Referat Tmefs Osan Bogdan Judo Adaptat [PDF]

Zitiervorschau

TMEFS JUDO UN MOD DE VIATĂ PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂŢI “Importanța în viață nu este victoria, ci lupta; esențialul nu este să învingi, ci să lupți bine” Pierre de Coubertin

CUPRINS -Scurt istoric -Apariția judoului adaptat pentru nevăzători -Competiții de judo pentru nevăzători -Regulamentul de judo adaptat pentru nevăzători -Metodica de invatare -Beneficiile judoului la nevăzători -Bibliografie

SCURT ISTORIC. Judo este o artă marţială japoneză. A fost dezvoltat din ju-jitsu de către Jigoro Kano în 1882, care a eliminat loviturile şi unele luxări periculoase, cum ar fi luxarea degetelor. Principiile sale se bazează pe folosirea supleţei în locul forţei brute. În judo se folosesc proiectări, secerări, fixări la sol, strangulări şi luxări. Judo a fost un model al artelor marţiale japoneze moderne, gentai budo, dezvoltate din şcolile japoneze tradiţionale. La începutul secolului trecut, pe măsură ce judoul a fost popularizat în Europa, şi-a pierdut treptat caracterul şi proprietăţile de artă marţială, transformându-se în sport. În 1964 judo a devenit probă olimpică. Practicantul judoului se numeşte judoka. Echipamentul de judo, numit judogi, a fost introdus de către Kano1907. APARIȚIA JUDOULUI ADAPTAT PENTRU NEVĂZĂTORI. Sporturile adaptate reprezintă o șansă pentru copii și adulții cu dizabilități de a nu mai sta pe margine și de a participa în diferite competiții Cu ajutorul. sporturilor adaptate, mulți copii reușesc să-și depășească dizabilitățile fizice și cognitive, pentru a-și realiza un vis de o viață. Sporturile adaptate oferă participanților un sentiment de realizare și de apartenență ajutând la construirea încrederii în ei înșiși. Persoanele cu dizabilități ne-au demonstrat că, deseori, au o voință mult mai puternică și căƒ sunt puține lucrurile pe care nu le pot realiza. Performanțele lor - și mă refer la cele sportivesunt uluitoare. De ce nu ar fi posibil, atunci, să practice și judo - un sport și un mod de viatăƒ în care nimic nu este imposibil. Judoul este un sport de contact care se poate adapta foarte bine la persoanele cu dizailităti in special la persoanele nevăzătoare. Acest sport, adaptat pentru nevăzători a fost cunoscut și totodată făcut popular prin intermediul jocurilor paralimpice de vară începând cu anul 1988 pentru bărbați și anul 2004 pentru femei. Regulile acestui sport adaptat la nevăzători diferă foarte puțin de cele ale judoului clasic. Sportvi nevăzători practicanți de judo sunt clasificați în funcție de gradul lor de handicap în trei categorii :B1,B2,B3 ; In Romania acest sport adaptat a aparut doar in 2011 in Cluj Napoca ,dar din pacate nu la nive competitional.

TIPUL DE EFORT CARACTERISTIC Acest sport face parte din grupa sporturilor cu solicitare mixta in care efortul este predominant maximal si se executa cu intreruperi. Pentru actiunile tehnice efortul are un caracter dominant de viteza-indemanare (viteza de executie si de reactie), cu inalt grad de complexitate. Pentru celelalte actiuni, efortul se

caracterizeaza prin forta si viteza in regim de rezistenta. Natura oboselii are un caracter dominant nervos. Consumul de calorii in acest sport fiind unul considerabil datorita efortului mixt predominant maximal care se executa cu intreruperi. In tabelul urmator de este evidentiat consumul de calorii in functie de categoriile de greutate .:

COMPETIȚI DE JUDO PENTRU NEVĂZĂTORI O competitie de judo de poate defini in felul urmator: este o confruntare a două personalitati cu aptitudini, temperamente, caracter şi stil de lupta diferite, adversarii se schimbă frecvent, într-un timp relativ scurt;are loc o dispută directă la distanţe relativ mici, în care cei doi adversari îşi studiază reciproc intenţiile şi mişcările încercând să le dejoace prin intermediul unei game variate de mijloace tehnico-tactice; schimbările rapide şi neprevăzute apar în acţiunile tehnice şi în gândirea tactică a ambilor adversari în cursul unui meci sau al unei acţiuni. Competiţiile sunt împărţite în următoarele categorii :  Competiţii individuale  Competiţii pe echipe masculin  Competiţii pe echipe feminin COMPETIȚI INDIVIDUALE MASCULIN ȘI FEMININ Jocurile Paralimpice şi Campionatele Mondiale - Fiecare naţiune va înscrie un singur sportiv pe categorie de greutate. Centura maro reprezintă gradul minim; - Toate categoriile, B1, B2 şi B3, vor concura împreună; Campionatele Continentale - Fiecărei naţiuni îi este permis să înscrie doi participanţi la fiecare categorie de greutate. - Gradul minim este centura maro. -Categoriile B1, B2 şi B3 vor concura împreună. COMPETIȚI PE ECHIPE MASCULIN Campionate Continentale si Mondiale - Fiecare naţiune poate să înscrie o singură echipă, incluzând următoarele categorii de greutate : până la 66 kg; până la 73 kg; până la 81 kg; până la 90 kg; peste 90 kg. - Gradul minim este centura maro. - Fiecare naţiune poate înscrie doi sportivi la fiecare categorie de greutate (cu o rezervă pe categorie de greutate). - Pentru a fi admisă la competiţia pe echipe, fiecare echipă va fi compusă din minimum 3 sportivi înscrişi la 3 categorii de greutate diferite, cu doi sportivi la categoria B1. Competiţiile internaţionale

- Fiecare naţiune poate înscrie câteva echipe, conform organizării competiției; - Categoriile B1, B2 şi B3 vor concura împreună. Cu titlu de experiment, o naţiune poate organiza o competiție la care să invite doar concurenţi din categoria B1.

COMPETIȚI PE ECHIPE FEMININ Campionatele Continentale şi Mondiale -Fiecare naţiune poate înscrie o singură echipă, incluzând următoarele categorii de greutate: până la 52 kg; până la 57 kg; până la 63 kg. -Gradul minim este centura maro; -Fiecare naţiune poate înscrie două sportive pe categorie de greutate (cu o singură rezervă pe categorie de greutate) -Pentru a fi admisă la competiţia pe echipe, fiecare echipă va fi compusă din minimum 2 sportive înscrise la două categorii de greutate diferite, cu o sportivă la categoria B1. Competițiile internaționale - Fiecare naţiune poate înscrie câteva echipe, conform organizării competiției; - Categoriile B1, B2 şi B3 vor concura împreună. - Cu titlu de experiment, o naţiune poate organiza o competiție la care să invite doar sportive din categoria B1.

REGULAMENTUL DE JUDO ADAPTAT PENTRU NEVĂZĂTORI Suprafaţa de competiţie - Dimensiunea suprafeţei de competiţie va fi cea maximă descrisă de IJF, adică 10 x 10, cu un perimetru de siguranţă de 3 metri şi de 4 metri în cazul alăturării a două suprafeţe de competiţie. O suprafaţă de pericol cu lăţimea de un metru, de culoare contrastantă, este inclusă în suprafaţa de competiţie, pe care o va înconjura. O bandă adezivă albastră şi una albă, de aproximativ 10 cm lăţime şi 50 cm lungime vor fi fixate în centrul suprafeţei de luptă, la intervale de 1 m, pentru a indica poziţia la care combatanţii trebuie să înceapă şi să încheie lupta. Banda albastră va fi la dreapta arbitrului, iar cea albă la stânga acestuia. O distanţă de 1 metru trebuie stabilită între suprafaţa de competiţie şi orice obiect care ar putea fi lovit de către competitori. Echipamentul de judo (Judogi) – Toţi sportivii clasificaţi în categoria B1 (nevăzători) vor avea un cerc roşu cu un diametru de 7 cm cusut pe partea exterioară a ambelor mâneci. Centrul cercului trebuie să fie poziţionat la aproximativ 15 cm de umăr. Astfel, oficialii vor aplica regulile specifice sportivilor din categoria B1.

Poziţia şi obligaţiile arbitrului - Arbitrul şi judecătorii se vor asigura că suprafaţa tatami-ului este în conformitate cu regulile de siguranţă stabilite de IBSA Judo. Poziţia şi obligaţiile judecătorilor – Ambii judecători au misiunea de a-i conduce pe cei doi sportivi de la marginea tatami-ului la poziţiile lor stabilite în interiorul suprafeţei de luptă, unul în faţa celuilalt, după cum se descrie în Amendamentul la Art 1. Apoi, judecătorii se vor întoarce la locurile lor din colţurile suprafeţei de competiţie. La sfârşitul luptei, după ce arbitrul a declarat câştigătorul şi sportivii au executat salutul, fiecare judecător va însoţi combatantul care se află cel mai aproape de scaunul lui înapoi la marginea tatami-ului, unde un asistent din partea organizatorilor se va ocupa de el. Semnele – Ori de câte ori lupta este oprită şi pentru a indica sportivilor că se pot aşeza cu picioarele încrucişate, arbitrul îşi va poziţiona palma pe umăr şi va aplica o presiune uşoară în jos. De fiecare dată când arbitrul atribuie un punctaj sau o penalizare, în plus faţă de semnul convenţional şi termenul utilizat, el va anunţa de asemenea AO (albastru) sau SHIRO (alb), în funcţie de sportivul implicat. În plus faţă de semnul convenţional executat pentru a indica invalidarea unei opinii exprimate, arbitrul trebuie de asemenea să anunţe ao (albastru) sau shiro (alb) în funcţie de sportivul care a pierdut avantajul, deasemenea la desemnarea castigatorlui. Pentru a le indica sportivilor că trebuie să işi ajusteze judogi-urile, arbitrul se va apropia de judokan şi se va poziţiona în faţa acestuia, îi va lua braţele şi i le va încrucişa în mod convenţional. Pentru a indica o penalizare pentru non-combativitate, după ce a realizat semnul convenţional şi a anunţat ao (albastru) sau shiro (alb), arbitrul se va apropia de sportivul sancţionat, îl va obliga să îşi întindă braţul înainte, cu palma orientată în jos şi va face o mişcare de rotaţie cu cele două degete arătătoare ale sale în contact cu palma competitorului.

Începutul luptei – După ce judecătorii i-au condus pe sportivi la poziţiile lor respective, se vor întoarce la scaunele lor din colţurile tatami-ului. Arbitrul va anunţa REI; la această comandă sportivii vor executa salutul. Apoi, arbitrul le va cere să ridice braţele pentru kumi kata (priza) fundamentală (dreapta sau stânga). Celor doi sportivi le este permis să se mişte doar după ce arbitrul anunţă hajime (start). Aplicarea MATTE (AŞTEAPTĂ) - Când arbitrul anunţă matte (aşteaptă), el trebuie să aibă grijă să nu îi piardă din vedere pe sportivi, stând în apropierea lor tot timpul, fără a-i obstrucţiona. Apoi, el trebuie să-i însoţească la centru, la poziţiile lor de start (dacă crede că este necesar, deoarece unii judokani cu deficienţe de vedere sunt capabili să se întoarcă la poziţia iniţială şi singuri). Arbitrul le va cere să execute kumi kata (priza) şi va anunţa hajime (start) din nou. Arbitrul va repeta aceeaşi acţiune de fiecare dată când se va anunţa matte (aşteaptă).

Sfarsitul luptei (SORE MADE) – Când este anunţat sore made (sfârşitul luptei), arbitrul trebuie să îi însoţească pe sportivi la poziţiile lor de start. Dacă este necesar, arbitrul trebuie să le ceară să îşi ajusteze judogi-urile. După ce arbitrul a dat rezultatele luptei într-un mod corespunzător, cu anunţarea lui ao (albastru) sau shiro (alb), le va cere sportivilor să execute salutul, anunţând rei. Apoi, judecătorii îi vor însoţi pe sportivi înapoi la marginea tatami-ului, unde asistenţii din partea organizatorilor se vor ocupa de ei. Actiuni interzise si penalizari – Ieşirea de pe tatami - Arbitrul se va deplasa spre centrul suprafeţei de competiţie şi va anunţa JOGAI astfel încât combatanţii să îşi modifice direcţia de deplasare. Dacă, în ciuda anunţurilor de JOGAI, combatanţii părăsesc intenţionat suprafaţa de competiţie, poate fi anunţat SHIDO. Eliberarea prizei uneia sau ambelor mâini din kumi kata fără a ataca va fi sancţionată cu SHIDO. Arbitrul şi judecătorii sunt autorizaţi să penalizeze combatanţii în situaţiile în care spiritul judoului nu este respectat, mai ales în interesul şi pentru protecţia judokanilor cu deficienţe de vedere din categoria B1

METODICA DE INAVATARE

În lucrul cu persoanele nevăzătoare , un antrenor de judo trebuie să respecte câteva principii pentru a oferii acestora un mediu cât mai bun de învățare a procedeelor tehnice și a actiunilori tactice existențe în acest sport. -utilizarea descrierilor verbale pentru a suplimenta sau inlocuii demonstrația . antrenorul trebuie să aibă în vedere cand descrie o acțiune sau rezultatului dorit saƒ evite folosirea unor fraze cum ar fi "că această", "a pus mana asta aici", sau ", mutați-l in acest fel". Termenii care se bazeazaƒ pe repere vizuale nu vor furniza nici o informație la un elev cu deficiente de vedere și pot fi derutanți. -familiarizarea persoanelor nevăzătoare cu sală de judo și suprafețele acesteia precum și cu spațial efectiv de lucru ,iar pentru o mai bună percepere a spațiului se vor folosi indici sonori. -integrarea pe deplin a claserlor de judo cu sportiv nevăzători în clasele de judo cu persoane normale.Acest lucru ajută la integrarea persoanelor cu dizabilități într-un colectiv sănătos și totodată la o îmbunătățire a tehnicii deoarece partenerii multipli cu stilurile de judo diferite sunt un factor cheie al succesului în acest sport. -adaptarea procedelor pentru a fi acesibile persoanelor cu deficient de vedere și implementarea tehnicilor căre dau cel mai mare randament la aceste persoane, acest lucru realizându-se în funcție de particularitățile fiecărui individ. -pentru o învățare cât mai eficientă și ușoară aceste persoane trebuie educate în așa fel încât prioritara să fie dezvoltare celorlalte simpturi pentru a suplini deficiență de vedere.

Un bun antrenor pentru aceste persoane trebuie să fie calm și să-și incurajeje sportivi, lucrând în acest fel la psihicul fiecăruia pentru ai dezvoltă încrederea și stimă de șine.

BENEFICIILE JUDOULUI LA NEVĂZĂTORI De departe obiectivele tuturor activităților fizice și sportive reprezintă pentru pesoanele cu handicap, un mijloc de evadare dintr-o existență sedentară, uneori, și din izolarea impusă de multe ori de acest handicap. Pentru persoanele nevăzătoare și cele cu vedere slabă, Judo poate avea un rol esențial în redobandirea independenței și în dezvoltarea capacităților fizice si psihice care permit o mai bună adaptare la viața de zi cu zi. Judo poate contribui la realizarea acestor obiective prin trei sectoare: SECTORUL MOTOR - Orbirea poate cauza anumite probleme motorii, cum ar fi :probleme de echilibru, probleme cu coordonare motorie, probleme și dificultăți in mentinerea unei posture corecte ,etc. SECTORUL PSIHOLOGIC - judo are rolul de a crea și de a dezvolta nevăzătorului încrederea în forțele proprii, stimă de sine, onoarea, motivația, independența și de a-i forma un caracter puternic. SECTORUL SOCIAL- cu ajutorul antrenamentelor și competițiilor de judo, persoanele nevăzătoare socializează între ele, evitându-se astfel izolarea acestora și favorizând totodată integrarea lor în societate. Cele mai importante beneficii insusite de persoanele nevazatoare care practica acest sport sunt: - creează și menține o bună condiție fizică -integrează nevăzătorii într-un grup de oameni sănătoși -asigură antrenarea reflexelor şi reacţiilor fizice şi psihice -asigură un bun sistem de autoapărare -practicarea cu regularitate conduce la încrederea în sine şi relaxare -contribuie la formarea unei filozofii de viaţă practice -utilizează exerciţii pentru respiraţie şi meditaţie -contribuie la dezvoltarea concentrării - contribuie la dezvoltarea atentiei distributive - contribuie la integrarea sociala - contribuie la menţinerea şi întărirea stării de sănătate.

BIBLIOGRAFIE http://www.familyconnect.org/directory.asp?Action=profile&AccountID=4149 Peck) http://www.blindjudofoundation.org/

(Ron C

(Willy Cahill, 5 martie 2013)

http://judoinfo.com/new/alphabetical-list/judo-for-blind-athletes/417-benefits-of-judo-forvisually-impaired-people (Neil Ohlenkamp,26 septembrie 2010) http://www.ghiduldesanatate.ro/03-ora-de-sport/beneficiile-practicarii-judo-ului/ Gabriela Vilsan, 30 august 2012)

(Luiza

http://judoka.wordpress.com/2006/03/17/istoria-judo-ului/ (17 martie 2006) http://judoinfo.com/new/alphabetical-list/judo-for-blind-athletes/706-coaching-tips-forvisually-impaired-athletes (Neil Ohlenkamp,26 septembrie 2010)