Rezumat Procedura Penala [PDF]

Zitiervorschau

Curs Procedura Penala - Teorie •

Actiunea penala si actiunea civila 1. Punerea in miscare a AP

1.

2.

1.

2.

• •

se poate dispune prin urmatoarele acte de inculpare (p.44,Neagu) : in faza UP → a. ordonanta procurorului → la inceputul UP si pe parcursul UP b. rechizitoriu → in ipoteza in care UP s-a desfasurat fara actiune penala pusa in miscare si se impune trimiterea in judecata a faptuitorului in faza de judecata → a. declaratia verbala a procurorului → in ipoteza in care, in faza de judecata, procurorul solicita extinderea procesului penal pentru alte fapte sau cu privire la alte persoane. Declaratia verbala este consemnata in incheierea de sedinta. b. incheierea instantei de judecata → in ipoteza in care procurorul nu participa la judecata si se impune extinderea procesului penal cu privire la alte fapte sau cu privire la alte persoane Punerea in miscare a actiunii penale nu se confunda cu inceperea urmaririi penale : actiunea penala → a. nu poate fi pusa in miscare decat in personam b. presupune probe suficiente cu privire la infractiune si vinovatia celui care a savarsit-o c. are ca efect principal conferirea calitatii de inculpat celui care a savarsit infractiunea urmarirea penala → a. poate fi declansata si numai in rem, in considerarea numai a faptei comise b. presupune existenta unor informatii despre savarsirea unei infractiuni c. implica dobandirea calitatii de invinuit 2. Cazurile in care punerea in miscare sau exercitarea AP este impiedicata (art.10,CPP) Cazuri in care actiunea penala este lipsita de temei → a – e Cazuri in care actiunea penala este lipsita de obiect → f - j Actiunea penala nu poate fi pusa in miscare, iar cand a fost pusa in miscare nu mai poate fi exercitata daca: a) fapta nu exista; b) fapta nu este prevazuta de legea penala; b1) fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni; c) fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat; d) faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii; e) exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei; f) lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent ori alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale; g) a intervenit amnistia, prescriptia ori decesul faptuitorului sau, dupa caz, radierea persoanei juridice atunci cand are calitatea de faptuitor; h) a fost retrasa plangerea prealabila ori partile s-au impacat, in cazul infractiunilor pentru care retragerea plangerii sau impacarea partilor inlatura raspunderea penala; i) s-a dispus inlocuirea raspunderii penale; i1) exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege; j) exista autoritate de lucru judecat. Impiedicarea produce efecte chiar daca faptei definitiv judecate i s-ar da o alta incadrare juridica.

3.

Solutii

date

in

cazurile

prevazute

de

art.10

→ 1

• • • • •

• •

• • •

• •

• • •

• • • •

1. In cursul urmaririi penale procurorul, la propunerea organului de cercetare penala sau din oficiu, dispune: clasarea, cand nu exista invinuit in cauza; scoaterea de sub urmarire → cazurile art. 10 lit. a) - e), daca exista invinuit sau inculpat in cauza; incetarea urmaririi penale → cazurile art. 10 lit. f)-h), i1) si j), daca exista invinuit sau inculpat in cauza; 2. In cursul judecatii instanta pronunta: achitarea → cazurile art. 10 lit. a) - e); incetarea procesului penal → cazurile art. 10 lit. f) - j).

3. Constatarea impedimentelor prevazute la art.10,Cproc.pen : 1. dacă existenta vreunuia dintre impedimentele prevazute la art.10,Cproc.pen se constata inainte de inceperea urmaririi penale, se dispune : neinceperea urmaririi penale actiunea penala nu mai poate fi pusa in miscare 2. dacă existenta vreunuia dintre impedimentele prevazute la art.10,Cproc.pen se constata pe parcursul urmaririi penale, dar mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale, procurorul poate dispune : scoaterea de sub urmarirea penala incetarea urmaririi penale clasarea 3. dacă existenta vreunuia dintre impedimentele prevazute la art.10,Cproc.pen se constata pe parcursul urmaririi penale, dar dupa ce actiunea penala a fost pusa in miscare : in faza de UP, procurorul poate dispune : o scoaterea de sub urmarirea penala o incetarea urmaririi penale in faza de judecata, instanta poate dispune : o achitarea o incetarea procesului penal Art.12 → In cazurile aratate in art. 10 lit. b), d) si e), procurorul care dispune clasarea sau scoaterea de sub urmarire, ori instanta de judecata care pronunta achitarea, daca apreciaza ca fapta ar putea atrage masuri ori sanctiuni altele decat cele prevazute de legea penala, sesizeaza organul competent. Notiunea clasare nu este compatibila decat cu notiunea invinuit, nu si cu cea de inculpat. Corespunzator, notiunea achitare cu cea de inculpat. Situaţii in care nu vom avea de-a face cu clasarea → cazurile care pot fi avute în vedere numai în măsura în care se raportează la o persoană certă : lit. b1 → fapta nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni lit. c → fapta nu a fost săvârşită de către învinuit sau inculpat lit.e → exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei → solutia clasarii nu este, in mod practic, posibila → fiecare cauza care inlatura caracterul penal al faptei exclude vinovatia unei anumite persoane. Prin urmare, nu se poate vorbi de inexistenta invinuitului sau inculpatului in cauza respectiva. Or, in cazul solutiei clasarii, o conditie sine qua non este tocmai inexistenta invinuitului. lit. f → lipseşte plângerea prealabilă a persoanei vătămate, autorizarea sau sesizarea organului competent lit. g → a intervenit decesul făptuitorului lit. h → a fost retrasă plângerea prealabilă sau părţile s-au împăcat lit. i → s-a dispus înlocuirea răspunderii penale

2

Curs Procedura Penala - Teorie •

• 1. a) b) c) d) 2. a) b)

• • • • • • • • • •

• • • • 1. a) b) 2. a) b) 3. a) b)

c) 4.

lit. i1 → există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege lit. j → există autoritate de lucru judecat 4. Continuarea procesului penal (art.13,CPP) → invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal in caz de : amnistie antecondamnatorie prescriptie a raspunderii penale retragere a plangerii prealabile in cazul existentei unei cauze de nepedepsire este inadmisibila cererea de continuare a procesului penal formulată de succesorii inculpatului decedat, faţă de care s-a dispus încetarea procesului penal (art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) întrucât : succesorii inculpatului decedat nu au calitatea cerută de lege pentru a solicita continuarea procesului penal decesul inculpatului nu se încadrează în cazurile în care se poate solicita continuarea procesului penal. 5. Participantii la pp (p. 23, Sinteze, Neagu) 1. in sens larg → include toti subiectii oficiali si particulari care participa la pp: organele judiciare partile aparatorul martori experti interpreti agenti procedurali, etc. 2. in sens restrans → organele judiciare partile aparatorul. 6. Partile in pp (p. 23, Sinteze, Neagu) inculpatul → persoana fizica sau juridica impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala partea vatamata → persoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau materiala, daca participa in procesul penal partea civila → persoana vatamata care exercita actiunea civila in cadrul procesului penal partea responsabila civilmente → persoana chemata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului Constituirea ca parte civila (art.15,CPP) → persoana vatamata se poate constitui parte civila in contra : invinuitului (inculpatului ) persoanei responsabile civilmente. constituirea ca parte civila se poate face : in cursul urmaririi penale in fata primei instante de judecata termen limita → pana la citirea actului de sesizare după citirea actului de sesizare a instanţei de judecată, numai în cazul în care inculpatul şi partea responsabilă civilmente sunt de acord (ICCJ, decizie din 2009) constituirea ca parte civilă nu se poate face în faţa instanţei de apel Calitatea de parte civila nu inlatura dreptul persoanei de a participa in calitate de parte vatamata

3

• • •

•

• •

• •

• •

• •

in aceeasi cauza. 5. Actiunea civila este scutita de taxa de timbru. Partea responsabila civilmente (art.16,CPP) → constituirea PRC se poate face in doua modalitati: 1. introducerea in procesul penal a persoanei responsabile civilmente → poate avea loc → la cerere sau din oficiu in cursul urmaririi penale sau in fata instantei de judecata termen limita → o REGULA → pana la citirea actului de sesizare o EXCEPTIA → se poate depasi momentul citirii actului de sesizare doar in circumstantele existentei unui accept al persoanei in cauza 2. interventia in procesul penal a persoanei responsabile civilmente → Termen limita → pana la terminarea cercetarii judecatoresti la prima instanta, luand procedura din stadiul in care se afla in momentul interventiei. 3. Partea responsabila civilmente are, in ce priveste actiunea civila, toate drepturile pe care legea le prevede pentru invinuit sau inculpat. Exercitarea din oficiu a actiunii civile (art.17,CPP) 1. Actiunea civila se porneste si se exercita si din oficiu, cand cel vatamat este : persoana lipsita de capacitate de exercitiu persoana cu capacitate de exercitiu restransa. 2. Instanta este obligata sa se pronunte din oficiu asupra repararii pagubei si a daunelor morale, chiar daca persoana vatamata nu este constituita parte civila. Sustinerea actiunii civile de catre procuror (art.18,CPP) → procurorul : poate sustine actiunea civila pornita de persoana vatamata este obligat sa sustina actiunea civila, daca cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, atunci cand participa la judecata, chiar daca persoana respectiva nu este constituita ca parte civila. Actiunea adresata instantei civile (art.19,CPP) 1. poate porni actiune civila la instanta civila : persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila in procesul penal → judecata in fata instantei civile se suspenda pana la rezolvarea definitiva a cauzei penale persoana vatamata care s-a constituit parte civila (persoana pentru care s-a pornit din oficiu actiunea civila) in procesul penal, cand procesul penal a fost suspendat → in caz de reluare a procesului penal, actiunea introdusa la instanta civila se suspenda. 2. Persoana vatamata care a pornit actiunea in fata instantei civile poate sa paraseasca aceasta instanta si sa se adreseze organului de urmarire penala sau instantei de judecata, daca : punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior procesul penal a fost reluat dupa suspendare. 3. Parasirea instantei civile nu poate avea loc daca aceasta a pronuntat o hotarare chiar nedefinitiva. Dreptul de optiune in exercitarea actiunii civile (p.47,Neagu) = posibilitatea pe care o are persoana vatamata de a-si valorifica pretentiile civile pe doua cai : calea penala sau calea civila Dreptul de optiune nu functioneaza in cazurile in care actiunea civila se exercita din oficiu REGULA → odata ce persoana prejudiciata a ales una din cele doua cai, nu mai poate parasi calea respectiva. EXCEPTII →

4

Curs Procedura Penala - Teorie • • • •

• •

1. actiunea civila a fost pornita si se exercita in cadrul procesului penal → partea civila poate parasi calea penala si se poate adresa instantei civile in urmatoarele ipoteze : cand procesul penal a fost suspendat, indiferent de faza procesuala in care a intervenit motivul de suspendare. In caz de reluare a procesului penal, actiunea introdusa la instanta civila se suspenda cand s-a dispus SUP sau IUP, iar instanta a lasat nesolutionata actiunea civila 2. actiunea civila a fost pornita si se exercita in fata instantei civile → partea civila poate parasi calea civila si se poate adresa organelor judiciare penale, in urmatoarele ipoteze : cand punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior pornirii actiunii civile cand procesul penal a fost reluat dupa suspendare, SUP sau IUP Autoritatea hotararii penale in civil si efectele hotararii civile in penal (art.22,CPP) 1. Hotararea definitiva a instantei penale are autoritate de lucru judecat in fata instantei civile care judeca actiunea civila, cu privire la existenta faptei, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia. 2. Hotararea definitiva a instantei civile prin care a fost solutionata actiunea civila nu are autoritate de lucru judecat in fata organului de urmarire penala si a instantei penale, cu privire la existenta faptei penale, a persoanei care a savarsit-o si a vinovatiei acesteia. Exercitarea actiunii civile de catre sau fata de succesori (art.22,CPP) 1. Actiunea civila ramane in competenta instantei penale in caz de deces al uneia din parti, introducandu-se in cauza mostenitorii acesteia. 2. Daca una din parti este o persoana juridica, in caz de reorganizare a acesteia se introduc in cauza succesorii in drepturi, iar in caz de desfiintare sau de dizolvare se introduc in cauza lichidatorii. REGULA → daca decesul a intervenit inainte de inceperea procesului penal, actiunea civila poate fi exercitata de catre succesori numai in fata instantei civile EXCEPTIA → succesorii se pot constitui ca parte civila in procesul penal viitor in cazul in care decesul persoanei vatamate a fost provocat chiar prin infractiunea respectiva. Exercitarea actiunii civile in fata instantei penale de catre succesori, in cazul decesului persoanei prejudiciate material prin infractriune, este posibila potrivit art.21,alin.1, doar daca aceasta persoana a dobandit calitatea de parte in procesul penal, anterior decesului. p.80 curs → Înlocuirea părţilor prin succesori este posibilă, întotdeauna, în privinţa laturii civile. Succesorii devin părţi prin succesiune în procesul penal şi au aceleaşi prerogative şi facultăţi procesuale ca şi părţile pe care le-au înlocuit, valorificând însă drepturi proprii ce decurg din calitatea lor. În cazul în care inculpatul a decedat în cursul procesului penal, instanţa, introducând în cauză succesorii acestuia, nu îi poate obliga la plata despăgubirilor civile, dacă nu există dovada acceptării succesiunii de către aceştia şi a limitelor în care succesiunea este acceptată (ICCJ, decizie din 2008)

• Competenta 1. Competenta teritoriala •

1. 2. 3. 4. •

1. daca infractiunea s-a savarsit in tara (art.30) : in situatia sesizarii simultane → se aplica criteriul preferintei legale → art.30,Cproc.pen locul unde a fost savarsita infractiunea; locul unde a fost prins faptuitorul; locul unde locuieste faptuitorul; locul unde locuieste persoana vatamata. in situatia in care mai multe organe judiciare au sost sesizate in momente diferite → se aplica criteriul ordinii cronologice → competenta apartine organului mai intai sesizat

5

• • • • •

2. daca infractiunea s-a savarsit in strainatate (art.31) : instantele civile sau militare in a caror circumscriptie isi are domiciliul sau locuieste faptuitorul (alin.1) Judecatoria Sectorului 2 sau celalte instante din Bucuresti competente dupa materie si calitatea persoanei, din Bucuresti, daca faptuitorul nu are domiciliul si nici nu locuieste in Romania (alin.1) instanta in a carei circumscriptie se afla primul port roman in care ancoreaza nava, in cazul unei infractiunei savarsite pe o nava instanta in a carei circumscriptie se afla primul loc de aterizare pe teritoriul roman, in cazul unei infractiuni savarsite pe o aeronava daca nava nu ancoreaza intr-un port roman sau daca aeronava nu aterizeaza pe teritoriul roman, competenta este cea prevazuta in alin. 1 Art. 30 → prin locul savarsirii infractiunii se intelege locul unde s-a desfasurat activitatea infractionala, in totul sau in parte, ori locul unde s-a produs rezultatul acesteia.

2. Exceptii de necompetenta (art.39,CPP) 5. EN materiala si EN dupa calitatea persoanei pot fi ridicate in tot cursul procesului penal, pana la pronuntarea hotararii definitive. 6. EN teritoriala poate fi ridicata numai pana la citirea actului de sesizare in fata primei instante de judecata. 7. EN pot fi ridicate de procuror, de oricare dintre parti, sau puse in discutia partilor din oficiu.

3. Competenta in caz de schimbare a calitatii inculpatului (art.40,CPP)

• •

• • • • • • • • • • • • •

1. Cand competenta instantei este determinata de calitatea inculpatului, instanta ramane competenta sa judece chiar daca inculpatul, dupa savarsirea infractiunii, nu mai are acea calitate, in urmatoarele 2 cazuri: fapta are legatura cu atributiile de serviciu ale faptuitorului; s-a dat o hotarare in prima instanta. 2. Dobandirea calitatii dupa savarsirea infractiunii nu determina schimbarea competentei, cu exceptia infractiunilor savarsite de persoanele prevazute in art. 29 pct. 1. (Competenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, cand judeca in prima instanta ) → infractiuni savarsite de : senatori si deputati; membrii Guvernului; judecatorii Curtii Constitutionale membrii Curtii de Conturi presedintele Consiliului Legislativ Avocatul Poporului; maresali, amirali, generali si chestori; sefii cultelor religioase organizate in conditiile legii ceilalti membri ai Inaltului Cler, care au cel putin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia membrii Consiliului Superior al Magistraturii judecatorii si magistratii asistenti de la Inalta Curte de Casatie si Justitie judecatorii de la curtile de apel si Curtea Militara de Apel procurorii de la parchetele de pe langa aceste instante si de procurorii DNA

4. Competenta in caz de schimbare a incadrarii juridice sau a calificarii(art.41,CPP)

1. Instanta sesizata cu judecarea unei infractiuni ramane competenta a o judeca chiar daca constata, dupa efectuarea cercetarii judecatoresti, ca infractiunea este de competenta instantei inferioare.

6

Curs Procedura Penala - Teorie 2. Schimbarea calificarii faptei printr-o lege noua, intervenita in cursul judecarii cauzei, nu atrage

• •

incompetenta instantei de judecata, afara de cazul cand prin acea lege s-ar dispune altfel. Obs – notiunea schimbarea incadrarii juridice nu se confunda cu notiunea schimbarea calificarii faptei : schimbarea incadrarii juridice → o fac organele judiciare schimbarea calificarii faptei → se face prin lege, de catre legiuitor

5. Declinarea de competenta (art.42,CPP)

1. Instanta de judecata care isi declina competenta trimite dosarul instantei de judecata aratata ca fiind competenta prin hotararea de declinare. 2. Daca declinarea a fost determinata de competenta materiala sau dupa calitatea persoanei, instanta careia i s-a trimis cauza poate folosi actele indeplinite si poate mentine masurile dispuse de instanta desesizata. 3. In cazul declinarii pentru necompetenta teritoriala, actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin. 4. Hotararea de declinare a competentei nu este supusa apelului si nici recursului.

6. Conflictul de competenta intre doua instante de judecata(art.43,CPP) 1. art. 43 priveşte numai instanţele judecătoreşti prevăzute în lege şi, în 2.

3. • • • 4. 5. 6. 7. 8.

consecinţă, nu există conflict pozitiv sau negativ de competentă între secţiile aceleiaşi instanţe judecătoreşti (ICCJ, decizie din 2009) instanta competenta sa solutioneze conflictul de competenta : • intre doua instante civile → instanta ierarhic superioara comuna • intre o instanta civila si una militara → Inalta Curte de Casatie si Justitie. sesizarea instantei competente se poate face de catre : instanta care sesizeaza instanta ierarhic superioara comuna : • instanta care s-a declarat cea din urma competenta → in caz de conflict pozitiv • instanta care si-a declinat cea din urma competenta → in caz de conflict negativ procuror parti. pana la solutionarea conflictului pozitiv de competenta judecata se suspenda. Instanta care si-a declinat competenta ori s-a declarat competenta cea din urma ia masurile si efectueaza actele ce reclama urgenta. Instanta ierarhic superioara comuna hotaraste asupra conflictului de competenta cu citarea partilor. Cand instanta sesizata cu solutionarea conflictului de competenta constata ca acea cauza este de competenta altei instante decat cele intre care a intervenit conflictul si fata de care nu este instanta superioara comuna trimite dosarul instantei superioare comune. Instanta careia i s-a trimis cauza prin hotararea de stabilire a competentei nu se mai poate declara necompetenta, afara de cazul in care, in urma noii situatii de fapt ce rezulta din completarea cercetarii judecatoresti, se constata ca fapta constituie o infractiune data prin lege in competenta altei instante.

7. Conflictul de competenta intre doua organe de UP 1. Daca in raport cu vreunul din criteriile aratate in art. 30 alin. 1 sunt competente mai multe organe de urmarire penala, competenta revine organului care a fost mai intai sesizat. 2. Urmarirea penala a infractiunilor savarsite in conditiile prevazute in art. 31 se efectueaza de catre organul de urmarire penala din circumscriptia instantei competente sa judece cauza. 3. Conflictul de competenta intre doi sau mai multi procurori se rezolva de catre procurorul superior comun acestora. Cand conflictul se iveste intre doua sau mai multe organe de cercetare penala, competenta se stabileste de catre procurorul care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala a acestor organe.

7

OBS → ICCJ, decizie din 2008 → 1. prevederile art. 42 care reglementează declinarea de competenţă se referă la instanţa de judecată şi la organele de urmărire penală si prevederile art. 43 care reglementează conflictul de competentă între instanţele de judecată nu sunt aplicabile în cazul judecătorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate 2. noţiunea de judecător delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate nu poate fi asimilată noţiunii de instanţă de judecată sau celei de organ de urmărire penală

8. Cazurile de indivizibilitate (art.33,CPP) •

• •

participatia penala → o coautorat o complicitate o instigare concursul ideal sau formal de infractiuni infractiunea continuata, infractiunea complexa, infractiunea de obicei

9. Cazurile de conexitate (art.34,CPP)

a) cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite prin acte diferite, de una sau de mai multe persoane impreuna, in acelasi timp si in acelasi loc; b) cand doua sau mai multe infractiuni sunt savarsite in timp ori in loc diferit, dupa o prealabila intelegere intre infractori; c) cand o infractiune este savarsita pentru a pregati, a inlesni sau a ascunde comiterea altei infractiuni, ori este savarsita pentru a inlesni sau a asigura sustragerea de la raspundere penala a faptuitorului altei infractiuni; d) cand intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura si reunirea cauzelor se impune pentru o buna infaptuire a justitiei.

10. Competenta in caz de indivizibilitate, conexitate si reunire a cauzelor(art.35,36) 1. daca cauzele se afla pe rolul unor instante civile → cauzele reunite vor fi judecate de catre: • instanta mai intai sesizate → daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte • 2. 3. • • 4. 5.

apartine, potrivit legii, mai multor instante de grad egal instanta superioara in grad → daca competenta dupa natura faptelor sau dupa calitatea persoanelor apartine unor instante de grad diferit daca cauzele se afla pe rolul unei instante civile si militare → cauzele reunite vor fi judecate de catre instanta civila. Daca instanta militara este instanta superioara in grad → competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei civile echivalente in grad cu instanta militara. Instanta competenta sa hotarasca reunirea cauzelor : REGULA → cand sunt instante civile → instanta careia ii revine competenta sa judece cauzele reunite, potrivit art. 35 EXCEPTIA → cand una este instanta militara si una instanta civila → instanta militara, care trimite dosarul instantei civile careia ii revine competenta sa judece cauzele reunite Competenta de a judeca cauzele reunite ramane dobandita instantei, chiar daca pentru fapta sau pentru faptuitorul care a determinat competenta acestei instante s-a dispus disjungerea sau incetarea procesului penal ori s-a pronuntat achitarea. Tainuirea, favorizarea infractorului si nedenuntarea unor infractiuni sunt de competenta instantei care judeca infractiunea la care acestea se refera, iar daca competenta dupa calitatea persoanelor apartine unor instante de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad.

8

Curs Procedura Penala - Teorie 11. Reunirea cauzelor (art.37,CPP) 1. in fata primei instante → cauzele sunt reunite daca se afla in fata primei instante de judecata, chiar dupa desfiintarea hotararii cu trimitere de catre instanta de apel sau dupa casarea cu trimitere de catre instanta de recurs in urmatoarele cazuri : • in doua dintre cazurile de indivizibilitate a. participatia penala b. concursul ideal de infractiuni • in toate cazurile de conexitate 2. in apel si in recurs → cauzele se reunesc si la instantele de apel, precum si la cele de recurs, de acelasi grad, daca se afla in acelasi stadiu de judecata. 3. cauzele trebuie sa fie reunite intotdeauna in cazul de indivizibilitate prevazut in art. 33,lit.c) → in cazul infractiunii continuate sau in orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune. 12. Disjungerea(art.39,CPP) → instanta poate dispune disjungerea cauzei in urmatoarele cazuri : • in cazul de indivizibilitate prevazut in art. 33 lit. a) → participatia penala • in toate cazurile de conexitate

13. Chestiuni prealabile (art.44,CPP)

3. Instanta penala este competenta sa judece orice chestiune prealabila de care depinde 4. 5. 1. • • • 2. 3.

4.

solutionarea cauzei, chiar daca prin natura ei acea chestiune este de competenta altei instante. Chestiunea prealabila se judeca de catre instanta penala, potrivit regulilor si mijloacelor de proba privitoare la materia careia ii apartine acea chestiune. Hotararea definitiva a instantei civile, asupra unei imprejurari ce constituie o chestiune prealabila in procesul penal, are autoritate de lucru judecat in fata instantei penale. p.68,Neagu → chestiunile prealabile sunt probleme de natura extrapenala, care trebuie rezolvate inainte de solutionarea cauzei penale si care pot influienta solutia in cauza respectiva. Exemple : stabilirea dreptului de proprietate, in vederea solutionarii unei infractiuni de tulburare de posesie stabilirea valabilitatii unei casatorii, in vederea solutionarii unei infractiuni de bigamie determinarea calitatii de cetatean roman ori de persoana dfara cetatenie, domiciliata in Romania este o prorogare de competenta care nu presupune in mod neaparat stabilirea competentei in favoarea unui organ judiciar superior, fiind posibila si investirea cu solutionarea chestiunii prealabile a unei instante inferioare celei competente in mod normal cu solutionarea cauzei de rezolvarea chestiunilor prealabile depinde solutionarea fondului cauzei penale. De ex, in cazul infractiunii de bigamie, cand invinuitul contesta validitatea uneia dintre cele doua casatorii. Opereaza in acest caz prorogarea de competenta → judecatoria poate, de ex, sa solutioneze si actiunea de anulare a casatoriei, cu toate ca, potrivit regulilor de competenta, nu are aceasta posibilitate. problemele extrapenale solutionate in mod definitiv de o instanta civila inainte de rezolvarea cauzei penale = chestiuni prejudicioase

• Incompatibilitate, abtinere si recuzare 1. Incompatibilitatea judecatorului – cazurile de incompatibilitate Rudenia intre judecatori (art.46,CPP) → Judecatorii care sunt soti, rude sau afini intre ei, pana la gradul patru inclusiv, nu pot face parte din acelasi complet de judecata Judecator care s-a pronuntat anterior (art.47,CPP)

9

1. Judecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa desfiintarea hotararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in recurs. 2. De asemenea, nu mai poate participa la judecarea cauzei judecatorul care si-a exprimat anterior parerea cu privire la solutia care ar putea fi data in acea cauza.

Alte cauze de incompatibilitate (art.48,CPP) 1. Judecatorul este de asemenea incompatibil de a judeca, daca in cauza respectiva: a) a pus in miscare actiunea penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de procuror la instanta de judecata, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale; b) a fost reprezentant sau aparator al vreuneia din parti; c) a fost expert sau martor; d) exista imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul sau vreo ruda apropiata. e) sotul, ruda sau afinul sau, pana la gradul patru inclusiv, a efectuat acte de urmarire penala, a supravegheat urmarirea penala, a solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a arestarii preventive, in cursul urmaririi penale; f) este sot, ruda sau afin, pana la gradul patru inclusiv, cu una din parti sau cu avocatul ori mandatarul acesteia; g) exista dusmanie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la gradul patru inclusiv, si una din parti, sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv; h) este tutore sau curator al uneia dintre parti; i) a primit liberalitati de la una din parti, avocatul sau mandatarul acesteia. 2. Judecatorul este incompatibil de a participa la judecarea unei cauze in caile de atac, atunci cand sotul, ruda ori afinul sau pana la gradul patru inclusiv a participat, ca judecator sau procuror, la judecarea aceleiasi cauze.

2. Incompatibilitatea procurorului, a organului de cercetare penala, a magistratului-asistent si a grefierului (art.49,CPP) 1. Dispozitiile art. 46 (rudenia) se aplica si procurorului, magistratului-asistent si grefierului de sedinta, cand cauza de incompatibilitate exista intre ei sau intre vreunul dintre ei si unul dintre membrii completului de judecata. 2. Dispozitiile art. 48 alin. 1 lit. b)-i) si alin. 2 se aplica si procurorului, persoanei care efectueaza cercetarea penala, magistratului-asistent si grefierului de sedinta. 3. Procurorul care a participat ca judecator la solutionarea cauzei in prima instanta nu poate pune concluzii la judecarea ei in caile de atac. 4. Persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila sa procedeze la refacerea acesteia, cand refacerea este dispusa de instanta.

3. Incompatibilitatea expertului si interpretului (art.54,CPP) 1. Dispozitiile art. 48, 50, 51, 52 si 53 se aplica in mod corespunzator expertului si interpretului. 2. Calitatea de expert este incompatibila cu aceea de martor in aceeasi cauza. Calitatea de martor are intaietate.

3. Participarea ca expert sau ca interpret de mai multe ori in aceeasi cauza nu constituie un motiv de recuzare. p.69,Neagu → incompatibilitatea ii vizeaza pe : • judecatori • procurori • magistratii asistenti • organele de cercetare penala • grefieri

10

Curs Procedura Penala - Teorie

• •

•

•

•

•

• experti • interpreti Nu sunt cazuri de incompatibilitate : schimbarea incadrarii juridice a faptei care face obiectul actului de sesizare a instantei, prin incheiere pronuntata inainte de solutionarea cauzei → judecatorul care a facut parte din completul de judecata nu este incompatibil judecătorul care a luat parte la judecata în primă instanţă la trei termene în cadrul cărora au fost admise probe şi s-a procedat la administrarea unor probe, cauza nefiind soluţionată în fond la niciunul dintre aceste termene, participă la judecarea aceleiaşi cauze în calea de atac a apelului → pentru existenţa cazului de incompatibilitate prevazut de art.47,alin.1, este necesar ca judecătorul să fi luat parte la soluţionarea cauzei, în sensul stabilirii existenţei faptei şi vinovăţiei inculpatului, finalizată printr-o solutie de condamnare, achitare sau încetare a procesului penal. judecatorul care a participat la judecarea recursului impotriva incheierii prin care s-a dispus luarea ori prelungirea masurii arestarii preventive, in cursul urmaririi penale, nu devine incompatibil sa judece un nou recurs avand ca obiect o alta incheiere, prin care s-a dispus, in aceeasi faza a UP cu privire la masura arestatii preventive in aceeasi cauza judecătorul care participă la judecarea cauzei în apel nu se află în cazul de incompatibilitate prevăzut în art. 47 alin.(1) dacă anterior, în aceeaşi cauză, a făcut parte din completul de judecată care a dispus, în apel, desfiinţarea sentinţei cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă pentru motive de nulitate relativă cum este necitarea şi neintroducerea în cauză a autorităţii tutelare sau nerezolvarea din oficiu a acţiunii civile cu privire la partea civilă minoră deoarece, în acest caz, judecătorul nu s-a pronunţat în fond asupra acţiunii penale şi civile (ICCJ, decizie din 2009) Sunt cazuri de incompatibilitate : judecătorul care, prin încheiere, admite plângerea, desfiinţează rezoluţia sau ordonanţa atacată şi reţine cauza spre judecare (art. 2781,alin.8,lit. c) devine incompatibil să soluţioneze fondul acesteia. Dacă judecătorul aolutioneaza si fondul, H va fi casata cu trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă. În acest caz, vătămarea adusă prin încălcarea dispoziţiilor privind compunerea instanţei nu poate fi înlăturată de instanţa de apel prin desfiinţarea sentinţei şi reţinerea cauzei spre rejudecare, ci numai prin trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă judecătorul care a participat la soluţionarea cauzei în apel, chiar în complet de divergenţă, este incompatibil de a participa la judecata aceleiaşi cauze în apel, după desfiinţarea hotărârii cu trimitere spre rejudecare la prima instanţă (ICCJ, decizie din 2006).

4. Recuzarea (art.51,CPP) 1. • • 2. • • 3. • •

in cazul in care persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere : poate fi recuzata atat in cursul urmaririi penale cat si in cursul judecatii de oricare dintre parti, de indata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate. cererea de recuzarea se formuleaza : oral sau scris cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul recuzarii. cererea de recuzare se respinge ca inadmisibila pentru : nerespectarea conditiilor prevazute in alin. 2 recuzarea aceleiasi persoane pentru acelasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt

11

cunoscute la data formularii unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsa

4. Inadmisibilitatea cererii de recuzare se constata de completul in fata caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecatorului recuzat. Acelasi complet, cu participarea judecatorului recuzat, se pronunta asupra masurilor preventive.

5. Procedura de solutionare a abtinerii sau recuzarii in cursul judecatii (art.52,CPP) 1. in cursul judecatii, discutam de abtinere sau recuzarea : a. judecatorului b. procurorului c. magistratului-asistent d. grefierului 2. declaratia de abtinere sau cererea de recuzare se solutioneaza, dupa caz : a. de catre instanta in fata careia s-a ivit cazul de abtinere sau recuzare b. de catre instanta ierarhic superioara → cand pentru solutionarea abtinerii sau a recuzarii nu se poate alcatui completul la instanta in fata careia s-a ivit cazul de A sau de R

•

procedura la instanta in fata careia s-a ivit cazul de abtinere sau recuzare

3. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face : a. de indata b. de un alt complet c. in sedinta secreta d. ascultandu-se procurorul daca acesta este prezent in instanta e. daca se gaseste necesar, ascultandu-se si partile precum si persoana care se abtine sau care este recuzata f. fara participarea celui ce declara ca se abtine sau care este recuzat 4. Cand abtinerea sau recuzarea priveste cazul de rudenie (art. 46, 49 alin.1), instanta, admitand recuzarea, stabileste care dintre persoanele aratate in aceste articole nu va lua parte la judecarea cauzei. 5. In caz de admitere a abtinerii sau a recuzarii, se va stabili in ce masura actele indeplinite ori masurile dispuse se mentin.

• procedura la instanta ierarhic superioara 6. in cazul in care se admite abtinerea sau recuzarea, instanta ierarhic superioara desemneaza pentru judecarea cauzei o instanta egala in grad cu instanta in fata careia s-a formulat abtinerea sau recuzarea. 7. In cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv, cand se recuza intreaga instanta, instanta ierarhic superioara competenta sa solutioneze cererea de recuzare, inainte de a se pronunta asupra recuzarii, dispune cu privire la arestarea preventiva in conditiile prevazute de lege. 8. Este inadmisibila recuzarea judecatorului chemat sa decida asupra recuzarii 9. calea de atac (art.52,alin.6)→ a. nu sunt supuse niciunei cai de atac : i.incheierea prin care s-a admis sau respins abtinerea ii.incheierea prin care s-a admis recuzarea b. incheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacata numai cu recurs odata cu fondul, daca acesta este supus unei cai de atac. OBS → art.7 care prevedea judecarea separata cu recurs a incheierii prin care s-a respins recuzarea, in termen de 48 de ore de la pronuntare, a fost abrogat

6. Procedura de solutionare a abtinerii sau recuzarii in cursul UP (art.53,CPP) 12

Curs Procedura Penala - Teorie 1. • • 2. • • 3. •

persoanele care se pot abtine sau pot fi recuzate in cursul urmaririi penale : persoana care efectueaza cercetarea penala procurorul. judecarea cererii se face de catre : procurorul care supravegheaza cercetarea penala procurorul ierarhic superior cererea de recuzare privitoare la persoana care efectueaza cercetarea penala se adreseaza : direct persoanei care efectueaza cercetarea penala → aceasta este obligata sa o inainteze impreuna cu lamuririle necesare, in termen de 24 de ore, procurorului, fara a intrerupe cursul cercetarii penale • procurorului.. 4. termen de solutionare a cererii de recuzare (abtinere) → in cel mult 3 zile 5. actul de procedura prin care se da solutia → ordonanta. OBS → Potrivit interpretării per a contrario a dispoziţiilor art. 52 alin. (6) C. proc. pen., încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare este supusă căii de atac odată cu fondul cauzei, dacă acesta este supus unei căi de atac, iar conform art. 392 alin. (4) C. proc. pen., decizia prin care se soluţionează contestaţia în anulare împotriva unei decizii pronunţate în recurs este definitivă şi, în consecinţă, nu este supusă niciunei căi de atac. Prin urmare, încheierea prin care s-a respins cererea de recuzare, în cadrul unei contestaţii în anulare introduse împotriva unei decizii pronunţate în recurs, nu este supusă niciunei căi de atac, orice cale de atac exercitată împotriva unei astfel de încheieri fiind inadmisibilă (ICCJ, decizie din 2008)

• Stramutarea 1. Temeiul stramutarii (art.55,CPP) 1. • • • 2. 3.

impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita datorita : imprejurarilor cauzei dusmaniilor locale calitatii partilor cand exista pericolul de tulburare a ordinii publice cand una dintre parti are o ruda sau un afin pana la gradul patru inclusiv printre judecatori sau procurori, asistentii judiciari sau grefierii instantei.

2. Cererea si efectele ei (art.55,CPP) 1. • • • 2. • •

stramutarea poate fi ceruta de : partea interesata procuror ministrul justitiei cererea de stramutare : se adreseaza Inaltei Curti de Casatie si Justitie trebuie motivate → inscrisurile pe care se sprijina cererea se alatura la aceasta, cand sunt detinute de partea care cere stramutarea. • se face mentiune daca in cauza se gasesc arestati. 3. Suspendarea judecarii cauzei poate fi dispusa numai de catre completul de judecata investit cu

13

judecarea cererii de stramutare.

3. Procedura de informare (art.57,CPP) 1. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie cere, pentru lamurirea instantei, informatii de la presedintele instantei ierarhic superioare celei la care se afla cauza a carei stramutare se cere, comunicandu-i totodata termenul fixat pentru judecarea cererii de stramutare. 2. Cand Inalta Curte de Casatie si Justitie este instanta ierarhic superioara, informatiile se cer Ministerului Justitiei. 3. In cazul introducerii unei noi cereri de stramutare cu privire la aceeasi cauza, cererea de informatii este facultativa.

4. Instiintarea partilor (art.58,CPP) 1. Presedintele instantei ierarhic superioare celei la care se afla cauza ia masuri pentru incunostintarea partilor despre introducerea cererii de stramutare, despre termenul fixat pentru solutionarea acesteia, cu mentiunea ca partile pot trimite memorii si se pot prezenta la termenul fixat pentru solutionarea cererii. 2. In informatiile trimise Inaltei Curti de Casatie si Justitie se face mentiune expresa despre efectuarea incunostintarilor, atasandu-se si dovezile de comunicare a acestora. 3. Cand in cauza a carei stramutare se cere sunt arestati, presedintele dispune desemnarea unui aparator din oficiu.

5. Examinarea si solutionarea cererii (art.59,60,CPP) 1. 2. 3. • • • •

4. a)

b)

c)

examinarea cererii de stramutare se face in sedinta publica. cand partile se infatiseaza, se asculta si concluziile acestora. Efectele admiterii cererii de strămutare → se dispune stramutarea judecarii cauzei se hotaraste in ce masura actele indeplinite in fata instantei de la care s-a stramutat cauza se mentin daca instanta la care se afla cauza a carei stramutare se cere a procedat intre timp la judecarea cauzei, hotararea pronuntata este desfiintata prin efectul admiterii cererii de stramutare desfiinţarea hotărârii pronunţate de instanţa de la care s-a cerut strămutarea, prevalează asupra dispoziţiei de menţinere a actelor îndeplinite, întrucât menţinerea actelor are loc numai atunci când judecarea cauzei nu a fost finalizată prin pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, pentru că în caz contrar ar fi anulat efectul strămutării (ICCJ, decizie din 2006) OBS → strămutarea judecării unei cauze reprezintă o prorogare de competenţă teritorială între instanţe de acelaşi grad, care vizeaza exclusiv faza judecăţii, iar nu şi faza UP → consecinte : strămutarea nu produce efecte asupra actelor îndeplinite în cursul urmăririi penale dacă prin acelaşi rechizitoriu s-a dispus atât SUP a unui învinuit, cât şi trimiterea în judecată a unui inculpat, strămutarea cauzei penale privind pe inculpatul trimis în judecată nu produce efecte asupra soluţiei de SUP. In cazul în care împotriva soluţiei de SUP persoana vătămată formulează plângere în temeiul art. 2781, competenţa de judecată a plângerii aparţine instanţei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, sesizată iniţial prin rechizitoriu, iar nu instanţei la care s-a strămutat judecarea cauzei privind pe inculpatul trimis în judecată (ICCJ, decizie din 2007) dacă judecătorul de la instanţa învestită urmare a admiterii unei cereri de strămutare dispune, în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., admiterea plângerii şi desfiinţarea rezoluţiei sau a ordonanţei atacate, va trimite cauza, în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale, parchetului iniţial sesizat, şi nu parchetului de pe lângă instanţa la care s-a strămutat cauza (ICCJ, decizie 2008)

14

Curs Procedura Penala - Teorie 5. ICCJ dispune prin incheiere motivata → incheierea nu este supusa nici unei cai de atac.

6. Repetarea cererii (art.61,CPP)

→ Stramutarea cauzei nu poate fi ceruta din nou, afara de cazul cand noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute ICCJ la solutionarea cererii anterioare sau ivite dupa aceasta. 7. Desemnarea altei instante pentru judecarea cauzei (art. 611 5,CPP) → Dispozitiile art.55 alin. 1, art. 56 alin. 1 si 2 si art. 61 se aplica in mod corespunzator 1. Procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala poate cere Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa desemneze o instanta egala in grad cu cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, care sa fie sesizata in cazul in care se va emite rechizitoriul. 2. solutionarea cererii : • se solutioneaza in camera de consiliu, in termen de 15 zile. • prin incheiere motivata • daca admite cererea → ICCJ desemneaza o instanta egala in grad cu cea careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta, care sa fie sesizata in cazul in care se va emite rechizitoriul. • incheierea prin ICCJ solutioneaza cererea nu este supusa nici unei cai de atac.

• Probele si mijloacele de proba 1. Probele si aprecierea lor (art. 63,CPP) 1. • • • 2.

Constituie proba orice element de fapt care serveste la : constatarea existentei sau inexistentei unei infractiuni identificarea persoanei care a savarsit-o cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei. Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate, in scopul aflarii adevarului. p.87,Neagu → faptele negative pot fi clasificate in : 1. fapte negative determinate → pot forma obiect al probatiunii, intrucat exista posibilitatea de a fi dovedite prin fapte pozitive. Exemplu : alibiul 2. fapte negative nedeterminate → nu pot forma obiect al probatiunii. Exemplu – de regula, nu se poate dovedi faptul ca o persoana nu a fost niciodata intr-o anumita localitate

2. Sarcina administrarii probelor (art. 65,CPP) 1. Sarcina administrarii probelor in procesul penal revine : a. organului de urmarire penala b. instantei de judecata. 2. La cererea organului de urmarire penala ori a instantei de judecata, orice persoana care cunoaste vreo proba sau detine vreun mijloc de proba este obligata sa le aduca la cunostinta sau sa le infatiseze.

3. Dreptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor (art. 66,CPP) 1. Invinuitul (inculpatul) beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca nevinovatia. 2. In cazul cand exista probe de vinovatie, invinuitul (inculpatul) are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie.

4. Concludenta si utilitatea probei (art. 67,CPP) 1. In cursul procesului penal partile pot propune probe si cere administrarea lor. 2. Cererea pentru administrarea unei probe nu poate fi respinsa, daca proba este concludenta si

15

utila.

3. Admiterea sau respingerea cererii se face motivat.

• Declaratiile invinuitului sau inculpatului 1. Caracterele declaratiei învinuitului sau inculpatului (p.90,Neagu) 1. are o valoare probatorie relativa = conditionata de confirmarea declaratiei prin celelalte probe administrate → poate servi la aflarea adevarului, numai in masura in care se coroboreaza cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza 2. este retractabila • in timpul cat este ascultat, invinuitul sau inculpatul poate reveni asupra declaratiilor sale sau poate face completari, rectificari sau precizari • pe parcursul procesului penal, inculpatul poate sa procedeze la schimbarea celor declarate, in principiu, ori de cate ori doreste 3. este divizibila = se va retine de catre organele judiciare numai ceea ce se confirma prin coroborarea cu alte probe

2. Modul de ascultare in cursul UP (art.71,CPP) 1. fiecare invinuit sau inculpat este ascultat separat → daca sunt mai multi invinuiti sau inculpati, fiecare este ascultat fara sa fie de fata ceilalti.

2. mai intai este lasat sa declare tot ce stie in cauza. 3. ascultarea invinuitului sau inculpatului nu poate incepe cu citirea sau reamintirea declaratiilor pe care acesta le-a dat anterior in cauza.

4. invinuitul sau inculpatul nu poate prezenta ori citi o declaratie scrisa de mai inainte, dar se poate servi de insemnari asupra amanuntelor greu de retinut.

3. Conditii ale ascultarii invinuitului sau inculpatului (art.71 1,CPP) →

Daca in timpul ascultarii invinuitului sau inculpatului, acesta acuza simptomele unei boli care i-ar putea pune viata in pericol, ascultarea se intrerupe, iar organul judiciar ia masuri pentru ca acesta sa fie consultat de un medic. Ascultarea se reia imediat ce medicul decide ca viata invinuitului sau inculpatului nu este in pericol

4. Intrebari si lamuriri (art.70,CPP) 1. Invinuitului sau inculpatului i se aduc apoi la cunostinta fapta care formeaza obiectul cauzei, incadrarea juridica a acesteia, dreptul de a avea un aparator, precum si dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i-se totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa. Daca invinuitul sau inculpatul da o declaratie, i se pune in vedere sa declare tot ce stie cu privire la fapta si la invinuirea ce i se aduce in legatura cu aceasta. 2. Daca invinuitul sau inculpatul consimte sa dea o declaratie, organul de urmarire penala, inainte de a-l asculta, ii cere sa dea o declaratie, scrisa personal, cu privire la invinuirea ce i se aduce. 3. Invinuitului sau inculpatului i se aduce la cunostinta si obligatia sa anunte in scris, in termen de 3 zile, orice schimbare a locuintei pe parcursul procesului penal. 5. Intrebari cu privire la fapta (art.72,CPP) → Dupa ce invinuitul sau inculpatul a facut declaratia, i se pot pune intrebari cu privire la fapta care formeaza obiectul cauzei si la invinuirea ce i se aduce. De asemenea, este intrebat cu privire la probele pe care intelege sa le propuna.

6. Consemnarea declaratiilor invinuitului sau inculpatului (art.73,CPP) 1. declaratia se consemneaza in scris impreuna cu ora inceperii si ora incheierii ascultarii invinuitului sau inculpatului.

2. declaratia scrisa I se citeste → daca cere, i se da sa o citeasca.

16

Curs Procedura Penala - Teorie 3. cand este de acord cu continutul ei, o semneaza pe fiecare pagina si la sfarsit → cand nu poate sau refuza sa semneze, se face mentiune in declaratia scrisa.

4. Declaratia scrisa mai este semnata, dupa caz, si de : a. organul de urmarire penala care a procedat la ascultarea invinuitului sau inculpatului b. presedintele completului de judecata si de grefier c. de interpret → cand declaratia a fost luata printr-un interpret. 5. Daca invinuitul sau inculpatul revine asupra vreuneia din declaratiile sale sau are de facut completari, rectificari sau precizari, acestea se consemneaza si se semneaza in conditiile aratate in prezentul articol. 7. Ascultarea invinuitului sau inculpatului la locul unde se afla → Ori de cate ori invinuitul sau inculpatul se gaseste in imposibilitate de a se prezenta pentru a fi ascultat, organul de urmarire penala sau instanta de judecata procedeaza la ascultarea acestuia la locul unde se afla, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

8. Ordinea etapelor in ascultarea învinuitului sau inculpatului (art.7072,CPP): 1. i se cere sa dea o declaratie scrisa personal, cu privire la invinuirea ce ise aduce 2. este lasat sa declare tot ce stie in cauza 3. i se pun intrebari prin care se pot obtine informatii noi sau prin care se verifica exactitatea celor relatate In faza de judecata, pot pune intrebari, prin intermediul presedintelui instantei, urmatorii : • ceilalti judecatori • procurorul • partile • ceilalti inculpati • aparatorii

• Declaratiile celorlalte parti din proces 1. Declaratiile celorlalte parti din process (art.75,CPP) →

Declaratiile partii vatamate, ale partii civile si ale partii responsabile civilmente facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza.

2. Explicatii prealabile (art.76,CPP) 1. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata are obligatia sa cheme, spre a fi ascultate, persoana vatamata si persoana civilmente responsabila.

2. Inainte de ascultare, persoanei vatamate i se pune in vedere ca poate participa in proces ca parte vatamata si ca se poate constitui parte civila. De asemenea, i se atrage atentia ca declaratia de participare in proces ca parte vatamata sau de constituire ca parte civila se poate face in tot cursul urmaririi penale, iar in fata primei instante de judecata, pana la citirea actului de sesizare.

3. Modalitati speciale de ascultare a partii vatamate si a partii civile (art. 771 ,CPP) 1. partea vatamata si partea civila pot fi ascultate prin intermediul unei retele video si audio, in cazul in care poate fi periclitata viata, integritatea corporala sau libertatea lor sau a rudelor lor apropiate 2. poate cere acest mod de ascultare : • organul judiciar • partea vatamata

17

• 3. • • 4.

partea civila incuviintarea acestui mod de ascultare o da, dupa caz : procurorul instanta de judecata cand ascultarea prin mijloace video audio se face in cursul judecatii, partii vatamate si partii civile I se pot adresa intrebari, in mod nemijlocit, in ordinea prevazuta in art. 323 al. 2. 5. Presedintele completului respinge intrebarile care nu sunt utile si concludente judecarii cauzei. 6. Declaratia astfel data se reda integral in forma scrisa, fiind semnata de organul judiciar, de partea vatamata sau partea civila ascultata, precum si de consilierul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor prezent la ascultarea acesteia, depunandu-se la dosarul cauzei. 7. Suportul pe care a fost inregistrata declaratia se pastreaza in original, sigilat cu sigiliul parchetului ori, dupa caz, al instantei de judecata, la sediul acestora.

• Declaratiile martorilor 1. Ascultarea (art.79,CPP)

persoanei

obligate

a

pastra

secretul

profesional

1. Persoana obligata a pastra secretul profesional nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata a pastra secretul. 2. Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de aparator, cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreuneia dintre parti.

2. Clasificari → p.91,Neagu 1. persoane care nu pot fi audiate ca martor (REGULA ): • persoana obligata a pastra secretul profesional cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat

• 2. • •

•

3.

4. • • 5.

cunostinta in exercitiul profesiei → medici, notari, avocati, preoti → EXCEPTIA → aceste persoane pot depune ca martori cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, cu incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care sunt obligate a pastra secretul persoana vatamata care se constituie parte civila sau participa in proces ca parte vatamata → persoana vatamata poate fi ascultata ca martor, daca nu este constituita parte civila sau nu participa in proces ca parte vatamata persoane care nu pot fi obligate sa depuna ca martor (REGULA ): sotul invinuitului sau inculpatului rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului EXCEPTIE → aceste persoane pot depune ca martor daca sunt de acord persoane care pot fi ascultate ca martor : minorul → Minorul poate fi ascultat ca martor. martorul minor sub 14 ani → va fi ascultat in prezenta unuia dintre parinti (tutore, persoa careia ii este incredintat minorul spre crestere si educare) martorul minor sub 16 ani → in cazul infractiunilor de violenta intre membrii aceleiasi familii, instanta poate dispune ca acesta sa nu fie audiat in sedinta de judecata, admitandu-se prezentarea unei audieri efectuate in prealabil, prin inregistrari audio-video persoana vatamata → daca s-a constituit ca parte civila sau nu participa ca parte vatamata in proces.

3. Juramantul martorului (art.85,CPP)→ alte persoane care depun 18

Curs Procedura Penala - Teorie juramant 1. martorul de religie crestina – depune juramant conform formulei → "Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"

2. martorul de alta religie – depune juramant conform aceleiasi formule, dar schimba referirea la 3. 4. 5. 6. • • 7.

divinitatea in care crede martorul fara confesiune – depune un juramant laic potrivit formulei Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu". martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramant, rostesc in fata instantei urmatoarea formula: "Ma oblig ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu". minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant, dar i se atrage atentia sa spuna adevarul alte personae care depun juramant → ca şi martorul, interpretul depune jurământul – conform art.128, alin.3 CPP, care spune ca art.85 referitor la juramantul martorului se va aplica corespunzator si interpretului expertul depune juramant in ipoteza in care se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. spre deosebire de martor, învinuitul sau inculpatul nu este supus jurământului

4. Ascultarea martorului caruia I s-a atribuit o alta identitate (art. 861 ) 1. declaratiile martorilor caruia i s-a s-a atribuit o alta identitate pot servi la aflarea adevarului numai 2.

3. • • 4. • • 5. • • 6. • •

in masura in care sunt coroborate cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. martorului i se poate incuviinta atribuirea unei alte identitati sub care urmeaza sa apara in fata organului judiciar, daca exista probe sau indicii temeinice ca prin declararea identitatii sale reale sau a localitatii sale de domiciliu ori de resedinta ar fi periclitata viata, integritatea corporala sau libertatea lui ori a altei persoane. aceasta masura poate fi dispusa de catre : procuror → in cursul urmaririi penale instanta de judecata → in cursul judecatii → la cererea motivata a procurorului, a martorului sau a oricarei alte persoane indreptatite. identitatea reala a martorului se consemneaza intr-un proces-verba → va fi pastrat, la sediul parchetului care a efectuat sau a supravegheat efectuarea urmaririi penale ori, dupa caz, la sediul instantei, intr-un loc special, in plic sigilat, in conditii de maxima siguranta va fi semnat de cel care a inaintat cererea si de cel care a dispus masura. documentele privind identitatea reala a martorului → vor fi prezentate procurorului sau, dupa caz, completului de judecata, in conditii de stricta confidentialitate. vor fi introduse in dosarul penal numai dupa ce procurorul, prin ordonanta sau, dupa caz, instanta, prin incheiere, a constatat ca a disparut pericolul care a determinat luarea masurii de protectie a martorului. Pot fi audiati ca martori carora li s-a atribuit o alta identitate si : expertul investigatorii sub acoperire.

5. Prezenta martorilor asistenti (art. 92 )

1. atunci cand legea prevede ca la efectuarea unui act procedural este necesara prezenta unor martori asistenti, numarul acestora trebuie sa fie de cel putin doi.

2. Nu pot fi martori asistenti :

19

• • •

minorii sub 14 ani persoanele interesate in cauza cei ce fac parte din aceeasi unitate cu organul care efectueaza actul procedural.

• Interceptarea si inregistrarea convorbirilor 1. Conditiile interceptarii si inregistrarii (art. 911, 912, 913 ) 1. conditii pentru interceptare si inregistrare → daca sunt date sau indicii temeinice privind

2. • • • • 3.

4. • • 5. •

• • • • 6. • •

pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu, iar interceptarea si inregistrarea se impun pentru stabilirea situatiei de fapt sau pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata. pot fi autorizate in cazul urmatoarelor infractiuni : infractiuni contra sigurantei nationale trafic de stupefiante, arme sau personae acte de terorism, spalarea banilor, falsificare de monede sau alte valori alte infractiuni grave ori infractiuni care se savarsesc prin mijloace de comunicare electronica. legalitatea interceptarilor si inregistrarilor nu este condiţionată de începerea urmăririi penale, acestea putand fi autorizate şi în faza actelor premergătoare (ICCJ, decizie din 2008). organele competente sa efectueze interceptarile si inregistrarile : procurorul personal organul de cercetare penala. REGULA → autorizarea data de judecator prin incheiere motivata, data in camera de consiliu → judecatorul competent → a. REGULA → presedintele instantei careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia, in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. b. EXCEPTIA → in lipsa presedintelui instantei, autorizatia se da de catre judecatorul desemnat de acesta. termen → se da pentru durata necesara interceptarii si inregistrarii, dar nu pentru mai mult de 30 de zile poate fi reinnoita, inainte sau dupa expirarea celei anterioare → fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile. durata totala pentru aceeasi persoana si aceeasi fapta → nu poate depasi 120 de zile daca nu mai exista motivele care au justificat interceptarea si inregistrarea, procurorul dispune incetarea acestora inainte de expirarea duratei autorizatiei si informeaza despre aceasta instanta care a emis autorizatia. EXCEPTIA → ordonanta motiata data de procurorul care efectueaza sau supravegheaza UP → in caz de urgenta, cand intarzierea obtinerii autorizarii ar aduce grave prejudicii activitatii de urmarire penala, procurorul poate dispune, cu titlu provizoriu, interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor, pe o durata de cel mult 48 de ore in termen de 48 de ore de la expirarea acestui termen, procurorul prezinta judecatorului, in vederea confirmarii, urmatoarele documente : a. ordonanta

20

Curs Procedura Penala - Teorie b. suportul pe care sunt fixate interceptarile si inregistrarile efectuate c. un proces-verbal de redare rezumativa a convorbirilor •

judecatorul se pronunta asupra legalitatii si temeiniciei ordonantei in cel mult 24 de ore, prin incheiere motivata data in camera de consiliu. • daca judecatorul confirma ordonanta si procurorul solicita prelungirea autorizarii → judecatorul va dispune autorizarea pe mai departe a interceptarii si inregistrarii • daca judecatorul infirma ordonanta procurorului → a. dispune incetarea de indata a interceptarilor si inregistrarilor b. cele efectuate vor fi sterse sau distruse de catre procurer c. in acest sens se incheie un proces-verbal care se comunica in copie instantei 7. alte interceptari si inregistrari → • inregistrarea convorbirilor dintre avocat si partea pe care o reprezinta (asista), poate fi folosita ca mijloc de proba numai daca din cuprinsul acesteia rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea de catre avocat a unei infractiuni, dintre cele prevazute la al. 1 si 2 • interceptarea si inregistrarea convorbirilor ori comunicarilor efectuate de partea vatamata prin telefon sau orice mijloc electronic de comunicare → se face numai la cererea motivata a persoanei vatamate, indiferent de natura infractiunii ce formeaza obiectul cercetariila. In acest caz, rocurorul poate solicita judecatorului autorizarea. 8. Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate pot fi folosite si in alta cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei alte infractiuni dintre cele prevazute la art.911 alin.1 si 2. 9. convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care nu privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participantilor : • se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii • pot fi transmise judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei, la solicitarea acestuia • la solutionarea definitiva a cauzei vor fi sterse sau distruse de catre procuror, incheindu-se in acest sens un proces-verbal. 10. convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate care privesc fapta ce formeaza obiectul cercetarii sau contribuie la identificarea ori localizarea participantilor : • sunt redate integral intr-un proces-verbal de procuror sau de lucratorul din cadrul politiei judiciare delegat de procuror • procesul-verbal este certificat pentru autenticitate de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala in cauza. • daca savarsirea unor infractiuni are loc prin convorbiri sau comunicari care contin secrete de stat, consemnarea se face in procese-verbale separate, • corespondentele in alta limba sunt transcrise in limba romana, prin intermediul unui interpret. • la procesul-verbal se ataseaza, in plic sigilat, o copie a suportului care contine inregistrarea convorbirii 11. Suportul original se pastreaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, si va fi pus la dispozitia instantei la solicitarea acesteia. Dupa sesizarea instantei, copia suportului care contine inregistrarea convorbirii si copii de pe procesele-verbale se pastreaza la grefa instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, la dispozitia exclusiva a judecatorului sau completului investit cu solutionarea cauzei. 12. la prezentarea materialului de urmarire penala → procurorul este obligat sa prezinte invinuitului sau inculpatului procesele-verbale in care sunt redate convorbirile inregistrate si sa asigure, la cerere, ascultarea acestora. 13. daca s-a dispus o solutie de netrimitere in judecata →

21

•

procurorul este obligat sa instiinteze despre aceasta persoana ale carei convorbiri sau comunicari au fost interceptate si inregistrate • suportul cu inregistrarea se arhiveaza la sediul parchetului, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii si se pastreaza pana la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale pentru fapta ce a format obiectul cauzei • dupa arhivare, in cazul reluarii cercetarilor, suportul poate fi consultat sau copiat numai de catre procurorul care efectueaza sau supravegheaza UP, iar in alte cazuri numai cu autorizarea judecatorului. • la implinirea TPRP, suportul este distrus si se incheie un proces-verbal in acest sens. 14. daca s- a pronuntat o H de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, ramasa definitive → • suportul original si copia acestuia se arhiveaza odata cu dosarul cauzei la sediul instantei, in locuri speciale, in plic sigilat, cu asigurarea confidentialitatii • dupa arhivare, suportul poate fi consultat sau copiat numai cu incuviintarea prealabila a presedintelui instantei.

2. Verificarea mijloacelor de proba (art. 916 ) 1. Mijloacele de proba prevazute in prezenta sectiune pot fi supuse expertizei tehnice la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu.

2. Inregistrarile efectuate de parti sau de alte persoane, constituie mijloace de proba cand privesc propriile convorbiri sau comunicari pe care le-au purtat cu tertii. Orice alte inregistrari pot constitui mijloace de proba daca nu sunt interzise de lege.

• Alte mijloace de proba 1. Procesul-verbal ca mijloc de proba (art.90,CPP) 1. sunt mijloace de proba procesele-verbale pot fi incheiate de : • organul de urmarire penala • instanta de judecata.

2. De asemenea, sunt mijloace de proba procesele-verbale si actele de constatare, incheiate de alte organe, daca legea prevede aceasta. 2. Mijloace materiale de proba → Corpurile delicte (art.95,CPP) → cuprind : • obiectele care au fost folosite la savarsirea unei infractiuni • obiectele care au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni • obiectele care sunt produsul infractiunii.

3. Inscrisurile Predarea obiectelor si inscrisurilor (art.97,CPP)

1. Orice persoana fizica sau persoana juridica, in posesia careia se afla un obiect sau un inscris ce poate servi ca mijloc de proba, este obligata sa-l prezinte si sa-l predea, sub luare de dovada, organului de urmarire penala sau instantei de judecata, la cererea acestora. 2. Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata apreciaza ca si o copie de pe un inscris poate servi ca mijloc de proba, retine numai copia. 3. Daca obiectul sau inscrisul are caracter secret ori confidential, prezentarea sau predarea se face in conditii care sa asigure pastrarea secretului ori a confidentialitatii.

Retinerea si predarea corespondentei si a obiectelor (art.98,CPP) 1. masura consta in faptul ca orice unitate postala sau de transport trebuie sa retina si sa predea scrisorile, telegramele si oricare alta corespondenta, ori obiectele trimise de invinuit sau inculpat, ori adresate acestuia, fie direct, fie indirect.

22

Curs Procedura Penala - Teorie 2. • • 3.

REGULA → poate fi dispusa de instanta de judecata → la propunerea procurorului → in cursul urmaririi penale din oficiu → in cursul judecatii EXCEPTIA → poate fi dispusa in scris, prin ordonanta, de procuror, in cazuri urgente si temeinic justificate, caz in care care este obligat sa informeze de indata despre aceasta instanta → prin urmare, procurorul are obligaţia de a informa de îndată instanţa cu privire la dispunerea reţinerii şi a predării corespondenţei, iar nu obligaţia de a prezenta judecătorului ordonanţa, în vederea confirmării, aşa cum se prevede cu privire la interceptările şi înregistrările audio sau video (ICCJ, decizie din 2008). 4. masura se dispune daca sunt intrunite conditiile aratate in art. 911 alin. 1 si potrivit procedurii acolo prevazute : • sunt date sau indicii temeinice privind pregatirea sau savarsirea unei infractiuni pentru care urmarirea penala se efectueaza din oficiu • masura se impune pentru stabilirea situatiei de fapt sau pentru ca identificarea sau localizarea participantilor nu poate fi facuta prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult intarziata 5. Corespondenta si obiectele ridicate care nu au legatura cu cauza se restituie destinatarului.

Ridicarea silita de obiecte sau de inscrisuri (art.99,CPP) 1. • • • 2.

se dispune de catre : organul de urmarire penala instanta de judecata daca obiectul sau inscrisul cerut nu este predat de bunavoie In cursul judecatii dispozitia de ridicare silita a obiectelor sau inscrisurilor se comunica procurorului, care ia masuri de aducere la indeplinire prin organul de cercetare penala.

• Perchezitia 1. Formele perchezitiei (art.100,CPP) 1. Perchezitia poate fi : • domiciliara → poate fi dispusa numai de judecator, prin incheiere motivate. Nu poate fi dispusa

inainte de inceperea urmaririi penale corporala → poate fi dispusa, dupa caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator. • asupra vehiculelor → poate fi dispusa, dupa caz, de organul de cercetare penala, de procuror sau de judecator. 2. perchezitia domiciliara in cursul urmaririi penale → • se efectueaza de procuror sau de organul de cercetare penala, insotit, dupa caz, de lucratori operativi • se dispune la cererea procurorului, de catre judecatorul de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala • participarea procurorului este obligatorie • se dispune in camera de consiliu, fara citarea partilor, prin incheiere motivata • in baza incheierii, judecatorul emite de indata autorizatia de perchezitie, care nu poate fi folosita decat o singura data si care trebuie sa cuprinda: a) denumirea instantei; b) data, ora si locul emiterii; c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis autorizatia de perchezitie;

•

23

d) perioada pentru care s-a emis autorizatia; e) locul unde urmeaza a se efectua perchezitia; f) numele persoanei la domiciliul sau resedinta careia se efectueaza perchezitia; g) numele invinuitului sau inculpatului 6. perchezitia domiciliara in cursul judecatii → • instanta poate proceda la efectuarea perchezitiei cu ocazia unei cercetari locale • in celelalte cazuri, dispozitia instantei de judecata de a se efectua o perchezitie se comunica procurorului, in vederea efectuarii acesteia 7. perchezitia domiciliara se dispune daca sunt intrunite conditiile aratate in art. 911 alin. 1

2. Timpul de efectuare a perchezitiei domiciliare (art.103,CPP) → idem ridicarea de obiecte si inscrisuri 1. intre orele 6,00 - 20,00 2. in celelalte ore numai in caz de infractiune flagranta sau cand perchezitia urmeaza sa se efectueze intr-un local public. 3. perchezitia inceputa intre orele 6,00 - 20,00 poate continua si in timpul noptii.

3. Procedura perchezitiei domiciliare (art.104,CPP) 1. Organul judiciar care urmeaza a efectua perchezitia este obligat ca, in prealabil, sa se legitimeze 2.

3. 4.

5.

si, in cazurile prevazute de lege, sa prezinte autorizatia data de judecator. Ridicarea de obiecte si inscrisuri precum si perchezitia domiciliara se fac in prezenta persoanei de la care se ridica obiecte ori inscrisuri, sau la care se efectueaza perchezitia, iar in lipsa acesteia, in prezenta unui reprezentant, a unui membru al familiei, sau a unui vecin, avand capacitate de exercitiu. Aceste operatiuni se efectueaza de organul judiciar in prezenta unor martori asistenti. Cand persoana la care se face perchezitia este retinuta ori arestata, va fi adusa la perchezitie. In cazul in care nu poate fi adusa, ridicarea de obiecte si inscrisuri, precum si perchezitia domiciliara se fac in prezenta unui reprezentant ori a unui membru de familie, iar in lipsa acestora, a unui vecin, avand capacitate de exercitiu. Este interzisa efectuarea in acelasi timp cu perchezitia a oricaror acte procedurale in aceeasi cauza, care prin natura lor impiedica persoana la care se face perchezitia sa participe la perchezitie.

4. Efectuarea perchezitiei domiciliare (art.105,CPP) 1. Organul judiciar care efectueaza perchezitia are dreptul sa deschida incaperile sau alte mijloace de pastrare in care s-ar putea gasi obiectele sau inscrisurile cautate, daca cel in masura sa le deschida refuza aceasta. 2. Organul judiciar este obligat sa se limiteze la ridicarea numai a obiectelor si inscrisurilor care au legatura cu fapta savarsita; obiectele sau inscrisurile a caror circulatie sau detinere este interzisa se ridica totdeauna. 3. Organul judiciar trebuie sa ia masuri ca faptele si imprejurarile din viata personala a celui la care se efectueaza perchezitia si care nu au legatura cu cauza, sa nu devina publice.

5. Identificarea si pastrarea obiectelor (art.106,CPP) 1. Obiectele sau inscrisurile se prezinta persoanei de la care sunt ridicate si celor care asista, pentru a fi recunoscute si a fi insemnate de catre acestea spre neschimbare, dupa care se eticheteaza si se sigileaza. 2. Obiectele care nu pot fi insemnate ori pe care nu se pot aplica etichete si sigilii se impacheteaza sau se inchid, pe cat posibil laolalta, dupa care se aplica sigilii. 3. Obiectele care nu pot fi ridicate se sechestreaza si se lasa in pastrare fie celui la care se afla, fie unui custode. 4. Probele pentru analiza se iau cel putin in dublu si se sigileaza. Una din probe se lasa celui de la care se ridica, iar in lipsa acestuia, uneia din persoanele aratate in art. 108 alin. final.

24

Curs Procedura Penala - Teorie 6. Procesul-verbal de perchezitie si de ridicare a obiectelor si inscrisurilor 1. Despre efectuarea perchezitiei si ridicarea de obiecte si inscrisuri se intocmeste proces-verbal. 2. o copie de pe procesul-verbal se lasa persoanei la care s-a facut perchezitia sau de la care s-au ridicat obiectele si inscrisurile, ori reprezentantului acesteia sau unui membru al familiei, iar in lipsa, celor cu care locuieste sau unui vecin si, daca este cazul, custodelui.

7. Masuri privind obiectele ridicate (art.109,CPP) 1. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata dispune ca obiectele ori inscrisurile ridicate care constituie mijloace de proba sa fie, dupa caz, atasate la dosar sau pastrate in alt mod.

2. Obiectele si inscrisurile ridicate, care nu sunt atasate la dosar, pot fi fotografiate. In acest caz fotografiile se vizeaza si se ataseaza la dosar.

3. Pana la solutionarea definitiva a cauzei, mijloacele materiale de proba se pastreaza de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata la care se gaseste dosarul. 4. Obiectele si inscrisurile predate sau ridicate in urma perchezitiei si care nu au legatura cu cauza se restituie persoanei careia ii apartin. Obiectele supuse confiscarii nu se restituie. 5. Obiectele ce servesc ca mijloc de proba, daca nu sunt supuse confiscarii, pot fi restituite persoanei careia ii apartin, chiar inainte de solutionarea definitiva a procesului, afara de cazul cand prin aceasta restituire s-ar putea stanjeni aflarea adevarului. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata pune in vedere persoanei careia i-au fost restituite obiectele, ca este obligata sa le pastreze pana la solutionarea definitiva a cauzei.

• Constatarile tehnico-stiintifice si constatarile medico-legale 1. Obiectul si materialul constatarii tehnico-stiintifice (art.113,CPP) 1. Organul de urmarire penala care dispune efectuarea constatarii tehnico-stiintifice stabileste obiectul acesteia, formuleaza intrebarile la care trebuie sa se raspunda si termenul in care urmeaza a fi efectuata lucrarea. 2. Constatarea tehnico-stiintifica se efectueaza asupra materialelor si datelor puse la dispozitie sau indicate de catre organul de urmarire penala. Celui insarcinat cu efectuarea constatarii nu i se pot delega si nici acesta nu-si poate insusi atributii de organ de urmarire penala sau de organ de control. 3. Specialistul sau tehnicianul insarcinat cu efectuarea lucrarii, daca socoteste ca materialele puse la dispozitie ori datele indicate sunt insuficiente, comunica aceasta organului de urmarire penala, in vederea completarii lor.

2. Constatarea medico-legala (art.114,CPP) 1. Organul de urmarire penala dispune efectuarea unei constatari medico-legale si cere organului o o o o 2.

medico-legal, caruia ii revine competenta potrivit legii, sa efectueze aceasta constatare, in urmatoarele cazuri : moarte violenta moarte a carei cauza nu se cunoaste moarte a carei cauza este suspecta este necesara o examinare corporala asupra invinuitului ori persoanei vatamate pentru a constata pe corpul acestora existenta urmelor infractiunii Exhumarea in vederea constatarii cauzelor mortii se face numai cu incuviintarea procurorului.

3. Raportul de (art.115,CPP)

constatare

tehnico-stiintifica

sau

medico-legala

1. Operatiile si concluziile constatarii tehnico-stiintifice sau medico-legale se consemneaza intr-un raport. 2. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata, din oficiu sau la cererea oricareia dintre

25

parti, daca apreciaza ca raportul tehnico-stiintific ori medico-legal nu este complet sau concluziile acestuia nu sunt precise, dispune : • refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale, sau • efectuarea unei expertize. 3. Cand refacerea sau completarea constatarii tehnico-stiintifice ori medico-legale este dispusa de instanta de judecata, raportul se trimite procurorului, pentru ca acesta sa ia masuri in vederea completarii sau refacerii lui.

• Expertiza 1. Ordonarea expertizei si numirea expertului → 1. • • • 2. •

organele care ordona expertiza → organul de urmarire penala instanta de judecata dispune la cerere sau din oficiu organul care numeste expertul → REGULA → instituita de art.118,alin.2 → Expertul este numit de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, cu exceptia expertizei prevazute in art. 119, al. 2. Organul judiciar care dispune efectuarea expertizei numeste si expertul. • EXCEPTIA → 119, al. 2. → Cand expertiza urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medicolegal, de un laborator de expertiza criminalistica sau de orice institut de specialitate, organul de urmarire penala ori instanta de judecata se adreseaza acestora pentru efectuarea expertizei. 2. Cazuri in care expertiza este obligatorie (p.101,Neagu) : 1. expertiza psihiatrica obligatorie : • in cazul infractiunii de omor deosebit de grav • atunci cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoiala asupra starii psihice a invinuitului sau inculpatului 2. expertiza medico-legala obligatorie → pentru a se stabili cauzele mortii, daca nu s-a intocmit un raport medico-legal 3. alte cazuri → • in cazul infractiunii de pruncucidere • in cazul unei cereri de suspendara a a urmaririi penale sau a procesului penal, pentru a se putea dispune in acest sens

3. Lamuriri date expertului si partilor (art.120,CPP) 1. cand dispune efectuarea unei expertize, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, fixeaza un termen la care sunt chemati : • partile • expertul desemnat de organul de urmarire penala sau de instanta. 2. La termenul fixat se aduce la cunostinta partilor si expertului obiectul expertizei si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda si li se pune in vedere ca au dreptul sa faca observatii cu privire la aceste intrebari si ca pot cere modificarea sau completarea lor. 3. Partile mai sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.

4. Drepturile expertului (art.121,CPP) 1. sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei → in cursul urmaririi penale cercetarea dosarului se face cu incuviintarea organului de urmarire.

26

Curs Procedura Penala - Teorie 2. poate cere lamuriri organului de urmarire penala sau instantei de judecata cu privire la anumite fapte ori imprejurari ale cauzei.

3. partile, cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, pot da expertului explicatiile necesare.

5. Raportul de expertiza (art.122,CPP) 1. Dupa efectuarea expertizei, expertul intocmeste un raport scris. 2. Cand sunt mai multi experti se intocmeste un singur raport de expertiza. Daca sunt deosebiri de 3. 1. • •

2. 3.

pareri, opiniile separate sunt consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexa. Raportul de expertiza se depune la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata care a dispus efectuarea expertizei. Concluziile rezultate in urma prezentarii raportului de expertiza → daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu este completa → 2 solutii : dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert, fie de catre altul daca se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare : a. in scris b. se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza → in acest caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor. Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza. daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza → dispune efectuarea unei noi expertize.

• Folosirea interpretilor → art.128 1. cazurile in care organul de UP sau instanta de judecata trebuie sa asigure in mod gratuit a) b) 2. 3. 4.

folosirea unui interpret → cand una dintre parti sau o alta persoana care urmeaza sa fie ascultata nu cunoaste limba romana sau nu se poate exprima cand unele dintre inscrisurile aflate in dosarul cauzei sau prezentate in instanta sunt redactate intr-o alta limba decat cea romana Interpretul poate fi desemnat sau ales de parti. In acest din urma caz, el trebuie sa fie un interpret autorizat, potrivit legii. se aplica in mod corespunzator si interpretului dispozitiile art. 83 (obligatia de prezentare), 84 (intrebari prealabile cu privire la identificarea interpretului) si 85 (juramantul interpretului). Omisiunea organului de urmărire penală de a asigura în mod gratuit folosirea unui interpret, în cazurile prevăzute în art. 128 → nulitatea relativă a actelor efectuate în cursul urmăririi penale (art. 197,alin.1 şi 4). Prin urmare, încălcarea prevederilor art. 128 C. proc. pen. poate fi invocată în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă când partea a lipsit la efectuarea actului, invocarea acesteia pentru prima dată în apel fiind tardivă (ICCJ, decizie din 2006)

• Procedee probatorii 1. Confruntarea (art. 87, 88,CPP) 1. atunci cand exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in aceeasi cauza, se

27

procedeaza la confruntarea acestor persoane, daca aceasta este necesara pentru lamurirea cauzei 2. obiectul confruntarii → faptele si imprejurarile in privinta carora declaratiile date anterior se contrazic. 3. organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate incuviinta ca persoanele confruntate sa-si puna reciproc intrebari. 4. declaratiile date de persoanele confruntate se consemneaza in proces-verbal.

2. Cercetarea la fata locului → art.129 1. se efectueaza atunci cand este necesar sa se faca constatari cu privire la situatia locului

2. • •

3. •

• • •

5. •

• 6. 7.

savarsirii infractiunii, sa se descopere si sa se fixeze urmele infractiunii, sa se stabileasca pozitia si starea mijloacelor materiale de proba si imprejurarile in care infractiunea a fost savarsita. organele care pot dispune si efectua cercetarea la fata locului : organul de UP instanta de judecata Efectuarea cercetarii la fata locului in faza urmaririi penale se face in prezenta : martorilor asistenti, atunci cand aceasta este posibil partilor, atunci cand este necesar → neprezentarea partilor incunostintate nu impiedica efectuarea cercetarii invinuitului sau inculpatului retinut ori arestat, daca poate fi adus la cercetare reprezentantului invinuitului sau inculpatului retinut ori arestat, daca acesta nu poate fi adus la cercetare Efectuarea cercetarii la fata locului in faza de judecata se face: cu citarea partilor in prezenta procurorului, in cazul in care participarea acestuia la judecata este obligatorie organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate interzice persoanelor care se afla ori vin la locul unde se efectueaza cercetarea, sa comunice intre ele sau cu alte persoane, ori sa plece inainte de terminarea cercetarii. despre efectuarea cercetarii la fata locului se incheie proces-verbal → in caz de reconstituire a modului in care a fost savarsita fapta, se consemneaza amanuntit si desfasurarea reconstituirii

3. Reconstituirea → art.130 1. organele care pot dispune si efectua reconstituirea : • organul de urmarire penala • instanta de judecata

2. Efectuarea reconstituirii se face in prezenta : • invinuitului sau inculpatului • martorilor asistenti, atunci cand aceasta este posibil • partilor, atunci cand este necesar → neprezentarea partilor incunostintate nu impiedica efectuarea cercetarii

• Comisia rogatorie si delegarea 1. Comisia rogatorie → instante egale in grad (art. 132, 133, 134) 1. • • 2.

poate dispune comisia rogatorie : organul de UP → prin rezolutie instanta de judecata → prin incheiere pot face obiectul comisiei rogatorii :

28

Curs Procedura Penala - Teorie • • • • 3. • • • • 4. 5.

ascultarea unui martor cercetarea la fata locului ridicarea unor obiecte efectuarea unui alt act procedural nu pot face obiectul comisiei rogatorii : punerea in miscare a actiunii penale luarea masurilor preventive incuviintarea de probatorii dispunerea celorlalte acte procesuale sau masuri procesuale Comisia rogatorie se poate adresa numai unui organ sau unei instante egale in grad. Rezolutia sau incheierea prin care s-a dispus comisia rogatorie trebuie sa contina toate lamuririle referitoare la indeplinirea actului care face obiectul acesteia, iar in cazul cand urmeaza sa fie ascultata o persoana, se vor arata si intrebarile ce trebuie sa i se puna. 6. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata care efectueaza comisia rogatorie poate pune si alte intrebari, daca necesitatea acestora rezulta in cursul ascultarii. 7. drepturile partilor in cazul comisiei rogatorii in cazul in care comisia rogatorie s-a dispus de instanta de judecata: • pot formula intrebari, care vor fi transmise instantei ce urmeaza a efectua comisia rogatorie. • pot cere sa fie citate la efectuarea comisiei rogatorii • daca inculpatul este arestat, instanta care urmeaza a efectua comisia rogatorie dispune desemnarea unui aparator din oficiu, care il va reprezenta.

2. Delegarea → instante diferite in grad (art.135,CPP) 1. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune, in conditiile aratate in art. 132, efectuarea unui act de procedura si prin delegare. Delegarea poate fi data numai unui organ sau unei instante de judecata ierarhic inferioare. 2. Dispozitiile privitoare la comisia rogatorie se aplica in mod corespunzator si in caz de delegare.

•

Masuri procesuale → clasificare

1. a) b) c) d) 2. a) b) 3. a) b) • • c) • • • d) e)

Masuri preventive : retinerea obligarea de a nu parasi localitatea obligarea de a nu parasi tara arestarea preventiva Liberarea provizorie → numai instanta sub control judiciar pe cautiune alte masuri procesuale : masuri de ocrotire masuri de siguranta → numai instanta obligarea la tratament medical internarea medicala masuri asiguratorii : sechestrul propriu-zis inscriptia ipotecara poprirea restituirea lucrurilor restabilirea situatiei anterioare

29

• Masurile preventive → clasificare, inlocuire, revocare, incetare de drept 1. Categoriile masurilor preventive (art. 136 coroborat cu art.138) 1. sunt masuri preventive: a) retinerea → poate fi luata de organul de cercetare penala sau de procuror → prin ordonanta b) obligarea de a nu parasi localitatea → poate fi luata : • in cursul urmaririi penale → i.de procuror → prin ordonanta ii.de judecator → prin incheiere • in cursul judecatii → de instanta de judecata c) obligarea de a nu parasi tara → poate fi luata : • in cursul urmaririi penale → i.de procuror → prin ordonanta ii.de judecator → prin incheiere • in cursul judecatii → de instanta de judecata d) arestarea preventiva → • poate fi luata numai de judecator → prin incheiere • nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor pentru care legea prevede alternativ pedeapsa amenzii 2. daca organul de cercetare penala considera ca este cazul sa se ia una dintre masurile prevazute in art. 136 alin. 1 lit. b) - d), inainteaza in acest sens un referat motivat procurorului. In cazul masurilor prevazute in art. 136 alin. 1 lit. b) si c), procurorul este obligat sa se pronunte in termen de 24 de ore. 3. scopul masurilor preventive poate fi realizat si prin liberarea provizorie sub control judiciar sau pe cautiune → se dispune de instanta de judecata.

2. Aducerea la cunostinta a motivelor luarii MP si a invinuirii (art. 1371) 1. Persoanei retinute sau arestate i se aduc de indata la cunostinta, in limba pe care o intelege, motivele retinerii sau ale arestarii, iar invinuirea, in cel mai scurt termen. Invinuirea se aduce la cunostinta numai in prezenta unui avocat, ales sau numit din oficiu. 2. Cand se dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului, judecatorul incunostinteaza despre masura luata, in termen de 24 de ore, un membru al familiei acestuia ori o alta persoana pe care o desemneaza invinuitul sau inculpatul, consemnandu-se aceasta intr-un proces-verbal. 3. Cel retinut poate sa ceara sa fie incunostintat despre masura luata un membru de familie sau una dintre persoanele aratate in alin. 2. Atat cererea celui retinut, cat si incunostintarea se consemneaza intr-un proces-verbal. In mod exceptional, daca organul de cercetare penala apreciaza ca acest lucru ar afecta urmarirea penala, il informeaza pe procuror, care va decide cu privire la instiintarea solicitata de retinut.

3. Inlocuirea sau revocarea masurilor preventive (art.139,CPP) 1. distinctia inlocuire – revocare : • cauza inlocuirii → schimbarea temeiurilor care care au determinat luarea masurii. • cauza revocarii : a. a fost luata cu incalcarea prevederilor legale 30

Curs Procedura Penala - Teorie b. incetarea temeiurilor care care au determinat luarea masurii • • 2. •

• 3. 4. 5.

1. a) b) c) • • • 2. a) b) 3. a) b) 4. a) b) c)

in cazul retinerii si arestarii preventive, daca s-a dispus revocarea, invinuitul sau inculpatul este pus in libertate, daca nu este arestat in alta cauza. revocarea se dispune din oficiu sau la cerere, sesizarea instantei pentru inlocuirea sau revocarea MP, daca MP a fost luata, in cursul urmaririi penale : sesizare la cererea organului de cercetare penala → organul de cercetare penala are obligatia sa-l informeze de indata pe procuror despre schimbarea sau incetarea temeiurilor care au motivat luarea masurii preventive → procurorul, daca apreciaza ca informatiile primite de la organul de cercetare penala justifica inlocuirea sau revocarea masurii, dispune aceasta ori, dupa caz, sesizeaza instanta sesizare din oficiu → cand constata el insusi ca nu mai exista temeiul care a justificat luarea masurii. De asemenea, daca instanta constata, pe baza unei expertize medico-legale, ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Directiei Generale a Penitenciarelor, dispune, la cerere sau din oficiu, revocarea masurii arestarii preventive. Dispozitiile alineatelor precedente se aplica chiar daca organul judiciar urmeaza sa-si decline competenta. Art. 1391 - Tratamentul medical sub paza permanenta → In cazul in care, pe baza actelor medicale, se constata ca cel arestat preventiv sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, administratia locului de detinere dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii Publice. Motivele care au determinat luarea acestei masuri sunt comunicate de indata procurorului, in cursul urmaririi penale, sau instantei de judecata, in cursul judecatii. 4. Incetarea de drept a masurilor preventive (art.140,CPP) → MP inceteaza de drept: ca urmare a expirarii unui termen: la expirarea termenelor prevazute de lege la expirarea termenelor stabilite de organele judiciare la expirarea termenului prevazut in art. 160b alin. 1, daca instanta nu a procedat la verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive in acest termen → in cursul judecatii, instanta este obligata sa verifice legalitatea si temeinicia arestarii preventive a inculpatului astfel : inainte de implinirea unui termen de 60 de zile, pentru inculpatul major inainte de implinirea unui termen de 30 de zile, pentru inculpatului cu varsta intre 14 – 16 ani inainte de implinirea unui termen de 40 de zile, pentru inculpatului cu minor mai mare de 16 ani in faza de urmarire penala : in caz de scoatere de sub urmarire in caz de incetare a urmaririi penale in faza de judecata : in caz de incetare a procesului penal in caz de achitare ca urmare a pronuntarii unei hotarari de catre instanta : daca, inainte de pronuntarea unei hotarari de condamnare in prima instanta, durata arestarii a atins jumatate din maximul pedepsei prevazut de lege pentru infractiunea care face obiectul invinuirii daca instanta a pronuntat o pedeapsa cu inchisoarea cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive cand instanta pronunta o pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii

31

d) e) f) g) 5. a) • • b) • •

pedepsei, cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sau cu executare la locul de munca cand instanta pronunta o pedeapsa cu amenda cand instanta dispune aplicarea unei masuri educative in caz de condamnare la pedeapsa inchisorii care este in intregime gratiata cand se pronunta o hotarare definitive de condamnare ca urmare a incetarii de drept a masurii preventive se dispune punerea de indata in libertate a celui retinut sau arestat de catre → instanta de judecata → in cazul arestarii preventive din oficiu la sesizarea procurorului procurorul → in cazul retinerii din oficiu in urma informarii organului de cercetare penala

• Cai de atac impotriva actelor prin care s-au dispus masuri preventive 1. Plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala sau a procurorului privind masura retinerii (art. 1401) 1. 2. 3. •

calea de atac = plangerea termenul in care trebuie introdusa → inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii organul competent sa o judece → procurorul care supravegheaza cercetarea penala → pentru plangerea impotriva ordonantei organului de cercetare penala • prim-procurorul parchetului sau, dupa caz, la procurorul ierarhic superior → impotriva ordonantei procurorului prin care s-a luat aceasta masura 4. termenul in care se pronunta → procurorul se pronunta prin ordonanta inainte de expirarea celor 24 de ore de la luarea masurii retinerii. 5. daca considera ca masura retinerii este ilegala sau nu este justificata → procurorul dispune revocarea ei.

2. Plangerea impotriva ordonantei procurorului privind interdictia de a parasi localitatea sau tara (art. 1402) 1. calea de atac = plangerea 2. termenul in care trebuie introdusa → in termen de 3 zile de la luarea masurii 3. instanta competenta sa judece → instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in 4. a) b) c) d) e) f) 5. 6.

prima instanta termenul si procedura judecarii cererii → dosarul va fi inaintat instantei in termen de 24 de ore plangerea se va solutiona in camera de consiliu plangerea se solutioneaza in termen de 3 zile instanta se pronunta in aceeasi zi, prin incheiere citarea invinuitului sau inculpatului este obligatorie → neprezentarea acestuia nu impiedica judecarea plangerii. participarea procurorului la judecarea plangerii este obligatorie plangerea nu este suspensiva de executare dosarul se restituie procurorului in termen de 24 de ore de la solutionarea plangerii.

32

Curs Procedura Penala - Teorie 3. Recursul impotriva incheierii pronuntate de judecator in cursul urmaririi penale privind masurile preventive (art. 1403) 1. 2. a) • • • • • b) 3. a) b) c) 4. a) b) c) 5. a) b) • • c) 6. a) b) 7. a) b) 8. a) b) c) 9. a) b)

calea de atac = recursul declarat la instanta superioara → incheieri supuse recursului : incheierile prin care judecatorul a dispus in timpul urmaririi penale : luarea unei masuri preventive revocarea inlocuirea incetarea de drept prelungirea masurii preventive incheierea de respingere a propunerii de arestare preventive nu sunt supuse niciunei cai de atac incheierile prin care judecatorul respinge, in timpul urmaririi penale: revocarea inlocuirea incetarea de drept a masurii preventive. persoanele care pot face recurs → invinuitul inculpatul procurorul persoanele care participa obligatoriu la recurs → invinuitul sau inculpatul arestat → va fi adus in fata instantei de recurs si va fi ascultat in prezenta aparatorului sau aparatorul invinuitului sau inculpatului → recursul va fi examinat in lipsa acestuia, dar numai in prezenta aparatorului sau, caruia i se da cuvantul pentru a pune concluzii in cazul in care : invinuitul sau inculpatul se afla internat in spital si, din cauza starii sanatatii, nu poate fi adus in fata judecatorului din cauza de forta majora sau stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibila procurorul termenul de recurs → 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti 24 de ore de la comunicare, pentru cei lipsa termenul in care se judeca recursul → 48 de ore → in cazul arestarii invinuitului 3 zile → in cazul arestarii inculpatului. procedura judecarii recursului : dosarul este inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore instanta se pronunta in aceeasi zi, prin incheiere dosarul cauzei se restituie organului de UP in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului. nu este suspensiv de executare recursul declarat impotriva incheierilor prin care → s-a dispus luarea masurii preventive s-a constatat incetarea de drept a arestarii preventive

4. Recursul impotriva incheierii pronuntate de instanta de judecata in cursul judecatii privind masurile preventive (art. 141) 1. calea de atac = recursul declarat la instanta superioara 2. incheieri care pot fi atacate separate cu recurs → incheieri date in prima instanta si in apel, prin care s-a dispus :

33

a) b) c) d) e) 3. a) b) c) 4. a) b) 5. a) b) 6. 7. a) b) 8. c) d) e)

luarea unei masuri preventive revocarea inlocuirea incetarea de drept a masurii preventive mentinerea arestarii preventive nu sunt supuse niciunei cai de atac incheierile prin care prima instanta sau instanta de apel respinge cererea de: revocarea inlocuirea incetarea de drept a masurii preventive. persoanele care pot face recurs → procurorul inculpatul termenul in care se introduce recursul → 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti 24 de ore de la comunicare, pentru cei lipsa termenul in care se judeca recursul → 3 zile procedura judecarii recursului → dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore instanta de recurs va restitui dosarul primei instante in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului nu este suspensiv de executare recursul declarat impotriva incheierilor prin care → s-a dispus luarea masurii preventive s-a dispus mentinerea masurii preventive s-a constatat incetarea de drept a arestarii preventive

• Retinerea 1. Conditiile retinerii (p.118,Neagu) 1. Masura retinerii poate fi luata de procuror ori de organul de cercetare penala fata de invinuit sau 2. 3. 4. 5. a)

b) c)

inculpat, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, daca sunt probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala (art.143,alin.1) Organul de cercetare penala este obligat sa incunostinteze, de indata, pe procuror cu privire la luarea masurii retinerii. pentru fapta savarsita, legea penala sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii → conditia este indeplinita si in cazul in care legea prevede pedeapsa inchisorii alternative cu pedeapsa amenzii ascultarea invinuitului sau inculpatului in prezenta aparatorului Masura retinerii se ia in cazurile prevazute in art. 148, precum si in caz de infractiune flagranta, oricare ar fi limitele de pedeapsa prevazute de lege: inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei; a1) inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile . … care ii revin pe durata acestor masuri exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba; exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni;

34

Curs Procedura Penala - Teorie d) inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune; e) exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta;

f) inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica

2. Durata retinerii (art. 144) 1. cel mult 24 de ore, din care se scade timpul cat persoana a fost privata de libertate ca urmare a 2. 3. 4. • • 5.

masurii administrative a conducerii la sediul politiei termenul de 24 de ore se calculeaza de la ora emiterii ordonantei, in situatia in care retinerea se dispune dupa audierea invinuitului citat de catre organul de urmarire penala in ordonanta prin care s-a dispus retinerea trebuie sa se mentioneze ziua si ora la care retinerea a inceput, iar in ordonanta de punere in libertate, ziua si ora la care retinerea a incetat daca organul de cercetare penala considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive → inainteaza procurorului un referat motivat cu propunerea de arestare preventiva in primele 10 ore de la retinerea invinuitului cand masura retinerii este luata de procuror, daca acesta considera ca este necesar a se lua masura arestarii preventive, procedeaza, in termen de 10 ore de la luarea masurii retinerii, potrivit art. 146.

• Obligarea de a nu parasi localitatea (tara) 1. Conditiile obligarii de a nu parasi localitatea → art.143 alin.1 1. sa existe probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala 2. pentru fapta savarsita, legea penala sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii → conditia este indeplinita si in cazul in care legea prevede pedeapsa inchisorii alternative cu pedeapsa amenzii 3. ascultarea invinuitului sau inculpatului in prezenta aparatorului

2. Continutul masurii (art.145,CPP) 1. masura consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de a nu parasi localitatea in care locuieste, fara incuviintarea organului care a dispus aceasta masura

2. pe durata masurii, invinuitul sau inculpatul este obligat sa respecte urmatoarele obligatii: a) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate ori este chemat;

b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de organul judiciar care a dispus c) d) 3. a) b) c) d)

masura, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat; sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura; sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme. pe durata masurii organul judiciar poate sa impuna invinuitului sau inculpatlui respectarea uneia sau mai multora dintre urmatoarele obligatii: sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite; sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de organul judiciar, si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect; sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite;

35

e) sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate; f) sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta 4. in cuprinsul ordonantei sau incheierii se atrage atentia invinuitului sau inculpatului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor impuse de organul judiciar, se poate lua fata de acesta masura arestarii preventive → in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii aplicate sau a obligatiilor, masura va fi inlocuita cu masura arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege. 5. organul de politie desemnat de organul judiciar care a dispus masura verifica periodic respectarea masurii si a obligatiilor de catre invinuit sau inculpat, iar in cazul in care constata incalcari ale acestora, sesizeaza de indata procurorul, in cursul urmaririi penale, sau instanta, in cursul judecatii." 6. durata MP in cursul urmaririi penale → a) nu poate depasi 30 de zile, afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii b) poate fi prelungita in cursul urmaririi penale, in caz de necesitate si numai motivat c) prelungirea se dispune de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala d) fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile. e) durata maxima a masurii prevazute este de un an f) in mod exceptional, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare, durata maxima este de 2 ani. 7. OBS → în timpul judecăţii, măsura preventivă privind obligarea de a nu părăsi ţara nu este condiţionată de respectarea unui termen, ci durează pe tot parcursul judecăţii, dacă nu a intervenit o cauză de revocare sau înlocuire (ICCJ, decizie din 2008) 8. o copie dupa ordonanta sau incheierea prin care s-a dispus masura se comunica, in aceeasi zi, invinuitului sau inculpatului, sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste acesta, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontiera, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor impuse de organul judiciar 9. organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata masurii. 10. Copia ordonantei procurorului sau, dupa caz, a incheierii judecatorului ori a instantei de judecata se comunica, in aceeasi zi, invinuitului sau inculpatului, sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste acesta, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontiera, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor care ii revin. Organele in drept refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata masurii.

3. Conditiile obligarii de a nu parasi tara 1. sa existe probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala 2. pentru fapta savarsita, legea penala sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii → conditia este indeplinita si in cazul in care legea prevede pedeapsa inchisorii alternative cu pedeapsa amenzii 3. ascultarea invinuitului sau inculpatului in prezenta aparatorului 4. Continutul masurii → masura obligarii de a nu parasi tara consta in indatorirea impusa invinuitului sau inculpatului de procuror sau de judecator, in cursul urmaririi penale, ori de instanta de judecata, in cursul judecatii, de a nu parasi tara fara incuviintarea organului care a dispus aceasta masura. OBS → in faza judecăţii, instanţa de judecată dispune luarea măsurii privind obligarea de a nu părăsi ţara, iar nu prelungirea acestei măsuri, chiar dacă măsura a fost luată şi prelungită în cursul urmăririi penale.

36

Curs Procedura Penala - Teorie

• Arestarea preventiva 1. Conditiile arestarii preventive a invinuitului (p.121,Neagu)→ idem si pentru inculpat 1. sa existe probe sau indicii temeinice ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala 2. pentru fapta savarsita, legea penala sa prevada pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa 3. a)

b) c) d) e) f) 4. a) b) c) d)

5. 1. a) b) • • 2. a) b)

inchisorii → in cazul in care legea prevede pedeapsa inchisorii alternative cu pedeapsa amenzii, masura nu se mai poate dispune sa existe unul din cazurile prevazute la art 148,Cproc.pen → inculpatul a fugit ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, ori exista date ca va incerca sa fuga sau sa se sustraga in orice mod de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei; a1) inculpatul a incalcat, cu rea-credinta, masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara ori obligatiile . ……care ii revin pe durata acestor masuri exista date ca inculpatul incearca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului prin influentarea unei parti, a unui martor sau expert, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de proba; exista date ca inculpatul pregateste savarsirea unei noi infractiuni; inculpatul a savarsit cu intentie o noua infractiune; exista date ca inculpatul exercita presiuni asupra persoanei vatamate sau ca incearca o intelegere frauduloasa cu aceasta; inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea sa in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica. inainte de a se dispune masura sa se procedeze la ascultarea invinuitului in prezenta aparatorului → Se va dispune arestarea preventiva in lipsa invinuitului in urmatoarele cazuri : invinuitul nu poate fi adus in fata judecatorului din cauze care tin de : de sanatate, de forta majora, starea de necessitate invinuitul este disparut invinuitul se afla in strainatate invinuitul se sustrage de la urmarirea penala sa fie necesara privarea de libertate a invinuitului in interesul procesului penal 2. Modalitatile arestarii preventive (p.120, Neagu) arestarea preventiva a invinuitului → arestarea invinuitului in faza urmaririi penale arestarea invinuitului in faza de judecata : in cazul infractiunilor de audienta in cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane arestarea preventiva a inculpatului → arestarea inculpatului in faza urmaririi penale arestarea inculpatului in faza de judecata P.122,Neagu → Daca in cauza sunt mai multi invinuiti, arestarea acestora se dispune prin aceeasi incheiere, dar in vederea executarii masurii se vor emite mandate de arestare pentru fiecare invinuit in parte

Arestarea invinuitului in cursul urmaririi penale (art.146) 1. propunerea de arestare preventiva → procurorul → a) din oficiu

37

b) la sesizarea organului de cercetare penala 2. instanta competenta sa judece propunerea de arestare preventiva → dosarul, impreuna cu

a) b) • • • 3. a) b) • • 4. a) b) c) • • • •

d) 5. a) • • b) 6.

1.

propunerea de luare a masurii arestarii preventive intocmita de procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala, se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la : instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla : locul de detinere locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. fixarea zilei si orei la care se solutioneaza propunerea de arestare preventive → termen limita → pana la expirarea celor 24 de ore de retineredaca invinuitul este retinut. ziua si ora se comunica : aparatorului ales sau numit din oficiu procurorului → este obligat sa asigure prezenta in fata judecatorului a invinuitului retinut. procedura judecarii propunerii de arestare preventive → propunerea de arestare preventiva se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii. invinuitul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator propunerea de arestare va fi examinata in lipsa inculpatului, in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a formula concluzii in cazul in care : inculpatul aflat in stare de retinere sau arestat nu poate fi adus in fata judecatorului din cauze care tin de : starea de sanatate, forta majora, stare de necessitate inculpatul este disparut inculpatul se afla in strainatate inculpatul se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata participarea procurorului este obligatorie. solutia → admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata. daca admite propunerea de arestare preventiva : arestarea preventiva a invinuitului → o durata ce nu poate depasi 10 zile. judecatorul emite, de urgenta, mandatul de arestare a invinuitului. daca respinge propunerea de arestare preventiva, judecatorul poate dispune masura obligarii de a nu parasi localitatea sau aceea de a nu parasi tara. calea de atac impotriva incheierii judecatorului → recurs in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. Arestarea invinuitului la instanta de judecata (art.147) → Instanta de judecata poate dispune arestarea invinuitului: i.in cazul infractiunilor de audienta ii.in cazul extinderii procesului penal cu privire la alte persoane Cand s-a dispus arestarea, presedintele completului de judecata emite mandatul de arestare a invinuitului. Invinuitul arestat este trimis de indata procurorului impreuna cu mandatul de arestare.

Arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale (art. 149, 1491) 1. a) b) 2.

propunerea de arestare preventiva → procurorul → din oficiu la sesizarea organului de cercetare penala instanta competenta sa judece propunerea de arestare preventiva → dosarul, impreuna cu

38

Curs Procedura Penala - Teorie

a) b) • • • 3. a) • • b) • • 4. a) b) c) d) e) f) g)

h) 5. a)

b) c) 6. 7. 8. a) b)

propunerea de luare a masurii arestarii preventive intocmita de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala se prezinta presedintelui ori judecatorului delegat de acesta de la : instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla → locul de detinere locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala. fixarea zilei si orei judecarii propunerii → termen limita → pana la expirarea mandatului de arestare preventiva a invinuitului devenit inculpat pana la expirarea celor 24 de ore de retinere daca acesta este retinut. ziua si ora se comunica : aparatorului ales sau numit din oficiu procurorului → este oigat sa asigure prezenta in fata judecatorului a inculpatului arestat sau retinut. procedura judecarii propunerii → se solutioneaza in camera de consiliu de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii. inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator. propunerea de arestare va fi examinata in lipsa inculpatului, dar neaparat in prezenta aparatorului, caruia i se da cuvantul pentru a formula concluzii in cazul in care : inculpatul aflat in stare de retinere sau arestat nu poate fi adus in fata judecatorului din cauze care tin de : starea de sanatate, forta majora, stare de necessitate inculpatul este disparut inculpatul se afla in strainatate inculpatul se sustrage de la urmarirea penala sau de la judecata participarea procurorului este obligatorie. Solutia → admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata. daca admite propunerea de arestare preventive : a. arestarea preventiva a inculpatului → o durata care nu poate depasi 30 de zile. b. arestarea nu poate fi dispusa decat pentru zilele care au ramas dupa scaderea din 30 de zile a perioadei in care acesta a fost anterior retinut sau arestat. c. judecatorul emite, de urgenta, mandatul de arestare a invinuitului. cand mandatul de arestare a fost emis dupa ascultarea inculpatului, judecatorul care a emis mandatul inmaneaza un exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un alt exemplar il trimite organului de politie pentru a fi predat la locul de detinere o data cu arestatul. arestarea preventiva a inculpatului se dispune inainte de expirarea duratei arestarii invinuitului. calea de atac impotriva incheierii judecatorului → recurs, in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si in cazul in care procurorul pune in miscare actiunea penala inainte de expirarea duratei mandatului de arestare a invinuitului. Mandatul de arestare a invinuitului inceteaza la data emiterii mandatului de arestare a inculpatului. durata arestarii inculpatului in cursul urmaririi penale → nu poate depasi 30 de zile, afara de cazul cand ea este prelungita in conditiile legii. Termenul de 30 de zile curge de la : data emiterii mandatului → cand arestarea a fost dispusa dupa ascultarea inculpatului data punerii in executare a mandatului de arestare → cand arestarea a fost dispusa in lipsa inculpatului

Arestarea inculpatului in cursul judecatii (art.160a) 39

1. Arestarea preventiva a inculpatului poate fi dispusa in cursul judecatii, prin incheiere motivata, 2. a) b) c) d)

daca sunt intrunite conditiile prevazute in art. 143 si exista vreunul dintre cazurile prevazute de art. 148. calea de atac → recurs termenul de recurs → 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore recursul se judeca in 3 zile daca s-a dispus arestarea, recursul nu este suspensiv de executare.

3. Verificari privind arestarea inculpatului in cursul judecatii (art. 160b ) 1. In cursul judecatii, instanta verifica periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, legalitatea si 2. a) • • • b) • • 3.

temeinicia arestarii preventive → prin incheiere motivata. solutia data in urma verificarii : revocarea arestarii preventive si punerea de indata in libertate a inculpatului daca instanta constata ca: arestarea preventiva este nelegala temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate mentinerea arestarii preventive daca instanta constata ca : temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate calea de atac → recurs → idem prevederile art. 160 aalin. 2

4. Prelungirea arestarii preventive → prelungirea arestarii inculpatului in cursul urmaririi penale (art. 155, 156) 1. a) b) 2.

3. 4. 5. a) b) • • • c)

in cursul UP, arestarea inculpatului poate fi prelungita, motivat, daca : temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate. propunerea de prelungire a arestarii preventive → procurorul care efectueaza UP sau supravegheaza UP. In cazul in care procurorul supravegheaza urmarirea penala, organul de cercetare penala il va sesiza motivat pe procuror, in vederea formularii propunerii de prelungire, cu cel putin 8 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive. termenul depunerii dosarului la instanta competenta → cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive. daca in aceeasi cauza se gasesc mai multi inculpati arestati pentru care durata arestarii preventive expira la date diferite, procurorul care sesizeaza instanta pentru unul dintre inculpati va sesiza, totodata, instanta si cu privire la ceilalti inculpati. instanta competenta → instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla → locul de detinere locul unde s-a constatat savarsirea faptei prevazute de legea penala sediul parchetului din care face parte procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala daca arestarea a fost dispusa de o instanta inferioara celei competente sa acorde prelungirea, propunerea se inainteaza instantei competente

5. Procedura prelungirii arestarii dispuse in cursul UP (art. 159) 1. procedura solutionarii propunerii de prelungire a arestarii → a) se solutioneaza in camera de consiliu, de un singur judecator, indiferent de natura infractiunii. 40

Curs Procedura Penala - Teorie b) inculpatul este adus in fata judecatorului si va fi asistat de aparator c) propunerea va fi examinata in lipsa inculpatului, dar numai in prezenta aparatorului, caruia i se

d) 2. 3. 4. 5. a) b) c) d) 6. 7. 8.

da cuvantul pentru a pune concluzii in cazul in care inculpatul arestat se afla internat in spital si din cauza starii sanatatii nu poate fi adus in fata judecatorului, deplasarea sa nu este posibila din cauza de forta majora sau stare de necesitate participarea procurorului este obligatorie. termenul de solutionare a propunerii → in termen de 24 de ore de la primirea dosarului judecatorul comunica incheierea celor lipsa de la judecata in termen de 24 de ore. termenul cu care se poate prelungi arestarea → prelungirea nu va putea depasi 30 de zile. calea de atac impotriva incheierii prin care s-a hotarat asupra prelungirii arestarii → recurs introdus de procuror sau de inculpat in termen de 24 de ore de la pronuntare, pentru cei prezenti, sau de la comunicare, pentru cei lipsa. se solutioneaza inainte de expirarea duratei arestarii preventive dispuse anterior incheierii atacate daca s-a dispus prelungirea arestarii preventive, recursul nu este suspensiv de executare. Masura dispusa de judecator se comunica administratiei locului de detinere, care este obligata sa o aduca la cunostinta inculpatului. Daca incheierea judecatorului de la prima instanta nu este atacata cu recurs, instanta este obligata sa restituie dosarul organului de urmarire penala in termen de 24 de ore de la expirarea termenului de recurs Judecatorul poate acorda si alte prelungiri, fiecare neputand depasi 30 de zile. Durata totala a arestarii preventive in cursul urmaririi penale nu poate depasi un termen rezonabil, si nu mai mult de 180 de zile.

6. Mandatul de arestare preventiva → Continutul mandatului de arestare (art.151) 1. Dupa intocmirea hotararii prin care s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului, se emite de a) b) 2. 3. 4.

indata mandatul de arestare preventive, dupa caz, de catre : judecatorul de la prima instanta presedintele completului de la instanta de recurs. Daca prin aceeasi hotarare s-a dispus arestarea mai multor inculpati, se emite mandat de arestare separat pentru fiecare dintre ei. Cand o cauza este trecuta pentru continuarea urmaririi penale de la un organ de urmarire la altul, mandatul de arestare emis anterior ramane valabil. In mandatul de arestare trebuie sa se arate: a) instanta care a dispus luarea masurii arestarii inculpatului; b) data si locul emiterii; c) numele, prenumele si calitatea persoanei care a emis mandatul de arestare; d) datele privitoare la persoana inculpatului, prevazute in art. 70, si codul numeric personal; e) aratarea faptei ce formeaza obiectul inculparii si denumirea infractiunii; f) incadrarea juridica a faptei si pedeapsa prevazuta de lege; g) temeiurile concrete care determina arestarea; h) ordinul de a fi arestat inculpatul; i) indicarea locului unde urmeaza a fi detinut cel arestat; j) semnatura judecatorului.

7. Mandatul de arestare preventiva → Executarea mandatului de arestare (art.152) 1. daca mandatul a fost emis dupa ascultarea inculpatului, judecatorul inmaneaza un exemplar al mandatului persoanei arestate, iar un alt exemplar il trimite organului de politie pentru a fi predat la locul de detinere o data cu arestatul.

41

2. daca masura arestarii a fost dispusa in lipsa inculpatului, mandatul emis se inainteaza in dublu exemplar organului de politie, pentru executare.

a) daca persoana aratata in mandate este gasita → organul de politie procedeaza la arestarea acesteia, ii preda un exemplar al mandatului si o conduce in fata organului judiciar care a emis mandatul b) daca persoana mentionata in mandat nu a fost gasita → organul de politie incheie un procesverbal prin care constata aceasta si instiinteaza organul judiciar care a emis mandatul, precum si organele competente pentru darea in urmarire si in consemn la punctele de trecere a frontierei 3. In vederea executarii mandatului de arestare preventiva, organul de politie poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia. 4. Judecatorul procedeaza la ascultarea inculpatului, iar daca acesta ridica obiectii care necesita o rezolvare urgenta, fixeaza de indata termen de judecata.

•

Regimul special pentru minori in cazul retinerii si arestarii preventive 1. stabilirea varstei → la stabilirea dispozitiilor aplicabile cu privire la masura retinerii si arestarii preventive se are in vedere varsta invinuitului sau inculpatului de la data la care se dispune asupra luarii, prelungirii sau mentinerii masurii preventive (art. 160 e ).

2. Drepturile proprii si regimul special pentru minori (art. 160 f ) 1. Atunci cand se dispune retinerea sau arestarea preventiva a unui invinuit ori inculpat minor se incunostiinteaza despre masura luata → parintii, tutorele, persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul, alte persoane pe care le desemneaza acesta, iar in caz de arestare, si serviciul de reintegrare sociala a infractorilor si de supraveghere a executarii sanctiunilor neprivative de libertate de pe langa instanta careia i-ar reveni sa judece in prima instanta cauza, consemnandu-se aceasta intr-un proces-verbal. 2. incunostintarea se face : a) imediat, in cazul retinerii b) in termen de 24 de ore, in cazul arestarii

3. Retinerea minorului intre 14 si 16 ani (art. 160 g) 1. minorul in privinta caruia se poate dispune retinerea : a) minorul mai mare de 16 ani b) in mod cu totul exceptional → minorul intre 14 si 16 ani care raspunde penal → conditia → exista date certe ca a comis o infractiune pedepsita de lege cu detentiunea pe viata sau inchisoare de 10 ani ori mai mare 2. durata retinerii → a) nu poate depasi 10 ore b) poate fi prelungita de procuror, prin ordonanta motivate → pentru o durata de cel mult 10 ore.

4. Arestarea preventiva a minorului intre (art. 160 h) 1. minorul intre 14 si 16 ani : a) conditiile arestarii preventive : • pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta de care este invinuit este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare • si o alta masura preventiva nu este suficienta. b) durata arestarii inculpatului minor in cursul urmaririi penale → • este de cel mult 15 zile

42

Curs Procedura Penala - Teorie • • c) • •

3. 4. a) b)

prelungirea acestei masuri in cursul urmaririi penale nu poate fi dispusa decat in mod exceptional fiecare prelungire nu poate depasi 15 zile. durata totala a arestarii inculpatului minor in cursul urmaririi penale → REGULA → nu poate sa depaseasca un termen rezonabil si nu mai mult de 60 de zile EXCEPTIA → poate fi prelungita pana la 180 de zile, cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 20 de ani sau mai mare prelungirea acestei masuri in cursul urmaririi penale sau mentinerea ei in cursul judecatii nu poate fi dispusa decat in mod exceptional. Arestarea preventiva a minorului in cursul urmaririi penale. minorul mai mare de 16 ani : durata arestarii inculpatului minor in cursul urmaririi penale → este de cel mult 20 de zile poate fi prelungita fiecare prelungire nu poate depasi 20 de zile.. durata totala a arestarii inculpatului minor in cursul urmaririi penale → REGULA → nu poate sa depaseasca un termen rezonabil si nu mai mult de 90 de zile EXCEPTIA → poate fi prelungita pana la 180 de zile cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea de 10 ani ori mai mare Durata arestarii invinuitului minor este de cel mult 3 zile. in timpul judecatii → verificarea legalitatii si temeiniciei arestarii preventive a inculpatului minor → minorul mai mare de 16 ani → nu mai tarziu de 40 de zile minorul intre 14 si 16 ani → nu mai tarziu de 30 de zile

•

Liberarea provizorie sub control judiciar si pe cautiune

d) 2. a) • • • b) • •

1. Trasaturi caracteristice liberarii provizorii (p.126,Neagu) a) b) c) d)

caracter accesoriu fata de masura arestarii preventive a invinuitului sau inculpatului caracter provizoriu → poate fi revocata caracter facultativ → acordarea ei este lasata la aprecierea instantei este un beneficiu recunoscut de lege invinuitului sau inculpatului care executa o arestare legala in executare e) caracter subiectiv → in considerarea persoanei invinuitului sau inculpatului f) este o garantie → presupune indeplinirea unor conditii

2. Conditiile liberarii provizorii (art. 160 2) 1. a) b) 2. a) • • b) 3. a)

conditiile liberarii sub control judiciar → infractiunea savarsita sa fie : o infractiune din culpa o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 18 ani. conditiile liberarii pe cautiune → infractiunea savarsita sa fie : infractiunea savarsita sa fie : o infractiune din culpa o infractiune intentionata pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii ce nu depaseste 18 ani. s-a depus cautiunea cazuri in care liberarea provizorie nu se acorda → exista date din care rezulta necesitatea de a-l impiedica pe invinuit sau inculpat sa savarseasca alte infractiuni b) exista date din care rezulta ca invinuitul sau inculpatul va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului prin c) influentarea unor parti, martori sau experti

43

d) alterarea ori distrugerea mijloacelor de proba prin alte asemenea fapte.

3. Obligatiile invinuitului sau inculpatului pe timpul liberarii provizorii (art. 160 2) 1. invinuitul sau inculpatul este obligat sa respecte urmatoarele obligatii: a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta; b) sa se prezinte la organul de urmarire penala sau, dupa caz, la instanta de judecata ori de cate c) d) e) 2. a) b) c) d) e) f) 3.

ori este chemat; sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanta, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat; sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus masura; sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme invinuitul sau inculpatul poate fi obligat sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii: sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite; sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna cu care a comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de instanta, si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect; sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite; sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate; sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta. In cuprinsul incheierii sunt mentionate expres obligatiile pe care invinuitul sau inculpatul trebuie sa le respecte si se atrage atentia acestuia ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a obligatiilor care ii revin, se va lua fata de acesta masura arestarii preventive

4. Organele judiciare competente (art. 160 2a,b,3) 1. a) b) 2. a) b) c) 3.

organul care dispune LP → instanta de judecata : in cursul UP in cursul judecatii organele care efectueaza controlul respectarii obligatiilor → judecatorul delegate cu executarea procurorul organul de politie modificarea sau ridicarea controlului judiciar, in tot sau in parte → instanta de judecata

5. Cautiunea (art. 160 5) 1. garanteaza respectarea de catre invinuit sau inculpat a obligatiilor care ii revin in timpul liberarii provizorii

2. cuantumul cautiunii este de cel putin 1000 lei (RON) 3. consemnarea cautiunii se face pe numele invinuitului sau inculpatului si la dispozitia instantei a) b) 4. a) b) c)

care a stabilit cuantumul cautiunii, intr-una din urmatpoarele forme : depunerea sumei de bani stabilita de catre instanta constituirea unei garantii reale imobiliare la dispozitia instantei care a stabilit cautiunea cazuri in care se restituie cautiunea → se revoca liberarea provizorie din cauza ca se descopera fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie si care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului (art. 16010 alin. 1 lit. b) instanta constata ca nu mai exista temeiurile care au justificat masura arestarii preventive se dispune SUP, IUP, achitarea sau incetarea procesului penal

44

Curs Procedura Penala - Teorie d) • • • • e) f) • • 5. a) b) 6. 7. a) b) • • •

se pronunta una dintre urmatoarele pedepse : amenda inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii inchisoare cu suspendarea executarii sub supraveghere inchisoare cu executarea la locul de munca; se dispune condamnarea la pedeapsa inchisorii. cererea de liberare provizorie a fost respinsa potrivit art. 160 8a alin. 6. → instanta respinge cererea pentru ca : este neintemeiata a fost facuta de catre o alta persoana si nu a fost insusita de invinuit sau de inculpat cazul in care nu se restituie cautiunea → 2 conditii cumulative → s-a dispus : condamnarea la pedeapsa inchisorii (lit.e) revocarea liberarii provizorii potrivit art. 16010 alin. 1 lit. b cazuri de incetare a liberarii provizorii → cazurile prevazute la lit. b) - e) cazuri de revocare a liberarii provizorii → art. 16010 se descopera fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute la data admiterii cererii de liberare provizorie si care justifica arestarea invinuitului sau inculpatului invinuitul sau inculpatul nu respecta, cu rea-credinta, obligatiile ce-i revin incearca sa zadarniceasca aflarea adevarului savarseste din nou, cu intentie, o infractiune pentru care este urmarit sau judecat.

6. Cererea de liberare provizorie (art. 160 6)

1. persoanele care pot formula cererea de liberare provizorie → legea le considera titulare ale a) b) c) d) 2. 3. a) b) c) 4. a) b) 5. a) b) c) 6.

cererii: invinuit sau inculpat sotul invinuitului sau inculpatului rudele apropiate ale invinuitului sau inculpatului aparatorul invinuitului sau inculpatului, in numele oricareia dintre persoanele de mai sus Cand cererea este facuta de o alta persoana decat invinuitul sau inculpatul, instanta il intreaba pe invinuit sau pe inculpat daca isi insuseste cererea, iar declaratia acestuia se consemneaza pe cerere Cererea trebuie sa cuprinda : numele, prenumele, domiciliul si calitatea persoanei care o face mentiunea cunoasterii dispozitiilor legii privitoare la cazurile de revocare a liberarii provizorii. in cazul liberarii provizorii pe cautiune → obligatia depunerii cautiunii si mentiunea cunoasterii dispozitiilor legii privind cazurile de nerestituire a cautiunii. instanta competenta cu solutionarea cererii → in cursul urmaririi penale → instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond in cursul judecatii → instanta sesizata cu judecarea cauzei. Organul la care se depune cererea → la organul de cercetare penala la procuror la administratia locului de detinere cererea se inainteaza, in termen de 24 de ore, instantei competente.

7. Solutionarea cererii de liberare provizorie (art. 160 8a) 1. Solutionarea cererii se face dupa ascultarea invinuitului sau a inculpatului, a concluziilor aparatorului, precum si ale procurorului.

45

2. a) b) c)

daca instanta admite cererea : dispune punerea in libertate provizorie a invinuitului sau inculpatului stabileste si obligatiile ce urmeaza a fi respectate de invinuit sau inculpate trimite o copie dupa dispozitivul incheierii ramase definitive (un extras al acesteia) catre administratia locului de detinere si organul de politie in a carui raza teritoriala locuieste invinuitul sau inculpatul d) incunostiinteaza persoanele interesate 3. Administratia locului de detinere este obligata sa ia masuri pentru punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului.

8. Recursul impotriva incheierii privind liberarea provizorie (art. 160 9) 1. a) b) c) 2. a) b) 3. a) b) 4. a) b) 5. 6. 7. 8. 9.

incheierile supuse recursului → incheierea prin care s-a admis cererea de liberare provizorie incheierea prin care s-a respins cererea de liberare provizorie incheierea prin care s-a modificat sau s-a ridicat controlul judiciar persoanele care pot declara recurs → invinuitul sau inculpatul procurorul persoanele care participa : invinuitul sau inculpatul este adus la judecarea recursului. procurorul → obligatoriu. termenul de recurs → 24 de ore → de la pronuntare, pentru cei prezenti de la comunicare, pentru cei lipsa. termenul in care se solutioneaza recursul → recursul se judeca in termen de doua zile. Dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore. Instanta se pronunta in aceeasi zi asupra admiterii sau respingerii recursului. daca s-a respins cererea de liberare provizorie, recursul nu este suspensiv de executare. Dosarul se restituie in termen de 24 de ore de la solutionarea recursului.

9. Revocarea liberarii provizorii (art. 160 10) 1. se dispune de instanta, prin incheiere, cu ascultarea invinuitului sau inculpatului asistat de 2. a) b) 3. 4.

a) b)

•

aparator. Revocarea se dispune si in lipsa invinuitului sau inculpatului, cand acesta, fara motive temeinice, nu se prezinta la chemarea facuta. daca s-a dispus revocarea → instanta dispune arestarea preventiva a invinuitului sau inculpatului emite un nou mandat de arestare. calea de atac → recurs impotriva incheierii instantei prin care s-a dispus revocarea liberarii provizorii OBS → ICCJ, decizie din 2008 → încheierea prin care instanţa de recurs dispune revocarea liberării provizorii nu poate fi atacată separat cu recurs, întrucât : daca a revocat liberarea provizorie, instanţa de recurs este obligata sa dispuna, prin aceeaşi încheiere, arestarea preventivă a inculpatului (art. 16010 alin. (3)). Incheierea prin care instanţa de recurs dispune luarea unei măsuri preventive nu poate fi atacată separat cu recurs (art. 141 alin. (1) → în care legiuitorul a statuat în mod expres că recursul poate fi exercitat numai împotriva încheierii pronunţate în primă instanţă şi în apel).

Masuri de ocrotire si masuri de siguranta 46

Curs Procedura Penala - Teorie 1. Masuri de ocrotire in caz de retinere sau de arestare preventiva (art. 161) 1. Cand masura retinerii sau a arestarii preventive a fost luata fata de un invinuit sau inculpat in a carui ocrotire se afla un minor, o persoana pusa sub interdictie, o persoana careia i s-a instituit curatela, ori o persoana care datorita varstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, trebuie sa fie instiintata autoritatea competenta in vederea luarii masurilor de ocrotire. 2. Obligatia de incunostintare revine organului judiciar care a luat masura retinerii ori a arestarii preventive.

2. Masuri de siguranta (art. 162) 1. a) b) 2. a) b) • • 3. a) b) 4. 5. 6. a) b) c) 7. a) b) c) 8. a) b) 9.

masurile de siguranta care pot fi dispuse in mod provizoriu in cursul procesului penal : obligarea la tratament medical internarea medicala instanta competenta sa dispuna aceste MS → numai de instanta de judecata → in cursul urmaririi penale, la sesizarea procurorului → pe o durata ce nu poate depasi 180 de zile in cursul judecatii → din oficiu la cererea procurorului sau a partilor instanta poate dispune cele doua MS si in cazul in care procurorul a dispus vreuna din solutiile : SUP, cu exceptia SUP in temeiul art.10,lit.a,b,c,Cproc.pen IUP in cazul in care procurorul a dispus SUP pe motiv de iresponsabilitate, iar fata de invinuit sau inculpat nu a fost luata in mod provizoriu MS a internarii medicale, aceasta MS se dispune de instanta la sesizarea procurorului (ICCJ, secizie din 2008) nu se pot dispune cele doua MS daca s-a dispus NUP imediat dupa efectuarea actelor pregatitoare procedura luarii MS → instanta → dispune luarea masurilor de siguranta numai dupa ascultarea invinuitului ori inculpatului si in prezenta aparatorului si a procurorului. ia masuri pentru aducerea la indeplinire a internarii medicale provizorii sesizeaza comisia medicala competenta sa avizeze internarea bolnavilor mintali si a toxicomanilor periculosi comisia medicala → confirma sau infirma masura pe baza de aviz medical trebuie comunicat instantei in termen de 45 de zile de la sesizarea comisiei. nerespectarea acestui termen constituie abatere judiciara si se sanctioneaza hotararea instantei de judecata prin care s-a confirmat masura internarii poate fi atacata separat cu recurs (art.162,alin.6) → recursul nu suspenda executarea. per a contrario → in cazul celorlalte hotarari prin care nu este vorba despre confirmarea masurii internarii calea de atac este apelul OBS → intrucat in Codul de Procedura Penala este prevazuta institutia incetarii masurii obligarii la tratament medical si a internarii medicale, nu mai exista institutia revocarii acestor doua masuri de siguranta.

3. Masuri asiguratorii (art. 163, 164, 168) → sechestrul 1. se instituie numai in cursul procesului in urmatoarele scopuri : a) confiscare speciala b) garantarea executarii pedepsei amenzii → MA se instituie numai asupra bunurilor invinuitului sau inculpatului

47

c) repararea pagubei produse prin infractiune → • se instituie asupra bunurilor : a. invinuitului sau inculpatului b. persoanei responsabile civilmente, pana la concurenta valorii probabile a pagubei • la cererea partii civile sau din oficiu 2. bunuri care nu pot fi sechestrate : a) bunuri care apartin unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal b) bunuri exceptate de lege 3. Luarea masurilor asiguratorii este obligatorie in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita 4. a) b) 5. a) b) c) d) 6.

a) • • •

b) • • • 7.

8. a) b) c)

de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. organele judiciare competente sa instituie masurile asiguratorii : procuror → prin ordonanta instanta de judecata → prin incheiere organele care aduc la indeplinire MA → organul de urmarire penala care a luat masura → cand MA a fost dispusa de procuror executorul judecatoresc → cand MA a fost dispusa de instanta organele proprii de executare ale unitatii pagubite → cand unitatea pagubita este una dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal → indiferent de organul care a dispus masura. secretarul parchetului → cand urmarirea penala se efectueaza de catre procuror si daca acesta dispune in acest sens competenta in judecarea caii de atac impotriva MA si a modului in care aceasta a fost adusa la indeplinire revine procurorului în cursul urmăririi penale şi, respectiv, instanţei de judecată în cursul judecăţii (ICCJ, decizie din 2009). Caile de atac se pot introduce in orice faza a procesului penal (art.168): plangerea → poate fi adresata : procurorului care a dispus masura → in cursul UP si pana la sesizarea instantei de judecata instantei de judecata → in cursul judecatii, pana la solutionarea definitiva a cauzei, cu conditia ca masura sa fi fost instituita in faza de UP instantelor civile → dupa solutionarea definitiva a cauzei recursul → daca MA a fost instituita de instanta, in faza de judecata hotararea instantei de judecata poate fi atacata separat cu recurs recursul nu suspenda executarea. in cursul urmăririi penale, plângerea împotriva măsurii asigurătorii adresată instanţei de judecată este inadmisibilă, întrucât prevederile art. 168 C. proc. pen. nu instituie o competenţă alternativă de soluţionare a plângerii, ci competenţa procurorului de soluţionare a plângerii în cursul urmăririi penale şi competenţa instanţei de judecată de soluţionare a plângerii în cursul judecăţii. După respingerea de către procurorul ierarhic superior a plângerii împotriva măsurii asigurătorii luate de procuror, în cursul urmăririi penale, nu se poate formula plângere în faţa instanţei de judecată, nici în temeiul art.168,Cproc.pen., întrucât acest text de lege stabileşte competenţa exclusivă a procurorului de a soluţiona plângerea în cursul urmăririi penale, şi nici în temeiul dispoziţiilor art. 2781 C. proc. pen., deoarece plângerea întemeiată pe aceste dispoziţii poate fi formulată numai împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată. persoanele care pot introduce calea de atac impotriva MA : invinuitul sau inculpatul partea responsabila civilmente orice alta persoana interesata

48

Curs Procedura Penala - Teorie 4. Restituirea lucrurilor si restabilirea situatiei anterioare (art. 169, 170) 1. Daca procurorul sau instanta de judecata constata ca lucrurile ridicate de la invinuit ori inculpat, sau de la orice persoana care le-a primit spre a le pastra, sunt proprietatea persoanei vatamate ori au fost luate pe nedrept din posesia sau detinerea sa, dispune restituirea acestor lucruri persoanei vatamate. Orice alta persoana care pretinde un drept asupra lucrurilor ridicate poate cere, potrivit dispozitiilor art. 168, stabilirea acestui drept si restituirea. 2. Restituirea lucrurilor ridicate are loc numai daca prin aceasta nu se stinghereste aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei si cu obligatia pentru cel caruia ii sunt restituite sa le pastreze pana la ramanerea definitiva a hotararii. 3. Procurorul sau instanta de judecata poate lua masuri de restabilire a situatiei anterioare savarsirii infractiunii, cand schimbarea acelei situatii a rezultat in mod vadit din comiterea infractiunii, iar restabilirea este posibila.

•

Acte procesuale si acte procedurale

1. actele procesuale → manifestari de vointa ale organelor judiciare si ale partilor, de care depinde desfasurarea procesului penal, pana la punerea in executare a hotararii penale definitive. Exemple : a) inceperea UP b) punerea in miscare a actiunii penale c) trimiterea in judecata d) dispozitia de citare a unor anumite personae e) luarea masurilor preventive sau a masurilor asiguratorii f) introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata g) impacarea partrilor 2. actele procedurale → mijloacele juridice prin care se aduc la indeplinire sarcinile ce decurg din actele procesuale. Exemple : a) inmanarea citatiei b) executarea unui mandate de aducere sau de arestare c) ascultarea unui martor d) cercetarea la fata locului e) efectuarea unei perchezitii 3. acte de documentare procedurala → inscrisurile in care se consemneaza indeplinirea actelor procesuale si procedurale. Exemple → rezolutia de IUP, ordonanta de SUP, rechizitoriul, incheierile instantei

•

Asistenta juridica 1. Asistenta invinuitului sau inculpatului (art. 171)

1. Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator, in tot cursul urmaririi penale si al 2. a) b) c) d) e) f) 3.

judecatii, iar organele judiciare sunt obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept. cazuri de asistenta juridica obligatorie in cursul procesului penal → cand invinuitul (inculpatul)este : minor internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ retinut sau arestat chiar in alta cauza cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical, chiar in alta cauza cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu si-ar putea face singur apararea precum si in alte cazuri prevazute de lege. cazuri de asistenta juridica obligatorie in cursul judecatii → cauzele in care legea prevede

49

a) b) 4. a) b)

c)

5. 6.

1. 2. 3. •

pentru infractiunea savarsita : pedeapsa detentiunii pe viata pedeapsa inchisorii de 5 ani sau mai mare. Cand asistenta juridica este obligatorie → daca invinuitul (inculpatul) nu si-a ales un aparator → se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu daca aparatorul ales nu se prezinta nejustificat la data stabilita pentru efectuarea unui act de urmarire penala sau la termenul de judecata fixat si nici nu asigura substituirea, pleaca sau refuza sa efectueze apararea → organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordandu-i timpul necesar pentru pregatirea apararii in cursul judecatii, dupa inceperea dezbaterilor, daca aparatorul ales lipseste, nejustificat, la termenul de judecata si nu asigura substituirea → instanta ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu care sa-l inlocuiasca, acordand un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii → delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales. in cursul UP, aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de UP, poate formula cereri si depune memorii asistenţa juridică nu este obligatorie pentru petenţi sau intimaţi, în cauzele ce au ca obiect plângeri formulate în condiţiile art. 2781 C. proc. pen., întrucât asistenţa juridică este obligatorie, în temeiul art. 171 alin.(3), pentru persoanele care au calitatea de învinuiţi sau inculpaţi. Numai în cazul în care instanta apreciază că petentul sau intimatul nu şi-ar putea face singur apărarea, instanţa dispune desemnarea unui apărător din oficiu (ICCJ, decizie din 2009). 2. Asistenta celorlalte parti (art. 173) → partea vatamata, p. civila, p. responsabila civilmente aparatorul acestor parti are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala care implica audierea sau prezenta partii respective. in cursul judecatii, aparatorul exercita drepturile partii pe care o asista. daca organul judiciar apreciaza ca aceste parti nu si-ar putea face singure apararea, dispune luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator, din oficiu sau la cerere

Reprezentarea juridica 1. Reprezentarea conventionala

1. in faza de UP → toate partile pot fi reprezentate. Numai cu privire la reprezentarea invinuitului sau inculpatului se impun anumite distinctii : a) reprezentarea lui nu este posibila in cazul actelor cu caracter personal → ex ascultarea, confruntarea. b) in anumite cazuri poate fi reprezentat numai pe baza unui mandat special – de ex, retragerea plangerii prealabile poate fi facuta de reprezentant numai pe baza unui mandat special c) poate fi reprezentat la ridicarea de obiecte sau inscrisuri, atunci cand acestea se ridica de la invinuit sau inculpat, la perchezitia domiciliara, daca aceasta se efectueaza la domiciliul lui. 2. in faza de judecata → toate partile pot fi reprezentate a) EXCEPTIE → cazurile in care prezenta invinuitului sau inculpatului este obligatorie. Ex → prezenta si aducerea inculpatului sunt obligatorii cand se afla in stare de detinere. b) in toate cazurile cand legea permite reprezentarea inculpatului, instanta de judecata are dreptul, cand gaseste necesara prezenta acestuia, sa dispuna aducerea lui ( art.174, alin.2 ) 3. Reprezentarea legala ( necesara )

•

Citarea 50

Curs Procedura Penala - Teorie 1. Citarea → act procesual si act procedural 1. dispozitia de citare = act procesual, citatia insotita de procedura de instiintare a persoanei citate = act procedural

2. modul de citare (art.175) → chemarea unei persoane in fata organului de urmarire penala sau a a) b) 3. a) • • b) • •

4.

instantei de judecata se face prin citatie scrisa nota telefonica sau telegrafica. citarea si incunostintarea nu se confunda (p.146, Neagu). incunostintarea → exemple → incunostiintarea despre efectuarea unei cercetari la fata locului in faza de UP, incunostintarea despre introducerea si termenul fixat pentru solutionarea unei cereri de stramutare neprezentarea in cazul incunostintarii nu este sanctionata de lege citarea → neprezentarea in cazul citarii este sanctionata de lege cu : aducerea silita amenda Citatiile se inmaneaza de agenti anume insarcinati cu indeplinirea acestei atributii sau prin mijlocirea serviciului postal.

2. Locul de citare (art. 177) → 1. a) b) • • c) d) • • e) f) g) h) • • 2. a) • •

b)

citarea invinuitului sau inculpatului persoana fizica, care locuieste in tara → la adresa unde locuieste efectiv la adresa locului sau de munca → daca nu este cunoscuta adresa unde locuieste procedura se indeplineste prin prin serviciul de personal al unitatii la care lucreaza la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea → daca nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau de munca la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza UP, daca : nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul sau inculpatul si nici locul sau de munca activitatea infractionala s-a desfasurat in mai multe locuri administratia unitatii sanitare → in cazul bolnavilor aflati in spital sau intr-o casa de sanatate administratia locului de detinere → in cazul detinutilor unitatea militara din care fac parte, prin comandantul acesteia → in cazul militarilor la sediul ales → daca in cursul procesului penal invinuitul sau inculpatul a dat declaratie prin care a indicat un alt loc pentru a fi citat, el este citat la locul indicat. In caz de schimbare a adresei indicate, este citat la noua adresa, daca : a incunostintat organul de urmarire penala ori instanta de judecata despre schimbarea intervenita organul judiciar apreciaza pe baza datelor obtinute (art.180) ca s-a produs schimbarea adresei. citarea invinuitului sau inculpatului care locuieste in strainatate → citarea se face : potrivit normelor de drept international penal aplicabile in relatia cu statul solicitat prin scrisoare recomandata → in absenta unei asemenea norme sau in cazul in care instrumentul juridic international aplicabil permite acest mod de citare. Avizul de primire a scrisorii recomandate, semnat de destinatar sau refuzul de primire a acesteia tine loc de dovada a indeplinirii procedurii de citare la stabilirea termenului pentru infatisarea invinuitului sau inculpatului aflat in strainatate, se tine seama de normele internationale aplicabile in relatia cu statul pe teritoriul caruia se afla invinuitul sau inculpatul, iar in lipsa unor asemenea norme, de necesitatea ca citatia in vederea infatisarii sa fie primita cel mai tarziu cu 40 de zile inainte de ziua stabilita pentru

51

infatisare.

3. citarea persoanei juridice → a) la sediul acestora b) la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea → in cazul neidentificarii sediului.

4. citarea altor persoane decat invinuitul sau inculpatul se face potrivit dispozitiilor din prezentul articol.

3. Inmanarea citatiei (art. 178,179,180) → 1. citatia se inmaneaza personal celui citat → a) persoana citata va semna dovada de primire. b) daca persoana citata primeste citatia dar nu voieste sau nu poate sa semneze dovada de 2. a) b) • • 3. 4. a) • • • • b) • • • c) d) e) 5. a) b) 6.

primire, agentul lasa citatia celui citat si consemneaza aceasta in procesul verbal incheiat citatia se afiseaza → pe usa locuintei persoanei citate → daca persoana citata nu vrea sa primeasca citatia, agentul afiseaza citatia si incheie despre aceasta proces-verbal la sediul parchetului sau al instantei, in cazul in care se citeaza un invinuit sau inculpat care locuieste in strainatate, daca : scrisoarea recomandata prin care a fost citat nu poate fi inmanata datorita refuzului primirii ei sau din orice alt motiv statul destinatarului nu permite citarea prin posta a cetatenilor sai citatia se preda la registratura sau functionarului insarcinat cu primirea corespondentei → in cazul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal sau altei persoane juridice. inmanarea citatiei altor persoane →: daca persoana citata nu se afla acasa, agentul inmaneaza citatia sotului unei rude oricarei persoane care locuieste cu ea oricarei persoane care in mod obisnuit ii primeste corespondenta → cu exceptia minorului sub 14 ani si a unei persoane lipsite de uzul ratiunii. in lipsa acestor personae, daca persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel, agentul inmaneaza citatia: administratorului portarului celui care in mod obisnuit il inlocuieste. persoana care primeste citatia semneaza dovada de primire, iar agentul, certificand identitatea si semnatura, incheie proces-verbal. daca aceste personae nu vor sau nu pot semna dovada de primire, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei si incheie proces-verbal. in lipsa acestor persoane, agentul este obligat sa se intereseze cand poate gasi persoana citata pentru a-i inmana citatia. Cand nici pe aceasta cale nu se poate ajunge la inmanare, agentul afiseaza citatia pe usa locuintei persoanei citate, incheind proces-verbal. daca persoana citata locuieste intr-un imobil cu mai multe apartamente sau intr-un hotel si in citatie nu s-a indicat apartamentul ori camera in care locuieste : agentul este obligat sa faca investigatii pentru a afla aceasta daca investigatiile au ramas fara rezultat, agentul afiseaza citatia pe usa principala a cladirii, incheind proces-verbal si facand mentiune despre imprejurarile care au facut imposibila inmanarea citatiei. daca persoana citata si-a schimbat adresa → agentul afiseaza citatia pe usa locuintei aratate

52

Curs Procedura Penala - Teorie in citatie si se informeaza pentru aflarea noii adrese, mentionand in procesul-verbal datele obtinute.

4. Mandatul de aducere (art. 183,184) → 1. cand poate fi adusa cu mandate o persoana → a) REGULA → o persoana poate fi adusa in fata organului de urmarire penala sau a instantei de • • b) 2. a) b) 3. a) b) c) d) 4. a)

b) 5. •

judecata pe baza unui mandat de aducere, daca : a fost anterior citata, dar nu s-a prezentat ascultarea ori prezenta ei este necesara EXCEPTIA → invinuitul sau inculpatul poate fi adus cu mandat chiar inainte de a fi fost chemat prin citatie Persoana adusa cu mandat : este ascultata de indata de catre organul judiciar nu poate ramane la dispozitia organului judiciar decat pe timpul strict necesar pentru audierea ei → EXCEPTIA → cazul cand s-a dispus retinerea ori arestarea preventiva a acesteia. Mandatul de aducere se executa prin : organele politiei organele jandarmeriei organele politiei comunitare. comandantul unitatii militare sau comandantul garnizoanei → in cazul militarilor aducerea persoanei aratate in mandate → REGULA → persoana aratata in mandatul de aducere nu poate fi constransa la aceasta → daca nu poate fi adusa din motive de boala sau din orice alta cauza, cel insarcinat cu executarea mandatului constata aceasta printr-un proces-verbal, care se inainteaza de indata organului de urmarire penala ori instantei de judecata. EXCEPTIA → daca invinuitul sau inculpatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga, va fi constrans la aceasta. Executarea mandatelor de aducere privind pe militari se face prin comandantul unitatii militare sau prin comandantul garnizoanei.

Termenele

1. Modul de calcul al termenelor substantiale → p.151,Neagu T pe ore sau pe zile → sistemul pe unitati pline de timp → se iau in calculul termenului : ora sau ziua la care incepe termenul ora sau ziua la care se sfarseste termenul acest sistem se foloseste in cazurile urmatoare (art.188): luarea unei masuri preventive mentinerea unei masuri preventive revocarea masurilor preventive 2. T pe luni si pe ani → luna si anul se socotesc implinite cu o zi inainte de ziua corespunzatoare datei de la care a inceput sa curga termenul 2. Modul de calcul al termenelor procedurale → p.151,Neagu → 2 sisteme de calcul 1. REGULA → la calcularea termenelor procedurale se porneste de la ora, ziua, luna sau anul mentionat in actul care a provocat curgerea termenului, afara de cazul cand legea dispune altfel. Ex de EXCEPTIE de la aceasta regula → curgerea termenului de arestare preventive a inculpatului → a) Termenul de arestare curge de la data emiterii mandatului de arestare – cand arestarea a fost 1. a) • • b) • • •

53

dispusa dupa ascultarea inculpatului

b) Termenul curge de la prezentarea inculpatului la organul judiciar care a emis mandatul – cand 2. 3. a) b) c)

arestarea a fost dispusa in lipsa inculpatului T pe ore sau pe zile → sistemul pe unitati libere de timp → nu se socoteste ora sau ziua de la care incepe sa curga termenul si nici ora sau ziua in care acesta se implineste. T pe luni sau pe ani → sistemul calendaristic → in durata termenului intra ziua de la care termenul incepe sa curga, dar nu intra in durata termenului ziua in care se implineste: termenele expira, dupa caz, la sfarsitul zilei corespunzatoare a ultimei luni ori la sfarsitul zilei si lunii corespunzatoare din ultimul an. daca aceasta zi cade intr-o luna ce nu are zi corespunzatoare, termenul expira in ultima zi a acelei luni. cand ultima zi a unui termen cade intr-o zi nelucratoare, termenul expira la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza. OBS → Prorogarea termenelor procedurale potrivit cărora atunci când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul expiră la sfârşitul primei zile lucrătoare care urmează, nu este aplicabilă termenelor procedurale pe ore, ci numai termenelor procedurale a căror durată este fixată pe zile, luni sau ani (ICCJ, decizie din 2009).

2. Clasificarea termenelor → 1. dupa natura drepturilor si intereselor ocrotite : a) termene substantiale → intervale de timp determinate de lege pentru ocrotirea unor drepturi si interese extraprocesuale. Exemple : • termenele care privesc durata masurilor preventive • termenele aplicate in domeniul liberarii conditionate • termenele de prescriptie a raspunderii penale b) termene procedurale → intervale de timp fixate pentru a ocroti drepturi si interese ale persoanei conferite in cadrul procesului penal. Exemple : • T de apel • T de recurs • T de rezolvare de catre procuror a plangerilor indreptate impotriva masurilor si actelor de UP 2. dupa efectele pe care le produc : a) termene peremptorii (imperative) → T in interiorul carora trebuie indeplinite anumite acte, neindeplinirea lor conducand la decaderea din exercitiul dreptului respectiv. Exemple : • termenul de 10 zile pentru declararea apelului • termenul de 20 de zile in care se poate face plangere impotriva rezolutiei de NUP b) termene dilatorii → dupa implinirea lor pot fi indeplinite anumite acte. Exemplu → termenul care curge de la data pronuntarii hotararii judecatoresti si pana la ramanerea definitive a hotararii c) termene de recomandare → T inauntrul carora este recomandat a se efectua un anumit act procesual sau procedural. Exemplu → propunerea organului de cercetare penala de prelungire a arestarii preventive este avizata de procurorul care exercita supravegherea si inaintata de acesta, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive instantei competente 3. dupa unitatea de timp in care se calculeaza → termene pe ore, T pe zile, T pe luni, T pe ani 4. dupa factorul care le stabileste durata : a) termene legale → stabilite de lege b) termene judiciare → stabilite de organelle de UP sau de instanta. Exemple : • termenul de judecata fixat de instanta • data efectuarii unei expertiza • data efectuarii unei cercetari la fata locului 5. dupa modul de calcul : a) termene de succesiune → se calculeaza in sensul normal al curgerii timpului

54

Curs Procedura Penala - Teorie b) termene de regresiune → se calculeaza in sensul invers al curgerii timpului, adica de la un anumit moment inapoi. Ex. → citatia trebuie inmanata cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat 6. dupa continutul lor : a) termene minime → indica intervalul de timp cel mai mic dupa care se poate trece la efectuarea unei activitati. Exemplu → propunerea organului de cercetare penala de prelungire a arestarii preventive este avizata de procurorul care exercita supravegherea si inaintata de acesta, cu cel putin 5 zile inainte de expirarea duratei arestarii preventive instantei competente b) termene maxime → indica intervalul de timp cel mai mare in care se poate trece la efectuarea unei activitati. Exemplu → lucrarile efectuate se inainteaza organului de cercetare penala competent, in cel mult 5 zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele materiale de proba. c) termene fixe

•

Sanctiuni procedurale – nulitatea → art.197

1. Incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal atrag nulitatea 2. a) • • b) • • 3.

a) •

• • • b) •

actului, numai atunci cand s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act dupa criteriul modului de exprimare → nulitati exprese → exemple → incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta dupa materie, sesizarea instantei de judecata, publicitatea sedintelor de judecata vatamarea se prezuma → este considerata ca existenta, nu este nevoie de probe in acest sens si nu poate fi combatuta nulitati virtuale → opereaza numai in situatia dovedirii unei vatamari care nu poate fi inlaturata decat prin anularea actului exemple → invinuitului, de indata si mai inainte de prima audiere, nu i se aduce la cunostinta ca are dreptul la aparare, procesul verbal de prezentare a materialului de UP nu este semnat de catre aparatorul inculpatului dupa criteriul modului de aplicare si dupa efectele produse → nulitati absolute → nerespectarea dispozitiilor relative la : • competenta dupa materie • competenta dupa calitatea persoanei, • compunerea instantei • sesizarea instantei • publicitatea sedintei de judecata • participarea procurorului la sedinta de judecata, cand este obligatorie potrivit legii • prezenta invinuitului sau a inculpatului si asistarea acestora de catre aparator, cand sunt obligatorii, potrivit legii • efectuarea referatului de evaluare in cauzele cu infractori minori. nu pot fi inlaturate in nici un mod poate fi invocata in orice stare a procesului se ia in considerare chiar din oficiu. nulitati relative → vatamarile produse pot fi acoperite prin vointa partilor, caz in care actul efectuat cu incalcarea legii ramane valabil, producand totodata efectele prevazute de lege

55

•

pot fi invocate numai in anumite momente ale procesului penal → • numai in cursul efectuarii actului → cand partea este prezenta • la primul termen de judecata cu procedura completa → cand partea a lipsit la efectuarea actului • pot fi invocate: • REGULA → numai de partea care a suferit vatamarea prin incalcarea legii • EXCEPTIA → si de instanta din oficiu, in orice stare a procesului, daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei. 4. incidenta sanctiunii nulitatii determina → a) anularea actului → b) refacerea actului anulabil → daca refacerea actului se poate face in fata instantei care a constatat, prin incheiere, incalcarea dispozitiilor legale, aceasta acorda un termen scurt pentru refacerea imediata a actului.

• Cheltuielile judiciare 1. Sumele cuvenite martorului, expertului si interpretului (art.190) 1. Martorul, expertul si interpretul chemati de organul de urmarire penala ori de instanta de judecata au dreptul la :

a) restituirea cheltuielilor prilejuite de chemarea lor cheltuieli de transport, intretinere, locuinta si altor cheltuieli necesare, prilejuite de chemarea lor

b) venitul de la locul de munca, pe durata lipsei de la serviciu, pricinuita de chemarea la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata, daca sunt salariati → se achita de cel la care lucreaza martorul, expertul sau interpretul 2. Martorul care nu este salariat, dar are venit din munca → are dreptul si la o compensare 3. Expertul si interpretul → au dreptul si la o retributie pentru indeplinirea insarcinarii date 4. Aceste sume se platesc martorului imediat dupa infatisare, iar expertului si interpretului, dupa ce si-au indeplinit insarcinarile.

2. Plata cheltuielilor avansate de stat in cursul judecatii, in caz de condamnare(art191 1. inculpatul condamnat este obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat → daca sunt mai multi inculpati condamnati →

a) instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare b) la stabilirea acestei parti se tine seama, pentru fiecare dintre inculpati, de masura in care a 2.

3. a) b)

provocat cheltuielile judiciare → obligatia inculpatului de a plati aceste cheltuieli judiciare este personala si intemeiata pe culpa procesuala. partea responsabila civilmente este obligata si la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat numai in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea pagubei. Daca partea vatamata nu s-a constituit parte civila, urmeaza ca inculpatul este obligat singur la plata cheltuielilor judiciare catre stat. Hotararea prin care inculpatul este obligat singur la plata cheltuielilor judiciare catre stat, desi era obligat in solidar cu partea responsabila civilmente la repararea pagubei, este nelegala. raman in sarcina statului urmatoarele cheltuieli judiciare avansate de stat : cheltuielilor privind interpretii desemnati de organele judiciare asistenta gratuita a partilor.

3. Plata cheltuielilor avansate de stat, in cursul judecatii, in celelalte

56

Curs Procedura Penala - Teorie cazuri (art.192) 1. in caz de achitare → cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de catre: a) partea vatamata, in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta; b) partea civila careia i s-a respins in totul pretentiile civile, in masura in care cheltuielile au fost c) d) 2. a) • • b) • • c) 3. a) b) 4. a) b) 5.

6.

determinate de aceasta parte; partea vatamata in caz de retragere a plangerii sau in cazul in care plangerea a fost tardiv intodusa inculpatul achitat in temeiul art. 10 lit. b1). in caz de incetare a procesului penal → cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate de catre: inculpat → s-a dispus inlocuirea raspunderii penale (art. 10 lit. i) exista o cauza de nepedepsire (art. 10 lit. i1) partea vatamata → retragerea plangerii (art. 10 lit. h) plangerea a fost tardiv introdusa. ambele parti → cand partile s-au impacat (art. 10 lit. h) daca inculpatul cere continuarea procesului penal → cheltuielile judiciare sunt suportate de catre: partea vatamata → daca inculpatul este achitat (art.10,lit.a-e) inculpat → instanta pronunta incetarea procesului penal in cazul declararii apelului (recursului) sau al introducerii oricarei alte cereri → persoana careia i s-a respins cererea persoana care si-a retras apelul, recursul sau cererea. in toate celelalte cazuri → cheltuielile judiciare avansate de stat raman in sarcina acestuia. Ex → in cazul respingerii cererii de inlocuire a masurii internarii medicale cu obligarea la tratament medical, fornulata de persoana interesata, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea acesteia raman in sarcina statului . In cazul cand mai multe parti sunt obligate la suportarea cheltuielilor judiciare, instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare.

4. Plata cheltuielilor avansate de stat, in cursul UP (art.192,alin.2) 1. a) b) c) d) • • • • 4.

in caz de clasare, de scoatere de sub urmarire sau de incetare a urmaririi penale → partea vatamata, in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta inculpatul achitat in temeiul art. 10 lit. b1) ambele parti, in caz de impacare (art.10,lit.h) partea vatamata → in masura in care cheltuielile au fost determinate de aceasta retragerea plangerii plangerea a fost tardiv introdusa inculpatul a cerut continuarea procesului penal si a fost achitat (art.10,lit.a-e) OBS → ICCJ, decizie din 2007 → dispoziţiile art. 192 alin.(2) se interpretează în sensul că, în cazul respingerii plângerii formulate în condiţiile art. 2781 împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată ori a dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu, cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea acesteia vor fi suportate de către persoana căreia i s-a respins plângerea. Prin urmare, hotărârea prin care s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată formulată de petent şi obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare

57

este legală.

5. raman in sarcina statului urmatoarele cheltuieli judiciare avansate de stat : a) cheltuielilor privind interpretii desemnati de organele judiciare b) asistenta gratuita a partilor

5. Plata cheltuielilor judiciare facute de parti (art.193) 1. in caz de condamnare → a) daca actiunea civila a fost admisa in totalitate → instanta obliga pe inculpat la plata cheltuielilor judiciare facute de partea vatamata si partea civila

b) daca actiunea civila este admisa numai in parte → instanta poate obliga pe inculpat la plata c) d) • • e) 2. a) b) 3. • 1. a) b) 2.

totala sau partiala a cheltuielilor judiciare. daca s-a renuntat la actiunea civila → instanta se pronunta asupra cheltuielilor la cererea partilor daca sunt mai multi inculpati condamnati → instanta hotaraste partea din cheltuielile judiciare datorate de fiecare la stabilirea acestei parti se tine seama, pentru fiecare dintre inculpati, de masura in care a provocat cheltuielile judiciare. partea responsabila civilmente este obligata la plata cheltuielilor judiciare avansate de partea civila, numai in masura in care este obligata solidar cu inculpatul la repararea pagubei in caz de achitare → partea vatamata este obligata sa plateasca cheltuielile judiciare in masura in care au fost provocate de ea, avansate de inculpat partea responsabila civilmente. in celelalte cazuri → instanta stabileste obligatia de restituire potrivit legii civile.

Amenda judiciara amenda judiciara se aplica : de organul de urmarire penala → prin ordonanta de instanta de judecata → prin incheiere. in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare, persoana amendata poate cere scutirea de amenda sau reducerea amenzii → se dispun de catre organul de urmarire penala sau instanta de judecata

Drept procesual penal. Partea speciala • Urmarirea penala 1. Organele de urmarire penala (art.201) 1. 2. a) b)

procurori organele de cercetare penala → organele de cercetare ale politiei judiciare organele de cercetare speciale.

2. Rolul activ al organului de urmarire penala (art.202) → organul de UP este obligat: 1. sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, in vederea justei solutionari a acesteia →

a) organul de urmarire aduna probele atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului

b) aceasta indatorire se indeplineste chiar daca invinuitul sau inculpatul recunoaste fapta. 2. sa explice invinuitului sau inculpatului, precum si celorlalte parti drepturile lor procesuale.

58

Curs Procedura Penala - Teorie 3. sa stranga date cu privire la imprejurarile care au determinat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii, precum si orice alte date de natura sa serveasca la solutionarea cauzei.

3. Actele organului de urmarire penala (art.203) 1. a) b) c) d) 2. 3. 4. 5. 1. a) • • b) c)

2. a) b) • • • 1. 2. 3. 4.

1. 2. •

rechizitoriul → este actul de sesizare a instantei de judecata este supus verificarii sub aspectul legalitatii si temeiniciei de catre procurorul in cauzele cu arestati, verificarea se face de urgenta si inainte de expirarea duratei arestarii preventive. daca rechizitoriul nu a fost infirmat → procurorul ierarhic care a efectuat verificarea il inainteaza instantei competente, impreuna cu dosarul cauzei si cu un numar necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi comunicate inculpatilor aflati in stare de detinere ordonanta → acolo unde legea prevede aceasta rezolutia motivata → in celelalte cazuri. procesul verbal referatul cu propunerea motivata 4. Limitele urmaririi penale → p.165,Neagu → 2 limite ale UP : limita initiala = inceperea UP → se face prin : proces verbal → in cazul sesizarii din oficiu procesul-verbal de constatare a infracţiunii de audienţă procesul-verbal de constatare a infracţiunii flagrante rezolutie → in cazul sesizarii externe → cand organul de cercetare penala este sesizat cu plangere sau denunt ordonanta → in mod exceptional → in ipoteza in care procurorul, investit cu solutionarea unui conflict de competenta aparut intre organele de cercetare penala inainte de a se fi inceput UP, considera ca sunt date si informatii suficiente pentru a dispune declansarea procedurii judiciare limita finala = trimiterea sau netrimiterea in judecata → trimiterea in judecata → prin rechizitoriu netrimiterea in judecata → SUP → se dispune prin rezolutie, ordonanta, rechizitoriu IUP → se dispune prin rezolutie, ordonanta, rechizitoriu clasarea → se dispune prin ordonanta 4. Trasaturile urmaririi penale → p.166,Neagu lipsa de publicitate caracterul necontradictoriu caracterul preponderant al formei scrise subordonarea ierarhica in efectuarea actelor de UP. 5. Obiectul urmaririi penale → art.200 obiectul UP → strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata obiectul actiunii penale → tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni

Competenta organelor de urmarire penala 1. Verificarea competentei (art.210,268)

1. organul de urmarire penala sesizat prin plangere sau denunt este dator sa-si verifice competenta 2. daca organul de cercetare penala constata ca nu este competent a efectua cercetarea → trimite

59

de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent. 3. daca in urma verificarii lucrarilor de urmarire penala, procurorul constata ca urmarirea penala a fost efectuata de un organ necompetent → a) procurorul ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent b) din lucrarile deja efectuate raman valabile → • masurile asiguratorii luate • actele sau masurile procesuale confirmate sau incuviintate de procuror • actele procesuale care nu pot fi refacute.

2. Extinderea competentei teritoriale a organelor de cercetare penala (art.211,213)

1. actele de cercetare penala efectuate in afara razei teritoriale in care se face cercetarea → a) organul de cercetare penala are obligatia sa instiinteze in prealabil despre aceasta organul b) 2. a) b) 3. a) b)

corespunzator din raza teritoriala in care va efectua aceste acte organul de cercetare penala are posibilitatea sa efectueze el insusi aceste acte sau sa apeleze la comisie rogatorie sau delegare actele de cercetare efectuate in cuprinsul aceleiasi localitati → in cuprinsul aceleiasi localitati, organul de cercetare penala efectueaza toate actele de cercetare, chiar daca unele dintre acestea trebuie indeplinite in afara razei sale teritoriale organul de cercetare penala are obligatia sa instiinteze in prealabil despre aceasta organul corespunzator din raza teritoriala in care va efectua aceste acte in cazurile urgente → organul de cercetare penala este obligat sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare, chiar daca acestea privesc o cauza care nu este de competenta lui lucrarile astfel efectuate se trimit procurorului competent, de indata, prin procurorul care exercita supravegherea activitatii organului ce le-a efectuat

3. Propuneri facute procurorului de organul de cercetare penala (art.234,138) 1. punerea in miscare a actiunii penale 2. luarea masurii arestarii preventive a invinuitului 3. extinderea cercetarilor penale → a) propunerea se inainteaza in cel mult 3 zile de la data constatarii faptelor sau imprejurarilor noi care impun extinderea cercetarii penale b) procurorul va decide asupra propunerii, prin ordonanta, in cel mult 5 zile 4. schimbarea incadrarii juridice → a) propunerea se inainteaza in cel mult 3 zile de la data constatarii persoanelor noi care impun extinderea cercetarii penale b) procurorul va decide asupra propunerii, prin ordonanta, in cel mult 5 zile

4. Trecerea cauzei de la un organ la altul → art.217 1. procurorul poate dispune ca, intr-o cauza in care cercetarea penala trebuie efectuata de un anumit organ de cercetare, sa fie efectuata de un alt asemenea organ 2. preluarea unei cauze de catre un organ de cercetare penala ierarhic superior se dispune de procurorul de la parchetul care exercita supravegherea acestuia, pe baza propunerii motivate a organului de cercetare penala care preia cauza si dupa incunostiintarea procurorului care exercita supravegherea acesteia 3. in cauzele in care UP se efectueaza de catre procuror, acesta poate dispune prin ordonanta ca anumite acte de cercetare penala sa fie efectuate de catre organele politiei judiciare

5. Competenta organelor de cercetare penala speciala (art.208) 1. pentru infractiunile savarsite de militarii in subordine : 60

Curs Procedura Penala - Teorie a) b) 2. a) b) 3. a) b) 4. 5.

6. •

ofiterii anume desemnati de catre comandantul unitatii militare, corp aparte si similare comandantul unitatii militare; pentru infractiunile savarsite de militari in afara unitatilor militare : ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana sefii comenduirilor de garnizoana; pentru infractiunile de competenta instantelor militare, savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare → ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare comandantii centrelor militare →la cererea comandantului centrului militar, organul de politie efectueaza unele acte de cercetare, dupa care inainteaza lucrarile comandantului centrului militar; pentru infractiunile de frontiera → ofiterii politiei de frontiera, anume desemnati; pentru infractiunile contra sigurantei navigatiei pe apa si contra disciplinei si ordinii la bord, precum si pentru infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul, prevazute in Codul penal, savarsite de personalul navigant al marinei civile, daca fapta a pus sau ar fi putut pune in pericol siguranta navei sau a navigatiei → capitanii porturilor. in cazurile 1,2,3 → cercetarea penala se efectueaza in mod obligatoriu de organele speciale acolo prevazute.

Competenta investigatorilor sub acoperire 1. Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire si protectia lor (art. 22411,2,4)

1. investigatorii sub acoperire → a) sunt lucratori operativi din cadrul politiei judiciare, a caror identitate reala nu poate fi dezvaluita nici in timpul si nici dupa terminarea actiunii lor

b) procurorul competent sa autorizeze folosirea lor are dreptul sa le cunoasca adevarata identitate, c) d) 2. a) b) c) d) e) 3. 4.

cu respectarea secretului profesional culeg date si informatii in baza autorizatiei motivate emise de procuror, pe care le pun, in totalitate, la dispozitia procurorului pot fi folositi numai pe o perioada determinata autorizarea : este data prin ordonanta motivata pentru o perioada de cel mult 60 de zile poate fi prelungita pentru motive temeinic justificate fiecare prelungire nu poate depasi 30 de zile durata totala a autorizarii, in aceeasi cauza si cu privire la aceeasi persoana, nu poate depasi un an identitatea reala a investigatorilor sub acoperire nu poate fi dezvaluita in timpul ori dupa terminarea actiunii acestora. Procurorul competent sa autorizeze folosirea unui investigator sub acoperire are dreptul sa-i cunoasca adevarata identitate, cu respectarea secretului profesional

2. Actele premergatoare efectuate de investigatorii sub acoperire si folosirea datelor obtinute (art. 2241,3) 1. investigatorii sub acoperire pot fi folositi pentru efectuarea AP in cazul in care exista indicii temeinice si concrete ca s-a savarsit sau ca se pregateste savarsirea urmatoarelor infractiuni: a) infractiuni contra sigurantei nationale

61

b) c) d) e) f) g) h) 2. a) b) •

infractiunilor de trafic de stupefiante si de arme infractiuni trafic de personae acte de terrorism spalare a banilor falsificare de monede ori alte valori infractiuni prevazute in Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie infractiuni grave care nu pot fi descoperite sau ai caror faptuitori nu pot fi identificati prin alte mijloace folosirea datelor obtinute de investigatorii sub acoperire : REGULA → pot fi folosite numai in cauza penala si in legatura cu persoanele la care se refera autorizatia emisa de procuror. EXCEPTIA → pot fi folosite si in alte cauze sau in legatura cu alte persoane, daca sunt concludente si utile.

Competenta organelor de constatare 1. Competenta organelor constatare prevazute la art.214

1. organele de constatare prevazute la art.214 → a) organele inspectiilor de stat, alte organe de stat, precum si ale unitatilor la care se refera art. 145 b) c) 2. a) b) c) d) 3. a) b) c) 4.

din Codul penal, pentru infractiunile care constituie incalcari ale dispozitiilor si obligatiilor a caror respectare o controleaza potrivit legii organele de control si cele de conducere ale administratiei publice, ale altor unitati la care se refera art. 145 din Codul penal, pentru infractiunile savarsite in legatura cu serviciul de cei aflati in subordine ori sub controlul lor ofiterii si subofiterii din cadrul Jandarmeriei Romane pentru infractiunile constatate pe timpul executarii misiunilor specifice. OBLIGATIILE acestor organe : sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la martorii care au fost de fata la savarsirea unei infractiuni sa intocmeasca proces-verbal despre imprejurarile concrete ale savarsirii acesteia → proceseleverbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba in caz de infractiune flagranta → sa inainteze de indata procurorului pe faptuitor impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba in celelalte cazuri → actele incheiate se inainteaza procurorului in cel mult 3 zile de la descoperirea faptei ce constituie infractiune DREPTURILE acestor organe : sa retina corpurile delicate sa procedeze la evaluarea pagubelor sa efectueze orice alte acte, cand legea prevede aceasta. Actele incheiate se inainteaza procurorului in cel mult 3 zile de la descoperirea faptei ce constituie infractiune, afara de cazul cand legea dispune altfel.

2. Competenta organelor constatare prevazute la art.215 1. organele de constatare prevazute la art.215 → a) comandantii de nave si aeronave pentru infractiunile savarsite pe acestea, pe timpul cat navele si aeronavele pe care le comanda se afla in afara porturilor sau aeroporturilor

b) agentii de politie de frontiera, pentru infractiunile de frontiera. 2. OBLIGATIILE acestor organe : a) sa procedeze la luarea de declaratii de la faptuitor si de la martorii care au fost de fata la

62

Curs Procedura Penala - Teorie b) c) d) 3. a) b) c) d) e) f) 4.

savarsirea unei infractiuni sa intocmeasca proces-verbal despre imprejurarile concrete ale savarsirii acesteia → proceseleverbale incheiate de aceste organe constituie mijloace de proba in caz de infractiuni flagrante → sa inainteze de indata procurorului sau organului de cercetare penala pe faptuitor impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba in celelalte cazuri → lucrarile efectuate se inainteaza organului de cercetare penala competent, in cel mult 5 zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele materiale de proba DREPTURILE acestor organe : sa retina corpurile delicate sa procedeze la evaluarea pagubelor sa efectueze orice alte acte, cand legea prevede aceasta pot efectua perchezitii corporale asupra faptuitorului pot verifica lucrurile pe care acesta le are cu sine pot prinde pe faptuitor cand infractiunea a fost savarsita pe o nava sau aeronava, termenele de mai sus curg de la ancorarea navei ori aterizarea aeronavei pe teritoriul roman.

•

Clasificarea modurilor de sesizare a organelor de UP

1. a) • • b) 2. a)

dupa sursa de informare : moduri de sesizare externa → plangerea denuntul moduri de sesizare interna → sesizarea din oficiu. dupa efectele pe care le produc : moduri de sesizare generala → cele care produc efectul de a incunostiinta organul de UP , nefiind indispensabile pentru inceperea UP deoarece pot fi inlocuite plangerea denuntul sesizarea din oficiu moduri de sesizare speciale → cele care produc efectul de a incunostiinta organul de UP , dar spre deosebire de cele de mai sus, sunt indispensabile pentru inceperea UP, neputand fi inlocuite : plangerea prealabila sesizarea, autorizarea organului competent manifestarea vointei guvernului strain. dupa organul de urmarire sesizat : moduri de sesizare primare → in situatia in care incunostiintarea despre savarsirea unei infractiuni a ajuns pentru prima data in fata unui organ de UP : plangerea denuntul sesizarea din oficiu moduri de sesizare complementare → in situatia in care cauza a trecut anterior in fata unui alt organ de UP → de ex. in cazul in care un organ de UP isi declina competenta in favoarea altui organ potrivit art.210, alin.2, CPP

• • • b) • • • 3. a) • • • b)

•

Plangerea si Denuntul 1. Plangerea (art.222)

63

1. este incunostintarea facuta de o persoana fizica sau de o persoana juridica, referitoare la o 2. a) • • • • b) 3. a) • •

b) c)

• • d) • • 4. 5. 6.

1. 2. a) • • • • • b) 3. a)

b)

vatamare ce i s-a cauzat prin infractiune forma plangerii : scrisa → trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente (art.222,alin.2): numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii indicarea faptuitorului daca este cunoscut indicarea mijloacelor de proba orala → se consemneaza intr-un proces-verbal de organul care o primeste plangere poate fi facuta : personal → persoana cu capacitate deplina de exercitiu careia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune persoana cu capacitate restransa de exercitiu, minor intre 14 – 18 ani, cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila – parinti, tutore, curator prin mandatar → mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii prin substituiti procesuali : de catre unul dintre soti pentru celalalt sot de catre copilul major pentru parinti prin reprezentant legal → pentru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu interzisul judecatoresc Persoana vatamata poate sa declare ca nu-si insuseste plangerea. Plangerea gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite organului competent(art.222,alin.7) OBS → ICCJ, decizie din 2009 → plângerea penală adresată direct instanţei, care nu întruneşte cerinţele prevăzute în dispoziţiile art. 222 alin.(2), în sensul că nu cuprinde descrierea faptei pentru care se solicită tragerea la răspundere penală a persoanei reclamate, se respinge ca inadmisibilă, nefiind incidente dispoziţiile art. 222 alin. (7) . 2. Denuntul (art.223) → p.557, Curs, Al. Boroi este incunostintarea facuta de catre o persoana fizica sau de catre o persoana juridica despre savarsirea unei infractiuni forma denuntului: scrisa : numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii indicarea faptuitorului daca este cunoscut indicarea mijloacelor de proba semnatura denuntatorului orala → se consemneaza intr-un proces-verbal de organul care il primeste denuntul poate fi facut de catre orice persoana. comparativ cu plangerea, care nu poate fi facuta decat de catre o persoana care are capacitate deplina de exercitiu, iar in cazul in care este intocmita de o persoana cu capacitate de exercitiu restransa, trebuie incuviintata de catre reprezentantul legal, denuntul poate fi facut si de o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa in anumite cazuri, poate fi facut chiar de catre persoana care a savarsit infractiunea ( ipoteza autodenuntului )

64

Curs Procedura Penala - Teorie •

Plangerea prealabila

1. a) b) c) d) e) f)

continutul plangerii prealabile (art.283) → descrierea faptei indicarea autorului aratarea mijloacelor de proba indicarea adresei partilor si a martorilor precizarea daca persoana vatamata se constituie parte civila indicarea persoanei responsabile civilmente → acolo unde este cazul plangerea prealabila poate fi facuta → p.174, Sinteze, Neagu personal → persoana vatamata cu capacitate de exercitiu deplina persoana vatamata cu capacitate de exercitiu restransa, dar cu incuviintarea reprezentantului legal prin mandatar → mandatul trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii prin reprezentantii legali, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu → parintii, tutore, curator principiul indivizibilitatii : daca printr-o infractiune au fost vatamate mai multe persoane si numai una dintre acestea a facut plangere prealabila, aceasta este suficienta pentru a subzista raspunderea penala fapta atrage raspunderea penala a tuturor participantilor la savarsirea ei, chiar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine cu privire numai la unul dintre ei. organele carora se adreseaza plangerea prealabila (art.279) : organul de cercetare penala procurorul plangerea gresit indreptata (art.285) → se trimite organului competent se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul necompetent termenul in care trebuie introdusa plangerea prealabila (art.284) → 2 luni calculate : din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul → in cazul persoanei vatamate cu capacitate de exercitiu de la data cand persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul → in cazul in care persoana vatamata este o persoana fara capacitate de exercitiu sau un incapabil procedura in cazul schimbarii incadrarii juridice (art.286) → p. 175, Sinteze, Neagu → daca intr-o cauza in care s-au facut acte de cercetare penala se considera ulterior ca fapta urmeaza a primi o incadrare juridica pentru care este necesara plangerea prealabila, organul de cercetare penala cheama partea vatamata si o intreaba daca intelege sa faca plangere daca persoana vatamata face plangere → organul de cercetare penala continua cercetarea daca persoana vatamata nu face plangere → organul de cercetare penala transmite actele procurorului in vederea incetarii UP procedura in cazul infractiunii flagrante (art.280) → p. 175, Sinteze, Neagu → in cazul infractiunii flagrante, organul de urmarire penala este obligat : sa constate savarsirea acesteia, chiar daca nu s-a facut plangere prealabila să cheme partea vătămată pentru a o întreba dacă formulează plângere prealabilă daca persoana vatamata face plangere → continua cercetarile daca persoana vatamata nu face plangere → procurorul dispune incetarea UP procedura in caz de conexitate sau indivizibilitate intre o infractiune pentru care AP se pune in miscare la plangerea prealabila si o alta infractiune pentru care punerea in miscare a AP nu este necesara plangerea prealabila (art.281) → se aplica disjungerea → daca aceasta este posibila

2. a) • •

b) c) 3. a) b) 4.

a) b) 5.

a) b) 6. a) b) 7. a) b) c)

8. a) b) • • 9. a)

65

b) se aplica procedura prevazuta in art.35 → daca disjungerea nu este posibila → • daca competenta in raport cu diferitii faptuitori ori diferitele fapte apartine, potrivit legii, mai multor instante de grad egal, competenta de a judeca toate faptele si pe toti faptuitorii revine instantei mai intai sesizate • daca competenta dupa natura faptelor sau dupa calitatea persoanelor apartine unor instante de grad diferit, competenta de a judeca toate cauzele reunite revine instantei superioare in grad

•

Actele premergatoare → art.224

1. au o natura extraprocesuala 2. procesul-verbal prin care se constata efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba 3. organele care pot efectua acte premergatoare → p. 176, Sinteze, Neagu → a) organele de UP → procuror si organe de cercetare penala b) lucratorii operativi anume desemnati din MAI, altii decat cei cu atributii de cercetare penala c) lucratorii operativi din celelalte organe de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop, pentru fapte care constituie , potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale d) investigatorii sub acoperire anume desemnati din cadrul politiei judiciare.

•

Inceperea urmaririi penale 1. Inceperea UP prin rezolutie (art.228)

1. Organul de urmarire penala sesizat dispune prin rezolutie inceperea urmaririi penale, cand din

2. a) b) 3. a) b) 4. a) b) c) d) • • e) • • •

cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare efectuate nu rezulta vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale prevazute in art. 10, cu exceptia celui de la lit. b1). Rezolutia de incepere a urmaririi penale : va cuprinde data si ora la care s-a dispus inceperea urmaririi penale va fi inregistrata intr-un registru special. Rezolutia de incepere a urmaririi penale, emisa de organul de cercetare penala → se supune confirmarii motivate a procurorului care exercita supravegherea activitatii de cercetare penala, in termen de cel mult 48 de ore de la data inceperii urmaririi penale organele de cercetare penala sunt obligate sa prezinte totodata si dosarul cauzei. in cazul constatarii vreunuia din cazurile prevazute de art.10 → art. 10 lit. b1) → organul de UP inainteaza dosarul procurorului cu propunerea de a dispune SUP in celelalte cazuri prevazute in art. 10 → organul de UP inainteaza procurorului actele incheiate cu propunerea NUP daca procurorul constata ca nu sunt intrunite conditiile pentru a dispune SUP sau NUP, restituie actele organului de UP, pentru completarea actelor premergatoare sau pentru inceperea UP daca procurorul este de acord cu propunerea de NUP sau SUP → o confirma prin rezolutie motivata → copie de pe rezolutie se comunica : persoanei care a facut sesizarea persoanei fata de care s-au efectuat acte premergatoare. daca ulterior se constata ca nu a existat sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia propunerea de NUP, procurorul → infirma rezolutia restituie actele organului de urmarire dispune inceperea urmaririi penale.

2. Inceperea UP prin proces verbal → cazul I. de audienta si al I. 66

Curs Procedura Penala - Teorie flagrante 1. inceperea UP pe baza de PV incheiat de presedintele completului de judecata in cazul

a) b)

infractiunilor de audienta → art.299 → daca in cursul sedintei de judecata se savarseste o fapta prevazuta de legea penala, presedintele: constata fapta identifica pe faptuitor intocmeste un proces verbal pe care il trimite procurorului inceperea UP pe baza PV intocmit cu ocazia constatarii unei infractiuni flagrante → PV reprezinta : act probator de constatare a a savarsirii infractiunii act de incepere a UP

•

Suspendarea urmaririi penale

a) b) c) 2.

1. Cazul de suspendare a UP → art.239 1. se constata printr-o expertiza medico-legala ca invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal

2. organul de cercetare penala inainteaza procurorului propunerile sale impreuna cu dosarul, pentru a dispune suspendarea urmaririi penale 3. procurorul se pronunta asupra suspendarii prin ordonanta

2. Sarcina procurorului pe timpul suspendarii UP → art.240 1. a) b) 2.

comunica o copie dupa ordonanta de suspendare a urmaririi penale: invinuitului sau inculpatului persoanei vatamate restituie dosarul la organul de cercetare penala

3. Sarcina organului de cercetare penal pe timpul suspendarii UP → art.241 1. efectueaza toate actele a caror indeplinire nu este impiedicata de situatia invinuitului sau inculpatului. 2. se intereseze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale.

•

Solutii de netrimitere in judecata → IUP, SUP

1. a) b) 2.

conditiile in care se dispune IUP : se constata existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 10 lit. f)-h), i1) si j) si exista invinuit sau inculpat in cauza. Daca in aceeasi cauza sunt mai multi invinuiti sau inculpati ori daca mai multe fapte fac obiectul aceleiasi cauze, IUP se face numai cu privire la invinuitii sau inculpatii, ori la faptele pentru care exista cazul de incetare a urmaririi. actele prin care procurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale prin: ordonanta → in cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala rezolutie motivata → in cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea penala. Dispozitii complimentare ale ordonantei prin care s-a dispus IUP (art.245) → prin aceeasi ordonanta, procurorul mai dispune si asupra urmatoarelor aspecte complimentare : revocarea masurilor asiguratorii luate in vederea executarii pedepsei amenzii mentinerea sau incetarea masurilor asiguratorii privind reparatiile civile si a restabilirii situatiei anterioare savarsirii infractiunii → in cazul in care s-a dispus mentinerea masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, acestea se considera desfiintate, in termen de 30 de zile

1. Incetarea UP → art.242

3. a)

b) 4. a) b)

67

de la comunicarea IUP, daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile

c) confiscarea speciala d) restituirea celorlalte lucruri e) pastrarea de catre organul de cercetare penala a corpurilor delicte si a celorlalte obiecte care au f) g) h) i) 5. 6. a) • • • b) 7. a) b) • • c) d)

servit ca mijloace materiale de proba, pana la hotararea instantei civile, in cazul in care proprietatea acestora este contestata sesizarea instantei civile competente cu privire la desfiintarea totala sau partiala a unui inscris cheltuielile judiciare → cuantumul acestora, persoana care trebuie sa le suporte, ordonarea incasarii lor restituirea cautiunii in cazurile prevazute de lege daca in cursul urmaririi penale s-a luat vreuna din masurile de siguranta aratate in art. 162, se va face mentiune despre aceasta OBS → dintre aspectele de mai sus, numai asupra punctului f) se poate dispune si printr-o rezolutie de NUP Instiintarea despre incetarea urmaririi penale (art.246) →: in cazul cand UP s-a efectuat cu invinuitul sau inculpatul in stare de libertate → se comunica o copie de pe ordonanta sau rezolutia prin care procurorul dispune incetarea urmaririi penale: invinuitului sau inculpatului persoanei care a facut sesizarea altor persoane interesate in cazul cand UP s-a efectuat cu invinuitul sau inculpatul arestat preventiv → instanta instiinteaza prin adresa administratia locului de detinere, cu dispozitia de a-l pune de indata in libertate pe invinuit sau inculpat daca IUP priveste un invinuit sau inculpat arestat → procurorul trebuie sa se pronunte asupra IUP in ziua in care a primit propunerea de de la organul de cercetare penala daca a dispus IUP → trebuie sa intocmeasca un referat in care sa mentioneze cazul (cazurile) de IUP constatate sa ceara de indata instantei revocarea masurii arestarii preventive instanta dispune, prin incheiere, revocarea masurii si punerea de indata in libertate a invinuitului sau inculpatului in termen de 24 de ore de la primirea de la procuror a dosarului impreuna cu referatul in termen de 24 de ore, instanta restituie dosarul la procuror, impreuna cu o copie dupa incheiere

2. Scoaterea de sub UP → art.249 1. a) b) 2. a) b) c)

3. a) b) •

conditiile in care se dispune SUP : se constata existenta vreunuia dintre cazurile prevazute in art. 10 lit. a) - e) si exista invinuit sau inculpat in cauza actele prin care procurorul se pronunta asupra SUP prin: ordonanta → in cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala rezolutie motivata → in cazul in care nu s-a pus in miscare actiunea penala numai prin ordonanta (art.230) – in cazul prevazut de art.10, lit.b1), CPP, indiferent daca actiunea penala a fost sau nu pusa in miscare in cazul in care s-a dispus SUP in temeiul art. 10 lit. b1): procurorul poate sa aplice o sanctiune cu caracter administrativ (art. 2491) → mustrare, mustrare, cu avertisment, amenda (art.91,Cpen) impotriva ordonantei prin care s-a dispus SUP in temeiul art. 10 alin.,b 1) se poate face plangere in termen de 20 de zile de la instiintarea prevazuta in art. 246 → punerea in executare a ordonantei prin care s-a aplicat sanctiunea cu caracter administrativ a amenzii se face : daca nu s-a facut plangere → dupa expirarea ascestui termen

68

Curs Procedura Penala - Teorie •

daca s-a facut plangere si a fost respinsa → dupa respingerea acesteia

•

Prezentarea materialului de UP 1. Organele competente sa prezinte materialul de UP (art.250,257)

1. procurorul → in doua cazuri : a) PMU catre invinuit → AP nu a fost pusa in miscare pe parcursul UP b) PMU catre invinuit sau inculpat → infractiunea respectiva este de competenta exclusiva a procurorului, indiferent daca actiunea penala a fost sau nu a fost pusa in miscare

2. organul de cercetare penala → PMU catre inculpat → infractiunea este de competenta organului de cercetare penala, iar actiunea penala a fost pusa in miscare

2. Procedura PMU de penala(art.250,251,252,253)

catre

organele

de

cercetare

1. organul de cercetare penala cheama pe inculpat in fata sa si: a) ii pune in vedere ca are dreptul sa ia cunostinta de materialul de urmarire penala, aratandu-i si b) c) d) e) • • 2. a) b) 3. a) b)

incadrarea juridica a faptei savarsite ii asigura posibilitatea sa ia de indata cunostinta de material daca inculpatul nu poate sa citeasca, organul de cercetare penala ii citeste materialul dupa ce a luat cunostinta de materialul de urmarire penala, il intreaba daca are de formulat cereri noi sau daca voieste sa faca declaratii suplimentare daca inculpatul a formulat cereri noi in legatura cu urmarirea penala, organul de cercetare penala le examineaza de indata si dispune prin ordonanta : admiterea sau respingerea lor. completarea cercetarii penale → atunci cand din declaratiile suplimentare sau din raspunsurile inculpatului rezulta necesitatea completarii organul de cercetare penala intocmeste proces-verbal in care consemneaza : aducerea la indeplinire a PMU declaratiile, cererile si raspunsurile inculpatului prezentarea din nou a materialului de urmarire penala catre inculpat → organul de cercetare penala este obligat sa procedeze din nou la prezentarea materialului, daca : a efectuat noi acte de cercetare penala constata ca trebuie sa fie schimbata incadrarea juridica a faptei.

3. Cazuri de neprezentare a materialului de UP catre inculpate (art.254) 1. a) b) 2.

prezentarea materialului nu este posibila atunci cand inculpatul : este disparut s-a sustras de la chemarea inaintea organului de cercetare penala organele de cercetare penala vor preciza in referatul de terminare a UP imprejurarile concrete care au impiedicat prezentarea materialului de UP 3. Daca pana la inaintarea dosarului la procuror inculpatul se prezinta, este prins ori adus, se procedeaza la prezentarea materialului de urmarire penala 4. Daca inculpatul se prezinta, este prins sau adus dupa inaintarea dosarului la parchet, prezentarea materialului de UP este facuta de catre procuror

•

Terminarea UP

1. inaintarea dosarului inculpatului catre procuror (art.258) → a) cercetarea penala se considera terminate dupa completarea cercetarii si dupa indeplinirea dispozitiilor privitoare la prezentarea materialului de urmarire penala

69

b) dupa aceasta etapa, organul de cercetare penala inainteaza de indata procurorului dosarul cauzei insotit de referatul de terminare a UP

c) in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului, procurorul este obligat sa procedeze la verificarea lucrarilor de UP si sa se pronunte asupra acestora.

d) rezolvarea cauzelor in care sunt arestati se face de urgenta si cu precadere 2. cuprinsul referatului de terminare a UP intocmit de organul de cercetare penala (art.260,261) → referatul trebuie sa se limiteze la : fapta care a format obiectul punerii in miscare a actiunii penale persoana inculpatului ultima incadrare juridica data faptei. referatul trebuie sa cuprinda : fapta retinuta in sarcina inculpatului probele administrate incadrarea juridica. daca UP priveste mai multe fapte sau mai multi inculpati, referatul trebuie sa cuprinda mentiunile de mai sus cu privire la toate faptele si la toti inculpatii si, daca este cazul, trebuie sa se arate pentru care fapte ori faptuitori s-a dispus IUP, SUP ori s-a suspendat urmarirea penala d) referatul trebuie sa cuprinda date suplimentare privitoare la: • mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele in cursul cercetarii penale, precum si locul unde se afla • masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii, luate in cursul cercetarii penale • cheltuielile judiciare 3. in cauzele in care UP este efectuata personal de catre procuror, nu exista obligatia intocmirii referatului de terminare a UP. In acest caz, actul prin care procurorul finalizeaza UP – rechizitoriul sau ordonanta – va suplini referatul, cuprinzand inclusiv datele suplimentare prevazute de art.260 CPP

a) • • • b) • • • c)

•

Reluarea UP 1. Cazuri de reluare a UP (art.270)

1. reluarea dupa suspendarea UP incetare a cauzei de suspendare (art.271) a) are loc cand se constata ca a incetat cauza care a determinat suspendarea b) organul de cercetare penala care constata incetarea cauzei de suspendare inainteaza dosarul c) 2. 3. a) • •

procurorului procurorul dispune asupra reluarii prin ordonanta reluarea in caz de restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii UP (art.272) → UP se reia pe baza hotararii prin care instanta a dispus restituirea reluarea in caz de redeschidere a UP (art.273) → cazuri de redeschiderea urmaririi penale → cazuri de redeschiderea urmaririi penale cand s-a dispus IUP sau SUP, dar ulterior se constata ca nu a existat in fapt cazul care a determinat luarea acestor masuri sau ca a disparut imprejurarea pe care se intemeiau aceste masuri cand judecatorul a admis plangerea impotriva ordonantei (rezolutiei) prin care procurorul a dispus SUP, IUP, clasarea si a trimis cauza procurorului in vederea redeschiderii urmaririi penale potrivit art. 2781.

70

Curs Procedura Penala - Teorie •

cand instanta a admis plangerea impotriva rezolutiei de NUP si a trimis cauza procurorului in vederea inceperii urmaririi penale → procurorul dispune inceperea urmaririi penale. b) Dispozitiile instantei sunt obligatorii pentru organul de urmarire penala, sub aspectul faptelor si imprejurarilor ce urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba indicate. c) Redeschiderea urmaririi penale se dispune de procuror prin ordonanta. 4. Reluarea urmaririi penale nu poate avea loc daca se constata ca intre timp a intervenit vreunul din cazurile prevazute in art. 10

2. Durata arestarii preventive a inculpatului dupa reluarea UP (art.274) 1. a) • • b)

termenul de 30 de zile privitor arestarea preventiva a inculpatului curge : de la data luarii masurii arestarii preventive → in urmatoarele cazuri de RUP : RUP dupa suspendare RUP dupa redeschidere de la data pronuntarii hotararii → in cazul restituirii cauzei de catre instanta de judecata, daca inculpatul este arestat si instanta mentine arestarea preventiva 2. Instanta trimite dosarul procurorului in termen de 10 zile. 3. Durata arestarii inculpatului poate fi prelungita

•

Plangerea impotriva actelor si masurilor de UP 1. Dreptul de a face plangere (art.275)

1. persoana care poate poate face plangere → orice persoana poate face plangere impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, daca prin acestea s-a adus o vatamare intereselor sale legitime 2. introducerea plangerii nu suspenda aducerea la indeplinire a masurii sau a actului care formeaza obiectul plangerii 3. plangerea gresit indreptata se trimite organului judiciar competent

2. Plangerea impotriva actelor organului de cercetare penala (art.275) 1. organul caruia i se adreseaza plangerea → procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala

2. organul la care se depune plangerea → 2 variante : a) plangerea se depune direct la procuror b) plangerea se depune la organul de cercetare penala → organul de cercetare penala este obligat ca in termen de 48 de ore de la primirea ei sa o inainteze procurorului impreuna cu explicatiile sale, atunci cand acestea sunt necesare (art.276) 3. obligatiile procurorului cu privire la plangerea formulate (art.277) : a) sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primirea ei b) sa comunice de indata persoanei care a facut plangerea modul in care a fost rezolvata

3. Plangerea impotriva actelor procurorului (art.278) 1. a) b) c) d)

organul caruia i se adreseaza plangerea → procurorului competent sa solutioneze cererea → prim-procurorul parchetului procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel procurorul sef de sectie al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie procurorul ierarhic superior in cazul cand plangerea este indreptata impotriva masurile si actele procurorilor de la lit. a) – c) 2. organul la care se depune plangerea → 2 variante : a) plangerea se depune direct la procurorul competent sa o solutioneze b) plangerea se depune la procurorul ale carui acte sunt atacate → acesta este obligat ca in termen de 48 de ore de la primirea ei sa o inainteze procurorului competent sa o solutioneze

71

3. 4. a) b) 5. a) b) • •

impreuna cu explicatiile sale, atunci cand acestea sunt necesare (art.276 aplicat corespunzator) termenul in care se face plangerea → in termen de 20 de zile de la comunicarea copiei de pe ordonanta sau rezolutia prin care s-a dispus NUP, SUP, IUP, clasarea actele prin care este solutionata plangerea : rezolutii ordonante obligatiile procurorului competent sa solutioneze plangerea (art.277 aplicat corespunzator) : sa rezolve plangerea in termen de cel mult 20 de zile de la primirea ei sa comunice de indata modul in care a fost rezolvata, catre : persoana care a facut plangerea celelalte persoane interesate

4. Plangerea in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata (2781)

1. conditia introducerii plangerii la instanta → plangerea poate fi introdusa la instanta numai daca ea a fost formulate mai intai conform art. 275-278 si a fost respinsa

2. instanta competenta sa judece plangerea → judecatorul de la instanta careia i-ar reveni

3. a) b) c) d) e) f) 4. a) b) c) d)

e)

5. a) b) 6. a)

competenta sa judece cauza in prima instanta. Competenţa materială a acestei instante se stabileşte în raport cu încadrarea juridică dată de către procuror faptelor pentru care s-a dispus NUP, iar nu în raport cu încadrarea juridică dată acestora de către petent, prin actul de sesizare a organelor de urmărire penală (ICCJ, decizie din 2006). actele de UP care pot fi atacate in fata instantei de judecata → enumerare limitativ prevazuta de art.2781: rezolutia de NUP rezolutia ori ordonanta de SUP rezolutia ori ordonanta de IUP ordonanta de clasare dispozitia de SUP cuprinsa in rechizitoriu dispozitia de IUP cuprinsa in rechizitoriu prin urmare, este inadmisibila plângerea formulată impotriva rezolutiilor sau ordonantelor prin care s-a dispus : începerea urmăririi penale instituirea sechestrului asigurător în cursul urmăririi penale aducerea la îndeplinire a acestei măsuri asigurătorii disjungere → dacă prin aceeaşi rezoluţie procurorul dispune atât NUP faţă de o persoană, cât şi disjungerea cauzei cu privire la o alta, numai soluţia de NUP poate fi atacată cu plângere în temeiul art. 2781 C. proc. pen., deoarece obiectul plângerii îl constituie soluţiile de NUP, de clasare, de SUP sau de IUP, iar nu şi alte soluţii adoptate de procuror, cum este cea de disjungere a cauzei şi de trimitere a acesteia la parchetul competent. La judecarea plângerii se citează numai persoana faţă de care s-a dispus NUP şi cea care a făcut plângerea, iar nu şi persoana cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei (ICCJ, decizie din 2006) plângerea adresată instanţei, împotriva rezoluţiei prin care procurorul ierarhic superior a infirmat soluţia de netrimitere în judecată dată de procuror persoanele care pot introduce plangerea la instanta : persoana vatamata orice alte persoane ale caror interese legitime sunt vatamate termenul in care trebuie introdusa plangerea : in termen de 20 de zile de la data comunicarii de catre procuror a modului de rezolvare

72

Curs Procedura Penala - Teorie b) de la data expirarii termenului initial de 20 de zile → in cazul in care procurorul ierarhic superior nu a solutionat plangerea in termenul prevazut in art. 277

5. Obiectul plangerii in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata (2781) → decizii ICCJ (2007) 1. obiectul plângerii întemeiate art. 2781 alin.(1) îl constituie rezoluţia sau ordonanţa procurorului de netrimitere în judecată, iar nu actul (rezolutia) prin care conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic superior a soluţionat plângerea formulată potrivit art. 275 - art. 278. 2. etapa premergatoare la procurorul ierarhic superior reprezintă o etapă obligatorie ce trebuie parcursă de petiţionar, înainte de a se adresa instanţei → dacă se constată îndeplinită această obligaţie, instanţa este obligata sa supună examinării ordonanta sau rezolutia de netrimitere in judecata, intrucat acestea sunt actele vizate de legiuitor prin exerciţiul democratic al instituţiei plângerii prevăzute în art. 2781 C. proc. pen., iar nu actul procurorului ierarhic. 3. art. 2781 C. proc. pen. nu face nicio distincţie între modalităţile respingerii plângerii de către procurorul ierarhic - ca nefondată ori ca tardivă. Consecinte → a) instanta trebuie să verifice mai întâi dacă persoana vătămată a parcurs etapa premergătoare la procurorul ierarhic, indiferent daca plangerea a fost respinsa de procuror ca fiind nefondata sau tardiva b) este nelegală hotărârea prin care, în rejudecare după casarea cu trimitere, judecătorul s-a pronunţat numai asupra actului prin care conducătorul parchetului ori procurorul ierarhic superior a soluţionat plângerea, considerându-se învestit numai în aceste limite prin decizia instanţei de recurs. c) imprejurarea că prin decizia instanţei de recurs s-au dispus verificări numai cu privire la actul respectiv, nu modifică limitele în care judecătorul este învestit să soluţioneze plângerea formulată în temeiul art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., restrângându-le la actul conducătorului parchetului sau al procurorului ierarhic superior, şi nici obiectul plângerii, care rămâne rezoluţia sau ordonanţa procurorului de netrimitere în judecată d) instituţia reglementată în dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen. nu prevede atacarea la instanţă a rezoluţiilor sau ordonanţelor prin care procurorul ierarhic a rezolvat plângerile împotriva actelor de netrimitere în judecată, aceste acte fiind atacate şi ele numai prin intermediul actelor împotriva cărora se poate face plângere şi pe care legiuitorul a înţeles să le enumere explicit în alin. (1) al art. 2781 .

6. Plangerea in fata judecatorului impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata (2781) → procedura judecarii 1. parchetul trimite judecatorului dosarul cauzei, in termen de 5 zile de la primirea adresei prin care instanta solicita acest dosar.

2. termenul in care instanta este obligara sa solutioneze plangerea → cel mult 30 de zile de la 3. a) • • b) 4. a) b)

primirea plangerii persoanele care participa la judecarea plangerii → persoanele citate : persoana fata de care s-a dispus NUP,SUP,IUP persoana care a facut plangerea procurorul → prezenta procurorului este obligatorie Neprezentarea acestor persoane → nu impiedica solutionarea cauzei, daca au fost legal citate cand judecatorul considera ca este absolut necesara prezenta persoanei lipsa, poate lua masuri

73

pentru prezentarea acesteia

5. daca petitionarul isi retrage plângerea, instanţa este obligată să ia act de aceasta manifestare de vointa (ICCJ, decizie din 2007) 6. ordinea in care se da cuvantul la judecarea plangerii → a) persoana care a facut plangerea b) persoana fata de care s-a dispus NUP, SUP, IUP c) si apoi procurorul. 7. Judecatorul verifica rezolutia sau ordonanta atacata, pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi prezentate 8. solutiile care pot fi date: a) respingerea plangerii ca tardiva, inadmisibila, nefondata → prin sentinta → consecinte → • se mentine rezolutia sau ordonanta atacata • persoana in privinta careia judecatorul, prin hotarare definitiva, a decis ca nu este cazul sa se inceapa ori sa se redeschida urmarirea penala nu mai poate fi urmarita pentru aceeasi fapta, afara de cazul cand s-au descoperit fapte sau imprejurari noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmarire penala si nu a intervenit unul dintre cazurile prevazute in art.10 b) admiterea plangerii prin sentinta → consecinte : • se desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata • trimite cauza procurorului, in vederea inceperii sau redeschiderii urmaririi penale • judecatorul este obligat sa arate motivele pentru care a trimis cauza procurorului, indicand totodata faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi constatate si prin care anume mijloace de proba c) admiterea plangerii prin incheiere → consecinte : • se desfiinteaza rezolutia sau ordonanta atacata • se retine cauza spre judecare, daca probele existente la dosar sunt suficiente → in acest caz, actul de sesizare a instantei il constituie plangerea persoanei • aceasta solutie poate fi dispusă numai în cazul soluţiilor de SUP sau de IUP, iar nu şi în cazul celor de NUP, întrucât referirea la suficienţa probelor existente la dosar, din cuprinsul art. 2781 alin. (8), presupune că urmărirea penală a fost începută 9. OBS → ICCJ, decizie din 2009 → învinuitul faţă de care s-a dispus SUP prin rechizitoriu poate solicita, pe calea plângerii în faţa judecătorului împotriva dispoziţiei de netrimitere în judecată cuprinsă în rechizitoriu, schimbarea temeiului de drept al dispoziţiei de scoatere de sub urmărire penală. În caz de admitere a plângerii, judecătorul nu poate pronunţa decât soluţia prevăzută în art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., iar nu şi soluţia prevăzută în art. 2781 alin. (8) lit. c) C. proc. pen., întrucât reţinerea cauzei spre judecare prevăzută în acest din urma text de lege implică dobândirea calităţii de inculpat de către învinuitul care a formulat plângerea şi, în consecinţă, agravarea situaţiei acestuia în propria cale de atac, cu încălcarea principiului procesual non reformatio in pejus. Idem in cazul in care solutia atacata este clasarea. 10. calea de atac impotriva hotararii pronuntate de judecator (numai in cazurile a,b) → recursul → poate fi introdus de : a) procuror b) persoana care a facut plangerea c) persoana fata de care s-a dispus NUP, SUP, IUP d) orice alta persoana ale carei interese legitime sunt vatamate

•

Trimiterea in judecata

74

Curs Procedura Penala - Teorie 1. Notiunea rezolvarea cauzelor semnifica → art.262, p.185,Neagu → 1. 2. 3. 4. 5.

trimiterea in judecata netrimiterea in judecata suspendarea UP restituirea si trimiterea cauzei in vederea completarii sau refacerii UP trimiterea dosarului la organul competent sa efectueze UP

2. Modalitatile sub care se face trimiterea in judecata → p.185,Neagu 1. daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul UP → a) procurorul dispune prin rechizitoriu atat punerea in miscare a actiunii penale, cat si trimiterea in judecata b) in acest caz, rechizitoriul are o dubla functionalitate : • act de inculpare • act de sesizare a instantei 2. daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul UP → a) procurorul dispune prin rechizitoriu trimiterea in judecata b) in acest caz, rechizitoriul are o o singura functie → act de sesizare a instantei

3. Rechizitoriul → actul de sesizare a instantei → art.263,264 1. procurorul intocmeste un singur rechizitoriu chiar daca lucrarile urmaririi penale privesc mai 2. a) b) c) d) e) 3. 4. 5. a) • • b) c) • • • d) 6. a)

multe fapte ori mai multi invinuiti sau inculpati si chiar daca se dau acestora rezolvari diferite rechizitoriul este verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei astfel : prim-procurorul parchetului procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel procurorul ierarhic superior → cand UP este facuta de procurorul de la pct. b) procurorul-sef de sectie → cand UP este efectuata de un procuror de la Parchetul de pe langa ICCJ procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ → cand UP este efectuata de procurorul de la p d) in cauzele cu arestati → verificarea se face de urgenta si inainte de expirarea duratei arestarii preventive. daca rechizitoriul nu a fost infirmat → procurorul ierarhic care a efectuat verificarea il inainteaza instantei competente, impreuna cu dosarul cauzei si cu un numar necesar de copii de pe rechizitoriu pentru a fi comunicate inculpatilor aflati in stare de detinere Restituirea cauzei sau trimiterea la alt organ de urmarire → : daca procurorul constata ca urmarirea penala nu este completa sau ca nu au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, procedeaza astfel (art.265) restituie cauza organului care a efectuat UP, in vederea completarii UP sau refacerii UP trimite cauza la alt organ de urmarire, in vederea completarii UP sau refacerii UP procurorul dispune restituirea sau trimiterea cauzei prin ordonanta in ordonanta se vor specifica (art.266) → actele de cercetare penala ce trebuie efectuate ori refacute faptele sau imprejurarile ce urmeaza a fi constatate mijloacele de proba ce urmeaza a fi folosite cand completarea sau refacerea urmaririi penale este necesara numai cu privire la unele fapte sau la unii invinuiti sau inculpate, iar disjungerea nu este posibila, procurorul dispune restituirea sau trimiterea intregii cauze. Trimiterea la organul competent (art.268) → cand procurorul constata ca pentru vreuna din infractiunile sau infractorii aratati in : a. art. 207 → a fost abrogat – era proba veritatii b. 208 → furtul

75

c. 209 alin. 3 si 4 → furtul calificat → competenta apartine procurorului urmarirea penala s-a facut de un alt organ decat cel prevazut in textele mentionate, ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent. b) in acest caz, raman valabile : • masurile asiguratorii luate • actele sau masurile procesuale confirmate sau incuviintate de procurer • actele procesuale care nu pot fi refacute

•

Judecata – dispozitii generale 1. Locul unde se desfasoara judecata → art.288 →

Judecata se desfasoara la sediul instantei. Pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare in alt loc

2. Publicitatea sedintei de judecata → art.290 1. REGULA → Sedinta de judecata este publica. Minorii sub 16 ani nu pot asista la sedinta de 2. a) b) c) 3. a) b) 4. a) b) c) d)

judecata. EXCEPTIA → Instanta poate declara sedinta secreta pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei : daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere : unor interese de stat, moralei, demnitatii, vietii intime a unei personae la cererea procurorului sau a partilor din oficiu Declararea sedintei secrete se face : in sedinta publica dupa ascultarea partilor prezente si a procurorului, cand acesta participa la judecata. In timpul cat sedinta este secreta, sunt admise in sala de sedinta numai urmatoarele persoane : partile reprezentantii acestora aparatorii celelalte persoane chemate de instanta in interesul cauzei

3. Citarea partilor la judecata → art.291 1. Judecata poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este indeplinita. 2. Neprezentarea partilor citate nu impiedica judecarea cauzei. Cand instanta considera ca este 3. 4. 5. 6. 7.

necesara prezenta uneia dintre partile lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia, amanand in acest scop judecata. Partea prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste termene. Cand judecata se amana, martorii, expertii si interpretii prezenti iau in cunostinta noul termen de judecata. La cererea persoanelor care iau termenul in cunostinta, instanta le inmaneaza citatii, spre a le servi drept justificare la locul de munca, in vederea prezentarii la noul termen. Cand judecata ramane in continuare, partile si celelalte persoane care participa la proces nu se mai citeaza. sunt citati la fiecare termen militarii si detinutii

4. Schimbarea completului de judecata → art.292 1. Completul de judecata trebuie sa ramana acelasi in tot cursul judecarii cauzei. Cand aceasta nu este posibil, completul se poate schimba pana la inceperea dezbaterilor

2. Dupa inceperea dezbaterilor, orice schimbare intervenita in compunerea completului atrage 76

Curs Procedura Penala - Teorie reluarea de la inceput a dezbaterilor

5. Judecata de urgenta in cauzele cu detinuti → art.293 →

Judecata in cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv se face de urgenta si cu precadere. Judecata se face cu precadere si atunci cand unii dintre inculpati sunt detinuti in alta cauza. Cand instanta gaseste necesar si aceasta este posibil, face in cauza aplicatia dispozitiilor cu privire la disjungere

6. Masuri pregatitoare luate de presedintele completului de judecata → art.294,295 1. asigurarea apararii → a) In cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, judecatorul cauzei, odata cu fixarea termenului de judecata, ia masuri pentru desemnarea aparatorului

b) Inculpatul, celelalte parti si aparatorii au dreptul sa ia cunostinta de dosar in tot cursul judecatii c) Cand inculpatul se afla in stare de detinere, judecatorul cauzei ia masuri ca acesta sa-si poata exercita dreptul prevazut in alineatul precedent si sa poata lua contact cu aparatorul sau.

2. luarea de masuri pentru ca la termenul de judecata fixat, judecarea cauzei sa nu sufere amanare.

3. lista cauzelor fixate pentru judecata sa fie intocmita si afisata la instanta, spre vedere, cu 24 de ore inaintea termenului de judecata → la intocmirea listei se tine seama de data intrarii cauzelor la instanta, dandu-se intaietate cauzelor in care sunt detinuti si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta.

7. Atributiile presedintelui completului de judecata → art.296,298 1. declara deschisa sedinta de judecata 2. conduce sedinta, indeplinind toate indatoririle pe care le are de la lege 3. decide asupra cererilor formulate de parti, daca rezolvarea acestora nu este data in caderea completului

4. poate respinge intrebarile formulate de parti si de procuror, daca acestea nu sunt concludente si utile judecarii cauzei.

5. asigura ordinea si solemnitatea sedintei de judecata si ia masurile necesare in acest sens : a) poate limita accesul publicului la sedinta de judecata, tinand seama de marimea salii de sedinta. b) cand o parte sau oricare alta persoana tulbura sedinta sau nesocoteste masurile luate, presedintele ii atrage atentia sa respecte disciplina, iar in caz de repetare ori de abateri grave, dispune indepartarea ei din sala → c) drepturile partii indepartate din sala : • este chemata in sala inainte de inceperea dezbaterilor • presedintele ii aduce la cunostinta actele esentiale efectuate in lipsa • presedintele ii citeste declaratiile celor ascultati

8. Strigarea cauzei si apelul celor citati → art.297

1. a) b) c)

presedintele completului → striga cauza → anunta cauza a carei judecare este la rand, potrivit ordinii de pe lista de sedinta dispune sa se efectueze apelul partilor si al celorlalte persoane citate constata care din ele s-au prezentat → partile se pot prezenta si participa la judecata chiar daca nu au fost citate sau nu au primit citatia d) stabileaste identitatea acestora. 2. grefierul de sedinta → efectueaza apelul partilor si al celorlalte persoane citate

9. Constatarea infractiunilor de audienta → art.299 1. Daca in cursul sedintei se savarseste o fapta prevazuta de legea penala, presedintele constata acea fapta si identifica pe faptuitor. Procesul-verbal intocmit se trimite procurorului. 2. daca este cazul, instanta poate dispune arestarea preventiva a invinuitului, iar presedintele emite

77

un mandat de arestare a acestuia. Despre luarea acestei masuri se face mentiune in incheierea de sedinta. 3. Cel invinuit este trimis de indata procurorului impreuna cu procesul-verbal si cu mandatul de arestare.

10. Verificarea sesizarii instantei → art.300 1. Instanta este datoare sa verifice din oficiu, la prima infatisare, regularitatea actului de sesizare. 2. In cazul cand se constata ca sesizarea nu este facuta potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi inlaturata de indata si nici prin acordarea unui termen in acest scop, dosarul se restituie organului care a intocmit actul de sesizare, in vederea refacerii acestuia. 3. OBS → neregularitate → refacerea dosarului, iar nu completarea dosarului

11. Verificari privind legalitatea si temeinicia arestarii inculpatului → art.3001 , art.3002 1. verificarea legalitatii si temeiniciei AP efectuate la primirea dosarului → se efectueaza : a) numai in cazul in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest preventiv b) din oficiu c) in camera de consiliu d) inainte de expirarea duratei arestarii preventive 2. verificarea legalitatii si temeiniciei AP efectuate pe parcursul judecatii → se efectueaza : a) in cazul in care instanta a dispus mentinerea arestarii preventive b) periodic, nu mai tarziu de : • 60 de zile in cazul inculpatului major • 40 de zile in cazul inculpatului minor intre 16 – 18 ani • 30 de zile in cazul inculpatului minor mai mare de 16 ani

11. Mentinerea arestarii inculpatului la primirea dosarului → art.3001

1. a) b) c) 2. a) • • b) c) 3. a) b) 4. a) b) c) d) e)

persoanele care participa la judecata : inculpatul va fi adus in fata judecatorului si va fi asistat de judecator aparatorul inculpatului procurorul → participa obligatoriu solutia 1 → REVOCAREA AP → se dispune daca constata ca : temeiurile care au determinat arestarea preventiva au incetat nu exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate se dispune prin incheiere consecinta → inculpatul este pus de indata in libertate solutia 2 → MENTINEREA AP → daca constata ca: temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate exista temeiuri noi care justifica privarea de libertate calea de atac impotriva incheierii → recurs → se aplica corespunzator dispozitiile art. 160a alin. 2. → incheierea poate fi atacata separat cu recurs termenul de recurs este de 24 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa dosarul va fi inaintat instantei de recurs in termen de 24 de ore recursul se judeca in 3 zile daca s-a dispus mentinerea arestarii preventive → recursul nu este suspensiv de executare

12. Drepturile procurorului si ale partilor la instanta → art.301 1. procurorul si oricare dintre parti → pot formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii. 2. partea vatamata →

78

Curs Procedura Penala - Teorie a) poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la latura penala a cauzei b) in caz de concurs de infractiuni sau de conexitate, dreptul partii vatamate se limiteaza la fapta care i-a cauzat vatamarea.

3. partea civila → poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii in masura in care acestea au legatura cu pretentiile sale civile.

13. Note privind desfasurarea sedintei de judecata → art.304 4. 5. a) b)

Desfasurarea sedintei de judecata se inregistreaza cu mijloace tehnice audio In cursul sedintei de judecata grefierul ia note cu privire la desfasurarea procesului → notele grefierului pot fi contestate pana la termenul urmator in caz de contestare, de catre participantii la proces, a notelor grefierului, acestea vor fi verificate si, eventual, completate ori rectificate pe baza inregistrarilor din sedinta de judecata 6. Procurorul si partile pot cere citirea notelor si vizarea lor de catre presedinte 7. Dupa terminarea sedintei de judecata, participantii la proces primesc, la cerere, cate o copie de pe notele grefierului

•

Suspendarea judecatii → art.303,304 1. Cazul 1 de suspendare → art.303 →

1. 2. 3. a) b) c) • • d) e) 4. 5.

1. 2. 1. 2. 3. 4. a) •

se constata pe baza unei expertize medico-legale ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata Daca sunt mai multi inculpati, iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei si disjungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze. hotararea prin care se dispune suspendarea → incheiere calea de atac → recursul hotararea care poate fi atacata separat cu recurs → numai incheierea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea cauzei instanta competenta sa judece recursul → instanta superioara termen de introducere a recursului → 24 de ore de la pronuntare → pentru cei prezenti 24 de ore de la comunicare → pentru cei lipsa. termenul in care se judeca recursul → in termen de 3 zile. recursul nu suspenda executarea Procesul penal se reia din oficiu de indata ce inculpatul poate participa la judecata. Instanta este obligata sa se informeze periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea procesului penal. 2. Cazul 2 de suspendare → art.303 → a fost ridicata o exceptie de neconstitutionalitate suspendarea dureaza pana la solutionarea de catre Curtea Constitutionala a exceptiei. calea de atac si hotararea supusa recursului → idem 3. Cazul 3 de suspendare → art.3031 → extradarea activa instanta pe rolul careia se afla cauza poate dispune suspendarea judecatii pana la data la care statul solicitat va comunica hotararea sa asupra cererii de extradare Daca se solicita extradarea unui inculpat judecat intr-o cauza cu mai multi inculpati, instanta poate dispune, in interesul unei bune judecati, disjungerea cauzei hotararea prin care se dispune suspendarea → incheiere motivata calea de atac → recursul → termen de introducere a recursului → 24 de ore de la pronuntare → pentru cei prezenti

79

• 24 de ore de la comunicare → pentru cei lipsa. b) termenul in care se judeca recursul → in termen de 3 zile

JUDECATA IN PRIMA INSTANTA •

Desfasurarea judecarii cauzelor – consideratii preliminare 1. Aspecte generale →

1. Citatia trebuie sa fie inmanata inculpatului cu cel putin 5 zile inaintea termenului fixat (art.313) → a) b) c) 2. a) b) c) d) 3. 4. a) • • • •

• b) c) 5.

necomunicarea citatiei impreuna cu o copie dupa actul de sesizare a instantei catre inculpatul arestat nu este sanctionata cu nulitate absoluta poate avea drept consecinta amanarea judecatii, la cererea inculpatului → judecata se amana la cererea inculpatului, cand comunicarea s-a facut cu mai putin de 3 zile inaintea termenului de judecata (art.318) in acest caz, presedintele ii inmaneaza o copie dupa actul de sesizare, facandu-se mentiune in incheierea de sedinta daca inculpatul este trimis in judecata in stare de arest (art.314) : presedintele sau unul din judecătorii completului de judecată, la primirea dosarului fixeaza un termen care nu poate fi mai mare de 48 de ore, inauntrul caruia se comunica citatia impreuna cu o copie a actului de sesizare a instantei. judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului arestat aducerea inculpatului arestat la judecata este obligatorie → sanctiunea = NA aceste prevederi legale sunt imperative si se aduc la indeplinire, daca este cazul, inclusive prin aducerea silita a inculpatului arestat obiectul judecatii (art.317) → judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal, si la fapta si persoana la care se refera extinderea Cazurile in care participarea procurorului este obligatorie (art.315) → la sedintele de judecata ale judecatoriilor → procurorul este obligat sa participe la cauzele in care: instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare unul dintre inculpati se afla in stare de detentie unul dintre inculpati se afla in in vreuna dintre situatiile de asistenta juridica obligatorie → a. minor b. internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical educativ c. retinut sau arestat chiar in alta cauza d. cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii medicale sau obligarea la tratament medical, chiar in alta cauza e. cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul ori inculpatul nu siar putea face singur apararea se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. la restul sedintelor de judecata de la judecatorie, procurorul participa cand considera necesar. la sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile rolul procurorului (art.316) →

80

Curs Procedura Penala - Teorie a) in desfasurarea cercetarii judecatoresti si a dezbaterilor, procurorul exercita rolul sau activ in vederea aflarii adevarului si a respectarii dispozitiilor legale. Procurorul este liber sa prezinte concluziile pe care le considera intemeiate, potrivit legii, tinand seama de probele administrate b) Cererile si concluziile procurorului trebuie sa fie motivate c) Cand cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau cand a intervenit vreuna din cauzele de incetare a procesului penal prevazute in art. 10, procurorul pune concluzii de achitare a inculpatului sau de incetare a procesului penal.

2. Etapele judecatii in prima instanta → p.211,Neagu 1. a) b) c) d)

b) c) d) 5. 6.

inceputul judecatii → deschiderea sedintei de judecata strigarea cauzei apelul celor citati verificarea legalitatii sesizarii instantei verificari legate de inculpat luarea unor masuri cu privire la martori, experti si interpreti → presedintele cere martorilor prezenti sa paraseasca sala de sedinta si le pune in vedere sa nu se indeparteze fara incuviintarea sa acordarea de lamuriri, rezolvarea exceptiilor si a cererilor → presedintele explica persoanei vatamate ca se poate constitui parte civila sau ca poate participa ca parte vatamata in proces. presedintele intreaba pe procuror si pe parti daca au de formulat exceptii, cereri sau propun efectuarea de probe noi. in cazul cand se propun noi probe, trebuie sa se arate faptele si imprejurarile ce urmeaza a fi dovedite, mijloacele prin care pot fi administrate aceste probe, locul unde se afla aceste mijloace, iar in ce priveste martorii si expertii, identitatea si adresa acestora. procurorul si partile pot cere administrarea de probe noi si in cursul cercetarii judecatoresti cercetarea judecatoreasca (art.321) terminarea cercetarii judecatoresti alte activitati posibile : restituirea cauzei la procuror pentru refacerea UP → articolul care se referea la restitruirea cauzei pentru completarea UP a fost abrogate schimbarea incadrarii juridice extinderea actiunii penale extinderea procesului penal dezbaterile ultimul cuvant al inculpatului

•

Cercetarea judecatoreasca

e) f) g) • • • •

2. 3. 4. a)

1. Ordinea in care se desfasoara cercetarea judecatoresti → art.321 1. inceperea cercetarii judecatoresti (art.322) → a) instanta incepe efectuarea cercetarii judecatoresti cand cauza se afla in stare de judecata b) inceperea cercetarii judecatoresti este marcata de citirea actului de sesizare a instantei → presedintele dispune ca grefierul sa dea citire sau sa faca o prezentare succinta a actului de sesizare a instantei c) dupa citirea actului de sesizare a instantei, presedintele : • ii explica inculpatului in ce consta invinuirea ce i se aduce • il instiinteaza pe inculpat cu privire la dreptul de a nu face nici o declaratie, atragandu-i atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva sa

81

• 2.

a) • • • • b) • • • c) • • d) e)

3. 4. a) b) c) • • d) e) f) g) • •

il instiinteaza pe inculpat cu privire la dreptul de a pune intrebari coinculpatilor, celorlalte parti, martorilor, expertilor si de a da explicatii in tot cursul cercetarii judecatoresti, cand socoteste ca este necesar . ascultarea inculpatului si a coinculpatilor (art.323,324,325) → ascultarea inculpatului → art.323 inculpatul este lasat mai intai sa arate tot ce stie despre fapta pentru care a fost trimis in judecata apoi i se pot pune intrebari de catre presedinte si in mod nemijlocit de ceilalti membri ai completului, de catre procuror, de partea vatamata, de partea civila, de partea responsabila civilmente, de ceilalti inculpati si de aparatorul inculpatului a carui ascultare se face. instanta poate respinge intrebarile care nu sunt concludente si utile cauzei inculpatul poate fi reascultat ori de cate ori este necesar. ascultarea coinculpatilor (art.324,325) REGULA → ascultarea fiecarui coinculpat se face in prezenta celorlalti inculpati. EXCEPTIA → cand interesul aflarii adevarului cere, instanta poate dispune ascultarea vreunuia dintre inculpati, fara ca ceilalti sa fie de fata. Declaratiile luate separat sunt citite in mod obligatoriu celorlalti inculpati, dupa ascultarea lor. inculpatul poate fi din nou ascultat in prezenta celorlalti inculpati sau a unora dintre ei instanta poate dispune citirea declaratiilor date de inculpat in cursul UP daca : inculpatul nu-si mai aminteste anumite fapte sau imprejurari exista contraziceri intre declaratiile facute de inculpat in instanta si cele date anterior instanta dispune obligatoriu citirea declaratiilor date de inculpat in cursul UP daca inculpatul refuza sa dea declaratii OBS → ICCJ, decizie din 2006 → inculpatul are dreptul de a nu face nici o declaraţie si in cursul cercetării judecătoreşti, chiar dacă acest drept este prevazut expres numai in cazul ascultării învinuitului sau inculpatului în cursul urmăririi penale. Nerespectarea dispoziţiilor privind dreptul învinuitului sau al inculpatului de a nu face nici o declaraţie este prevăzută sub sancţiunea nulităţii relative (art. 197,alin.1) ascultarea celorlalte parti (art.326) → se aplica corespunzator dispozitiile art. 322 - 324 si 325 alin. 1 ascultarea martorilor, expertilor si interpretilor (art.327) → se aplica corespunzator art.323 si 325 ordinea in care este intrebat martorul → dupa ce martorului i s-au pus intrebari de instanta si de procuror, el este intrebat de partea care l-a propus si apoi de celelalte parti martorul care poseda un inscris in legatura cu depozitia facuta poate sa-l citeasca in instanta. Procurorul si partile au dreptul sa examineze inscrisul, iar instanta poate dispune retinerea inscrisului la dosar, in original sau in copie instanta poate dispune citirea declaratiilor date de martor in cursul UP daca : martorul nu isi mai aminteste anumite fapte sau imprejurari martorul face declaratii care sunt in contrazicere cu cele date anterior instanta dispune obligatoriu citirea declaratiilor date de martor in cursul UP daca ascultarea acestuia nu mai este posibila si in cadrul cercetarii judecatoresti daca unul sau mai multi martori lipsesc, instanta poate dispune motivat fie continuarea judecatii, fie amanarea cauzei. Martorul a carui lipsa nu este justificata poate fi adus silit dispozitiile prevazute in alineatele precedente se aplica in mod corespunzator si in cazul ascultarii expertului si interpretului. renuntarea la martori (art.329) → procurorul si partile pot renunta la martorii pe care i-au propus dupa punerea in discutie a renuntarii, instanta poate dispune ca martorii sa nu fie ascultati, daca

82

Curs Procedura Penala - Teorie h) 5.

6. 7.

audierea nu mai este necesara. Daca in cursul cercetarii judecatoresti administrarea unei probe anterior admisa apare inutila, instanta, dupa ce asculta procurorul si partile, poate dispune ca acea proba sa nu mai fie administrata. prezentarea mijloacelor materiale de proba (art.330) administrarea de noi probe → daca din cercetarea judecatoreasca rezulta ca pentru lamurirea faptelor sau imprejurarilor cauzei este necesara administrarea unor probe noi, instanta dispune fie judecarea cauzei in continuare, fie amanarea ei (art.331) Instanta poate dispune anumite schimbari in aceasta succesiune de etape, cand acestea sunt necesare pentru buna desfasurare a cercetarii judecatoresti. Cand inculpatul este prezent, schimbarea ordinii nu poate fi dispusa decat dupa ascultarea acestuia

2. Restituirea cauzei la procuror pentru refacerea UP → art.332 1. OBS → trebuie sa se faca distinctie intre doua institutii : a) restituirea dosarului la procuror in vederea refacerii actului de sesizare a instantei de

b) 2. a) b) • • • • 3. a) b) 4. a) b) c) 5. a) b) c) 6. a) b)

judecata (art.300, alin.2) → daca rechizitoriul cuprinde toate elementele prevăzute în art. 263,CPP şi nu prezintă nicio neregularitate care să impună refacerea acestuia, chiar daca instanta constata caracterul ilegal al mijloacelor de probă pe baza cărora s-a dispus trimiterea în judecată, întrucât instanţa se pronunţă asupra caracterului ilegal al mijloacelor de probă prin hotărâre, după efectuarea cercetării judecătoreşti şi după dezbateri (ICCJ, decizie din 2007) restituirea dosarului la procuror in vederea refacerii urmaririi penale (art.332) cazurile in care se restituie dosarul pentru refacerea UP → inainte de terminarea cercetarii judecatoresti se constata ca cercetare penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent in cazul nerespectarii dispozitiilor privitoare la : competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei sesizarea instantei prezenta invinuitului sau a inculpatului asistarea acestuia de catre aparator. cazuri in care nu se mai poate restitui dosarul pentru refacerea UP → dupa inceperea dezbaterilor se constata ca cercetare penala s-a efectuat de un alt organ decat cel competent in urma cercetarii judecatoresti, instanta schimba incadrarea juridica a faptei intr-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de cercetare consecinte restituirii cauzei → instanta se desesizeaza instanta restituie cauza procurorului pentru refacerea urmaririi penale procurorul va lua masuri ca UP sa fie efectuata de organul competent in cazurile in care dispune restituirea, instanta se mai pronunta si asupra : masurilor preventive asupra masurilor de siguranta prevazute in art. 113 si 114 din Codul penal (obligarea la tratament medical si internarea medicala) masurilor asiguratorii. calea de atac → recursul → H supusa recursului → numai H prin care instanta s-a desesizat si a trimis cauza la procuror pentru refacerea urmăririi penale este inadmisibil recursul separat declarat împotriva încheierii prin care instanţa respinge cererea de restituire a cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, intrucat controlul judiciar asupra unei astfel de încheieri nu poate fi exercitat

83

c) • • d) • • 7. a) b) 8.

9.

separat, ci numai odată cu fondul (art. 3851 alin.2) persoane care pot introduce recursul : procuror orice persoana ale carei interese au fost vatamate prin hotarare termen de recurs → in 3 zile de la pronuntare, pentru cei prezenti in 3 zile de la comunicare, pentru cei lipsa. dosarul este trimis procurorului → imediat dupa ramanerea definitiva a hotararii la prima instanta in cel mult 3 zile de la pronuntarea hotararii de catre instanta de recurs in cazul restituirii dosarului la procurer pentru refacerea UP, durata maxima a arestarii preventive nu poate depasi 180 de zile, calculate prin aditionarea tuturor perioadelor anterioare din cursul UP si a celor ulterioare restituirii cauzei la procurer (ICCJ, decizie din 2007) OBS → aceeasi cale de atac se aplica si in cazul restituirii dosarului in vederea refacerii actului de sesizare a instantei

3. Schimbarea incadrarii juridice data prin actul de sesizare a instantei → art.334 1. Daca in cursul judecatii se considera ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata, instanta este obligata : sa puna in discutie noua incadrare sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara : lasarea cauzei mai la urma eventual amanarea judecatii, pentru a-si pregati apararea. încălcarea dispoziţiilor art.334, prin omisiunea instanţei de a pune în discuţia părţilor noua încadrare juridică dată faptei, se sancţionează cu nulitatea relativă, în condiţiile art. 197alin.1, numai atunci când prin omisiunea instanţei s-a adus părţii o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. → exemplu → Dacă prima instanţă, constatând existenţa cazului de indivizibilitate prevăzut în art. 33 lit. c) C. proc. pen., a dispus reunirea cauzelor şi a reţinut în încadrarea juridică dată faptei dispoziţiile art. 41 alin. (2) C. pen. privind infracţiunea continuată, fără a pune în discuţia părţilor în mod formal noua încadrare juridică, însă apărătorii inculpaţilor s-au pronunţat asupra cererii de reunire a cauzelor formulată de procuror şi au făcut toate apărările necesare cu privire la actele materiale care alcătuiesc infracţiunea continuată, nu există o vătămare şi, ca atare, decizia prin care instanţa de apel a desfiinţat sentinţa şi a dispus rejudecarea cauzei de către prima instanţă, este nelegală (ICCJ, decizie din 2009). 3. atata timp cat nu se pune problema extinderii actiunii penale ori a procesului penal pentru alte fapte sau persoane, incadrarea juridica a activitatii infractionale este un atribut exclusiv al instantei de judecata, iar interventia procurorului, prin care declara ca nu este de acord, este lipsita de relevanta juridica

a) b) • • 2.

4. Extinderea actiunii penala in cursul cercetarii judecatoresti → art.335 1. cazul in care instanta

dispune extinderea actiunii penale → daca in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire si la alte acte materiale care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata 2. in acest caz, instanta : a) dispune prin incheiere b) procedeaza la judecarea infractiunii in intregul ei

84

Curs Procedura Penala - Teorie c) este obligata sa puna in discutie actele cu privire la care s-a dispus extinderea si incadrarea juridica

3. Daca cu privire la unele din actele care intra in continutul aceleiasi infractiuni s-a pronuntat a) b) c) 4.

anterior o hotarare definitiva, instanta : reuneste cauza cu aceea in care s-a dat hotararea definitiva pronunta o noua hotarare in raport cu toate actele care intra in continutul infractiunii desfiinteaza hotararea anterioara. Instanta este obligata :

5. Extinderea procesului penal pentru alte fapte → art.336 1. cazul in care instanta 2. a) b) 3. a) b) 4. a) b)

dispune extinderea procesului penal → cand in cursul judecatii se descopera in sarcina inculpatului date cu privire la savarsirea unei alte fapte prevazute de legea penala, avand legatura cu infractiunea pentru care este trimis in judecata instanta extinde procesul penal, dupa caz : la cererea procurorului → daca procurorul participa la judecata din oficiu → daca procurorul nu participa la judecata cand cauza se judeca cu participarea procurorului → daca procurorul declara ca pune in miscare actiunea penala, instanta, atunci cand gaseste cererea intemeiata, procedeaza la extinderea procesului penal si la judecarea cauzei si cu privire la fapta descoperita; daca procurorul declara ca nu pune in miscare actiunea penala, instanta sesizeaza, prin incheiere, organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita cand cauza se judeca fara participarea procurorului → instanta procedeaza dupa caz astfel : extinde procesul penal din oficiu si procedeaza la judecarea cauzei in intregul ei, sau sesizeaza, prin incheiere, organul de urmarire penala competent pentru efectuarea de cercetari cu privire la fapta descoperita.

6. Extinderea procesului penal cu privire la alte persoane → art.337 1. cazul in care instanta dispune extinderea procesului penal → a) cand se descopera date cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea faptei prevazute de legea penala pusa in sarcina inculpatului

b) cand se descopera date cu privire la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala de catre o alta persoana, dar in legatura cu fapta inculpatului 2. se aplica idem punctele 2,3,4 de mai sus

•

Dezbaterile 1. Ordinea in care se da cuvantul in cazul dezbaterilor → art.340

1. Dupa terminarea cercetarii judecatoresti se trece la dezbateri, dandu-se cuvantul in urmatoarea ordine: procurorul partea vatamata partea civila partea responsabila civilmente inculpatul. Presedintele poate da cuvantul si in replica, respectandu-se aceeasi ordine. Presedintele are dreptul sa intrerupa pe cei care au cuvantul, daca in sustinerile lor depasesc limitele cauzei ce se judeca. 4. Pentru motive temeinice dezbaterile pot fi intrerupte. Intreruperea nu poate fi mai mare de 5 zile.

a) b) c) d) e) 2. 3.

85

2. Concluzii scrise → art.342 1. dupa inchiderea dezbaterilor, instanta poate cere partilor sa depuna concluzii scrise. 2. procurorul si partile pot depune concluzii scrise, chiar daca nu au fost cerute de instanta.

3. Ultimul cuvant al inculpatului → art.341 1. inainte de a incheia dezbaterile, presedintele da ultimul cuvant inculpatului personal. 2. In timpul in care inculpatul are ultimul cuvant, nu i se pot pune intrebari. Daca inculpatul releva fapte sau imprejurari noi, esentiale pentru solutionarea cauzei, instanta dispune reluarea cercetarii judecatoresti.

•

Deliberarea si hotararea instantei 1. Deliberarea → art.306 →

1. REGULA → Deliberarea si pronuntarea hotararii se fac de indata dupa incheierea dezbaterilor. 2. EXCEPTIA → Pentru motive temeinice, deliberarea si pronuntarea pot fi amanate cel mult 15 zile. 3. La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea. 4. Completul de judecata delibereaza in secret.

2. Obiectul deliberarii → art.343 → 1. a) b) 2. a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) 3.

Completul de judecata delibereaza : mai intai asupra chestiunilor de fapt apoi asupra chestiunilor de drept. Deliberarea poarta asupra urmatoarelor aspecte : existenta faptei si vinovatiei faptuitorului stabilirii pedepsei masuri educative ori masurii de siguranta cand este cazul sa fie luata computarii retinerii si arestarii preventive. repararea pagubei produse prin infractiune masuri preventive masuri asiguratorii mijloacelor materiale de proba cheltuielilor judiciare precum si asupra oricarei alte probleme privind justa solutionare a cauzei. Toti membrii completului de judecata au indatorirea sa-si spuna parerea asupra fiecarei chestiuni. 4. Presedintele isi spune parerea cel din urma.

3. Reluarea cercetarii judecatoresti sau a dezbaterilor → art.344 → 1. Daca in cursul deliberarii instanta gaseste ca o anumita imprejurare trebuie lamurita, instanta procedeaza astfel :

a) repune cauza pe rol daca este necesara reluarea cercetarii judecatoresti b) dispune reluarea dezbaterilor si pune in discutie imprejurarea respectiva, in aceeasi sedinta, daca este posibil, sau in alta sedinta in continuare

4. Luarea hotararii → art.308 → 1. Hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata 2. Cand unanimitatea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritate. 3. Daca din deliberare rezulta mai mult decat doua pareri, judecatorul care opineaza pentru solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa.

4. Motivarea opiniei separate este obligatorie.

86

Curs Procedura Penala - Teorie 5. Daca completul de judecata este format din doi judecatori si unanimitatea nu poate fi intrunita, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta.

5. Minuta → art.309 1. Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta, care trebuie sa aiba continutul prevazut pentru dispozitivul hotararii. Minuta se semneaza de membrii completului de judecata. 2. Intocmirea minutei este obligatorie si in cazurile in care judecatorul sau instanta dispune asupra masurilor preventive. 3. Minuta se intocmeste in doua exemplare originale, din care unul se ataseaza la dosarul cauzei, iar celalalt se depune, spre conservare, la dosarul de minute al instantei.

6. Pronuntarea hotararii → art.310 1. Hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier.

2. La pronuntarea hotararii partile nu se citeaza. 3. Hotararea se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare → dispozitivul hotararii trebuie sa cuprinda mentiunea ca pronuntarea hotararii s-a facut in sedinta publica. Nerespectarea acestei conditii nu atrage nulitatea absoluta, ci nulitatea in conditiile art.197,alin.1 si 4 (se dovedeste ca s-a adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act, iar anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si pentru justa solutionare a cauzei).

7. Clasificarea hotararilor → art.311 1. a) b) 2. a) b) 3.

sentinta → hotararea data in prima instanta hotararea prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza. decizie → hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului, recursului in interesul legii hotararea pronuntata de instanta de recurs in rejudecarea cauzei. incheieri → toate celelalte hotarari date de instante in cursul judecatii.

1. a) b) • • c) •

Sentinta si decizia → se redacteaza de unul din judecatorii care au participat la solutionarea cauzei se semneaza de catre : toti membrii completului grefier cazuri de impiedicare a semnarii hotararii → in caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de a semna → hotararea se semneaza in locul acestuia de presedintele completului. daca si presedintele completului este impiedicat a semna → hotararea se semneaza de presedintele instantei. in caz de impiedicare a grefierului → hotararea se semneaza de grefierul sef. in toate aceste cazuri se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicarea incheierea de sedinta (art.305) → se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei se semneaza de catre : presedintele completului de judecata grefier cand hotararea se pronunta in ziua in care a avut loc judecata, nu se intocmeste o incheiere separata

8. Redactarea si semnarea hotararilor → art.312

• • d) 2. a) b) • • c)

87

9. Comunicarea hotararii → art.360 1. a) b) c)

Copii de pe dispozitivul hotararii se comunica : partilor care au lipsit atat la judecata, cat si la pronuntare inculpatului detinut cu conditia ca acesta sa fi lipsit de la pronuntarea hotararii inculpatului fata de care asistenta juridica este obligatorie, cu conditia ca acesta sa fi lipsit de la pronuntarea hotararii d) administratiei locului de detinere. e) serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, in cazul in care instanta a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere 2. Dupa redactarea hotararii, inculpatilor prevazuti in alineatul precedent li se comunica copii de pe aceasta.

•

Hotararea in prima instanta → AP, AC, M asiguratorii, M preventive 1. H. in prima instanta → Rezolvarea actiunii penale → art.345

1. a) • • • b) • •

Instanta hotaraste prin sentinta asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntand, dupa caz : condamnarea → se pronunta daca instanta constata ca: fapta exista constituie infractiune a fost savarsita de inculpate achitarea → se pronunta daca instanta constata ca: exista vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. a)-e) exista cazul prevazut in art. 10 lit. b1 → odata cu achitarea instanta aplica si o sanctiune cu caracter administrative c) incetarea procesului penal → se pronunta daca instanta constata ca: • exista vreunul din cazurile prevazute in art. 10 lit. f)-j) • exista cazul prevazut in art. 10 lit. i) → odata cu incetarea procesului penal instanta aplica si o sanctiune cu caracter administrativ. 2. In caz de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal, instanta se pronunta prin aceeasi sentinta si asupra actiunii civile (art.346)

2. H. in prima instanta → Rezolvarea AC impreuna cu AP → art.346 → prin aceeasi sentinta, instanta se pronunta si asupra despagubirilor civile, 1. a) b) c) 2. a) b) 3. a)

astfel : instanta penala poate obliga la despagubiri civile in cazul achitarii pentru : art. 10 alin. 1 lit. b1 → fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni art. 10 alin. 1 lit. d) → faptei ii lipseste vreunul dintre elementele constitutive ale infractiunii art. 10 alin. 1 lit. e) → exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei instanta penala nu acorda despagubiri civile → respinge actiunea civila → in cazul achitarii pentru : art. 10 alin. 1 lit. a) → fapta imputata nu exista art. 10 alin. 1 lit. c) → fapta nu a fost savarsita de inculpat instanta penala nu solutioneaza actiunea civila → lasa nerezolvata actiunea civila, in cazurile : in caz de achitare → art. 10 lit. b) → fapta nu este prevazuta de legea penala → instanta este obligata sa lase actiunea civila nesolutionata, iar nu sa o solutioneze in sensul respingerii ei

88

Curs Procedura Penala - Teorie (CSJ, dec.1998) b) in caz de incetare a procesului penal pentru : • art. 10 lit. f) → lipseste plangerea prealabila a persoanei vatamate, autorizarea sau sesizarea organului competent sau alta conditie prevazuta de lege pentru punerea in miscare a actiunii penale • art. 10 lit. h) → in caz de retragere a plangerii prealabile • art. 10 lit. j) → exista autoritate de lucru judecat 4. instanta penala constata stinsa actiunea civila → in cazul impacarii partilor (art.10,lit. h) 5. OBS → rezolvarea separata a actiunii civile → Instanta poate dispune disjungerea actiunii civile si amanarea judecarii acesteia intr-o alta sedinta, in cazul cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea solutionarii actiunii penale

3. H. in prima instanta → Rezolvarea din oficiu a actiunii civile → art.348 1. cazul 1 → cand actiunea civila se porneste si se exercita si din oficiu, chiar daca nu exista constituire de parte civila :

a) cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu b) cel vatamat este o persoana sau cu capacitate de exercitiu restransa. 2. cazul 2 → in celelalte cazuri, chiar daca nu exista constituire de parte civila, instanta se pronunta din oficiu cu privire la urmatoarele trei aspecte :

a) restituirea lucrului b) desfiintarea totala sau partiala a unui inscris c) restabilirea situatiei anterioare savarsirii infractiunii

4. H. in prima instanta → masuri asiguratorii privind reparatiile civile → art.353 1. daca instanta a admis actiunea civila → a) examineaza necesitatea luarii masurilor asiguratorii privind reparatiile civile, daca asemenea b) 2. a) b)

masuri nu au fost luate anterior dispozitiile din hotarare privind luarea masurilor asiguratorii sunt executorii daca instanta nu s-a pronuntat asupra actiunii civile → masurile asiguratorii se mentin aceste masuri inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata instantei civile in termen de 30 de zile de la ramanerea definitiva a hotararii.

5. H. in prima instanta → masuri preventive → art.350 1. a) b) 2. a) b) c) d) e) f) g) h) 3.

Instanta are obligatia ca, prin hotarare, sa se pronunte si sa motiveze solutia pronuntata asupra : luarii, mentinerii sau revocarii masurii arestarii preventive a inculpatului luarii sau revocarii masurii obligarii acestuia de a nu parasi localitatea ori tara instanta dispune punerea de indata in libertate a inculpatului arestat preventiv in urmatoarele cazuri : achitare incetarea procesului penal pedeapsa cu inchisoare cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea executarii sub supraveghere pedeapsa cu inchisoare, cu executare la locul de munca; amenda; o masura educativa. Hotararea pronuntata in cazul alineatelor precedente cu privire la arestarea preventiva a

89

inculpatului sau la obligarea acestuia de a nu parasi localitatea ori tara este executorie.

4. Cand inculpatul este pus in libertate, instanta comunica aceasta administratiei locului de detinere. 5. Inculpatul condamnat de prima instanta si aflat in stare de detinere este liberat de indata ce durata retinerii si a arestarii devin egale cu durata pedepsei pronuntate, desi hotararea nu este definitiva. Liberarea se dispune de administratia locului de detinere. In acest scop i se comunica, indata dupa pronuntarea hotararii, o copie dupa dispozitivul hotararii sau un extras. 6. Cand in cursul urmaririi penale sau al judecatii, invinuitul sau inculpatul a fost liberat provizoriu pe cautiune, instanta va dispune restituirea sumei depuse drept cautiune, in cazurile prevazute de lege

CAILE EXTRAORDINARE DE ATAC •

Contestatia in anulare 1. Cazuri de contestatie in anulare → art.386

1. Impotriva hotararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in urmatoarele cazuri: a) cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de

b) c) d) e) •

•

• •

recurs nu a fost indeplinita conform legii → exemplu → înainte de termenul la care s-a judecat cauza, inculpata recurentă a încunoştinţat instanţa de recurs cu privire la imposibilitatea de a se prezenta, întrucât este internată în spital, iar instanţa de recurs a judecat cauza fără a o prin administraţia spitalului (ICCJ, decizie din 2008). cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare; cand instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal dintre cele prevazute in art. 10 alin. 1 lit. f) - i1 ), cu privire la care existau probe in dosar; cand impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta. cand, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de catre instanta de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. 11 ori art. 3851 6 al.1 sintetizarea celor 5 cazuri :  nelegala citare facuta de instanta de recurs  imposibilitatea de prezentare a inculpatului si de incunostiintare a instantei de recurs  nepronuntarea instantei de recurs cu privire la un caz de incetare a procesului penal, cu privire la care existau dovezi la dosar  autoritatea de lucru judecat  omisiunea audierii inculpatului de catre instanta de recurs potrivit art. 38514 alin. 11 ori art. 3851 6 al.1, instanţa de recurs este obligată să procedeze la ascultarea inculpatului prezent, atunci când :  inculpatul nu a fost ascultat la instanţele de fond şi apel  aceste instanţe nu au pronunţat împotriva inculpatului o hotărâre de condamnare din interpretarea dispozitiilor legale mai sus mentionate reiese ca, în cazul în care fie prima instanta, fie instanta de apel, fie ambele instante au pronuntat o hotarâre de achitare a inculpatului, instanta de recurs este obligata sa procedeze la audierea acestuia OBS → Dispoziţiile art. 386 lit. e) C. proc. pen. privesc numai judecarea recursului, ca

90

Curs Procedura Penala - Teorie

ultim grad de jurisdicţie, după parcurgerea judecăţii în primă instanţă şi, după caz, în apel, iar nu judecarea recursului în calea extraordinară de atac a revizuirii (ICCJ, decizie 2007)

2. Hotarari susceptibile p.884,Teodoru

de

contestatie

in

anulare

→

1. Contestaţia în anulare poate fi exercitată împotriva hotărârilor penale definitive, inclusiv a celor prin care s-a dispus transferarea persoanelor condamnate, întrucât legiuitorul nu a făcut nicio distincţie după cum prin hotărârea penală definitivă supusă contestaţiei în anulare a fost rezolvat sau nu fondul cauzei, spre deosebire de revizuire, care poate fi exercitată numai împotriva hotărârilor penale definitive prin care a fost rezolvat fondul cauzei 2. Contestatia in anulare nu poate fi exercitata decat impotriva unei hotarari definitive, dar nu orice hotarare definitiva poate fi susceptibila de a fi atacata cu contestatie in anulare 3. Tinand cont de cele 5 cazuri care pot fi invocate in cererea de CA, distingem : a) cazul 1 → hotararile care pot fi atacate cu CA in cazul art.386,lit.a),b),c),e) → numai hotararea penala definitiva pronuntata de o instanta de recurs → 2 specii pentru ca judecata in recurs poate sa includa doua titpuri de decizii: • decizia prin care se solutioneaza recursul → 2 specii : a. decizia penala prin care a fost respins recursul b. decizia penala prin care a fost admis recursul numai in parte, mentinandu-se unele dispozitii ale hotararii atacate • decizia prin care se solutioneaza cauza la rejudecarea dupa casare b) cazul 2 → hotararile care pot fi atacate cu CA in cazul art.386,lit.d) → numai ultima hotarare penala ramasa definitiva → 3 specii : • o sentinta a primei instante ramasa definitiva • o decizie a instantei de apel ramasa definitiva • o decizie a instantei de recurs

3. Titularii contestatiei in anulare → p.885,Teodoru

1. partile din proces ≡ partile din recurs → a) recurent sau intimat → inculpat, parte vatamata, parte civila, parte responsabila civilmente b) OBS – cand o parte nu a declarat recurs si recursul declarat nu se refera la acea parte, ea nu este indreptatita sa introduca CA, nefiind nici recurent si nici intimat c) OBS – distinctii in privinta partilor → partile titulare ale exercitiului contestatiei in anulare • art.386, lit. a) → numai partea nelegal citata la judecata in recurs • art.386, lit. b) → numai partea care a fost in imposibilitatea de a se prezenta si de a instiinta instanta de impiedicarea pe care a avut-o • art.386, lit. e) → numai partea care a fost prezenta in recurs dar nu a fost ascultata, desi instanta era obligata in acest sens • art.386, lit. c) → numai inculpatul condamnat, caci numai el beneficiaza de incetarea procesului penal • art.386, lit. d) → numai inculpatul condamnat 2. daca a fost recurent, poate declara CA si : a) martorul b) expertul c) interpretul d) aparatorul e) persoana vatamata in interesele sale legitime prin hotararea atacata 3. procurorul → in cazurile care privesc aplicarea corecta a legii penale: a) art.386, lit. c) b) art.386, lit. d)

91

4. Termenul in care poate fi introdusa contestatia in anulare → art.388 1. pentru motivele aratate in art. 386 lit. a)-c) si e) → poate fi introdusa: a) de catre persoana impotriva careia se face executarea → cel mai tarziu in 10 zile de la inceperea •

•

executarii : persoanele care intra in aceasta categorie : a. inculpatul b. partea responsabila civilmente, cand raspunde solidar pentru reparatiile civile si cheltuielile judiciare c. partea civila cand a fost obligata la cheltuieli judiciare termenul de 10 zile incepe sa curga de la data cand a inceput efectiv executarea, iar nu de la data cand s-au intocmit actele de executare

a. data cand a inceput efectiv executarea ≠ data cand s-au intocmit actele de executare → de exemplu, in cazul unei pedepse privative de libertate, începerea executării = data efectivă a încarcerării persoanei condamnate. Prin urmare, CA împotriva hotărârii penale definitive prin care s-a dispus transferarea unei persoane condamnate în vederea executării pedepsei într-un penitenciar din România poate fi exercitată cel mai târziu în 10 zile de la data efectivă a încarcerării persoanei condamnate pe teritoriul României.

b. data cand s-au intocmit actele de executare ≡ punerea in executare b) de catre celelalte parti → in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere (decizia instantei de recurs) : persoanele care intra in aceasta categorie : a. partile impotriva carora nu se face executarea b. procurorul 2. pentru cazul prevazut in art. 386 lit. d) → poate fi introdusa oricand.

•

5. Conditii privind p.887,Teodoru

forma

contestatiei

in

anulare

→

3. forma CA → a) cerere scrisa a partii interesate b) adresa a parchetului corespunzator 4. CA intemeiata pe art. 386 lit. a),c),e) → trebuie sa indice toate motivele pentru care se ataca decizia instantei de recurs → aceasta impiedica partea sa faca cereri successive cu privire la aceeasi decizie atacata. De ex – in cazul neindeplinirii procedurii de citare, trebuie aratate toate dispozitiile legale care au fost incalcate 5. CA intemeiata pe art. 386 lit. c) → trebuie sa indice : a) cauza de inlaturare a raspunderii penale care a operat in cauza b) probele din dosar care stabilesc existenta ei si care nu au fost avute in atentie de catre instanta de recurs 6. o cerere intemeiata pe vreunul din cazurile prevazute la art. 386 lit. a) - e) va fi considerata CA indiferent de denunirea data acesteia de contestatar

6. Instanta competenta sa judece contestatia in anulare → art.389 1. cazurile prevazute in art. 386 lit. a), b), c) si e) → instanta competenta este instanta care a judecat recursul si a carei decizie se ataca → se pot incadra aici : a) tribunalul b) Curtea de Apel

92

Curs Procedura Penala - Teorie c) d) e) 2.

Tribunalul Militar Territorial Curtea Militara de Apel ICCJ cazurile prevazute in art. 386 lit. d) → instanta competenta este instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare → se pot incadra aici : a) judecatorie, tribunalul, Curtea de Apel, Tribunalul Militar Teritorial, Curtea Militara de Apel, ICCJ b) prima instanta, instanta de apel, o instanta de recurs

7. Posibila suspendare a executarii hotararii → art.390 1. hotararea penala definitiva este executorie, iar CA nu are efect suspensiv, dar, instanta sesizata cu CA poate sa dispuna suspendarea executarii hotararii penale definitve atacate cu CA suspendarea executarii hotararii penale definitive: se dispune numai dupa ce au fost luate concluziile procurorului la cererea contestatorului din oficiu se judeca : in camera de consiliu fara citarea partilor legea nu cere prezenta procurorului, dar aceasta nu este interzisa se dispune prin incheiere motivata daca se admite suspendarea → REGULA → suspendarea dureaza pana la solutionarea pe fond a CA EXCEPTIA → suspendarea poate fi revocata pe parcursul judecarii CA daca se justifica o asemenea masura 3. Pana la solutionarea contestatiei in anulare, instanta sesizata, luand concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere.

2. a) • • b) • • • c) d) • •

8. Admisibilitatea in principiu a cererii → p.888,Teodoru 1. Instanţa examinează admisibilitatea în principiu a contestaţiei în anulare în şedinţă 2. a) b) c) d) 3. a) • • • b) • • • 4. a) b)

publică, fără citarea părţilor. in cazurile prevazute in art. 386 lit. a), b), c) si e), judecarea CA incepe cu o procedura prealabila numita examinare in principiu → se verifica aspectele : daca cererea se refera la o hotarare penala definitiva susceptibila de a fi atacata cu CA daca cererea a fost introdusa in termenul prevazut de lege daca cererea se intemeiaza pe un caz prevazut in art. 386 lit. a), b), c) si e) daca sunt dovezile necesare sau sunt invocate dovezile care confirma acest caz solutiile posibile in cazul examinarii in principiu : admiterea in principiu → se dispune prin incheiere, pentru ca este un act care precede judecarea pe fond a CA se deschide procedura judecarii pe fond a CA → se va trece la judecarea pe fond a CA partile vor fi citate respingerea in principiu in principiu → se dispune prin decizie → este un act definitiv al instantei CA nu se poate respinge decat ca inadmisibila CA nu se va judeca pe fond in cazul prevazut in art. 386 lit. d) → nu se desfasoara procedura examinarii in principiu a cererii se trece direct la judecarea pe fond a cererii de CA sunt citate partile interesate in cauza in care s-a pronuntat ultima hotarare

93

9. Procedura judecarii cererii de contestatie in anulare p.889,Teodoru 1. 2. a) • • b) 3. a) b) c) d) 4.

a) b) • • • 5. a) b) • • c)

6. a) b) 7. a) • • • • •

•

•

→

judecarea cererii nu intra in judecarea fondului cauzei in ansamblul sau persoanele care participa la judecata: partile interesate sunt citate → sunt parti interesate : de regula, partile din recurs partile care au participat la judecarea hotararii care a ramas ultima definitive – in cazul prevazut de art. 386 lit. d) procurorul → participa obligatoriu, indiferent de cazul invocat judecarea cererii se face : sedinta publica orala nemijlocita contradictorie compunerea instantei in cazul cererii de CA → art. 386 lit. a), b), c) si e) → numai compunerea pentru judecata in recurs art. 386 lit. d) → dupa caz, compunerea pentru : judecata in prima instanta → cand hotararea atacata a ramas definitiv in prima instanta judecata in apel → cand hotararea atacata a ramas definitiv in apel judecata in recurs → cand hotararea atacata a ramas definitiv in recurs in cazurile art. 386 lit. a), b), c) si e) cererea poate fi admisa in intregime sau partial → consecinte : desfiintarea sau anularea hotararii de recurs atacate cauza este repusa in stadiul de judecata imediat anterior pronuntarii instantei de recurs atacate → exemple : daca s-a respins sau s-a admis recursul, cauza este repusa in stadiul de dezbatere a recursului daca s-a judecat fondul dupa casare → cauza este repusa in stadiul in care se afla inainte de pronuntarea hotararii care a fost desfiintata recursul sau rejudecarea cauzei pe fond poate avea loc in aceeasi sedinta sau la un alt termen fixat in acest scop in cazul art. 386 lit. d) cererea → daca cererea a fost admisa in intregime → desfiintarea in intregime a ultimei hotarari, in cazul in care se refera la o singura fapta daca cererea a fost admisa in parte → desfiintarea in parte a ultimei hotarari, in cazul in care ea se refera la mai multe fapte si persoane respingerea cererii → inadmisibila cand : se ataca o hotarare care nu este susceptibila de a fi atacata cu CA pe un motiv neprevazut de lege de catre o persoana neadmisa de lege prin care se repeta o cerere respinsa anterior prin hotarare definitiva exemple de motive pentru care CA a fost respinsa ca inadmisibila → CA impotriva hotararii prin care instanta a respins recursul declarat impotriva sentintei de respingere a a plangerii impotriva rezolutiei de NUP, formulate in temeiul art.2781, intrucat niciuna dintre parti nu are calitatea de inculpat si, prin urmare, instanta nu are obligatia de a aplica art. 38514 alin. 11 ori art. 3851 6 al.1. în cazul în care inculpatul a invocat în faţa instanţei de recurs dreptul la tăcere (art.70,alin.2), întrucât în acest caz instanţa de recurs nu poate proceda la

94

Curs Procedura Penala - Teorie

• • •

b) • • • • c)

d) • • 8.

a) b) • •

ascultarea inculpatului, ci este obligată să constate incidenţa prevederilor art.70,alin.2 (ICCJ, decizie din 2008) neindeplinirea de catre instanta de recurs a procedurii de citare a mamei minorului care are calitatea de parte vatamata si care a implinit 14 ani (mama nu il mai reprezinta pe minor, ci il asista in procesul penal) imposibilitatea de prezentare a aparatorului ales al partii care avea calitatea de recurent inculpat, la termenul la care s-a judecat cauza la instanta de recurs contestatorul a introdus contestaţie în anulare împotriva unei hotărâri penale definitive (decizia pronunţată de instanţa de recurs), dar a formulat critici referitoare la o încheiere de amânare a pronunţării hotararii. Pronunţarea hotărârii este o etapă ulterioară desfăşurării judecării cauzei, la care părţile nu se citează. Aceasta nu face obiectul examinării prin prisma cazului de contestaţie în anulare prevăzut în art.386lit.a), care se referă în mod explicit numai la neîndeplinirea procedurii de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs şi, prin urmare, priveşte numai faza în care au fost formulate cereri, au fost administrate probe în limitele prevăzute de lege şi au fost susţinute concluzii asupra recursului neintemeiata sau nefondata → cand nu sunt indeplinite conditiile cerute de lege pentru cazul invocat. Exemple de motive pentru care CA a fost respinsa ca neintemeiata → inculpatul reprezentat de catre un aparator ales la judecarea recursului, cand procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii nelegala citare in cadrul judecarii cauzei in apel inculpatul face dovada imposibilitatii de prezentare la termenul de recurs si de instiintare a instantei despre aceasta impiedicare, dar a fost reprezentat la recurs de aparator contestaţia în anulare introdusă împotriva deciziei prin care, în procedura revizuirii, instanţa de recurs a respins recursul declarat de revizuient (ICCJ, decizie din 2006). tardiva consecintele respingerii : hotararea atacata isi pastreaza puterea executorie daca a fost anterior suspendata, suspendarea inceteaza de drept hotararea prin care se pronunta solutia : art. 386 lit. a), b), c) si e) → numai decizie art. 386 lit. d) → dupa caz: sentinta → cand CA este judecata de prima instanta decizie → cand CA este judecata de instanta de apel sau de instanta de recurs

10. Caile de atac → p.890,Teodoru

1. REGULA → o hotarare data intr-o cale extraordinara de atac poate fi atacata printr-o cale ordinara de atac numai daca si hotararea supusa contestatiei era susceptibila de o cale de atac ordinara 2. Aplicatia regulii → a) art. 386 lit. a), b),c) si e) → • sunt supuse CA numai decizii pronuntate in recurs • decizia pronuntata in recurs nu este susceptibila de un recurs • prin urmare, decizia data in solutionarea CA nu mai poate fi atacata b) art. 386 lit. d) → • daca hotararea atacata este o sentinta → se ataca dupa caz cu apel sau cu recurs • daca hotararea atacata este o decizie data in apel → se ataca cu recurs • daca hotararea atacata este o decizie data in recurs → nu este supusa niciunei cai de atac

95

•

Revizuirea 1. Cazuri de revizuire → art.394

1. Revizuirea poate fi ceruta cand: a) s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei; b) un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a c) d) e) 2. 3. 4.

carei revizuire se cere; un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals; un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere; cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia. Cazul de la lit. a) constituie motiv de revizuire, daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare. Cazurile de la lit. b), c) si d) constituie motive de revizuire, daca au dus la darea unei hotarari nelegale sau netemeinice. In cazul prevazut de lit. e), toate hotararile care nu se pot concilia sunt supuse revizuirii. OBS → cererea de revizuire intemeiata pe alte motive decat cazurile specificate mai sus se respinge ca inadmisibila (ICCJ, decizie din 2007).

art.394,lit.a → s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei → p.894,Teodoru 1. a) b) • • c) d) 2. • a) • • b) • c) d) 3. 4.

5. a)

conditiile pentru art.394,lit.a) : s-au descoperit fapte sau imprejurari noi → a nu se confunda cu mijloace de proba noi faptele si imprejurarile sunt noi pentru instanta → nu au fost cunoscute de instanta care a pronuntat hotararea definitive elementul de noutate trebuie sa fie pentru instanta, nu si pentru partile din proces faptele si imprejurarile noi dovedesc netemeinicia hotararii anterioare invocarea faptelor si imprejurarilor noi sa conduca la o solutie diametral opusa celei atacate consecinte → REGULA → revizuirea este totala atat in latura penala, cat si in latura civila → solutia atacata trebuie schimbata si nu modificata : in latura penala → daca solutia atacata = condamnarea → in revizuire se va putea pronunta : achitarea incetarea procesului penal daca solutia atacata = achitarea → in revizuire nu se va putea pronunta decat condamnarea in latura civila → daca solutia atacata = s-au acordat despagubiri → in revizuire se va putea pronunta → acestea nu erau justificate daca solutia atacata = nu s-au acordat despagubiri → in revizuire se va putea pronunta → acestea nu trebuiau acordate REGULA este inechitabila si s-a propus ca si pentru acest caz sa se acorde revizuirea partiala dacă înscrisurile pe care se bazează cererea de revizuire întemeiată pe prevederile art. 394 alin. (1) lit. a) au fost obţinute după efectuarea cercetărilor de către procuror, instanţa are obligaţia să examineze cererea de revizuire ţinând cont si de aceste înscrisuri, fara a putea sa dispuna reluarea cercetărilor, intrucat o astfel de soluţie nu este prevăzută de lege intelesul notiunii fapte care nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei → 2 categorii de fapte : fapte sau imprejurari care au fost aduse la cunostinta instantei pentru prima data prin cererea de revizuire

96

Curs Procedura Penala - Teorie b) fapte sau imprejurari care au fost si anterior invocate in instanta dar asupra carora instanta nu sa pronuntat, nu le-a luat in deliberare si pronuntare: • nu s-a procedat la dovedirea lor, fiind considerate simple afirmatii • nu s-a cerut dovedirea lor • nu a fost posibila dovedirea lor 6. nu constituie motiv de revizuire in temeiul art.394,alin.1,lit.a faptul ca s-a redeschis UP pentru faptele care au constituit obiectul acţiunii penale îndreptate împotriva condamnatului revizuient → redeschiderea UP nu are semnificatia unei fapte sau a unei împrejurări noi care sa conduca la schimbarea diametral opusa a H atacate (ICCJ, decizie din 2006) 7. constituie motiv de revizuire in temeiul art.394,alin.1,lit.a faptul ca, după redeschiderea UP, o altă persoană a fost trimisă în judecată şi a fost condamnată pentru săvârşirea, exclusiv de către aceasta, a faptelor care au constituit obiectul acţiunii penale îndreptate împotriva condamnatului revizuient (ICCJ, decizie din 2006)

art.394,lit.b → un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere → p.894,Teodoru; 1. conditiile pentru art.394,lit.b) → a) un martor, expert sau interpret a savarsit infractiunea de marturie mincinoasa → • nu are relevanta daca hotararea prin care se retine ca s-a produs o fapta de marturie mincinoasa este de condamnare, de achitare sau de incetare a procesului penal • in acest caz de revizuire, trebuie sa se dovedeasca denaturarea probelor, indiferent daca cel care a savarsit fapta a fost sau nu a fost tras la raspundere b) marturia mincinoasa sa fie savarsita in cauza a carei revizuire se cere c) fapta sa fi condus la darea unei hotarari nelegale sau netemeinice 2. revizuirea poate fi totala sau partiala → hotararea de condamnare atacata poate fi schimbata sau modificata in ceea ce priveste incadrarea juridica si individualizarea pedepsei 3. exemple → a) marturia mincinoasa care a condus la neluarea in consideratie a unei circumstante atenuante b) marturia mincinoasa care a condus la schimbarea incadrarii juridice a faptei intr-o forma agravanta

art.394,lit.c → un inscris care a servit ca temei al hotararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals → p.897,Teodoru; 1. conditiile pentru art.394,lit.c) → a) inscrisul a fost folosit ca mijloc de proba b) inscrisul respectiv a fost declarat fals dupa ramanerea definitiva a hotararii prin care se cere revizuirea: • in cadrul procedurii de revizuie • in cadrul unui alt proces penal → • printr-o hotarare judecatoresca → a. nu conteaza solutia data in cadrul procesului → ea poate fi condamnarea celui care l-a falsificat, achitare pentru vreo cauza care a inlaturat caracterul penal al faptei, incetare a procesului penal pentru existenta unei cause care inlatura raspunderea penala b. nu intereseaza natura infractiunii de fals, natura inscrisului, etc. • prin ordonanta procurorului c) inscrisul declarat fals sa fi condus la darea unei hotarari netemeinice sau nelegale 2. revizuirea poate fi totala sau partiala → hotararea de condamnare atacata poate fi schimbata sau modificata in ceea ce priveste incadrarea juridica si individualizarea pedepsei

art.394,lit.d → un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se cere → p.897,Teodoru; 97

1. revizuirea poate fi totala sau partiala → hotararea de condamnare atacata poate fi schimbata sau modificata in ceea ce priveste incadrarea juridica si individualizarea pedepsei

art.394,lit.e → cand doua sau mai multe hotarari judecatoresti definitive nu se pot concilia → p.897,Teodoru; 1. a) b) c) 2. a) b) c) 3. 4. a) • • b) 5. a) • • b) • • • 6.

conditii : sa existe doua sau mai multe hotarari penale definitive care nu se pot concilia prin respectivele hotarari sa se fi solutionat fondul cauzei inconciliabilitatea sa rezulte din hotararea penala, deci din dispozitiv starea de inconciliabilitate poate exista în următoarele ipoteze (ICCJ,decizie din 2007): hotărârile se referă la aceeaşi faptă şi la făptuitori diferiţi hotărârile se referă la acelaşi făptuitor şi la fapte diferite hotărârile se referă la fapte şi făptuitori diferiţi OBS → cand o hotarare penala definitiva se refera la aceeasi persoana si fapta, chiar sub o incadrare juridica diferita, nu este caz de revizuire, ci de contestatie in anulare nu sunt inconciliabile : o hotarare civila care se refera la o chestiune prealabila si o hotarare penala care se refera la aceeasi chestiune prealabila → daca a ramas mai intai definitiva hotararea civila, ea se impune cu autoritate de lucru judecat instantei penale daca a ramas mai intai definitiva hotararea penala cu privire la chestiunea civila prealabila, ea se impune cu autoritate de lucru judecat instantei civile o hotarare prin care instanta s-a desesizat si a restituit cauza la procurer pentru refacerea UP si o hotarare prin care s-a solutionat fondul cauzei (ICCJ, decizie din 2007) exemple de inconciliabilitate : inconciliabilitate intre hotarari pronuntate in cauze distincte : H1 → stabileste ca X a savarsit o infractiune H2 → stabileste ca inculpatul este complicele descoperit ulterior inconciliabilitate dintre hotarari penale definitive date in aceeasi cauza, dar in instante de grad diferit : in prima instanta X si Y = condamnati ca si coautori doar X declara recurs recursul este admis, se statueaza ca fapta pentru care a fost condamnat nu exista, fara a se extinde efectele recursului si la Y, care ramane condamnat Nu este incident cazul de revizuire prevăzut în art. 394 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., în situaţia pronunţării unei hotărâri judecătoreşti definitive de achitare şi a unei hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare, pentru infracţiuni de luare de mită, săvârşite de aceeaşi persoană, la aceeaşi dată, dar în exercitarea atribuţiilor de control la persoane juridice diferite, întrucât hotărârile judecătoreşti definitive - de achitare şi de condamnare - nu se exclud, nereferindu-se la aceeaşi faptă, ci la fapte diferite (ICCJ, decizie din 2009).

2. Dovedirea cazurilor de revizuire intemeiate pe frauda procesuala → cazurile b,c,d 1. prin hotarare judecatoreasca → a) hotararea penala definitiva de condamnare prin care s-a dispus asupra fondului cauzei in ceea ce priveste → • marturia mincinoasa • falsul • fapta penala comisa de judecator, procuror, persoana care a efectuat cercetarea penala b) hotararea penala definitiva de achitare prin care s-a dispus asupra fondului cauzei → s-a

98

Curs Procedura Penala - Teorie • • c) •

• 2. a) • • b) •

• 3.

4.

retinut savarsirea fraudei, dar autorul nu a fost condamnat, intrucat : fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni → art.10,lit.b1,Cproc.pen exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei → art.10,lit.e,Cproc.pen →  inculpatul este iresponsabil  inculpatul a savarsit fapta sub imperiul unei constrangeri morale hotarare penala definitiva de incetare a procesului penal → s-a retinut savarsirea fraudei, dar autorul nu a fost condamnat intrucat : exista o cauza care inlatura raspunderea penala (amnistia, prescriptia, decesul faptuitorului, etc.) → art.10,lit.g,Cproc.pen exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege → art.10,lit.i1,Cproc.pen prin ordonanta procurorului, daca prin aceasta s-a dispus asupra fondului cauzei ordonanta de SUP → autorul nu a putut fi trimis in judecata intrucat : fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni → art.10,lit.b1,Cproc.pen exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei → art.10,lit.e,Cproc.pen ordonanta de IUP → autorul nu a putut fi trimis in judecata intrucat : exista o cauza care inlatura raspunderea penala (amnistia, prescriptia, decesul faptuitorului, etc.) → (art.10,lit.g,Cproc.pen) exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege (art.10,lit.i1,Cproc.pen) OBS → nu se poate folosi pentru a face dovada acestui caz de revizuire o hotarare sau o ordonanta prin care nu s-a dispus asupra fondului. De ex, intr-o cauza penala privind marturia mincinoasa, dupa inceperea UP a intervenit amnistia sau decesul faptuitorului, ipoteze in care procurorul a dispus IUP fara a mai dovedi existenta sau inexistenta infractiunii de marturie mincinoasa dovada facuta in cursul procedurii de revizuire → cand instanta de judecata sau procurorul nu pot sau nu au putut examina fondul cauzei

3. Hotarari penale care pot fi atacate cu revizuire 1. se ataca cu revizuire numai hotarari penale definitive date in solutionarea fondului cauzei → intra in aceasta categorie : a) hotarari de condamnare b) hotarari de achitate c) hotarari de incetare a procesului penal, daca pentru acestea s-a examinat si fondul cauzei d) sentinte confirmate de instanta de apel si de recurs e) decizii → in cazul in care fondul cauzei a fost solutionat de catre instanta de apel sau de recurs, dupa rejudecare 2. sunt inadmisibile cererile de revizuire indreptate impotriva: a) unei cereri de dezinvestire b) unei hotarari pronuntate in temeiul art.2781,CPP c) unei cereri de intrerupere a pedepsei inchisorii d) unei cereri privind masurile preventive, asiguratorii, incidentele de executare 3. hotararea poate fi atacata : a) numai cu privire la solutia data in latura penala b) numai cu privire la solutia data in latura civila c) cu privire la solutia data in latura penala si in latura civila d) cand hotararea se refera la mai multe infractiuni si persoane → hotararea poate fi atacata • numai pentru una, unele sau toate infractiunile • numai pentru una, unele sau toate persoanele

4. Persoanele care pot cere revizuirea → p.904,Teodoru, art.396

1. pot cere revizuirea :

99

a) oricare parte din proces, in limitele calitatii sale procesuale b) procurorul → • poate initia procedura din oficiu → in favoarea uneia din parti sau in defavoarea uneia din parti • poate initia procedura din oficiu ca urmare a propriilor sale investigatii sau a informarii facute de unitatile prevazute de art.145,Cpen • organele de conducere ale unitatilor la care se refera art. 145 din Codul penal care au cunostinta despre vreo fapta sau imprejurare care ar motiva revizuirea sunt obligate sa sesizeze pe procuror c) substituitii procesuali ai condamnatului → • sotul condamnatului • rudele apropiate ale condamnatului, prevazute in art.149,Cpen 2. substituitii procesuali pot cere revizuirea : a) daca sunt interesate in cauza in legatura cu situatia condamnatului si daca manifesta un interes propriu b) in timpul vietii condamnatului c) dupa moartea condamnatului → prin derogare de la regula potrivit careia decesul inculpatului stinge actiunea penala, sotul si rudele apropiate ale inculpatului pot cere revizuirea si dupa moartea inculpatului

5. Termenul in p.904,Teodoru

care

poate

fi

introdusa

revizuirea

→

1. revizuirea in favoarea condamnatului → termenul → se poate face oricand, ceea ce inseamna ca se poate face : a) in timpul vietii condamnatului b) dupa moartea condamnatului c) inainte de inceperea executarii condamnarii penale sau a celei civile d) in cursul executarii ei e) dupa executarea ei, daca este in termen 2. revizuire in defavoarea condamnatului, a celui achitat sau pentru care s-a incetat procesul penal → termenul → 1 an, care curge astfel a) de la data cand revizuentul a cunoscut faptele sau imprejurarile noi → in cazuril prevazut de art. 394 lit. a) b) de la data cand revizuentul a cunoscut faptul ca s-a pronuntat o hotarare definitiva cu privire la frauda procesuala respectiva → in cazurile art. 394 lit. b), c) si d) c) de la data cand revizuentul a cunoscut frauda procesuala, in cazul in care frauda procesuala nu este constatata printr-o hotarare definitiva → in cazurile in cazurile art. 394 lit. b), c) si d) d) de la data cand revizuentul a cunoscut existenta ultimei hotarari care nu se poate concilia cu cea anterioara → in cazuril prevazut de art. 394 lit. e) 3. aceleasi termene se aplica si atunci cand procurorul se sesizeaza din oficiu intr-o revizuire impotriva inculpatului. 4. daca in termenul de 1 an a intervenit o cauza care impiedica punerea in miscare a actiunii penale (amnistie, prescriptie, dezincriminare,etc), revizuirea impotriva inculpatului nu mai poate fi introdusa, chiar daca se afla in termenul de 1 an, pentru ca : a) actiunea penala este stinsa b) nu s-ar mai putea ajunge la condamnarea inculpatului

6. Cererea de revizuire si efectele ei → p.905,Teodoru 1. forma cererii : a) cerere scrisa → cand revizuirea este ceruta de una din partile din proces sau de substituitul sau procesual • se introduce cerere scrisa la organul competent • pentru cazurile prevazute la art.394,lit.b,c,d, se depun copii legalizate dupa hotararea

100

Curs Procedura Penala - Teorie • b) 2. a) b) c) d)

judecatoreasca sau ordonanta prin care se constata frauda procesuala daca cererea este incompleta, partea care a facut-o va fi chemata in vederea completarii sau precizarii cererii sesizare din oficiu, fara cerere scrisa → cand revizuirea este initiata de procuror efectele cererii : nu are efect suspensiv de executare, ca orice cale extraordinara de atac → dar, in cursul procedurii de revizuire se poate cere suspendarea executarii hotararii atacate de la instanta de revizuire are efect devolutiv → se limiteaza la situatia partii care a cerut sau pentru care s-a cerut revizuirea, si in limitele calitatii sale procesuale efect extensiv → va fi examinata prin extindere si situatia partilor care nu au cerut revizuirea si situatia partilor la care cererea de revizuire nu se refera, fara a se schimba sau modifica hotararea definitiva in detrimentul lor, ci numai in favoarea lor cererea de revizuire limiteaza procedura de revizuire numai la motivul de revizuire invocat in cerere → nu este admisibila revizuirea pentru un alt caz la care cererea nu s-a referit

7. Organul competent sa primeasca cererea → p.908,Teodoru 1. in cazurile prevazute de art.394,lit.a), b), c), d) → procurorul din parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta : a) aceasta competenta se mentine si in cazul in care cauza a fost rejudecata in fond dupa casare, de catre de instanta de apel sau de recurs b) atentie la timpul trecut al verbului 2. in cazul prevazut de art.394,lit.e → fiind mai multe hotarari inconciliabile judecate in prima instanta, pentru stabilirea competentei in judecarea cererii de revizuire se aplica regulile privitoare la competenta in caz de conexitate → a) procurorul din parchetul de pe langa instanta mai intai sesizata → cand instantele sunt egale in grad b) procurorul din parchetul de pe langa instanta ierarhic superioara → cand instantele sunt de grad diferit c) procurorul din parchetul de pe langa instanta civila → cand una dintre instante este civila si cealalta este instanta militara, dar au acelasi grad sau instanta civila este de grad ierarhic superior d) procurorul din parchetul de pe langa instanta civila egala in grad cu cea militara → cand una dintre instante este civila si cealalta este instanta militara de grad ierarhic superior 3. competenta este aceeasi indiferent de revizuent 4. cererea de revizuire adresata in mod gresit direct instantei de judecata, iar nu procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta, se trimite procurorului competent, prin sentinta, care poate fi atacata cu recurs (ICCJ, decizie din 2008)

8. Instanta competenta sa judece cererea de revizuire → p.908,Teodoru 1. instanţa competentă să soluţioneze cererea de revizuire este instanţa care a judecat cauza în primă instanţă, chiar dacă, la momentul introducerii cererii, datorită modificării dispoziţiilor legii procesual penale, aceasta nu mai avea competenţa de a judeca fondul cauzei în primă instanţă (ICCJ, decizie din 2006). 2. dacă cererea de revizuire priveşte o persoană civilă condamnată de o instanta militara, se interzice soluţionarea revizuirii de către instanţa militară respectiva (ICCJ, decizie din 2008) → trebuie aplicat principiul civilii trebuie judecati de civili a) instanţa competentă este instanta civila competenta sa judece in prima instanta cauza a carei revizuire se cere, chiar dacă instanţa ce a judecat cauza în primă instanţă şi a dispus condamnarea este o instanţă militară b) exemplu → X condamnat la moarte in 1958 de Tribunalul Militar CLUJ pentru infractiuni contra sigurantei statului → instanta competenta sa judece revizuirea este Curtea de Apel Cluj

101

3. a) b) c) d) 4. 5. 6. a) b) c)

compunerea instantei : judecatorie → 1 judecator tribunal → 1 judecator curte de apel → 1 judecator ICCJ → 3 judecatori in cazul retragerii cererii de revizuire, instanta investita sa solutioneze cererea de revizuire ia act de aceasta manifestare de vointa (ICCJ, decizie din 2007) judecatorul care a solutionat cauza in fond a carei revizuire se cere nu este incompatibil a judeca cererea de revizuire, pentru ca rejudecarea se intemeiaza pe elemente noi care nu i-au fost cunoscute judecatorului confuzii de evitat rezultate din faptul ca faptul ca instanta competenta sa judece o cerere de revizuire este intotdeauna instanta care a judecat cauza in prima instanta : revizuirea nu implica un control judiciar al unei instante inferioare in grad cu privire la o eroare judiciara revizuirea implica o reexaminare a cauzei pe baza unor elemente noi s-a dorit competenta acestei instante pt ca revizuirea sa fie supusa cailor ordinare de atac → procedura de judecata a revizuirii poate parcurge toate cele trei grade de jurisdictie → prima instanta, apel, recurs

9. Procedura revizuirii → structura → p.906,Teodoru 1. a) b) • • 2. a) b) • • • 3. a) b) 4. a) • • b) c)

structura procedurii : procedura prealabila in fata procurorului procedura in fata instantei → are 2 etape : examinarea in principiu judecata in fond a revizuirii procedura prealabila in fata procurorului → scopul → verificarea temeiniciei cazului de revizuire, prin administrarea probelor propuse de revizuent competenta procurorului → nu poate impiedica aducerea cererii de revizuire in fata instantei este obligat sa aduca cererea de R in fata instantei chiar si atunci cand nu este de accord cu ea in fata instantei se administreaza din nou probele stranse de procuror etapa 1 in fata instantei → admisibilitatea in principiu a cererii → daca cererea este admisa in principiu se admite astfel posibilitatea existentei unei erori judiciare se deschide procedura de rejudecare a cauzei in fond etapa 2 in fata instantei → urmareste verificarea existentei acestei erori judiciare in raport cu ansamblul probelor administrate: probelor administrate anterior probelor administrate in cursul revizuirii admiterea pe fond a cererii de revizuire → poate conduce la schimbarea hotararii atacate sau modificarea hotararii atacate respingerea pe fond a cererii de revizuire → revizuirea poate fi respiunsa pe fond, chiar daca a fost admisa in principiu

10. Procedura prealabila in fata procurorului → p.909,Teodoru, art.399 1. a) b) c) d)

primind cererea, procurorul verifica : daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege in privinta titularului cererii daca cererea a fost introdusa in termen care este cazul de revizuire invocat care sunt mijloacele de proba propuse

102

Curs Procedura Penala - Teorie 2. daca considera necesar, procurorul : a) cere dosarul cauzei b) il cheama pe revizuent sa completeze cererea, daca aceasta este incompleta c) asculta, daca este cazul, persoana care solicita revizuirea d) dispune efectuarea de cercetari e) poate delega organul de cercetare penala, pentru efectuarea actelor de cercetare 3. Dupa efectuarea cercetarilor, procurorul inainteaza intregul material impreuna cu concluziile sale instantei competente, in urmatoarea ordine : a) Trimite dosarul fara a mai continua actele de cercetare daca constata ca : • cererea nu a fost introdusa de o persoana prevazuta de lege • cererea este tardiva b) daca constata ca cele doua aspecte sunt indeplinite, continua actele de cercetare cu privire la: • veridicitatea cazului de revizuire → eventual cere dosarul cauzei • mijloace de proba 4. administrarea probelor → a) procurorul dispune prin ordonanta administrarea a 2 categorii de probe : • administrarea probelor invocate de revizuent • administrarea probelor pe care el le considera necesare b) administrarea probelor se poate face : • personal de catre procuror • prin intermediul organului de cercetare penala aflat sub supravegherea sa c) efectuarea actelor de cercetare penala este limitata la 2 luni de la primirea cererii de revizuire d) depasirea acestui termenul nu atrage nicio sanctiune 5. solutionarea de catre instanta a unei cereri de revizuire fara a se fi parcurs aceasta procedura in fata procurorului este nelegala. 6. concluziile procurorului fixate in urma desfasurarii procedurii prealabile privesc temeinicia si legalitatea cererii de revizuire → a) cererea este intemeiata → concluzie de admitere a cererii b) cererea nu este intemeiata → concluzie de respingere a cererii 7. aceste concluzii nu sunt obligatorii pentru instanta

11. Admisibilitatea in principiu a cererii → p.910,Teodoru 1. se fixeaza termen pentru judecarea admisibilitatii in principiu a cererii si se dispune citarea partilor pentru termenul fixat 2. se judeca : a) cu citarea partilor b) in prezenta partilor c) condamnatul detinut este adus la judecata → presedintele ia masuri sa ii asigure dreptul la aparare condamnatului detinut → aparator din oficiu 3. se pun concluzii cu privire la admisibilitatea in principiu a cererii, de catre : a) revizuent b) celelalte parti c) procurorm 4. se administreaza probe → instanta poate verifica oricare dintre probele pe care se intemeiaza cererea si poate sa administreze probe noi la cerere sau din oficiu 5. se executa acte de cercetare judecatoreasca, dar nu este permisa ascultarea ca martori a persoanelor care au fost condamnate pentru marturie mincinoasa sau pentru alta infractiune in legatura cu cauza a careui revizuire se cere (art.394,lit.b,d) 6. obiectul verificarii facute de instanta : a) daca cererea a fost facuta de o persoana prevazuta de lege

103

b) c) d) e) f) g) 7.

daca a fost introdusa in termenul legal daca a fost introdusa la procurorul competent daca a ajuns la instanta competenta daca se intemeiaza pe vreunul din cazurile prevazute de art.394,CPP daca este intemeiat cazul de revizuire invocat daca este dovedit cu mijloace de proba admise de lege daca sunt indeplinite conditiile legale → se deschide procedura judecarii cererii pe fond → examinarea in principiu este premergatoare si eliminatorire 8. solutia data de instanta : a) admiterea in principiu a cererii de revizuire → • se dispune prin incheiere → • nu poate fi atacata decat odata cu fondul b) prin sentinta → respingerea in principiu a cererii → nu poate fi respinsa decat ca inadmisibila 9. odata cu admiterea in principiu a cererii → a) instanta poate dispune cu privire la : • suspendarea executarii hotararii atacate, in total sau in parte, in raport cu limitele cererii de revizuire • se poate lua oricare dintre masurile preventive in cazul in care cererea este impotriva celui achitat sau a celui pentru care s-a dispus incetarea procesului penal b) instanta dispune cu privire la → reunirea cauzelor in care s-au pronuntat hotararile care nu se pot concilia → in cazul in care motivul de revizuire este inconciliabilitatea a doua sau mai multe hotarari penale 10. Cand cererea de revizuire a fost facuta pentru un condamnat decedat, sau cand condamnatul care a facut cererea ori in favoarea caruia s-a facut revizuirea a decedat dupa introducerea cererii, prin derogare de la dispozitiile art. 10,alin.1,lit.g), procedura de revizuire isi va urma cursul, iar in cazul admiterii in principiu, dupa rejudecarea cauzei, instanta va hotari potrivit dispozitiilor din art. 13 alin. 2 si 3 care se aplica in mod corespunzator (continuarea procesului penal). 11. In cazul admiterii in principiu a cererii de revizuire pentru existenta unor hotarari ce nu se pot concilia, cauzele in care aceste hotarari au fost pronuntate se reunesc in vederea rejudecarii (art.404)

12. Judecarea pe fond a cererii de revizuire → p.913,Teodoru 1. a) b) 2. a) b) 3. a) b) c) • • 4. a) b)

distinctii : admisibilitatea in principiu urmareste temeinicia cazului de revizuire la rejudecarea in fond se examineaza temeinicia invinuirii rejudecarea poate avea : o forma mai restransa → cand eroarea judiciara este evidenta si a fost dovedita inca de la judecarea in principiu a cererii o forma mai dezvoltata forma mai restransa → cand eroarea judiciara este evidenta si a fost dovedita inca de la judecarea in principiu a cererii in aceeasi sedinta, instanta procedeaza mai intai la admiterea in principiu a cererii si apoi la solutionarea in fond a cauzei, dand o noua solutie astfel, hotararea atacata cu revizuire este anulata in acest caz, se pronunta o singura sentinta, prin care : se admite in principiu cererea de revizuire se da o noua solutie de fond cauzei forma mai dezvoltata → cand este necesara verificarea probelor administrate anterior sau este necesara administrarea unor probe noi, dup ace s-a afmis in principiu cererea de revizuire: se fixeaza un alt termen se urmeaza regulile de la judecata din prima instanta → cercetare judecatoreasca, dezbateri,

104

Curs Procedura Penala - Teorie deliberare, solutionare c) daca la termenul fixat nu s-au epuizat probele dispuse a fi administrate, cauza se amana pentru noi termene, pana cand este epuizata cercetarea judecatoreasca 5. solutii dupa rejudecarea in fond a revizuirii : a) respingerea in fond a cererii → • motive de respingere → cerere inadmisibila, cerere tardiva, cerere neintemeiata • respingerea in fond a cererii se dispune prin sentinta motivata • consecinta → se mentine hotararea atacata b) admiterea in fond a cererii → • admiterea in fond a cererii se dispune prin sentinta motivata • consecinte → • anularea hotararii atacate in masura in care a fost admisa revizuirea • pronuntarea unei noi hotarari potrivit regulilor judecatii in prima instanta • totodata, instanta dispune, daca este cazul, si asupra urmatoarelor aspecte : • restituirea amenzii platite si a averii confiscate • restituirea cheltuielilor judiciare pe care cel in favoarea caruia s-a admis revizuirea nu era tinut sa le suporte • pentru cei condamnati la pedeapsa inchisorii cu executarea la locul de munca → restituirea cotei facuta venit la bugetul de stat, calcularea ca vechime si continuitate in munca a duratei pedepsei executate 6. daca cererea a fost admisa in fond → solutionarea laturii penale → a) cazul art.394,lit.a → revizuirea totala → solutiile vor fi : • achitarea in loc de condamnare • incetare a procesului penal in loc de condamnare • condamnare in loc de achitare • condamnare in loc de incetare a procesului penal b) cazul art.394,lit.b), c), d) → • in caz de revizuire totala → sentinta va cuprinde solutiile de mai sus • in caz de revizuire partiala → a. se poate mentine solutia de condamnare cu modificarea incadrarii juridice b. se poate mentine condamnarea dar cu modificarea pedepsei c) cazul art.394,lit.e → • se dispune anularea tuturor hootararilor definitive ce nu se pot concilia • se solutioneaza cauza reunita in raport cu situatia reala de fapt stabilita, ca si in cazurile de mai sus 7. daca cererea a fost admisa in fond → solutionarea laturii civile → idem 8. solutionarea cauzei in cazul in care cererea priveste un condamnat decedat : a) solutiile care pot fi dispuse → achitarea sau incetarea procesului penal b) daca nu se poate ajunge la aceste solutii, se da efect decesului celui condamnat → se dispune incetarea procesului penal in temeiul art.13,alin.2,3 9. daca a admis revizuirea, instanta : a) nu poate agrava situatia celui care a facut cererea de revizuire sau in favoarea caruia s-a declansat o procedura de revizuire b) extinde judecata cauzei cu privire la persoanele din acelasi grup procesual care nu au cerut revizuirea sau fata de care nu s-a initiat procedura c) pronunta o noua solutie si fata de acestia, fara a li se agrava situatia 10. cand se constata nevinovatia inculpatului condamnat, acesta : a) are dreptul la o repunere in toate drepturile pierdute b) poate cere de la stat, pe cale civila, despagubiri pentru prejudicial material si moral suferit printro condamnare nedreapta

105

13. Caile de atac → p.915,Teodoru, art.407 1. sentina → este supusa acelorasi cai de atac ca si hotararea impotriva careia s-a facut revizuirea → ceea ce inseamna ca : a) daca sentinta de fond atacata cu revizuire era susceptibila de apel → se poate declara apel si impotriva sentintei date in revizuire b) daca sentinta de fond atacata cu revizuire era susceptibila numai de recurs → se poate declara numai recurs impotriva sentintei date in revizuire c) sunt astfel de sentinte : • sentinta prin care s-a respins in principiu cererea • sentinta prin care s-a admis cererea in fond • sentinta prin care s-a respins cererea in fond 2. decizia data in apel se ataca cu recurs 3. concluzie → hotararea penala care nu e definitiva data in revizuire este supusa cailor ordinare de atac. Hotararea definitiva data in revizuire este supusa cailor de atac extraordinare, inclusiv unei noi revizuiri

14. Revizuirea in cazul hotararilor CEDO → art.4081 1. Hotararile definitive pronuntate in cauzele in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale pot fi supuse revizuirii, daca consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate. 2. Pot cere revizuirea: a) persoana al carei drept a fost incalcat; b) sotul si rudele apropiate ale condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia; c) procurorul 3. Cererea de revizuire se introduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie, care judeca cererea in complet de 9 judecatori. 4. Cererea de revizuire se poate face in termen de un an de la data ramanerii definitive a hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului. 5. Dupa sesizare, instanta poate dispune, din oficiu, la propunerea procurorului sau la cererea partii, suspendarea executarii hotararii atacate. 6. Participarea procurorului este obligatorie. 7. La judecarea cererii de revizuire, partile se citeaza. Partea arestata este adusa la judecata. 8. Cand partile sunt prezente la judecarea cererii de revizuire, se asculta si concluziile acestora. 9. Instanta examineaza cererea in baza actelor dosarului si se pronunta prin decizie. 10. Cand instanta constata ca cererea este tardiva, inadmisibila sau nefondata, o respinge. 11. Cand instanta constata ca cererea este fondata: a) desfiinteaza, in parte, hotararea atacata sub aspectul dreptului incalcat si, rejudecand cauza, inlatura consecintele incalcarii dreptului; b) desfiinteaza hotararea si, cand este necesara administrarea de probe, dispune rejudecarea de catre instanta in fata careia s-a produs incalcarea dreptului 12. Decizia pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie nu este supusa nici unei cai de atac.

EXECUTAREA HOTARARILOR PENALE •

H. penale executorii. Ramanerea definitiva a H. Instanta de executare

106

Curs Procedura Penala - Teorie 1. Hotarari executorii → art.4151 1. sunt hotarari executorii : a) hotararile definitive. b) hotararile nedefinitive → cand legea dispune aceasta.

2. Ramanerea definitiva a hotararii primei instante → art.416 1. a) b) c) 2. a) b) 3. 4. a) b) 5. 6.

la data pronuntarii → cand hotararea nu este supusa apelului si nici recursului → exemple : sentintele de declinare de competenta incheierile primei instante prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea incheierile primei instante prin care s-a admis recuzarea la data expirarii termenului de apel; cand nu s-a declarat apel in termen; cand apelul declarat a fost retras inauntrul termenului; la data retragerii apelului, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de apel; la data expirarii termenului de recurs in cazul H nesupuse apelului sau daca apelul a fost respins: cand nu s-a declarat recurs in termen; cand recursul declarat a fost retras inauntrul termenului; la data retragerii recursului declarat impotriva hotararilor nesupuse apelului, daca aceasta s-a produs dupa expirarea termenului de recurs; la data pronuntarii hotararii prin care s-a respins recursul declarat impotriva H nesupuse apelului

3. Ramanerea definitiva a hotararii instantei de apel → art.4161 1. la data expirarii termenului de recurs : a) cand apelul a fost admis fara trimitere pentru rejudecare si nu s-a declarat recurs in termen; b) cand apelul a fost admis fara trimitere pentru rejudecare si recursul declarat impotriva acestei 2. a) b) 3. a) b)

hotarari a instantei de apel a fost retras inauntrul termenului; la data retragerii recursului daca : apelul a fost admis fara trimitere pentru rejudecare retragerea recursului s-a produs dupa expirarea termenului de recurs; la data pronuntarii hotararii instantei de recurs daca : apelul a fost admis fara trimitere pentru rejudecare recursul a fost respins

3. Ramanerea definitiva a hotararii instantei de recurs → art.417 1. la data pronuntarii hotararii instantei de recurs : a) in cazul admiterii recursului → • cand recursul a fost admis si procesul a luat sfarsit in fata instantei de recurs, fara rejudecare; • cand cauza a fost rejudecata de catre instanta de recurs, dupa admiterea recursului; b) in cazul respingerii recursului → cand cuprinde obligarea la plata cheltuielilor judiciare

4. Instanta de executare → art.418 1. REGULA → instanta de executare = instanta care a pronuntat H in prima instanta. Se a) b) c) d) 2. a)

aplica aceasta regula pentru urmatoarele categorii de H : hotararea penala ramasa definitiva la prima instanta de judecata hotararea penala ramasa definitiva la instanta de apel hotararea penala ramasa definitiva la instanta de recurs hotararea penala nedefinitiva dar executorie, cu exceptia celor privind masurile preventive EXCEPTII →: Hotararile pronuntate in prima instanta de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie →

107

instanta de executare este, dupa caz, de

• Tribunalul Municipiului Bucuresti • tribunalul militar teritorial cu sediul in Bucuresti b) Hotararile nedefinitive, dar executorii, privind masurile preventive → instanta de executare este instanta care le-a dispus.

3. Cand hotararea ramane definitiva in fata instantei ierarhic superioare: a) instanta ierarhic superioara trimite instantei de executare un extras din acea hotarare, cu datele necesare punerii in executare

b) in ziua cand a pronuntat hotararea 4. OBS → executarea HP → o instanta de executare → un judecator delegat cu executarea

•

Punerea in executare a pedepsei inchisorii si a p. detentiunii pe viata 1. Punerea in executare → art.420

1. 2. a) • • b) 3. a) b)

punerea in executare a PI si a PDV = emiterea mandatului de executare a pedepsei Mandatul de executare a pedepsei → se emite de judecatorul delegat al instantei de executare in ziua ramanerii definitive a hotararii la instanta de fond sau, dupa caz, in ziua primirii extrasului de pe hotararea de condamnare de la instanta ierarhic superioara, cand hotararea ramane definitiva la instanta ierarhic superioara se intocmeste in trei exemplare Daca cel condamnat se afla in stare de libertate, judecatorul emite deodata : mandatul de executare a pedepsei ordinul prin care I se interzice condamnatului sa paraseasca tara → se intocmeste in trei exemplare

2. Trimiterea spre executare a mandatului de executare a pedepsei si a ordinului de interzicere a parasirii tarii → art.421 1. a) b) c) 2.

Pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare, se trimit doua exemplare, dupa caz, : organului de politie → cand condamnatul este liber comandantului locului de detinere → cand condamnatul este arestat comandantului unitatii militare unde condamnatul face serviciul militar. Pentru aducerea la indeplinire a ordinului de interzicere a parasirii tarii, se trimite de indata cate un exemplar : a) organului competent sa elibereze pasaportul b) Inspectoratului General al Politiei de Frontiera. 3. In cazul in care cel condamnat se afla in stare de libertate, organele de executare prevazute in alin. 1 si 2 au obligatia de a lua masurile prevazute de lege in vederea punerii in executare a mandatului de executare a pedepsei si a ordinului de interzicere a parasirii tarii, in ziua primirii acestora.

3. Executarea mandatului de executare a pedepsei si a ordinului de interzicere a parasirii tarii → art.322 1. Pe baza mandatului de executare organul de politie procedeaza la arestarea condamnatului. Celui arestat i se inmaneaza un exemplar al mandatului si este dus la locul de detinere cel mai apropiat, unde organul de politie preda celalalt exemplar al mandatului de executare. 2. In vederea punerii in executare a mandatului emis in executarea unei hotarari definitive de condamnare, organul de politie poate patrunde : a) in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia

108

Curs Procedura Penala - Teorie b) in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia. 3. Dispozitiile art. 161 (masuri de ocrotire) sunt aplicabile in mod corespunzator, obligatia de incunostintare revenind organului de politie.

4. Daca persoana impotriva careia s-a emis mandatul nu este gasita, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal si ia masuri pentru darea in urmarire, precum si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei. Un exemplar de pe procesul-verbal, impreuna cu un exemplar al mandatului de executare se trimit instantei care a emis mandatul. 5. Daca condamnatul refuza sa se supuna mandatului sau incearca sa fuga, va fi constrans la aceasta (dispozitiile art. 184 alin. 31 aplicate corespunzator). 6. Comandantul unitatii militare, primind mandatul de executare, inmaneaza un exemplar condamnatului si ia masuri pentru trimiterea acestuia la locul de executare a pedepsei. 7. Cand condamnatul se afla arestat, un exemplar al mandatului de executare i se inmaneaza de catre comandantul locului de detinere. 8. Comandantul locului de detinere consemneaza intr-un proces-verbal data de la care condamnatul a inceput executarea pedepsei. 9. Pe baza ordinului de interzicere a parasirii tarii, organele in drept : a) refuza celui condamnat eliberarea pasaportului sau, dupa caz, procedeaza la ridicarea acestuia b) iau masuri pentru darea condamnatului in consemn la punctele de trecere a frontierei. 10. O copie de pe procesul-verbal se trimite instantei de executare.

•

Punerea in executare a pedepsei inchisorii cu ex. la locul de munca 1. Punerea in executare → art.4221

1. punerea in executare a PI cu ex. la locul de munca = emiterea mandatului de executare a pedepsei 4. Mandatul de executare a pedepsei → a) se emite de judecatorul delegat al instantei de executare b) se intocmeste in patru exemplare

2. Trimiterea spre executare a mandatului de executare si a dispozitivului → art. 4222 1. a) b) c) 2.

Pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare emis, se trimite cate un exemplar : unitatii unde se va executa pedeapsa condamnatului organului de politie din localitatea in care isi are sediul unitatea. O copie de pe dispozitivul hotararii se trimite de instanta de executare consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul.

•

Punerea in executare a amenzii penale → art.425

1. Persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligata sa depuna recipisa de plata integrala a amenzii la instanta de executare, in termen de 3 luni de la ramanerea definitiva a hotararii.

2. Cand cel condamnat se gaseste in imposibilitate de a achita integral amenda in termenul prevazut in alineatul precedent, instanta de executare, la cererea condamnatului, poate dispune esalonarea platii amenzii, pe cel mult 2 ani in rate lunare. 3. In caz de neindeplinire a obligatiei in termenul de 3 luni sau de neplata a unei rate, instanta de executare comunica un extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii organelor competente, in vederea executarii amenzii potrivit dispozitiilor legale privind

109

executarea silita a creantelor fiscale si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.

•

Punerea in executare a pedepselor complementare → art.426,427

1. interzicerea unor drepturi se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de executare a a) b) 2. a) b) •

unei copii de pe dispozitivul hotararii catre : consiliul local in a carui raza isi are domiciliul condamnatul organul care supravegheaza exercitarea acestor drepturi. degradarea militara se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe hotarare, dupa caz, catre: comandantul unitatii militare din care a facut parte cel condamnat comandantul centrului militar in raza caruia domiciliaza condamnatul

Punerea in executare a M. de siguranta → obligarea la tratament medical 1. Punerea in executare → art.429, 435

1. cand MS s-a luat provizoriu, in cursul UP sau in cursul judecatii → punerea in executare se face de catre instanta de judecata care a luat aceasta masura

2. cand MS s-a luat prin H definitiva → punerea in executare se face de catre instanta de a) b) 3. 4.

executare → punerea in executare = comunicarea copiei dupa dispozitivul hotararii si a copiei dupa raportul medico-legal catre : directia sanitara din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura → cand persoana fata de care s-a dispus masura este in stare de libertate administratia locului de detinere → cand obligarea la tratament medical insoteste pedeapsa inchisorii ori a detentiunii pe viata sau priveste o persoana aflata in stare de detinere DSJ va comunica de indata persoanei fata de care s-a luat masura obligarii la tratament medical, unitatea sanitara la care urmeaza sa i se faca tratament. La luarea masurii obligarii la tratament medical, persoana la care se refera masura are dreptul de a cere sa fie examinata si de un medic specialist desemnat de aceasta, ale carui concluzii sunt inaintate instantei de judecata iar, la data ramanerii definitive a hotararii, si directiei sanitare judetene.

2. Obligatiile instantei de executare si ale unitatii sanitare → art.430 1. instanta de executare → comunica persoanei fata de care s-a luat masura ca este obligata sa 2. a) b) c) d) 3.

se prezinte de indata la unitatea sanitara la care urmeaza sa i se faca tratamentul si ii atrage atentia ca, in caz de nerespectare a masurii luate, se va dispune internarea medicala. unitatea sanitara la care faptuitorul a fost repartizat pentru efectuarea tratamentului medical este obligata sa comunice instantei de executare : daca persoana obligata la tratament s-a prezentat pentru a urma tratamentul; sustragerea de la efectuarea tratamentului dupa prezentare; cand masura dispusa de instanta nu este sau nu mai este necesara, insa pentru inlaturarea starii de pericol pe care o prezinta persoana obligata la tratament este indicat un alt tratament; daca pentru efectuarea tratamentului medical este necesara internarea medicala. daca unitatea sanitara nu se afla in circumscriptia instantei de executare, comunicarea prevazuta la lit. b) - d) se face judecatoriei in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara

3. Inlocuirea tratamentului medical → art.431 1. dupa ce primeste aceasta comunicare →

110

Curs Procedura Penala - Teorie a) instanta dispune efectuarea unui raport medico-legal cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care este luata masura de siguranta aceasta are dreptul sa ceara sa fie examinata si de un medic specialist ales de ea concluziile acestui medic sunt inaintate instantei. dupa primirea raportului medico-legal si a concluziilor medicului specialist, instanta : asculta concluziile procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura de siguranta si aparatorului acesteia, precum si ale expertului si medicului specialist, atunci cand considera necesar b) ii asigura un avocat din oficiu persoanei fata de care s-a luat masura de siguranta, daca aceasta nu are aparator c) dispune fie inlocuirea tratamentului, fie internarea medicala. 3. cand inlocuirea a fost dispusa de judecatoria in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara, aceasta transmite o copie de pe hotararea definitiva catre instanta de executare.

b) c) 2. a)

•

Punerea in executare a M. de siguranta → internarea medicala 1. Punerea in executare → art.432, 435

1. cand MS s-a luat provizoriu, in cursul UP sau in cursul judecatii → punerea in executare se face de catre instanta de judecata care a luat aceasta masura

2. cand MS s-a luat prin H definitiva → punerea in executare se face de catre instanta de executare → punerea in executare = comunicarea copiei dupa dispozitivul hotararii si a copiei dupa raportul medico-legal catre directia sanitara din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasta masura → cand persoana fata de care s-a dispus masura este in stare de libertate 3. La luarea masurii internarii medicale, persoana la care se refera masura are dreptul de a cere sa fie examinata si de un medic specialist desemnat de aceasta, ale carui concluzii sunt inaintate instantei de judecata iar, la data ramanerii definitive a hotararii, si directiei sanitare judetene. 4. Judecatorul delegat de la instanta de executare comunica judecatoriei in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara la care s-a facut internarea data la care s-a efectuat internarea, in vederea luarii in supraveghere. 4. Dupa primirea comunicarii, judecatorul delegat al judecatoriei respective verifica periodic, dar nu mai tarziu de 6 luni, daca internarea medicala mai este necesara. In acest scop, el dispune efectuarea unui raport medico-legal cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care s-a luat masura internarii medicale si, dupa primirea acestuia, sesizeaza judecatoria in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara pentru a dispune asupra mentinerii, inlocuirii sau incetarii masurii.

2. Obligatiile organului care executa masura (directia sanitara) → art.433 1. sa efectueze internarea si sa incunostiinteze despre aceasta instanta de executare. a) daca persoana fata de care s-a luat masura internarii medicale refuza sa se supuna internarii, b) • • 2. a) b)

executarea masurii se face cu sprijinul organelor de politie in vederea executarii masurii internarii medicale, organul de politie poate patrunde : in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia. daca persoana fata de care s-a luat masura nu este gasita → sa constate aceasta printr-un proces-verbal sa sesizeze organele de politie pentru darea in urmarire si darea in consemn la punctele de trecere a frontierei.

111

c) sa trimita catre instanta de executare un exemplar de pe procesul-verbal si un exemplar dupa sesizarea adresata organelor de politie

3. Mentinerea, inlocuirea sau incetarea masurii internarii medicale → art.434 1. instanta competenta sa dispuna mentinerea, inlocuirea sau incetarea internarii medicale → 2. a) b) c) 4. a) b) c) • • • 3. a) b) 5. •

judecatoria in a carei circumscriptie se afla unitatea sanitara la care s-a facut internarea dupa ce primeste sesizarea judecatorului delegat → instanta dispune efectuarea unui raport medico-legal cu privire la starea de sanatate a persoanei fata de care este luata masura de siguranta aceasta are dreptul sa ceara sa fie examinata si de un medic specialist ales de ea concluziile acestui medic sunt inaintate instantei. dupa primirea raportului medico-legal si a concluziilor medicului specialist, judecatoria : asculta concluziile procurorului, ale persoanei fata de care este luata masura de siguranta si aparatorului acesteia, precum si ale expertului si medicului specialist, atunci cand considera necesar ii asigura un avocat din oficiu persoanei fata de care s-a luat masura de siguranta, daca aceasta nu are aparator dispune dupa caz → mentinerea internarii medicale incetarea internarii medicale inlocuirea cu masura obligarii la tratament medical. Incetarea sau inlocuirea masurii internarii poate fi ceruta si de : persoana internata procuror. judecatoria transmite o copie de pe hotararea definitiva prin care s-a dispus mentinerea, inlocuirea sau incetarea internarii medicale catre instanta de executare.

Punerea in executare a M. de siguranta → interzicerea unei functii sau profesii si interzicerea de a se afla in anumite localitati 1. Punerea in executare → art.436 →

= comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotararii catre organul in drept sa aduca la indeplinire aceste masuri si sa supravegheze respectarea lor

2. Obligatiile organului de executare in legatura cu aceste masuri → art.436 1. sa asigure executarea masurii luate 2. sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executarea masurii de siguranta.

3. Masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati poate fi amanata sau intrerupta de organul care are indatorirea sa asigure executarea acestei masuri, in caz de boala sau pentru orice alt motiv care justifica amanarea sau intreruperea

3. Revocarea MS vs. Incetare MS → art.437 1. OBS → anterior modificarilor din 2006, puteau fi revocate si masurile de siguranta cu caracter medical. De lege lata, in conditiile posibilitatii de a se dispune incetarea obligarii la tratament medical sau a internarii medicale (act de dispozitie care poate fi luat in conditiile in care se constata ca temeiurile in baza carora a fost luata masura de siguranta au incetat sa mai

112

Curs Procedura Penala - Teorie a) b) c) d)

2.

existe), institutia revocarii masurilor de siguranta cu character medical a devenit lipsita de substanta → obligarea la tratament medical → incetarea masurii internarea medicala → incetarea masurii interzicerea unei functii sau profesii → revocarea masurii interzicerea de a se afla in anumite localitati pe o perioada determinata → revocarea masurii instanta competenta sa revoce cele doua MS → instanta corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie locuieste persoana fata de care s-a dispus masura persoanele care pot cere revocarea celor doua MS : persoana cu privire la care s-a luat una dintre masurile procurorul temeiul revocarii celor doua MS → temeiurile care au impus luarea masurii au incetat. solutionarea cererii de revocare a celor doua MS → se face cu citarea persoanei fata de care este luata masura dupa ascultarea concluziilor aparatorului acesteia si ale procurorului.

3. a) b) 4. 5. a) b) • Punerea in executare a M. de siguranta → expulzarea → art.438 1. comunicarea in vederea expulzarii se face catre organul de politie : a) daca masura expulzarii nu insoteste pedeapsa inchisorii → comunicarea in vederea expulzarii se b)

2. a) b) 3. a) b) c) •

face imediat ce hotararea a ramas definitiva daca masura expulzarii insoteste pedeapsa inchisorii (prin hotararea de condamnare la pedeapsa inchisorii s-a luat masura de siguranta a expulzarii) → in mandatul de executare a pedepsei inchisorii se face mentiune ca, ca la data liberarii, condamnatul trebuie sa fie predat organului de politie, care trebuie sa procedeze la efectuarea expulzarii. In vederea punerii in executare a masurii expulzarii, organul de politie poate patrunde : in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia. Daca persoana fata de care s-a luat masura expulzarii nu este gasita, organul de politie : constata aceasta printr-un proces-verbal ia masuri pentru darea in urmarire si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei trimite catre instanta de executare un exemplar al procesului-verbal incheiat

Punerea in executare a M.de siguranta → confiscarea speciala → art.439

1. punerea in executare = a) lucrurile confiscate se predau organelor in drept pentru a le prelua sau valorifica cf. dispozitiilor legii; b) cand s-a dispus distrugerea lucrurilor confiscate, aceasta se face in prezenta, dupa caz, a procurorului sau judecatorului, intocmindu-se proces-verbal care se depune la dosarul cauzei 2. confiscarea speciala se dispune, dupa caz, prin ordonanta sau hotarare

•

Punerea in executare a M.de siguranta → interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata → art.4391 1. Punerea in executare

1. punerea in executare = comunicarea catre organul de politie, in a carui raza teritoriala se afla locuinta familiei, a unei copii dupa dispozitivul hotararii 2. daca pedeapsa inchisorii se executa intr-un loc de detentie → in mandatul de executare a

113

pedepsei inchisorii se face mentiune despre faptul ca, la data liberarii, trebuie sa i se puna in vedere condamnatului, faptul ca trebuie sa se prezinte la organul de politie insarcinat cu executarea masurii.

2. Obligatiile organului de executare (organul de politie) → 1. sa asigure executarea masurii luate prin supravegherea respectarii interdictiei de a nu reveni in locuinta familiei

2. sa sesizeze organul de urmarire penala in caz de sustragere de la executarea masurii. •

Punerea in executare a sanctiunilor administrative in cazul aplicarii art.181Cpen.

1. mustrarea si mustrarea cu avertisment se executa potrivit art.487,CPP → a) In cazul cand s-a luat fata de minor masura educativa a mustrarii, aceasta se executa de indata, in sedinta in care s-a pronuntat hotararea. b) cand din orice imprejurari masura mustrarii nu poate fi executata indata dupa pronuntare, se fixeaza un termen pentru cand se dispune aducerea minorului, citandu-se totodata parintii, ori daca este cazul, tutorele sau curatorul ori persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul 2. amenda se executa potrivit art.442,443

•

Punerea in executare a amenzii judiciare si cheltuielilor avansate de stat 1. Punerea in executare a amenzii judiciare → art.442

1. punerea in executare = trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste aplicarea amenzii judiciare catre organul care, potrivit legii, executa amenda penala 2. punerea in executare a amenzii judiciare se face de catre organul judiciar care a aplicat-o 3. executarea amenzii judiciare se face de organul care, potrivit legii, executa amenda penala

2. Punerea in executare a cheltuielilor avansate de stat → art.443 1. Cand obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat s-a dispus prin hotarare

2. a) b) 3. •

judecatoreasca → punerea in executare = trimiterea unui extras de pe acea parte din dispozitiv care priveste obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat catre organul care, potrivit legii, executa amenda penala Cand obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat s-a dispus prin ordonanta → punerea in executare se face de procuror punerea in executare = trimiterea unui extras de pe acea parte din ordonanta care priveste obligarea la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, catre organul care, potrivit legii, executa amenda penala executarea cheltuielilor judiciare se face de catre organele care, potrivit legii, executa amenda penala.

Punerea in executare a dispozitiilor civile din hotarare 1. Restituirea lucrurilor si valorificarea celor neridicate → art.444

1. restituirea lucrurilor poate fi dispusa, dupa caz, de catre : a) judecatorul insarcinat cu executarea 114

Curs Procedura Penala - Teorie b) c) 2. a) b) c) d) • • e) • • 3.

procuror organul de cercetare penala restituirea facuta de catre judecatorul insarcinat cu executarea → are loc cand prin hotararea penala s-a dispus restituirea unor lucruri care se aflau in pastrarea sau la dispozitia instantei de executare consta in remiterea acelor lucruri persoanelor in drept in acest scop, sunt incunostintate persoanele carora urmeaza sa li se restituie lucrurile → nerespectarea acestei obligatii de catre judecator atrage drept sanctiune faptul ca se considera ca termenul de 6 luni (art.444,alin.2) nu a inceput sa curga lucrurile trec in patrimoniul statului cand restituirea lor nu s-a putut efectua → in 2 ipoteze: persoanele chemate pentru restituirea lucrurilor nu s-au prezentat a le primi in termen de 6 luni de la primirea incunostintarii nu se cunosc persoanele carora ar trebui sa le fie restituite lucrurile si nimeni nu le-a reclamat in termen de 6 luni de la ramanerea definitiva a hotararii in acest caz instanta → constata aceasta prin incheiere dispune predarea lucrurilor organelor in drept a le prelua sau valorifica procedura este identica si in cazurile in care restituirea a fost dispusa de catre procuror sau de catre organul de cercetare penala

2. Inscrisurile declarate false → art.445 1. printr-o hotarare penala se poate declara un inscris ca fiind fals in tot sau in parte → dispozitia 2. a) • • b) 3.

din hotararea penala care declara un inscris ca fiind fals se executa sau se pune in executare de catre judecatorul delegat. soarta inscrisului declarat fals : REGULA → inscrisul declarat fals ramane la dosarul cauzei, dar se trimite o copie de pe hotararea respectiva unitatilor la care se refera art. 145,CP → in cazul in care este necesar sa se faca mentiune in scriptele unei astfel de unitati, despre inscrisul respectiv se pot elibera copii, cu mentiunea anulat pe paginile care contin falsul, de pe inscrisul sub semnatura privata falsificat → cand constata existenta unui interes legitim EXCEPTIE → instanta poate dispune restituirea inscrisului oficial partial falsificat, dar cu mentiunea anulat pe paginile care contin falsul → cand constata existenta unui interes legitim Cand inscrisul declarat fals a fost anulat in totalitatea lui, se face mentiune despre aceasta pe fiecare pagina, iar in caz de anulare partiala, numai pe paginile care contin falsul.

3. Despagubirile civile si cheltuielile judiciare cuvenite partilor → art.446 → se executa potrivit legii civile •

Cazuri de schimbari in executarea unor hotarari 1. Revocarea sau anularea suspendarii executarii pedepsei → art.447

1. revocarea pentru o infractiune savarsita in termenul de incercare → a) instanta competenta sa dispuna revocarea → instanta care judeca in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea

b) instanta competenta se sesizeaza din oficiu sau la sesizarea procurorului 2. anularea → se dispune cand descopera ca cel condamnat mai savârsise o infractiune, pentru care s-a pronuntat o hotarare de condamnare la pedeapsa inchisorii, înainte de pronuntarea hotarârii prin care s-a dispus suspendarea sau pâna la ramânerea definitiva a acesteia

115

a) instanta competenta sa dispuna anularea → instanta care a a judecat in prima instanta b) 3. a) b) • •

infractiunea anterioara, întrucât această infracţiune ar putea atrage anularea suspendării (ICCJ, decizie din 2008) instanta competenta se sesizeaza din oficiu sau la sesizarea procurorului revocarea pentru nerespectarea obligatiilor civile → se dispune daca, pana la expirarea termenului de incercare, condamnatul nu si-a indeplinit cu rea credinta obligatiile civile instanta competenta sa dispuna revocarea → instanta care a pronuntat in prima instanta suspendarea instanta dispune revocarea : la sesizarea partii interesate la sesizarea procurorului

2. Revocarea sau anularea execut. pedepsei la locul de munca → art.4471

1. instanta competenta sa dispuna revocarea sau anularea este, dupa caz : a) instanta de executare b) instanta corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa

c) instanta care judeca sau a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea 2. a) • • b) 3. a) b) c) d) e)

sau anularea instanta competenta in caz de revocare → aceasta competenta este diferita in functie de doua imprejurari sustragerea de la indeplinirea obligatiilor care revin condamnatului pe perioada executarii pedepsei la locul de munca → competenta → instanta de executare, daca cel condamnat nu s-a prezentat la locul de munca instantei corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa, daca cel condamnat s-a prezentat la locul de munca savarsirea unei noi infractiuni → instanta care judeca sau a judecat in prima instanta infractiunea ce ar putea atrage revocarea sau anularea Sesizarea instantei se face : din oficiu de catre procuror de unitate de organul de politie. de catre cel condamnat → in cazul prevazut in art. 869 alin. 4 (pierderea capacitatii de munca).

3. Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii → art.448 1. instanta competenta : a) instanta de executare → daca cel condamnat se afla in stare de libertate b) instanta corespunzatoare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere → daca cel 4. a) b) c) 2.

condamnat se afla in stare de detinere Sesizarea instantei se face : din oficiu la cererea procurorului la cererea celui condamnat Hotararea de inlocuire, ramasa definitiva, se pune in executare potrivit dispozitiilor art. 420 - 423.

4. Inlocuirea pedepsei amenzii → art.4491 1. cazul in care opereaza inlocuirea → cazul prevazut in art. 631,CP → inlocuirea pedepsei amenzii 116

Curs Procedura Penala - Teorie

2. 3. a) b)

cand cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii, instanta poate înlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa închisorii în limitele prevazute pentru infractiunea savârsita instanta competenta sa dispuna inlocuirea → instanta de executare. Sesizarea instantei se face : din oficiu de catre organul care, potrivit legii, executa amenda.

4. Inlocuirea executarii pedepsei pentru militari→ art.451 1. situatia 1 → inlocuirea executarii pedepsei inchisorii cu executarea in inchisoare militara,

6. a) b)

cand: condamnatul a devenit militar in termen in cursul judecatii la o instanta civila condamnatul a devenit militar in termen dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare instanta competenta sa dispuna inlocuirea → tribunalul militar in a carui circumscriptie se gaseste unitatea militara din care face parte cel condamnat inlocuirea se dispune la sesizarea comandantului. situatia 2 → inlocuirea executarii pedepsei intr-o inchisoare militara, cu executarea intr-un loc de detinere → condamnatul care a fost trecut in rezerva inainte de inceperea executarii pedepsei instanta competenta sa dispuna inlocuirea → tribunalul militar in a carui circumscriptie se gaseste unitatea militara din care face parte cel condamnat sesizarea instantei se face : din oficiu de catre comandantul unitatii militare din care facea parte cel condamnat.

•

Cazuri de modificare a pedepsei

a) b) 2. 3. 4. 5.

1. Modificari de pedepse in caz de concurs de infractiuni, recidiva, alte acte care intra in continutul aceleiasi infractiuni → art.449 1. pedeapsa pronuntata poate fi modificata, daca la punerea in executare a hotararii sau in cursul a) b) c) 2. 3. a) b)

c)

executarii pedepsei se constata, pe baza unei alte hotarari definitive, existenta vreuneia dintre urmatoarele situatii: concursul de infractiuni → in cazul infractiunilor concurente, cu ocazia contopirii pedepselor, instanta trebuie sa se pronunte si cu privire la masurile de siguranta (CSJ, decizie din 2000) recidiva; acte care intra in continutul aceleiasi infractiuni. OBS → modificarea nu poate sa intervina decat in baza unor hotarari definitive. Instanta competenta sa dispuna asupra modificarii pedepsei este : daca condamnatul se afla in stare de libertate → instanta de executare a ultimei hotarari daca condamnatul se afla in stare de detinere → instanta corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie se afla locul de detinere unde petitionarul condamnat se gasea in momentul introducerii cererii, indiferent daca pana la momentul solutionarii acestei cereri a fost transferat la alt penitenciar. Pentru condamnatul detinut nu exista alternativa alegerii uneia dintre celelalte instante mentionate in textul legal (CSJ, decizie din 1998). daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei la locul de munca → instanta corespunzatoare in grad instantei de executare in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa

117

4. a) b) c)

Sesizarea instantei se face : din oficiu la cererea procurorului la cererea condamnatului → daca condamnatul isi retrage cererea de contopire a pedepselor pentru infractiuni concurente, instanta nu nu poate lua act de acest act, ci este obligate sa se pronunte asupra cererii respective (ICCJ, decizie din 2007)

2. Reducerea pedepsei pentru militari→ art.452 1. instanta competenta sa reduca pedeapsa militarului → tribunalul militar in a carui circumscriptie se afla inchisoarea militara

2. sesizarea instantei se face de catre comandantul inchisorii militare

3. Interventia unei legi penale noi → art.458 1. doua cazuri → dupa ramanerea definitiva a hotararii de condamnare intervine : a) dezincriminarea → consecinta → inceteaza consecintele penale ale respectivei hotarari de condamnare

b) legea penala mai favorabila → lege care prevede o pedeapsa mai usoara decat cea care se 2. a) b) c) 3. a) b) c) •

executa ori urmeaza a se executa → consercinte → legea noua se aplica, dupa caz, obligatoriu sau facultativ instanta competenta sa aduca la indeplinire aceste masuri → instanta de executare → daca condamnatul se afla in stare de libertate instanta corespunzatoare in grad instantei de executare, in a carei circumscriptie se afla locul de detinere → daca condamnatul se afla in stare de detinere instanta corespunzatoare in grad instantei de executare, in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca → daca condamnatul se afla in executarea pedepsei la locul de munca sesizarea instantei se face → din oficiu la sesizarea condamnatului la sesizarea procurorului

Cazuri de inlaturare a pedepsei → amnistia postcondamnatorie si gratierea → art.459

1. instanta competenta sa aplice amnistia postcondamnatorie si gratierea → a) instanta de executare → cand condamnatul se afla in stare de libertate b) instanta corespunzatoare in grad instantei de executare, in a carei circumscriptie se afla locul de detinere → daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei c) instanta corespunzatoare in grad instantei de executare, in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca → daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei la locul de munca.

•

Liberarea conditionata → art.450

1. instanta competenta → a) judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere b) tribunalul militar in a carui circumscriptie se afla inchisoarea militara → executarea pedepsei întro închisoare militara → daca în timpul executarii pedepsei militarul condamnat devine inapt serviciului, este liberat conditionat. 2. aceste instante se pronunta si asupra revocarii liberarii conditionate, in cazul cand instanta care

118

Curs Procedura Penala - Teorie

7. a) b)

a judecat pe condamnat pentru o alta infractiune nu s-a pronuntat in aceasta privinta cand s-a dispus revocarea liberarii conditionate, instanta in fata careia hotararea a ramas definitiva este obligata sa comunice locului de detinere o copie dupa dispozitivul hotararii indeplinirea conditiilor legale cerute pentru acordarea liberarii conditionate se apreciaza la momentul judecarii pe fond a cererii, iar nu la momentul introducerii cererii (ICCJ, decizie din 2007) Cand instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea liberarii conditionate (conditiile inscrise in art.59 si urm.Cpen) : prin hotararea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita termenul nu poate fi mai mare de un an termenul curge de la ramanerea definitiva a hotararii (art.450,alin2) → textul legal contine o inadvertenta care a facut obiectul unui recurs in interesul legii → solutia data → decizie din 2006 → daca perioada ramasa de executat pana la implinirea fractiunii de pedeapsa ceruta de lege sa fie efectiv executata, nu depaseste un an → a. instanta are indatorirea sa fixeze termenul de mai sus b. in acest caz, termenul astfel fixat curge de la ramanerea definitiva a hotararii daca perioada ramasa de executat pana la implinirea acestei fractiuni este mai mare de un an → in hotararea pronuntata, instanta trebuie precizeze ca reinnoirea cererii se poate face in cadrul unui termen de un an, calculat de la data executarii in intregime a fractiunilor din pedeapsa la care se refera art.59 si urm.,Cpen Liberarea conditionata se dispune: la cererea condamnatului la propunerea facuta de comisia ce functioneaza pe langa locul de detinere, cu participarea procurorului calea de atac impotriva hotararii prin care s-a dispus asupra liberarii conditionate → recursul termenul in care poate fi introdus recursul → 3 zile recursul declarat de procuror este suspensiv de executare.

•

Incetarea executarii pedepsei la locul de munca → art.4501

3. 4. 5. a) b) c) •

•

6. a) b)

1. instanta competenta → judecatoria in a carei circumscriptie se afla unitatea unde condamnatul executa pedeapsa.

2. aceasta instanta se pronunta si asupra revocarii incetarii executarii pedepsei la locul de munca, 3. a) b) c) 4. a) b) 5.

in cazul cand instanta care a judecat pe condamnat pentru o alta infractiune nu s-a pronuntat in aceasta privinta. Cand instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru acordarea incetarii executarii pedepsei la locul de munca: prin hotararea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va putea fi reinnoita termenul nu poate fi mai mare de un an termenul curge de la ramanerea definitiva a hotararii. calea de atac impotriva hotararii prin care s-a dispus asupra incetarii executarii pedepsei la locul de munca → recursul termenul in care poate fi introdus recursul → 3 zile recursul declarat de procuror este suspensiv de executare. cand s-a dispus incetarea executarii pedepsei, instanta in fata careia hotararea a ramas definitiva este obligata sa comunice unitatii unde se executa pedeapsa, precum si organului

119

de politie din localitatea in care isi are sediul unitatea, o copie dupa dispozitivul hotararii

•

Amanarea executarii pedepsei 1. Cererea de amanare → art.453

1. a) b) c) d) e) f) 2. 3.

cererea de amanare poate fi facuta de catre: procuror condamnat reprezentantul legal al condamnatului aparatorul condamnatului sotul condamnatului conducerea unitatii la care lucreaza condamnatul cererea poate fi retrasa de cel care a formulat-o amanarea (intreruperea) executarii pedepsei se aplica numai daca exista o hotarare definitiva de condamnare la : a) pedeapsa inchisorii b) pedeapsa detentiunii pe viata c) executarea pedepsei la locul de munca.

2. Cazuri de amanare → art.453 1. cand cel condamnat sufera de o boala grava care face imposibila executarea pedepsei → a) 2 conditii se cer indeplinite cumulativ : • boala grava sa fie constata printr-o expertiza medico-legala, efectuata ulterior sesizarii instantei • b) c) d)

e)

f)

cu cererea de amanare (intrerupere) instanta apreciaza ca amanarea executarii si lasarea in libertate nu prezinta un pericol concret pentru ordinea publica nepronuntarea instantei asupra vreunuia dintre cele doua aspecte echivaleaza cu nerezolvarea fondului cauzei si impune casarea hotararii si trimiterea cauzei spre rejudecare desi in principiu instanta de judecata nu poate contesta rezultatul continut intr-un raport de expertiza medico-legala, acordarea amanarii (intreruperii) executarii pedepsei este o facultate pentru instanta, iar nu o obligatie nu se poate acorda amanarea (intreruperea) executarii pedepsei in baza unei adeverinte medicale → in baza rolului sau active, instanta este obligate sa dispuna efectuarea expertizei medico-legale, chiar daca condamnatul nu a cerut efectuarea acesteia. Procedura instantei de judecata de a respinge cererea de amanare (intrerupere) a executarii pedepsei in lipsa unui raport de expertiza medico-legala, intrucat condamnatul nu a solicitat efectuarea expertizei, este nelegala, intrucat este incalcat principiul rolului active al instantei de judecata. In ipoteza in care condamnatul se sustrage cu rea credinta de la efectuarea expertizei, pentru a tergiversa punerea in executare a hotararii de condamnare, instanta este in drept sa dispuna respingerea cererii de amanare (intrerupere) ca neintemeiata. termenul pentru care se da amanarea → pana cand starea de sanatate a condamnatului se va ameliora, astfel incat pedeapsa sa poata fi pusa in executare. Aceasta prevedere nu interzice stabilirea unui termen de amanare (întrerupere) a executării pedepsei închisorii. În acest caz, la expirarea termenului de întrerupere a executării pedepsei închisorii, condamnatul poate să formuleze o nouă cerere de amanare (întrerupere) întemeiată pe art. 453,alin.(1),lit.a), dacă starea sănătăţii nu s-a ameliorat (ICCJ, decizie din 2009) impediment la acordarea amanarii → cererea de amanare a executarii pedepsei nu poate fi admisa daca se constata ca tratamentul condamnatului se poate efectua sub paza permanenta, in conditiile prevazute de art. 1391 → in cazul in care, pe baza actelor medicale, se constata ca cel condamnat sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua medicala

120

Curs Procedura Penala - Teorie

g) 2. a) b) • • c) 3. a) b) • • c)

d) e) • • • • •

a Administratiei Nationale a Penitenciarelor, administratia locului de detinere dispune efectuarea tratamentului sub paza permanenta in reteaua medicala a Ministerului Sanatatii Publice . hotararea prin care se dispune amanarea (intreruperea) executarii pedepsei si internarea sub paza intr-o clinica din sistemul MSP, este nelegala, intrucat cele doua masuri sunt incompatibile (ICCJ, decizie 2005) cand o condamnata este gravida sau are un copil mai mic de un an → starea de graviditate a condamnatei se dovedeste pe baza oricarui act medical emis de un organ de specialitate → in acest caz, mijlocul de proba nu este prestabilit de legiuitor si, prin urmare, nu este necesara efectuarea unei expertize medico-legale (ICCJ, decizie din 2005) executarea pedepsei se amana pana la incetarea cauzei care a determinat amanarea : daca condamnata are un copil mai mic de un an si executa pedeapsa intr-un loc de detentie → amanarea se dispune pana la data la care copilul implineste un an. Pentru acest caz, nu poate fi stabilit un termen mai scurt. daca condamnata executa pedeapsa la locul de munca → amanarea se dispune pe perioada stabilita de normele legale cu privire la concediul ce se acorda salariatelor inainte si dupa nastere cererea de amanare (intrerupere) formulata de condamnata in vederea ingrijirii noului nascut va fi respinsa daca petentei i-a fost aplicata si pedeapsa complementara a interzicerii tuturor drepturilor prevazute de art.64,Cpen, pe o perioada de 10 ani. cand din cauza unor imprejurari speciale, executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucreaza → executarea poate fi amanata pentru cel mult 3 luni si numai o singura data daca o condamnata face cerere de amanare intemeiata pe motivul ca are un copil mai mic de un an, dar si pe motivul ca executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentru familie : executarea poate fi amanata de doua ori, in baza celor doua motive impedimentul amintit mai sus nu opereaza, intrucat prima amanare nu este acelasi cu cel de la a doua amanare daca un condamnat face cerere de amanare intemeiata pe motivul ca executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentru familie, dar si pe motivul ca executarea imediata a pedepsei ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucreaza → amanarea se acorda numai o singura data in ipoteza in care condamnatul invoca imprejurari avand consecinte grave pentru familia sa, cererea condamnatului nu poate sa fie respinsa ca nedovedita fara efectuarea unei anchete sociale, prin care sa se clarifice realitatea acelor imprejurari (CSJ, decizie din 2000) circumstante pentru care nu se impune amanarea (intreruperea) executarii pedepsei in baza acestui caz : recunoasterea unui copil nascut dintr-o relatie de concubinaj → condamnatul poate sa faca oricand o declaratie de recunoastere a copilului, inclusive in timpul cat se afla in executarea pedepsei dificultatile materiale pretinse a fi suportate de fosta concubina a condamnatului si de cei doi copii minori aflati in intretinerea ei sprijinirea familiei, in conditiile in care toti membrii acesteia sunt apti de munca, isi asigura existenta din munca si au conditii de locuit, chiar daca sunt precare necesitatea sprijinirii familiei, in conditiile in care starea precara este anterioara inceperii executarii pedepsei iar condamnatul oricum nu a contribuit cu nimic la intretinerea familiei sale nici inainte de incarcerare minorul de 4 ani este crescut de la varsta de 4 ani de bunicii materni, din pensia lor, fara vreun sprijin din partea condamnatului

121

f) circumstante pentru care se impune amanarea (intreruperea) executarii pedepsei in baza acestui •

•

caz condamnatul urmeaza sa intreprinda lucrari de remediere a imobilului in care locuieste familia sa compusa din 4 copii minori si o sotie bolnava, in conditiile instalarii anotimpului rece, a starii avansate de degradare a imobilului si faptului ca familia sa este sprijinita insufficient de parintii condamnatului, personae in varsta si suferinde tatal condamnatului a decedat si mama sa este in varsta si bolnava, iar familia nu detine teren agricol, nu realizeaza venituri din activitati autorizate, locuinta este formata din doua camere care necesita lucrari de reparatii urgente. De asemenea, in gospodaria petentului mai locuiesc concubina acestuia, care nu realizeaza venituri, si fiica sa, iar fratele este decedat, petentul fiind cel care se ocupa de cresterea si ingrijirea celor 7 copii ai acestuia

3. Instanta competenta sa dispuna amanarea → art.454 1. instanta competenta → instanta de executare. 2. amanarea executarii pedepsei se judeca in sedinta publica, cu citarea partilor, in prezenta 3. a) b) c) d) e) 4. a) b) c) • • d) • • 5. a) b)

obligatorie a procurorului (art.460) instanta de executare comunica hotararea prin care s-a dispus amanarea executarii pedepsei, in ziua in care aceasta devine definitiva, catre: sectia de politie in a carei raza teritoriala locuieste condamnatul jandarmerie politia comunitara organele competente sa elibereze pasaportul → refuza eliberarea pasaportului sau, dupa caz, ridica provizoriu pasaportul pe durata amanarii. organele de frontiera, alte institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor impuse obligatiile instantei de executare → in ziua in care hotararea prin care s-a dispus amanarea executarii pedepsei a devinit definitive, o comunica sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste condamnatul si jandarmeriei tine evidenta amanarilor acordate la expirarea termenului procedeaza dupa caz, astfel : emite mandatul de executare → daca acesta nu a fost emis ia masuri pentru aducerea la indeplinire a mandatului de executare → daca mandatul a fost emis daca nu s-a stabilit un termen determinat al amanarii → judecatorul delegat al instantei de executare este obligat : sa verifice periodic daca mai subzista cauza care a determinat amanarea executarii pedepsei sa ia masuri pentru emiterea mandatului de executare sau pentru aducerea lui la indeplinire → cand constata ca aceasta cauza a incetat hotararile prin care s-a dispus amanarea executarii pedepsei sunt executorii → de la data pronuntarii → in cazurile 1,2 de la data ramanerii definitive → in cazul 3

4. Obligatiile condamnatului in cazul amanarii → art.4531 1. pe durata amanarii executarii pedepsei, condamnatul va respecta urmatoarele obligatii: a) sa nu depaseasca limita teritoriala fixata decat in conditiile stabilite de instanta; b) sa se prezinte la instanta ori de cate ori este chemat sau la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanta, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate ori este chemat; c) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea instantei care a dispus amanarea; d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme. 2. pe durata amanarii executarii pedepsei, instanta poate impune condamnatului sa respecte una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:

122

Curs Procedura Penala - Teorie a) sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere; b) sa nu se deplaseze la anumite spectacole sportive ori culturale sau in orice alte locuri stabilite de instanta;

c) sa nu se apropie de persoana vatamata, membrii familiei acesteia, persoana impreuna cu care a d) e) f) 3. a) b)

comis fapta, martori, experti ori alte persoane, stabilite de instanta, si sa nu comunice cu acestea direct sau indirect; sa nu conduca niciun vehicul sau anumite vehicule stabilite; sa nu se afle in locuinta persoanei vatamate; sa nu exercite profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta. organul competent sa verifice respectarea acestor obligatii → organul de politie desemnat cu supravegherea de catre instanta : verifica periodic respectarea obligatiilor de catre condamnat in cazul in care constata incalcari ale acestora sesizeaza, de indata, instanta de executare

5. Revocarea amanarii → art.453 1. cazul de revocare → incalcarea cu rea-credinta a obligatiilor 2. instanta competenta sa revoce amanarea executarii pedepsei → instanta care a admis amanarea 3. consecinta revocarii → instanta dispune punerea in executare a pedepsei privative de libertate

•

Intreruperea executarii pedepsei 1. Cererea de intrerupere → art.455 → idem amanare

1. a) b) c) d) e) f) 2. 3. a) b) c)

cererea de amanare poate fi facuta de catre: procuror condamnat reprezentantul legal al condamnatului aparatorul condamnatului sotul condamnatului conducerea unitatii la care lucreaza condamnatul cererea poate fi retrasa de cel care a formulat-o, iar instanta urmeaza sa ia act de aceasta manifestare de vointa intreruperea executarii pedepsei se aplica in cazul condamnarii la : pedeapsa inchisorii pedeapsa detentiunii pe viata executarea pedepsei la locul de munca.

2. Cazuri de intrerupere → art.455 → idem cazuri de amanare 3. Instanta competenta sa dispuna intreruperea → art.456 1. Instanta competenta sa dispuna asupra intreruperii executarii pedepsei este : a) instanta de executare → cand locul de detinere se afla in raza sa teritoriala b) instanta corespunzatoare in grad instantei de executare, in a carei circumscriptie se afla locul de detinere

c) instanta corespunzatoare in grad instantei de executare, in a carei circumscriptie se afla unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca 2. instanta care a acordat intreruperea comunica de indata aceasta masura catre: a) locul de detinere

123

b) unitatea unde condamnatul executa pedeapsa c) organul de politie 3. daca intreruperea a fost acordata de instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau unitatea, aceasta comunica masura luata si instantei de executare

4. obligatiile instantei care a dispus intreruperea → a) in ziua in care hotararea prin care s-a dispus intreruperea executarii pedepsei a devenit b) • • 5. a) b) c) 6. a) • • b) 7. 8.

definitiva, o comunica sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste condamnatul si jandarmeriei daca nu s-a stabilit un termen determinat al intreruperii → judecatorul delegat al instantei de executare este obligat : sa verifice periodic daca mai subzista cauza care a determinat intreruperea executarii pedepsei sa ia masuri pentru emiterea mandatului de executare sau pentru aducerea lui la indeplinire → cand constata ca aceasta cauza a incetat evidenta intreruperilor acordate este tinuta de catre → instanta de executare administratia locului de detinere unitatea unde condamnatul executa pedeapsa Daca la expirarea termenului de intrerupere cel condamnat nu se prezinta : daca condamnatul la pedeapsa inchisorii nu se prezinta la locul de detinere → administratia locului de detinere trimite de indata o copie de pe mandatul de executare catre organul de politie, in vederea executarii pe copia respectiva se mentioneaza si cat a mai ramas de executat din durata pedepsei. daca condamnatul la pedeapsa inchisorii cu executare la locul de munca nu se prezinta la unitate → unitatea instiinteaza de indata instanta de executare. Administratia locului de detinere sau unitatea comunica instantei de executare data la care a reinceput executarea pedepsei. Timpul cat executarea a fost intrerupta nu se socoteste in executarea pedepsei.

4. Obligatiile condamnatului in cazul intreruperii →art.455→ idem amanare 5. Revocarea intreruperii → art.455 → idem amanare OBS → p.955,Teodoru → termene de recurs 1. liberarea conditionata → 3 zile 2. incetarea executarii pedepsei la locul de munca → 3 zile 3. restul incidentelor privind executarea → 10 zile a. schimbari si modificari de pedepse b. amanare si intrerupere a executarii pedepsei

•

Concluzii privind procedura la instanta de executare → art.460

1. Compunerea instantei de executare este cea prevazuta pentru judecata in prima instanta → un singur judecator 2. Sedinta de judecata → publica, orala, nemijlocita, contradictorie a) se administreaza probe, daca sunt necesare → de ex, in cazul revocarii sau anularii suspendarii executarii pedepsei b) se da cuvantul, in ordine, dupa caz astfel : • cazul 1 → procurorul a sesizat instanta sau instanta s-a sesizat din oficiu → ordinea in care se da cuvantul : 1) procurorul

124

Curs Procedura Penala - Teorie •

3. a) b) c) d) e) 4.

•

2) partea vatamata, daca este prezenta 3) condamnatul cazul 2 → condamnatul a facut cererea catre instanta → ordinea in care se da cuvantul : 1) condamnatul 2) partea vatamata, daca este prezenta 3) procurorul Cand rezolvarea situatiilor reglementate in prezentul titlu este data in competenta instantei de executare presedintele dispune citarea partilor interesate ia masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu condamnatul arestat este adus la judecata. participarea procurorului este obligatorie. instanta se pronunta prin sentinta → dupa concluziile procurorului si ascultarea partilor. Dispozitiile alineatelor precedente se aplica si in cazul in care rezolvarea uneia din situatiile reglementate in prezentul titlu este data in competenta instantei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere sau unitatea unde cel condamnat executa pedeapsa. Solutia se comunica instantei de executare.

Contestatia la executarea dispozitiilor penale din H → art.461

1. Cazuri de contestatie la executare: a) cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva; b) cand executarea este indreptata impotriva altei persoane decat cea prevazuta in hotararea de condamnare;

c) cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare;

d) cand se invoca amnistia, prescriptia, gratierea sau orice alta cauza de stingere ori de micsorare 2. a)

b) 3. a) • • • b) 4. 5. a)

a pedepsei, precum si orice alt incident ivit in cursul executarii. OBS → ICCJ, decizii din 2006 → nu constituie temei pentru exercitarea contestaţiei la executare deciziile de admitere a cererilor de recurs în interesul legii nu constituie temei pentru exercitarea contestaţiei la executare modificările legislative prin care s-a introdus art. 44 alin. (21) referitor la legitima apărare asimilata legitimei aparari propriu-zise nu constituie → este o cauza care înlătură caracterul penal al faptei, iar art.461,lit.d nu se refera la astfel de cauze. instanta competenta → In cazurile prevazute la lit. a), b) si d) → instanta competenta : instanta de executare → cand condamnatul se afla in stare de libertate instanta corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla locul de detinere → daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei, instanta corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla unitatea unde condamnatul executa pedeapsa la locul de munca → daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei la locul de munca instanta care a pronuntat hotararea ce se executa → in cazul prevazut la lit. c) Contestatia impotriva actelor de executare privind confiscarea averii se solutioneaza de instanta civila, potrivit legii civile. exemple pentru cazul c) → in hotarare se dispune computarea detentiei preventive, dar nu se indica durata de timp computata

125

b) in hotarare se dispune confiscarea speciala a mai multor bunuri, fara ca in dispozitivul hotararii sa se precizeze datele necesare pentru identificarea acestora

c) in hotarare se dispune desfiintarea unor date dintr-un inscris, fara a se preciza care sunt aceste date

d) prin hotărârea de condamnare pronunţată de prima instanţă a fost dedusă o 6. a) b) c) 7.

8. 9.

perioadă de timp mai mare decât cea a arestării preventive efective (deducerea greşită a arestării preventive) amnistia poate fi invocata drept caz de contestatie la executare atunci cand : a intervenit dupa ce hotararea penala a ramas definitiva judecatorul delegat nu a inlaturat din oficiu executarea pedepsei, in temeiul interventiei amnistiei judecatorul delegat a respins cererea de aplicare a amnistiei sub motivatia ca cel condamnat este exceptat de la lege amnistia nu poate fi invocate drept caz de contestatie la executare atunci cand amnistia a intervenit in anterior judecatii sau in cursul judecatii, iar instanta a considerat ca nu se aplica inculpatului → daca instanta de recurs a omis sa aplice amnistia intervenita in cursul judecatii, desi era operanta → caz de contestati in anulare. prin contestatia la executare se poate obtine de la instanta de executare aplicarea amnistiei omise sau refuzate de a fi aplicata exemplu de incident care face imposibila executarea (art.461,lit.d) → condamnatul nu are domiciliu în România si nu se cunoaste care este domiciliul lui din Turcia, iar pentru o eventuala identificare în strainatate a domiciliului acestuia, statul român ar trebui sa avanseze sume cu mult mai mari decât creanta detinuta împotriva lui (cheltuieli judiciare de 120 lei RON) → instanta constata ca exista în cauza un impediment la executare, care face imposibila încasarea creantei → admite contestatia la executare

•

Contestatia la executare impotriva actelor de executare care izvorasc din dispozitiile civile ale H.penale → art.463

1. 2. a) b)

b) 4.

instanta competenta → se solutioneaza de catre instanta civila, potrivit legii civile Cazuri de contestatie la executare: cand s-a pus in executare o hotarare care nu era definitiva; cand executarea este indreptata impotriva altei persoane decat cea prevazuta in hotararea de condamnare cand se iveste vreo nelamurire cu privire la hotararea care se executa sau vreo impiedicare la executare; instanta competenta : in cazurile prevazut la lit. a) si b) → instanta de executare → cand condamnatul se afla in stare de libertate instanta corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla locul de detinere → daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei, instanta corespunzatoare in grad in a carei circumscriptie se afla unitatea unde condamnatul executa pedeapsa la locul de munca → daca cel condamnat se afla in executarea pedepsei la locul de munca in cazul prevazut la lit. c) → instanta care a pronuntat hotararea ce se executa. Procedura de rezolvare a acestei contestatii → idem

•

Contestatia la executarea amenzilor judiciare → art.464 →

c) 3. a) • • •

se

solutioneaza de catre instanta care le-a pus in executare

126

Curs Procedura Penala - Teorie

PROCEDURI SPECIALE – Infractiunea flagranta •

Conditiile infractiunii flagrante. Constatarea infractiunii flagrante 1. Conditiile flagrantei → art.465

1. a) b) c) • •

Este flagranta : infractiunea descoperita in momentul savarsirii → infractiunea flagranta tipica infractiunea descoperita imediat dupa savarsire→ infractiunea flagranta tipica infractiunea al carei faptuitor, imediat dupa savarsire → infractiunea cvasiflagranta este urmarit de persoana vatamata, de martorii oculari sau de strigatul public este surprins aproape de locul comiterii infractiunii cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-l presupune participant la infractiune. 2. In cazurile de mai sus, orice persoana are dreptul sa prinda pe faptuitor si sa-l conduca inaintea autoritatii → actele de imobilizare nu vor fi considerate acte de provocare si nici acte de atac material, imediat si injust

2. Cazurile in care se aplica aceasta procedura speciala → art.466 1. conditii privind gravitatea infractiunii → a) infractiuni flagrante pedepsite prin lege cu inchisoare mai mare de un an si de cel mult 12 ani b) formele agravate ale acestor infractiuni → daca infractiunea tip este pedepsita cu inchisoare mai 2. a) b) c) d) e) f) g) h)

mare de un an si cel mult de 12 ani, formele sale agravante se supun procedurii urgente chiar daca pentru ele pedeapsa depaseste 12 ani conditii privind locul savarsirii infractiunii → infractiunea sa fie savarsita in : municipii sau orase mijloace de transport in comun balciuri targuri porturi aeroporturi gari, chiar daca nu apartin unitatilor teritoriale aratate mai sus precum si in orice alt loc aglomerat OBS – conditiile trebuie indeplinite cumulativ

3. Constatarea infractiunii flagrante prin proces verbal → art.467 1. a) b) c) 2. 3. 4. a) b) c)

Organul de urmarire penala sesizat intocmeste un proces-verbal, in care consemneaza : cele constatate cu privire la fapta savarsita declaratiile invinuitului declaratiile celorlalte persoane ascultate Daca este cazul, organul de urmarire penala strange si alte probe. Procesul-verbal se citeste invinuitului, precum si persoanelor care au fost ascultate, carora li se atrage atentia ca pot completa declaratiile sau ca pot face obiectii cu privire la acestea. Procesul-verbal se semneaza de catre : organul de urmarire penala invinuit persoanele ascultate

•

Urmarirea penala 127

1. Retinerea → art.468,469,470 1. invinuitul este retinut obligatoriu 24 de ore, interval in care → a) i se citeste invinuitului procesul verbal de constatare b) organul de cercetare penala considera cercetarea penala incheiata → cercetarea penala se incheie deci in interiorul acestor 24 de ore c) organul de cercetare penala inainteaza dosarul la procuror d) procurorul verifica dosarul si il asculta pe invinuit

2. Verificarea lucrarilor de cercetare penala de catre procuror → art. 470 2. a) b) c) d) 3. a)

• • b) c)

d) e) 4. a) b) c) d) 5.

6. •

daca exista probe suficiente la dosar → in cadrul celor 24 de ore ale retinerii, procurorul: emite rechizitoriu prin care pune in miscare AP dispune trimiterea in judecata a inculpatului sesizeaza instanta pentru judecarea cauzei poate propune instantei arestarea preventive a inculpatului daca nu exista probe suficiente la dosar si, deci, cercetarea penala nu poate fi incheiata in cele 24 de ore, procurorul : poate cere instantei arestarea invinuitului → nu poate depasi 10 zile acestea se calculeaza de la data expirarii ordonantei de retinere restituie cauza la organul de cercetare penala pentru a continua cercetarea acorda pentru continuarea cercetarii maxim 3 zile in cazul cand judecatorul a emis mandat de arestare a invinuitului si procurorul a restituit cauza, organul de cercetare este obligat sa continue cercetarea si sa inainteze dosarul procurorului o data cu invinuitul, cel mai tarziu in 3 zile de la arestarea acestuia. in cazul cand nu s-a putut efectua complet cercetarea in termenul aratat in alineatul precedent, continuarea cercetarii penale se face potrivit dispozitiilor procedurii obisnuite primind dosarul, procurorul procedeaza la verificarea lucrarilor urmaririi penale si se pronunta in cel mult 2 zile de la primire, putand dispune : trimiterea in judecata → intocmeste rechizitoriu si inainteaza de indata instantei de judecata dosarul cauzei scoaterea de sub urmarire incetarea urmaririi penale restituirea cauzei pentru completarea sau refacerea urmaririi penale → urmarirea se efectueaza potrivit procedurii obisnuite pentru a se continua procedura de urgenta a infractiunilor flagrante, UP trebuie sa se desfasoare in cele 5 zile afectate de lege UP in conditii de urgenta In cazul in care procurorul nu a dispus trimiterea in judecata in termen de 3 zile de la data emiterii ordonantei de retinere, se aplica procedura obisnuita.

Judecata in prima instanta 1. Instanta competenta sa judece infractiunea flagranta → art.471

1. Competenta de judecata in cauzele privitoare la infractiunile flagrante este cea obisnuita. 2. Pentru municipiile impartite in sectoare, ministrul justitiei poate desemna una sau mai multe judecatorii care sa judece aceste cauze.

2. Masuri pregatitoare → art.472 1. presedintele instantei fixeaza termenul de judecata, care nu poate depasi 5 zile de la data primirii dosarului, dispunand totodata aducerea cu mandat a martorilor si a partii vatamate.

128

Curs Procedura Penala - Teorie 2. 3. 4. 5.

Inculpatul este adus la judecata. Celelalte parti nu se citeaza. Participarea procurorului la judecata este obligatorie. Instanta verifica daca in cauza sunt intrunite conditiile specifice infractiunii flagrante Cand instanta constata ca in cauza nu sunt intrunite aceste conditii, judecata se face potrivit procedurii obisnuite.

3. Judecata in prima instanta → art.473, 474 1. Instanta procedeaza la judecarea cauzei ascultand pe inculpat, martorii prezenti, precum si 2.

3. a) b) c)

persoana vatamata daca este de fata. Judecata se face pe baza acestor declaratii si a lucrarilor din dosar. instanta poate dispune, din oficiu sau la cerere, administrarea de probe noi, in care scop ia masurile corespunzatoare, pe care le aduce la indeplinire in mod direct sau prin organele de politie. Pentru administrarea probelor instanta poate acorda termene care in total nu trebuie sa depaseasca 10 zile instanta este obligate sa dispuna asupra starii de libertate a inculpatului in urmatoarele trei cazuri : daca se desesizeaza pe motiv de necompetenta daca retine cauza spre judecare potrivit procedurii obisnuite daca amana cauza pentru administrarea de probe noi

4. Hotararea instantei → art.475 1. a) b) c)

pronuntarea hotararii → in aceeasi zi in care s-au incheiat dezbaterile, sau cel mai tarziu in urmatoarele 2 zile inculpatul aflat in stare de detinere este adus la pronuntare daca instanta pronunta pedeapsa inchisorii si inculpatul a fost pus anterior in libertate → instanta poate dispune arestarea acestuia d) instanta este obligata sa dispuna punerea in libertate a inculpatului arestat preventiv, in cazurile prevazute in art. 350 alin. 2 si 3, care se aplica in mod corespunzator → • achitare • incetarea procesului penal • pedeapsa cu inchisoare cel mult egala cu durata retinerii si arestarii preventive • pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii • pedeapsa cu inchisoare, cu suspendarea executarii sub supraveghere • pedeapsa cu inchisoare, cu executare la locul de munca; • amenda; • o masura educativa. 2. redactarea hotararii → in cel mult 24 de ore.

5. Actiunea civila → art.476 1. REGULA → instanta examineaza actiunea civila numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele trei conditii : persoana vatamata este prezenta persoana vatamata s-a constituit parte civila pretentiile acesteia pot fi solutionate fara amanarea judecatii. EXCEPTIA → daca persoana vatamata este o unitate dintre cele la care se refera art. 145 din Codul penal sau o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, instanta examineaza actiunea civila chiar in lipsa acestora si chiar daca nu s-au constituit parte civila, cu o singura conditie → solutionarea actiunii civile sa nu conduca la amanarea cauzei. 3. Daca nu sunt intrunite conditiile alineatelor precedente, instanta rezerva solutionarea actiunii civile pe calea unei actiuni separate, care este scutita de taxe de timbru.

a) b) c) 2.

129

6. Apelul si recursul → art.477 1. Termenul in care pot fi introduse apelul si recurs → 3 zile de la pronuntare. Acest termen se aplica numai daca UP si judecata au fost effectuate potrivit procedurii speciale. In caz contrar, termenul de apel este de 10 zile de la pronuntare. (CSJ, decizie din 1996) 2. Dosarul cauzei se inainteaza instantei de apel sau instantei de recurs in urmatoarele 24 de ore de la declararea apelului ori a recursului. 3. Judecarea in apel si in recurs se face de urgenta.

•

Cazul infractiunilor concurente, indivizibile sau conexe → art.478

1. In caz de concurs de infractiuni → daca aceasta procedura se aplica numai unora dintre infractiunile concurente :

a) se aplica disjungerea b) urmarirea si judecarea infractiunilor se efectueaza separat. 2. In caz de indivizibilitate sau conexitate → daca aceasta procedura se aplica numai unora dintre fapte ori unora dintre infractori : a) daca disjungerea este posibila → se aplica disjungerea → urmarirea si judecarea infractiunilor se efectueaza separat b) daca disjungerea nu este posibila → urmarirea si judecata se fac potrivit procedurii obisnuite

•

Cazuri in care nu se aplica procedura speciala → art.479

1. infractiunile savarsite de minori 2. infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face numai la plangerea prealabila a persoanei vatamate, cand aceasta nu a fost introdusa in termen

3. daca acestea sunt flagrante si savarsite in conditiile prevazute in art. 466 → a) constatarea savarsirii lor este obligatorie si se face potrivit art. 467 b) procedura speciala se aplica numai daca persoana vatamata a introdus in termen de 24 de ore de la savarsirea infractiunii flagrante plangerea prealabila la organul de urmarire penala

c) in acest scop, persoana vatamata este chemata si intrebata de organul de urmarire penala daca intelege sa faca plangere in termenul mai sus aratat.

PROCEDURI SPECIALE – Cauzele cu infractori minori •

Urmarirea 1. Persoanele chemate la organul de UP → art.481

1. citarea facultativa → la ascultarea sau confruntarea a invinuitului sau inculpatului minor a) b) c) d) e) 2.

care nu a implinit 16 ani. Daca organul de urmarire penala considera necesar, va cita : Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de la domiciliul minorului parintii tutorele curatorul persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul. citarea obligatorie → la efectuarea prezentarii materialului de urmarire penala minorului care nu a implinit 16 ani.

130

Curs Procedura Penala - Teorie 3. Neprezentarea persoanelor legal citate la efectuarea actelor mentionate nu impiedica efectuarea acelor acte

4. OBS → A.Crisu → a) In cursul UP → conditia prevazuta de lege pentru ca persoanele de mai sus sa poata fi chemate de organul de UP la ascultarea sau confruntarea minorului este ca invinuitul sau inculpatul sa nu fi implinit varsta de 16 ani. b) In cursul UP → daca minorul a implinit 16 ani pana la data prezentarii materialului de UP, nu mai este necesara citarea persoanelor de mai sus nici in cazul prezentarii materialului de UP c) In cursul judecatii → persoanele de mai sus sunt citate obligatoriu, citarea nemaifiind conditionata de varsta inculpatului (de pana la 16 ani)

2. Obligativitatea referatului de evaluare a minorului → art.482 1. dupa modificarile din 2008, intocmirea referatului de evaluare nu mai este obligatorie in ambele 2. a) b) 3. 4. 5.

•

faze ale procesului penal organul competent sa dispuna efectuarea referatului de evaluare : procurorul → poate sa dispuna intocmirea acestui referat instanta de judecata → este obligata sa dispuna intocmirea acestui referat. Exceptie → in cazul in care intocmirea referatului a fost solicitata deja in cursul UP de procuror, dispunerea referatului de catre instanta este facultativa. organul competent sa intocmeasca referatul de evaluare → Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de la domiciliul minorului utilizarea unui referat de evaluare efectuat intr-o alta cauza penala, anterior comiterii faptelor pentru care minorul este cercetat, se sanctioneaza cu nulitate absoluta utilizarea unui referat de evaluare intocmit inainte de inceperea UP, dar ulterior comiterii faptelor pentru care minorul este cercetat, nu se sanctioneaza nici cu nulitate absoluta si nici cu nulitate relativa

Judecata 1. Persoanele chemate judecarea minorului → art.484

1. Judecarea cauzei privind o infractiune savarsita de un minor se face in prezenta acestuia, cu exceptia cazului cand minorul s-a sustras de la judecata

2. La judecarea cauzei se citeaza obligatoriu, indifferent daca minorul a implinit sau nu 16 ani, in a) b) c) d) e) f)

3. 4. 5.

afara de parti, : Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor de la domiciliul minorului parintii minorului tutorele curatorul persoana in ingrijirea ori supravegherea careia se afla minorul precum si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara de catre instanta aceste persoane au dreptul si indatorirea sa dea lamuriri, sa formuleze cereri si sa prezinte propuneri in privinta masurilor ce ar urma sa fie luate. Neprezentarea persoanelor legal citate nu impiedica judecarea cauzei OBS → A.Crisu → sfera persoanelor prevazute pentru citare in faza de judecata este mai larga decat a celor prevazute pentru faza de UP

2. Delimitari cu privire la procedura aplicata → art.483,485,486 1. cauza in care exista doar inculpat minor se judeca (art.483,485) : a) potrivit regulilor de competenta obisnuite b) de catre judecatori anume desemnati potrivit legii 131

c) sedinta de judecata se desfasoara separat de celelalte sedinte d) sedinta nu este publica (este secreta) → nepublicitatea sedintei de judecata este aplicabila pe tot e) • • • f) 2. a)

b) c) 3. a) b) c) d) 4. 5. a) b) •

parcursul judecatii, inclusiv in ipoteza in care inculpatul, minor la data savarsirii faptei, a devenit ulterior major la desfasurarea judecatii pot asista : persoanele aratate in articolul 484 aparatorii partilor alte persoane cu incuviintarea instantei. cand inculpatul este minor sub 16 ani, instanta dupa ce il asculta poate dispune indepartarea lui din sedinta, daca apreciaza ca cercetarea judecatoreasca si dezbaterile ar putea avea o influenta negativa asupra minorului cauza in care inculpatul minor la data savarsirii faptei a devenit major in cursul cercetarii penale sau in cursul judecatii, se judeca potrivit procedurii speciale → art.483,alin.2,3 in urma modificarii art.483,alin.3, precizeaza ca inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cat era minor este judecat potrivit dispozitiilor procedurale speciale privitoare la minori, spre deosebire de vechea reglementare care preciza ca inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cand era minor este judecat potrivit procedurii obisnuite, daca la data sesizarii instantei implinise varsta de 18 ani singura conditie ce trebuie indeplinita pentru a fi incidente prevederile cu privire la procedura speciala o reprezinta minoritatea inculpatului la data savarsirii faptei, nemaiavand relevanta varsta dobandita la momentele procesuale ale cauzei in cazurile in care inculpatul, minor la data savarsirii faptei, a devenit ulterior major, indiferent de momentul interventiei majoratului, judecata trebuie sa se faca in sedinta nepublica (decizie ICCJ,2009) cauza in care sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori si altii majori → instanta judeca: in compunerea prevazuta in art. 483 (judecatori anume desemnati potrivit legii) dupa procedura obisnuita in conditii de publicitate aplica cu privire la inculpatii minori dispozitiile privitoare la procedura speciala din cauzele cu minori prin urmare, daca intr-o cauza sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori si altii majori, iar in partea introductiva a hotararii exista mentiunea sedinta secreta, se va retine incalcarea de catre instanta de judecata a principiului publicitatii sedintei de judecata trebuie delimitate doua ipoteze : daca sedinta de judecata a unei cauze cu inculpat major se desfasoara nepublic (in afara exceptiilor prevazute de art.290), sanctiunea incidenta este nulitatea absoluta (conform art.197,alin.2,3) daca sedinta de judecata a unei cauze cu inculpat minor se desfasoara public, sanctiunea ce ar putea sa intervina este este nulitatea relativa(conform art.197,alin.1,4)

Punerea in executare a masurilor educative aplicate minorilor 1. Punerea in executare a mustrarii → art.487

1. 2. a) b)

instanta care pune in executare ME → instanta care a dispus masura se executa → REGULA → de indata → indata dupa pronuntare, in sedinta in care s-a pronuntat hotararea EXCEPTIA → se fixeaza un termen → cand din orice imprejurari masura mustrarii nu poate fi executata indata dupa pronuntare:

132

Curs Procedura Penala - Teorie • •

pentru acest termen se dispune aducerea minorului se citeaza totodata → parintii, tutorele, curatorul ori persoana in ingrijirea sau supravegherea careia se afla minorul

1. 2. a) • • b)

instanta care pune in executare ME → instanta care a dispus masura se pune in executare → cazul 1 → chiar in sedinta in care este pronuntata, daca sunt de fata: minorul persoana sau reprezentantul institutiei sau unitatii speciale careia i s-a incredintat supravegherea cazul 2 → se fixeaza un termen → cand punerea in executare nu se poate face in aceeasi sedinta : se dispune aducerea minorului se dispune chemarea persoanei sau reprezentantului institutiei sau unitatii speciale careia i s-a incredintat supravegherea

2. Punerea in executare a libertatii supravegheate → art.488

• •

3. Revocarea si inlocuirea libertatii supravegheate → art.489 1. cauze de revocarea masurii libertatii supravegheate → a) minorul are o purtare necorespunzatoare b) minorul savârseste din nou o infractiune pentru care se apreciaza ca este cazul sa i se aplice pedeapsa închisorii 2. instanta competenta → a) revocarea pentru savarsirea unei noi infractiuni → instanta care a judecat sau judeca noua infractiune b) revocarea pentru oricare alta cauza decat savarsirea unei noi infractiuni → instanta care a pronuntat masura c) inlocuirea libertatii supravegheate → instanta care a pronuntat masura

3. Punerea in executare a internarii intr-un centru de reeducare → art.490 1. punerea in executare = trimiterea unei copii de pe hotarare catre organul de politie de la 2. 3. a) b) c) d) e) • • 4.

locul unde se afla minorul instanta care pune in executare ME → instanta care a dispus masura → instanta poate dispune, prin aceeasi hotarare, punerea in executare de indata a masurii luate organul de executare → organul de politie → obligatiile sale : ia masuri pentru internarea minorului. poate patrunde in domiciliul sau resedinta unei persoane fara invoirea acesteia, precum si in sediul unei persoane juridice fara invoirea reprezentantului legal al acesteia daca persoana fata de care s-a luat masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare nu este gasita, organul de politie constata aceasta printr-un proces-verbal ia masuri pentru darea in urmarire,si pentru darea in consemn la punctele de trecere a frontierei trimite catre centrul de reeducare : un exemplar al procesului-verbal copia de pe hotarare Centrul de reeducare comunica instantei efectuarea internarii.

4. Schimbari care pot opera in privinta internarii intr-un centru de reeducare → art.491 1. schimbari care pot opera in privinta masurii internarii intr-un centru de reeducare : a) amanarea sau intreruperea executarii masurii (in aceleasi cazuri si conditii ca si condamnatul

133

b) c) d) e) 2. a) b) 3. 4.

major) liberarea minorului inainte de a deveni major revocarea liberarii inainte de a deveni major ridicarea masurii prelungirea masurii instanta competente se dispuna aceste schimbari → judecatoria sau tribunalul care a judecat in prima instanta pe minor. schimbarile se dispun din oficiu sau la sesizare aceeasi instanta este competenta sa dispuna ridicarea, prelungirea sau inlocuirea masurii internarii intr-un institut medical-educativ.

5. Solutii asupra ME in cazul savarsirii unei noi infractiuni de catre minor → art.492 1. a) b) c) d) e) f) 2.

solutii care pot fi date in acest caz : revocarea masurii educative mentinerea masurii educative revocarea masurii liberarii minorului dintr-un centru de reducare inainte de a deveni major mentinerea masurii liberarii minorului dintr-un centru de reducare inainte de a deveni major revocarea masurii liberarii minorului dintr-un institut medical-educativ inainte de a deveni major mentinerea masurii liberarii minorului dintr-un institut medical-educativ inainte de a deveni major instanta competenta sa dispuna aceste solutii → instanta competenta sa judece noua infractiune

PROCEDURA REABILITARII JUDECATORESTI •

Instanta competenta sa se pronunte asupra reabilitarii OBS – instanta de la domiciliul condamnatului ≠ instanta in a carei circumscriptie locuieste condamnatul ≠ instanta in a carei circumscriptie isi are resedinta condamnatul 1. Instanta competenta → art.494

1. Competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti este : a) fie instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea

b) fie instanta corespunzatoare in grad instantei care judecat in prima instanta cauza, in a carei circumscriptie domiciliaza condamnatul → aceasta este instanta care, la data introducerii cererii de reabilitare, este competenta sa judece in prima instanta infractiunea pentru care inculpatul a fost condamnat (decizie ICCJ,2007) 2. in caz de modificare a normelor de competenţă, cerere de reabilitare va fi soluţionată de instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă conform legii în vigoare la momentul introducerii cererii 3. daca condamnatul nu are calitatea de militar iar instanţa care a judecat în primă instanţă cauza în care s-a pronunţat condamnarea este o instanţă militară, instanţa competentă să soluţioneze cererea de reabilitare este instanţa civilă în a cărei rază teritorială domiciliază condamnatul, competentă să judece în primă instanţă cauza la momentul introducerii cererii 4. exemplu → daca a judecat in prima instanta o judecatorie → cererea de reabilitare este de competenta unei judecatorii. Judecatoria ramane competenta sa judece cererea de reabilitare si in cazul in catrre hotararea de condamnare a fost data in apel sau in recurs, cand s-a schimbat solutia de achitare a primei instante

134

Curs Procedura Penala - Teorie

2. Cererea de reabilitare → art.495 1. titularii cererii : a) condamnatul b) sotul sau rudele apropiate, dupa moartea condamnatului. Sotul sau rudele apropiate pot continua procedura de reabilitare pornita anterior decesului in cerere trebuie sa se precizeze : adresa condamnatului (adresa persoanei care a facut cererea) temeiurile cererii; condamnarea pentru care se cere reabilitarea fapta pentru care a fost pronuntata condamnarea date despre condamnat : localitatile unde a locuit locurile de munca avute pe tot intervalul de timp de la executarea pedepsei si pana la introducerea cererii (in cazul cand executarea pedepsei a fost prescrisa, de la data ramanerii definitive a hotararii si pana la introducerea cererii) f) indicatii utile pentru identificarea dosarului g) orice alte date pentru solutionarea cererii. 3. La cerere se anexeaza actele din care reiese ca sunt indeplinite conditiile reabilitarii

2. a) b) c) d) e) • •

3. Masuri premergatoare luate de presedintele instantei art.496 1. 2. 3. 4.

→

fixeaza termenul pentru solutionarea cererii de reabilitare dispune citarea petitionarului si a persoanelor a caror ascultare o considera ca ar fi necesara ia masuri pentru aducerea dosarului in care se gaseste hotararea de condamnare cere o copie de pe fisa cu antecedente penale ale condamnatului.

4. Respingerea cererii pentru lipsa conditiilor de forma art.497

→

1. Cererea de reabilitare se respinge pentru neindeplinirea conditiilor de forma in urmatoarele cazuri:

a) cand a fost introdusa inainte de termenul legal b) cand lipseste mentiunea referitoare la adresa petitionarului si acesta nu s-a prezentat la termenul de infatisare

c) cand lipseste vreuna dintre celelalte mentiuni si petitionarul nu a completat cererea la prima infatisare si nici la termenul ce i s-a acordat in vederea completarii. 2. repetarea cererii poate fi facuta → a) dupa implinirea termenului legal → in cazul prevazut la lit. a) b) oricand → in cazurile prevazute la lit. b) si c).

5. Achitarea despagubirilor civile – conditie de fond a admisibilitatii cererii → art.499 1. daca petitionarul dovedeste ca nu i-a fost cu putinta sa achite despagubirile civile si cheltuielile judiciare → instanta apreciaza imprejurarile si poate sa dispuna una dintre solutiile de mai jos : a) dispune reabilitarea b) acorda, in vederea solutionarii cererii, un termen pentru a achita in intregime sau in parte suma datorata. Acest termen nu poate depasi 6 luni. Daca obligatia achitarii acestor sume este o obligatie solidara, instanta fixeaza suma ce trebuie sa fie achitata de condamnat (de urmasii sai).

135

2. Drepturile acordate partii civile prin hotararea de condamnare nu se modifica prin hotararea data asupra reabilitarii.

6. Calea de atac impotriva H prin care s-a dispus as. reabilitarii → art.501 1. hotararile pronuntate anterior intrarii in vigoare a Legii 356/2006 sunt supuse atat apelului cat si recursului

2. hotararile pronuntate ulterior intrarii in vigoare a Legii 356/2006 sunt supuse numai recursului

7. Mentiuni efectuate pe H de condamnare → art.502 1. dupa ramanerea definitiva a hotararii de reabilitare, instanta dispune sa se faca mentiune despre aceasta pe hotararea prin care s-a pronuntat condamnarea pentru care s-a admis reabilitarea.

8. Suspendarea cererii de reabilitare → art.500 1. cazul de suspendare → inainte de solutionarea cererii de reabilitare a fost pusa in miscare actiunea penala pentru o alta infractiune savarsita de condamnat

2. termenul pana la care se suspenda examinarea cererii → pana la solutionarea definitiva a cauzei privitoare la noua invinuire

9. Anularea reabilitarii → art.503 1. instanta competenta sa dispuna anularea → a) fie instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea b) fie instanta corespunzatoare in grad instantei care judecat in prima instanta cauza, in a carei circumscriptie domiciliaza condamnatul 2. anularea reabilitarii se hotaraste la cererea procurorului 3. Procedura pentru solutionarea cererii de anulare → identica cu procedura pentru solutionarea cererii de reabilitare care se aplica in mod corespunzator.

Repararea pagubei materiale sau a daunei morale in cazul condamnarii pe nedrept sau al privarii ori restrangerii de libertate in mod nelegal 1. Cazuri care dau dreptul la repararea de catre stat a pagubei → art.504 1. Persoane care au dreptul la repararea pagubei → a) persoana condamnata definitiv, cand, in urma rejudecarii cauzei s-a pronuntat o hotarare definitiva de achitare

b) persoana privata de libertate in mod nelegal in cursul procesului penal c) persoana careia, in cursul procesului penal, i s-a restrans libertatea in mod nelegal. d) persoana care a fost privata de libertate dupa ce a intervenit prescriptia, amnistia sau 2. a) b) 3. a)

dezincriminarea faptei p.1008,Teodoru → OBS → dintre cazurile prevazute de art.10,CPP, intra in cazurile care dau dreptul la repararea de catre stat a pagubei : toate cazurile de achitare, indiferent de cazul prevazut de art.10,CPP → a) – e) numai un singur caz de incetare a procesului penal → incetare a procesului penal pentru cauza prevazuta in art. 10 alin. 1 lit. j) → exista autoritate de lucru judecat stabilirea cazurilor care dau loc la reparatii → condamnarea pe nedrept → se stabileste prin copia dupa hotararea definitiva de achitare

136

Curs Procedura Penala - Teorie b) privarea sau restrangerea de libertate in mod illegal → se stabilesc prin : • ordonanta procurorului de revocare a masurii privative sau restrictive de libertate • ordonanta procurorului de SUP sau de IUP pentru cauza prevazuta in art. 10 alin. 1 lit. j) → • •

exista autoritate de lucru judecat hotarare a instantei de revocare a masurii privative sau restrictive de libertate hotarare definitiva de incetare a procesului penal pentru cauza prevazuta in art. 10 alin. 1 lit. j).

2. Felul si intinderea reparatiei → art.505

1. la stabilirea intinderii reparatiei se tine seama de : a) durata privarii de libertate sau a restrangerii de libertate suportate b) consecintele produse asupra persoanei ori asupra familiei celui privat de libertate sau a carui 2. a) b) c) 3. 4.

libertate a fost restransa. Reparatia consta in : plata unei sume de bani sau, tinandu-se seama de conditiile celui indreptatit la repararea pagubei si de natura daunei produse constituirea unei rente viagere obligatia ca, pe cheltuiala statului, cel privat de libertate sau a carui libertate a fost restransa sa fie incredintat unui institut de asistenta sociala si medicala. Persoanelor indreptatite la repararea pagubei, care inainte de privarea de libertate erau incadrate in munca, li se calculeaza, la vechimea in munca stabilita potrivit legii, si timpul cat au fost private de libertate. Reparatia este, in toate cazurile, suportata de stat, prin Ministerul Finantelor Publice

3. Actiunea pentru repararea pagubei → art.506 1. 2. a) • •

instanta competenta → tribunalul in a carui circumscriptie domiciliaza persoana indreptatita partile actiunii pentru repararea pagubei poate fi pornita de : reclamant → persoana indreptatita persoanele care se aflau in intretinerea persoanei indreptatite dupa moartea acesteia → in caz de deces al persoanei indreptatite, aceste persoane pot, de asemenea, sa continue actiunea inceputa de persoana indreptatita b) parat → statul, citat prin Ministerul Finantelor Publice 3. termenul in care poate fi introdusa actiunea → in termen de 18 luni de la data ramanerii definitive a hotararilor si ordonantelor specificate mai sus: 4. Actiunea este scutita de taxa judiciara de timbru.

4. Actiunea in regres → art.507 1. se porneste impotriva aceluia care a provocat situatia generatoare de daune, este obligatorie, cu rea-credinta sau din grava neglijenta 2. cazuri in care se introduce actiunea in regres : a) cand repararea pagubei a fost acordata b) statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala

137

138