru alte infracţiuni prevăzute de legislaţie dar care nu şi-au ispăşit definitiv pedeapsa. C.civil dupa cum am mentionat, spune ca SA se infiinteaza in baza actului de constituire, pe cind legea indica expres modalitatea acestui act care este “contractul de societate”. Contractul de societate are prioritate faţă de statutul societăţii pînă la înregistrarea ei de stat. Efectul contractului de societate (declaraţiei de constituire a societăţii) încetează după înregistrarea de stat a societăţii şi executarea de către fondatori a tuturor obligaţiilor lor. Informaţiile din documentele de constituire ale societăţii nu pot fi obiect al secretului comercial. Modificările şi completările operate în documentele de constituire ce ţin de modificarea datelor de identificare, a denumirii şi adresei juridice a societăţii se prezintă Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, în termen de 15 zile lucrătoare de la data Înregistrării acestor modificări, pentru introducerea lor în Registrul de stat al valorilor mobiliare. În acest scop se vor prezenta următoarele acte: a) cererea privind operarea modificărilor în Registrul de stat al valorilor mobiliare; b) originalul sau copia autentificată notarial a deciziei Camerei Înregistrării de Stat privind modificarea documentelor de constituire ale societăţii; c) originalul (originalele) Certificatului înregistrării de stat a valorilor mobiliare; d) copia dispoziţiei de plată pentru achitarea taxei în mărimea stabilită de Legea privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Contractul de societate trebuie sa contina: numele fondatorilor; scopul si obiectul activitatii societatii; nr de actiuni plasate in infiintarea soc; modul si termenele de infiintare; marimea capitalului social; etc. S.A. „Pur”, societate cu acţionar unic, a decis să fondeze o S.A „Mixt” în care să fie 7 pct. fondator unic. În acest scop s-a adresat la Organul Înregistrării de Stat cu o cerere şi a prezentat actele nesare pentru înregistrarea acesteia. Registratorul a refuzat înregistrarea S.A. „Mixt”, motivând că este interzisă de lege constituirea acesteia. S.A. „PUR” a atacat decizia Organului de înregistrare în judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul? Raspuns: instanta va respinge solicitarea SA “PUR”, CIS proceding corect in refuzul inregistrarii SA “MIXT”. Instanta de judecata va hotari de a mentine refuzul camerei de inregistrarii de stat motivind hotarirea in baza art 31 legii cu priv la SA care spune ca SA poate fi inregistrata si de un singur fondator, numai in cazul in care fondatorul nu este o alta soc comerciala alcatuita dintro singura persoana. Astfel persoana care a cerut inregistrarea mai era unic fondator al altei SA, de asta a si fost refuzata

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 41. Drepturile acţionarilor Conţinutul subiectului puncte Identificaţi drepturile acţionarului referindu-vă şi la drepturile celor care deţin 5%, 3 pct. 10% şi 25 % din acţiunile cu drept de vot ale societăţii. Acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute la art.25, au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:     a) să introducă chestiuni în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor;     b) să propună candidaţi pentru membrii consiliului societăţii şi ai comisiei de cenzori;     d) să ceară convocarea şedinţei extraordinare a consiliului societăţii. Acţionarii care deţin cel puţin 10% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute sus au de asemenea dreptul, în modul prevăzut de prezenta lege, de alte acte legislative şi de statutul societăţii:     a) să ceară stabilirea costului plasării acţiunilor societăţii, în temeiul raportului organizaţiei de audit sau al altei organizaţii specializate ce nu este persoană afiliată a societăţii;     b) să ceară efectuarea de controale extraordinare ale activităţii economico-financiare a societăţii;     c) să adreseze instanţei judecătoreşti cerere de reparare a prejudiciului cauzat societăţii de persoanele cu funcţii de răspundere în urma încălcării intenţionate sau grave de către acestea a prevederilor prezentei legi sau ale altor acte legislative. Acţionarii care deţin cel puţin 25% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, pe lîngă drepturile prevăzute susau de asemenea dreptul să ceară convocarea adunării generale extraordinare a acţionarilor în modul stabilit de prezenta lege şi de statutul societăţii. Clasificaţi drepturile acţionarilor în patrimoniale şi nepatrimoniale făcându-le o scurtă 5 pct. analiză. Drepturi patrimoniale: - dreptul la dividente = profit sub forma de dividente. Se calculeaza si se platesc proportional valorii nominale ale actiunilor detinute de actionar, numarului si claselor acestuia. Marimea lor se stabileste la AG a actionarilor. - Dr la o cota parte asupra bunurilor soc in cazul lichidarii ei. Se repartizeaza proportional nr si valorii actiunilor detinute. - Dreptul de a instraina actiunile, daca soc e de tip inchis atunci aparebolig de respectare a dreptului de preemtiune al actionarilor. - Dreptul de preemtiune asupra actiunilor emisiunilor suplimentare. Acţionarul care deţine acţiuni cu drept de vot sau alte valori mobiliare ale societăţii care pot fi convertite în acţiuni cu drept de vot are dreptul de preempţiune asupra acţiunilor cu drept de vot ce se plasează sau asupra altor valori mobiliare ale societăţii care pot fi convertite în acţiuni cu drept de vot.  - Dreptul de a cere rascumpararea actiunilor Acţionarul minoritar care a obţinut acţiunile contra bonuri patrimoniale sau succesorul de drept al acestuia are dreptul să ceară oricînd persoanei care deţine, de sine stătător sau în comun cu persoanele sale afiliate, mai mult de 90% din volumul total de acţiuni cu drept de vot ale unei societăţi (în continuare – acţionar majoritar) ca aceasta să-i cumpere acţiunile deţinute în modul stabilit la art. 261. - Alte dr patrimoniale ale actionarilor. Drepturi nepatrimoniale: - Dreptul de a participa la AG – il au toti actionarii indiferent de tipul de actiuni detinute. - Dreptul de vot in sedinta adunarii generale il au doar actionarii cu actiuni

-

1.3 .

nr. 1.1 .

1.2 .

ordinare. Si cel cu actiuni preferentiale pot avea drept de vot prin exceptie daca actul de constituire sau legea prevede astfel. Dreptul de a alege si de a fi ales in organele societatii. Dreptul actionarului de a fi informat despre activ soc , sa ia informatie de cartile contabile si alte informatii. Alte drepturi.

Acţionarul S.A. “VIVAN” Filip Timizeanu a depus o cerere în judecată, solicitând 7 pct. anularea hotărârii adunării generale a acţionarilor de majorare a capitalului social şi încasarea prejudiciului suportat. În motivare acţionarul a explicat că el nu a ştiut de majorarea capitalului social, şi a invocat faptul că până la majorare deţinea 40 % din acţiunile ordinare ale societăţii, iar după majorarea capitalului social el a rămas să deţină numai 20 %. De asemenea a fost invocat faptul că activele societăţii la momentul majorării capitalului social depăşeau mărimea capitalului social cu 100% şi în procesul de majorare noii acţionari au plătit numai valoarea nominală. În referinţa sa, S.A. „VIVAN” a respins cererea acţionarului, considerând-o neîntemeiată. Întocmiţi o notă explicativă în care trebuie să vă expuneţi opinia privind soluţia asupra litigiului descris supra? Litigiul va fi solutionat astfel: instanta va lua hotarirea de anulare a majorarii capitalului social deoarece majorarea trebuie facuta cu decizia tuturor actionarilor, cf Legii cu privire la SA. Respectiv Timizeanu nu a fost anuntat despre intentia societatii de a mari capitalul si astfel ia fost incalcat dreptul de a participa la adunarile generale ale societatii. Deasemenea a mai fost incalcat dreptul de informare si anume informatia despre starea actiunilor sale nefiind informat despre micsorarea actiunilor sale din cauza maririi capitalului social. Subiectul 42. Acţiunile - valori mobiliare ale societăţii pe acţiuni. Conţinutul subiectului puncte Relataţi despre acţiune ca valoare mobiliară şi despre drepturile acordate de aceasta 3 pct. titularului. conform legii SA -Acţiunea este un document, care poate fi in forma de certificat sau inscriere in contul personal sau care atestă dreptul proprietarului lui (acţionarului) de a participa la conducerea societăţii, de a primi dividende, precum şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia. Drepturile acordate de actiune titularului sunt: -de a participa la conducerea societatii - de a primi dividende -de a primi o parte din bunuri in caz de lichidare a societatii Clasificaţi acţiunile – valori mobiliare după criteriile cunoscute explicându-le esenţa. a) dupa volumul drepturilor incorporate in ele ---actiunea ordinara- conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia. ---preferentiala- dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor anunţate şi la cuantumul dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie în cazul lichidării ei. b) dupa metoda de legitimare a detinatorului ---actiunea la purtator- o actiune care acorda posesprului drepturi incorporate si transmiterea ei se face fara vreo formalitate de inregistrare ---actiune nominative- are inscris numele, denumirea actionarului daca este materializata si se transmite prin inscrierea datelor dobinditorului in registrul actionarilor societatii emitente.

5 pct.

c) dupa forma lor de emisiune --- actiune materializata- care este un titlu financiar in forma de certificate, confectionat prin metoda tipografica, adica un document pe hirtie, de plastic sau de alt material in care se inscriu anumite date --- act nematerializata- este un titlu financiar in forma de inscriere in contul personal inclusiv pe suport electronic d) dupa autorizarea lor spre plasare sau de plasare a lor --- act autorizate spre plasare- actiuni al caror numar se indica expres in actul de constituire inregistrate in registrul de stat al valorilor mobiliare --- act plasate- cele platite in intregime de primii lor achizitori si trecute in registrul de stat al valorilor mobiliare iar subscriitorii inscrisi in registrul actionarilor e) dupa aflarea lor in circulatie sau de tezaur --- act aflate in circulatie- este acţiunea plasată ce aparţine acţionarului societăţii. --- act de tezaur- este acţiunea plasată a societăţii, achiziţionată sau răscumpărată de ea de la acţionarul societăţii. f) dupa valoarea lo nominala sau valoarea lor fixate ---act cu valoare nominala- act a caror valoare nominala se indica in actele de constituire al societatii, in hotarirea si prospectul de emisiune si se inscrie in reg se stat a val mobiliare ---act cu valoare fixate- acelea care nu au valoare nominala, valoarea lor determinindu-se prin impartirea maririi capitalului social la nr total de actionari.

1.3 .

S.A. „RVN” a emis acţiuni ordinare şi acţiuni preferenţiale şi le-a înregistrat în modul 7 pct. stabilit. Constantin Verega a procurat 10% din acţiunile preferenţiale. Venind la adunarea generală a acţionarilor Constantin Verega a descoperit că din cei prezenţi numai el este deţinător de acţiuni preferenţiale şi, culmea lui nu i s-a permis să voteze la şedinţă cu acţiunile deţinute. Întocmiţi o notă explicativă şi consultaţil pe Constantin Verega cu privire la tipurile de acţiuni existente, drepturile pe care le acordă acţiunile preferenţiale şi menţionaţi dacă mai există şi alte clase de acţiuni preferenţiale. Societatea este în drept să plaseze acţiuni ordinare şi preferenţiale.  Acţiunea ordinară conferă proprietarului ei dreptul la un vot în adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a primi o cotă-parte din dividende şi o parte din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia.  Acţiunea preferenţială dă proprietarului ei drepturi (privilegii) suplimentare faţă de proprietarul acţiunii ordinare referitor la ordinea primirii dividendelor şi la cuantumul dividendelor, precum şi la ordinea primirii unei părţi din bunurile societăţii care se distribuie în cazul lichidării ei. Acţiunea preferenţială nu dă drept de vot proprietarului ei, dacă prezenta lege nu prevede altfel.  Acţiunea preferenţială dă proprietarului ei dreptul la primirea unei părţi din bunurile societăţii în cazul lichidării acesteia într-un cuantum corespunzător valorii de lichidare a acestei acţiuni.  Acţiunile ordinare pot fi doar de o singură clasă. Acţiunile preferenţiale pot fi de o singură clasă sau de mai multe clase.  Societatea este în drept să plaseze acţiuni preferenţiale cu dividende fixate sau nefixate.  Acţiunile preferenţiale cu dividende fixate pot fi cumulative, parţial cumulative sau necumulative.  Acţiunile cumulative acordă proprietarilor lor dreptul de a primi, printr-un singur vărsămînt, toate dividendele acumulate într-o anumită perioadă de timp sau dreptul de a primi dividende în următoarea perioadă dacă societatea nu le-a plătit în perioada precedentă.     (5) Acţiunile parţial cumulative dau dreptul de a primi o parte din dividendele acumulate, iar acţiunile necumulative nu dau un asemenea drept.      (6) Acţiunea preferenţială cu dividende fixate nu dă proprietarului ei dreptul la vot în adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia cazurilor: 

    a) neachitarea în termenul stabilit a dividendelor anunţate, neincluderea în ordinea de zi a ultimei adunări generale ordinare anuale a acţionarilor a chestiunii privind plata dividendelor pentru acţiunile preferenţiale, neadoptarea la ultima adunare generală ordinară anuală a acţionarilor a hotărîrii de plată a dividendelor sau adoptarea hotărîrii privind plata dividendelor în cuantum incomplet, ori neadoptarea la ultima adunare generală ordinară anuală a acţionarilor a hotărîrii de plată, în conformitate cu prevederile statutului societăţii, a dividendelor acumulate. Dreptul de vot încetează după plata în întregime a dividendelor; b) luarea de către adunarea generală a acţionarilor a hotărîrii privind modificarea drepturilor proprietarilor de acţiuni preferenţiale în legătură cu reorganizarea ori lichidarea societăţii, cu emiterea suplimentară de acţiuni preferenţiale de altă clasă care dau proprietarilor lor drepturi suplimentare faţă de proprietarii acţiunilor preferenţiale plasate, sau din alte motive prevăzute de legislaţia privind piaţa de capital sau de statutul societăţii.

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 43. Obligaţiunile – valori mobiliare a societăţii pe acţiuni. Conţinutul subiectului puncte Descrieţi obligaţiunea ca valoare mobiliară emisă de societatea pe acţiuni referindu-vă 3 pct. la drepturile acordate de obligaţiune titularului. Obligaţiunea este un titlu financiar de împrumut care atestă dreptul deţinătorului de obligaţiuni de a primi de la emitentul ei valoarea nominală sau valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite prin decizia de emitere a obligaţiunilor. Obligatiunea acorda urmatoarele drepturi: -de a primi de la emitentul ei valoarea nominala; - de a primi valoarea nominală şi dobînda aferentă în mărimea şi în termenele stabilite; Deţinătorii de obligaţiuni apar în calitate de creditori ai societăţii. Deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit. Termenul de circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an. Obligaţiunile se plătesc numai cu mijloace băneşti Comparaţi obligaţiunile cu acţiunile ca şi valori mobiliare. Obligatiuni Actiuni Obligaţiunea este un titlu financiar de Fractiune din capitalul social al soc pe actiuni împrumut care atestă dreptul deţinătorului de detinuta de pers care a adepus aportul la cap obligaţiuni de a primi de la emitentul ei social sau de pers care a cumparat actiune pe valoarea nominală sau valoarea nominală şi piata secundara sau la o emisiune dobînda aferentă în mărimea şi în termenele suplimentara. stabilite prin decizia de emitere a Fondatorul devine actionar de la data obligaţiunilor.  inregistrarii de stat a soc pe actiuni. Actionarii Acestea dau detinatorilor calitatea de creditor sunt egali in drepturi, cu exceptia cazului cind al societatii, avind dreptul de aobtine dobinda actiunile sunt de tipuri sau clase diferite. promise indifferent de faptul daca soc are sau Este in esenta un drept de creanta complex in nu beneficii. Cind soc se lichideaza raport cu soc fondata. Acest drept de creanta obligatarilor li se vor restitui pina la impartireaincorporeaza dreptul de: a particip la cond soc averii intre actionari, sumele pe care le-au pe actiuni, de a primi dividente si o parte din platit pentru obligatiuni. bunurile soc in cazul lichidarii ei. Actionarul Obligatiunile sunt subscrise numai contra poate instraina actiunile sale. mijloacelor banesti. Caractere: Valoarea nominală a obligaţiunii societăţii - fractiuni ale cap social trebuie să se împartă la 100 de lei. Termenul de - au valoare egala

5 pct.

circulaţie a obligaţiunilor va fi de cel puţin un an.   Obligaţiunile nu pot fi plasate în scopul de a constitui, întregi sau majora capitalul social al societăţii.  Deţinătorii de obligaţiuni au dreptul preferenţial faţă de acţionari la primirea unei părţi din profitul societăţii sub formă de dobîndă sau alt profit. 

1.3 .

nr. 1.1 .

1.2 .

-

sunt indivizibile( actiunile ordinare) titluri negociabile si transmisibile

Alexei Luţcanu a dobândit prin moştenire 100 de obligaţiuni emise de S.A. 7 pct. „Frigorifer”. Obligaţiunile sunt nominative, nematerilizate, convertibile în valori mobiliare cu drept de vot şi care prevăd o dobândă anulă de 20%. Moştenitorul solicită asistenţă juridică cu explicaţia ce înseamnă obligaţiuni nominative, nematerializate şi convertibile în valori mobiliare cu drept de vot şi dacă le-ar putea el transroma în mijloace băneşte. Întocmiţi o notă explicativă cu răspunsul la întrebările menţionate. Obligatiunile nominative sunt acele obligatiuni care au inscris numele detinatorului si acestea urmeaza a fi inscrise in registrul obligatiunilor. Obligatiunile nematerializate: este un titlu financiar in forma de inscriere facuta in contul personal, inclusiv pe suport electronic. Drept document de confrimare serveste hotarirea privind emiterea obligatunii si extrasul din registru. Proprietarul valorii nematerializate se identifica prin inscrierea in registru detinatorilor de obligatiuni sau in documentele de evidenta a acestora. Se instraineaza dupa modelul cesiunii drrepturilor. Obligatiuni convertibile: sunt acele obligatiuni care pot fi schimbate in actiunile societatii fie prin emisiune suplimentara fie din actiunile de tezaur ale societatii. Da, pot fi schimbare exclusiv prin mijloace banesti. Subiectul 44. Tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile hârtii de valoare. Conţinutul subiectului Caracterizaţi tranzacţiile societăţii pe acţiuni cu propriile valori mobiliare.

puncte 3 pct.

Tranzactiile SA cu propriile hartii de valoare sunt: - Achizitionarea – o operatiune de cumparare de catre societati a propriilor actiuni din propria initiativa in cazul reducerii capitalului social sau al prevenirii scaderi cursului actiunilor. - Rascumpararea – este procedeul de rascumpare a actiunilor la cererea actionarilor in cazurile prevazute de lege. - Convertirea – este operatiunea de schimbare a unor category de valori mobiliare pe altele ori a unei clase de valori mobiliare pe alte clase. Consolidare si fractionarea actiunilor societatii - este procedeul de inlocuire a actiunilor cu numar m mic de actuni si majorarea proportionala a valorilor nominale.

Comparaţi procedura de achiziţionare a propriilor acţiuni cu procedeul de 5 pct. răscumpărare a propriilor acţiuni de către societatea pe acţiuni emitentă. Articolul 78. Achiziţionarea de către societate a acţiunilor plasate      (1) Acţiunile plasate de societate se achiziţionează de societate la propunerea sa, conform procedurii stabilite de Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Societatea este în drept să achiziţioneze acţiunile plasate de ea numai în scopurile prevăzute de prezenta lege sau de statutul societăţii.      (3) Hotărîrea de achiziţionare de către societate a acţiunilor plasate de ea se ia de:      a) adunarea generală a acţionarilor, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul reducerii capitalului social sau cedării către acţionarii şi salariaţii societăţii a unui anumit număr de acţiuni proprii;   b) consiliul societăţii, la achiziţionarea acţiunilor plasate în scopul prevenirii scăderii cursului lor. (4) În hotărîrea societăţii privind

achiziţionarea acţiunilor plasate de ea vor fi indicate clasele şi numărul lor, preţul de achiziţie, forma de plată şi termenul în decursul căruia are loc achiziţionarea. Preţul de achiziţie va fi echivalent cu preţul determinat în conformitate cu art. 79 alin. (5). (5) Societatea este obligată să aducă la cunoştinţa fiecărui acţionar sau reprezentant legal al acestuia, sau custode al acţiunilor propunerea de achiziţionare a acţiunilor aflate în circulaţie ale societăţii şi/sau să publice propunerea sa. (6) Orice acţionar este în drept să vîndă acţiunile care îi aparţin, societatea fiind obligată să le achiziţioneze în condiţiile anunţate.      (7) Dacă numărul total de acţiuni care figurează în ofertele acţionarilor depăşeşte numărul de acţiuni anunţate pentru achiziţionare de către societate, acţiunile se achiziţionează proporţional numărului lor, indicat în fiecare ofertă.      (8) Societatea nu este în drept să achiziţioneze acţiuni plasate de ea:      1) în decursul unei luni pînă la începutul plasării acţiunilor emisiunii suplimentare, în procesul plasării acestor acţiuni, precum şi în decursul unei luni după plasarea lor;      2) dacă, conform ultimului bilanţ:      a) societatea este insolvabilă sau achiziţionarea acţiunilor plasate o va face insolvabilă; sau      b) valoarea activelor nete ale societăţii este mai mică decît valoarea capitalului ei social sau va deveni mai mică în urma achiziţionării acţiunilor plasate;     3) dacă, în urma unei astfel de achiziţii, numărul acţiunilor de tezaur va depăşi limita stabilită la art.13 alin.(6), cu excepţia situaţiilor enumerate la alin.(3).     (9) Societatea la care circulaţia valorilor mobiliare corespunde prevederilor art. II alin. (3) din Legea nr. 163-XVI din 13 iulie 2007 efectuează achiziţionarea acţiunilor plasate de ea în conformitate cu prevederile alin. (2)–(8) din prezentul articol. Răscumpărarea de către societate a acţiunilor plasate: Acţiunile plasate de societate se răscumpără de ea la cererea acţionarilor în cazurile prevăzute de prezenta lege, de legislaţia privind piaţa de capital sau de statutul societăţii. (2) Societatea va răscumpăra în mod obligatoriu acţiunile plasate de ea în cazul:      a) sosirii termenului de răscumpărare a acţiunilor, prevăzut în statutul societăţii; sau      b) operării în statutul societăţii a unor modificări ce limitează drepturile acţionarilor; sau      b1) convertirii acţiunilor de o clasă în acţiuni de altă clasă; sau  c) efectuării de către societate a unei tranzacţii  prevăzută la art. 82 alin. (1) lit. a) şi b), sau a unei tranzacţii cu conflict de interese; sau  d) reorganizării societăţii, potrivit hotărîrii adunării generale a acţionarilor;     e) neadoptării, la cererea acţionarilor, a hotărîrii de conformare a societăţii prevederilor art.39 alin.(6).      (3) Acţionarul este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor care îi aparţin dacă:      a) nu i s-a permis, fără temei legal, să participe la adunarea generală a acţionarilor la care s-a luat hotărîrea în unul din cazurile prevăzute la alin.(2) lit.b) - e); sau      b) el a votat pentru adoptarea hotărîrii prevăzute la alin.(2) lit.e) şi a cerut răscumpărarea acţiunilor în termenul prevăzut la alin.(6); c) şi-a exprimat dezacordul faţă de hotărîrile luate în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b)–d). La determinarea preţului de răscumpărare a acţiunilor vor fi aplicate prevederile art. 23 alin. (1) din Legea privind piaţa de capital. În cazul în care nu pot fi aplicate prevederile art. 23 alin. (1) din Legea privind piaţa de capital, preţul de răscumpărare va fi egal cu valoarea activelor nete ce revine la o acţiune, conform ultimei situaţii financiare a emitentului, calculată de societatea de audit sau, în cazul în care societatea nu este supusă controlului de audit obligatoriu, de comisia de cenzori. Răscumpărarea acţiunilor are loc numai după producerea evenimentului ce a condiţionat răscumpărarea. În cazul reorganizării societăţii prin fuziune, răscumpărarea are loc

1.3 .

nr. 1.1 .

1.2 .

pînă la eliberarea de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare a autorizaţiei de reorganizare. Termenul de depunere de către acţionari a cererilor de răscumpărare a acţiunilor ce le aparţin va fi de cel mult 3 luni de la data producerii evenimentului care a condiţionat răscumpărarea. Termenul de achitare a acţiunilor va fi de cel mult o lună de la data depunerii cererii de răscumpărare a acţiunilor. Dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor ce le aparţin îl au acţionarii incluşi în conturile și registrele Depozitarului central la data luării uneia din hotărîrile prevăzute la alin.(2) lit.b)-e).  Acţionarul nu este în drept să ceară răscumpărarea acţiunilor ce îi aparţin în cazul în care se ia hotărîrea de dizolvare a societăţii.   Alexandru Vetrescu este acţionar la S.A. „Victoria” şi nu este de acord cu Hotărârea 7 pct. de fuziune adoptată la Adunare Generală a Acţionarilor din 01.12.2017 potrivit căreia S.A. „Victoria” absoarbe S.A. „Favorit” care este în proces de restructurare pentru cauză de insolvabilitate. Alexandru Vetrescu solicită consultaţie de la avocat şi consideră că prin această absorbţie valoarea acţiunilor deţinute de el se va reduce substanţial şi pentru anul 2017 nu va primi dividente motiv pentru care a şi votat la AGA contra fuziunii. Întocmiţi o notă explicativă în care să sugeraţi o soluţie acţionarului A. Vetrescu? Urmeaza a-i fi rascumparate actiunile de catre societate la cererea acestuia. ??????????????????? Subiectul 45. Tranzacţiile de proporţii ale societăţii pe acţiuni. Conţinutul subiectului Descrieţi noţiunea de acte juridice (tranzacţii) de proporţii ale S.A.

puncte 3 pct.

  Articolul 82. Noţiunea de tranzacţie de proporţii      (1) Tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, în ceea ce priveşte:      a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului raport financiar; sau b) plasarea de către societate a acţiunilor cu drept de vot sau a altor valori mobiliare convertibile în astfel de acţiuni, constituind peste 25% din toate acţiunile cu drept de vot plasate ale societăţii; Comparaţi actele juridice încheiate de societatea pe acţiuni în mod obişnuit cu 5 pct. tranzacţiile de proporţii referindu-vă la distincţiile modului de încheiere şi efecte lor. Societatea pe actiuni ca pers jur si sub indepent al rap jur, este in drept sa incheie orice act uridic admis de legislatie. Dreptul de a semna acte jur in numele societatii il are admn sau pers carora li s-a delegat aceasta imputernicire. Pentru a proteja interesele societatii si implicit a actionarilor, de rea-credinta sau incompetenta admn, legiutiorul a stabilit anumite restrictii de incheiere a contractelor de proportii. Legiuitorul evidentiaza 3 categorii de acte de proportii: - acte privind procurarea sau instrainarea bunurilor - acte privind plasarea actiunilor societatii - acte privind achizitionarea actiunilor societatii. Admn pers juridice poate incheia liber oriee act juridic in valoare de pina la 25% din valoarea activelor societatii. Daca actele depasesc aceasta valoare si aceste contracte nu privesc genul de activ obisnuit al societ admn trebuie sa solicite acordul consiliului societ sau a AG.

Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în unanimitate de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei tranzacţii sînt bunurile a căror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii, în cazul în care statutul societăţii nu prevede o cotă mai mică sau dacă au fost plasate valori mobiliare conform art. 82 alin. (1) lit. b). Consiliul societăţii nu este în drept să adopte decizii care pot avea efecte asupra patrimoniului societăţii, precum se specifică la art.82 alin.(1) lit.a), din momentul în care societatea a primit aviz referitor la achiziţionarea de către orice persoană a unui număr de acţiuni care acordă controlul asupra societăţii. Dacă la luarea deciziei de încheiere a unei tranzacţii de proporţii prevăzute la alin.(1) consiliul societăţii nu a ajuns la unanimitate, el este în drept să înscrie această chestiune în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.      (4) Dacă în tranzacţia de proporţii a societăţii există conflict de interese, decizia de încheiere a acestei tranzacţii se ia respectîndu-se prevederile prezentului articol şi ale art.86. Achizitionarea unui important pachet de actiuni: Persoana fizică sau juridică care deţine, direct sau indirect, singură sau împreună cu persoanele care acţionează în mod concertat cu ea, mai mult de 50% din acţiunile cu drept de vot aflate în circulaţie ale unei societăţi sau din valorile mobiliare ce pot fi convertite ori oferă dreptul de procurare a acţiunilor cu drept de vot (în continuare – persoană care deţine mai mult de 50%) este obligată, dacă legislaţia nu prevede altfel, să efectueze, în termen de 3 luni de la data efectuării în conturile și registrele Depozitarului central a înscrierilor aferente achiziţionării de acţiuni, o ofertă de preluare obligatorie în conformitate cu Legea privind piaţa de capital. Pînă la îndeplinirea cerinţelor menţionate la alin. (3), persoana care deţine mai mult de 50% are dreptul la vot la adunarea generală a acţionarilor în limita a 25% din acţiunile cu drept de vot aflate în circulaţie ale societăţii. Numărul total al acţiunilor cu drept de vot care aparţin acestei persoane se va lua în calcul numai pentru stabilirea cvorumului la ţinerea adunării generale a acţionarilor. Persoana care deţine mai mult de 50% şi/sau reprezentanţii acesteia se înregistrează cu întregul pachet de valori mobiliare deţinut. 1.3 .

Ştefan Lucescu, deţine 15% din acţiunile ordinare ale S.A. “Fântâna” care, a depus o 7 pct. cerere de chemare în judecată de anulare a contractului de gaj prin care S.A. “Fântâna” garanta BCA “Prima” că, în cazul în care peste doi ani SRL “DERN” nu va restitui băncii împrumutul de 2 mln. euro, ea însăşi va onora această obligaţie în locul debitorului. În motivare reclamantul a aratat că suma de 2 mln de Euro indicată în contractul de gaj reprezintă o tranzacţie de proporţii ori reprezintă peste o 100% din capitalul social şi 52% din mărimea activelor S.A. “Fântâna”. Pârâtul S.A. “Fântâna” a menţionat în referinţă că, acţionarul Lucescu nu este în drept sa înainteze o asemenea acţiune, şi că garanţia a fost acordată pur formal, ori SRL „DERN” este o societate solvabilă şi BCA “Prima” nu va recurge nici odată la încasarea sumei de la garant. Întocmiţi o notă explicativă şi expuneţivă opinia faţă de eventualele soluţii ale litigiului. Conform legii cu privire la SA litigiul va fi solutionat in felul urmator: cererea lui Lucescu va fi respinsa deoarece conform legii decizia de incheiere de catre societate sau respectiv de anulare a unei tranzactii de proportii se adopta in unanimitate de toti membrii alesi ai consiliului societatii. Respectiv Lucescu s’a adresat din initiativa proprie de a anula contractul de gaj prin care SA Fintina garanta BCA Prima ca in cazul in care la scadenta contractului de gaj SRL Dern nu va restitui bancii 2miln. euro, Fintina isi va onora aceasta obligaitiile debitorului. Deci sa fi fost inaintata o pretentie in judecata din partea adunarii

generale a SA Fintina cererea putea fi admisa si solutionarea litigiului putea avea un alt efect. nr. 1.1 .

Subiectul 46. Adunarea generală a acţionarilor în societatea pe acţiuni (SA). Conţinutul subiectului Definiţi noţiunea de “adunare generală a acţionarilor” evidenţiind tipurile de adunări generale şi formele de ţinere a adunării generale. Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere al societăţii şi se ţine cel puţin o dată pe an. Adunarea generala a SA poate fi de 2 tipuri in dependenta de

puncte 3 pct.

regularitatea tinerii sedintelor a) AG ordinara-se convoaca cel putin o data pe an de regula dupa expirarea exercitiului financiar. Actul de constituire poate prevedea convocarea mai frecventa a AG b) AG extraordinara- se convoaca ori de cite ori este nevoie. Iar in functie de prezenta sa neprezenta actionarilor: a) cu prezenta actionarilor b)prin corespondenta c) in forma mixta Formele de tinere: Adunarea generală a acţionarilor se ţine cu prezenţa acţionarilor, prin corespondenţă sau sub formă mixtă. Adunarea generală anuală nu poate fi ţinută prin corespondenţă.  Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se ţine nu mai devreme de o lună şi nu mai tîrziu de două luni de la data primirii de către organul financiar corespunzător a dării de seamă anuale a societăţii. Societatea cu un număr de acţionari mai mare de 5000 este obligată să ţină adunări generale regionale dacă la două adunări anterioare n-a fost întrunit cvorumul prevăzut de prezenta lege. Ordinea de zi a acestor adunări va fi identică cu ordinea de zi a adunării ordinare anuale sau a celei extraordinare care nu a avut loc. Adunările generale extraordinare ale acţionarilor se ţin în temeiul prevăzut de lege, de statutul societăţii sau de adunarea generală. Termenul de ţinere a adunării generale extraordinare a acţionarilor se stabileşte prin decizia consiliului societăţii, dar nu poate depăşi 30 de zile de la data primirii de către societate a cererii de a ţine o astfel de adunare.

1.2 .

Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a acţionarilor referindu-vă în special la: persoanele care sunt în drept să dispună convocarea AGA, întocmirea ordinii de zi, informarea acţionarilor, deliberativitatea şi modul de adoptarea a hotărârilor. Adunarea generală ordinară anuală a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii. În cazul în care consiliul societăţii nu a aprobat decizia cu privire la ţinerea adunării generale ordinare anuale sau nu a asigurat ţinerea ei în termenul indicat la art. 51 alin. (3), aceasta se convoacă în modul stabilit pentru convocarea ei de consiliul societăţii, la decizia organului executiv al societăţii. Adunarea generală extraordinară a acţionarilor se convoacă de organul executiv al societăţii în temeiul deciziei consiliului societăţii sau, în anumite cauri de organului executiv. Ordinea de zi a adunării generale ordinare anuale a acţionarilor, lista candidaţilor în organele de conducere ale societăţii se întocmesc de consiliul societăţii sau de către organul executiv în temeiul art. 53 alin. (2), ţinîndu-se cont, în mod obligatoriu, de cererile acţionarilor care deţin cel puţin 5% din acţiunile cu drept de vot ale societăţii, precum şi de cererile acţionarilor prevăzute la art.39 alin.(6). Chestiunile propuse pentru a fi înscrise în ordinea de zi a adunării generale anuale a acţionarilor vor fi formulate în scris, indicîndu-se motivele înscrierii lor, numele şi prenumele (denumirile) acţionarilor care propun chestiunea, precum şi clasele şi numărul de acţiuni care le aparţin. Lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală se întocmeşte de Depozitarul central la data fixată de consiliul societăţii. În cazul societăţilor entităţi de interes public, informaţia despre ţinerea adunării

5 pct.

1.3 .

generale a acţionarilor:     a) se publică pe pagina web a societăţii; şi      b) se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, dacă hotărîrea adunării generale a acţionarilor sau statutul societăţii nu prevede alt organ de presă. Adunarea generală a acţionarilor are cvorum dacă, la momentul încheierii înregistrării, au fost înregistraţi şi participă la ea acţionarii care deţin mai mult de jumătate din acţiunile cu drept de vot ale societăţii aflate în circulaţie, sub condiţia că statutul societăţii nu prevede un cvorum mai mare.  Dacă adunarea generală a acţionarilor nu a avut cvorumul necesar, adunarea se convoacă repetat. Decizia privind convocarea repetată a adunării generale a acţionarilor se ia în termen de 10 zile de la data la care a fost fixată iniţial ţinerea adunării generale. La adunarea generală a acţionarilor, votul poate fi deschis sau secret. La adunările generale ţinute prin corespondenţă sau sub formă mixtă, votul va fi numai deschis.  otărîrile adunării generale a acţionarilor asupra chestiunilor ce ţin de competenţa sa exclusivă se iau cu două treimi din voturile reprezentate la adunare, cu excepţia hotărîrilor privind alegerea consiliului societăţii care se adoptă prin vot cumulativ şi a hotărîrilor asupra celorlalte chestiuni care se iau cu mai mult de jumătate din voturile reprezentate la adunare.  Pentru luarea hotărîrilor asupra unor chestiuni referitoare la activitatea societăţii, statutul acesteia poate prevedea cote mai mari de voturi decît cele stabilite la alin.(2).  La adunarea generală a acţionarilor, votarea se face după principiul “o acţiune cu drept de vot  - un vot”, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege. Rezultatul votului la adunarea generală a acţionarilor se înregistrează într-un procesverbal, care se semnează de membrii comisiei de numărare a voturilor şi de membrii comisiei de cenzori.  Cetăţenii Gavriil Jardan şi Andrei Corlăteanu sunt acţionari ce deţin 39% din acţiunile 7 pct. ordinare ale S.A. „Nucul”, au depus în instanţa de judecată o cerere prin care solicită anularea deciziei Organului Înregistrării de Stat prin care a fost înregistrată în Registrul de Stat al Persoanelor Juridice modificarea actului de constituire a S.A. „Nucul” şi implicit majorarea capitalului social cu 100 %, efectuate prin hotărârea adunării generale din 20.08.2012. Acţionarii reclamanţi susţin că au participat la adunarea generală, au votat împotriva hotărârii de majorare a capitalului social şi deci hotărârea nu a fost adoptată. Ceilalţi acţionari, precum şi Organul Înregistrării de Stat afirmă că hotărârile AGA au fost adoptate cu majoritatea de voturi necesară şi nu există temei de nulitate a hotărârii. Întocmiţi o notă informativă şi expuneţi-vă opinia faţă de situaţia juridică creată şi respecitiv faţă de eventuala soluţie judiciară. exista temei de nulitate, deoarece hotarirea cu privire la modificarea capitalului social se adopta cu votul a 2/3 din voturile reprezentate la adunare, nu doar cu o majoritate simpla. Se va anula decizia CIS prin care a fost inregistrata modificarea actului de constituire a SA si implicit majorarea capitalului social.

nr. 1.1 .

Subiectul 47. Consiliul societăţii pe acţiuni. Conţinutul subiectului Caracterizaţi Consiliul ca organ al societăţii pe acţiuni şi atribuţiile acestuia, referinduvă şi la situaţia când el este ca şi organ obligatoriu şi când când nu este obligatoriu. Consiliul societăţii reprezintă interesele acţionarilor în perioada dintre adunările generale şi, în limitele atribuţiilor sale, exercită conducerea generală şi controlul asupra activităţii societăţii. Consiliul societăţii este subordonat adunării generale a acţionarilor. În societatea cu un număr de acţionari mai mic de 50, atribuţiile consiliului societăţii pot fi exercitate de adunarea generală a acţionarilor.

puncte 3 pct.

    (2) Consiliul societăţii, conform prezentei legi şi/sau statutului societăţii, are următoarele atribuţii:      a) decide cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor şi întocmirea listei candidaţilor pentru alegerea organelor de conducere ale societăţii;  b) aprobă valoarea de piaţă a bunurilor care constituie obiectul unei tranzacţii de proporţii;      c) decide cu privire la încheierea tranzacţiilor de proporţii prevăzute la art.83 alin. (1) şi a tranzacţiilor cu conflict de interese ce nu depăşesc 10% din valoarea activelor societăţii conform ultimului raport financiar;  d) încheie contracte cu organizaţia gestionară a societăţii;      e) confirmă registratorul societăţii şi stabileşte cuantumul retribuţiei serviciilor lui; f) aprobă prospectul ofertei publice de valori mobiliare;      g) aprobă darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii şi modifică în legătură cu aceasta statutul societăţii;      g1) aprobă decizia cu privire la emisiunea obligaţiunilor, cu excepţia obligaţiunilor convertibile, precum şi darea de seamă asupra rezultatelor emisiunii de obligaţiuni;     h) decide, în cursul anului financiar, cu privire la repartizarea profitului net, la folosirea capitalului de rezervă, precum şi a mijloacelor fondurilor speciale ale societăţii;      i) face, la adunarea generală a acţionarilor, propuneri cu privire la plata dividendelor anuale şi decide cu privire la plata dividendelor intermediare;  (6) Împuternicirile consiliului societăţii nu pot fi delegate altei persoane.      (7) Dacă consiliul societăţii nu a fost înfiinţat, nu întruneşte cvorumul necesar sau împuternicirile lui au încetat, atribuţiile consiliului, cu excepţia celor de convocare şi de desfăşurare a adunării generale a acţionarilor, sînt exercitate de către adunarea generală a acţionarilor. 1.2 .

Comparaţi modul de alegere al Consiliului societăţii pe acţiuni prin vot cumulaiv şi 5 pct. prin vot obişnuit, relatând în ce situaţii juridice se purcede la votul cumulativ, care este esenţa lui şi a cui interese se apără la alegerea consilului prin vot cumulativ. La efectuarea votului cumulativ, fiecare acţiune cu drept de vot a societăţii va exprima un număr de voturi egal cu numărul total al membrilor consiliului societăţii care se aleg. Acţionarul este în drept:      a) să dea toate voturile conferite de acţiunile sale unui candidat; sau      b) să distribuie aceste voturi egal ori în alt mod între cîţiva candidaţi pentru funcţia de membru al consiliului societăţii.      În cazul în care la completarea buletinului de vot cumulativ nu sînt respectate prevederile lit.a) şi b) din prezentul alineat, acesta se consideră nul şi nu va fi luat în considerare la calcularea voturilor.      (9) În cazul alegerii prin vot cumulativ, se consideră aleşi în consiliul societăţii candidaţii care la adunarea generală a acţionarilor au întrunit cel mai mare număr de voturi. În cazul în care doi sau mai mulţi candidaţi la funcţia de membru al consiliului societăţii obţin acelaşi număr de voturi cumulate, se consideră ales candidatul care a fost votat de un număr mai mare de acţionari. Criteriile de alegere a membrilor consiliului societăţii pentru situaţia în care doi sau mai mulţi candidaţi obţin acelaşi număr de voturi cumulate exprimate de acelaşi număr de acţionari sînt stabilite de adunarea generală a acţionarilor şi precizate în procesul-verbal al acesteia.  În cazul societăţilor ai căror membri ai consiliului se aleg cu votul a două treimi din voturile reprezentate la adunarea generală a acţionarilor, statutul societăţii poate prevedea alegerea unei rezerve a consiliului societăţii pentru completarea componenţei de bază. Rezerva se alege în modul stabilit pentru alegerea consiliului societăţii. Subrogarea membrilor consiliului societăţii din rezerva aleasă se face în ordinea celui

1.3 .

nr. 1.1 .

mai mare număr de voturi întrunit. Vasile Pereanu deţine 35 % din acţiunile S.A. „I-KEL” şi a depus o cerere în judecată 7 pct. prin care a solicitat încasarea prejudiciului de 1000 000 lei suportat de societate de la 3 membri ai consiliului societăţii. În cerere se indică că pârâţii, fiind membri ai Consiliului S.A. „I-KEL” au votat pentru încheierea unei tranzacţii de proporţii şi au acceptat vânzarea unui imobil al societăţii cu 1 (unu) mln. lei, ştiind că valoarea de piaţă a acestuia este de 2,5 mln. lei. Mai mult ca atât, se arată că cumpărător al acestui imobil apare SRL „ULM” în capitalul social al căreia doi dintre pârâţi deţin în comun 75 %. Membrii consiliului în referinţă au indicat că atât timp cât tranzacţia de vânzarecumpărare este valabilă nimeni nu este în drept să considere că prin ea au fost aduse prejudicii societăţii. De asemenea au indicat că reclamantul nu are dreptul să înainteze cerere de chemare în judecată pentru a încasa prejudiciul de la membri consiliului societăţii. Mai mult, consiliul este un organ colegial şi membrii acestuia nu poartă răspundere pentru votul expirmat în şedinţă Consiliului. Întocmiţi o notă informativă şi expuneţivă opinia faţă de situaţia juridică creată, implicit daţi răspuns la cerinţele reclamantului dar şi cele indicate de pârâţi. Subiectul 48. Cooperativa de întreprinzător Conţinutul subiectului Descrieţi noţiunea de cooperativă de întreprinzător şi procedura ei de constituire. Cooperativa de intreprinzator este o persoana juridica lucrativa fondata de cel putin 5 pers fizice si/sau jur, care au calitatea de intreprinzator, in scopul de a activa in comun pentru eficientizarea propriei activitati, obtinera de profit sau realizarea de economii. Cooperativa de intrepr se constituie prin contract de constituire si statut. Persoanele care intetnioneaza sa formeze o cooperat de intrepr vor elabora si semna un contract de constituire, prin care se angajeaza sa indeplineasca anumite formalitati in vederea fondarii si inregistrarii unei cooperative de intrepr. Contractul de constituire al cooperativei stabileşte drepturile, obligaţiile şi răspunderea fondatorilor acesteia. Contractul de constituire este  semnat de fondatorii cooperativei. Formarea capitalului social: nu exista un minim al capi social, si nici obligatia de a depune pina la inregstrare anumite aporturi. Pentru înregistrarea de stat a cooperativei, preşedintele cooperativei, în termen de o lună din ziua aprobării statutului cooperativei, prezintă organului de înregistrare de stat a întreprinderilor cererea semnată de preşedintele şi secretarul adunării de constituire, la care se anexează următoarele documente:     a) procesul-verbal al adunării de constituire, semnat de preşedintele şi secretarul acestei adunări;     b) contractul de constituire, întocmit în modul stabilit;     c) statutul cooperativei, aprobat de adunarea de constituire şi semnat de preşedintele şi secretarul acestei adunări;     d) documentul ce confirmă sediul cooperativei;     e) bonul ce confirmă depunerea de către fondatorii cooperativei, la un cont bancar provizoriu, a mijloacelor băneşti (dacă acestea sînt prevăzute) în contul cotelor iniţiale;     f) bonul de plată a taxei pentru înregistrarea de stat a cooperativei.     (2) Cooperativa este în drept să-şi desfăşoare activitatea după înregistrarea în Registrul de stat al întreprinderilor şi atribuirea codului fiscal.     (3) Pentru practicarea unui anumit gen de activitate stabilit de Legea privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate, cooperativa este obligată să obţină o licenţă în modul stabilit.

puncte 3 pct.

1.2 .

Comparaţi cooperativa de întreprinzător cu cooperativa de producţie şi cu societatea cu 5 pct. răspundere limitată, referindu-vă distincţiile şi asemănările dintre ele. Cooperativa de intreprinzator Cel putin 5 membri pers fizice si/sau juridice. Acte de constituire: statul si contractual de constituire. Organelle: AG, consiliu, presedintele cooperative, comisia de revizie, arbitraj. Nu exista capital social minimal. Nu exista numar maxim de membri. Nu exista obligatia de a depunde aportul la capitalul social inainte de inregistrare.

1.3 .

Cooperativa de productie Cel putin 5 membri persoane fizice. Acte de constituire: doar statut. Organele: AG, consiliul de observatory, comiterul de conducere si/sau presedintele, comisia de revizie. Nu exista capital social minimal. Nu exista numar maxim de membri. Nu exista obligatia de a depunde aportul la capitalul social inainte de inregistrare.

SRL Cel putin 1 membru. Actul de constituire al societăţii este contractul de constituire (2 sau mai multi asociati) şi/sau statutul ( 1 singur asociat). Organelle obligatorii: AG, Administratorul. Raspunderea asociatilor: raspund in limitele participatiunilor la capitalul social. Capialul social minimal este de min 1 leu. Nr maxim de asociai 50. Exista obligatia de a depunde aportul la capitalul social inainte de inregistrare.

Asemanari: persoane juridice cu scop lucrativ, in cazul cooperativei de productie si intreprinzator raspund pentru obligatiile asumate cu intreg patrimoniul cooperativei, membrii nu raspund pentru obligatiile ei. Pot desfasura orice gen de activitate neinterzisa de lege. Necesita inregistrare de stat pentru a lua nastere ca si subiecte de drept. Membrul cooperativei agricole de întreprinzător “Valea Fermecată” intenţionează să 7 pct. înainteze o cerere de chemare în judecată pentru a se retrage din această cooperativă şi să i se atribuie o parte din patrimoniu proporţional cotelor de participare la capitalul social precum şi o parte din beneficiul nerepartizat. Întocmiţi o notă explicativă şi indicaţi ce fel de cote de participare pot exista în aceast tip de cooperativă, ce drepturi are membrul cooperativei de întreprinzător în caz de retragere (ieşire), şi dacă poate sau nu reclamantul pretinde la beneficiile nerepartizate. Membru cooperativei de intreprinzator poate detine cote ordinare sau cote preferentiale. Cotele ordinare au valoarea direct proportionala cu valoarea aportului sai. Cotele preferntiale care suplineste capitalul social si este proportionala aportului varsat in contul ei. Membrul asociat detine doar o cota preferentiala. Numar de cote ordinare este egal cu numarul membrilor, iar numarul total de cote preferentiale nu poate depasi suma numrului de membri si numarului de membri asociati. Este ordinara cota care acorda membrului in relatiile cu cooperativa, drepturi patrimoniale si nepatrim pers aferente celor patrim, inclusiv dreptul de vot. Aceasta s se compune din cota initiala, cotele suplimentare si contele de bonus. Este preferentiala cota care fara a acorda detinatorului drept de vot, ii da dreptul excluvis la dividente si la dreptul preferential la patrimoniul liber de datorii in cazul lichidarii cooper. In caz de restragere a mebrului cooperativei urmeaza a le fi platita valoarea coteri ordinare conform art. 33 Legea nr 73/2001: Restituirea valorii cotei ordinare se efectuează prin mijloace băneşti şi/sau prin patrimoniul nebănesc al cooperativei. În cel din urmă caz, e nevoie de acordul consiliului cooperativei şi al membrului respectiv al acesteia. Restituirea valorii cotei ordinare se efectuează după examinarea de către adunarea generală a raportului financiar anual al cooperativei şi după anunţarea plăţilor cuvenite membrilor cooperativei. La restituirea valorii cotei ordinare, deţinătorului acesteia i se plătesc toate rabaturile (adaosurile) cooperatiste şi, după caz, dividendele anunţate, dar neachitate.

 Restituirea valorii cotei ordinare şi achitarea altor plăţi cuvenite se efectuează în termen de 6 luni de la data încetării calităţii de membru al cooperativei.

nr. 1.1 .

1.2 .

Subiectul 49. Întreprinderea de stat (ÎS) Conţinutul subiectului puncte Descrieţi noţiunea şi caracterele întreprinderii de stat. 3 pct. Întreprinderea de  stat este o întreprindere al  cărei  capital social aparţine în întregime statului. Întreprinderea de stat este agent economic independent cu drepturi de persoană juridică, care, pe baza proprietăţii de stat transmise ei în gestiune, desfăşoară activitate de întreprinzător. Caracterele: a) este o PJ constituita de govern sau de autoritatile publice care i-au delegate aceasta imputernicire prin acte unilaterale b) patrimonial ei se formeaza din bunuri proprietate de stat, inclusive propr publica, capitalul social a ei este unitar si apartine integral statului c) are un drept de gestiune operative asupra bunurilor calificate ca fonduri fixe primate de la fondator, adica le poseda si le foloseste la destinatie fara dreptul de a dispune de ele, numai cu autorizatia expresa a fondatorului poate sad ea in arenda d) se constituie pentru a desfasura de regula activitati de intreprinzator considerate monopol de stat poate insa desfasura alte activitati neinterzise de lege. Analizaţi structura de organizare a întreprinderii de stat referindu-vă la drepturile 5 pct. fiecărui organ al ei. Conform legii structura interna a IS se constituie din: - fondator - administrator - consiliul de administratie daca este prevzaut de statut. Atributiile: Fondatorului: Fondatorul îşi exercită drepturile de gestionar al întreprinderii prin intermediul consiliului de administraţie şi al administratorului întreprinderii (organul executiv).     (2) Fondatorul: Statul isi exercita dreptul prin autoritatea publica centrala competanta care:     a) aprobă statutul întreprinderii, modificările şi completările acestuia;     b) stabileşte întreprinderii indicii economici;     c) promovează o politică tehnică unică în cadrul ramurii;     d) desemnează membrii consiliului de administraţie şi îi revocă; e) desemnează administratorul întreprinderii şi îl eliberează din funcţie, la propunerea consiliului de administraţie;     f) transmite bunurile şi atribuţiile sale în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţii de întreprinzător administratorului în baza contractului (acordului).  Fondatorul nu are dreptul să intervină în activitatea întreprinderii  după  încheierea contractului cu administratorul, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie şi de contract. Consiliul de administratie: Consiliul de administraţie este organul colegial de administrare a întreprinderii, reprezintă interesele statului şi  îşi exercită activitatea în conformitate cu prezenta lege şi Regulamentul consiliului de administraţie al întreprinderii de stat aprobat de fondator. În componenţa consiliului de administraţie, în mod obligatoriu, intră reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor, Ministerului

Economiei, care vor constitui majoritatea, reprezentanţi ai fondatorului şi ai colectivului de muncă. De asemenea, pot intra şi reprezentanţi ai altor autorităţi ale administraţiei publice centrale, specialişti în domeniul de activitate al întreprinderii, specialişti în economie şi în drept. Componenţa numerică a consiliului de administraţie se stabileşte de către fondator în funcţie de indicii economico-financiari ai întreprinderii şi va fi dintr-un număr impar, nu mai mic de 3 persoane. Componenţa numerică a consiliului se specifică în Regulamentul consiliului de administraţie. Consiliul de administraţie:     a) aprobă programul de perspectivă al dezvoltării şi planurile anuale ale întreprinderii;     b) ia măsuri ce vor asigura integritatea şi folosirea eficientă a bunurilor întreprinderii;     c) soluţionează, de comun acord cu fondatorul, chestiunile referitoare la intrarea întreprinderii în asociaţii şi alte uniuni şi ieşirea ei din ele;     d) aprobă devizul anual de venituri şi cheltuieli, darea de seamă contabilă şi contul veniturilor şi pierderilor;     e) prezintă fondatorului raportul cu privire la activitatea economico-financiară a întreprinderii, precum şi raportul auditorului; f) adoptă decizii cu privire la obţinerea, acordarea şi  folosirea creditelor în mărimea stabilită de fondator;     g) prezintă fondatorului propuneri privind  modificarea şi completarea statutului întreprinderii, reorganizarea şi lichidarea întreprinderii.     h) propune fondatorului candidatura administratorului întreprinderii;     i) aprobă, la propunerea administratorului, repartizarea profitului net anual al întreprinderii;         j) ia decizii privind asigurarea transparenţei procedurilor de achiziţie a bunurilor, lucrărilor şi serviciilor destinate atît acoperirii necesităţilor, cît şi asigurării bazei tehnico-materiale şi formării programului de producţie al întreprinderii. În statutul  întreprinderii pot fi prevăzute şi alte atribuţii ale consiliului de administraţie care nu vin în contradicţie cu legislaţia. Consiliul de administraţie nu are dreptul să intervină în activitatea desfăşurată de administrator, conform contractului. Membrii consiliului de administraţie, în conformitate cu legislaţia, răspund solidar faţă de întreprindere pentru prejudiciile rezultate din îndeplinirea hotărîrilor adoptate de ei cu abateri de la legislaţie, statutul întreprinderii şi Regulamentul consiliului de administraţie. Membrul consiliului de administraţie are a votat împotriva unei astfel de hotărîri este scutit de repararea prejudiciilor dacă  în procesul-verbal al şedinţei a fost fixat protestul lui. Este absolvit de răspundere şi membrul consiliului de administraţie care nu a participat  la şedinţă, dacă în decursul a 7 zile lucrătoare după ce a aflat sau trebuia să afle despre o asemenea hotărîre, el a înmînat preşedintelui consiliului de administraţie un protest în scris. Membrul consiliului de administraţie poate fi scutit de repararea prejudiciilor cauzate de el în  timpul îndeplinirii obligaţiunilor sale, dacă el a acţionat conform documentelor întreprinderii, indicaţiilor în scris ale autorităţii pe care o reprezintă, a căror autenticitate nu a putut fi pusă la îndoială, sau a acţionat în limitele unui risc normal de producţie sau de gestiune. Demisia sau destituirea membrului  consiliului de administraţie nu-l scuteşte de obligaţia de  a repara prejudiciile cauzate din vina lui. Administratorul: gestioneaza per jur in mod unipersonal     a) conduce activitatea întreprinderii şi asigură funcţionarea ei eficientă;     b) acţionează fără procură în numele întreprinderii;     c) reprezintă interesele întreprinderii în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice, precum şi cu organele de justiţie, acordînd astfel de împuterniciri în unele probleme şi

1.3 .

altor lucrători ai întreprinderii;     d) asigură executarea deciziilor fondatorului şi consiliului de administraţie; e) asigură, la decizia consiliului de administraţie, efectuarea auditului rapoartelor financiare şi încheie contractul de audit cu societatea de audit; f) prezintă consiliului de administraţie raportul cu privire la activitatea economico-financiară a întreprinderii şi raportul auditorului; g) încheie contracte, eliberează procuri, deschide conturi în bănci;     h) prezintă fondatorului propuneri coordonate cu consiliul de administraţie privind schimbarea componenţei, reconstrucţia, lărgirea, reutilarea tehnică a bunurilor transmise în gestiunea operativă a întreprinderii;     i) asigură folosirea eficientă şi reproducerea bunurilor primite în gestiune operativă;  j) poartă răspundere materială pentru neexecutarea sau executarea necalitativă a obligaţiunilor stabilite în contract;     k) prezintă trimestrial consiliului de administraţie dare de seamă referitor la rezultatele activităţii întreprinderii;     l) prezintă Ministerului Finanţelor copia de pe raportul auditorului Administratorul întreprinderii de stat “Mileniul trei” a semnat un contract de ipotecă cu SRL “Moldova - Invest” prin care a garantat cu un imobil obligaţia Cooperativei de Producţie “Plai” de transmitere a roadei de mere din anul 2014. Notarul a refuzat să semneze contractul de ipotecă menţionând că Întreprinderea de stat nu are dreptul de proprietate asupra bunurilor deţinute şi respective nu le poate gaja. Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi dacă este sau nu în drept întreprinderea de stat să gajeze bunurile pe care le are. De asemenea explicaţi care sunt drepturile întreprinderii de stat asupra bunurilor imobile transmise de către prorpiul fondator.

7 pct.

Raspuns: Întreprinderea nu poate fără autorizaţia fondatorului să dea în arendă, locaţiune sau comodat ori în gaj bunurile sale, să participe cu aceste bunuri la activitatea structurilor nestatale şi să investească mijloace în alte state. Modul de posesiune, folosinţă şi dispunere de bunurile întreprinderii se stabileşte de legislaţie şi de statutul întreprinderii. Întreprinderea este obligată să păstreze, să utilizeze raţional şi să sporească bunurile de care dispune şi să le asigure. Subiectul 50. Întreprinderea municipală nr. 1.1 .

Conţinutul subiectului puncte Descrieţi noţiunea „întreprindere municipală” referindu-vă la actele de constituire, 3 pct. fondatorii şi drepturile pe care le are întreprinderea municipală asupra bunurilor ce intră în activul ei. Întreprinderea municipală este agentul economic cu personalitate juridică, constituit de către una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale , dotat în exclusivitate cu bunuri proprietate a unităţii/unităţilor administrativ-teritoriale fondatoare, care, prin utilizarea lor judicioasă, produce anumite tipuri de mărfuri (producţie), execută lucrări sau prestează servicii, necesare pentru satisfacerea cerinţelor fondatorului/fondatorilor (ale unităţii/unităţilor administrativ-teritoriale fondatoare). Întreprinderea este fondată şi dotată cu bunuri de către fondator/fondatori. În cazurile cînd pentru crearea şi activitatea întreprinderii sînt necesare terenuri sau alte resurse naturale, decizia privind crearea întreprinderii poate fi adoptată numai dacă fondatorul prezintă avizul pozitiv al organului teritorial de expertiză ecologică. Întreprinderea se consideră constituită şi capătă dreptul de persoană juridică din ziua înregistrării ei de către stat.Aceasta se înregistrează, în modul stabilit, de către Î.S. „Camera Înregistrării de Stat”.

Documente necesare pu inregistrare: decizia fondatorului/fondatorilor privind înfiinţarea întreprinderii, statutul întreprinderii aprobat de fondator/fondatori, contractul de constituire – în cazul mai multor fondatori. Bunurile unităţii/unităţilor administrativ-teritoriale pe care fondatorul/fondatorii lea/au transmis întreprinderii aparţin acesteia numai în limitele dreptului gestiunii lor economice. 1.2 .

Comparaţi răspunderea fondatorului întreprinderii municipale şi a însăşi întreprinderii 5 pct. municipale pentru obligaţiile asumate cu: 1. răspunderea fondatorului întreprinderii de stat şi a însăşi întreprinderii de stat pentru obligaţiile asumate; 2. răspunderea membrilor societăţii în nume colectiv şi a însăşi societăţii în nume colectiv pentru obligaţiile asumate. 1.Angajarea (desemnarea în funcţie) a conducătorului fondatorul o legalizează printrun contract de management. În contractul încheiat între fondator/consiliul director şi conducător se stabilesc drepturile şi obligaţiunile lor reciproce (ale părţilor), inclusiv modul în care conducătorul desemnat îşi exercită atribuţiile de antreprenor, limitele drepturilor de folosintă si gestiune a patrimoniului, genurile de activitate autorizate in beneficiul fondatorului/fondatorilor, relaţiile reciproce financiare, răspunderea pentru neexecutarea sau executarea neconformă a obligaţiunilor sale, precum şi termenul de valabilitate, condiţiile de modificare şi reziliere a contractului. Conducătorul poartă răspundere materială pentru obligaţiunile întreprinderii pe care o conduce, precum şi pentru neexecutarea sau executarea neconformă a obligaţiunilor sale, stipulate în contract. Relaţiile conducătorului sau consiliului-director al întreprinderii cu salariaţii acesteia se reglementează conform legislaţiei în vigoare, contractului colectiv şi contractelor de muncă individuale.

1.3 .

Consiliul or. Călăraşi împreună cu Consiliului comunei Sipoteni şi a Comunei 7 pct. Hârjauca au decis să înfiinţeze o întreprindere municipală pentru gestionarea şi repararea drumurilor. În legătură cu aceasta, s-a decis înzestrarea acestei întreprinderi cu patrimoniul necesar. Ulterior adoptării deciziei, juristul Primăriei or. Călăraşi a menţionat că întreprinderea municipală nu poate fi constituită, deoarece nici una din localităţi nu are statut de municipiu şi apoi nu pot mai multe unităţi administrativ teritoriale împreună să constituie o întreprindere municipală. Consideră el că ar fi mai util să se constituie o societate cu răspundere limitată cu acelaşi obiect de activitate. Sunt corecte obiecţiile juristului primăriei? Poate oare unitatea administrativeteritorială să constituie societăţi comerciale? Dar întreprinderi municipale? Pot oare mai multe Unităţi administrativ teritoriale să constituie o întreprindere municipală? ????????????????

Subiectul 51. Reglementarea juridică a investiţiilor nr. Conţinutul subiectului puncte 2.1. Descrieţi noţiunile investiţie, investitori, întreprindere cu capital străin şi cu capital 3 pct. mixt; investiţie - totalitate de bunuri (active) depuse în activitatea de întreprinzător pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe baza contractului de leasing financiar, precum şi în cadrul parteneriatului public-privat, pentru a se obţine venit; investitor - persoană fizică sau juridică încadrată în activitatea investiţională pe teritoriul Republicii Moldova;

intreprindere cu capital strain: unitatea in al carei capital social se constituie numaid in investitii straine. intreprindere cu capital mixt: unitatea al carei capital social se constituie din cote-parti ori actiuni apartinind fondatorilor investitori strainin si fondatorilor nationali. 2.2. Analizaţi garanţiile pentru investitori reglementate de legislaţia Republicii Moldova. 5 pct. Acestea sunt prevazute intr-un capital separat al Legii cu privire la investitii in activitatea de intreprinzator. astfel , eumeram: - modificarea legislatiei :Actele legislative şi normative care pot afecta în mod direct sau indirect investiţiile se dau publicităţii în conformitate cu legislaţia în vigoare. Articolul 9. Garanţia respectării drepturilor investitorului (1) Autorităţile publice sînt obligate să respecte drepturile investitorilor acordate de lege. (2) În cazul vătămării unui drept al investitorului de către o autoritate publică, acesta este îndreptăţit să solicite înlăturarea încălcării şi repararea pagubei. Articolul 10. Garanţia contra exproprierii investiţiilor sau contra unor alte acţiuni similare (1) Investiţiile nu pot fi expropriate ori supuse unor măsuri cu efect similar care privează, în mod direct sau indirect, investitorul de titlul de proprietate sau de controlul asupra investiţiei, cu excepţia cazurilor prevăzute la alin.(2). (2) Activitatea de investiţii nu poate fi întreruptă silit decît în următoarele condiţii: a) întreruperea se operează din motive de utilitate publică, cu o dreaptă şi prealabilă despăgubire, şi nu este discriminatorie; b) întreruperea se datorează condiţiilor contractuale stabilite în cadrul parteneriatului public-privat. Articolul 11. Garanţia reparării prejudiciului (1) Investitorul beneficiază, în conformitate cu legislaţia în vigoare, de dreptul la reparaţia prejudiciului cauzat prin încălcarea drepturilor sale, inclusiv prin acte, ce îl lezează în drepturi şi interese, adoptate de autoritatea publică sau prin alte acţiuni nelegitime ale acesteia. (2) Despăgubirea este echivalentă cu întinderea reală a prejudiciului la momentul survenirii. acestea se repara din contul autoritatii publice vinovate. Articolul 12. Garanţii suplimentare (1) Autorităţile publice pot acorda, în limitele competenţei şi conform legislaţiei în vigoare sau în condiţiile parteneriatului public-privat, garanţii suplimentare investitorilor, inclusiv prin intermediul gajului de bunuri aflate la dispoziţia organelor respective. (2) Investitorii străini beneficiază de dreptul de a obține cetățenia Republicii Moldova - Libera utilizare a bunurilor inclusiv a banilor obtinuti din investitie straina conform art. 21 aceeasi Lege. Articolul 13. Facilităţi fiscale şi vamale Investitorilor se acordă facilităţi fiscale şi vamale în conformitate cu legislaţia fiscală şi vamală a Republicii Moldova. Facilitati vamale: 2.3. O societate comercială şi o persoană fizică din România intenţionează să înfiinţeze o 7 pct. persoană juridică în Republica Moldova şi să desfăşoare activitate de întreprinzător în domeniul creşterii producţiei agricole. Până a purcede la înregistrare eu solicită consultanţă şi răspuns la următoarele întrebări: a) Care formă de organizare juridică poate avea persoană juridică ce va fi constituită? b) Ce documente trebuie să prezinte fiecare asociat în vederea înregistrării acestei persoane juridice? c) Ce capital social va avea viitoarea persoană juridică? d) Va beneficia persoana juridică

de careva facilităţi (vamale, fiscale, de altă natură)?e) Poate viitoarea persoană juridică să deţină imobile în proprietate? ????????????? nr. 2.1 .

Subiectul 52. Filialele şi reprezentanţele persoanei juridice. Conţinutul subiectului Caracterizaţi noţiunile de filială şi reprezentanţă.

puncte 3 pct.

Filiala reprezinta structua societara institutionalizata, lipsita de patrimoniu si personalitate juridica, care functioneaza independent, autonom si durabil intr-un sediu propriu si careia i se incredinteaza ca prelungire a capacitatii societatii fondatoare, printr-un mandat specializat, indeplinirea uneia sau mai multor categorii de operatiuni ce fac parte din obiectul de activitate al societatii. Se constituie pentru extinderea activitatii de intreprinzator a pers. Jur. In alte spatii geografice decit cel in care se afla sediu. Poate desfasura unul sau toate genurile de activitate ale pers jur principale. Este un drept si nu o obligatie a pers juridice. Caracteristici: - nu este pers jur , este o structura interna, o subdiviziune, dependenta total juridic si patrimonial de pers jur fondatoare. Este o structura institutionalizata, se inscrie in actul de constituire si in registru de stat al pers jur; exercita functie de mandat cu sau fara reprezentare, in limitele imputern delegate; scop: expansiunea si dezv activ de intreprinzator desf de pers jur principala: dispune de sediu propriu, ca si sediu secundar al pers jur. Filiala (rm) = sucursala (ro) Filiala reprezentanta Desf unul sau mai multe genuri de Nu este in drept sa desf activit de activit de intrepr ale pers jur. intreprinzator. Poate avea mandat cu sau fara Este consta anume in a reprezenta reprezentare. interesele per jur tratind si incheind contracte in numele si pe contul ei. Reprezentata: este o subdiviziune separata a pers jur, situata in alta parte care apara si reprezinta interesele pers jur incheie contracte in numele si in contul ei. Este intermediar intre pers jur fondatoare si tertele pers care contracteaza cu ea. Filialele persoanelor juridice se înregistrează fără atribuirea statutului de persoană juridică. 2.2 .

Comparaţi modul de constituire şi înregistrare a filialei persoanei juridice înregistrate 5 pct. în Republica Moldova cu modul de constituire şi înregistrare a filialei unei persoane juridice străine. Filialele persoanelor juridice se înregistrează cu condiţia indicării în actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea şi sediul acestora.  Procedura înregistrării filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine este similară procedurii înregistrării persoanelor juridice autohtone, cu particularităţile specificate în Legea nr.81-XV din 18 martie 2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător. Pentru înregistrarea filialelor şi a reprezentanțelor persoanelor juridice autohtone se depun următoarele documente:  a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;     b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice, care va conţine date cu privire la crearea filialei sau reprezentanţei, la aprobarea regulamentului acesteia şi la desemnarea administratorului;     c) regulamentul filialei sau reprezentanţei, în două exemplare, care trebuie să conțină următoarele date:

2.3 .

    – sediul (adresa poştală, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail) al filialei sau reprezentanței;     – genurile de activitate desfășurate de filială sau reprezentanţă;     – denumirea și forma juridică de organizare a persoanei juridice, denumirea filialei sau a reprezentanței, dacă aceasta este diferită de cea a persoanei juridice;     – numele și prenumele persoanei care exercită funcții de administrare a filialei sau a reprezentanței;     – împuternicirile persoanei care exercită funcții de administrare a filialei sau reprezentanței; d) avizul Băncii Naţionale a Moldovei - pentru filialele şi reprezentanţele instituţiilor financiare;    d1) avizul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare – pentru asociaţiile de economii şi împrumut e) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.     (31) Pentru înregistrarea filialelor sau a reprezentanţelor persoanelor juridice străine, pe lîngă documentele prevăzute la alin. (3) lit. b) și c) se depun  următoarele documente:     a) regulamentul filialei sau al reprezentanței, care trebuie să conțină următoarele date:     – sediul (adresa poştală, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail) al filialei sau reprezentanței;     – genurile de activitate desfășurate de filială sau reprezentanţă;     – mențiunea privind legislația statului sub incidența căreia se află persoana juridică străină;     – extrasul din registrul în care este înregistrată persoana juridică străină, tradus și legalizat notarial, precum și numărul de înregistrare al persoanei juridice străine;     – forma juridică de organizare, sediul, genurile de activitate și mărimea capitalului social al persoanei juridice străine, dacă informațiile respective nu sînt indicate în actul de constituire a persoanei juridice străine;     – denumirea persoanei juridice străine, denumirea filialei sau a reprezentanței, dacă aceasta este diferită de cea a persoanei juridice străine;     – numele și prenumele persoanei care exercită funcții de administrare a filialei sau reprezentanței, numele și prenumele administratorului persoanei juridice străine;      – împuternicirile persoanei care exercită funcții de administrare a filialei sau a reprezentanței;     b) copia actului de constituire a persoanei juridice străine, tradus în limba de stat, legalizată notarial;     c) situația financiară a persoanei juridice străine potrivit ultimei perioade de raportare. Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare de stat identice numărului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat.  Filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine li se atribuie numere de identificare de stat indiferent de numărul de identificare al persoanei juridice străine care le-a creat. Filialele întreprinderilor nerezidente, ale asociaţiilor acestora şi ale organizaţiilor internaţionale înfiinţate pe teritoriul Republicii Moldova obţin statut de întreprindere aparţinînd integral investitorilor străini de la data înregistrării lor în modul stabilit.  Filialele şi reprezentanţele înfiinţate în Republica Moldova de întreprinderi rezidente cu investiţii străine nu sînt persoane juridice. Administratorul filialei SRL „Prima” din Bălţi a încheiat un contract de prestare a 7 pct. serviciilor juridice de reprezentare în instanţa de judecată cu Biroul Asociat de Avocaţi “Ionescu şi Frunzescu”. După ce avocatul a studiat materialele dosarului, a întocmit

referinţa la cererea de chemare în judecată, administratorul Filialei a comunicat Biroului de Avocaţi că Administratorul SRL “Prima” nu doreşte să achite preţul indicat în acest contract, deoarece spune că administratorul filialei nu avea dreptul să-l semneze. Explicaţi dacă are dreptul administratorul filialei să încheie contracte de prestări servicii în numele persoanei juridice ? Conduc filialei isi exercita functiile in limitele stabilite de regul, care poate stipula si dreptul conduc de a reprezenta pers juridica la incheierea unor anumite contracte. Pers jur poate fi sa fie reprezent in raport cu tertii fara procura, doar de administrator art. 61 CC. Acesta la rindul sau poate delega imputern de reprezentant catre alte pers inclusiv cond filiale, formulind in procura sau in regul filialei. In regul imputer de reprezentare tre formulate in limit gen de activ ale filiale. Reg filalei aprob si semnat de org pers jur fondatoare, este un act jur din care rezulta imputer de reprezentare, adica un act similar procurii. Esential este ca pentru a reprez pers juridica in raport cu tertii in baza regul numele cond de filiala trebuie inscris in registru de stat al pers jur. Prin procura cond de filiala ii pot fi delegate imputer mai largi decit cele form in regulament. Subiectul 53. Reglementarea juridică a întreprinderilor mici şi mijlocii. nr. 2.1 .

2.2 .

Conţinutul subiectului Definiţi noţiunile de: microîntreprindere; întreprindere mică; întreprindere mijlocie

puncte 3 pct.

Microintreprindere: agentul economic (intreprinzatorul individual sau pers jur cu scop lucrativ) cu: - un numar mediu scriptic anual de salariati de cel mult 9 persoane, - suma anula a venitorilor din vinzari de cel mult 3 mil lei - valoarea toata anuala de bilant aactivelor ce nu depas 3 mil de lei. Intreprindere mica agentul economic care: - Nr mediu scriptic anual de salariati de cel mult 49 pers - Suma anuala a veniturilor din vinzari de cel mult 25 mil lei - Valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depasesc 25 mil de lei. Intreprindere mijlocie agentul economic care: - Nr mediu scriptic anual de salariati de cel mult 249 pers - Suma anuala a veniturilor de vinzari de cel mult 50 mil lei - Valoarea totala anuala de bilant a activelor ce nu depasesc 50 mil lei. Comparaţi avantajele acordate microîntreprinderilor, întreprinderilor mici sau mijlocii cu cele acordate rezidenţilor în zonele libere. Avantajele acordate microintreprinderilor intreprindelor mici sau mijlocii: - Programe de stat pentru sustinerea micului bussiness. - Fonduri pentru sustinerea antreprenoriatului si dezvoltarea micului bussiness care s-a reorganizat in Organizatia pentru dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii de pe linga Ministerul Economiei si comertului. Sarcinile principale ale acesteia sunt: acordarea sprijinului in implementarea politicii de stat privind sustinerea dezvoltarii sectorului respectiv, analiza sect si determinarea necesitatilor, problem, si riscurilor ce afecteaza dezv intreprinderilor micro, mici si mijlocii si form recomand pentru solutionarea acestora; monitorizarea si evaluarea implementarii strategiilor si programelor de stat in domeniu, facilitatea si promovarea dialogului public privat, inlesnirea accesului la finantare. Sustinerea se efectueaza prin: ajutor organizatori, simplificarea procedurii de inregistrare a agentilor, pregatirea si perfectionarea specilistilor, inclusiv peste hotare, acordarea serviciilor de informatii si consultanta, sprijin financiar si economic, acordarea de credite preferentiale si subventii, de inlesniri fiscale si vamale, sprijin tehnico-material la fabricarea productiei pentru necesitatile statului, sprijin in comercializarea productiei, acordat prin incheierea

5 pct.

-

2.3 .

nr. 1.1 .

1.2 .

contractelor de livrare pentru necesitatile statului. Inlesniri fiscale: scutirea integrala de plata impozitului pe venit pe un termen de trei perioade fiscale daca numarul mediu anual de salariati nu depaseste 19 persoane, iar suma anuala a veniturilor din vinzari, inclusiv a serviciilor prestate, nu depaseste 3 00000 lei, indiferent de forma juridica de organizare si genul de activitate.

Avantajele acordate rezidentilor din zonele libere: - In cazul in care sunt adoptate noi acte legislative care inrautatesc conditiile de activitate ale acestora in ce priveste regimul vamal, fiscal si alte regimuri prevazute de lege, rezidentii sunt in drept sa aplice, pe parcursul a 10 ani de la data intrarii in vigoare a actelor legislat respective, prevederile legii in vigoare la data inregistrarii lor in zonele libere Pentru cei ce investesc in fondurile fixe ale intreprinderii situate pe teritoriul zonei libere sau in dezv infrastructurii zonei libere un capital echivalent cu cel putin 200 de mil dolari, garantiile se extind pe intreaga perioada de activitate a rezidentului in zona libera, dar nu mai mult de 20 ani. O întreprindere de schimb valutar ce corespundea criteriilor de raportare a societăţilor 7 pct. comerciale la categoria de microîntreprindere, a decis să beneficieze de facilitățile și înlesnirile acordate întreprinderilor mici și mijlocii. Întocmiţi o notă informativă în care trebuie să indicaţi urmtoarele: - acţiunile ce trebuie să le întreprindă administratorul societăţii pentru a benefia de facilitățile și înlesnirile acordate întreprinderilor mici și mijlocii; - care sunt criteriile de raportare a societăţilor comerciale pentru ca acestea să fie recunoscute întreprinderi micro şi întreprindere mică, întreprindere mijlocie? - care întreprinderi nu pot fi declarate agenţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii? - care sunt facilităţile şi prin ce se manifestă protecţia acordată microîntrprinderilor, întreprinderilor mici şi celor mijlocii? ????????????

Subiectul 54. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ Conţinutul subiectului puncte Caracterizați limitele și interdicțiile legale la desemnarea persoanelor în funcţie de 3 pct. administrator al unei persoane juridice. Calitatea de adm o pot avea una sau mai multe persoane fizice. In SA imputernicirile org executiv al societatii pot fi delegat organizatiei gestionare, adica unei pers juridice. In calit de admn trebuie desemnata o pers fizica care are cap jur de ex deplina. Restrictii: nu poate avea calitatea de admn: - Persoana care ocupa o functie publica incompatibila cu o alta functie remunerata : funct publici, procurorii, judecatorii, lucratorii org de interne si de securitate, deputatii, ministrii, presedintele RM. - Persoaneele condamnate pentru anumite infractiuni si pers private prin sanctiunea instantei de dreptul de a ocupa functia de director. Persoana care se constata prin hot inst de judecata ca a contribuit din culpa sau neglijenta la survenirea propriei insolvabilitati. Analizaţi raportul juridic dintre administrator şi persoana juridică pe care o 5 pct. gestionează, referindu-vă și la atribuțiile acestuia. Admn poate facew toate operatiunile necesrae atingerii scopului pentru care s-a const per jur, si anume obtinerea de profit. El nu poate efectua atributiile de tin de comp exclusiva a adunarii generale sau a consiliului. Puterile administratorului pot fi de gestiune si de reprezentare. Puterile de gestiune: acesta aproba statele de functii, aduce la indeplinire hot adun generale si ale altor organel carora se subordoneaza, organizeaza evidenta contabila creeaza conditi de munca pt angajati, asigurarea pastrarea actelor si registrelor contrabile, determina inf0ormatia secret comercial si cercul de pers care are acces la

ea, exerecita orice alte atrib care nu sunt date in competenta altor organe. In vederea reprezentarii acesta poate incheia contracte comerciale cu alte per fizice si juridice, reprezinta pers jur in raport cu aut publice si in instanta d ejudecata in calitate de reclamant si pirit. Admn pers jur are obligatia: - de a detine evidenta contabila, - de a intocmi rap financiar si bilantul trimestrial si anual, de aprimi certific de inregistr a persoanei juridice de la ASP, - de a convoca adunarea generala, - de a pastra doc pers juridice, - de a aduce la indeplinire hot organului suprem precum si alte altor organe carora este subordonat , de a declara insolvabilitate pers jur daca au survenit temeiurile indicate de lege si - de a indeplini toate sarcinile stabilit de lege si de actul de constituire. 1.3 .

nr. 1.1 .

Consultaţi administratorul unei societăţi pe acţiuni care doreşte să vândă o clădire a 7 pct. societăţii cu 2 mln. lei, şi explicaţi-i cum trebuie să procedeze, atunci când capitalul social al societăţii este de 4 mln. lei, iar activele societăţii sunt doar de 3,5 mln. lei. Tranzacţia de proporţii este o tranzacţie sau cîteva tranzacţii legate reciproc, efectuate direct sau indirect, în ceea ce priveşte:      a) achiziţionarea sau înstrăinarea, gajarea sau luarea de către societate cu titlu de gaj, darea în arendă, locaţiune sau leasing ori darea în folosinţă, darea în împrumut (credit), fidejusiune a bunurilor sau a drepturilor a căror valoare de piaţă constituie peste 25% din valoarea activelor societăţii, conform ultimului raport financiar  Decizia de încheiere de către societate a unei tranzacţii de proporţii se adoptă în unanimitate de toţi membrii aleşi ai consiliului societăţii dacă obiectul acestei tranzacţii sînt bunurile a căror valoare constituie peste 25%, dar nu mai mult de 50% din valoarea activelor societăţii potrivit ultimului bilanţ pînă la adoptarea deciziei de încheiere a acestei tranzacţii, în cazul în care statutul societăţii nu prevede o cotă mai mică. Societatea este obligată să publice, în termen de 7 zile lucrătoare de la data adoptării, decizia privind încheierea tranzacţiei de proporţii în organul de presă prevăzut de statutul societăţii, dezvăluind informaţia care va cuprinde următoarele elemente:     a) descrierea şi valoarea tranzacţiei de proporţii;     b) bunurile, drepturile, instrumentele financiare sau orice alte active aferente tranzacţiei de proporţii. Dacă la luarea deciziei de încheiere a unei tranzacţii de proporţii prevăzute la alin.(1) consiliul societăţii nu a ajuns la unanimitate, el este în drept să înscrie această chestiune în ordinea de zi a adunării generale a acţionarilor.  Subiectul 55. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ Conţinutul subiectului puncte Descrieţi atribuţiile administratorului persoanei juridice cu scop lucrativ. 3 pct. Puterile administratorului pot fi de gestiune si de reprezentare. In vederea reprezentarii acesta poate incheia contracte comerciale cu alte per fizice si juridice, reprezinta pers jur in raport cu aut publice si in instanta d ejudecata in calitate de reclamant si pirit. Admn pers jur are obligatia: - de a detine evidenta contabila, - de a intocmi rap financiar si bilantul trimestrial si anual, de aprimi certific de inregistr a persoanei juridice de la ASP,

-

1.2 .

1.3 .

de a convoca adunarea generala, de a pastra doc pers juridice, de a aduce la indeplinire hot organului suprem precum si alte altor organe carora este subordonat , de a declara insolvabilitate pers jur daca au survenit temeiurile indicate de lege si de a indeplini toate sarcinile stabilit de lege si de actul de constituire.

Analizaţi natura juridică a raporturilor dintre administrator şi societatea comercială pe 5 pct. care o administrază. Potrivit art. 61 CC al RM: Raporturile dintre persoana juridică şi cei care alcătuiesc organele sale executive sînt supuse prin analogie regulilor mandatului dacă legea sau actul de constituire nu prevede altfel. Cmuncii alRM stabileste norme ce reglementeaza raportuirle dintre administrator si pers juridica, insa acestea nu se aplica in cazul in care conducatorul este concomitent si proprietar al unitatii. Legislatia muncii se aplica numai atunci cind admn nu arte calitatea de asociat sau membru al per jur. Cind admn este asociat: raporturile dintre pers juridica si admn isi au temei in actul de constituire. Cind admn nu este asociat: raporturile isi au temeiul in contractul individual de munca. Rap dintre admn si pers juridic aeste un mandat cu sau fara reprezentare. Mandatul admn are o dubla natura: contractuala si legala. Contractuala: deoarece imputern administratorului rezulta din imputern date de asociati prin actul de constituire al pers jur ori in hot adunarii asociatilor. Relatiile sint regelement si prin contractul de mandat care este unul general, deoarecee se da pentru toate afacerilor pers juridice. Legala: rezulta din generalitatea functiilor indeplinite de administrator,astfel incit admn poate exercita orice actiuni in afara de cele care sunt de competenta exclusiva a adunarii generale sau consiliului. Cetăţeanul Ţurcanu, fiind administrator al SRL ,,Fulguşor”, a dorit să iniţieze o afacere 7 pct. proprie, astfel a constituit o societate comercială SRL ,,Brănduşa” unde este asociat unic. Peste o anumită perioadă de timp fiind în criză de personal calificat a început să propună angajaţilor un salariu mult mai mare, cu condiţia că vor demisiona din SRL ,,Fulguşor” şi se vor angaja în SRL ,,Brănduşa”. Argumentaţi legalitatea acţiunilor întreprinse de administrator. Stabiliţi dacă poate fi atras la răspundere administratorul şi în baza a căror temeiuri. Actiunile admn sint total ilegale din urmatoarel considerente: admn poate face toate operatiunile necesare atingerii scopului pentru care s-a constituit pers juridica si anume atingerea de profit. El este obligat sa actioneze in interesul persoanei juridice cu prudenta si diligenta, sa asigure o buna gestiune care sa duca la realizarea obiectivului propus de actul de constituire. - Legea SA Articolul 74. Răspunderea persoanelor cu funcţii de  răspundere ale societăţii      (1) Persoanele cu funcţii de răspundere, în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia penală, contravenţională şi cu legislaţia muncii, răspund pentru prejudiciul cauzat societăţii. - 2) Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii poartă răspundere patrimonială şi altă răspundere prevăzută de actele legislative dacă ele:      a) au condus premeditat societatea la faliment;      b) au denaturat sau au ascuns premeditat informaţia despre activitatea economico-financiară a societăţii, altă informaţie pe care creditorii, acţionarii şi autorităţile publice trebuie să o primească în conformitate cu prezenta lege şi

-

nr. 1.1 .

cu alte acte legislative;      c) au difuzat informaţie neveridică sau inducătoare în eroare, au folosit alte metode care au condus la schimbarea cursului valorilor mobiliare ale societăţii în detrimentul acesteia;      d) nu au convocat adunarea generală a acţionarilor, încălcînd prezenta lege sau statutul societăţii;      e) au plătit sau nu au plătit dividende sau dobînzi, alte venituri aferente obligaţiunilor, încălcînd prevederile prezentei legi, ale statutului societăţii sau ale deciziei de emitere a acţiunilor sau obligaţiunilor;      f) au achiziţionat din mijloacele societăţii valorile mobiliare ale altor emitenţi la preţuri evident mai mari decît preţul lor echitabil sau au înstrăinat valorile mobiliare ale societăţii la preţuri evident mai mici decît preţul lor echitabil în detrimentul societăţii; g) au folosit bunurile societăţii în interes personal fie în interesul terţilor în care aceştia sînt interesaţi material în mod direct sau indirect;      h) au încălcat ordinea modificării capitalului social al societăţii;      i) au încălcat ordinea încheierii tranzacţiilor de proporţii şi/sau tranzacţiilor cu conflict de interese;      j) au admis încălcări, cu premeditare sau grave, ale altor prevederi ale prezentei legi sau altor acte legislative.      (3) În cazul luării de către persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii a unor decizii comune care sînt în contradicţie cu legislaţia, aceste persoane poartă în faţa societăţii răspundere patrimonială solidară în mărimea prejudiciului cauzat.     (4) Persoana cu funcţii de răspundere a societăţii este eliberată de răspundere patrimonială solidară pentru decizia consiliului societăţii sau a organului executiv colegial al societăţii dacă:      a) această persoană a votat contra luării deciziei de către organele de conducere respective; şi      b) opinia sa separată este anexată la procesul-verbal al şedinţei organului respectiv sau este consemnată în procesul-verbal.

Subiectul 56. Sisteme societare Conţinutul subiectului puncte Descrieţi noţiunea, caracterele şi tipurile de sisteme societare 3 pct. Sistemul societar este definit ca un ansamblu stabil si durabil de structuri asociative legate juridic prin relatii in al caror temei una dintre acestea dobindeste si exercita asupra celorlalte dominatia, facind sa se manifeste unitatea de vointa si scopul comun. Trasaturi: - Intergalitatea - Coerenta ( actiunea concentrata a tuturor structurilor pentru realizarea scopului comun) - Caracter conventional (este rezult conventiilor) - Caract participativ patrimonial (sublin relatia de dominare, structura dominanta detine direcct sau indirect o participatiune in capitalul social al soc dominainte) - Caract ierarhic - Caractr stabil si durabil Tipurile: - Uniuni de pers jur - Uniuni de cooper de intreprinzatori - Uniuni de cooper de productie

Uniuni de intreprinderi Concerne Grup financiar industrial holdinguri Comparaţi concernul vertical contractual cu concernul verticla prin incorporare, cu 5 pct. concernul vertical de fapt şi cu concernul orizontal. Concernul vertical contractual: ansamblul de intrepridneri dominante si dominate in care in afara de prticip majoritara la capitalul social intre intrepr dominanta si intreprinderile dominate exista si un raport contractual care prevede subordonarea organului executiv al celor din urma fata de intreprinderea dominanta sau intrepr dominata se obliga sa transmita veniul sau intreprinderii dominante. Intre acestea eixts aun raport contractul sub forma de act distinct( contr de adm fiduciara) ori eixsta o clauza expresa in actuld e constituirea al societatii dominate. Acest drept de a da dispozitii obligatorii este expres prevazut in actul de constituire sau in contract. Concernul vertical prin incorporare: Se consideră că formează un concern întreprinderile dintre care una este integrată (încorporată) alteia.  Incorporarea presupune dobindirea tuturor participatiunilor sau a unei participatiuni de cel putin 95 % din capitalul social al intreprinderii ce urmeaza a fi incorporata. Intreprinderea in posesiunea majoritra are competenta de a decide destinul societatii afiliate. Concernul vertical de fapt: Se prezumă că întreprinderea dominantă formează cu întreprinderea dependentă un concern. Adica intrepr dominanta ea fiind si intrepr cu participatiune majoritara si avind o influenta decisiva asupra intreprinderii dominate formeaza un concern fara a mai fi nevoie indeplinierea unor conditii speciale. Acesta se formeaza prin constituirea de societate filiala sau intreprindere in posesiune majoritara fie prin concentrarea de catre o societate comerciala a patricipatiunilor din cap social al altor societati fie prin constituirea unei intrepr dominante de catre de catre asociatii unor societati existente. Inceteaza o data cu disparitia relatiei de dependenta prin intrainarea voluntara sau fortata a participatiunilor din cap social al soc dominate, prin reorganizare, lichidarea intreprinderilor dominante sau dominate. Concernul orizontal: se considera intemeia pe principii de coordonare, ceea ce inseamna ca intre intrepr nu exista raport de dependenta, baza pe particip la cap social. Acestea convin prin contract sa se comporte una fata de alta astfel incit una sau mai multe intreprinderi sa se subordoneze alteia. Acesta se probeaza prin existenta contra de admn fiduciara, sau prin faptul ca o persoana admn mai mult intreprinderi. -

1.2 .

1.3 .

Acţionarul Vasile Lungu care deţine 9% din acţiunile cu drept de vot ale S.A. 7 pct. „Mândra” consideră că acţionarii Ion Livădaru care deţine 20% din acţiunile cu drept de vot este afiliată cu Nicu Livădaru fiul care deţine 10%, cu S.R.L. „Valea Norocului” – cu 20% , S.A. „Carpenul” – 20% şi Societatea în comandită pe acţiuni „Dolonescu” din România cu 21 %. El consideră dacă acestea sunt persoane afiliate, el ar avea în privinţa persoanelor afiliate dreptul de a cere răscumpărarea de la aceştia a acţiunilor cei aparţin la un preţ special. Explicaţii acţionarului ce înseamnă persoană afliată, care sunt persoane afliate persoanei fizice şi persoanei juridice şi în ce constă dreptul de a cere răscumpărarea acţiunilor de la un alt acţionar? Societăţile comerciale afiliate     Se consideră societăţi comerciale afiliate societăţile care, în raporturile dintre ele, sînt:     a) întreprinderi în posesiune majoritară şi întreprinderi cu participaţiune majoritară;     b) întreprinderi dependente şi dominante;     c) întreprinderi ale concernului;     d) întreprinderi cu participaţiune reciprocă. Prin persoana juridica filiala se intelege starea de dependenta a unei persoanei juridice

de o alta persoana juridica in care cea de-a doua detine integral sau mai mult de jumatate din capitalu social sau din voturile primei societati. Intre aceste societati exista o dependenta economica de societatea mama, prin detinerea de catre aceasta a cele mia mari parti din capital. nr.

Subiectul 57. Tipurile de control Conţinutul subiectului

1.1 .

Punct e Descrieţi tipurile de control care se efectuiază asupra activităţii de întreprinzător a 3 pct. persoanelor juridice de drept privat.

1.2 .

   control inopinat – control care nu este inclus în planul anual al controalelor  și care se efectuează cu scopul verificării respectării cerințelor stabilite de legislație; Controalele inopinate nu pot fi desfăşurate în baza informaţiilor neverificate şi/sau provenite dintr-o sursă anonimă. Controalele inopinate nu pot fi efectuate în cazul cînd există orice alte modalităţi directe sau indirecte de obţinere a  informaţiei necesare de către organul abilitat cu funcţii de control, inclusiv cele deținute de alte organe de supraveghere/control, deținători de registre publice, autorități și instituții publice.  În cadrul controlului inopinat pot fi supuse controlului doar aspectele care au servit ca temei pentru inițierea controlului.       control planificat – control efectuat conform planului anual al controalelor, în baza analizei și evaluării conform criteriilor de risc;  Unul și același organ de control nu este în drept să efectueze controlul planificat mai mult decît o dată într-un an calendaristic asupra uneia și aceleiași persoane sau asupra unuia și aceluiași obiect al controlului în cazul în care persoana deține mai multe obiecte distincte, amplasate separat de sediu și de alte obiecte, cu excepţia cazurilor în care se impune o frecvenţă mai înaltă a controalelor conform metodologiei de planificare a controlului în baza criteriilor de risc, aplicată domeniului de control în cauză. Analizaţi etapele de efectuare a controlului de stat planificat efectuat de organul 5 pct. (autoritatea publică) cu funcţii de control. Controlul se efectuează în temeiul delegației semnate de conducătorul organului abilitat cu funcţii de control. Controlul poate fi exercitat doar de inspectorii specificați expres în delegația de control și doar în timpul programului de activitate al persoanei controlate sau al subdiviziunii acesteia. Procedura de control se încheie prin întocmirea de către inspectori a unui proces-verbal de control, care se completează și se semnează de toți inspectorii indicați în delegația de control, la locul efectuării controlului. Procesul-verbal de control este documentul prin care se confirmă faptul desfășurării controlului și în care se conține toată informația cu privire la controlul desfășurat, la procedurile aplicate și constatările în urma acestuia, prescripțiile și recomandările înaintate în baza constatărilor, măsurile restrictive aplicate și sancțiunile stabilite în urma controlului. Procesul-verbal de control se întocmeşte în două exemplare, iar în cazul constatării semnelor componenței de infracţiune – în trei exemplare, se numerotează şi se semnează pe fiecare pagină de toţi inspectorii care au efectuat controlul şi de persoana supusă controlului. În cazul în care procesul-verbal de control se întocmește în formă electronică, actul se semnează cu semnătură electronică de către toți inspectorii și de către persoana supusă controlului. Un exemplar al procesului-verbal de control se înmînează persoanei supuse controlului, cu efectuarea unei mențiuni scrise despre aceasta pe al doilea exemplar,

confirmată prin semnătura persoanei ce recepţionează procesul-verbal. În cazul în care persoana supusă controlului refuză să semneze și/sau să primească procesul-verbal de control, sub semnătura inspectorilor se face menţiunea respectivă. Procesul-verbal de control în format electronic care nu a fost semnat de persoana supusă controlului se transmite acesteia prin orice modalitate care permite organului de control confirmarea recepţionării procesului-verbal de către persoana controlată. Comunicarea și recepționarea procesului-verbal semnat cu semnătură electronică avansată calificată la adresa electronică indicată de persoana supusă controlului se consideră comunicare la sediul acesteia. Al doilea exemplar al procesului-verbal de control se prezintă conducătorului organului de control spre examinare şi adoptarea deciziei.

1.3 .

nr. 1.1 .

1.2

Persoana supusă controlului are dreptul, în termen de 10 zile lucrătoare de la semnarea procesului-verbal de control, să prezinte dezacordul cu actul în cauză, aducînd probe suplimentare ce confirmă poziţia sa. Inspectorul examinează materialele prezentate şi, după caz, întocmește un proces-verbal de control adiţional, fără a opera rectificări în actul de bază. În procesul-verbal de control adiţional se indică procesul-verbal de bază, iar în partea constatatoare se reflectă poziţiile modificate, cu respectarea procedurii de întocmire a procesului-verbal de control, inclusiv a celei de anexare a documentelor. Dreptul de a prezenta dezacordul nu afectează şi nici nu limitează posibilitatea contestării procesului-verbal de control în modul stabilit de lege.    Procesul-verbal de control intră în vigoare la data comunicării lui persoanei vizate dacă nu a fost contestat conform prezentei legi. Persoana supusă controlului care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, prin delegația de control, decizia de prelungire a duratei controlului sau prin procesul-verbal de control, prin acţiunile sau inacţiunile inspectorului este în drept să le conteste, în tot sau în parte, prin depunerea la organul de control a unei cereri prealabile de contestare. Administratorului S.A. „VVT” i s-a prezentat actul de control întocmit în procesul 7 pct. controlului planificat de către echipa de contolori a Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale în legătură cu normele şi regulile de apărare împotriva incendiilor în care i-a fost prescris să-şi suspende activitatea de vânzare a produselor petroliere până la îndeplinirea tuturor cerinţelor de protecţie împotriva incendiilor. Administratorul nu este de accord cu constatările din actul de control şi consideră că controlul a fost efectuat cu grave încălcări, ori controlorii nu au prezentat nici un document ce demonstrează că ei au fost împuterniciţi să efectuieze controlul asupra activităţii întreprinderii lui. Întocmiţi o notă informativă în care explicaţi modalitatea de efectuare a controlului întreprinsă de către Serviciul Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale. Subiectul 58. Bunurile statului şi a Unităţilor administrativ teritoriale şi modul de folosire a acestora în activitatea de întreprinzător Conţinutul subiectului Punct e Numiţi modalităţile de utilizarea a bunurilor statului şi Unităţilor administrativ 3 pct. teritoriale în activitatea de întreprinzător. Modalitati de utilizare a bunurilor statului si Unitatilor administrativ teritoriale pot fi modalitatile de deetatizare care sunt privatizarea si parteneriatul public-privat. Comparaţi regimul juridic al bunurilor domeniului public al statului cu regimul juridic 5 pct.

.

al bunurilor domeniului privat al statului explicând care este modul de transferare a bunurilor dintr-un domeniu în altul.   (1) Bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Circuitul civil al acestor bunuri este interzis, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.     (2) Bunurile domeniului public sînt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile, în particular:     a) nu pot fi înstrăinate, nici prin privatizare sau depunere în capitalul social al unei persoane juridice;     b) nu se pot constitui obiect al gajului sau al unei alte garanţii reale;     c) nu pot fi supuse urmăririi silite, nici chiar în cazul insolvabilităţii persoanei juridice care le gestionează;     d) dreptul de proprietate asupra lor nu se stinge prin neuz;     e) nu pot fi dobîndite de persoane fizice sau juridice prin uzucapiune.     (3) Bunurile domeniului public pot fi gestionate de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, de instituţiile publice, de întreprinderile de stat/municipale şi, în cazurile prevăzute expres de lege, de societăţile comerciale.     (4) Bunurile domeniului public pot fi folosite numai la destinaţie şi nu pot fi transmise în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat.     (5) Asupra bunurilor domeniului public se poate constitui servitute numai în cazurile în care această grevare este compatibilă cu uzul sau cu interesul public căruia bunurile îi sînt destinate.     (6) Actele juridice privind înstrăinarea sau dobîndirea, în folosul persoanelor fizice sau al persoanelor juridice cu capital privat, a bunurilor domeniului public, inclusiv prin privatizare, precum şi actele juridice privind darea acestor bunuri în comodat persoanelor indicate sînt lovite de nulitate absolută.     (7) Bunurile domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale pot circula liber, cu excepţia unor categorii de bunuri al căror circuit civil este limitat expres prin lege.     (8) Nu se permite înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu capital privat a bunurilor domeniului privat al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia cazurilor în care aceste bunuri:     a) se înstrăinează cu titlu gratuit persoanelor fizice pentru lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale;     b) se înstrăinează cu titlu gratuit în procesul privatizării, conform art.43 alin.(3);     c) reprezintă terenuri care se atribuie persoanelor fizice pentru construcţia de case individuale, în conformitate cu legea.     d) reprezintă bunuri destinate creării parcului industrial conform prevederilor Legii cu privire la parcurile industriale;       e) reprezintă bunuri destinate exercitării independente a profesiunii de medic în una dintre formele de organizare a activității profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătății nr. 411/1995, în conformitate cu interesul public și în limita posibilităților.       (9) Nu se permite constituirea uzufructului asupra bunurilor proprietate de stat, precum şi asupra bunurilor societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

1.3 .

nr.

7 pct.

Subiectul 59. Zonele şi alte teritorii libere din R. Moldova Conţinutul subiectului

Puncte

1.1. Numiţi zonele şi alte teritorii libere reglementate de legislaţia Republicii Moldova. 3 pct. Zone si teritorii libere reglementate de legislatia Republicii Moldova: Zonele Economice Libere si, Parcul Industrial, 1.2. Descrieţi procedura de creare a zonelor libere din Republica Moldova şi de dobândire a 5 pct. calităţii de rezident al zonei libere.  Crearea

zonelor libere     (1) Zona liberă este creată, la propunerea Guvernului, printr-o lege, adoptată de Parlament în corespundere cu prezenta lege, care va delimita în acest scop o parte sau cîteva părţi ale teritoriului Republicii Moldova. În lege vor fi strict determinate hotarele şi configuraţia zonei respective.     (2) Guvernul va elabora concepţia generală de creare şi dezvoltare a zonei libere.     (3) Iniţiatori ai creării zonelor libere pot fi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi diverse organizaţii care vor prezenta propunerile corespunzătoare.     (4) Propunerile privind crearea zonelor libere vor cuprinde:     a) scopurile creării, genurile activităţii de întreprinzător şi orientarea funcţională a zonei libere;     b) studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere;     c) proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autorităţile corespunzătoare ale administraţiei publice centrale şi locale.     (5) Studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere va conţine:     a) delimitarea hotarelor zonei;     b) caracteristica complexă a potenţialului social-economic al teritoriului, inclusiv al infrastructurilor de producţie, comercială şi socială, precum şi a relaţiilor economice cu pieţele internaţionale;     c) argumentarea posibilităţii de realizare a genurilor de activitate permise;     d) indicarea gradului de asigurare cu specialişti;     e) proiectul mecanismului economic de funcţionare;     f) fundamentarea etapelor şi termenelor de creare a zonei libere;     g) volumul investiţiilor necesare, evaluarea surselor şi a eficienţei acestora;     h) calculul fluxului preconizat de încasări valutare în zona liberă.     (6) Zonele libere pot fi create pe teritoriile neocupate de imobile, precum şi pe baza de întreprinderi, instituţii, organizaţii.         (7) Zonele libere nu pot fi create pe baza întreprinderilor de importanţă strategică sau care desfăşoară sau pot desfăşura o activitate economică eficientă şi fără crearea de asemenea zone.     (8) Pînă la adoptarea deciziei asupra propunerii de creare a zonei libere se efectuează expertiza oportunităţii creării unei asemenea zone care este asigurată de Ministerul Economiei și Infrastructurii.     (9) La efectuarea expertizei se iau în considerare următorii factori:     a) costul aproximativ al creării şi întreţinerii zonei libere;     b) avantajul pentru economia naţională de pe urma funcţionării unei asemenea zone;     c) situaţia social-economică şi gradul de utilizare a forţei de muncă în regiunea unde se preconizează crearea zonei libere;     d) apropierea zonei în cauză de alte zone libere;     e) numărul zonelor libere deja existente în ţară.     (10) Propunerea privind crearea zonei libere poate fi aprobată numai în cazul în care expertiza va stabili că crearea acesteia va îmbunătăţi substanţial situaţia în economia naţională şi că ameliorarea respectivă poate fi obţinută numai pe această cale.

    (11) În cazul în care propunerea privind crearea zonei libere va fi acceptată, Ministerul Economiei și Infrastructurii va prezenta spre aprobare Guvernului proiectul legii corespunzătoare.     (12) Zona liberă se consideră creată după intrarea în vigoare a legii corespunzătoare.     (13) Procedura stabilită de legislație pentru crearea zonelor libere se aplică corespunzător și în cazul modificării configurației zonelor libere, modificării termenului de funcționare a acestora, precum și în cazul creării unei subzone. Rezident al zonei libere, denumit în continuare rezident, poate fi orice persoană fizică sau juridică înregistrată conform legii în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător în Republica Moldova, orice instituţie de învăţămînt, centru ştiinţific de cercetare şi transfer tehnologic, alte entităţi care contribuie la sporirea calităţii forţei de muncă a rezidenţilor.     (2) Selectarea rezidenţilor se efectuează de către Administraţie pe bază de concurs, ţinîndu-se cont de volumul şi caracterul investiţiilor preconizate, de necesitatea de creare a infrastructurii de producţie şi neproductive a zonei, de menţinerea orientării zonei libere spre fabricarea producţiei industriale pentru export, de teritoriul şi terenurile libere, de asigurarea cu forţă de muncă, apă, resurse energetice şi de alte criterii.     (3) Întreprinderile pe a căror bază se creează zona liberă sînt obligate să se înregistreze în calitate de rezidenţi.     (4) Modul de desfăşurare a concursurilor în zonele libere se stabileşte în regulamentul cu privire la concursuri, aprobat de Guvern.     (5) Condiţiile de selectare a rezidenţilor, precum şi criteriile de determinare a învingătorilor la concursuri se stabilesc de către administratorul principal de comun acord cu Ministerul Economiei și Infrastructurii.     (6) Persoana fizică sau juridică care a obţinut dreptul de înregistrare în calitate de rezident, încheie cu Administraţia un contract pentru desfăşurarea în zona liberă a activităţii de întreprinzător. Contractul se încheie pentru întreaga perioadă de activitate în zona respectivă.  Pentru înregistrarea în calitate de rezident se percepe o taxă în mărimea stabilită de Administraţie de comun acord cu Ministerul Economiei și Infrastructurii. 1.3. Rezidentul ZEL ”Ungheni - Business” societatea cu răspundere limitată ”Trivis” a7 pct. refuzat să încheie contract de furnizare a energiei electrice cu un alt resident al ZEL, argumentând că deja are încheiat contract cu Red Union Fenosa. In calitate de jurist al ZEL, explicaţi ”Trivis” SRL consecinţele neîncheierii contractului cu rezidentul ZEL.

Subiectul 60. Răspunderea membrilor persoanei juridice pentru obligaţiile asumate de însăşi persoana juridică nr. Conţinutul subiectului Puncte 1.1. Numiţi situaţiile în care membrii persoanei juridice pot fi atraşi la răspundere pentru3 pct. obligaţiile asumate de persoana juridică In cazul societatii in nume colectiv si societatii in comandita ascoatii raspund solidar si nelimitat pentru datoriile PJ. Asemenea poate fi in calitate de exceptie , in cazul SRL, daca asociatul nu a varsat in termen aportul la care s-a obligat, acesta poate fi atras la raspundere subsidiara alaturi de SRL, dar numai in limita aportului subscris. O astfel de raspundere intervine doar atunci

cand PJ nu-si poate onora obligatiile fata de o persoana terta iar asociatul nu a transmis integral aportul la capitalul social. 1.2. Comparaţi răspunderea membrilor societăţilor de persoane cu răspunderea membrilor5 pct. societăţilor de capitaluri. In cazul societatilor de persoane cum sunt Societatea in nume colectiv care are la baza incredere reciproca intre asociati, raspundere este solidara si nelimitata pentru toti asociatii. Daca sa vorbim despre asociatia in comandita care este o asociatie mixta, atunci pentru comanditati raspunderea este solidara si nelimitata, iar pentru comanditari este in limita capitalului social depus. In cazul societatilor de capital cum sunt SRL si SA, raspunderea asociatilor este in limita capitalului social. 1.3. 7 pct.

Subiectul 61. Răspunderea persoanelor cu funcţii de răspundere a societăţii pe acţiuni nr. Conţinutul subiectului puncte 1.1. Numiţi persoanele cu funcţii de răspundere a S.A. şi persoanele care nu sunt în drept să 3 pct. ocupe funcţii de răspundere în S.A. Conform prevederilor art. 73 din Legea nr. 1134-XIII din 02.04.1997 „Privind societăţile pe acţiuni” (în continuare – Legea SA), persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii sunt consideraţi membrii: 1.     consiliului societăţii; 2.     organului executiv; 3.     comisiei de cenzori; 4.     comisiei de lichidare a societăţii; 5.     alte persoane care exercită atribuţii de dispoziţie în conducerea societăţii. Persoana cu funcţie de răspundere este obligată să acţioneze în interesele societăţii. Totodată, persoane cu funcţii de răspundere ale societăţii nu pot fi: a) funcţionarii publici care exercită controlul asupra activităţii societăţii, dacă actele normative nu prevăd altfel; b) persoanele cărora, prin hotărâre a instanţei judecătoreşti, le este interzis să deţină funcţiile respective; c) persoanele cu antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, infracţiuni economice sau infracţiuni împotriva proprietăţii; d) persoanele incapabile.

1.2. Caracterizaţi situaţiile (faptele) comise de persoanele cu funcţii de răspundere a S.A care 5 pct. impun atragere lor la răspundere patrimonială Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii poartă răspundere patrimonială şi altă răspundere prevăzută de actele legislative dacă ele: a) au condus premeditat societatea la faliment; b) au denaturat sau au ascuns premeditat informaţia despre activitatea economicofinanciară a societăţii, altă informaţie pe care creditorii, acţionarii şi autorităţile publice trebuie să o primească în conformitate cu Legea SA şi cu alte acte legislative; c) au difuzat informaţie neveridică sau inducătoare în eroare, au folosit alte metode care au condus la schimbarea cursului valorilor mobiliare ale societăţii în detrimentul acesteia; d) nu au convocat adunarea generală a acţionarilor, încălcând Legea SA sau statutul

societăţii; e) au plătit sau nu au plătit dividende sau dobânzi, alte venituri aferente obligaţiunilor, încălcând prevederile Legii SA, ale statutului societăţii sau ale deciziei de emitere a acţiunilor sau obligaţiunilor; f) au achiziţionat din mijloacele societăţii valorile mobiliare ale altor emitenţi la preţuri evident mai mari decât valoarea lor de piaţă sau au înstrăinat valorile mobiliare ale societăţii la preţuri evident mai mici decât valoarea lor de piaţă în detrimentul societăţii; g) au folosit bunurile societăţii în interes personal fie în interesul terţilor în care aceştia sunt interesaţi material în mod direct sau indirect; h) au încălcat ordinea modificării capitalului social al societăţii; i) au încălcat ordinea încheierii tranzacţiilor de proporţii şi/sau tranzacţiilor cu conflict de interese; j) au admis încălcări, cu premeditare sau grave, ale altor prevederi ale Legii SA sau altor acte legislative. Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii nu sunt eliberate de răspundere dacă au delegat altor persoane împuternicirile lor de a lua decizii.

În cazul luării de către persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii a unor decizii comune care sînt în contradicţie cu legislaţia, aceste persoane poartă în faţa societăţii răspundere patrimonială solidară în mărimea prejudiciului cauzat. Persoana cu funcţii de răspundere a societăţii este eliberată de răspundere patrimonială solidară pentru decizia consiliului societăţii sau a organului executiv colegial al societăţii dacă:      a) această persoană a votat contra luării deciziei de către organele de conducere respective; şi      b) opinia sa separată este anexată la procesul-verbal al şedinţei organului respectiv sau este consemnată în procesul-verbal.  Persoanele cu funcţii de răspundere ale societăţii nu sînt eliberate de răspundere dacă au delegat altor persoane împuternicirile lor de a lua decizii.  1.3.

7 pct.