Referat: Catedra Medicină Militară Și A Calamităților [PDF]

Zitiervorschau

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIŢANU” CATEDRA MEDICINĂ MILITARĂ ȘI A CALAMITĂȚILOR ŞEF DISCIPLINĂ, SUBDIVIZIUNE STUDENŢI: VASILE DUMITRAȘ CONDUCĂTOR: NICON CÎRSTEA

REFERAT Tema : Caracteristica medico-tactică a focarelor radioactive

Realizator: Tatiana Maistrenco M1401

Chisinau 2018

1

Caracteristica medico-tactică a focarelor radioactive Cuprins: 1. Actualitatea temei 2. Date generale despre Radioactivitate 3. Accident nuclear 4. Concluzie Actualitatea temei Poluarea reprezintă procesul de degradare a mediului înconjurător. Pe lângă alte tipuri de poluări, cum ar fi poluarea: naturală, chimică, biologică, fonică, fizică etc, se numără şi poluarea radioactivă. Problema securităţii radiative și cunoașterea caracteristicii medicotactice este actuală pentru Moldova, deoarece în apropierea noastră (135-400 km) sunt amplasate 7 staţii nucleare electrice (Ucraina: Rovensc, Hmelnic, Cernobîl, Novo-Ucrainsc, Zaporojie; România – Cernavoda; Bulgaria - Cozlodui). Radiaţia ionizată este utilizată de 340 întreprinderi, organizaţii locale, iar posibilele avarii la centrele nucleare prezintă un pericol real (26 aprilie 1986 - Cernobîl).

Date generale despre Radioactivitate Radioactivitatea este fenomenul de emisie spontană a unor radiaţii de către nucleele unor atomi și anume:

Radiatiile α sunt nuclee de atomi de heliu dublu ionizaţi. Sunt particule grele cu viteza mare de deplasare şi putere mare ionizantă, producând luminiscenţa unor substanţe precum şi acţiuni chimice calorice. Totuşi sunt mai puţin periculoase la iradierea exterioară

însă mai puternice la radierea

Radiaţiile β sunt compuse din electroni în mişcare având masa mult mai mică, dar viteza mult mai mare decât particulele α, chiar dacă energia lor este mai mică decât a acestora.

interioară.

2

Radiaţiile γ sunt unde electromagnetice ca şi razele X (Roentgen) dar au energii mai mari. Se propagă foarte rapid cu viteza

luminii neavând sarcina electrică, puterea de ionizare este redusă. Aceste radiaţii însoţesc celelalte radiaţii.

Radioactivitatea poate fi naturală şi artificială. Radioactivitatea naturală este propietatea unor elemente chimice de a emite spontan radiaţii, astfel sursele naturale şi uzuale pot fi:  radiatia cosmică formată din protoni, neutroni şi mezomi;  minereuri radioactive din sol;  raze cosmice care conţin izotopi radioactivi şi pot fi ingerate prin alimente;  expunerele medicale (radiografii, tratamente cu raze X, iradieri cu cobalt);  radioactivitatea naturală suplimentară determinată de ape radioactive, deşeuri bogate în substanţe radioactive; Radioactivitatea artificială, tehnogenă este fenomenul de emisie de radiaţii indusă prin reacţii nucleare, prin interacţiunea între un nucleu şi o particulă proiectil (neutron, proton, etc.). Sursele generatoare de radioactivitate artificială (antropogene) sunt:  bombele nucleare;  experienţele nucleare;  reactoarele nucleare;  deseurile radioactive produse în urma unor activităţi ale reactoarelor nucleare;  accidentele nucleare. Activitatea unei surse radioactive se poate măsura prin dozimetrie (numărul de dezintegrări pe secundă).

Doza de radiaţii absorbită reprezintă energia transmisă de radiaţii unui kilogram din mediu.

Doza biologică este doza absorbită înmulţită cu efectivitatea biologică.

Doza maxima admisibilă stabilită de Comisia Ştintifică a O.N.U. este de 0.3 rem/săptămănă sau de 3 rem în 3 săptămâni.

Doza biologică integrală este doza primită de intregul organism, adică produsul dintre doza biologică şi masa corpurilor.

Toate aparatele dozimetrice se împart după destinaţie:  aparate dozimetrice ce măsoară doza individuală (DBG-1T, DRG – 06 T, ID 1, ID -II));  aparate de măsurare a nivelului de poluare a mediului înconjurător, obiectelor, produselor alimentare (, UG-2, CRC-01; 02; 03; 04 etc., RCB – 4- 1E etc.);

3

Cea mai comună manifestare patologică este maladia actinică și este caracterizată prin:

Forme: acută; cronică; subacută.

Perioade: de formare, de restabilire şi consecinţe tardive. Perioada de formare cuprinde trei etape: iniţială, de latenţă, de dezvoltare a stării. Perioada de stare : sindromul pancitopenic; sindromul toxemic; sindromul hemoragie ; sindromul infecţios manifestat prin enterită, colită, pneumonii, angine, sepsis.

De asemenea, contaminarea radioactivă poate produce o serie de alte efecte asupra organismului uman: Efecte somatice bine conturate precoce - eritem; leucopenie; epilație. întîrziate - fibroza pulmonara;afectarea maduvei osoase;cataracta; sterilitate; ulceratii; cancer de piele

alte efecte somatice : Efecte genetice tulburări malformatii neurovegetative ; cancer congenitale;malformatii tiroidian ; anemie ; ereditare ; afectarea fondului reducerea duratei de viață genetic; diminuarea capacității imunologice organismului.

În dependență de doza absorbită se constată următoarea evoluție:  0-50 rem Lipsa unor simptome vizibile  50-100 Posibile schimbări în tabloul sangvin , fără tulburări serioase  100-200 Tulburări serioase, indisponibilitate posibilă  200-400 Tulburări şi indisponibilitate sigură, moarte posibilă  400 Doza fatală pentru 50% din indivizi  600 Moarte sigură În cazul producerii unor avarii sau explozii la reactoarele sau instalațiile ce folosesc substanțe radioactive, acestea sunt expulzate în atmosferă sub formă de emanații radioactive care se deplasează după direcția vîntului, a curenților atmosferici la înălțime, la distanțe foarte

4

mari, constituind un grav pericol pentru oameni, animale si mediu inconjurator. Norul de aer contaminat cu substanțe radioactive actionează un timp limitat, dupa care, prin depunere, contaminarea rămîne activă de la cîteva zile pînă la sute de ani în functie de :  natura substanțelor radioactive;  perioada de înjumătățire a radionuclizilor eliberați și organul afectat, conform tabelului de mai jos IOD 131 ZIRCONIU 95 CERIU 144 STRONTIU 90 CESIU 137 PLUTONIU 239

8,06 zile 6,5 zile 284,5 zile 28,6 zile 30 ani 244x103 ani

Tiroida Tot corpul Ficatul Sistemul osos Tot corpul; muschi Sistemul osos

 situatia meteorologică - nebulozitate; direcția și viteza vîntului la sol; directia și viteza vîntului la înălțime; izotermie;  cantitatea de substanță radioactivă emanată și depusă.

Accident nuclear Un exemplu tipic îl constituie cazul Cernobîl (26 aprilie 1986), dezastru considerat ca cel mai grav accident din istoria energiei nucleare, soldat cu explozie şi incendiu, care a dus la împrăştierea în mediu a unei cantităţi mari de radionuclizi. Produşii de activare, cât şi particule ale combustibilului nuclear au ajuns în atmosferă, unde prin curent de aer s-au depus în toată zona nordică a continentelor, iar primele victime au fost pompierii care au participat la stingerea acestor focare. Un obiectiv nuclear prealabil are autorizate regulamente în domeniul securității nucleare, ale radioprotecției și un plan de urgență coerent si viabil. In strînsă legătură cu planul propriu de intervenție al centralei se verifică și planul de protecție și intervenție întocmit de organul județean, al municipiului sau republican. Se desfășoară în acest scop activitați de pregătire care să permită, într-o situație de accident nuclear, acțiunea eficientă a personalului cu atribuții de conducere, a tuturor factorilor de intervenție, cît și a populației pentru aplicarea măsurilor de protecție și regulilor de comportare. La producereea unui accident nuclear se desfășoară următoarele măsuri de prevenire, protecție si intervenție : 1. Modul de înștiințare și alarmare - Se execută la localitățile din perimetrul de contaminare și pe direcția de deplasare a norului radioactiv. ”alarma chimică” - 5 sunete x 16 sec cu 10 sec pauză. Total 2 min.

5

2. Folosirea mijloacelor de protecție speciale sau improvizate ale căilor respiratorii și pentru protejarea corpului. Se folosesc in scopul împiedicării pătrunderii prafului radioactiv în organele de respirație sau pentru a împiedica contactul direct ale suprafețelor corpului cu substanțe radioactive. 3. Cunoașterea și amenajarea de spații de adăpostire ermetizate. Se are în vedere alegerea spațiului cel mai adecvat pentru protecția contra radiațiilor, ermetizarea tuturor golurilor, adăpostirea în încăperea cea mai izolată de exterior. Trebuie reținut faptul că adăpostirea în locuințe permite reducerea expunerii la radiații de 5 ori în raport cu norul si de 20 de ori în raport cu depunerile de radionuclizi din exterior. 4. Cunoașterea căilor posibile de contaminare și iradiere : internă și externă 5. Cunoașterea riscului nuclear în zonă  riscul inhalării substanțelor radioactive;  riscul rezultat din radioactivitatea depusă;  riscul rezultat din acumularea lentă a radioacivității. 6. În micşorarea gradului de expunere folosirea preparatelor farmacologice cu scopul de radioprotecţie are o semnificaţie înaltă. Puterea acţiunii antiradiante a radioprotectoarelor este determinată de factorul de micşorare a dozei (FMD), care variază de la 1,3 până la 3. Preparatele de radioprotecţie se divizează în trei grupe: RP cu acţiune urgentă (preparatul B-190), RP cu acţiune scurtă (RS-1), RP cu acţiune îndelungată (dietilstilbestrol). De exemplu, cistamina (preparatul RS-1) în organism se transformă în mercamină, care are proprietatea de a absorbi energia radicalilor liberi şi a moleculelor excitate şi poate neutraliza aceşti radicali. Menţionăm că acest preparat intră în trusa farmaceutică individuală. El trebuie administrat câte 6 pastile într-o şedinţă, cu 30 min. înainte de a intra în focar sau inainte de iradierile prevăzute; readministrarea aceleiaşi doze este necesară peste 5 ore. 7. Asigurarea asistenței medicale de urgență persoanelor iradiate. În afară de asigurarea cu truse sanitare antichimice, populația trebuie să știe care sunt spitalele, policlinicile și dispensarele la care trebuie să apeleze în caz de nevoie. Asistența medicală de urgență se realizează în unitățile sanitare și spitalicești din focar, unde se amenajează spații protejate și căi de acces adecvate pentru aceasta situatie. Aici se trateaza cazurile de iradiere și contaminare pentru prima urgență. În faza următoare și după evacuare, acestea sunt preluate de spitalele din afara focarului, iar cazurile grave se spitalizeaza si se trateaza in unităti calificate sau specializate.

6

Un complex de forţe şi mijloace ale sistemului ocrotirii sănătăţii din ţară predestinate organizării şi acordării asistenţei medicale urgente populaţiei în situaţii excepţionale, cauzate inclusiv de accidente nucleare este reprezentat de Serviciul Republican Medicina Calamităţilor, care îşi desfăşoară activitatea sa în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, Legea cu privire la protecţia civilă şi Legea ocrotirii sănătăţii, hotărârile Guvernului, ordinele şi dispoziţiile Ministerului Sănătăţii, anumite Regulamente şi acte normative. Astfel, în regimul „Situaţie excepţională” se prevede:  înştiinţarea organelor de conducere, instituţiilor şi formaţiunilor medico-sanitare privind declanşarea situaţiei excepţionale;  direcţionarea în zona dezastrului a subdiviziunilor şi formaţiunilor medico-sanitare, organizarea şi acordarea asistenţei medicale urgente populaţiei, care a suferit în urma impactului situaţiei excepţionale;  dirijarea continuă şi operativă cu subdiviziunile, formaţiunile şi instituţiile medico-sanitare implicate în acordarea asistenţei medicale lezaţilor;  coordonarea evacuării lezaţilor din zona situaţiei excepţionale în instituţiile medico-sanitare;  acordarea asistenţei medicale urgente populaţiei evacuate din zona situaţiei excepţionale;  acordarea asistenţei medicale efectivului formaţiunilor implicate în acţiunile de salvare şi lichidare a consecinţelor situaţiei excepţionale;  acumularea informaţiei din focare, analiza ei şi evaluarea eficacităţii activităţilor efectuate, înaintarea propunerilor orientate spre ameliorarea operativă a situaţiei;  evidenţa măsurilor realizate şi informarea permanentă a conducerii Ministerului Sănătăţii privind evoluţia situaţiei şi mersul lucrărilor de lichidare a consecinţelor medicale ale situaţiei excepţionale;

Concluzie În concluzie, aș accentua amploarea unui accident nuclear și nivelul enorm de dezastru produs, de pierderi materiale și umane; importanța cooperării naționale și internaționale, importanța planificării măsurilor de diminuarea a pericolului și lichidare a urmărilor la fiecare obiect, judeţ, municipiu, oraş, sector, primăria şi în întregime în republică; importanța reacționării la timp și conform unor regulamente bine punctate, dar și responsabilitatea fiecăruia de a avea strictul necesar de cunoștințe referitor la măsurile de protecție, evacuare, tratament. 7