SCM Exfinal L R 79 22 [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

APROB ___________________________ Şeful catedrei , prof.univ.,dr. V.Şontea “____”____________2018

Chestionar pentru examen la disciplina TEHNOLOGII COMPUTERIZATE ÎN MEDICINĂ Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Procesarea numerică îmbunătăţeşte calitatea semnalelor, facilitează interpretarea lor şi contribuie în mod direct la luarea deciziilor medicale. Contribuţia va fi cu atât mai semnificativă cu cât: parametrii care trebuiesc urmăriţi sunt_______________

* parametrii care trebuiesc urmăriţi sunt mai numeroşi * parametrii care trebuiesc urmăriţi sunt mai puţin numeroşi * parametrii care nu trebuiesc urmăriţi sunt mai numeroşi

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Procesarea numerică îmbunătăţeşte calitatea semnalelor, facilitează interpretarea lor şi contribuie în mod direct la luarea deciziilor medicale. Contribuţia va fi cu atât mai semnificativă cu cât: frecvenţa culegerii datelor_______________

* frecvenţa culegerii datelor mai mare şi durata de supraveghere mai lungă * frecvenţa culegerii datelor mai mare şi durata de supraveghere mai scurtă * frecvenţa culegerii datelor mai mică şi durata de supraveghere mai lungă * transmisia lor fără distorsiuni şi monitorizarea la distanţă * achiziţionarea fără distorsiuni * procesarea analogică * discretizarea fara distorsiuni\ * achiziţionarea fără distorsiuni * consultare rapidă de către experţi * achiziţionării automate a semnalelor * procesării automate a semnalelor * procesării manuale a semnalelor * Principiul de stocare a semnalului * Principiul de transmitere a semnalului * Principiul de procesare a semnalului

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Digitizarea semnalelor facilitează: transmisia lor fără _______________ Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Vizualizarea la distanţă a semnalelor facilitează: Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: prezentarea datelor sub forme multiple (tabele, grafice), calcularea automată a unor parametri noi (presiuni sau frecvenţe medii, tendinţe) se datorează: Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: În figura de mai jos e reprezentat:

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pierderea de informaţie datorită conversiunii analog digitale poate poate fi controlată prin: Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pierderea de informaţie datorită conversiunii analog digitale poate poate fi controlată prin: Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Frecvenţa de prelevare a probelor (criteriul Nyquist) trebuie să fie:

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pentru un semnal ECG, frecvenţa de eşantionare recomandată de American Heart Association este de: Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pentru îmbunătăţirea semnalului cercetat prin eliminarea zgomotului este utilizată tehnica de: Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pentru extragerea de caracteristici relevante este utilizată tehnica de analiza_______________ Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pentru extragerea de caracteristici relevante este utilizată tehnica de _______________: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Metodă de explorare a unui țesut, a unui organ intern prin introducerea unei substanțe radioactive se numeste: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Imaginile obţnute folosind radiaţii ionizante de la o sursă de raze X se referă la: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Imaginile care permit de a vizualiza patul vascular prin eliminarea structurilor nedorite din imagine se referă la: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Imaginile care folosesc razele X, dar imaginea, în loc să fie obţinută direct, este reconstituită pornind de la atenuarea razelor observată în diferite incidenţe se referă la:

* * * * * * *

alegerea frecvenţei de eşantionare mai inalte alegerea frecvenţei de eşantionare mai joase alegerea frecvenţei de eşantionare variabile atribuirea unui număr mai mare de biţi fiecărei probe atribuirea unui număr mai mic de biţi fiecărei probe atribuirea unui număr variabil de biţi fiecărei probe cel puţin de trei ori mai mare decît frecventa semnalului eşanţionat. * cel puţin de patru ori mai mare decît frecventa semnalului eşanţionat. * cel puţin de două ori mai mare decît frecventa semnalului eşanţionat. * 100 Hz. * 500 Hz. * 1500 Hz. * Tehnica de quantizare * Tehnica de discretizare * Tehnica de mediere * analiza spectrului de frecvenţe * analiza spectrului de erori * analiza caracteristicii volt-faradice * recunoasterea vîrstei * recunoasterea formelor * recunoasterea greutăţii * Radiografia convenţională * Scintigraphie * Tomografie computerizata * Radiografia convenţională * Angiografia numerică * Tomografie computerizata * Radiografia convenţională * Angiografia numerică * Tomografie computerizata * Radiografia convenţională * Angiografia numerică * Tomografie computerizata

Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Prezenţa radiaţiilor ionizante în Iimagistica prin rezonanţă magnetică: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Prezenţa radiaţiilor ionizante în Scintigrafie: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Densitatea fiecărui pixel este codificată pe un număr de biţi: o codificare de 12 biţi poate avea o scară de nuanţe gri: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Dacă N şi M reprezintă numărul de rânduri şi de coloane dintr-un tabel de pixeli, numărul de biţi necesar pentru codificarea unei imagini 2D va fi: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Fiecare element al imaginii bidimensionale este numit: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Fiecare element al imaginii tridimensionale este numit: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Pentru a păstra calitatea fotografică a unei radiografii standard este necesar ca un pixel să nu fie mai mare de: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: În figura de mai jos e reprezentat:

Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Faza care constă în ameliorare a calităţii imaginii (eliminarea imperfecţiunilor legate de sistemul de generare a imaginilor şi în reducerea zgomotului) este: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Faza care constă în izolarea elementelor constitutive ale imaginii (organe, vase, celule - în cazul microscopiei, etc.) este faza: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Faza care constă în măsurarea unei suprafeţe, a unui volum (volumul cardiac, volumul unei tumori), de a cuantifica o îngustare (stenoză vasculară), de a aprecia o textură (densitate osoasă) sau de a număra elemente (numărătoare de celule, de calcificări, etc) este faza: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Obiectivul chirurgiei asistate de calculator este de a facilita realizarea anumitor gesturi medico-cbirurgicale (poziţionarea unei proteze, amplasarea unei sonde, etc.) şi tehnicile folosite se înscriu într-un lanţ clasic:: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: În chirurgia asistată de calculator calculatorul compară ceea ce face chirurgul cu ceea ce era prevăzut şi declanşează, eventual, un sistem de alarmă. Acesta este o asistenţă: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: În chirurgia asistată de calculator strategia este limitată la folosirea unor instrumente robotizate. Acesta este o asistenţă: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: În chirurgia asistată de calculator anumite proceduri sunt încredinţate direct calculastorului. Acesta este o asistenţă: Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Tehnica care constă în reprezentarea într-un singur plan de lumină modulată a tuturor imaginilor posibile ale unei scene este: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale: Sisteme care privesc în special adoptarea unei decizii de ordin diagnostic sau prognostic şi au drept obiectiv diminuarea incertitudinii în ceea ce priveşte situaţia actuală sau viitoare, a pacientului se referă la: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale: Ce examene complementare trebuie efectuate? Ce reguli de viaţă trebuie indicate? Ce medicamente trebuie recomandate şi ce intervenţii trebuie propuse? Cum să fie informat pacientul cu privire la starea sa? Aceste sisteme se referă la: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Medicul trebuie să solicite în mod explicit sistemul, descriind cazul pacientului şi aşteaptă un sfat din partea acestuia. Aceste sisteme se referă la: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Utilizatorul furnizează informaţii cu privire la starea pacientului; în schimb, sistemul oferă un sfat diagnostic sau terapeutic Aceste sisteme se referă la: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Utilizatorul furnizează date cu privire la starea pacientului şi a strategiei (terapeutice, de investigare) considerată de medic. Sistemul face apoi o critică a propunerilor prezentate de practician. Aceste sisteme se referă la: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Solicitarea sistemului de asistare a deciziei medicale se efectuează în mod automat.Aceste sisteme se referă la:

* Câte odată * Nu * Da * Câte odată * Nu * Da * 256 de niveluri de codificare (nuanţe gri) * 4096 de niveluri de codificare (nuanţe gri) * 512 de niveluri de codificare (nuanţe gri) * NxMxd * NxM2xd * N2xMxd * Pixel * Voxel * Voxtel * Pixel * Voxel * Voxtel * 0,5 x 0,5 µm * 0,2 x 0,2 µm * 0,2 x 0,2 mm * lanţ de transmitere a imaginii * lanţ de prelucrare a imaginii * lanţ de achiziţionare a imaginii.

* * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * * *

Faza de preprocesare Faza de segmentare Extracţie de parametri Faza de preprocesare Faza de segmentare Extracţie de parametri Rreducerea zgomotul, reglarea histogramei şi operaţiuni geometrice Faza de segmentare Extracţie de parametri „percepere - raţionament - percepere " „acţiune - raţionament - acţiune" „percepere - raţionament - acţiune" o asistenţă pasivă o asistenţă semi-activă o asistenţă semi-activă un ajutor pasiv o asistenţă semi-activă o asistenţă activă un ajutor pasiv o asistenţă semi-activă o asistenţă activă Scenografia Holografia Holometria Sistemele care permit o evaluare mai bună a stării pacienţilor. Sistemul ce oferă cea mai bună strategie Sisteme ce oferă cea mai bună informaţie despre pacient Sisteme de suport decizional de diagnostic sau de pronostic. Sistemul ce oferă cea mai bună strategie Sisteme ce oferă cea mai bună informaţie despre pacient Sisteme de suport decizional pasive. Sisteme de suport decizional active. Sisteme de suport decizional semi-activ. Sisteme de suport decizional pasive de consultare. Sisteme de suport decizional pasive critice. Sisteme de suport decizional semi-activ. Sisteme de suport decizional pasive de consultare. Sisteme de suport decizional pasive critice. Sisteme de suport decizional semi-activ.

* Sisteme de suport decizional pasive. * Sisteme de suport decizional active. * Sisteme de suport decizional semi-activ.

Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sisteme permit evitarea prescrierii investigaţiilor inutile, erorile de prescriere a medicamentelor (erori de posologie, contraindicaţii medicamentoase, interacţiuni semnificative etc). Ele facilitează respectarea de către echipa de îngrijire a protocoalelor prestabilite etc. Aceste sisteme se referă la: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sisteme permit permit să se atragă atenţia asupra unei schimbări în starea pacientului. Poate fi vorba fie de semnalarea unor valori anormale (parametri biologici sau fiziologici) sau a unor modificări anormale (creşterea sau scăderea brutală a unor parametri).. Aceste sisteme se referă la: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Un stem care, prin declanşarea sa automată, este capabil să furnizeze un sfat adaptat cazului unui pacient dat. Acest sistem poate să ia decizii în mod automat, fără să fie necesară intervenţia practicianului. Aceste sisteme se referă la: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Modelele care au fost propuse de câteva zeci de ani, pentru descrierea sistemelor biologice sau fiziologice complexe (hemodinamică, efectele radiaţiilor ionizante asupra ţesuturilor, farmacocinetică): Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Modelele care se bazează mai ales pe metode de clasificare multidimensională sunt metode: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Studiul ideilor şi tehnicilor care permit să transforme calculatoarele în instrumente inteligente" (Winston, 1992) este : Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Arhitectura sistemelor conexioniste este inspirată direct din structura şi funcţionarea creierului, de unde şi numele de: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sistemul INTERNIST/CADUCEUS/QMR, dezvoltat iniţial de R.Miller, H.Popie şi J.Myers de la Universitatea din Pittsburgh (SUA) (Miller, 1982, 1986b) se referă la: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sistemul ONCOCIN se referă la: Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sistemul BISANCE, elaborat în Franţa se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Învăţământul tradiţional, prin forma şi obiectivele sale, facilitează schematic dobândirea teoriilor şi principiilor generale. Aceste conoştinţe se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Cunoştinţele dobândite prin experienţă se realizează mai bine pornind de la experienţe practice, care capătă întreaga lor valoare în momentul exercitării reale a medicinii. Aceasta se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Educaţia medicală şi controlul cunoştinţelor care este asociat acesteia pun un accent exagerat pe importanţa memoriei, orientând efortul studenţilor în acest sens şi conferindu-le un rol pasiv în dobândirea cunoştinţelor se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Posibilitatea studentului să se formeze în ritmul care îi convine, în funcţie de disponibilităţile sale, în acele domenii care îl interesează şi pe care doreşte să le aprofundeze se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Programele didactice pe calculator permit o revenire imediată şi informativă asupra oricărei probleme sau acţiuni care a fost întreprinsă de student şi cer o participare activă a acestuia. Aceasta se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Prezentarea de secvenţe video în care sunt combinate texte scrise şi vorbite, grafice şi imagini, fac să acţioneze diferite forme de memorie. Repetarea, de câte ori se doreşte, a aceloraşi secvenţe constituie de asemenea un factor de memorizare. Aceasta se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Totul este prevăzut dinainte. Dobândirea cunoştinţelor este verificată prin întrebări puse studentului. Dacă răspunsul este corect procesul didactic va continua. Aceasta se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Simularea ude studentul este confruntat cu o problemă definită pe care trebuie să o identifice. Această problemă nu evoluează în timpul simulării. Aceasta se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: În cazul simulărilor unde starea pacientului evoluează în timp şi în funcţie de acţiunile întreprinse de student. In acest caz, studentul beneficiază de un veritabil sistem de antrenament.. Aceasta se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Sistemul CBX (Computer-Based Examination), elaborat de National Board of Medical Examiners din Statele Unite este un bun exemplu se referă la:

* Sisteme de suport decizional pasive. * Sisteme de suport decizional semi-activ - Sistemele de alarmă * Sisteme de suport decizional semi-activ - Sistemele automate de rapel (reminders) * Sisteme de suport decizional pasive. * Sisteme de suport decizional semi-activ - Sistemele de alarmă * Sisteme de suport decizional semi-activ - Sistemele automate de rapel (reminders) * Sisteme de suport decizional pasive. * Sisteme de suport decizional semi-activ - Sistemele de alarmă * Sistem activ * matematice * statistice * probalistice * * * * * * * * * * * *

matematice statistice probalistice Inteligenţa naturala Inteligenţa intelectuala Inteligenţa artificială reţea raţională reţea neuronală reţea intelectuala medicina internă domeniul chimioterapiei domeniul biologiei moleculare

* * * * * * * * * * * *

medicina internă domeniul chimioterapiei domeniul biologiei moleculare medicina internă domeniul chimioterapiei domeniul biologiei moleculare cunoştinţele academice dobândite prin experienţă dobândite ocazional. cunoştinţele academice educaţia euristică dobândite ocazional.

* Educaţia medicală asistată de calculator * Educaţia medicală netradiţională * Educaţia medicală tradiţională * autonomie şi individualizarea prin instruire asitată de calculator * modul interactiv al instruirii asitate de calculator * combinarea diferitelor tehnici ale instruirii asitate de calculator * autonomie şi individualizarea prin instruire asitată de calculator * modul interactiv al instruirii asitate de calculator * combinarea diferitelor tehnici ale instruirii asitate de calculator * autonomie şi individualizarea prin instruire asitată de calculator * modul interactiv al instruirii asitate de calculator * combinarea diferitelor tehnici ale instruirii asitate de calculator * Îînvăţământul programat * Limbajul de autor * Îînvăţământul în situaţii * Simularea activa * Simularea statică * Simularea dinamică * Simularea activa * Simularea statică * Simularea dinamică * Simularea de cazuri clinice * cercetarea zgomotelor cardiace * cazuri simulate de pacienţi

Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Programul HeartLab, elaborat de Harvard Medical School pentru calculatoarele Apple Macintosh, se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Proiectul TIME (Technological Innovations in Medical Education ), elaborat de National Library of Medicine din Bethesda, se referă la: Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Tipul de program care are scopul de a facilita accesul la sisteme de formare şi de asistare a deciziilor în condiţiile exercitării profesiunii medicale (la căpătâiul bolnavului sau în cabinetul medical). Aceasta se referă la: Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Procedura care, sub forma cea mai elaborată, cea a audit-ului medical, este un instrument care pune în evidenţă lipsa calităţii măsurând distanţa dintre practica şi recomandarea medicală se referă la: Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Procedura care are ca scop căutarea abuzurilor şi a fraudelor medicale se referă la: Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: În figura de mai jos este prezentată:

* * * * * * * * *

Simularea de cazuri clinice cercetarea zgomotelor cardiace cazuri simulate de pacienţi Simularea de cazuri clinice cercetarea zgomotelor cardiace cazuri simulate de pacienţi Îînvăţământul programat Limbajul de autor Îînvăţământul în situaţii

* Finanţarea practicilor medicale * Controlul practicilor medicale * Evaluarea practicilor medicale. * * * * * *

Finanţarea practicilor medicale Controlul practicilor medicale Evaluarea practicilor medicale. Finanţarea practicilor medicale şi calitatea îngrijirilor Controlul practicilor medicale şi calitatea îngrijirilor Evaluarea practicilor medicale şi calitatea îngrijirilor .

Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Compararea resurselor puse în joc (intrările în sistemul de sănătate), exprimate în termeni de mijloace materiale, resurse umane sau de gestiune, şi activitatea (ieşirile din sistemul de sănătate), exprimate în termeni de intervenţii, de servicii de îngrijire acordate (consultaţii, spitalizări, etc). se referă la:: Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Stabilirea unei relaţii între activitate şi produsul activităţii exprimat în termeni de probleme medicale rezolvate (diagnostice medicale, grupe omogene de bolnavi, diversitatea cazurilor, etc). se referă la: Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Corelarea resursele cu activitatea şi/sau cu producţia se referă la:

* Utilizarea resurselor (resource utilization) * Eficacitatea (effectiveness) * Eficienţa (sau randamentul)

Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Evaluarea economică în care se compară două sau mai multe proceduri, evaluându-se costurile lor şi rezultatele obţinute, exprimate în unităţi monetare. Acest tip de analiză necesită stabilirea unei valori pentru viaţa umană (estimarea câştigului şi a pierderii legate de prelungirea vieţii sau de starea de sănătate). se referă la: Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Evaluarea economică în care compară două sau mai multe proceduri prin evaluarea costurilor lor în unităţi monetare (de ex., franci sau dolari) şi rezultatele obţinute în unităţi fizice (ani de viaţă câştigaţi sau ani de boală evitaţi) se referă la:

* Analiza de tip cost/eficacitate * Analiza de tip cost/beneficiu * Analizele de tip cost/utilitate

Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Evaluarea economică în care se compară două sau mai multe proceduri evaluând costurile lor în unităţi monetare şi rezultatele obţinute exprimate în formă calitativă, cum ar fi ameliorarea calităţii vieţii, se referă la:

* Analiza de tip cost/eficacitate * Analiza de tip cost/beneficiu * Analizele de tip cost/utilitate

Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Manipulări eronate, dar şi prin pierderea accidentală sau din rea-voinţă a datelor, virusurile informatice, distrugerea suporturilor de stocare şi alte forme de sabotaj al calculatoarelor se referă la : Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Protejarea împotriva accesului neautorizat (intenţionat sau nu), care ignoră confidenţialitatea şi interesul pacientului se referă la :

* Aspectul de protejare a integrităţii * Aspectul de securitate * Aspectul de calitate

Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: „datele cu caracter personal relative la sănătate sau la viaţa sexuală nu pot fi prelucrate automat, afară de cazul în care dreptul intern nu prevede garanţii corespunzătoare" – extras din:

* Convenţia Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 * Codul penal * Codul pentru ştiinţă

Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: „Secretul profesional, instituit în interesul pacienţilor, se impune oricărui medic în condiţiile stabilite de lege. Secretul acoperă tot ceea ce a ajuns la cunoştinţa medicului în cadrul exercitării profesiunii sale, cu alte cuvinte nu numai ceea ce i-a fost încredinţat, dar şi ceea ce a văzut, a auzit, sau a înţeles" – extras din: Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: „Dezvăluirea unei informaţii cu caracter secret de către o persoană care se găseşte în posesia acestei informaţii, fie prin natura profesiunii sale fie ca o consecinţă a unei funcţii sau unei misiuni temporare, este pedepsită cu un an de închisoare şi amendă " – extras din: Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Procedura care se poate face cu

* Convenţia Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 * Codul penal * Codul de deontologie

* Utilizarea resurselor (resource utilization) * Eficacitatea (effectiveness) * Eficienţa (sau randamentul) * Utilizarea resurselor (resource utilization) * Eficacitatea (effectiveness) * Eficienţa (sau randamentul)

* Analiza de tip cost/eficacitate * Analiza de tip cost/beneficiu * Analizele de tip cost/utilitate

* Aspectul de protejare a integrităţii * Aspectul de securitate * Aspectul de calitate

* Convenţia Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981 * Codul penal * Codul de deontologie * Identificarea utilizatorilor

ajutorul unei tastaturi sau a unui alt mijloc, cum ar fi o cartelă de identificare (magnetică, optică, electronică etc) se referă la:

* Autentificarea utilizatorilor * Conformarea utilizatorilor

Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Procedura care se face cel mai adesea cu ajutorul unor parole. Doar utilizatorul trebuie să cunoască şi să poată schimba parola sa. Tentative repetate de acces ilegal trebuie să determine blocarea automată a contului unui utilizator se referă la:

* Identificarea utilizatorilor * Autentificarea utilizatorilor * Conformarea utilizatorilor

Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Procedura care ţine seama de profesiunea utilizatorului (medic, infirmiere etc), de ca- tegoriile de date la care poate avea acces şi de categoriile de funcţii sau de programe informatice pe care le poate utiliza se referă la:

* Identificarea utilizatorilor * Autentificarea utilizatorilor * Conformarea utilizatorilor

Alcătuit Conf.univ.,dr. S.Railean