Stupăritul nou [PDF]

Zitiervorschau

c

o

z

PASIUNE ~I EXPERIENTA APICOLA IMPART~ITE CU GENEROZITATE TUTUROR Sub egida Asociatiei Cresciitorilor de Albine din R. S. Romania, in tiparu l editurii APIMONDIA, apare in acest an documentata IUcrar€ a lui Constantin L. Hristea.' "Stupilritul nouf'. Pentru marea sa dragoste jafa de albine, pentru pasiunea caldii, pentru devotamentul, diiruirea $i munca sa creatoare, autorul acestei lueraTi cuprinziitoare a tutuTOr problemelor de apicultura este de multii vrcme bine cunoscut $i stirrwt de catrle toti stuparii din tara, bucu-

1"lndu-se, de asemenea, de elogioase aprecieri din partea apicultorilor de peste hotare. Cariea de fafa este 0 concentraTe a ejorturilor sale permanente, ,de 0 viatii de om, de a patrunde, a lntelege $i tUlmiici mi.nunata viata a coloniei de albine, kl care 1nereu cautiim sa deslu$im Imde din tuinele natuiii - acest inepuizabil tezaur al surprizelor. De Ia virsta de 14 ani triiie$te in mijlocul stupinei, printre albinele I>(! /e, supuse permanent studiului $i observatiei sale atente, gata intotdemma sii noteze $i sa explice anumite fenomene asupra cii1'ora $tiinta ,~i pracl;ica apico.zii nu $i-au spus inca ultimul C"U..vint. De 66 ani, Constantin L. Hristea imbinii fructuos pasiunea sa cu cercetarea metil;uloQsi1 a vietH albinei $i Ctl practica. apicoUi, deveniti1 an de an tot m.ai rJicientii prin tehnologWe moder'ne ~a care apeleazi1 ca urmare a evoIlIliei ascen dente a apiculturii contemporane. o contributie esentiali'i La dezvoltarea apiculturii romane$ti 0 are ~t activitatea publicistica $i de propagandist voluntar desfa§urata, fara ' ,41.reru pere, ,pe acest tarim de catre Constantin L. Hrisea. Am u:tmiirit l l1 er'€1~ bogata activitate a acestui truditor a1 apicuZturii 1'orruine$ti: l:'cd .}'i zed de conferinte tinute in toate regiunile tani, nenumarate Q.l'tic:o/.e pubLi/ttrlt m ine, sit 0 rccom~md , fl >/IIII (,1:,ld1Ira, .$tupMi/ur rLin rara. C" priLe;lll llpariFei cejrtii "Stuparit1lt nOu ll dOr 6SC (IUtoM/h,t 11/(" " ttru de Olloo r e at Asociatiei Crescl1torilO1' de Albill c dfn R(1)! lbll S(/rlM/Mil Romania, care ftnptine~te in cu,.lnd 80 d e ani, sli ducli dtrpll' 1/fI'/1 IIntlf.! (11ti. m.Ullca sa neostenitd in shdblLlul, am intins 0 prelatA ale carei margini ajungeau In saindura IJl1 :t,IJIJI' II stupului nou. Scuturind roinita cu roiul din ea pe prelatil, nl blllt.'IL' pen t,ru momerut s-au imprA..'jltiat ca 0 api! vie, j ucau~a ~i sclipilIl III'C. tn sli cele dintii albine care au ajuns in pragul stupului, cin\:l j ill slm\it mirosul de cearA al !a-gurilor din interior, au inceput a bate viol din aripi. Stind in JXlzi\ie cu abdornenUI inclinat PU?D in sus, s-a ('\)Sl'r.rut eli in ultimul segment abdominal, denumit tergit , era un punet ulh, Acolo se aiHi 0 anumitA glandi! - despre care yom aminti la anatQm in olbinei denumita glanda lui Nassanov ce emlte efluvii P,lrjutlwt,e eu miros de geraniol. Ca prin farmec, intregul roi inclusiv mt¥tca, ghl'd nte de mirosul res"pediv s-a indreptat spre urdini~ , intrin'd cu graba In inieriorul &tupului. Apo! totul s-a lini~tit de parea nicidnd, acolo, n- fIr Ci avut loc un eveniment de 0 insemnatate covir~i1toare tn viata co lon iei : a apArut in pr:i.sacA un nou-nliscut cu tot alaiul de albine in IlLllJorilate tinere, rupt din trupul sau, roi plecat spre :lAri straine ~i ncsigurc, Ili care a Hisat in urma. toata bogatla adunatA cu truda, hambare "line au miere .'il l polen ce rh'n!n dincol0 ,p entru continuarea vie¥1irit ullci popula\ii mai mari ca aceea a roiului. Aceasta tnsa reprezintA reva nwi mult: roiuZ este dovada unui act de repr'oductie $I raapindire In lume Q. speciei! Esle un nOll nascot al speciei Apis mellifica ce va continua Ilco lo in s tupul unde a lost scu.turat slf formeze 0 noua colonie, a direi t'xistcn\tI. 0 yom urmari pe tot parcursul invi1\Amintului a'pical ce-l Yom (nce impreuna. sri nu crede\i - tined apicultori - ca in.troducerea roiului in Nlupul sistematic se race numai in ielul pe care I-ati vAzut, ci el poate (I IItutuwt direct in stup, deasupra ramelor cu !agun artiIiciali, dupi! 1"(' n11 11i tnllh l1tl'lI nlbine ~i prin schimbarea m~tcii. C. L. Farrar (S,U.A.) considerA ('(I Inlo('u irdJe lini~tj,te ale matcHor de catre albine au de multe ori 1a hn1.!i 0 i nrec~ie cu Nosema apis a mAtcH in propor~ie de 80 %, iar prodU('~iH colonici sClide cu 24 %. Parazitul, alacind epiteliul intestinulu i {I i vcn tri c'ulului !ji u!leOri chiaI' tubuJe\ele malpighiene ce reprezintll riII ich li inseclcl !ji chillr ovarul ei, determinA pieirea mAtcH dad!. nu se JH I! illfis lIl'r Rt.'V(,rc. P. Ie VOm descrie cu ocazia discutArii bolilor IL l Illlll'l (w, II,t

Melanoza este cauzatA de ciuperca Melanosella m.ors apis, deci vO(iU, lILicoticii, ~i e rea mai periculoasA pent-ru s.1inAtatea mafbcii, hoalA care piil'ea altA data fArn importan~, dar care in uLtimii ani' a devenit pl'il11ejdioasA. Melanoza, ciuperca din familia Dematiaceae, clasa Hy phumycetes, atad intii albinelIe edulte, care se innegresc, ~i apoi trece 11.1 matcli instaUndu-se in aparatul reprodud\tor; ea se inmul\e!:>te prill spori ~i inmugurire t erminalli sau lateralA, deci asexuata. Forma sporilor este rdbundA -5i sint inghititi ddata en IApti~ONll pe care il pri me~te matea de la albinele tnso\itoare, ·f ixindu-se in tubuletele ovigen e ~ i in cele douA oviducite, care isu 0 culoare galben-inchis. SporH slnt transportati de albinele culegl1toare ale miero de mana. OdatA patrun·5 i tn organismul matcH, incep sA se inmul~easeA, abdomenul se mare~le considerabil ~i - in consecint! - nki respira~ia, oiei digestia ~i niei eelelalte functii nu se mai iac normal. Matca, pierzindu~i puterile, p ure pa ralizaUi; neputind sa se \in~ pe fagure, ea cade pe fundul stupului. unde fiind izolatA moare. Tra'tament direct nu se poate aplica decit dacli se muta stupina la un cules de nectar din nori ~i se extrage toata mierea de manA aflatA. ~n stup ~i care este in.festaUi de boaH1 ; concomitent, coloniei i se da 0 matcA nouA, dupA ce s-au lust masurile de igienA Ill'in !lambarea interioarA a stupului ~i a accesoriilor lui, schimbarea ragurilor care au fost cu miere de manA ~ i topirea lor. BrQuloza este 0 boal,a parazitarA a ml1tcii datorita unui pA.duche BrauZa-coeca, care tot de albine este adusa. in stup, ri, lasA necu:ra\H~(> (l'lveolele largli ie!,ilte in calea mAtcH" iar ea Ie ocol~te ~i trece mai (h.!'J)fJrlc depunind ouA fecundate In alveolele mid de lucratoare. AmuJ ucc5'tu tI vorn IAmut-i mal departe clod vom vOllbi despre cuibul coloniei. Trlntorii stnt partenogenetici, clid ei provin din ouA nefecundate 1) fUnd Iii numai ai marne lor - cAd n-au tatA, a.!ia cum vom vorbi despre (I II 1;11 evolu\ia lui in capiwl'l11."Albine lucrA'toare". Maturarea trintorilor dupA eclozionare se face In primele 8-10 zile, I tJnd In repaus complet la 0 temperaturA de 35°C. In primele 4 zile albi· nclc dolci Ie servesc direct in gurA 0 secre1;ie glandularA din gu~a lor; npol trlntorii tineri incep sA se hrAneascA slngun adunindu-se pe faguri rnl\rglna~ I, unde albinele culegAtoare depun miere pe cale de maturare. 't·J ttn~!'i consumA 4 mg pe otA. Cind ies in zbor tn a 8-a zi consumul se urcA 11.1 14 mg pentru 30 minute de zbor, Abia atunci smt maturi dar Inet\ nu virili, cAci maturarea sexualA apare in a 15-a zi de la eclo:z:ionare. $J totu~i virilitatea lor nu e totdeauna asiguratll. Cercetlltorul polonc.z Gontarski atribuie aceastii impotentA sexualA faptuJui cA unele lflf"VC de trintor primes(, pdn deslacerca inveli.,ului sau ca un evantai cu filamente in for-

'lin

(I " ruze, [apt pentru care a 'Ii primit denumlrea de

aster. au aju torul

"f'esl",. nccesorii, spermatozoitdul din interior lncepe 's a iDeate in lichltlul ('l' tnc-o njoar4 nuc1eul ouIui, lichitl care constituie hrana viitcrului embrion. J II / un moment dat spermatozoidul se IntUnC'ite cu nucleul oului cu care II" contopellte. EI aduce In cHoplasma sa acele aptitudl.ni funcfionale mo~­ ton rl.c de la trIntorii care au f ecundat matea. Ele se contopesc cu aptitu. dln('l e functionole aflate in citoplasma ovulului cu care s-s unit formtnd Un corp comun. Din acel rnoment fncepe stadiul embrionar pornind !lCe! pl'Oces de bipartitie denumlt mitoza, Este 0 bipami~e succesivA .,i ncTtHt'eruptA. Celulele ating ciire de sute de milioane tn cele 72 de ore ('H tluJ'eaza stad iul embrionar; apol embrionul devine la'Tvd prin degaJllrcu lui din coaja oului, incepind stadiul larvar care dureazA aIte llase )';tI~. Atunci larva umplinid alveola cu oorpul sau este capAcitll. in a noun zi de la depunerea oului in alveola natalA de cAtre matcii... Sub d 1'plI.ceJ larva devine nimfd, dec.i incepe stadiul nimfal ce dureaUI. 12 zile In Core au loe toate procesele de transformare morfologicA, inclt in cea de a 2J-a zi de la depunerea oului in alveolii, apare 0 albinO: deplin for mota care-$i fncepe 0 viatii supusa legilor stricte ale comunitafil. Din oulne nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate proccscle de impreunare, cAci acolo lips~te elementul mascul care este SperlOl.l tozoidul, oul fjind haploitun\ e noi din element.ele care-i ies in cale 'Ii pe care Ie devorA. ~ c rcct1itorii au urmArit eu microsoopul acest proces de div iziunc u t'(' l u lci~mllmc cw'c se des Cresie care inseamna ,,0 aparenlA fara realitate", cact larva nu e ca un pui al mamiferelor, care din clipa dnd se na.~te seamana cu plirintii IlLi. Ea trebuie sa treaca prin diferite stadii monologice, ~i abi a In ultimele zile inainte de parasirea alveolei natale, prinde forma asemanaloare cu albinele mature din colonie. Ea se dezvolta acolo sub actiunea caldurii mediului inconjurator ~ i a hranei bogate in substan\e de creare, hrana metabolizata de pllipinda llinla care de indatil ce se desface din coaja ou lui inoatii in masa lapli~orli l ui depus de albinele doici. Ea, Ia incept, n-are picioare, e apoda, de culoare alba, masurincl 1,66 mm eu organe sub forma de mugura~i. Capul e ca 0 capsula tare, u gura formata ~i un corp aleatuit dintr-un ~irag de 13 segmente ce vor forma mai tirziu Itoracele ~i abclomenuL Cu aju,torul acestor segmente IBrva face m i ~cari de inaintare in cirelLit, tinindu-~i gura deschisa ca sa pUll tA Inghi li ceea ce i se oferli de albinele doici, adicii acel lapti$or de " lilted des pre care yom vorbi ceva mal departe. TII ve \j ~uJ sliu este elastic, f ormat dintr-un singur strat de eelul e (',' 8e mul tipli cll fara incetare, sub care se acumuleazii un lichid secretat ,I,· "d"l e epiderm ice. U~oara sa imbracaminte, oricit de elastica ar fi t 1'(' h ~Il(l sA ('Cdeie . caci larva crescind mereu, haina ei ramine strim ta. I\ tu n~f ' ""d isul se di zolva in Iiehidul de sub el, pentru ea indata sa HI'" I'fa \u) u ltul nOli ~ i lTlai largo

tlO

6:1

ACe8l0 cste procesul denumit "n4pirlire" IPl'Ovocat de u.n honnon dcmumlt de cerceUltori : ecdyson . secretat de glandele toracice pe toatii. pcrlonda nApj'rlirilor repatate. in metamorfoza. intervJne ~i un at dalles 11I)I'l1On .,;uvenil", secretat de 0 aWl. glandtru a putea sesiza nrirosul florilor, albina introduee antena hU,·c periu~ele aeestui cle~te euratindu-Ie de praf sau pulberea polenului. Pentru a vedea cum reoolteaza albirra polenul stringindu-l in '~lI lele le picioarelor posterioare, sa urmarim aeeasta luerare pe supratolo .tlol'ii-soarelui, ee 0 avern in prisacli.. Prjvi~i picioarele posterioare; prima aIltieulatie stii in pozi~ia oriZ(lO will - este femurul; tibia ~i metatarsul au 0 pozitie verticala. Pe lillie so vede 0 scobitura pe partea ·sa exterioara, ea un tel de jgheab, 1I1Arginit de ni~e peri tari ca ni~te tep~e ale unui car eu snopi. Aeeastii fnJghebare formeaza co~uletut. In interiorul lui albinele string polenu!. Mctatarsul de la aeeste picioare este 0 artieulatie toarte dezvoltata, ca o blrna aproape dreptunghiulara. In pal'tea exterioara a fiecarui meta· lllrs, care acolo este putin bombata, se viid zece rinduri orizontale de pcrl~ori. 8int perille cu care albina i~i cura\a polenul de pe suprafata O"pului ei, introducindu-I in co~uletetele tibiei. Albina se serve~te de ploiorul drept ca sa umple COl!ule~ de la piciorul stIng, ~i apoi invers, eu eel sting umple eo~ule~ piciorului drept. La inchierea dintre tibie ~i ' metatars se mai observa un ie~ind ca un cle~te; cind eele doua artieulatii se depiinteaza, cl~ti~orul aeesta He apropie. EI este ea 0 pensii ee se~te albinei sa prJnda cu el sol7.il;;orii de ceara, cind ei apar intre inelele abdominale ale albinei cind socreteaza ceara. Povara de polen a co~etelor dusa in stup este descArcata pe rind, albinn ajutindu-se de pintenii aflaii la picioarele mijlocii. Aripile albinei, 0 pereohe mare ~i altii pereohe scurta. _'\orestea din urmll stau adApostite sub eele mari, atunci eind insecta este in repaos. Ele sint alcli.tuite dintr-o retea de nervuri chitinoase pline eu aer, peste care stA Intinsa cite 0 membrana strlivezie cu peri~ori mieroseopiei. Marginile aripelor miei au 16-27 eirlige. CIDd albina vrea sA zboare. clrligele se priod intr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel Inet t nmbele perechi formeaza 0 uniea suprafata de zbor; suprafnta lotalll a aceslui plan este de 45-54 mm2 care atunei eind albina se " rl n in ,bor bllt cu diCerile freevente in r aport de sezon. In t oamnA

cind eulesul este foarte slab freeventa batAilor este domoala, iar in vara cind culesul este in toi, frecventa atinge pina la 24 Hz ') pe secunda raTa sa fie constanta, ci variaza in plus sau in minus cu 20%. Inea'rCatura de polen pe care albina 0 poate du-ce in zOOr este de 1,27-2,35 mg. _ Dar, interveni unul din eursanti - viid pe scindura de zOOr albine care bat din anpi, fara sa zboare! Ce sarcina indeplinesc ~i de

ee nu se inalta in aer ? _ Ele. ventileaza stupul, unele introducind aer proaspat in interior, iar altele eliminind pe eel viciat ~i inearcat eu bioxid de carbon. Cin\! albinele fae acest serviciu, nu-~i mai impreuna aripile mari eu eele mici prio cirligele marginale, ci lasindu-Ie sa aetioneze separat, nelegate, nu se mal pte ciorchinj' pc supratlltn t!OCfl rt l c llIl s r Cl'C II gung liollului sub-esotag ion, al acestui organ principa l thtlU' rlM lunl toaintc lu sistemul nervns al ulbinei. E i nu un rol marc tn ,,1lltnIJOU,\'IIl , IlNlvtnd spol'ircn cOl.'pului grns, dar In ncela.5i timp contribui c 1/\ 1>n8tl'IH'Ch I'cZC'1'vc lw- de hrunll, m/\rlnd rczlst.enta III ger a orgnnismul ul Itl IInlD1I1 h' rn U 1;11 "{'flu c (!On( il'l utul de npt1 dIn \csuturl. til m1J\I)('11I n"I'fn't'! (;l'l ll!r' - SpUIiC li exl,ttSOII :ll' n W:I ~ I wanu lrl Ih ll'lt!U'1'I d l, "HlllH!'C' Inl'hlRn: t ll)I'('ic l1('l'!!I... \ tl' lul(' rOl"In('(lzl\ () pel'celle

!

r

%

de nervi mlci : corpora cardiaca, producAtori de hormoni ~i corpora allata. Iia tOI'Il'l &rLi\ un complex intracerebral, care exam in at de cercetAtori l C!n~l c zl s-a constatat c! poseda cantitA\i extrem de mici de neurosecre\ii. I~ I lie ullii rnapoia creiel'uiui, intre aortA ~i esofag; corpor a cardiaca pu\[n maj jos, iar corpora aUata deasupra primei, ell componentele lor mlcl, specifice, legate intre ele prin nervul allata. CercetAI'C'hH' I'[\I"I'jI 'Jolzit,lo t'jJ Ol' eu nccmliA ~ecretie grnd ul 101· de topil'e Iljung(' PitlA 1/1 O~,50(. 1.1\ tnnwtl ghmfMllie, ou poate vietui, dici numai tn mierea ~i polenul ingerat nu .:'I~"tl' pS('lIta de viatli, ce izvoral;>te din totaUtatea coloniei , acel ~I h1rllh de substan\e hormonale, la care matea i!1i dAruie~e cu prisosiatii 11111"11 '" ('1 ~'le acel eject de grup despre 'Care \'om ,'ollbi mai departe. t-.llImll'll lIuei albine singuratice vine de la starea de deprirnare, de In IIp'-!J1 ("'lor ce 0 inconjurasera, de dOTUl simt(im'intului de jraternitate, de 11111"" ,k (tp ropiere, de aJectiune, de sprijin reciproc. pe care numai in I "f.'.."d/rl le le ponte ovea. Acolo, ele au deschis ochil pnma oara, dnd co "11111. ,1 Pi' ~en e au indeplirtat. ciipacele alveolelor ce Ie despariesu de 1111111'" 8Lupu lui; acolo au VGzut $i au prins a deslu~ conform bagajului lUI r II't1iLnr limbajuZ multimii, primind putin llipti!?or intAritor fizice~te, , 'u In\I'II~ul corporal a l chitinei, inca neconsolidat pe depUn, Cli picioarele I"'~I lItosigU!'e, cu ariplle inca neintiirite, cu pur'u~orul de culoarea li.$OI' ."'IIII.,.fl' ce 0 au noile nascute au luat cuno~tiintA de viata colectivita\.iI dill ~Iup, Oe aceea, rubin a singuraticA moare l ipsitli de acest. mcdiu II.' I.. ',d pBthic, pe care-l gAse{>tc ownai in comunitaten colomeL Ue eind se nase ~i pinli mor, albinelc-molecule ale acestui complex IIII:!I.dc, care cste colonia, nu precupetesc nici un eIort, aducind comuniIr'lW rlv-uu unei hArnicii rar inLUnitA la alte specii de insecte, exceptind tllrl1lcilc, slIl"ori bune eu albinele. facind parte din acela~i ordin al Hyme. ""lll\'!"f'lor. Ele intruchipeaza chiverniseala unei gospodari i care mer~(' )llul\ lu eel e mai mici amanunte, f acolo, au hranit-o, uu \In '' permanent de pe capul ei substanta hormonala pe care 0 lron smit(,!l\u t!(!'lor inconjur~toare. Albinele r;;tiinti ca matca este in stup n-au llllli fll/\di t batel. tHnd satis f4C'ute de prezen\.a el. In S(ir~it, WI alt exemplu de atrac\ie a albinelor una fa\! de ceruait...'i , observA atunci cind stuparii lac acele microouclee de imper echcrc :L mi\tcilor, cu un numAr de 15'1-200 de aibine in stU'pu~orii care au d OfH' un mic f4gura, cit 0 sectiune, avtnd sus un ulucel pentru hrana ~i 0 botci'l 'Juta de eclozionare in mijlocul lor. Cine: se perie albine tinere in acestc IIl lcronuclee ~i inaillte de a da bot ca, privind prjn peretele lateral de M\lelA al stupu~orului, se ,observ~ cA prima mi~care ce 0 fac scele albine lln ere este ce.:1. de adunare Is im..-eput in mict gru pu le~e; abi·a d up~ 40riO de minute ele se formeazA tn ctorchin'!, tntr-un col\, imprumutindu •.Otczc Inl':'t~i 1" ~Iol.)tn, pcntru 11

J:l7

ee Impcrcchca. Toate aceste milsuri ale naturii au darul de a lnUltura p.. dcolul consangvinizllrii albinelor unei prisll.ci prin lmperecheri cu trinI nl'l J)I'oprii Sau cu rude apropiate ale matcilor respective spre a !i !nUItunllll dcgcncrarea speciei. unoscutul cercetator american O. Mackensen a imperecheat artiIlrlll l matci cu trintori frati, dar dupii cea de-a opta generalie coloniile tlr ~) 150 mg la sfi~itul dezvolti1rii sale, inseamna ca pe an se consuma 3 kg .t1Lbstantii vie derivind din orgnaismul mEtcil. AceastA popula~i e consuma 10 ~kg de hranA oferita de aibinele dOici care peniru colon ic rcprezinta Sinul pUn cu Lapte al unei marne, De aeeea cerc6tAtoru l Wiepel calculeaza cli 0 CQIQ.nie nOt:mqlA st.e n~voJe de 40 kg_2.q!en, 40 kg m [ere lji 1 spa. tntzr-un an, 8r cum procedeazlf matea in aceasta opera de creatie i ncH touibul sa raminA 0 perfecta unitate, au depuneri e~alonate de oufi, fl1d lin se creeze opriri sau depA$iri ? rna intrebA un tlnAr apicultor , - Nimic in desfa~urarea activiti1t.U acestui complex care cste colonia, nu se face la fnUmplare sau anarhic, pentru ca totul este stabillt : proporlH, timp, ritm, fonne etc, intr-o colonie bine organizaUi. . La cUeva zile du~ fnapoierea sa din zborul de impereche.re matcn depune tn cuib . citeva ouA nefecundate, pinA i se regle82l1. dispozitivul de eliberarea spermatozoizilor din vezica spennaticA. Ordinea pe care matea 0 respectA apoi in activitatea sa de prorrcu~i e, indx·umatii. de nlbinele inconjurAtoare, unnare~te pastrarcil lI\lc i perfecte unitll.~i a cuibului Cll puiet, realizata prin.'1.r-un chibzuit f'O rHlUm de hl'anrt glandulara, intr--o mAsurA mm mare sau mai micA !ji o uli ulll ita formti n cll ibulu i. Matca Incepe sA depunA oua mergind '\)h'nltll , incepind din mi jlocui ragurelui central ~i urmind forma unl!i 111)!IJe, illrgitc din cc In t.'C mai mUll, plnA apr'Oape de lIlargint'n spctc>t,l' or inll'rni(' ni t" m1Ylci: npoi t"8 t ..~(' pc cen de-n doua ra\ii n (II.r;:-U-

if

14 1

l't·IIII, central, ucupind-o eu oua. Marginea acestui cere corespunde pc prima faja. In Ielul acesta puietul de pe arnbele r~ \(' " Ie Iaguj'elui,i~i tine reciproc ealduraneeesara. Cind maton trece PI' rugul'elc vecin din dreapta sau din stinga eelui din mijloe, ocupat 0 g'lobuI 'tcrestru - cum sint de pildll. nlbinele din Transvaal, Ia car'c, 1n cnzuri similar-e, din oud nefecundate depuse de 0 matcii trtntoritii ,~ll1t din oua depuse de albfne lucratoare se nasc, la nevoie, m.iitd bunc. ('t)rcetAtarul O. Mackensen (S_U.A.) a obtinut din 710 larve l'ezultnte tlln ouale depuse de 0 matcd trIntori\A, numai ~ase larve care s-au dez\lOltllt l?i au ajuns m11-tci normale - deci 0,850/ •. ,Yn geneticli. acest tip de partenogenezA se denume.!?te: "telitokie" "dlcA din a u nefecund at apare 0 feme Ill.. Accstea sint excep\il de la rf'JrUlo generaHi care a stabilit cii pentru colonie matca reprezintu ovarul, ~Ir cutbul este mediul de dezvoltare tn care se cresc sute de genera\ii de J)ulC.l de-a lungu1 anilor. Cind matca imbAtrine~te ~i e pe cale de epuizare, (....,lonlo t~i pregate.!?te .!?i cre~te tn botel 0 serie de mAlei, din care i.~ i VA olege pe aceea pe care 0 consider!!. corespunz3toare rolului s3u de a ducc mai departe destinul coloniei. - Dar care slnt condipile medtului amblant al cuibului? - in~ .mbA un apicultor incepA1t>r. - Ele sint legi de conduitA a colonie, fArA de care colonia nu poate progresa, did s-a observat cA la primele zile dupA. ce ouAle au fost tlepultc in fagur.ii cuibului, clldura ~i umiditatea acestu.ia se reglea:lA tlt'monios, chiar dad alarA temperatura este scAzutA ~i uscaUi.. CercetAtorul O. van Laere a fAcut experien\e foarte precise ~ amAnuntite, ..~ungtnd la concluzia cA acijvitate~ de c re§ te~ a puietului mceteazli In tDtlIpm::ntura de 12,8°C. Aceasta duce Is presupunerea cA aezVoltarea ,,,dtitulul este intr-o anumiUi. miisur(i inde,pendenta de temperatura exteI-'l)flrll. Tr~ I'eglarea termidi un rol esen\ial il au doi faotori: puterea III.Hn&ricA a coloniei ~i izolarea stupului. Aceliti factori , plus temperatura .xlorlonrA, t ormeazli. un ansamblu tn legAturA cu intensitatea cresterii 11~ pulct, Dc asemenea, 0 i mportan ~ mare are ~i umiditatea aerului din .tIID. pc care albinele 0 regleazli.. ..Albinele - dupil von Frisch - au ahins cea mai perfectA regulati"nrc:? icrmtca. lI n SLup, domnet te zi ~i noaQte tel)1peratura de 35°C. men,IHutR const.flnl CII !;i i p l'Opria noastrA temperaturA corporiilA ere 37"CU:Mni mu l\i cercetAtorl DU lli.cut 0 serie de tncercAri, supunind puietul III evolu Uo In diverse temperaturi lji s-a stabilit cA temperatura are 4' Intlll~n\l\ covh-{j ltunrc mni nles nsupra organelor care au tn alcMuirea htr llhl tl nll, 1'l.lIn ~lnL : Ilh'J,!i mclI lji lun ~ i tn eu I.ergile lQr ~ i s\..ernitelor nbdn11lll1uli1, In\lm eu or lpJlor. L.t1 puictul in evolu tle, 0 temperaturA sclizut."1 11\ Ih llb jl q!) nurm" \ - cum ur 0 :1(l°C - I'educe lunglmea trompei mpi /'11(" In r!,.. t· l ~ 15\11 11 II hl t. Eo se men\ine astfel datoritA acelui grup de albine tinere CC '1',11I dCI.lSllPI·U fagurilor ~i ajutl1. la clocirea oul1.lor. Aceasta caldllrA de "ul IHUlt :15,2°C ajutl1 Cfl puietul din cuib sa. iasA exact la 21 zilc In II IC1')\ " ) lwC'. In 24 zUe 1 l \" prea incarcata de apA, arhitec~ilor, zidarHor, producatoarelol' de {:(',' \I','\ , sculptorilor care se due sa caute in cimpie nectarul florilor cc s(> VII preface in miere, polenul care este hrana larvelor, propolisul , mn t.cri(' ri1~ inoasa ce Ie servc.at zilnic zed de kilometri pe orice Vl'eme, zburind mereu contra vintului eu mare viteza, E z,b ar 'd e inlvesU·gare . Cerceta!}ele pleaca dod lumina zorllor este tnea difuzA, ~i chin!" atunci clnd negurile plutesc peste pAduri ~i clmpii. Vederea lor agedi, care este al doilea mijloc de investigare, nu Ie poate servi atunci pfea mult, 8!?a cum iac ele tn plina zi, dod disting de departe culorile imbietoare ale florHor. TotUljii, slbinele cerecta!?e aDA curind calea spre potira~ele pline Cll nectar sau anterele deschise ~i pline cu polen revarsat, Ele Ynsa iac 0 eereetare selectivA din tot ce gAsesc, pre!erind acele flori care au neetal' mai mult.!?i mai dulce, nra sa se ocupe de florHe care olera putin nectar .!ii cu concentra\ie slaba de zahAr. De-a lungul timpurilor infr1l\irea dintre !lori .!ii aibine a i licut cn simturile sa se ascutA} iar reflexele stabilite sa lucreze automat. Dadi pentru alhine sim~ul mirosului !?i cel al vAzului culorilor unor flori Slnt [oarte dezvoltate !?i Ie deschid u!?or calea spl'e aOarea I'esurselor de hrana, la fel ~i floarea ~i-a tpregAtit mijloacele ei de atra~ie. CercetAtorul H. Duisberg a descoperit, in JegAturA ell nectarul, 100 de subst:i puietuiui, care. uneori a pare in coloniile puternice lIel\. In luoile de iaroA, ,tn mod obi1;>ouit procentul de apA in miere este r l'l Indicot mai sus, dar diferit in raport de zona geograficA in care ~~ un,n colonia ; C. L. Farrar a gAsit cit mierea din regiunile no.rdice ~e ~ IJ.i\ , lire totdeauna un procent Cll 5011 moi mare fa~A de mlerea dm \Ad IC /Judice. OJn cele expuse Se vede clar cum colonia de aibine se prezintA 0/\ un ndevArat laborator de cmmie.

I

l\lIE Il EA

Mierea, dupA cum ~ti, este un produs animalo-vegetal eu f081'le multe microelemente. Ea este hrana energeticli. necesarA organismului albinelor, fa.d a fj In aoe1a!?i timp, declt in foane mica. masurA, fol osiW, in cre~terea puietului. In schimb, 0 parte din zaharurile consumale sint Iolosite de albine la clll.ditul fagurilor, a~a cum am arlttat la [ 01'marea scheletului coloniei; 0 altA parte este preschimbata.. in lichide care se acumuleaz! !:ii mar-esc corpul gras aUituri de glicogen. Acesta din urmA intervine ca un surplus de energie, clnd albinele zburAtoarc sl'o t aproape epuizate, in eforlunile musclliare cerute de zbor. Cum albinele culegAtoare de nectar aleg cu preferin\A norHe eu procenote mai mari de zahAr. fructoza !:ii gillcoza detin primul lac; apoi urmeazc1 cele Cll zaharoza care se aflA tn majoritatea n onlor, iar apoi cele ell maltoza, Cind mierea este din cea lloralA sau extraflorala este consumata 1;>i asimilata aproape in intregime, IAsind reziduuri minime de cel mull 21/ . in raport eu greutat.ea uscatA. DupA Louveaux ~i Mangenet S-a stabilit cA, in mare, mierea are 75 8 /, zahf!I'uri l.otale, 200 / 8 apA ~ i 5% constituenti minorL Procentul de apA este 0 caracteritiscA dintre cele mal importante ale mierii; en condi~ioneaz& - dupa ace!?ti autori - conservarea produsulul, greutatea lui specific! ~i 1ntr-o oarecare mAsura cristalizarea ~i savoarea ei . Dupa. e~actie, mierea mal pierde din apA. lnctt tn comer~ ea arc 18-25% apA. STAS-ul pentru miere considerA eA mierea care depa. ~te 2011/ 11 es-te de cali tate inferioarA. o formulA mai precisA a continutului mierii 0 dA V, Temnov ~i anurne: zaha.r invertit 74,42, zaharo2A 1,3, dextrine 1;> i substante zaharoase 4,76, azot recalculat 10 alburnine 0,45 , cenu~a 0,19, acizi (acid i ormic) 1,10, apA 18,05. Un rol de seama it are deci continutul in zah!r al mier ii, care cu cit este moo bogat cu aUt !iii secretiile glandulare care au servi t In producerea ei sint mai multe .!;i var iate, dupA. provenienta speciilor de flori. Zaharurile mai insemnate siot gillcoza in propol1ie de 28-37 D/ I • rruatoza 31-39 0 / 0 • zaharoza 0,5-1,3%, maltoza 5-11%. Mai stot ~ i gome ~i dextrine in propOl1ii reduse ce apar ca 0 degradare partinlA II nm idonului din rezervele de zahl!..r ale plantelor 1;>i care opresc partinl pt'ocesul de cristalizare a ntierii. 199

Atll nci cind glu cozu

depa.,:,e ~ le

Iructoza. mierea este mai

pu~i n

dulce

W I Ilr ht tn llzcnzft Uljor; in schimb fru ctoza este mai dulce 1;i pAstreaz;l lIiltll'ell In Sitw'c fl uidll. mulUi vreme. Mierea mai are un preccnt de 5°/&

N!IIIt Ultl en\1 minori, care si.nt repl"ezenta~i prm acizi organiei. elemente i "ItH~ rI\l c. substan\e nzotoase, de Ia 0,2 Ie 2,7% variind toate in raport do IIl'() vcn i cn~D nectarului !ji de timpul de pastrare al mierii. Dintre I.hhllrlldlc minore, s-a gasit de ditre Withe ~i Maher, eli prin prol\~.\Ll tic ll'tU1sg1ucozidare a zaharozei se produc 22 de oligozahadde, LI\lllr!llzlnd malloza ~i .izomaltoza. Albinele prelucratoare preschimbl!. nu Illlmni zohnrurile nectarului ci 1;1 acizii lui. Astfel, acizii nectarului tI'I\l Lti rOrml.l.\i in miere s1nt a1\ii , fa~A de eel a'Ci1ll?i in gu~ culegi1toarelor; pr()llI c.rtllooreie inla.tura pe cei nefolos itori, incorporind in miere al\i IItt,,1 Ilcc..'CSuri. A ~u sc intimpUi cu addul formic, extras din circuitul hemolimfal , I IIrml secretat de glandele salivare, dntrind in componenta miedi hHr I; tlIic::~ masura.; acest acid nu are in miere aceea~i componen\A ell " rhlul formic aJlat in veninul acului. 'c'rcclAtorul francez J. Louveaux considern c! problema acizilor 1',lIf (o mIt! complexol. Aciditatea in chimie se exprimA prin valoarea J'IJ Ulul , odld con-centralia de iani de hid·r agen pe care 0 are neclarel. It I lire I ni~ial 0 aciditate naturalA de 2,7-6,6; mierea din Han are "n.'111 3,48-4,8. tn SOhimb, pH-ul mierii de manii este de 5,9-{i.9; rtc,(!1 mAna este foarte putin aeidA. Tot aJ?a, 0 solutie de zahAr (sirop), In rltn'C tie de duritaiea lWCi cu care este preparat siropul, are un pH d. 0,6- 7,5. _ Dar care este diferenta intre 0 miere acida ~i un'a alcalina.? Jtl \,rcllbl!. un tinar apicuLtol'. - pH-ul este un coeficient caracteristic acidita\ii sau alcallnitA\ii lI uut mediu. Scars pH-1.I.l'lli cuprinde trepte de Ia 0 la 14. V....aI0..¥E!8 0 indi ct!, acidit atea cea mai puternic! pina_ Ia cjIraJ, care indica 0 reactie neutrA, iar treptele de aeasupra valo rii 7 arata. progresiv 0 reacUe 1I1c/llinl1, Toate sorturile de miere - dupa. J. Louveaux - au 0 reac~ie Ildlcll, a{ia cum am arAtat la nectar, chiar ~j mierea de mana are vaInMt'n pH-uluoi ce incepe de la 5,9 pinA la 7,9, deci cel mult ea se inscrie 11l domeniul neutrului, dar unele sonturi au ~i ele 0 ul;ioraA reactie aeida . Acizii din miere s!:nt de natura. organidi ~i unii din ei sint chiar vtl loLUI. Aciditatea mierii prov,jne in primul rind de la nectarul floral el l pH-ul nrA-tat mai inain1.e, dar originea ei principala. deriva. din glandele snJiv(lre ale albinelor prelucratoare ale neclarului in miere ~ i din tll1elc procese cnzimalice fermentative. "Un sirep pur - zice autorul cl int _ dut ca hrana. albinelor se imbogA\e~te cu acizi; dadi. el trece de nHlj muIte or i prin gu ~a albinelor, se constuta ca de liecnre dala 1, 1 II l ftl'C!;I i.C aciw tllt.ca". Sc ('''(lnJ';id(' .. ~ ctl da lorit.."i con~inurului in acid citric {ii malic, miereu flurolh CS I~ supcd onrli cclc i de manli. A'Cizii din Ol ler e - du~ ~ i tc ­ .111 ,,1 exprlnluti pl·l nl ..- o nl!\SlId'l speeialA- mi li ('f'lw lil f '.d /kl{ - Ct' (,(lTl ti m.· ;:.O()

suma acidilA\H liberc. AcizH organici a"!lati in miel'e, in t Ofu'le m lcl propor\ii, de 18-29 miimi la 100 g miere, contribuie la buna pastl'MC, ferind-o de bacterHle din mediul inconjurAtor. In afara. de ac.idul citric ~i malic amintit mal inaiote, in miere mai sint : addul succinic, tartric, lactic, formic, propionic, butiruc, valerianic, caproic; sint de asemellcn prezen\i !?i alcooli: metanolul, etanolul, bulanolul tertiar, izopropan oluI, alcoolul izoamilic, hexanolul. J, Louveaux a gasit l;ii addul c.l orhidric ~i fosforic. eel mai important, care aotiveazli asupra florii ink'Stinale ~i comhate fermentatia reziduurilor este acidul f ormi'c ~i acidul glutamic for-mat din conpul albinei dintr- o par·te a glucozei mierii crude transformat.a cu ajutorul oxidazei produsii de giandele faringiene. In prezen\a o.xJ.genului, aceastA enzim.a transform.a glucoza in acid gluconic cu 0 degajare de apa oxigenat.a (H 20 2). In schimb, enzima catalaza din gu!jA disociazA apa de oxigen, evitind asftel intoxicatia ulterioarA a mierii ou apa oxigenatA ~i neutra1.izind efectul toxic prin descompunerea ei. Acest acid gluconic aJija cum am a·m intit ofera. mierii rezistenVi la diferi\i mi"Cl'Obi , fiind un puternic bacte~cid. De asemenea, dintre acizii demni de remarcat slnt : acidul pantotenic ce Se gase~te in propoqie de 0,5-9% avind un e.fect salutar contra dileritilor agen~ patogeni. EI ajutA la metabolismul hidrantilor de carbon, al gr.asimilor ~i proteinelor in organismul albinelor ~i mai ales al larvelor de matd. Are un insemnat r ol ~i in afec\iunea lapti~orului oferit larvelor de cAtre doici. Acidul folic din miere are rol in metabolismul centrilor nervo!ji. El se afl.a in nectarul florilor ~i aj utA la tonnarea biopterinei pe care albinele doici 0 servesc numai larvelor de matea.. Aminoacizii 1) din miere s!:nt n umero~i. Cercetatorii au descopel'it pina acum un Dumar de 16 aminoacizi dintre care prolina singur.a reprezinta. 50-6011/ 0 din totalul celorlal\i care sint: acidul aspartic, glutamic, fenilalanina, serine, glicina, lizina, triptofanul, tirozina, arginina, leucina. histidina, izol-eucina, vallna ~i meti·on1na. Cei m·ai mul~i dintre ei sint responsabili intr-o mAsurA mal mare sau m.ai mica de aroma nectarului ~i deci a mierii, despre care v-am vorbit mai lnainte. Ca origine ei sint asema.nAtol'i protejnelor din care provin. Acetilcoltna se ami ~i ea in mlere. Ea este 0 substan\! acUva care stimuleazA circulatia, activitatea intestinal!, malpighianA ~i glan'dula'iA, Unii cereeUitori o evalueaza la 10 micrograme la gram, lar aWL la numai 2,5 gama la 100 g cu maTi diferente depinztnd de originea botanicA a mierii. CerceUi,toarea Ana Maurlzio spune cA efectul stimulator al mierii se datoreaz! acestor substante acetilcolinice care stimuleaz! secre~ile g1andulare. Proteinele din miere sint pu\ine, tn afar.a de mierea de la anumite plante cum este cea de rapitl care are 6-9 mg la gram sau cea de tocelia ~i sparceta cu 5-7 mg/g. Ele sint prezeote in miere datoritA '\ .IImlnootizl _ .u~lanle care COD\ln 1n molecula 101" una sau mal mu lt" fun~ lu l\l "''I lnle\! $1 cal"boxlUc". Sint i ubltiinle crilital1ne, .al ublle In a pl. AU ral ImporlPnt til t17JOIH• 11'10 ,·("Iu\flrA.

201

urftullf\IOI'IIOI' de. polen care cod dill I)l'IlCl'C III potirul Cloril inninte ca " lbll1l1 ./\ tI ubsorniL nectaruJ. Pr('zcn~lI lui in miere delennin! !:ii proyun lelllil botunlcA 8 mierii. 1n special mierea din castanul comestibil

. 1 I'~II din f10arca de nu-rnA-uils (myosotis) au dep1l.~lt citeva sute de mil (Ie gr'l\unclori extrem de miei la 1 ema de miere. DacA \inem seamA I'll ""zlmc lc .~ i mai ales aminoacizH din miere au 0 strueturA proteicii, "Ill..,." "pun e decl c1l. mierea aTe proteine. ,...··IJ.!'~·t(I1I I·(de minera'le din miere siot numeroase dar foarte direrite In rUII('\ \e de provenienta sa botanic1l.. Asdel, l a anaHze S-8U g1l.sit: l)'lr, tnllnWU1, nlchel, Jitill, titan, ealciu, potasiu, fostor, staniu . sodiu, N\lJI1U , III sallimb - dupa Mangenet - mierea este saracli. [n catiani I> , 1M! hl~!I III pObasiu, cit ~i in anioni 2) ; de asemenea, fosta~ii slnt pu~ini III I.hll'o'\ de rosfatul de caliciu. S. Mladenov autoruI unei carti despre !!!ltll'c. II gtlsil in miere oligoelemente pretioase ca: bariu , beriliu, Vll i l/lltllI. l:tcmuUli u, aluminiu, bismut, gallu, magneziu, aur, molibden, \1111,, 1), nrgint, stron\iu ~i zirconiu. tn special mierea de manA este foarte 1....111111 til substante minerale care sint de 20 de ori mai multe latA de 1111 1), "( I diu flori, fAra sa provoace vreun neajuns, decit atunci dod este 1"_"11\ cn hrl:lnd de iarnA penlru albine, de la care tl'ebuie exclusa. .. Toate 11I,{·" tV f1 l1bSlante minerale sint de mare folos dci intra. in componen\a Itilor hUI'lllon i, vitamine !;i enzime. Vltam ill eie din miere indepUnesc rolul de catalizatori biologici, flllld In atrlnsd lega.tura cu hormonH !ji fermen\ii; ele asigura. organisIIIl1lu l ulblnci condi\ii optime de func\ionare. 1)111 complexul B sint prezente in miere: B , - tiamina. B1 1' lbor1l1vina; B!; - niacina sau acidul nicotinic; acidul pantotenic ; 00 - plrldozina; B'2; de asemenea, IS-au 'gAsit !}i vitaminele C, A, D, :si .,('\i fel'Ill entarefi determinA marirea vo1umului mierii din alveole, care spargind CB.pAcelul , lace ca mierea sa se sou'r1gA pe fum::l.ul stupt..llui, aocenluindu-se mul t fermentarea incepuUi ~i cu,prinzind lntre-aga masa de miere din fagur i. Data aibinele ar fi nevoite sa consume in darnli dintr-o astfel de miere, s-ar imbolnavi de diaree ~i 5-ar declan1;>a nosemoza. Este drept ci in iarnA, albine1e au nevoie de apa din miere. Pentru ob~inerea ei albinele se ~za deasupra unei portiuni de fagure cu miere cApAcWi., deschizind dpAeelele numai la atitea alveole cita -Devoie de apA au pentru propriul consum. Mierea descAp!i.citA sbsoarbe umiditatea din stup ~i consumtnd nceastA miere diluatA ele i~i satisfac necesitatea organicl1 de apA. ~n aceI~i timp datoritA faptului cA albinele stau in timpul iernli pe 'pOrt1uni de fagurL Cll miere capAcita. se incAlze~te ~ filnd in acela~i timp ~i un element termoregulator. pastreaza bi~e cAldura ghemului de iarnA.

_nllerea

l\tierea de mana

Mierea de manA se deose~te de cea floralA !ji extrafloralA. fijnd un produs al anumitor plante superioare a diror sevA este folositA de ni~te insecte din familia Afidelor, Acestea l!ji re~n pentru mana lor putinele substante azotoase din sevA. tHod nevoie sil absoarbA cantitli\i foarte mari de substante zaharoase din seva plantelor, pe care organismul afidelnr nu Ie ubi.lizeazA; acestea sint eliminate pe frunzele ~i crengile populate de aceste insecte-. De ind-atA ce aibine-le Ie anA, Ie ling ~i Ie due in stup, un'd e grupul social al prelucraroarelor Ie transfonna in miere. Ea poarta. denumirea de m.tere de mana. - 'Dar cum se prezinta arest sort de miere? intreabA un apiculror incepator. - DupA provenientA. mierea de manA lU"e di!erite cul'Ori incltise, dar disctincte: mierea de molid este verde inchis, mierea de brad este ga'lben-auriu; cea de Iarice (zoo.!!.) este galbenA-portocaUe pina la brun o eu cristale a'lungite. Cea mal limpede miere de ma1)a esle cea data de afide)e Ce traiesc pc trunzel~ aroorilor, dar timpul ~i aeeas- Pig, Z5. _ Al bine ()Ulogind to !JC tD'dhide la culoare (fIg. 25), manA mierea de mana n u are acidi tatea aUL d(' necesara pentru piistrarea sanatatii coloniei, pe care 0 are mierea !Inralli . Adeseori, in organismul albinelor se inmul\esc 0 serie de bacte r i i periculoase, a11ate in atmosfera, spori de ciuperci aduse de vint ~ i hHe miceliene din aer, ee se lipesc u~o r pe secre\iile ejectate de afide, (iint! apoi luate de albine, 0 data cu mierea de mana ~i duse in stup. To~i mana ramine 0 mare resursa de hrana pentru albine dei productia este enorma, ~tiut fiind ca 0 afida este capabiIa sa ejecteze pe zi de la 0,21 pina: la 9,10 rom' de suc zaharat. Stuparul trebuie sa ~tie clnd sa intervina, cum sa 0 r etraga din brana de iarna, ~i care din sorturiIe de miere de mana sint periculoase ~i neacceptabile, luind masuri de prevenire a intoxicatiei, probleme pc care Ie v om lamuri la eapitolul : Tehnologia apico!ii. Dintre afide, cele mal de seama furnizoare ale mierii de mana sint La.chnidele ~i Leeaniidele. Aeeste insect., apar\in ordinului Homoptera traind pe molid ~i pe bradul alb (fig. 26). Mana de molid este produsa de doua specii din familia Lecaniidae ~i ~ase specii din familia Lachnider. Cea mal mare cantitate de manA de molid 0 dau specia Phusokermes M1nycryphus dintre Lecaniitie ~i special Cinara piL!icornis dintre L-achinde. Aceste insecte - dupa J. Shels - au diferite milrimi, de la 1 la 7 rom, producind zilnic fieeare 0 miime de gram de mana ; sint ani cind aceste insecte 1 dau can:tlitiitd marl de 0,1-5 mg in 25 de ore. Dat 2 fiind insa numarul enorm de mare la care ajung sa se dezvolte unele. grupe de afide, produetia de mana acumuiatii de albine in stupi este mare. Fig. 26. - lJach · L:aclmidele molidului au ~ase specii, f.iecare cu nide parezhl.eazi' 0 irunza. mod diferit de viata. La toate, femelele fecundate ~i descendenp; lor niiscu? din oua, triiiesc in grupe rnai mici raspindite pc diversele parti ale arborelui. Toamna, femelele depun oua. pe , mergind in locul ~ tiut di trebuie sa-l depuna, ducindu-l direct la fagurii cuibuh.Li; uneori aleg chiar fagurii pe care au puiet foarte ti naI', pen'tru ea astfel do ioiIe sa aiba polenul aproape !iii sa hraneasea eu el Iarvele, Ajunse in preajm a alveolelor' goale, Ie cereetead sa fie curate ~ i i~i descarca co{;uletele eu ajutorul pintenului de la un pici or ~ i apai de tal eel de-at doilea picior. ' Cuiegiitoarele de polen nu executa dans uri ca cele care aduc nectar; in schimb, albinele din stup care a u primit sarcina de a lrans'porta polen se apropie de oulegatoarea, oare ilj'i desoard co!juletele. mi ngiind-o cu antenele, pentru a lua cu n~ tin ta de mirosul polenu lui udus, miros pe ca re il memorizeaza, pcntru ca apai sa il ga!:oeasdi U !OlO[, orudL in nabura. 2 1U

Culcgtrlonren de po len ou m(l i i:l~leapUl sa incredin~eze indi.rdiIUl'o din c01;iule\e alt or a lbine, ci, primind de Is cele din preajma ei a tWi i!totc de hram'i lichidA sau luind-o singura din alveolele fagurilor I.'U tnfCrcn. plead\ de indatA la 0 noua recoltare, De aceea !ji numArul h,lt'udlOi' pentru culesul polenului este mult mai mare rata de cele tM utc de culeglHoarele nectaruIui, dici acestea din unnii sint nevoile IIIl'HJj u ~ leple rindul penlru a incredin\a albinelor prelucratoare incAr,'M III'n din gu~a, Aceusta inseamna ca 0 data ce polenul este descarcat in a lveolele tnJlw'clui , culegatoarele nu se mai ocup! de aIte lucrari privind depozit nt'Cli polenului in stup, A(:ea5tA sarcina 0 are gMtpul albinelor tinere , I\(.·(,I:Itt.'a indeasa u ~or cu caput polenul destinat sa fie folos it curind ~en l.r u a nu sta in!oiat, jar pe eel destinat depozitArii in vederea consulIIu lu i clnd alara:, in naturA, nu se mai gas~te polen, albjnele tinere il lJtlt bille cu capul ca sA elimine aerul dintre grAunciori ; cum grnunciorii JIl l losl deja umeziti de culegatoare, ei se leagA bine unii de altii forIIltnd 0 masA compactA. Acol o se dezvol1a un proces de lermenta\ie i/lclicl1 , asigurindu-se asHel buna lui pastrare. Sub aceast! din urmA rOrmfi polenul poartA denumirea de piistuTa, Masa compacta ocupA eel In uit '/4 din volumul alveolelor care peste putin vor Ii ocupate de un II Ini t jzolant de miere, peste care este ~ezata la suprrua\A 0 pojghitA de cClwA, In (elu l acesta, pAstura este cu totul izolata ~i aparatA de umiditatell cnre apare in sezonul rece at iemii in interiorul stupuiui. lI n aceastA IX'l'ioada pas-tura rAmine singura hl'8na vitamino-pl"oteica, cin'd in cuib nlbinele incep s a creasdi. puie t nou care da un' impuls mare · dezvoltfirii cuibului in primavBrA ~i in'locuie,o;;te rindurile rarite ale albineIoI' de IMlnna, care dispar IPC rin'd. C. L, F arrar sfatuiel?te ca in stupul pregiitit ~mtru ieIinare sA se aifle ce'l putin dOl faguri cu pastura, Polenul esle ,akAtuit din mlilte iproi.eine, aminoacizi tiberi, lipideIlcizi gra.';li, vit-amine, microellemente, substan\e mineraie, precum !1i hidtaU de 'c arbon .';Ii aHe substante aotive, fiecare cu importanta sa, DAm in procente substan~ele con~inute de polen, stabilibe prin mlnU\ioase analize de E, Lenormand : '

Cornpozllia chlmld,

oro

A•• 3 - 4 Zll hlll"\.lri reci uctoare , . , , 7,5>--40 i'A'lharuri neTeductoare , ' , 0,1(-19 i\mklon ~ I alii h ibolanilor 1/27000 . .. ob~i n'U L illceti nil'ea ore~ t e ri i tumoI'ilor. ,(,'u bstan fel e minerale ale polenului pamicipa la construirea moleculei OI''(!anice ca CuetOI' induspensubil pentru desr~!}ourarea multol' reac\11 C"h lmlcc ~ i me l'~it,e l'e;l ('ch ilibruill i hidric in ce lule ~i hemolim ta. pen ·

-:!ll

,I 0)1

1,
d in organism ~ i creeazA in familie 0 stare de ne}jni~te ; in schimb, 0 hrrmire abundenHi. co polen pot Ii reactivate secretiile glandelor \ I ~ul(', de a cliror secretE colonia locA ar avea nevoie. De pilda, glan,Id e ccriere dC$i sint epuizate du~ 0 actavitate de 8- 10 zile, pot la nl."VOic sA 'ProducA din nou cearA, daca aibinele se hrAnesc din abunden~i'i ell po l ~. Consumul poJenului detenni ni'i in primtil rind 0 dezvoltare a t'f'lrpului gras ~ i conferA albinelor consumatoare 0 deosebitA longevitate. til special albinele nAscute toamoa, cu corpul gras complet, trec u!}or JR,,,te rigor-ile iernii. Cui~Atoatele de polen prclerA un polen bog?t in axot ~i eu sublIutnte a tractive, aJegind l}i recoltind polenurile cele mw bogate in protcl ne, la fel cum fac - dupa. cum ~titi - suratele lor care culeg nect[lI'uL !';Ii care aleg !}i preferA pe cel cu zaharuri supedoare l}i cu concentro~lo cea mai mare. Rezumin'd, 'PUtem spilne ell. polenul are .proteine - dcci aminol.clzl; are grnsimi - deci acizi gt8!ii ; ate wtamine, microelemente ~i IIItC substan\e active. Ca valoare alimentara polenul cules de la un numlir mai variat de rlod este eel mai bun, intruclt s-a observat ca polenul mononor care III',' ucela~i continut nu poate satisface toate nevoile organice ale puietului *i ale albinelor t:inere, iar in consecinta colonia suferA in unele pl'lvinte. Aminoacizii eseotiali din polen trebuie mw intH sl1 lie descompu!?i 1.1(' organism pentru a putea ii ! o}osjti. In collsecinta, polenul ingerat, njungind in intestinul mijlociu (stomaeul) este staeat de enzimele sucului digestiv ce pAtrunde prin porii exinei. Numai astfel ei pot trece in hcmolimiA pina 18 ultima eelulA. Acol0 se recombini'i in subskm\e protcice specifice orgarusmului. CercetAtor:ii au stabilit cd numai sub (lceastli Jorma substanfele proteice participa la /ormarea celulelor !iii crc~lc­ I'ea organismului, cit !iii la refacerea eclor uzate, tn cursul acestui proccs de l rflc\ionare a lor, apar ~ alti aminoacizi noL

I,.

222

lzoUnd to laborator proteinele din polen cercetAto.rul Lensk1 0 rormat douA complexe, puntnd in libertate dupA hidroliza urmlilol'li aminoacizi; acidul aspartic, acidul glutamic, glicina), hidrox·~prolirHl, valina, ferulalanina, lizina, arginina, treonina, metionina, izoieucina, leucina, tlrozina, histidina, triptofanul care ac\ioneazii activ in momentul get'lninArii polenului. 0 parte din acizii liberi aminati sint transmi!1i tn hrana larvelor tinere l,li in cea a mAtcH, In polen se mai afla acizi nuclelci, pigmen\i, acizi grruJ:i , steroizi l,li apa; aceasta din urma, intril. tn compozitia celulelor .$i sucurilor digestive, De asemenea, grlisimile Cll 8ubstan\e energetice filnd in proportii de 3,33%, zaharurile 34,8%, substantele minerale 2,35--2,40'10 sint absolut necesare la forrnarea celulelor l,li dezvoltarea puietului din cuib. Polenul - dupa R. Chauvin - mai con~ine amidon care este alacat in proporpe de 90% in punga rectaIa, abia dupA trei zile de la ingerare ; digestia incepe Insa. in intestinul mijIociu, trecind din proventricul unde a stat eel putin 24 ore. Consumul de polen pe an pentru 0 colooie este in jurul a 20-25 kg, folosit nu numai pentre dezvoltarea cuibului ci ~i pentru hrann albinelor mature. Existi'i totu~i 0 slngu rA situa~ie in care se recomandA en polenul si'i fie dat in ames tee cu un medicament : clnd colonia este bolnavA de nosemoza. Dacii polenului sa1L inlocuitorilor lui nu 1£ se adauga medicamentul Fumidil B $i vitamina B~ B.!}a cum am arAtat la holile albinei, atunci parazitul se dezvoltA !iii el in mare propor\-ie. CercctAtorul P. KoUai (Ungaria) n urmArit dezvoltarea unei coionii !iii a stabilit cA. pentru creJ,lterea a 60000 albine tntr-un sezon - deci 6 kg albine - Ie sint necesarj 4 lagu.ri plini cu polen. Aceasta constatare este con!irmatii !iii de al? cercetAlori care au calculat cl 0 singurll. albinA inceptnd din stadiul larvar pInA la maturita~e !';Ii _ lapoi imediat dup! ce a pi'ir.!isit alveola natalAo-consl.J.l'lUi (120-145 mg --t polen, in timp ce din miere consumA numai 3,21 mi'J De aici se poate . deduce importan\a polenului tn viata coloniei:'" ·I n perioadele lipsite de polen l,li dod nu se mai ana polen nici in rezervele stupulol, far stuparul ou dA alhinelor !nlocuitori de polen bogati in protelne !iii aminoacizi, albinele se nasc cu un stomac mult reclus io compara\ie cu cel al albinelor care au consumat suficient polen. Consumindu-I, albinele nu-l inghit dintr-odaUi., caci polenul popose;;te in proventricul 1-1 zile, - alia cum ati tnvAtat Is anatomia acestui organ - lncepind acolo 0 primA prelucrare ; abia dupA ce trece tn stomac el poate fi descompus de diastazele aflate scolo. Albinele nu au 0 enzim.li specialA pentru dizolvarea exinei celulozice a polenului, De aceea este nevoie de aceasUi. poposire de citeva zile tn proventricul. In ce prive~ te hranirea puietului in cele 6 zile de stadiu larvar, acesta incepe sil. consume polen proaspa.t dupA primele trei. zile de hranfl cu lApti!}Or, sub formA de terci amestecat cu miere ~i apA. Acest terci de polen este dat de dolcl direct in gura puletulul. Proteinele polenului din terci constituie partea cea mw im'pOrtantA din hrana larvelor pc ca1e de dcmoit{tre, dp.~i c.1ntitatea o!eri'tA nu este pres mare. Proteinele lui l}i plusul de lIipti~or conlerA albinelor de toamnA acea longevitate care depf'i~~te 0 vlcluire dc peste 7 luni. pe cind s ibineic de varA trAiesc t\b ia 3(}-11l zllc.

l

223

tocolilorso polsnului In s tup

PASTURA

Albinele sosite la stup cu co-'1ulete pline cu polen, due polenu! in 1I1·I.WJlllu clipselor cu puiet din cuib, deci in directa apropiel'e a doicilor (IIII'll tolosesc cu predilectie polenul proaspAt tn hrana puietului. 0 altli !JIII'it' din polenul adus este i'o losit de albinele mature pentru propriiie lI"vlll rlziologiee, iar prisosul dimas in alveolele fagurilor ce marginesc 1'''111\11. va fi prelucrat de a'lbinele tin.ere in pasturii - alja cum am IIIII'lll!, moi inainte. t n arest scop ele prefel'li sa depoziteze plistura in faMUI'I de culoare inchisA care pe Iinga eli sint mai C!lduro~i au -'1i alveo1111

2\5-4, 9..(),9 -

1,3-2,0 microni

.1.5

m l.croni

farll sA faeA

oval-alunrit

pu\l n ,valA

er~te ~I

crf'$te sporl

furmeazA

sporl

sporl

sporl· eolora ti fin

spor l colorall ~ezatl

sau In

fln

" Ie unul paehete

,I

formeazA

sporl colorati puternioc (Inchis) ap~ lzolat

Laea arru!ricana .tn loea americana, Bacillus larvae a re 0 mare r ezistentii, rAm'inind in stupii nedezinfectati ani de zi1e; daca 0 singurA. larva hrA.nita de 0 doic/i in!eotatA. moare, baala se rAspinde$te foarte repede. ,IDa este favol'izill.!i de temperatura ridicatA din varli care paate ajunge peste 35,2"C in 16 -

1:. ~9

241

Inlcrlo rul stupului , dactl. sLupii sint expul}i mai mult 13 un soare putcrIdl:. Bocl Uu:; lurvae are tendinta de a creeu rezislen~ 1a aplicarea lrailllllCuLlI lu i e u nnmbiotice. Din aeeste douA observatii puteti trage ur1I ~" llIurclo concluzii: in fiecare primAvadi slupii trebuie fl amba\i. ,JI'IIh'U Il pune coloniile j~ite din lama in stupi perfect dezin!ectati. IIIJ/'Idndu-lc sst-Iel de multi agen\i pa'togeni care s-ar fi putut adAposti . ' dmwo llll in mediul eald {d umed al stupului; folosirea antibioticelor ql HU $C I nca preventiv ci numai curativ, dupa ce un laborator a stablla prccis, prin antibiogramA, agentul patogen care a deslAn\uit boala. Clnd boala a cuprins un numAr important de stupi din prisacA Ir~ hllie considerat elL to\i stupii stot infecta\i ~i trebuie sA se facA tral IHiH.'nt specific, (fig, 39), CercetAtor-ii sovietici procedeazli bine cind transvazeazA fiecare colonie in stupi flam:bati; to~i fagurii sint scuturati de albineIe acoper itoare pe un jurnai ~ezat in lata urdini~­ lUi le rg deschis ai n'Oului stup ; matca este omoriUi; in stupul nou se pun faguri gata clA(ii~i care au fest in prealabil dezin:fectati prin vaporizarea acidului acetic glacial sau din eel tehnic; in lipsa iagurilor cIAditi se pun fsgud artiliciali hrhind L'oloniile cu sirop de zahAr in cantita~i mai mari deodatA, "';(1, ,f~, _ Loco americanA tn cite 3-4 kg din 2 in 2 zile pin! cloo albi,IUllnHt' Iftadll de dezvoltare, nele cIiklesc fsguri noL Toti fagurii cu puiet din stupul staeat se pun fnote-UD cor.p gol l'tl rO &0 WJazfi peste corpul unui stup sl'i.natos despatiit prin gratia despAr\lw/II'c, iar urdini¥ul lui este acoper it co ptnza de sirmli ; zilnie, colonia ('ti l t' lJlill1cnl;ta11i cu hrsnit mooicamentoasa ; dupii 15 tile, cintl. tot puietul (lin pn]~l ca su;perioarA a eclozionat, operatia de scuturare se repe~ in II I ~ III,uop deziniectat; f£}gurH goLi~i de puiet. se topesc _sau se deziniecteazA III hu ie de formal 20%, unde stau 24 de ore, .dupa care se extrage solutia pr ln centriIugare, se spalA cu jet de apli curatli .!?i se usucli, Colonia astre l tm ll.HtI. va progresa curin'd ~i va da ,productie. Tl'stamentul obi ~nui t se face cu l It flacon streptomicina ~i 0 tahl e ttl de h idr a~ita Ia litru de sirop, preparat din 600 g zahar la I !t tl'V ccai, Acesta se WarnA. in douii ulucele manitor, deci 700 ml sirop, Inr I'cstu l se toarnA tn fir sub~ire , dintr-un ceainic, peste albinele dinIre Inlervalele fagurilor. Opera~is se repeta de 4 on Ia irttervale de 4 zUe, A Clllll sc face un no u tratamc ot pentru toate cele trel forme de l oC't1, fnlo('uilld strcptomicinn Cll teram ici n8, eare se ofcrA coloniei sub rlI] U/\ rOnne ~ i ,mume : - Su b ronnl'i. de pud rA: umes tec de 2,5 g t er umici nlt cu 1 kJ.: y;nh lll' p llciJ·n, se {'C'I'ne peste spctezt' lc rilmelor ~. pC,~Cl arlo jOllle VI: ' I\I'U II cul\.\I·a ijl ..Ull!l·en\La 101(:. o b ll.

24:'1

Se l'cC'OmMU(\ en tratnment un antibiotic - tetracielina, in doza II J'! lu lftr~1I de siloop dDt din 4 in 4 zile, cite 0,500 I de Hecare datA. ltllplill st.,·,~tC' IlltisUl·.i de igiena. cunoscute. '''' 'pl,/('crnr.a, ,boniA inlecto-contagioasa a albinelor adulrt.e, este proOl'lltfl do . hH~tel'lu Pseudomenes apisticus Buzide, in lonna de baeHi ,t tl l,lI('llflllIlIl de, 0,8 microni lunglme ~i 0,6 microni latime care atadi. "I tlolinlf" '-'t' devine Lulbure. C(llltnm,in«rcCl se face prin respiratie. Bacilul gram-negativ t) se vrllt~, 111 111 t~les cind in stupi sint factori favorizanti, in special ex""lll dl' urn ij,"'II!'I ' 1\1(1',11111

24!l

ii/A 1:#4 'I1 I1'u n ic!) i in int'regimc , 5e observa icziuni ea ni~te micl noI.i I 1lC'A 1'I (' l o~ i , iSI" culoal'-ea st omacului eSle punctatA, pestritA. Uoii ~/'olln t(l l'i i>l'l n \.orc care se numi'ira lji d r. At Papa din tara noastrli IIIHlfll .n'l ('01 bo ~la e stc de natura viroticii. Transportarea 5tuplnei 1a II l' U~" fI de polen variat constituie un mijloc de tratament; streptomih ili II d ill oilT"ccare rezultate in dam de 1 g la 4 lim de sirop medicaWilli )!' _ d('Ci un flacon - orerit aibinelor tn 16 zile in doze de 250 il 11 1 i uatc Mec\iunile ell acest earaeter nu trebuie sA lipseasc.li sueul 4' I'I'U I>I\ din ccaiul medicamentos. Albinele moarte din fats stupului .u d 7.llIlI c, luindu-se toate mAsurile de igiena cunoscute: flambarea IlIlHllu l. ~c hirnbarea hranei "i chiar a matcii. Puiet1ll in sac

PUI('t1Il in sac este 0 boalli virotidi. a puietului atribuita unui virus J\ j'lIhfl Ct~ (nee parte di u specia Morator aeLatuie (fig. 40). Puietul moore in stadiul nimbI, jar cadavrele nu 1 slnt aderellte alveolelor ci se pot. 9COate cu pen's eta, prezentln'd u-se sub [orma unui sac alungit, plin pe jumAtate ell liobid de exsuda\ie, adunat mtre cuticula ~i eorpul gras, care se descompune at-acat de virus. Pe acelal}i fagure se va'd .j>i alveole Cll puiet sac slinatos ~i eu pwet mort, pe Clare albinele , 4D, - Hoa:la pUiet In il soot cu u'i'urint!; aibinele din grupul ($aQkhrooci) : \'III IIIL4 cl1pl1eLUI e ll larva bolsocial al curati,tI' IH/l h ll'C. D i parahid roxibenzon atul de metil. Acid'Jl sorbic se poate da ~i su b rMtl l,1 de turtite ell rezultate bune. Problema este Inca In cercetare !;ii ou S .. II 11 Il'arlsmis inca dozele ce se folosesc in tratarea bolii sub aceasta Con lli'l , Tm1runentul acestei bali se face prin pr.li.'fuirea culon iei Oll 'rhiHbendazo l 2 g Ia 700 g de zahar pudr/i, care se oferA albinelor in J).'lr l('H de sus, pe spetezele superioa re ale ramelor. Opera\ia se repetA de :l -I ori, In intervale de 3 zile. Trebuie IU'ate m.li.suri severe de dezin·rcc l.'lrl' a liundului stupilor, flambarea interiorul sau ~i 8'erisirea bogata p ,·itl urdin i$u l larg deSIChis. Colectivul de patologie de Ia InstitutuJ de cereetAri pen tru ap ieu l tu ra al Asocia,iei CrescAtorilor de albioe a putut izol a ciupel'cn ct.' pt'ovoocrt boaIa ~ i a preparat un medicament, micocidin, care se c.x:pcdmcnte;JzA in prezent cu rezultate bune. Micocidinul se utilizeaza pulvedz.ind cite 100-150 g peste faguri !.>i albine. Tratamentul se I'('I'[X'L~I dllpa 4 zile, apoi I'a 6 zile de eUe va ort Este -5i ma i bine dod s tupnrui elimina mumHle anate in •• Iv(lu it'. ~co' 1n du -le u!}Or eu 0 penseUi. Elc sinl u!}Or de detectnt chi al' nl u II ,,1 elml nlbincle bolnavc sau moncte sint sub ca p~cele ca re au 0 (>ulo:ll'l' pu, in nlbi cit'lusA l;i i si n't u.50r evacuate. Mumiile se ard ca :':Ii cmiuvrC'll' cxi.,'nsc din alvcolc '1i in ca ncmumificate. Utillljul Iolosi t in prisncrl d.l ltHIl de r id icllt rnmcle, J an~etele. plan~eti sa 'fie redeschise dimineata dnd rllSllre "oorctt', ,t n OOT.lll IIpsci F\lmidilu:lui B sau a medioamentului sovietic nmin ~ lit, ItltItlt.u\u l de cct'CC lri.ri pentru npiculhlrA re sh'Cpl.(llllicinu d izolvuUI. in 4 I sirop, care d~i nu ;-\I'C 1111 t'nl "IH'lll lv in no~e!l1ozn., !':timuleazii dczvoltarea coloniilor. S iro pul IIINllrntl[(I1110s tl.'~LCcJ pt'Cpllrnt se dii in doze de 0,500 t,' I'epetat de ~osc (11'1, (1(>1'\ tn lolnl :1 1 Rl l'oP n(('t"it ulbinel(ll' din 4 til 4 zile, P el'sol1ul 0111 /lV III, rf'>Zllt\~ IIt' rll/lt'tl' Ixme fnlosind ceniuri mcdicllle eu zah~r, od5\1.llnd IU fI~'(,'II'{' Illru ell" " il'or ('He 25 g suc de tC{l.pli , Tn zecc nnl de I.lpH ~ ,'u\II' (tnl\lI trn il rl nu nit) Ilvut !lid lin {'OZ de nOSCtnm:1\ In pl'iRnc1\, (luI' IUn lII'Inrt,llt (III HN"nHI1\ hnLlI1\ m('(H (~ IItl(.'nl~)n~~ :;11. nihA totoc..h lili lin I'll de n II l'III'" rrlnt'll//\ d ,';r,vulln!'l'H Of"I'ICl llfl'lt.'I, pc dnd (I 1)1'1 111/\ (11(":111111\ C·II I\U 11 11 (11 . 11 0 It rtlVltl' II':i"1I1,ri , ~!,I!'

TI'cbuie lII-mlirite in special coloniile care au prezentat in primA\1111'1\ rcnomc ne de diaree, care Adeseori este un preludiu Al nosernozei,

cl hll'('C cw-e este insA de multe on $i inofen sivll, Ea se prezinUi cu t'XI;I'cmenl.e in stare apoasli, de culoare castanie, Albine1e aU abdomenul ml\ riL {>i clod este U$or presat, din el \i.,nesc excrementele. ; se inIa.turlt. ('(11I1.clc care au provocat.-o $i anume: umiditatea din stup, faguri pAta~i, 1'l1 ldlll'lI intre peroe ale cuibului, hrana de calitate buna.

Boola de mai Boola de mai, den'l.l1Ilire data de cercetAtorul Morgent·haler $i Mlln'U riz, esle asemanAtoare 00 simptone cu cele scrise mai inainte: inclIpncitate de zbor. abdomen wnflat. tremurAri ale corpului. La anBIit n s-a g1isit mult polen nedigerat de la diferite fIori care produe i·o n 8 t.ipa~ie, Se bitnuie~te e1i vina 0 posrtA anumite plante cu polen Inxic care contine anemonin1i. cli.ci boals trece repede, dupii ce s-a lurminat inflorirea aeestor plante.

Amoebioza Amoebioza eauzatA de protozoarul Malpighamoeba mellifica Prell tl tn ordinul Amoebina ce se prezintii. su'b formA de dhi!?ti rotunzi sau (Ivoliei cu diametrul de 7-8 mieroni. Ei sto t adu~i in stup de albinele lrnTlsportoare de 8J)A din bAl\i infectate. Amoebele invadeazA tubii mall)lgh1eni, care sint riniohii inseclei. Ciclul evoluliv dUTeaU!. 0 luna. Clnd 'bolllaapare. ea se rn'a nifesta eu 0 diaree Ide culoare galben--'.£1~ de Fol bex care are sUfocan tul respec- .If I ".t-.{;_ i , 'o,i" ~~' ti'V ~licat pe ni!}te cartona~e ce se aprind u~or ~i fac fum mult, astixiinc:i ,..Ig, 41 . - }\oarienl provocal:lOri al acarienij , tara sa priclnuiascA vreun bolii acarioza : neajuO's puietului din cuib. Opera\ia se _ fttnew. ma sculul; 2 trahee ruplraLorte InwcSalA de ace.rtenl. repeta din 7 in 7 zile, de doua or,i, urmind a se repeta in prilTlAvara urItlAt'Oare. Este bine ca stupii sa fie d~i la pastoral 18 un loe de carantina unde culesul Ie ajuta mult. Brauloza provocatii, de pii'duchele albinelor, am descris-{) la lec1jia pr tvind bolile mAtcH l}i deci nu mai revenim.

Coloniile de aibine sufera ~i de boli necontagioase aC'cidentnl('. AsHel est.e putetuZ rlicit, boala care apare in cazul clnd puieLlI l ramine de's oopcrit in nqptile prea red j atunei coloniile se string in ghCIH I;'i lasa farA aco~rirefagurii din marginea cuibului. Putetul poate muri ~ i din cauza unei supraincalziri a cuibului in timpul unui transport in pastoral, cintl nu S-I8U 1uat m.3surile de rigo's re pentru ca in stup sa SC' fad'i aerisire corespunzil.toare, iar temperatura ureA peste 36°C. Este n.$l1zisul puiet opiirit. Atunei sU2rafa\a fagurilar este umeda prin des'hidt"atarea larveIar ~i nimfelor de sub cApacele. Prevenfrea unar ase-mcnNI cuzmi Ie vom e~lica Ia c$itolul Tehnica apiculturii pastorale.

Ilcarioza este

11

0

.

,I

SenotainioM Senotainioza este ~i ea 0 bonIA parazitar! provocat! de 0 musca .\'f"notainia tTicupsis Mieg, de dimensiuni mici, de culoar:e cenuf?ie ell o dungA alba 'PC cap. Femelele stau pe capacul stupu lu i la soare, ~i

ptndesc ulbinele in zbor, ~a care se repede fulgerAtor, depunind pc IOl'llceie lor cite 0 larva care se liPC1te strins. Fernela este vivipara, deci nD.~te pui vii, 'CU 'Care paraziteazA albinele tinere. Parazi~ii pAtrund In Cc1l'pul aIbincIor prin articuJa\ia dintre cap ~i torace ~i se hranesc Cli hemo[imla acestora, ucigindu -~ i astfel gazda. Cind larva parazituJui lire 6-11 zOe pArAse.'jte cadavrul albinei, se ingroapa in ,pAmint unde dupA J2 :dle dev inc matura ~ j continua viata parazitarA in -relul adtnt. Musca ulUctl dc nSCIIICIiCU viespile. turnic ilc etc. 'l'nll :lrn(,n tul sl.ubilit de 1..'C l'cctll.Lo rii sov ictici conslll in prCp,lI'fl l'ea lInci so hl\lt tiC' 1I111i~l on, pt' un cnrton 1.111), I n·ll)l'eun~ ('II n 0.'1'. in ('0/1 _

:HHl

Diareea albinelor Dinreea albinelor e 0 boala necontagioasa ce se manifestA prin lulburari ale tu.bului dtgestiv, 'prin balonarea intestinului posterior plin de reziCluuri alimentare, in special atuncj clnd albinele au iernat cu miere de manA ce are un ron?nut apreciabil de substan~e nedigerabile. Boala e mai activa atunci clnd )llbinel;e .nu au avut parte tl\ ismA de 0 zi eu soare, cu temperaturi c1e\ 10-12"C, ca sA poatA i e~ i in zborul decurfitire, ~i sA elimine reziduurile din inlestin. Dupa acestc ibor uri alhinele pot reline reziduurile 1nca 0 luna !?i iumatate fAra a lt(> tnunilestari de eliminare -a lor. ._Deci boals se datoreaza unor perturbArl ale proc'4elor metabolice. Ca tratament se aplidi 0 for\are a coloniei sA faca un zbor de curli tire chiar intr-{) zi mai putin caldii. In acest $Cop se ridicA capacul ~i podi~orul ~ i se aplica peste corpul de stup un geam de sticla vopsit in ncgru; el se indlzef?te repeae de la razele solace, transmite cAldurli tn- interior. iar s ibi nele ies in zbor acUv de cud.tire. eu 8Cest prilcj, ti~di rei colonii bolnave i se da un ceai medicamentos cu zahar 111 l a (·,we se adauga 1 g acid tartric dizolvat in prealabil i}i turnat in simp.

Tntoxicatiite

tn categoria boJilor aocidentale intrA .j;i intoxicatiile, oore survin ~i Il ll\rl,i direslantele clot urate, care elibereazA ucidu l clo l'lll!lIw ntacind trnhec le. tl'uhcalele ~j sacii aerieni. Daccl stupnrul este avertizat in timp legal - doud zilc eel puli" inainte de stropiri - poate lua masurj de aparare: se illchid. st upll \ punind la urdin i~e triunghiul de aerisire - inovatie proprie - Care P P I" mite 0 circulatie neUvA a aerurui in stup, cu conditia ca podil;'Ol'ul '. 1 perna de sub capac sA fie inlaturate. Astlel se stabile~te u n curent eli' ner permanent, care hnpiediea cre~terea temperaturii. Tn cazul sl.upilnr inchi~i temperatura cre~te iar albineie devin nelini.,tite agitindu-se mull pentru a gasi 0 ie~ire ~i a face schimbul nonnal de gaze. De asemenl';1. albineIe inchise vor Ii alimentate zilnic cu apa data in ulueelul ramei, SiH l pulverizind-o prin arificiile de veutila~ie ale capaculuL Dacii albi n('i(' mai sint ~ i ptotejatc contra razelar solare de 18 amiaza, puniud pc tflh1;1 capacelor iel"buri cosite, sau saci veehi. uda\i mereu cu apa, rogoji fll. sallelute-Jllbi.ncle....wt sis ip.chise cUeva zile flh:.A _pedco!. Stupm·ul trebuie fusA sa ~tie Cll ce sUbStanta toxica a (ost tratatA cultura l'esp(,(·tivA, dici unele din ele au remanenta de cUeva zile iar altele nUTl Ul l 24 de ore. Du~ perioada periculoasa, se retrag triunghiurHe de aerisirl' de la Ul'dini~, se a~aza podi~orul ~i saHeaua Ia 10cu1 lor, iar albLnel e pot pleca la lucru fArA peri col. Totul}i, in lumea apicuitorilor. nccast!\ siiu atie a creeat un sentiment de panica ~i unii dintre stupari au renuntat sft se mai ocupe de aJbine, ceea ce este in detrimentul economiei na1ionale; cercetAtotij de pretutindeni se trudesc sa ga.seasea di ferite metode cu caracter biologic care sA at.ace daunlitorii, fara sa suler!;. ai binele. De pildA, de curind (1974) se experimenteazA actiun ea un or ferom oni in combaterea acestot d.iiunalori. 0 serie de feromoni sin t rAspinditi in aerul inconjurAtor al culturilor atacate. Ace~tia sint foarte atractivi pentru femelele d/1unatol'iIor care dezotienteazA pc masculi I:'i asHel nu se rnaj produce imperecherea lor. A ltii provoac3 sterilizarell maseulilor, in care caz [emela d~i imperecheata nu poate d se reproduca. In general se apreciaza d este necesadi. lansarea aptoximnli\r de zece ori mai mul ti maseuli steriliz a~i prin radiatii gama, decit numAl'ul celor presupuJ;ii ca existA in tr-q anumita zona . De oil da, in insulele Cursi):so din Marea Caraibilor, la 75 km de Venezuela, uncl e bintuia 0 musca care-~ i depunea ouAle sub pielea vitelor, in special ... OilOl·, cauzind pagube mari. s-au lansal 170000 maseuli slerili, depari'lzitinu intreaga Insu lA. Americanii au imitat metoda l;ii raspin'dind 50 milipan e de masculi sterili. au provocat disparWa intr-uo singur an a speriei am intite care bintuia intreaga provincie F lorida. Un medic germ"n I I obtinut un t ezultat s.imilar ob~jntnd masculi sterili chiar in absentn rlldintiilor gamn, uneori prin incruci~rea unor specii a cAror descendcnti pierd capacitatea de reproducere. Plisari insectivore. insecte :rj: i plante diiunatoarc

.,i

Alb illcle s int atacate de insecte dAunatoare pasari insecti vOI'c. Of" Wirl/II t'otegorie a insectelor am amintit paducheJe albine! Brmdil j ' Ut'f"1I ~ I 11I 1I1>(,fl 0('no tai nia la boli parazitare dar mai sint .-; i altclc I '; ' . ~.J!J

rltll i(O'liL IXlsh,rli -

Silv{IIlis surinwnensis - care distruge mari cantit3\l ,l!l t.c ew'l" !Ie !'1ItH: 11111/ 1'\ ."l nca t(l ; ductl sc r)une 'tablti de ficl', flCCllstu

:102

trebuie vopslttl eu ulei ~ i miniu de plumb pe ambele Jete. Jnal\imea cupacului trebuie sA fie potrivitii astfel incit sub el sa poatA avea loc perna de iama ~i un hranitor cu capacitate de 3-4 1. Peretii laterali a i capaeului au inal?mea scinduruor mill mica cu 2 cm in partea lor superioara, caci acolo sint amenajate ventilatoarele capacului; ete sin 1. prevazute in interior cu pinza metalidi; scopul lor este ~i act'la eu 11\ timpul itransportului in pastoral, albinele din corpul stupului sa se ponttt refugia in capacul golit de perna ~i hranitor, iar aeolo colonia se PO iltC stringe in forma de diorchine avind aer suficient prin cele doua Yenti latoare. Perimetrul eapacului faVi de eorpul de stup se face in doua moduri : a) ca,pacul telescopic are un perimetru 'de 2 om mai mare deci t eel al corpului, inchizindu-I ca pe 0 cutie; In acest seop in interiorll l capacului se aila patru ~ipci de spr,i jin ale capaeului 'Pe partea superioarti a pere'tilor eorpului, imbucindu-I cu cei 2 eentimetri de. jur-imprejur ; b) capacul are exact acelw;;i perimetru ea ~i corpul, de care este legat cu nj~te dispozitive de Iegare Ia transport prin vergele de fier interio-a re sau prin vincluri. Fiecare tip de stup are a s~rie de aeeesorti absolut necesare en: magazinele de reco'lt.!!., pordi~ru1 de acoperire a rameIor, diafragma despar?toare, ramele din interior, sa1teaua sau pernele izolatoare, grati a Hanemann, reldudorul de utdini~, rama clatlitoare de ceara; in spatiul gol intra 'lIlucelul ihranitor, Magazinul de r.ecolta este 0 cutje eu un perime-tru 1-a 1el ca ~i a1 'COIiPului de stup, dar avind rame a ciiror inaitime au numai jumata'te !akii de cele ale cor:puluL Sint ?i magazine de recolta mai scun'de in care se a{iaUi sectiuni, rame mici de anumite dimensiuni, in care albinele 'a dunii miere dipacita, ori rame scunlde de eel mult 11 em care oferA amatorului miel'e de ealitate ~uperioar.!!. ; mieree .aceast.a se vinde iCU fagourele I?i rama lui. Podi$oruZ de acoperire a ramelor se prezintA sub doua meduri : ori este 0 plan.!?etA cu 0 rama inconjuratoare, a earei iniUtime este de cel mult 8 mm, ori este format din &-7 scindurele de 10-12 mm gresime care se reazema pe un falt ce Ie tine deasupra ramelor Ja cei 8 mm reglementari. Inaltimea aceasta trebuie strict respectata, cam altiel albi nele cl.!!.dese fagur8l?i de 'ceara intre podi!?or 9i rame facind foarte greoaic lucI'area de ridicare a podil?OruIui; nu numai ca acesta se deterioreadt rL'pede, dar la re~ezarea lui sin,t stri'Vite multe albine. Podi ~orul a re un Ql'inciu rotund cu diametrul de 6 cm sau dreptunghiular, £!coperit cu p!n zll d e sinna prin care apicultorul poate da hrana de stimulare colonici;

.0:1

slropul sc loarnl\ pdn pinza de sinn.!!.. l'ecuperCit Wnd de rama cu ulucelu l hdillitol' ce se a tla sub podj ~o l'.

~otul supct'ior at diah'ngmei !nsA e mai in nlt e u 8 mm iatA de l'llmele cuibului, ca s!i tnchirlA Ilstfel spa\iul 'gol al podi~ot'u lu i, pc unde s-ar crea in iarna curenll daunatori coloniei'. -Cind ierneazA doua colonii intr-un stup orizontal cea mai bunA diafragmA seface d in carton gudronat in felul urmator : ,pc 0 ramA de lernn lata de 4--5 em ~ i groasl!. d e 1,5 em se fixeazA 0 bucatA corespunzAtoare de carton g-udronat, care indhide arice spatiu gol in partea de jos ~i lateral. Ghernul de iernare a celor douA colonii vecine se iomneazA in jurul acestei diafl'agme sub1iri care asigurl1 impl'umutul reciproc de c.lildura la eel mai inalt grad ~i Ie in lesn ~te 0 dezvoltare timpurie.

Ra7llele eu faguri ale corpului de stup ~i a magazinului de recoWi. ou murimea ealculatA astIel incit sA poaU. Ii U~r manevrate In inll'od ucerea sau scoterea din corp, avlnd de jur imprejur a distantA sepaI'otonre de 8 mm latA de peretii corpu!ui de stup, lata de podi~orul de d('ilsupra lor ~i falA de fund. MAsu ra lor exterioarA este pentru stupul Illultietajat de 435 X 230 mm, pent/'u stupul verti'cal Dadant, RA. 1001 ~t ol'izontai de 435 X 300 mm. Ramele se coniectioneazA din lemn useat, tAInle din scindurA iArA nod uri, de preferat din lemn de tei; acesta este dcstu l de moale ca sA fie lixat prin cuie de 4 cm fArA sA crape ~i destul de dens ca sA nll 1ngaduie sinmelor de sus~inere ale fagu r ilor sA se fm::loaie rAmInind 'a stfel mereu tDtinse. Lemnul de brad are unele neflJ unsuri in .aceastA privinta. Dum ramele se sprijinA ope !altuz:ile din Interiorul peretelui kontal ~i eel posterior al corpului de stup, adese01'1, clnd ele sint tAcute din lemn de brad, umera~ele lor de s'ustinere se rup, dacii sint souturate brusc ~i supuse e,f orturilor sub greutatea mierii ~i lPuietului din fagure. Umer~ele de sprijin 'a le ramelor trebuie s de 3US .sil pooH!. Se taie 0 foaie de placaj de 4 mm grosime ce 1N.'C't.! In corpul de st"jnsura are ex&ct perimetrul de sus at corpu!ui de Intcrcu lat .!Ii sA ICOfllucrez.e stuP. Pe cele patru margini ale placajului, pe t' u albine le ookmiei de b,i'l:li Cill(ILe jos. ambele par\'i se bat cite doua :;iPCl de lemn avinrl 20 mm grosime ~i 30 mm tiltime. Ele rm'/Ilcaza astre l 0 ramA dubH'i pe ambcle fete ale placaju lu i. ~ipcile se li pesc e ll dei ~i se prind ~ i in cuie de !?I\a. t n ncesle $ipci inconjurAtoare, Ia mij locul fiedire ia se taic cite dOllr. lIl '( U nl~l' Sllpl'apUSC, de('i in to~al 'Opt urdini:}e, eu deschi-derea fi ed l·c ia lit, 50 min . T lIi l'l;lIrlh, !K.' rae pri'l.mal ice !1i S(' in('hid ell opl d opuri, la

---------:;:0

~,;~ -----.. w

:i 14

c.a. forma, ccva m ai pl'OC'minc."Iltc in

pal't:ea lor extc rioara cu 4-5 mill a pueate eu degetele !?i in lroduse sau extrasc, in suu d l., cum va fi nevoie . Tipu:l original al fundului tip Sn'£'lJIgrove are I1fUmai ~asc a.:~t.rc ) d, ' III-dJn i!ie SUp1'3puse: daua in dreapta, alte. d oua in stinga :;;i -c('lc l ult ~, tlOUA in partea din spate a ,podi~drului stupului. Prin de rogaIT' d e: III mod e-Jut original, am gasH neoesar sA tal !ji al1:c douA urentru iarna. La oe doi pereti ingu~ t; stupul arc doua. m1nere din lier-beton, ce slnt pliabile, sau doua ~i'IX'1 solide prinse in hol~uruburi, pentru ridicarea stupului in oamion. FundUt! este fixat de dOUR obloane ~i 0 husa acoperitoare ; sus este un capac in douil upc. Cll st.r(,8!j inA de scurgere, SWpul de observatie are pe fund un orificiu de 4/6 em pcnlru nedsll'L', tlc:opc.>rit eu pinza metalidL P en tl'u en sa nu fi e invl1d nt ele fllt'HiC'!, d 11 \1\ I'c un SUpal't rlal Cll cl'co lina ~i Inuit de GO crn, binc nnC'nrlll 1"11 nlt'me pt'in:;c In fu ncl :;: 1 tixnl.c ('ll \ill'u!ji In 1'>01. Avfnd tn 'I t'd l'l'(' ,.:'\ POI)UIIl\ill II lopulu l d(' ohsC'!'vlI\it' C1! 1.c- prell redu !!" !nVi albinele lucreaza bine incepind chiar -$i 186°C, die! acolo -$i plantele sint grabite tI /I ~l1 i atingA maturitatea ~i sa. dea roade inainte de tenninarea vetiL 1)0 pild.!i, intr-o revistA sovieticli. se serie sA in regiunile reci unde cre-$1.e mosiv splnzul (Helleborus purpurascens) ~i inflore~te clnd incA zapada nil este deplin topita, albineie sint adaptate pentru cules la 0 tem!'uturli sebutA. La noi in special colonille puternice trimit afara albinele din grupul social al eautAtoarelor de apA aut de necesarli pentru combinarea hranei puJetului larvar, clt ~i pentru diluarea mierii ce s-a cristalizat eventual til alveolele fagurilor mArgina."1i. Dad vremea este incA rece, albioele 0 Intl'untA eu mijloaee proprii consumind inainte de plecare 0 cantitate cevll mai mare de miere. Cum insA adeseori apa este mai reee decit mcdiul exterior, sute de albine, sugind-, rebegesc de frig, provocindUMHC astfel insemnate pierderi caloniilor. Cunoseutul cereetiltor francez, G. Layens, care este ~ i inventatorul 8 ~upului orizontal ee-i poartA numele, a caleulat cli. intr-o singurA zi rece, ctntorul de control a tnregistrat 0 pierdere de 350 g albine - dcci 0 ~ ('HJtnc dintr-o colonie de 2 kg ~i aceasta numai intr-o si ngurA zi. AcL's\.c nlbinc le- l1 g,'t')iL !'cbegite ltngA jzvonre.

tArr

J34

Asigurarcn coJoniiJor cu apa cald3

De aeeea 0 primA grija Beum in primAvara, pIna dnd timpui sc pe la mijiooul .1unli mai, trebuie pusA la dis,pozi\ia albjn~­ lor apd caldd in adApAtorul conceput personal eu 40 de ani in urmt'i, tncAlzit eu 0 riifcf fampli nr. 5, eu petrol. EI are douA compartimente : In uoul se puoe apA o bi~nuitA, iar in eel de-a! doilea apA eu val'ial c so lu ~ii care completeazli nevoile organiee ale albinelor. De aeeea, intr-n zi se oierA albinelor apa foarte pu\in saratA - 0 linguri~ de 5- 6 gIa J 0 1 de apa calda care are un insemDat rol fiziolog ic in men\inerea unui echHibru osmotic 1) al organismului. Adeseori, stuparii pun sare..'l eu aproximntie -$i nu lac bine it ea este toxica in propotiie de 1% ; eea mai buna doz'li este de 0,01%. --In aIte zile solu\ia va fi de u ree, recomandatA expres de eerceta torul franeez A. Caillas in dozA. de 1-1 ,5 g la 10 litri apA: ureea este un campus organic solubil in apa. ; este principalul produs de degradare finslA a proteinelor din organism, de care albine1e au nevoie oricind. rn aite zile se adauga in api cite 0,5 g la litru acid cit ric care elibereaza ionii de bidrog€'n foarle necesari metabolismului albinelor. Acestea in mod obi~n'u it preferA sA ia apa din compal'timentul cu solutie; de aceea pe tot parcursul anulu i, adapatorul amplasat totdeauna in acel~i -loc, cxpus la soare, alimenteazA albine1e. In primavarA apa iiind calda, aIbinele 0 iau eu grabA $i chiar pe timp rece ies sA 0 aducli. tn stup, satisrlictnd asHel nevoia de apa a coloniei. Lipsa unui adApAtor tn prisae1:i lIi1e~te albinele sa 0 ia -$i din scurgeri de 18 grajduri , care pot provoca r.olonlilor diferite boli. DaeA din anumfte motive tn prisaeA nu aveti un adApAtor eu apa caldA, in primavarA, pentru a menaja albinele sA nu iasA q>e limp rece tn cli.utarea apei, pute~i a4ministra apa in interiorul cuibului, in jgheabul lIoui hranitor ee slA in. permanent! tn stup, pentru multe nevoi. La lSll.ple zile, ridicinti capacu1 stupului se toarnA printr-un oriliciu fa'cUt in podi~r 0 dod de 50 ml apa ealda ~i putin indulcitA, eu aj utorul unei ptlnii al cArm tub debu~eaza direct in jgheab. Cercetatorii au stabilit t,:t'I proeedind astiel, imediat dupa primul zOOr de cura~ire intestinalA, coioniile puternice cansumA mai putina hranA, iar mortalitatea estc i'xtrem de red usA. Puietul infiripat in cuib de la mijIocul lui ianuarie. 111 0 deosebi"tA extindere, cu 40% mai mare fat! de colonille martor care I\~UU primit un asemenea ajutor. Desigur eli in stupinele mari asemenell Interventii nu pot fi f!i eute decit dacli. zilnic apa se serve$te la un f\umltr anumit din efectivul stupinei, a$a fel tncit provizia de apa sA fi e rctnnoita odatA pe sApt4m1nA. Intre observa\iile ce Ie ve~ face cu ocazia cantrolului vizual ve\i ubscrva, tineri apieultori, nu numal zborul de eura\ire, ei .!?i eel de rceu1I()n.~tere in special at albinelor eclozionate dupa aparitla frigului, care II- UU mni apueat sa-I facA la sfjr~itul toamnei. tnd'i.lz~te,

') o_mod _

trecerea unui lolvent prlntT-o membranA

Icmlpenn\oDbU4

GClt«l .el)llrll

1\1.1' 1' *'Jl ulU UII comPQ'lllle I1lfcrllQ.

3:1r;

Aile

sihl ~1i

tngrijodi.toare ar mni pUlea sil. apar!i. (0 srupinelc C,)re

ii -fill Cnst ;ltcn~ UI".lnjule pentru 0 buncl iernare ~i aourne: uncle colonii

111I PICl"it sou sial io stare muribundf' poote lu('r'a f :'\I'.t\ ea elc sii se impl'l'h;>tic pI'in cnmcr5, Cell"' (jp 1)(' pm I! ..",' ~l' VOl' ~j('~ L Lunl tn Rlupul c\lrnL in Hpntiu l gol I1'tS(l L pcnll'u l'Ii'l'nM; II IWI, ,'Incl pc dnd, ~:W rirtiC"1I. fiC'C",lc (lrr;)nl' urIlIle In CIIS:\ 4"allll\ _lid fllilrlll c1uCi\C:. Pl' bmm instim,:tului dc n1.l'llctiv!t ..'te illlltUH.' ul, ... It" otdl hiM 111 1I{IUiI '1lillll\il', (otlTll'nd tll1'prcun!\ 0 coloniC pui/'mi en

,t

II 111111'1 ",'u'\1 dl'

rt'nllzilri irnport(lfllC,

11,'l'.! ('nlnn!.1 4ll'Upn un 9t ll)) de til) ol'i.Zotltfti ell luodul fix, dupl'i I. '11"1 " •• Iill :0 ii" tRI' hi Cdr{' mlrosu l (,'oIOnici orCnnc s-a IIl1lrl1/111111'1 dll 11,11,1 filii onz()ntfl l, ('Olnnla ol'tnnil st' punt' al'ftrn fll Itll',,1 illlll 'I"Ii' 1., , ,1111"/1 l'I'\II1!1. '-"I.lluI11ti HuZgul$ul I'~('o ltat din ceara capacelelot dClichtS(' 1111 , T\Ill w 'Hor ell micl'c Pt' ('nrc colonillc all jemnt, a ~v(' nLu "l('Jot, C'I 'is lltl(' tl,·

,,11111 "III nti!..'I'" !;oj mOl n ics. 0 fllbiOdor care illl JllUnt. in cursul l ~rnU , lil l ul'K lit d ll1 ghem, In S("C$t seap ve~i prcgllti mai inninlc 6- 7 tluldurl 111' 11 ", Il jifllll!C, f1mn'lmte i lucl'tlld tm pl'cunti, in echipe - ciiri IHanni nJ;n IlIt 'n 'lln l (' U S I')01' inlr-o stupJna marc - doi stupari ridicll corpul stu 1'111111 oil' pI' (und, I{lr eel dc-al treilca introduce repcde in locul lui hl wild I' \lml , peste C{lI'C se l.I!;lllZU cOl'pul. Urdini!;lul de jOs rAmlne inchlll, , ' ·'Ill II II IlU M ' pieule !Jjoxidu l de ca rbon, gaz eu 0 greutate mal 111111"(' .It-, II 111'1.11 IIi 1'01'(' se llcumuleaza in pat'tea infel'ioarli a stupulul, hI " " '·hll III phl'leu dc, jos a gheolulut de jamA, 1"fjllll"l rCll'(I!:I este plin de reziduuri; de aceea, mai inttl elc sfnl ,1""lvn H' HI{'lIt sprc n cUl10n!,Le. d up6 aspectu1 lor, '{ elul cu m a icrOilt h''''11 ' ·I..~II~i constituind u~a cortului protector. Plalonul este format dmtr-un ceareeaf mobil dublu, care este al?e1,111, ct nd stuparul este fn cort, In interior, la eei dOl pereti latel'ali, la 70 em de la bazJ, stn't daua stinghii de-a curmezi~ul, solid fixate de I'flme, Apucind stinghiile in mtini stuparul ridiea corlul, .!}i-l ~azA peste IILupul ce trebuie controlat. Oind cantl'olul este terminat la un stup, :Ol'tut se trece aiAturi peste alt stup, dupa ee au ie~it albinele din inteI'lor, ridicind pla:!onul. In :£elul acesta stuparul este izloat sub aeest cort de protectie avind ncolo alAturi stupul ce urmeazA a Ii deschis. El are 1,>i un sciiunel de lucru t U sculeJe necesare: cl~e, diiltitA eioeM, cuie, perie, precum ~ i 0 IA.IJ\A portativA cu capac, unde se pun lagurii cu miere ~i P[SturA ee ur-ll1f!azA sA fie dati coloniei controlate; de asemenea, are 1,> i 0 altA IAdit! IJnde se pun lagurii care eventual se scot din stup, pin~ se terminii. eonLrolul. Registrul peDtru colonH este prezent pentru notacea situatiei din colonia respectiv~ Iii cunoB.llterea situatiei respective din toamnA. Cind se opr,e1,>te brusc un eules In tiropul verH, albinele sint incliriMe d atace stupii mai slabl ; atunci se folos~te iarA!ii cortu} protector, cnre de data aeeasta are fixat3 pe rame ptnz~ de tilon, cAci altfel ar :!i pl'eo cald sub 'COrt. Cortul protector este. de asemenea, de mare I olos ctnd se fa ce un tratament prin pulverizarea unor mediean;Jente, stuparuJ Izolindu-se pentru ca albinele din altl stu:pi sa nu se infecteze venind la .tupu~ deschis. Mai exist! un alt model de cort protector foarte practic: el consta dintr-o umbreUi de plajA ee se sprijinA. pe un ax din fier ascu~it la capiit CCi sli poatA fi u1,>0r tnIipt I:n pamlnt. Umbrela are de jur imprejur falduri Jnrgi din tilon cu plumbl tn partea de jos, din eei ce se folosesc ]a nAvoai se lcagA de acesta cu 0 slrmA. Se lasA apoi faldurile tiIonului peste stupul ce rlimtne izolat In interior impreunA eu stuparul, cu l/idi\a poI'ltativA o$i 8CBunui de lucru. DupA terminarea operatiei sau a controlului se trage prlboiul in sus, se ridicA perdeaua de tilon peste marginile umbrelei, iar alblnele care ies din stup sint eliberate imeaiat. Apoi umbrela este trecutA In stupul vecill , lucrtndu-se la fel. Cind vtntul este putemic 1,>i rece, se poate prinde de tifon, co ace de 8 igu ran\~, a f oaie de polietilena a1,>ezata in partea de unde bate vlntul Oi astJcl stupul deschis este ferit de rAeeala ciu'entului. Cu ocazia accstui ron trot de fond, se npropie elt mai strins ramele intre ele, cAci la nE;czsu'cn In lO(J m m) a coloniei, fagurii sint putin mai distan\ati, pentru en tntr(' 111lCI'v ttlc)c dintre taguri sA tneap.li un numAr m n i rnUJ'O de alhin e. OdnHi I:U J ~1I

aJ)~'opicr ea ramelor rtimine un ~llrl. Cu cit ramele VOl' fi mai

interval de eel mult 11 mm inlre I tlapropiate, 'CU atit albinele Val' n nevolt.(, III sc extindA o$i pe fagurii margina~i ; odatA fagurii ocupati de albine l;ll tllclllzi\i. matea depune auA 1,>i pe ei ~i deci cuibul se extinde in folosu! coloniei, iar la marele cules albinele VOl' avea 0 rezerva ~i msi mare de olbin~ zhurcltoare. Daea timpul este eald ~i se luereaza sub adapos\., St ' "ode propolisul de pe rouchiile ramelor de tip Hoffman care se apropic elt mai mult, astfel inctt dimine un singur rind de albine din interval ui i ogu rilor care sa. poata incAlzi puietul de pe fetele dintre doi faguri vcolni, In felul acesta se realizeazA 1,>1 a recoltA de propolis ee se rade de pc marginile ramelor, Se continuA luerarea pinA la ultimul fagure, ealculindu-se canUta~ea de miere pe care 0 mai are colonia in ramele cuibului, iar linga ultimu! .fagure ell puiet se introduce un !'8gure cu 'R1istur~, seas din depozi l. Mai insihte acest fagure trebuie. aeris,it vinturindu-l eu mi~cru-i iu~i pen tru a inlAtura mirosul de sulf sau de acid ileeJic .cu care s-au tratnt fagurii Incl din timpul veril precedente, pentru a fi aparati de dauniitori. DupA aerisire fagurele cu pAstur! se pulverizeazA eu 100 g sirop d e z«hi1r, a~ezindu-l 1ingA ghem in a1,>n fel incit el sa fie incAlzit de acestn. Totul se aranjeazA in aeeea~i ordlne In care au fost fagurti, pastrlnd asUel forma sfericA a ghemului, mArginit de albinele virstuiee onate la periferia lui. La stupti orizontali lucri1rile de!ji siat aparent mai .fmple, ele se complidi prin fap tul c! rondul acestui tip de stup este fJxat 1,>i una din lucrArile de bazA este curatatul lui. Ele se simplifieA nuInai dacA stuparul are stupi goi de rezervA., dezinfectati. flambati !ji oolzi. Se ridic~ magazinul de r~coltA 1,> i se pune provizoriu pe partea opusA eelei in care a iernat colonia. fArA a ridiea podi1,>orul format din lIelndurele sub~iri. Se tncepe cu primul tagu.re din dreapta cuibului aflat. UngA peretele stupului mai biDe insorit, fagure care tocA. din toamna 1:1 fost ~~~t_Ia_2 em distant! de-..perete...Aces.!: d~p...92itiv:. tre_b~ie adoptat 11:1 toatetipurile de stupi clnd se fac Et...ar§njamentuI cuib.ului in toamnA : Ipa~iul dintre perete 1,>i primul lagure formeazA un strat de aer izolator, cu. cel di!lt(e douA ferestre al~ un!!i case, Acest fagure cu miere eApaeitil. cate trecut in stupul curat ~i apai dna pe-rtnd', In aceea~i ordine, tati C('I1 (l1 ~1 faguri, inclusiv cei co puiet, din mijloc. Cu aceastA oeazie se fac loutE! observatiile de rigoare inscriindu-le in registru Ia colonia res pecHvli. Dupa terminarea aeestui control de fond, magazinul de recoltii se II'iazh la locul sau mai ales dare el are lnre 0 cantitate mare de miere. In caz contrar se r ididi definitiv: albinele de pe f agurii goliti de miere IIlnt seuturate in golul de Ungl1 diafragmA; se adauga 3-4 faguri rll mlere din depozit, ridicind pe eei goli~i ch.iar daca mai ? u mici por\iun i lie miere inca neconsumatA, cAei euibul se stt'imtoresza acum la atHin rnguri cit pot acoperi albinele, iar mlli ttrziu se va lArgi dupA cerln\e. PC!lte podi!jOr se pune 0 pernA useata, $i alta dincolo de dia:(rngmll. Millen \'rebuie sii aibA tn cuib eel putin IncA doi faguri goi, pulveriza\1 Cll npi1 m inct'uUi, pentru ,extim:lerea sferei cuibului sprijinita ~i de [tcea hranlrl'. de s timu lare ce se tDCe-pe curind. :ind tnHgn:.o:inul de rCl'(I\ll\ 1/1 rc[ o lrei tipuri de stupi DmJ unt. 1001 Iji (H·17./mtul (>sl.l! llprUII[I!' U\llIt. do miel'e, e l :;c relrogc, s{' mi c!;o-

°

n"

iJ IIJ

• I'CUZl\ s:pI II'; j dlznlvarii acesteia. Desigur ca ,din corpul stupului se retrag Iagurii goli\i . Cine are miere lichida 0 poate oIeri aibinelor ca stimulare eu rc:t.!! 1 Ilite exceptionaie ; se adaug5. mie.rii 1/3 apA -calda care sa nu dcpft~e{l s!': ! 32- 35°C. Ea este singura cal e pentru a asigura 0 acumulare "i de hidn:l\i ele carbon naturali, ~t iut fiind SA siropu"J de zaMr nu detine uce~lst;( cftlitate. Avind in vedere ca in decursul celor 4-5 luni de iernare in intcstlnul gros !li in punga rectalA 8 albinelor s-au putut acumula diferi\i germeni patogeni, ce stau deocamdatA in JatentA, este bine ea odata cu primele doze de sirop sA se olere coloniilor de trel ori la interval de cint. ~i el din doua p1ir\i zahAr ~i unul spA. Ca amAnunte, se IMlooiemailntHpolenulcuputinA.apA!.lisetoamAinsiropulca..1d ItlBestecind mereu. Apoi se pune fAina de soia amesteclnd totul pinii se ()b\ ine un alust eare dac.!i nu este destul de consistent, se mai adaugA jJu\lnli fAinA de soia. Cu acest am.~t~ se fac turiite groase de 1 em in (tl'cutate de Q.!!.OOj~, care- se ~azli pe 0 'hirlte cer-ata~ ~i-se pun-direct dallsupra r amelor cuibului. Se mai poate oleri albinelor presind acest n!uu~ cu un ~paclu, in al'Veolele goale ale unuj iagure vechi, care are mnrginile alveolelor tari ~i ingro?ate, Fagurele cu aluat se CLlazli ling! (·u lb. Pentru a face aluatul mai atractiv - caci uneori albinele il conHilmA cu oarecare ezitare. se adaug/i la fril.mintare citeva picli.turi de ulei tiD melisA sau ulei de coriandru. Apicultorii din Australia, care nu au flU I'Me prea nogate de polen dedt de la eucalipt, :talosesc ea sU'bstantA IItrnctlvA pentnJ consumul palenului acidul trienoic, tn stupi nu trebuie sa lipseasca in special in primAvarA 1-2 Inguri cu pdsturii sau in lipsa lor se pot face turUte a~a cum am arAtat Il'1ul tnainte...-dar-in- acest caz,-in primul rind trebuie sA se extrag/i pasrura dIn tagurU ce au stat In depozit la 0 temperabura. de 2-1>2 °C, cAci altfel OH suierA mari modific1iri negative in cazul cind este ataeatAde ger, Opcratia de extragere a pasturii se face tAind fagurele in Iil1ii inguste longitudinale prin mijlocul alveolelor. Operatia trebule facuUi din iarnA, 15(' un ti mp rece, tintnd 30 minute fagurele afar!!. in frig. Ceara devine cfl.'mnta ~i fi~iile tAiate, farimi~ate intre paIme, se pulverizeazi'i ramtn!nd tare mumai pastura ca ni~e corpuri hexagon ale l1i prizmatice, Se vlnturA apoi ceara, iar pi'istura se trece prin ma~ina de tocat carne. Ea se flnleslecA C'U mierea semicristalizatA ~i se pune in borcane legate sus co plasUe. Se pi'istreaza la temperatura indicata moo sus, Cind se rac turti~c Jc se scentc pi'istura din borcane, se lrllmintA bine din nou si intinsA pe lJuCfl ti de tilon sint oferite in cantitAti de 1 kg odatA pe sltptAminA. T u rti~e se mai pot face ~i cu polenul ob~inut prin coledare. binc Ilscat dar nu la 0 temperaturA mal mare de 40°C - si pulvcrizst cu rl~ nitll. electricA cu 1 000 tura~ii pe minut. Acesta a mestecat C l i miere _ o parle polen l?i douA pArti rniere - se pune in borcane !Ii se com plc1t.'llztl densupra cu un strat izolntor de miere lichidA; se pAs lrc::Izll lu 10('

:Ir,f!

U3Cat per11ru 0,.. 1 ferl de (ermentare, Cind se fac turti~e. In llccst [uneatee 5e ada ug1\ ~I Il\lnA de soia cu maximum 5-7'/, grl\sime, rna l'ind lIsUl'I t:$i cacitatca sti m ll !tl rii. Hr1!.nirea de stimulare cu ncest arneslec se (1 11'1.' Ul,lor, dacA se adaugA 0 substantA atractivA a?a cum am spus mai ilwintc. Pentru a epulza problema trurtitelor ca stimulare, mentioni'im ca C. L, Farrar recomandti unnAtoarea re\etA. : la 60 g polen pulverizat se adauJ-{!'t 150 ml apA ~i apoi 300 g zahlir pudrli care se amestec1i bine pina la completa amogenizare. Apoi se adau~ treptat 150 g fAina de soia degresnUl, frAminUnd tatul liIj o'b~inind asUel 700 g turti~e care se administrenzri pc bucatile din tifon, sub podi.l1or. Cu 0 astiel de cantitate autorul spu ne I ',' o colonie cr€l?te 5000 de albine. Cind polenul nu poate Ii pulverizat din Upsa ril1ni~ei. el poate :fi muiat inip.a1 lotr-un vas en api! caidA. l1i nUlnlli dupit aceea 1 se adaug3 siropul gata fAcut. Dat fHnd cA stupinele mari au un personal redus, trebuie Colosil/! mijloacele cele mal potrivite pentru ca inteI"'Ven\iile de necesitat£' 'ill hrAnirile cu turtite sA se facA. mm rar, repartizlnd stupina pe loturi de colanii c! rora Ie vine cindul 18 un anumit interval de timp, atU cil Sl' eonsiderA cA daza datA este consumatA. In acest seap se folo sel1te $erbeWZ candi - dup1!. G. LEFORT - pentru a di.rul preparare se proceden70A astfel : folosind 0 balantA cu doua tasuri, care poate suparta cel pu~J n 15 kg, pe unu] din tasuri Se' a!;lazA uo vas incli~tor din tablA smAltuilli , tarat, in care se pun 10 kg zahAr ~i se ecbilibreazA balanta cu greutiltilc respect,jve de 10 kg. La aceast! cantitate de zahAr se adaugA exact 1,1 50 IItri apA, de preferat de riu sau de ploaie. In lipsa se pune apA de tintinl!. neutralizatA prin clocotire 1/2 ora ~i IAsata sa se sedimenteze sW'urlle minerale din ea. Pe tawl cu greut!~i se adaugli greutatea apei introduse, tn acest moment vasu l se pune pc foe, adAugind oUta apA, in'd iferent de cantitate, pentru ca zahArul sA se umezeascii bine. Amestecul se las.7a sil clocoteascA amesteclndu-l cu 0 lIngurA pinA dnd prin evaporare in masa ttmestecului ra.m~ne numai ean1itatea initialA de apA de 1,150 1. Pentru :l stabili momentul cind tn amestec rAmine cantitatea exact! de 1,150 I apll. 8e fac cintAriri repetate ale vasului pinA clnd balan~a se echilibreazll. , Atunci vom {l ti di. in amestec au ramas numai cele 1,150 1 apA, Vasul 1If' da. la 0 parte de pc foe, definitiv, adAugindu-i 2 kg de miere, deja Ino/HzitA. lntreg con~inutul fierbinte al vasului se toarna in altul CUI'ut !;II uc lasa nemil1cat pinll s-a rAcit astfel fncit vasul sA poa'Ui fi tinut InLrc polme fi'ira. s3 fri gA, In acel moment se tncepe amestecarea 'c on\inululul f/,'Umai intr-o 9i.ngura directie, cu ajutorul unui fAc1ilet pina ciod in c(.'pc· 11ft se ingrOBliIe ?i sa. se in.!ilbeasca avind un aspect mat. Este tol'tna i timpill ca s1!. fie turnat tn forme. Cele mm bune f'Onne stnt chiar ramel (' Cl'trd faguri ale unui magazin de recoltA. Ramele goale se a~aza orizontnl 0 masA unde se atlA 0 fOaie de hirtie. $etibetul s~ toarnt. repl'dc, hllnd sa se rAceascA ptnA a daua zi. Fiecare ramA de magazin va cintlirl ',II kg l1er"bet candi. Cine nu are 1a In'deminli 0 asemenea balan\! paate face ~erbc LLJ I Ihlllt mai simplu : se incaWesc 1.750 Lim epa neutrA; se aclauga 10 kg IIlht1r tos !;Ii sc amestecA pillA 18 fieI'lbere, liisindu-l sa clocoteascli 30 miI)ute liira sli se agUe, dar spumuind siropul pentru a lua toate impuriltl.~1I 1) : opoi, se adin c~te in lichid 0 linguri'ii trecut~ repede tn np!i r{\Ce

)(' 1

:t5Cl

dupl1 Cllre se seoate bruse. Dadi siropul se tncheagli ~i are 0 consisten~ti "utfcicntA peotru a face Intre degete 0 bobi~~, care sA nu fie oid tare ~i IIkl grousA, este timpul sa se adauge 2 kg miere, cintAriti1 mai dinainte, II chefiatA In baie de apl, c1ocotind tntregul amestec limp de trei 3 mirHl le. In acest timp mierea se incorporeazA cu siropul, dupa care se las! "l{ Ae ri1ceasdL Cind temperatura este sub 40°C se incepe invirtirea cu Li n 'f ltdilet Dumw lntr-o singurli directie ; siropul ip.cepe sA se intAreascA ¥I He toarnA repede '0 forme. Contl'olul se poate face eu un termoll1etru pentru a preciza dnti trebuie luat amestecul de pe foe. Siropul til' dti de 0 parte clnd atinge temperatura de II7 D C. $~ rbetul candi este [oarte ,bun pentru hrAnir_ ea albinelor, fie pentru COlllpletare, fie pentru stimulare. FlA'ciJe de ~ ~erbet candi se orerA 00lonltlo r peste ramele de euib, sub pod1~or. Pentru a fi u~or consumate, 1II.1I h placa de ~e rbet se pun douA fiipci de 5-6 mm. Pe deasupra ~er.be­ t1l11l1 rAmine hirtia ceratA gAurH:a, pe care initial ~eI\betu l a fost turnat. 'tnd turtele sint prea groase ~i nu fneap sub podi~or, se adaugA peste Ilorpul de stup un magazin gol de recoltA; ea sa tinA de cald, se pun 1n m/lguzinul gol perne, iar deasupra lui 'podi~orui l?i eapacul. Hr3nirea stimulativa cu proleine alara, in natura IDupA sfatul prof. M. Haydak care timp de 20 de ani a studiat dJIcrile compozitti pentru a gasi una care sA constituie 0 'hrans. completA pentru albine, deei un aliment care sA acopere taate necesitatile lor I11bll\bolice, a ajuns la solutia urmAtoare : Ia trei pAr1ji de fAins. de soia dl'~!rl'sata avind cel mult 5-7 o/ e gdisime, sA se adauge 0 parte de lapte .m1nttnit pulverizat, din cel folosit pentru copili sugari ~i 0 parte drojdie 111.' bl!re uscata ~i pulverizatA. Clnd s-a dat drojdJa pulbere co polen plllvcrizat, puietul crescot a fost de patru ori mai mult in cuib, :latA de formula cu fAinA de soia. AeeastA compoz.itie de hranA uscat.li se otero' aibinelor in atara stupinei !lind pusA inu-un capac de stup r.!istumat. la 0 distan\li de 200 m de stupinA, peotru a da albinelor impresia era (IU descoperit un coles natural. Albinele descoperA ~or aceasta sursA dller. se aromatizeaz.!i eu cUeva picAturi dintr-un parCum preferat cum cslc esen\a de metis.§.. Ete se tAva.lesc in pulbere. apoi inAI\idu-se in ZOOt planat deasupra, il}i perie inveli~u l paros de pe corp, adunind pulberea in co~uletele picioarelor ~i 0 due in stup. !In 8ceastA situali~ 6C ccre ca intr-o raza de eel pu\in' 3 km sa nu se arIe vreo stupinli vcc.inli , ale carel albine ar prafita de 0 asemenea hranli. destul de costisi toare. Astfel, din colnpozi\ie se 1ac turtile, prin adau'g area ca Hant flc u siropului de zahlir, fie - a~ a cum este mai bine - mierii semir::dstaUznte. In acest caz siropul utilizat trebuie sA fie de 1/1 ~i se introduce treptat, amesteclnd totul ptnA se rormeaz:i Un aluat, ce se '"tindc in grosime de 1 em pe 0 h1rtie cerata. Cind turti ~ele se a·5nzii pc supratata ramelor hirtia trebuie sa li e deasupra, pAstrind ast[el amcs\'cclII fr:aged ~i u ~o r de consumat. Consistenta aluatului trebuie sf\: rie Mittel inc:it cl sl\: n'lI cUl'ga printre intervalele iagurilor. POI'\ill C'e Sf' fill rJc(,l'ir' nll UmlnUCI , I de orsanele llmtoldc. - adle! d e cdc CIIte au un ,.. ,1"1 "" r'iP" f ll "(iI IIm fQCI1elc.

pUI(lrf1ICII

mlcrQnl fIl hrlcll" \e.ut co nJun euv

:10:1

1II1 '~I' II\I' fI('

nibilH', A('\i(lJl(',1 rouu ltulu l ~w rNlllzcuzll prin stimll1.'\rl'tI 10 U nlOt'(Ui lIccS; Lui f ll[Jt, Or,ltHll!Smlll 1111' \II.ll1 r 1;11 albiuclOr I)f.' ndnplc!lzft mui )'cptdc In milsurile de cornhnt(.'l'c II 1(.1'11 ('urnpcnc ~i n allot' infec\ ii. Ded cohaltul poole fi rccomnnual IWIIII' Ii n rnfi ri rczislenta larvelor ~i albineIol' Ia locs european{1, 1'0(1 1(' rc\.elcJe cunoseute recomandA sil DU IipseascA substun\l'iC' PI'\) kll'p (\in si r(l p, cud s-a eonstatat cA 0 hrAnire cu sirop de znhal' cxCiu !{iv '1'1'1'/1'1.,1 in c.'olonic ncca ionme de proteine 9i vitmnine amintilfl Il tlll !lIjlln ll.', ell repcl'clisiunj negative asupra cuibului. In nceastA privin\i'l 11111 l"lIwrlllll'nlul cinei Hni cu rezultatc bune panthotenattil de calci1l.£ ce Nm tltl!' In Illnrc masuru acid panthotenic atit de importan t. in Hiptil;iol' ~l 1'oII'i' d(>\lnc primul loc in tabelul vitaminelor din el. Doza res~'{'Uv:l "NI,' " f mln la 4 Dlri sirop, prepw'at totdeauna ell t"'eaiul"i din pltlnl.' IlI P tlJl'lnale, asn cum s-a aratat mai In ainte, o COl"mula buna de hrana st.imulativa este cea fo lositfl mult if! HIlI.\1I1'1n: la 1 kg de miere se adauga 0,500 litri de zer p roasptl.t din Il1pll' de vacii. Micreu se inc1\lze~te Ia 30°C ~i se amestedi cu zcrul, tlrr'rIml fl!binelor zilnic 300 ml. Din acest preparat se da insii numni jlllt ('lL peate Ii consumat in eitevo ore ea sa nu i ermenteze, did fcr· tllt'lL lo \in poate deterrnina aparitia diareii. Aceasta hrAnire nu se prclu n· J.:I'')l l' mui mult de 3 sapUimini, cad altfel coloniile roiesc, In combinu\l41 1I"I'u",I:'l, cu zer, nu trebuie introdus nici un acid, spre a evita en zcl'1I1 1111 lit' ('nnguleze, in cure CllZ hrana nU -'li mai poate atinge scopul. Dinlre toate aceste stimulen te deserise pina acum nici lI nl1 1111 Irdl"i'r'O pasture. amintitii 18 inceputul acestui capitol: ea este de noul'\ nI'l mnl buna decit orieare inlocuitor de polen ~ i de t.rei ori ma, bunt'i 11",·11 pnlcn ul obtinut in cole-ctare. C'tnd Upse!?te p.."'\stura, colonia lincez~te, mat.cn nu depune Oll;) "I II 11101'(' parte din albine i.~i pierd prea devreme via\a in p I'i1l1!\Yill"l\, ! 1111 p/knte, stuparii nu-i dau aten\ia cuvenitA. Polenlll adus in stup este transform at in pastudl., i n decul"!lu l II ~t1p Ll! zile, dntori Ui pl'opriilor !ermen\i In care albi llcle lIdau gli .'1(>{'t'O\!;1 qlnnclclot' salivare, Albineie tinere il bat cu capul in alveole, cHmlnlnd ,,>tlft'! ncrul dintl'c gdi un ciorL F ermenta\ia inceputri este In iimp ()prlt:1 /1(' Pl'(,ZCIl\fl acidului lactic, care nimi ee~te orice rel' nl('nt~\ic PCI'I('u\(JaKf\, rfl rind ('n J)Astu ra s~ devi na 0 hrnnA. mult mai acccsibiht penlru OI'/,(OIU'U11 ~l mlli U ~Ol' de di gerat liind in lcgrnl asimilaUi, Albinclc au dl's(.'(lpf'rll ('I I mllionnc de ani in urmii binefI'!ml'i.varA va fi depozitatA aeolo ~i nu va ineurea activitatea matcii, pinA upnrc marele cules. Cu tipul de stup orizontal flU se poate face lucrerea I_Ie Inversare pe verticalA. dar se poate totu!}i executa 0 ",inversare" pe ul'lzontalA. Se mutA !agurii eu miere Unga. fagurii noi pu~i in dreptul III'dlnio!}ului !?i iropingind cuibul spre partea opusA; peste 10-12 zile ilchirnbarea se face in sens invers, Albinele siut astfel silite sit mute mJcrea existentA cit mai departe de urdini*, iar matea are in schimb spatiu 111111 extins pentru dezvoltarea cuibului sAu. Pentru a :!acilita a aerisire mill netivA, se paate desehide eel de-al doilea urdini!} din stinga -51 asUel tArli sA prezinte fenomenele cunoscute ale frigurilor roitului, coloniile tHo stupii orizontali ajung eu lini~te la culesul cel mare, pe care it ofetA pttdu rile de sa1cim.

E strl m! In CQ$d

,i homiJal"sls fl Int plins l

REPRODUCEREA COLON II-: '

Roirea

~i

prevenirea roituJui

Am vorbjt numai tangen~al de acest important fenomen al rep ru . duc\iiei calomei care este roirea, 'a'tunci cind 1>8 lnceputul studiului no~ !rll urn luat ca subiect acel roi secundar pe care I -a~i unnarit cum se df' ", _ voltA pinA a intrat in sezonul de iarnA. Ati vAzut cum apare in prisaca "un nou nascut", cum estc pl'lli ll ~l introdus in stup sistematic, cum i!?i orin'duieo!}te viata acolo, pinn dl ld Ie a!}terne neaua .,i toate coloniile intrA in repaosul de iarna. l ata cA acum este locol ~ timpul sa-l cunoa.,te~i .!?i mai bin(.' com plettndu-'va cuno~tin~ele cu altel noi deterntinate de deplina mrttlll'itull' In care colonia a ajuns, pregtAindu-se sa roiascA, Roirea este actul final de reproductie asexuatA, de imp.:'irlirc, du dlvizare o!}i rAspindire a speciei albinelor, singura fonnA nalurnlli de InmuI~ire a acestor insecte, DupA cum ~ti\i albinele au fost la inceput insecte soli tare tl!}n cum Ie mai alIA incA clteva sute de specii din cele sAlbatice, care au 1'l\ 1I1 1l~ tn stare primitivA ~i foarte pu~ine din ele cu vagi schi~ri de evo lu~l c co 'insecte socia Ie. Raiul a apArut ca un proces necesar de adaptare in perioadele de rormare a vietuirli in comun, proces care pe baza seleezati tn grup, spre a fi mai bine ~i mai repede clArliti de ulbine. In aceasta situa\ie corpul de pe fund se a~azii peste eel nou, ce ramtne intercalat, Iacindu-se rotirea corpurilor de jos-sus /1i invers, In tirnp ce corpul intercalat rarnine la locul lui. Albinele se gra.besc sa urce mierea sus, degaj ind cuibul matcii. Nu este prea bine sa. se extinda pl-ea mult ctlIbul in preajma marelui cules, cAci se retine scolo un numA'r prea mare de albine, care slnt mai de folos la cules. Totll!;i, dacA inainte ,de apari~ia marelui cules fenomenele roitului apar in stup, 0 masurA buna. de frlnare a lui este_ fiirl:mitarea unitatii cuibului, luind ci~iva (uguri cu puiet eApeicit, .feirA aibine acoperitoare ~i ajuttnd Cll ei coloniile mai sHibute, inlocuind-u-i in stup cu- faguri artificial!. Se pot face chisI' citeva nuclee proyizorii, care pu\in mai tirziu pot sa. fie unite cu coJonHIe mai slabe, in momentul apari~iei marelui cules, binetnteles nimicind botcile aflate pe fagurii mutati, pentru a ou tulbura viata coloniei gazdei. rIn asemenea situa~ti tn cuib se Is sei numai /1apte faguri cu puiet. eu aeeastA ocazie controlul botcilor se face mai sigur, cAd observlnd prezen\a cum am spus - la 1/ 1 m, cu urdini~ul inversat de 180 0 • Toata aibioa zbura.toare va intr a in nudeul DOU format pe locul unde a stat colonia-mamA unde este ~i matea. Cind sose!jte marele cules, nucleul se un~te cu colonia mama primind doua corpuri de strlnsurA. h) Blocarea cu.ibului este ~i ea 0 masurA de prevenire a roituluf recomandatA de cuno5Cutul cercetlitor francez A. Caillas ~i G. Taranov . En consUl. din izolarea matcii eu 15-20 zile inaintea marelui cules in (.'o rpul de la fund acoperit cu 0 grati,e Hanemann, Deci nurnai in masura tn care ea mai gAse~te alveole goale in iagurii de acolo, poate sa depuna o u~ {;i ocupA de Indatii pe acelea din care au eclozionat 0 serie de albine njunsc la maturitate. Aplicind metoda la timpul indicat, pinA 18 inceperclI cuJ csuiui , din . fagurii de cuib ce sint in corpul de deasupra gratiei. cclnzioneaza majoritatea puietului. Prin aceasta devine dispon ibi l \1Il spn\iu Inr~ pentru depozitaroo strlnsurii, iar pe de o.ltli pnrte Dumel'O(lsc lc l,llhirH' do iel nellvlnd puie1 de hriinit, vor mATi nll ml\ rul culegtlt llllr elol' ~i pc' r d

3Ul

111 grupului socio l III prcl u(;l'iHoul'I)lor de miere erudcl. Pdn accl.lslA OjJl' ~ l'fl~l e se urmfl resc d(."C1 t.rci scopuri : 1) sA se redudi 'extinderea Pll iCtli lul tlw'C daeA ou avem pel'Spectiva uoui aIt cules urmAtOi', puieLul ujll rltl hi muturitate a r consuma mari eantitati din strinsura adunatA, deci \"']011'10 roitului secundar, ca sA vA 1amiUar iza~i cu viata .!1i eompol'tal'cn IIncl colonH. Aici am intr-a t in fondul problemei r oihllui analizind aeest III,b lcct tn toate amolnuntele pentru ea sa euno~te~i citA grija ~i mune(. te l' colonlile seA pate de supraveghere, dupA ce au intrat in frig urile roilulul, impunind 0 sene de lucr.!iri ~i molsuri necesare pentru indreptnrrn lor. Tn prima parte a stuXliului nastru am atins, tineri apieultori, prodyeti! eu metoda a doua mAtci tn acela'ii stup repudiazA roirea naturnl11 , eve, pe lin-gA greutA\ile ce Ie impune stuparului detemrina riscuri ~ i I) ,onslbilA reducere a produetiei !ii utilizeazA in loeul ei roirea artifieiaUL Oespre aceasta. nu mai este nevoie sA mai vorbim deoarece apli/tnrC(l ei const! in taste masurile ~i interven~iile ce s-au ara:tat In legl'lturtl eu roirea naturalA, interventii care se lae ori de cite ori colonlO lUnge gradul maxim !ii intrA in frigurile rojtulul. C'rIl'O

APICULTURA PASTORALA Sarcinile de plan pe care Ie aveti de indeplinit _ tined apicultori - pol rareori sA fie indeplinite lAclnd apkulturA stationariL La noi in tll'ri\ , agricultura primeaza, in special cea cerealierA, nu se gAsesc locaIItli.\i care sA poat! oteri colopiilor culesuri bogate in tot cursu! sezonului '8ctiv. Numai in fermele marl sau in cooperativele de produc~ie cu CQllflCter agro-zootehnic, cu intinse culturi de planre furajere se poate (lUnge ~t scop, a.5B cum am aratat la capitolul .,Baza meZ,i jerli". De uccea stupinele trebuie deplasate din loe in loc, colo unde spare un nOll clIies de la 0 nou~ sursA de nectar or! polen, pe mil.surA 'c e s-au epuizat cclc .care pina stunoci au dat s'a tis't actie. Acum e timpul potrivit, cind coloniUe sint preg.§tite pentru viitoruJ mare cules, s1i. -lua~i cuno~?n~ de felul cum acest pastoral trebuie fAcut In rele mai bune condi¥ii. Apicultura pastoraUI. este 0 veche fonnA de exploat-are apicolA, tn special la noi, unde avem documente care aratA 'cl. prin 1645 stuparii din 'I'ranailvania transportau stupii pITimitivi mveliyi in saoi l?i eulcati in cl1 ru~e, eu faguri stind pe muchie; ei se ridicau din valea Mu~ului IIPI'e muntn unde bogAtna iinetelor de acolo Ie asigureu rerolte bune. Dincoace de Carpati, pe atunei, intreaga economie ruralA se baza pC! 2ootehnie; cimpiile erau pline de miliarde de flori bogate in nectar ~i polen, ~a cA nu era nevoie sa se mai facA ~i pastoral. PAdurile imense d in Moldova cu 'COdrii Bohotinulul, Tighedului l?i din Bucovina avenu poieni minunate, unde mii de prid,ei furni2au 0 miere vestitA to toata lumea ~i Q ceara par~~, phltlitA cu bani grei, in special in Austria ~i Nordul Italiei. A'gricultura secoIuIui nostr-u a ocupat insa aproape tot ce este teren urabil !Ii deci caIaniHe, ca sa poatil da 0 producpe insemnata, trebuie traosportate dupA !ioare, pe masurtl infloririi acestora. La noi primAvara este obi!jnuit timpurie, iar schimbarea vremii trt.'CC repede de Ia se20nul de iarnA spre primAvarA, cu resurse mellIel'c Inl~ial recluse. AdevArntul cules apare in jumatatea lui mai, dod sute de mil de stupi sint transportati la piidurile de salcim ; cind acest cules ('SIc nPl'Oupe terminat, apicultorii transporUi stupii 1a salcimul ai (loiiclJ, In ultltudinc mai marc, De 1a acesta sint doua drumuri de luat : 01·1 Rf' Itt CI'gc III mun te \mde iocepind din prim[t dC(:odii a lunii iun le ill)t1rC,> =IHII

' .mcur'u, OCt se mCl'gc 111 fot't\, In pll d uI'lI e de tei sau cele din Pill' t(!O d ~lu ­ ronI'll 11 Mold ovc i, Uf\(..! C Jnml l vul de In CondrA che~ tj ~ i Rachitonsu-'l'L'C uci, uri eel de la Birn ovu- la!;'i po t da 'Un cules preJungit ca re in un ii ani dllrfll tzll chiar 0 lunA, dind produ c\ii insemnate. Curind dupa cui cslli dc III tt11 1nccpc eei de In fioal'ea-soarelu i. Un alt drum bun este spre ptltl Ul'i1t: IIf~ ItOj d in regiunea Isaccea Babadag, combinat eu eel din Delta Du nilrii. 'rlI'C se prelunge~ te pina Urziu in octombrie. Localnicii de acolo sint ('CV I I JIIIII .rl1voriza~i : ei au in martie-aprilie un lung ~ i bogat cules de polell ~ i l11il'.l'e de In marile p~duri de salcie, urmat de 0 !lorA bogata .'? i Vt:il' b ll,1 (Itt ba lle) cu mult polen, ,I n regiunile de deal ale Moldovei ~i Mun t.cniei HVCIll un bun cules de In mule de 'h ectare de pomi ~ru ctife ri, carc 111111 UIt'8 In ultimele decenii ar putea sa constituie recolUi. bogata de micrc ,~ I POiNt, CercetAtorul roman N. Foti a r ealizat culesuri bune in pl'imflvtH';t UO In Iive2iIe de prun din regiunile muscelene, Personal, de plas ind slll n)IIJ1c in valea Dunarii Ia pAdurile de salde, am reali2at 0 recoll;j dl' II kg miere maria de stup, plus ce a ramas in faguri !?i cel pu\:in 2-:1 fllKuri plini cu polen, pe care aJbincle I-au transiormat curind in p;-\Sl Uri l, Apicultorii hotAriti sA facl\ pastoral trebuie ca sa cunoasCi.'\ d ill Urop posibHitatile bn2ei meJiIere aleasa ca sA nu se limite2e doar In f) Il ng urA. tiara locaIa, ci sA cunoasca 0 suprafa\! mai intinsa i.lllr-o I·JlZ:1 dc 4 km, pe care este bine sa gAseasdi ~i alte resurse, in aiara de S U I'S» ()rlncipalA la care face deplassrea. Recunoa~ terile sint obligatorii, dici este posibil ca in veein5ta lc s,1\ 10 une ~i alte nurneroase stu,'pine, ~i deci 0 aglomerare de stupi pc 0 lupru{uta detC'rminatii, risca sa dudi la 0 recal!! mai slaM, care sti. 1111 lII'opere nid cheltuielile i~cute. Media acestor chel1ruieli este des tu l dl' mllre, dici repa rti2ate pe numa rul de stupi ea se cifreaza In 6 kg dc rHlore de colonie pentru compensarea arestor .cheltuieli ~i numai C('t'fI "\,.' pl'laose$te peste arest minim poate reprezenta 0 product-Ie rentahiH'I. Recuno.'?terea este obJigator ie !ji pentru n aIla dacA in apl'op lct'I'1\ Ir') cului ales se gAsesc suikiente resurse de apA, drumuri de (Ieee!>, pnd ul"I wilde, a..,ezAri omene!jti 'precum !ji posihihtAti de aprovizi onlll'c IX'o l l'u ullmuntntia personaluhU, EsLe necesar ca stuparul sa. ~tie dad in regiunea respecti vf'I 1-11"11''''' Ilhl;'lllc de stat, cooperativele de produc\ie sau brigazile sil vicc 11\1 /'U III 1111 un plan de tratamente contra an um i~lor dliunAtori, ci n.ll, Cl.lllJ , ~ I t1\j CC nnume subs ta n~e. ~n mod obi~nuit transportui in primavara se face in pl"cnjlllll pl\ .. ,'"rHor, de preferat cele care au 0 110ra cit mai timpurie OUm ('s Ic Bi ll" Ji\lll· nrinul, cornu l, iar, sub acestea, inai'nte de aparitia frunzi ~ului, fI~ In.' a f orl1 IllcliCcI"i'i bun a, cu nectar dar mai ales cu polen cum sinL : vio · ,,.Itile, ghtuccii. dUcrite varietli\i de brlndu!je, pretioasn Ul'Zjcu ~l1 !nO/lit O, .'tlfO poL Mig\ll'll un cules bun, premer.gator celui de la salclm. Chinr dftcfi IltJ IJ(' oh\ illc 0 rL'C oltu de necLar de la flora timpurie, culesul dc pfl I(' 11 l)rl)hll ]1!H dl't("·inill/'i (, 11);II'C ('x Ll ndc l'(;' a cuiburilor !ji iormarea unl'i 11l1I1'I H.'l,l'I·Vl' de ulbill (.' zblll'iHonre, care vor valori!ica culesuriJe bognte cw·~ 11 Il jl U}1! zl\ • t il Urll l'fl d(' m:cst.c.w , p,i dul"c{I prCzinUi un lldapos t minUrlut contr/! 111\11\ dnu lll'Itll,·.t! ul vln t, C(U'C tn pl"i ml'lv("'i lc rcd loc co mullc colottH 8~ :lllfl

pjar-tlil culegAtoarele care rebegesc aCari. 1n pAdure, chiar daca bat~ vfnl-ul peste vir!uri, alhinele zburind pe sub arbori gAsesc cu ce sA-~1 SOUsraci'i nevoile cuibul ui, aducind in stup pre~iosul polen , elementuJ ('scntial de cre.'}tere ~ i dezvoltare a coloniilor in primavara. Culturi agricole primilva.ratice slnt destul de pu~ine, dar acolo und e IW aIlA pe supratete mari, cruar dacii sint mai departe merita. sA se (lld i un transport la ele; este yorba de rapi\a cultivatA {it coriandrul cm'e dau recolte bune de miere ~i polen . Pii.durile 'de tc'i oferA obi~nuit un cules bun, mai ales clnd in IOllmna- precedenta. au di2Ut ploi a'bumiente, e:eea ce detennina 0 acull1 ulare de mult amidon in ~esuturile arborilor; florile oCerA nu numal nectar foarte bogat ci ~ polen. !lin neIeti~re, in ultimii ani, 0 afec(:iune de. ordin digestiv slabe~ colonLi~e_ to. mare m.§sw:ii dupA arest eules. Om' el este unnat foarte curlnd de culesul de la f)oarea-soarelui, cultiVIIUl. la noi in tarA pe tntinderi mari de sute de mii de hectare. Este dl'ept cli acum citiva ani in unna varietatea nou introdusA nu era melircril, dar situa(:ia s-a schimbat ~i aeum exist! soiuri bune meliIere, care rue ea pestoralul la floarea-soarelui sll fie rAsplAtit ell prisosint.!i, ajutind uSHel prin polenizarea lIorHor cu ajutorul albinelor sa se obtinil 0 produetie sporita de seminte mult mai bogate in grasimi. DupA acest cules, pastoralul nu mai oierA stupinelor nici 0 renlllbilitate. Daca la noi s-ar lua mAsuri ca in U.R.S.S., sA se eultive hrl05ca, plnnta foarte siguri1 ~i 0 SUrsa. buni1 aIimentari1 pentru oameni rlur mai cu seamA pentru pAsAri, s-ar putea ca stupinele sA mai realize2e o nOuA producpe de miere. Un drum de intoarcere spre munti ar da ric llSemena un cules in luna august de la bradul alb ~i de la molid Cat'e, dotoritA alidelor, a cArol' viat! IXlate ti prelungftA in unB ani pmA 1I1',du , pot .da 0 'l'ecoltA de miere de mana. uneor,f lo"arU! bogata. Cine face apkulturli pastoralA trebuie sa ~ini1 seam4 de anumite reguli stabilite de Mlnisterul Agriculturii, Industriei Alimentare ~i Apelor ~i de Asoclatia CreseAtorHor de Albine din R. S. Romania. care 1'1I berea2A 8utorizatii de pastoral cu anumite obligatii, ce nu trebuie tnetll. pilor, pina la as:fucierea totalA sau Partiali1 a coloniilor de albine t nui !> pOrtate 18 intimplare, Cu stupii de tip vertical - multietajati, R.A. 1001 nu se pleudi til pastoral fArA suficiente corpuri de rezervA, pe care inbercalindu-Ie, dllpl\ necesjta~i, sA poatA. fi asigurat in spa~iu corespunzAtor tn care colonin iIfI Ie. poatA. rlisiira, spre a putea sa suporte greutAtile drumului, care ad~('n ponte Ii lung :;;i cu intimpl.!l.ri neprevAzute. In lunga experienta a noastra ~i a altara s-au inttlnit eazuri I \~ ­ noroeite care justinc.!!. luares din timp a mAsurllor menite sa in l fl tu l'(' pngubele care pot fi provocate de oriee neaten\ie sau lipsA de r, rlJ II, ce AT surveni eu ocazia deplasArHor stupinilor la pastoral. Credem util s~ expunem, pentru 1n'VA~;1mintele ce Ie ponte lill, urlnatorul caz petrecut tn prlmavara anuJui 1974, Doi apicultori din judetul Bistrita Nc'!.sAud deplasati eu stupllld c In pastoral la primul salcim din Oltenia, dupA ce au reali2at LWIl (' recolte la saucimul I in sudul Oiteniei, au trecut la salcimul .I [ ill ZOII !1 dealurilor subcarpati ce. Apoi s-au im:lrep1lat ou stupinele spre masive.le de tei din Do brn~WI, eu stupii inciirca~i in autocamioane. Unul din stupari avea albinclc . ill .tupi orizontali, prevbuti cu aerisire aetivA sub toate raporturilc ~ ; ('u "pa~i u de refugiu satisfAcAtor pentru colonlile de albine oricit de putcrnice, CeUilalt stupar avea albinele in s tupi multietajati ~i Dadan t dispunlnd de sistemul de aerisire pe care U pot realiza deschiderile cu ~il/l. mctalicli, afIate sub capacul stupilor, tArA sA aibA nid 0 alta ament ptl rtill' In-lr.nll llle ale stuparului, l~zi cu vase de bucAtA rie, aragaz, a~ternuturi, l.ullll' ttl li1zi. Dac~ stupii ocup!!. tot spatiul veruculului ei se stivuiesc, se le;lgl1 hlne cu frl nghii , iar cabana se amenajeaz4 pentru bagaje tntr-o remor('A, lu,l:{oUi ~i trasa dupEi cam ionul eu stupi. Este recomanda'hil ea anvel opcl r l'llmionului sA fie ~ 0 presiune ceva mai micA, pentru ca in Celul acestn "ft Be amortizeze ¥>COrile drumurilor nepavllte ; aItiel multe r, iar polenu! fiind di.u condudtor de clildura, cuibul de jos este avantajat procedintl asUel; noaptea insA ventilatorul de In capac trebuie inchis, mai ales dacA timpul este noros ~i baromelrul scade. F ac. foarte If~ stuparii care usuca. polenul Is lumina soarelui. Proteinele din el, aeci un,a din cele mar impbr tante componente ale polenului suferA degradari importaiJ.te, ca ;;i enzimelre de altre!. Polenul din orice fel de useator se tntoarce u:,;or ell 0 lopa~ic5 odatA pc zi ~i numai in orele calde, c1i.ci altfel el :!Hod higroscopie pina se punc de acord eu temperatura de aCara absoarbe umiditatea in graunciori I:li usCUrea se prelung~te. Miirimea uscatoruJ ui va fi in raport de numarul stupilor de III cUl'e sc rccolleaza polenu!. Pentru stupinele mid estc guli ci{'IIi. Uti ShL P un SCl'kLi' cu fun d de tab15 eu nisip inclilzit Oll (l 1, IIIIpfl II!' M .'

S:L

depA~E'asca. 40--45 D C, did polenul !?i-ar pierde din pre~ioasele sale COIllponente. Pen1..ru a controla permanent temperatura, in m ljlocu l Cu pll ~ euiui se introduce un tennometru care are grada\Hle la vedCJ·c. Mct Vtill nu este insa sigurA caci stuparu1, datoriUi multip·leJor lucrAl'i in p1"l sadi, ponte uits sa supravegheze temperatura in mod reguln t. Ik

arees, un bun usditor l-am injghebat dintr-o dodtoare a1'tiJiciul;"i !k pui in:ealzita au petrol, dar care are un termoregulator ee nu pcrn,lIt· ridicarea temperaturii interioare mai mult de 40 °C. In interior mn anwnajat 0 serie de site pe care sint iotinse buca~i de titan pc cure C~:I (' 8~ezat polenul in strst de 1,5-2 cm grosime; cum sita de sus eslC l'U polen'll} eel mal useat, pc masura oe sila se retrage, toate eelelaltc ~p rldieil cu 0 treapta, iar jos se intinde 0 sita cu polenul PI'08Spfl\..; 111 (elu l acesta se pot usca zilnio circa 2 kg polen. Un ,U5'CAtOl' de 'polen bun (fig. 66) pentru 0 stupina mica est~ ('.. 1 01 lui Lalal (Fran~a) alcAtuit dintr-o cune de 0,45/0,45 m ~ i i nu\t.1i lie 0,54 m, montat.A pe patru picioare de 14 em. UscA.torul fire douB. sel'bare ~ezate in partea superioara sub eapacul pI'ins in doua balemale. Fe mal'ginele later ale ale capacului se raW1 0 serJe de orrif'icii para"lele de ve.ntilare, pentru e'V6ouarea umidita1,ii din interior. In partea de jos se alIA. un reflector ell bee electric avind !ilameotul de dirbune de 32 lumini (42 wa\i) la 110 sau 220 volli ~i care radiaza ealduNl de jOs in sus. ReflectO'ruI are -un cordon de 2 m lungime! eu care se face legatrul"8 }-o priz-a de .eontact. UscatCIrul are numai dou~ sertare Cll ratrui de 3 em inaWi; la fund se ana scrtare mobile cu oite 0 pinzA metatieii. galvanizatA pentru a nu rugini sub actiunea vaporilor de ap~, eUmina\i de polen. Fig. ti6 - Us' Sertarele se sprijinA pe cite doi suportJ. 1iixa~ in cdtor de p()J CII pel'e~ii laterali. Primu1 sertru' eu polen sta 1a 8 em dea-· tip I...al al CU tluprn refleotorulul, ,i ar al -doilea Ia 10 em. Sbmt\.ll de po- un bee l'il'( .• len pe fjecare sita cu rama est.e numai de 1 em, adidi tric de 40 wa\i. SilO g ,pe iiecare din ele. OdatA intins polenul pe aceste lite, cordonul se leaga.. la prim! de contact unde sUi ~ase ore, dup..1. cat'e lie seoate din prizii, iar dulapul ramine inchis incA 0 ora. Apoi se gol e~ lc ric polen prima ramA de jos, realizindu-se din cele 800 g polen llm ed !Hunul 600 g polen us"Cat; de data aceasta rrona de sus se cdbonrfl uealupra re!lectorului, iar sus se pune rama goliUi umplutA. aeum eu poler' proaspat. in aeeea~i cantitate ; de data aceasta desehiderea useatorulu i cu 1>oIen se faee dupa 4 ore, di.ci polenul de pe f'8ma coborita era dC'j .. r In parte useat. Opera\ia se repetA dup!c Nl- I i Jl~p!\ I'tl\~csc ':Oi tHe d un

1:.1 l I!III

sul'ile cunonscule de mobillzare, spre cultura respectivl1. culturOI"\ie de 2 1 apa la 1 kg zaMr in care se adincesc fieri proaspat culese rfira frunze, sepale sau codile pin§. cin'd' vasul cu sirop are in el 3/4 din capacitate ocupaUi. cu !Iorile respective. Vasul sUi acoperit, iar dimineata in zori se pulverizeaz§. albinele cu siropul par!umat, ri'dicind podi~oru1 riecal"ui stu'P ~ i dind 100-150 m1 de strop peste albinele de pe SUpl'aru\a superioal"§. a ramelor ; podi~ol"Ul se a$azA de indat§. In Ioc - fiirii sci se den f um - ci lnl§'butind u~ or albina cu 0 ,perie sau mi!;'ICare vibrat O UI"(~ a podj~oJ:ului. AlJbinele ~i bn;p§.rta~esc siropul primit cu mirosul flol'ii tncorpoI'at ~i lAc1nrlu-~i rerI'exul contli\ionat de miros, toate albinele culega.toare se due la tarlaua respectivA, culeg !}i adue nectarul in s hJ'p. OdatA obi'inuite, ele ,PArasesc alt cules de pe alte plante din vecinutate ~i polenizeaza astfel cultura, ob\ininld ~i 0 pl"oductie de miere mai mare . . Reflexul de miros apoi este completat ~i cu unul de vedere l1i unume: pe tarlaua ou cultura pentro polenizare se a~ aza plAci de aluminiu ~Iefuite, care strA'lucesc la soare; lingl\ ele stuparul pune citeva hr.1'i.nitoare ell sirop ell mirosul plantei cultivate pc tarla. Alhinele it iuu. observA e~ locul cu nectar este marcat eu aceste pUici slralueitoare ~ I i~i creeazA un reClex vi:rual. DacA de 2-3 'Ori se proceid.eazA astle,J, tOnte aIbineJe stupine i se obi$nuiesc sa cu leaga nectarul de acolo, chiar dllca ele sint silile sa faca eforWri roai mari pentru a lua dulceata fiorllor, d'Ci siot !?i din ace-stea, cum este de pilda triIoiul incarnat I§.sat pentru siimin\§.. Nectarul din !IorHe acestei plante, de~i foarte bogat $i du lce, cste greu de recoltat, cad nectarul din potirul lor sta 1a prea mare nd\ndme ; ca .sa-l culeagA albineJ.e sint nevoite sA faci mari eforturi !,ii c,lc aceea ouleg nectar de la alte flori mai sArace, dar cu nectar mai U$or de absorbit. Fiicind in.sA drcsaj, l1i dina de gustul nectaruIul, continuA culesul piOA Ia epulzare. Siropu l pentru triroi se face diIninea\-a, c§.ci altfel eteruriJe lui volatile se descompun foarte repede. La litrul de sirop peotru trilo) lie pun 200-300 flori lAra caliciu, numal cu inflorescenta lui stind aIun· date in sirop numw 2-3 ore. La iel se procedeazA .'1 i in d'resajul de polenizare II vitei de vie, al C'''rei miros se volatilizeazA rEU>ede, iar siropul aromatic cu florile respectIve se face numai co 30 minute inainte Ili oumai cu sirop rece. Pentru riecare stup se {olosesc cite 4 inflorescen\e adincite in 400 g sirop dat I'e- pede, dici mirosul s§.u ar putea determina iTUrti~ag intre colonii. CanlItatea 'de sirop este aceea~i. Cine n-are ipulverizator stro])e~te re-perle cu s irop albinele aflate ;pc intervalele dintre Jaguri. Durata refle-x eIO!' pcntl'u culesu1 respec'tiv tine 5 zile, dupl care dresajul se repetii.. Uneori dresajul dA rezultate mai slabe ciod in preajma stupinii Rin\. /lIte resurse de cules la care albinele erau obi'in.u ite inainte de inrt ori .....·u cclei cc trebui e polenizata. De data aceasta se procedeaza .in ver.. ; Sl' l' i'CCIlZii uluinelol' un r erIex conditionat de rep~ll s i e penku ou! es1I1 lit' !II rt ow'ell 1;1 "W'e ell! culegeau pin el atunci. Opl"'a\in se rnee as trc t : Sl' 1'11' .... Ut

porA un sirop de dresaj cu acea noare preferatii, dar in care se OdOll.u:~, tlluinte de a-I servi albinelor 0 cantitate de 50 % clorurtl de calciu. Alblnele ~i fac de indatA un reflex conditionat de respingere pentru ctllcsul ftorii preferate pfna atunci. Dresajul pentru culesul de la 0 plantA coltivata. ~i iolosirca subIItantelor care sA indeplrteze albinele de la 0 plantA nedoritii intr- ull moment sau altul al sezonului sint metode bune, dar se pot pracl i CIl numai pentru stupini mid l1i mai ales numai de stuparii care au timplil necesar. Mai sigur l1 i mai simplu este sA se deplaseze stupina la un clll c!t nlci mai departe !/-i niei mai tirziu decit momentul optim; acestfl cstc . lubiHt cu precizie de catre cercet§.tori pentru unele specii numai dllpt1 e xperien~a anilor. Pentru ca, de bunli seamA, aducind% coloniile In lllllll ! de floarea-soarelui dod aceasta nu a in!lo.rit nici 5 , albinele se VOl" orienta ditre sur.se de nectar aflate prin preajrnA sau chiar mai d ep~\I· l.e , de la care cu greu pot fi apoi intoarse in momentul infloririi. AI}:1tlnr, lrebuie retinut ca fiecare plan~, fiecare culturA. are 0 particularitotc ~ I .ub acest aspect.

u -

r ",

CaliitI/iis miraculoaso 010 IdpU,orului poniru st.fndiateo omulu; ou introt ,.(Jpede pe la,.go poort4 a clinicilor II la6orotoarelor. (A. Caillas)

PRODUqlA DE LAPTV>OR DE MATCA Obtinerea J!pti~rulu i de mate! este una din posiblitltile de exploahire I'entabil! a stupinei, care adeseori este .superioar! ftltA de cea de mlel'c !?i polen. Se !jtie ce insemniitate imensii, cavir~itoare, are matea In colonie. Ea reprezintA viitarul coloniei, ducind mai departe tn timp ~I spa~i u vie~uirea speciei, ce dureaza de milioane de ani, din urma!?! In ut·ma!jiA. "Mates, - a~a cum 0 spune M. Maeterlinck - nu este in realitate d~t un simbal, care, ca taste simbolurile tntrupeaza. un principiu mai fnflre .';ii mai nevAzut, !CAei ele nu se .iw;;eaIA !ji nu pierd din vedere din· co lo de matca lor cea v!zuU !ji vremelnicA, matea lor cen adevAraUi, \l e~n l ca. ~i nevtizut! care este ideea lor fixa !« Un singur exem'plu intruchipeaza ocele