Relieful României BAC [PDF]

Zitiervorschau

II. D. Relieful României În primul rând trebuie reținut: 1. modul de formare (geneza reliefului),  2. geologia (rocile care alcătuiesc formele de relief), 3. formele și tipurile de relief. 1. MODUL DE FORMARE (Geneza reliefului) Relieful s-a format prin 2 moduri: - prin încrețirea scoarței terestre (orogeneză) – rezultând munții - prin sedimentare (depunere de sedimente) – în cazul podișurilor și a câmpiilor.

Unitatea de relief

Modul de formare

Carpații Subcarpații Podișul Mehedinți vestul Carpaților Orientali (roci vulcanice) – doar grupa nordică și centrală Podișul Moldovei Podișul Getic Câmpia Moldovei Câmpia de Vest Câmpia Română Podișul Dobrogei Depresiunea Colinară a Transilvaniei Delta Dunării

s-a format prin încrețirea scoarței terestre (orogeneza alpină) s-au format prin erupții vulcanice s-a format prin sedimentare (depunere de sedimente) s-a format în orogenezele caledoniană și hercinică (mult înaintea Carpaților) s-a format prin scufundare și sedimentare S-a format pe locul unui fost golf al Mării Negre prin acțiunea a 3 factori: - Dunărea cu aluviuni - Marea mică din Marea Neagră - Curenții marini

2. GEOLOGIA (rocile din care sunt formate unitățile de relief)

Unitatea de relief Carpații Orientali (grupele Nordică și Centrală) Carpații Orientali (grupa Sudică) Carpații Meridionali Carpații Occidentali Subcarpații Dealurile de Vest Podișul Mehedinți Podișul Moldovei Podișul Getic Podișul Dobrogei Depresiunea Colinară a Transilvaniei Câmpia Moldovei Câmpia de Vest Câmpia Română ATENȚIE!!! Podișul Dobrogei Podișul Mehedinți Delta Dunării

Rocile vulcanice (Vest), șisturi cristaline (Centru), sedimentare (Est) sedimentare șisturi cristaline șisturi cristaline, sedimentare, calcare

gresii, marne și argile

nisipuri, pietrișuri și loess. șisturi verzi șisturi cristaline și calcare aluviuni

3. FORMELE ȘI TIPURILE DE RELIEF Cu formele de relief este simplu: munți, dealuri, podișuri, câmpii. Când vorbim despre tipuri de relief ne gândim la peșteri, chei, dune, conuri vulcanice, cratere ș.a. Să le luăm pe rând: -Relieful carstic apare în rocile calcaroase. Cuprinde chei și peșteri. Apusenii sunt cei mai înzestrați din acest punct de vedere. Dar nici Munții Banatului sau Podișul Mehedinți nu stau rău la acest capitol. -Relieful glaciar s-a format sub acțiunea gheții. Apare la peste 2000 de m și cuprinde circuri și văi glaciare. Meridionalii sunt cei mai dotați, dar și în Mț.Rodnei și în Mț. Călimani din Orientali întâlnim acest tip de relief. -Relieful vulcanic ține de erupțiile vulcanice. Am spus deja că este specific în V Orientalilor. Ce mai adaug aici: cuprinde conuri și cratere. Este o plăcere să privește aceste conuri în Mț. Oașului, Mț. Gutâilului, Mț. Țibleșului. -Relieful litoral, evident este situat pe litoral. Acesta cuprinde delta, lagune, faleze sau plaje. Bun, acestea fiind zise și învățate să trecem la unitățile de relief foarte pe scurt.

Grupa de Nord Geologie: cele 3 șiruri de roci (o dată le mai scriu aici! Ar trebui să le știi): roci vulcanice în V, șisturi cristaline în C și fliș în E Modul de formare: prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină Altitudinea maximă (voi folosi prescurtarea h max pe viitor): 2.303 m Rodnei Tipuri de relief. Atenție aici vom face corelații: dacă avem roci vulcanice automat vom avea și relief vulcanic (cu conuri și cratere), iar dacă altitudinea este peste 2000 m vom întâlni relief glaciar. Ai înțeles? Chestiile acestea se vor repeta de multe ori, așa că tot le vei știi până la urmă. Orientarea culmilor: NV-SE Relieful este fragmentat, adică are depresiuni Grupa Centrală Mod de formare – orogeneza alpină Geologia – cele 3 șiruri de roci (spune-le tu singur) H max – 2.100 m Munții Călimani Tipuri de relief – cred că intuiești deja: glaciar (știm din ce cauză) și vulcanic din cauza rocilor. Ok? Se adaugă relieful carstic cu Cheile Bicazului. Orientarea culmilor: NV-SE Relieful este fragmentat, adică are depresiuni

Grupa Sudică (sau a Curburii) Mod de formare – orogeneza alpină Geologia – atenție în această grupă apare doar flișul H max – 1.957 m Munții Ciucaș Tipuri de relief – carstic Orientarea culmilor: aici Carpații se curbează, de unde și denumirea, iar culmile au o orintareNE-SV Relieful este fragmentat, adică are depresiuni (una mare: Depresiunea Brașovului) Trecem la Meridionali Grupa Bucegi Mod de formare – orogeneza alpină Geologia – grupa aceasta fiind la extremitatea E a Meridionalilor va avea calcare și conglomerate, dar și șisturi cristaline ca restul Meridionalilor H max – 2.505 m Munții Bucegi, Vf. Omu Tipuri de relief – carstic Relieful este masiv; alt aspect important al reliefului este platoul Bucegilor, partea superioară a acestora care este netedă cu niște forme ciudate: Babele și Sfinxul Grupa Făgăraș Mod de formare – orogeneza alpină Geologia – șisturi cristaline H max – 2.545 m Munții Făgăraș, Vf. Moldoveanu Tipuri de relief – glaciar Relieful este masiv; este cea mai înaltă și mai masivă grupă din țară Grupa Parângului Mod de formare – orogeneza alpină Geologia – șisturi cristaline H max – 2.519 m Munții Parângului Tipuri de relief – glaciar Relieful este masiv

Grupa Retezat-Godeanu Mod de formare – orogeneza alpină Geologia – șisturi cristaline și calcare (căci este la extremitate, da?) H max – 2.509 m Munții Retezat Tipuri de relief – glaciar și carstic Relieful este masiv  Am făcut și Meridionalii! Urmează Carpații Occidentali cu: Grupa Banatului Mod de formare – orogeneza alpină Geologia – șisturi cristaline și calcare H max – 1.446 m Munții Semenicului Tipuri de relief – carstic, cu peștera Comarnic Relieful este fragmentat Munții Poiana Ruscă Mod de formare – orogeneza alpină Geologia – șisturi cristaline H max – 1.447 m Vf. Padeșu Grupa este masivă fiind formată doar din Munții Poiana Ruscă

Munții Apuseni Mod de formare – orogeneza alpină Geologia – „mozaic petrografic”, adică o varietate foarte mare de roci H max – 1.849 m Munții Bihorului Tipuri de relief – carstic (cheile Turzii, peșterile Vadului, Crișului, Vântului, Scărișoare, Urșilor) Relieful este foarte fragmentat; specifice sunt aici depresiunile golf de pe latura vestică Gata cu Carpații! Mergem repede la Subcarpați

Subcarpații Moldovei Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații Geologia – gresii, marne și argile H max – 911 m Culmea Pleșului Relieful este format din dealuri și depresiuni O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită dintr-un singur șir de dealuri și depresiuni Subcarpații de Curbură Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații Geologia – gresii, marne și argile H max – 996 m Măgura Odobești Relieful este format din dealuri și depresiuni O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din două șiruri de dealuri și depresiuni Subcarpații Getici Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații Geologia – gresii, marne și argile H max – 1218 m Dealul Chiciora Relieful este format din dealuri și depresiuni O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din depresiuni mici, la E de Olt și depresiuni mari, la V de Olt Depresiunea Colinară a Transilvaniei Mod de formare – prin scufundarea acestei regiuni și umplerea treptată cu sedimente Geologia – gresii, marne și argile H medii de 400-500 m Relieful este format din dealuri și este înclinat pe direcția E-V (chestia asta cu înclinarea se observă ușor dacă privim orice hartă pe care sunt redate râuri; în cazul de față se observă foarte clar că Mureșul, Târnavele și Someșul curg spre V ) Specifice sunt aici domurile (în partea C și S)

Podișul Dobrogei Mod de formare – prin încrețirea scoarței în orogenezele caledoniană și hercinică Geologia – șisturi verzi, granit, calcare, dar și gresii, marne și argile H max – 467 m Munții Măcinului Relieful este format din dealuri joase (200-300 m) Tip de relief – carstic (Peștera La Adam) și ruiniform Are o dublă înclinare: partea de N (Masivul Dobrogei de Nord) spre E, iar partea de sud (Podișul Dobrogei de Sud) spre V Podișul Getic Mod de formare – prin sedimentare Geologia – gresii, marne, argile și pietrișuri H medii de 300-500 m Relieful are caracter de piemont Interfluviile sunt înguste în N și largi în S Podișul Mehedinți Mod de formare – prin încrețirea scoarței, Geologia – șisturi și calcare H medii– 400-500 m Relief carstic (Peștera Topolnița) Dealurile de Vest Mod de formare – prin sedimentare Geologia – gresii, marne și argile iar în partea de N șisturi cristaline (îți amintești de munții scufundați?) H medii – 200 m Au caracter de piemont Înclinare E-V O caracteristică o reprezintă faptul că pătrund în depresiunile golf (ale Apusenilor) și nu în ultimul rând, în N apar acei „munți înecați”

Câmpia de Vest Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste mări (Marea Panonică) Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess H max – 137 m Câmpia Vingăi Relieful cuprinde câmpii înalte (au peste 100 m altitudine și sunt ferite de inundații) și câmpii joase  (sub 100 m, inundabile). Apar și câmpii cu dune. Este înclinată, așa cum ai observat deja, pe direcția E-V La fel ca Dealurile de V și această unitate pătrunde în depresiunile golf Câmpia Română Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste mări Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess H max – 300 m Câmpia Piteștilor Relieful cuprinde câmpii înalte, câmpii joase, câmpii netede, câmpii cu dune Este înclinată pe 2 direcții: N-S (în jumătatea vestică) și V-E (în partea estică) Specifice sunt aici crovurile Delta Dunării Mod de formare – prin acțiunea a 3 factori (Dunărea cu aluviunile sale, mareea mică și curenții marini) Doar 13% din suprafața deltei reprezintă uscat. Aceste porțiuni de uscat se numesc grinduri Apele de aici cuprind: brațele Dunării (Chilia, cel mai nordic, Sulina, brațul central, cel mai scurt și mai navigat și brațul Sf. Gheorghe), canale, lacuri, bălți H max – 12,4 m Grindul Letea