Referat Gheorghe Asachi [PDF]

Zitiervorschau

GHEORGHE ASACHI 1788 - 1869

Gheorge Asachi (1788 - 1869) a fost un poet, prozator şi dramaturg român care s-a născut la Herţa, în nordul Moldovei (azi în Ucraina). Precursor al generaţiei paşoptiste, Gheorghe Asachi a fost unul din întemeietorii nuvelei istorice la noi, a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinereţe, manuscrisul Ţiganiadei, epopeea bufă a lui Ion Budai Deleanu.

A fost o persoană cu merite deosebite, provine dintr-o familie din starea a treia. Tatăl lui era preot. Chiar unul cu preocupări intelectuale, a tradus din filozofii clasici ai Antichităţii, care manifestă disponibilităţi intelectuale deosebite, uneori poate chiar mai largi decât cele ale fiului. Trăieşte în Bucovina, este nevoit să îşi schimbe domiciliul de mai multe ori, ajunge în acea zonă amestecată etnic şi privilegiată din punct de vedere administrativ, sub directa administrare a cancelariei austriece. Pe acest teren, Gh. Asachi începe şcoala, deprinde câteva din limbile importante de cultură (germana, polona, latina, italiana), continuându-şi studiile, în 1805, la 17 ani, e trimis la Viena pentru studii exacte, din care nu face decât un an şi ceva.

Pleacă în Italia. Urmează şi imboldul dispoziţiilor lui către artă şi în particular urmează favorii în care se afla la curtea imperială din Viena. În 1808 ajunge la Roma pentru studii de pictură pe care le face într-un atelier al unui sculptor cunoscut. Se întâlneşte cu cea care avea să fie inspiratoarea lui, pe care o cântă în imitaţii ale poeziei lui Petrarca sub numele de Leuca. Ea se numea Bianca Milesi. În acest joc poetic, el se va numi Albir din Dacia, care îi compune inspiratoarei lui o serie întreagă de sonete (uneori chiar adaptări ale modelelor din poezia lui Petrarca), sonete care vor fi găsite foarte târziu (acum vreo 20 de ani).

În 1812 revine în Moldova şi se consacră activităţii de propăşire a culturii române. Pune bazele Academiei Mihăilene(1835), strămoaşa Universităţii din Iaşi. Fondează revista Albina românească şi o tipăreşte la tipolitografia Albina.

Primul loc în activitatea lui Asachi trebuie acordat animatorului cultural şi fondatorului instituţâiilor esenţiale ale Moldovei, în care terenul gol făcea să se fructifice cu rapiditate orice iniţiativă generoasă. Numărul acestor iniţiative este foarte mare. Ele privesc atât învăţământul cât şi viaţa culturală şi artistică. În această epocă, orice instaurare de tradiţie este o gură de aer pentru literatura naţională, care se naşte.

Moartea survenită la 12 noiembrie 1869 a pus capăt unei prodigioase activităţi închinate progresului culturii româneşti. Corpul neînsufleţit a fost înmormîntat la biserica Patruzeci de sfinţi din Iaşi. După 20 de ani i s-a ridicat, în faţa scolii de Ungă biserica Trei Ierarhi din Iaşi, un monument de marmură albă, opera sculptorului Ion Georgescu, cu o inscripţie care subliniază tocmai activitatea sa cea mai prodigioasă:

"Primului învăţător Gheorghe Asachi, Şcoalele româneşti recunoscătoare". Cu prilejul

solemnităţii de la dezvelirea statuii lui Gheorghe Asachi - din 14 octombrie 1890 - osemintele lui si ale soţiei sale, compozitoarea şi pianista Elena Asachi, decedată în 1877, au fost depuse în cripta de la baza statuii.

Academia Română a înfiinţat in 1924 Premiul Gheorghe Asachi, acordat pentru lucrări de istorie, în anii noştri, opera sa literară a fost reeditată în ceea ce are mai de preţ, lucrările de istorie a literaturii şi filozofiei române remarcă contribuţia pozitivă a lui Gh. Asachi în istoria culturii româneşti. Şcolii generale nr.l din Iaşi şi Institutului politehnic din Iaşi li s-au dat numele de Asachi.

• Redactat de : Mihailescu Gabriela Clasa a XI a - D