Scepticismul grec [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

f< 1

lC:!ETATEA PENTRU ISTORIA FILOSOFIEI "ARAM M. FRENKIAN"

CD

Aram M. Frenkian

Scepticismul grec

Colecţia de studii şi eseuri

© Editura PA IOElA, 1996 Şos. Ştefan cel Mare, nr. 2

Tel:

Bucureşti, ROMÂNIA

(00401)-21 08433, 2104593 Fax: (00401)-2106987

ISBN 973-9 1 3 1 -63-8

Aram M. Frenkian

Scepticismol grec

ediţie îngrijită şi postfaţă de GH. VLĂDUŢESCU

EDITURA PAIDEIA -

1997-

Notă asupra ediţiei

Sunt strânse sub titlul convenţional, dat de editor Scepticismul grec, studiile atât de aplicate şi de sugestive, în

materie, ale lui Aram M. Frenkian. Găsindu-se că locul lor l'ste şi aici, s-au reluat şi notele la Pyrrhon şi Timon din 1 )iogenes Laertios, Despre vietile şi doctrinele filosofilor. Cum de fără text îşi cam pierdeau din înţeles, a fost reprodus şi .1cela (în traducerea lui C.I. Balmuş). S-au operat unele modificări, în notele la Diogenes Laertios, anume au fost eliminate trimiterile, frecvente, dar de conjunctură şi inutile, la o Istorie a filozofiei, tradusă în 1 imba română în 1957; tot ce se poate ca ele să fi fost adăugate, in redacţie.

SCEPTICISMUL GREC ŞI FILOZOFIA INDIANĂ

În

lucrarea pe care o prezentăm, ne

propunem să cercetăm, asupra unor puncte speciale şi reduse, relatiile dintre filozofia indiană şi unii filozofi sceptici greci. Lucrarea se bazeazft pe un studiu detaliat al operelor lui Sextus Empiricus şi nu am dtutat să ne întindem asupra problemei rela\iilor dintre cele două cuhuri în general, nici asupra condi[ionării sociale şi istorice a inOuen\elor care au avut loc între ele. Ne-au interesat în mod deosebit inforrna!iile asupra Indiei, care se găsesc în izvoarele greceşti, şi unele probleme de logică indiană, în special cea a tetralemei. A.F.

FILOZOFIA GREACĂ POSTARISTOTELICĂ Filozofia greacă postaristotelică ne este puţin ŞI

m

mod nesatisfăcător cunoscuta, din cauza pierderii ire­ mediabile a operelor originale ale filozofilor din această epocă.

Din vastele tratate şi scrieri

ale cugetătorilor

celor trei şcoli noi care s-au creat după Aristotel: scep­ ticismul, epicureismul şi stoicismul, nu ne-au rămas ca sursă directă de informaţie decât un număr redus de fragmente, care provin din citate ale unor autori mai târzii şi o serie de expuneri ale concepţiilor lor din

a

doua

şi

a

treia

mână.

Din vasta operă a filozofilor stoicicni din prima epocă, 1 cum sunt Zenon din Cition fondatorul şcolii, Cleanthes 2 4 3 din Assos , Chrysippos din Soloi sau Tarsos şi alţii , nu ne-au rămas decât ceea ce este adunat în culegerea

lui 2 J

4

Hans

von

Arnim,

Stoicoru111 vctcrum

fragmcnta5.

Vezi list a scrierilor lui. la Diot�cricrilor lui ,c j!Jsqtc h Dig La�rt . . VII, 174-175.

Opera lui Chrysippos ercilhic. Net le Umasuclulllgen ii ha Po.reidonio.r. Miinchcn. 1 '!2. Diog. Lacn . . X. :15-1 j(,; 122-135; 139-15-t. E d i tia critic;·, de 1'. von dn Miihll,

1 '!22 traducere gcrrnan[l de /1.. Kochalski.

1 IIIIIU'IIIllll'l'. 1'!25. tomc 1, p. XLIX ('XXIII. � Cele mai irnponantc sunt fragm.:nlclc din opna llrpi (PÎ>CJnos. llnJ>re llctluni a lui Epicur,

c;"•rti. Fragmente din

în .17 c;iqi ( D i og .

cartea

Lac'rl..

·1 Diof!

X. 27). i\vcm

XXVIII-a a puhlic;ot 1\. Vt>ldi;ono. 1'12S. Willi;nJJ,

1 '11)1, lo·q"i!'·

'l'cJJillln.

()pL'IL'ic lui Philodl'JllO� ...;unt puhlicatl' Îll L'OIL-L·ti;l /"ruhnc'Jftll/11, l.l'l[llig, inn·p;înd din

) ()

1 XX·L

Dar toate acestea sunt resturi destul de neînsemnat( faţă de opera scrisă considerabilă a lui Epicur1. Dacă trecem acum Ia scepticism, situaţia e şi mai gravă. Fondatorul şcolii, Pyrrhon din Elis, urmând exemplul 2 lui Socrate, n-a scris nimic . Discipolul său, Timon din Phlius, din opera căruia ne-au rămas vreo 150 3 de versuri este un poet satiric care venerează pe maestrul său, batjocorind pe ceilalţi filozofi, aşa că e greu de degajat din laudele lui adevărata figură a fondatorului şcolii. Mai departe, fondatorul Academiei sceptice medii, Arcesilaos din Pitane, de asemenea pare a nu fi scris 4 nimic . Conferinţele lui au fost consemnate, probabil, de elevul său Pythodoros5 dar ele s-au pierdut6. Tot astfel, fondatorul Academiei sceptice noi, marele 7 Carneades din Cirena, pare şi el a nu fi scris nimic . Doctrina lui a fost consemnată în scris de discipolii Opera lui Epicur era vastă. După Diog. Laert., X. 26, ea cuprindea 300 rulouri (xi>A.tvbpot). Lista operelor lui o dă tot Diog. Lacrt., X. 27-28. Tot el ne spune că filozoful nostru se repe t a adesea şi nu se corecta niciodată. Culegerea model a fragmentelor şi referatelor care privesc pe Epicur şi pc epicurieni a dat-o Herrnann Us e ner. în Epicurea. Leipzig, 1887. 2 Diog. Laert., IX. !02. 3 Fragmentele lui Timon şi referatele antice despre el se găsesc editate de Herrnann Diels. Poe rarum philosophorum ji·ugmelllu, Berlin. !90 !, p.

!73-206. 4 Diog. Laert., IV. 32. 5 Academicorum philosoplwrum Index HerculanensiJ. ed. S. M ek le r, Berlin. ţ902. c9 l. XX, r�nd �2 şi urm.. p. 74: Y..ai llueo&opo[� o xai o]xo/c(X(; avaypa[ljlj�

au-rou.

6 Scepticismul academic ne este cunoscut mai ales prin opera filozofică a lui Cicero. în primul rând prin .:ele două Academica, şi. după cum vom vedea. prin Sextus Empiricus.

7 Diog. Lacrt., IV, 65 spune că, în antichitate, i se atribuiau lui Came;tdes n işte Epistole adres ate lui Ariarathes, regele �a)J�dociei. �e ca�e. d� ah�el. noi nu 1� avem. Dt og en es Laerttos adaugă: 1:0: & /cotna O:U"COU ot J.l0:9Yj'tat OUVEypaljfO:V o:\no� 0C XCHEÎct1!E OOOEv.

11

săi, în primul rând de Clcitomahu�; ( ·,ul.l):lllo';ld1• Dar şi opera acestuia este pierdut,) 1'''1111 11 11111 Fondatorul şcolii scepticc noi, 1\illc"oi.lc·lllll'• .!111 enos­ sos, a fost un mare filozof. Snit·rilc· �··"•· . .i1111rc care cea mai importantă este Oiscur.�l/11 1'''''"'''1/c"llo·, în 8 cărţi (OuppropvEwt Âoyot)2, s-.ur 1'1'''""' Din fericire însă, avem opl'ra til.,;ull< .1 , , l111 Scxtus Empiricus, un autor care a scris în ulllllll'lo· .loou.l d l•ccn ii ale veacului al li-lea al erei noastn· "1 111 1""""' d1•ccniu al veacului III, un spirit sistematil·, 1·11 lo'llloll• o�hdo· 1·.tlitaţi de claritate, deşi câteodata abuzL'il/.,1 de• ·''�'·''llll'llic' sofis­ tice, care sunt de o naivitate n.•�·l"''·'""' De la Sextus Empiricus, ne-au c.illi.P. ""11.1 opere filozofice: Schite pyrrhonienc (OUrfXÎ>vrror iJJIIIIIJ/I!Îl0CI�), în trei cărţi şi Co 1 1 t m matematicii'li ilo1 (Ilpoe, 1111 •c, !JCX811� �C:i'IlKOU�) , în 1 1 cărţi, opere Gll'l' cclll.'.llllllc' '"111J'l'l1dii ale întregii filozofii sceptice, a(h-v;ir.llc· ··'"""'"· 111 sl'nsul tratatelor din evul mediu. Dar an·�·'•' "l'''lo' 1111 ne dau numai informaţii despre filozofia ...,, . ,,," .-. ';" 1 c lozofii sceptici, ca Pyrrhon, Timon, Arccsil01os, JliMol\'1"1"1 ""'' 1 10111n•" 1 •. , ·"' fu· t editalc critic. in 1\112. de H. Mutschm;lllll ·1 111 ·", . .,,_,.o ··d11.o1 '" 1" 1 1 o·.oqilc VJI-IX din

Ilpc)c; ŢOD