Sarmul Discret Al Intestinului - Giulia Enders [PDF]

Zitiervorschau

Giulia Enders

$nRMUr D[SeR8]r

m finTssTfinurufi PO\TESTIA CELUi MAi SUB€,STiMAT OA6OR AL CONPULU|

Traducere din germani de

Mircea Dragoman

t,fg"{},[ll

Cuprins Cwdnt4nain 1.

Intestinul

e...............

................11

inteligent

..............17

Cum are loc defecarea?

intrebare

-

... si de ce este

importanti

.................... 19 .....24 Mi agez corect pe vasul de toaleti? Sala de intrare spre tubul intestinului ................... 28 ........39 Structura intestinului

aceasti

...............40 ,Sonorul" esofag Siculeful stomacal culcat pe o parte ...................... 43 Intestinul sublire, cel mult prea risucit................. 45 Inutilul apendice gi grisunul intestin gros............ 51 .............57 Ce mincim noi cu adevirat.... Alergii, nepliceri gi intoleranf e ............... .............. 67 Intoleranla lalactozi gi fructozi. Scurti lecturi despre excremente

........7O

........77

2. Sistemul nervos al intestinului................................. 8 3 Cum transporti organele noastre mAncarea............... 8 5 ......85 Ochii......... ......86 Nasu1.........

Gura.......... Faringele... Esofagul Stomacul

......87 ......88 ..........88 .........91

Intestinul subpre....... lntestinul 9ros........... Eructarea acidi.........

........92 ........95 .............98 Virsiturile. .........103 De ce vomitim gi cum putem impiedica asta....... 105

Constipalia Laxativele Regula de trei 2i1e............ Creierul gi intestinul

..........1L3

......L20 ..................127 ............ 128 Cum influenfeazi intestinul creierul .................... 131 Despre colonul iritabil, stres gi depresii..... ..........137 Unde se nagte Eul... ......... 148

microbilor Omul, un sistem ecologic.....

3. Lumea

.................L51 .................. 153 bacteriile noastre..................... 158

Sistemul imunitar ;i Dezvoltarea florei intestinale.......... ....... 165 Locuitorii din intestinul unui aduIt.......... ................,L7 3 Genele bacteriilor noastre...... ........... 179 Cele trei tipuri de intestine ................182 Cum pot bacteriile si ne ingraqe? Trei ipoteze .... 195 Colesterolul qi bacteriile intestinale .................... 201 Infractorii - b acteriile rele ;i p arazi;ii................ 2 05 Salmonelele cu pilirii... ....................206 Helicobacter cel mai vechi ,,animal domestic" al omenirii. .....2LL pasagerii neinfricafi Toxoplasmo zele ai

pisicilor. -

....221

Despre curifenie gi d€Spre bacteriile bune .......... ..... 236 Curilenia in viafa noastri zilnici....... ................. 237

Antibioticele............... 8=

$amul discret

al intestinului

.....246

Probioticele Prebioticele Mulatmii Surse

importante

...254 ...268 ...........277

.............

......279

Intestinul inteligent Lumea este mult mai comici atunci cAnd vedem nu numai ceea ce se poate vedea - dar gi restul. Un copac nu mai este o linguri. Este vorba numai despre forma simplificati pe care noi o vedem: un trunchi drept cu o coroani rotundi. Ochiul ne spune despre formi: ,,linguri". Dar sub pimdnt sunt cel pufin la fel de multe ridicini, cite crengi sunt in aer. Creierul ar trebui si ne spuni atunci ceva de genul ,haltere", dar nu face asta. Cea mai mare parte a informaliilor

ajung la creier prin intermediul ochilor si existi puline desene prin cirli care si prezinte un copac intreg. Drept urrnare creierul vede numai ce vid ochii: ,,linguri, linguri,

linguri, linguri". $i in timp ce trecem prin viagi vdzdnd numai ce este la suprafali, pierdem din vedere lucruri minunate. Sub pielea noastri se intimpli mereu ceva: curgem, pornpim, tragem, strAngem, ne spargem, reparim si reconstruim. O armati intreagi de organe inteligente conlucreazi eficient si perfect impreuni, aga incAt un adult consumi in fiecare ori atita energie cit un bec de 100 W. in fiecare secundiL rinichii nogtri ne filtreazi cu sirguinfi sAngele - cu mult mai bine decit ar putea si faci asta filtrele penfiu cafea - gi, de obicei, au gi un termen de valabilitate extins pentru toate perioada viefii noastre. Pliminii nogtri au fost proiectali atAt de inteligent, incit consumi energie de fapt numai atunci cind inspirim aerul. Expirafia este o ac$une complet autonomi. Daci am fi transparenfi, am putea vedea cAt de

16=

$amul disffit

al intestinului

frumogi sunt plimAnii nogtri: ca un automobil cu resort gi moi gi lunguiefi. Iar in timp ce cite unul dintre noi sti gi se ginde;te ,,nimeni nu mi place", inima lui isi incepe cea de-a gaptesprezecea mie de 24 de ore - gi ar avea tot dreptul si se simti pu,tin exclusi la un asemenea gind. $i, daci am putea si vedem mai mult decdt ceea ce se vede cu ochiul liber, am putea observa cum mici aglomeriri de celule se transformi, iniuntrul nostru, in alli oameni. Am pricepe ci noi ne dezvoltim de fapt din trei ,,tuburi". Primul tub ne traverseazi gi se innoadi la mijloc. Acesta este sistemul de vase sangvine, din care se natte inima noastri ca un nod central de vase. AI doilea tub se forrneazi aproape paralel cu spatele nostru, terminAndu-se intr-o umflituri inspre capitul superior al corpului nostru. Acesta este sistemul nostru nervos din miduva spinirii, din care se dezvolti creierul ;i din care se intind nervii in tot corpul. Al treilea tub ne stribate corpul de sus in jos. Acesta este tractul intestinal. Tractul intestinal este cel care ordoneazi lumea noastri interioari. Acesta formeazi muguri care se intind tot mai mult in stAnga gi in dreapta. Acegti muguri vor forma plimdnii nogtri. Ceva mai jos tractul intestinal se intinde gi formeazi ficatul. De asemenea, formeazi gi colecistul gi pancreasul. Dar cel mai important este ci acest tract intestinal devine tot mai degtept. El participi la construcfia foarte complicati a gurii, formeazi esofagul, cel care poate ,,dansa break-dance", gi formeazi qi un mic sac stomacal, astfel incit noi si putem stoca alimentele pentru citeva ore. $i, intr-un final, tractul intestinal igi desivArgegte opera cu creafia sa miiastri, c€d care i-a adus si numele: intestinul. Celelalte ,,creafii de seami" ale celorlalte tuburi - inima gi creierul - se bucuri de o mare apreciere. Cordul este

18

! g*uar*,alint€stinului

importanfi vitali pentru ca pompeazA sAngele prin corp, creierul este admirat pentru ci, in fiecare secundi, poate si produci uimitoare conexiuni de gindire. Iar in tot acest timp, intestinul se duce cel mult la toaleti, cel pufin aga cred cei mai mul1i. in rest atirni relaxat in burti sau, din cind in c6nd, mai elimini excremente. Nu sunt cunoscute cine stie ce capaciti,ti speciale ale sale. S-ar putea spune ci-l subapreciem - de fapt, ca si fim sinceri, nu numai ci-l subapreciem, dar deseori ne este ru$ine de intestinul nostru. Jenantul intestin! Aceasti carte i;i propune si schimbe aceasti percepfie. Incercim si realizim ceva ce se poate face atit de bine cu ajutorul ci4ilor - si: facem lumii vizibile o concurengi adevirati: copacii nu sunt linguri! Iar intestinul chiar este important! considerat

ca

fiind

de

.,.9i de ce este aceasti intrebare

Cum are loc defecarea?

importanti

Colegul meu de apartament a intrat in bucitirie gi m-a intrebat ,,Giulia, tu studiezi medicina - cum funcfioneazi defecarea?" Desigur, nu ar fi o idee prea buni si-mi incep scrierea memoriilor cu aceasti ptopozilie, dar intrebarea a schimbat foarte multe lucruri pentru mine. M-am dus in camera mea, m-am aqezat direct pe jos, pe podea, qi am

risfoit trei cir,ti diferite. $i, cAnd am gisit intr-un flnal rispunsul, am rimas uluiti. O chestiune atAt de cotidiani era mult mai degteapti gi mai impresionanti decAt mi-ag fi putut inchipui weodati. Eliminarea excrementelor este in fapt o realizare de seami - doui sisteme neryoase conlucreazi congtiincios pentru a indepirta cAt mai discret gi mai igienic mizeria pe

de fapt

19

care o producem noi. Nu existi alt animal care si se ocupe de aceasti chestiune atAt de ordonat gi de constiincios. Corpul nostru a dezvoltat in acest scop nenumirate instalalii ;i a descoperit tot atatea trucuri. Primul indiciu este reprezentat de ingeniozitatea sistemelor noastre de inchidere.

Aproape fiecare dintre noi stie numai despre existenfa sfincterului, mugchiului de inchidere exterior, care poate fi miscat in mod con;tient pentru a se deschide sau a se inchide. Mai existi insi ;i un al doilea muschi aseminitor, la numai cAliva centimetri - pe care insi nu-l putem migca dupi bunul-plac. Fiecare dintre acetti doi mugchi reprezintd interesele unui alt sistem nervos. Sfincterul exterior este un colaborator fidel al congtientului nostru. ln cazul in care creierului nostru i se pare ci nu este timpul de a merge la toaleti, atunci acest mu;chi exterior asculti de conqtientul nostru si se pne strdns cit poate el de bine. Sfincterul interior asculti insi de subcon;tientul nostru necunoscut. Pe el nu-l intereseazi daci lui tanti Berta ii place sau nu cAnd cineva trage un vdnt. Pe el il intereseazi numai si numai si ii meargi bine corpului nostru. Apasi scaunul? Sfincterul interior vrea numai si tini departe de corpul nostru tot ceea ce l-ar putea deranja. Daci ar fi dupi el si tanti Berta ar trebui si se duci mai des la toaleti. Important esta ca iniuntrul corpului nostru si fie totul confortabil gi si nu apese nimic. Aceste doui sfinctere trebuie si lucreze impreuni. Atunci cdnd resturile rezultate in urma digestiei ajung la sfincterul nosu:u interior, acesta se deschide in mod reflex. Dar nu elibereazi in mod brusc totul asupra colegului siu, sfincterul exterior, ci mai intdi di drumul unei cantitili de probi. in spafiul dintre sfincterul interior gi cel exterior se afli mai multe celule senzoriale. Acestea analizeazd produsul liwat

20

!

gamut dlsmt al intestinului

in privinfa consistenfei si trimit apoi informafiile oblinute in sus, citre creier. in acest moment creierul afli: trebuie si mi duc la toaleti!, ... sau poate trebuie si eliberez numai niEte gaze. $i atunci face ceea ce gtie cel mai bine si faci cu ajutorul,,conqtientului congtient" : se adapt eazi la mediul inconjuritor. Pentru asta primegte informalii de la ochi gi de la urechi qi sebazeazi si pe experienla sa. in mai pulin de o secundi se nagte prima evaluare, pe care creierul o transmite urgent inapoi la sflncter: ,Vid ci suntem in sufrageria lui tanti Berta * gazele pot fi eliberate dacd faci asta lirarte, foarte incet. Treaba mare, mai bine nu". Sfincterul exterior infelege mesajul gi plin de loialitate sc stringe gi mai mult decit inainte. Acest semnal este perccput ;i de citre sfincterul interior care deocamdati respecti gi el decizia colegului siu. Cei doi mugchi se aliazi;i irnping acel mesager de test pe linia de agteptare. Va trebui sa iasi la un moment dat, dar nu acum gi nu aici. Dupi o vreme sfincterul interiorva mai trimite o cantitate de probi. $i, daci intre timp, am ajuns acasi gi ne lifiim confortabil pc canapea: drum liber!

izt