Realitatea Ilustrata Aprilie 1936 [PDF]

Zitiervorschau

ACEASTA N 'A IMPEDICAT INSĂ CA PRIMĂVARA SA VIE

ANUL

X No. 4 8 4

2 9 A P R IL IE 1936

IO LEI

C O N F E R IN Ţ A S A V A N TU LU I PO LO N E Z H A LE C K I Savantul polonez H a le c k i a ţin u t re c e n t o c o n ferin ţă în C a p ita lă . F o to g ra fia n o astră îl în fă ţiş e a z ă pe d. prof. lo rg a p rezen tân d u -l pe savan t la T e a tru l Ligii C ulturale.

SUFERINŢELE UNUI ARTIST

DESVELIREA BUSTULUI LUI I. G. OUCA La Ploeşti a c vut loc în c ad ru l unei im p resio nan te s o lem n ită ţi d es ve lirea bustului lui I. G . Duca. F o to g ra fiile noastre în fă ţiş e a z ă c â te v a aspecte prinse în tim pul s o le m n itâ ţe i şi anume : M e m b rii guvernului la solem n itate. M e m b rii guvernului la în tru n ire a din sala O d eon -P Ioesti. (In tim pul c u v â n tă rii d-lui B ejan ). D. P e tre Bejan rost.'ndu-şi discursul la d es v e lire a bustului lui Duca. Bustul lui I. G . Duca. (F o to g r a fii B erm an)

D e s ig u r că n im ic nu e m ai g re u decât să stârn eşti v eselia a lto ra c â n d tu în su ţi s u fe ri d u re rile cele m ai g ro z av e. Şi totuşi a rtiştii sunt a d e s e o ri p u şi în această p a r a d o x a lă si­ tuaţie, d in c a re n u m ai o în ­ tâ m p la re fe r ic ită îi p oa te salva. P r in t r e m ultele s c ris o r i de m u lţu m ire p rim ite de către F a r m a c ia „ T h o is s “ d in B u c u ­ reşti, calea V ic t o rie i 1.4 p en tru p ro d u s u l „ G astro D “, re lev ă m cu p lă c e re un fragm en t d in s c ris o a re a d -lu i Jean K an n er, artist, care p rin p ro fe s ia ce o e x e rc ită are d e s ig u r nevoe de sănătate şi de o cât m a i m are b u n ă dispo ziţie. ...Am suferit 3 ani de o gravă af ecţi une stomacală. S o m n u l nu se m a i lipea de o c h i i m e i ;

eram e x t r e m de n e r v o s ; nu-mi m a i pu team exercit a profesia. Se pro d u se s e un încep ut de u lc er stomacal; suferea m du­ reri, Urmate d e vomitări... ¿Vu p u te m lua nim ic. Mă hrăneam apro ape num ai cu bicarbonat, p e ntru a -m i linişti crampele. M ’am hotărit atunci să iau „Gas tro D " . D u p ă p r i m a sticlă am făcut 5 zile pauză, apoi a m mai luat 2 flacoane. Azi am poftă de mâ ncare, dorm liniştit, sunt b in e dispus şi-mi c o n tin u i pr ofesiu nea , h o g pe c e i ne în cr e ză to ri să-m i scrie şi le v o i răs punde. Jean Kan­ n e r ( Ch arlo t) Focşani, str. G h e or g h es cu 28 din Orchestra de Jazz a Restaurantului Pollatos.

R e d a ţ i d in ţilor D v. a lb e a ţ ă şi strălucire Ştiinţa a s ta b ilit că m ic r o b ii b u ­ c a li sunt cau za p e te lo r şi c a r ie i lentare. D a c ă an tise p tiza ţi g u r a cu K o ly n o s , p r im e jd ia m ic r o b ilo r e în lătu rată. P e m ă s u ră ce îi p e ria ţi cu c re m a K o ly n o s, d in ţ ii ca p ă tă s tră lu c ire a şi a lb e a ţa n atu rală , d â n d zâ m b e tu lu i un d e o se b it farm ec, în tre b u in ţa ţ i un cm. de K o ly n o s pe o p e riu ţă uscată — veţi ră m â n e s u r p r in ş i şi în c â n ta ţi d e rezultat. C u m p ă ra ţi tu b u l m are — e m ai c o n venabil.

KOLYNOS CREMA

DENTARĂ

CREMA COSMETICĂ Profesor Dr. VERESS C R E M A C O S M E T IC Ă distinsului profesor derm atolog D r .

lngrijifi-vă tenul cu indicaţiile

preparata după

VERESS

Ea nutreşte, conservă şi regenerează tenul ^

~

^

P re fu l 200 Lei la fa r m a c ii şi

d ro g u e rii

~

~

~

Dep. general Farmacia „THOISS” , Bucureşti Cai. Victoriei, 124 M M M M M M M SE E X P E D IA Z Ă

COTRA

RAMBURS

12.000 DE K IL O M E T R I PENTRU 2 M IN U T E Şl J U M Ă T A T E !... G R A V I T A Ţ I A

A

F O S T

Î N V I N S A !

O d e s c o p e rire , c a re a re v o lu ţio n a t fiz ic a , este a c e e a fă c u tă de in g i' nerul Denham Verschoyle după 30 de ani de studiu şi a n u m e : în v in ­ g erea g r a v it ă t ii prin e le c tr ic ita te . D es co p e rito ru l spune că pe v iit o r auto m o b ilele şi ta n c u rile v o r p u te a sbura p rin a e r f ă r ă a r ip i. Fo­ to g ra fia n o a s tră îl în fă ţiş e a z ă pe d e s c o p e rito r în la b o r a to r , în f a ţ a unui d ir ija b il în m in ia tu ră c a re a fo s t r id ic a t p rin a p ă s a re a pe un buton e le c tr ic . ---------------.---------

F o to g ra fia n o as tră în fă ţiş e a z ă un grup de a s tro lo g i a m e ric a n i în drum spre Rusia. Ei v o r să u rm ă rea sc ă acolo eclipsa to t a lă de soare c a re se va produce la 19 Iunie. C e i zece astro n om i vin de !a U ni­ v e rs ita te a H a rv a rd si de la In s titu tu l de Tehnologie din M assachusetts. Ei p a rc u rg un drum de 12.000 de k ilo m e tri pen tru a ved ea eclipsa de soare c a re nu va d u ra m ai m ult ca 2 ¡um. m inute.

C A T A S T R O F A A L P IN Ă D IN G E R M A N IA Foto g rafia n o as tră în fă ţiş e a z ă o p a r te d in tre ş c o la rii englezi s u p ra v ie ţu ito ri ai c a ta s tr o fe i alp in e din G e r ­ mania. Se ştie ¿ă ei au p o rn it să fa c a îm preuna cu profesorul lo r o ascensiune in m unţi. A colo, au fost surprinşi de o a va lan ş ă. C in ci d in tre ei şi-au g ăsit moartea.

în s e m n ă t a t e a celor

101 LOVITURI DE TUN O ARE IN INDUSTRIA Perfecfiunea unică a a c e s tu i r.'o ra p marchează în mer­ sul de subtilizare şi r a f i n a m e n t a eleganfei feminine, o d a t ă d e v a s te e c o u ri, d e m a r e însemnătate.

O M A M Ă LUPTĂ PENTRU C O P IL U L El ! Fotografia n o as tră o în fă ţiş e a ză pe M rs. B a rth o lo ­ mew mam a s ta ru lu i de cinem a cop il cel m ai bine p lă ­ tit din lu m e : F red d ie B artho lom ew (in te rp re tu l lui David C o p p e rfie ld ). Ea a p le c a t în A m e ric a p en tru a-si red ob ân di fiu l şi a -l scoate de sub p r o te c ţia cumnatei sale Miss M illic e n t B arth o lo m ew . Un proces senzaţional* este în p e rs p e c tiv ă .

_

Pag.

3

ADY

101

O C A P O D 'O P E R A

V

h t t J

io

n

a

> 1 iDE i

E1-A ivirea lui^ P e t r a c h e Lupu a sporit to t mai mult numărul acelora cari sa aş tep te d ela D iv in ita te în c e ta re a suferinţilor, în d ep lin i-

E P I D E M I A MISTICISM

Dar p elerin ajele la M a g la v it au adus sume im p o rta n te în comună si s'au qâsit oam eni mai p rac tic i, cari să în ţe le a g ă foloasele ce se p o t tra g e din oarba cre-

................................ ........................................................dinţa a m ulţim ii. S'a făc u t şi un lucru bun. S'a strâns un fo n d , din care să se . . . ,rea . e r 'c^ rel d o rin fe . ^ In şiruri lungi, bolnavi din to a te p ă rţile ţa rii continuă să vîe la M a g la v it, încre- clădească o biserică, p e locul unde P e t r a c h e Lupu susţine că l-a văzut d in ţaţi ca va fi îndeajuns sa atin g ă cu mâna p e acela care spune c'a văzut p e pe „ M o ş u " . „M o şu " e acea a ră ta re , cu c a ra c te re a tâ t d e puţin sublime, J jm n e ze u , pentruca orice suferinţă să înceteze, pentruca orbul să vadă, p ara lîcare în m intea ciobanului ar întruchipa pe Dumnezeu.

P e tra c h e Lupu v o rb in d c r e d in c io ş ilo r

P etrach e copilul.

Lupu

cu

nevasta

şi

P e trac h e Lupu în tre icoane. P e tra c h e Lupu m â n g â ie f a ţ a b o ln a v u lu i c a re c a u tă la e i tă m ă d u ire ...

ticul să m eargă, bolnavul d e lingoare să se înzdravenească. Bineînţeles că nu p o t pleca tă m ă d u iţi d e c â t acei asupra cărora sugestia are o influenţă destul d e puternică, pentruca d u rerea să nu mai fie sim ţită. O ric â t de puţini ar fi aceştia, exem plul lor d evin e leg en dă, circulă din sat în sat, şi îndeam nă alte sute şi a lte mii d e nevoiaşi să vină la M a g la v it, căci omul în suferinţă şi în n evo ie se ag a ţă d e cea mai slabă n ăd ejde. N ic i o îndoială că Petrache Lupu e d e bună cred inţă : e un vizionar. Predica lui simplă şi scurtă — ad m irab ilă prin sim p litatea ei — exprim ă profunda lui cred in ţă , îndem nurile sale sunt p o rn ite d in tr'o dorinţă cinstită d e-a în d re p ta om en irea.

C r e d in c io ş ii s ă ra tă d e la M a g la v it .

m âna

sfântului

D a r dacă Petrache Lupu crede în tr'a d e v ă r în viziunea lui, s'au găsit, prin a lte sate, im itatori, desigur d e mai puţină bună cre­ d in ţă,’ cari să susţină la rândul lor c'au fost m arto ri la minuni şi să se p ro clam e sfinţi, ca să explo ateze c re d u lita te a mulţimii. A s tfe l, în satul B ăbăiţa, din Vlaşca, săteanul F I o r e a G o ­ goaşa a văzut pe Dumnezeu ieşind d in tr'o fâ n tâ n ă . Deatunci el vinde norodului — care, la fe l ca la M a g la v it, vine în nu­ m ăr m are V inerea, la Băbăiţa, să asculte îndem nurile noului N o . 484

Pag. 4

M u lţim e a de c r e d in c io ş i a s c u ltâ n d u -l pe F lo re a G o g o a ş e .

sfânt — apă din „Fântâna S fâ n ta ". M ii d e

oam eni

se

adună în jurul

lui G o g o aşe şi cum pără

apa sfin­

ţită , ca s'o ducă la ei în sat. C re d e m

c 'a r

tre b u i

stavilă acestui

nou

să

se

chip

pună

d e-a

în­

şela m ulţim ea. F o to g ra fiile noastre

au

fost luate

în S ăptăm âna Patim ilor, la M a g ia v it şi la Băbăiţa. (F o to . O t t o

fionîg, C a l a f a t ) .

(F o to A le x a n d ru N o b ile — F ră s in e t).

F lo re a G o g o a şe d in co m u n a B ă b ă ifa (V la ş c a ) şi f a m ilia lu i. F lo re a G o g o a şe d u ir i i1 F lo re a G o g o a şe c io ş ilo r .

la „ is v o r u l tă m ă ­

v o rb in d

8

c r e d in ­

0

în

gastronomie:

mestibilă

*-

grăsimea co­

EXCELSIOR!

Pentru orice prăjituri sau frip­ turi şi pentru prăjitul peştelui.

EXCELSIOR se păstrează proaspăt luni de zile. fiindcă nu conţine apă sau impurităţi, care pot provoca râncezirea. De vânzare la principalele ma* eazine de coloniale. O

P E N T R U G Â T I T /.I P R Ă J I T U R I

V EA» C U R 1 1 AL V T R ¡ E C U T A l DA R 1 T I 1A O M ULUI

CÂTE DELA

ESTE p atru ani, la 1940, se vor îm ­ plini 5700 ani d ela c re e a re a lum ii, după Biblie, d eci 57 00 ani d ela naş­ te re a lui A d a m ţi a Evei. M o is e a g reşit puţin num ărătoarea anilor. Lum ea e m ult mai vech e. îm p ăra tu l J a p o n ie i, singurul om dîn lume c a re îşi cunoaşte ascen­ d e n ţii din negura vrem urilor, ştie că e a 150-a spiţă a fa m ilie i sale. Japo n ia p re ­

P

g ă te ş te o m are expo ziţie m ondială, care se va inaugura la 1938, cu prilejul aniversării a 23 00 ani d e când există dinastia niponeză. Toţi oam enii suntem însă ram ura a 10.000-a a arbo relui vast g en ea lo g ic , înce­ pând d ela homidul pitecantrop al lui Haeckel şi ascendenţii noştri te r ţia ri. Toţi cei 10.000 d e străbunici au lăsat unii urm e bune, a lţii urm e re le . P R IM II Om ul

a a p ă ru t

urm e

în

noi

prin

e re d ita te şi atavism ,

ZECEA

I

C C

| | W

y W

»

I.

M i E »1

» A

E P O C A

noştri,

vechim i,

2. E P O C A

\ ^ . •

ţ

» #

* & I

^

*

CHELLEANÁ

Ţine 7 8 .0 0 0 de ani. O m u l q uadrup ed al te rţia ru lu i, sau quadruman după unii, d evin e b ip e d . C o p ilu l, în prim ul an d e via ţă , e şi el un fe l d e om thenaisian sau chellean. A u tre b u it să tre a c ă zeci d e mii d e ani până ni s'a fo rm a t călcâiul, conform evo­ lu ţie i m oştenite prin p e rfe c ţio n a re a mersului în două p ic io a re . C o p ilu l re p e tă mersul străm oşilor noştri, dupăcum în em brion rezum ăm , repede, to a te e re le g e o lo g ic e, d ela moneră până la a m f i o x , d ela a m f i o x la d in o s a u r , dela d i n o s a u r până la h o m i d. O m u l q u a d ru p e d deven in d b ip ed , genera­ ţiile succesive um blă din ce în ce mai bine în două p ic io are şî în v aţă să vâneze anim ale, pentru a se hrăni cu carnea lor, sau a se folosi, d e p ie i şi blănuri, d o rite mai ales d e fe m e e , in v en tato area confortului si p ro b a b il a gospo d ăriei preistorice. T erţiaru l era fru ctivo r şi v e g e ta ria n . Stră­ moşul q u a tern ar d evin e carnivor, datorită desigur secetelor fre q u e n te , ce nu asigurau în to ţi anii nevoile m inim e de fructe şi ia rb ă . E d e n o ta t

că au

tre b u it

7 8 .0 0 0

de

ani

U rm e de fo s ile p re is to ric e .

Un e x p lo ra to r a u s tria c a d es co p e rit osem inte de acum 3000 de cni.

[» No. 484 —

se

Un tim p d e c a tev a ori mai m are d e c â t al în tre g e i istorii universale e a tâ t de puţin cunoscut, în c â t nu s'a p utu t scrie m ăcar o p ag in ă despre omul thenaisian, exceptând d oar d escrierea pur an ato m ică a scheletelor, găsite în straturi te r­ ţia re , rep rezin tân d urm ele p rim ilo r A d a m i re ali.

Vechim ea e re lo r arhaice, paleozoice, m ezozoice şi te r ţia re se cifrează, după calculele fizicianului francez J e a n Perrin la I m i­ liard d e ani. _

Dupăcum istoria, care se înşiră d oar pe un tim p scurt, d e circa 5 m ilenii, e îm p ă rţită în p atru diviziuni cronologice, anume : istoria antică, evul m ediu, istoria m o d ern ă, istoria co n tem p o ran ă, la fe l şi preisto ria a fost îm ­ p ă rţită în m aî multe ca p ito le , însumând un tim p uriaş, d e p este un sfe rt d e milion d e ani.

Cititorii

T H E N A I S I A N Ă

la

C ELE 7 E P O C I PR E IS T O R IC E

Le vom rezuma mai jos.

E la sfârşitul terţia ru lu i. D u rata ei, nesigură din cauza p rea m a re i cifre ază în tre 12.000, până la 4 0 .0 0 0 ani.

epoca th e n aisia n â,

S'au găsit d o a r c â te v a schelete um ane vechi d e a p ro a p e 3 0 0.00 0 d e ani. M a i târziu omul a fost m artorul m arei revoluţiuni g eo lo g ic e, ce a fost e ra q u a te rn a râ . Sunt 2 4 0 .0 0 0 ani d e când se înşiră această nouă eră.

p reisto rice sunt în num ăr d e şapte

pasionaţi d e cronici ştiin ţifice, ar tre b u i să reţin ă cele şapte denum iri preistorice, ca un exerciţiu d e m em o rie, cum ştiu desigur nume­ le celor şa p te p la n e te p rin c ip ale ale cerului.

OAMENI

sfârşitul ere i te rţia re , în cum spun p aleo n to lo g ii. N u se ştie a p ro a p e nim ic despre strămoşul te rţia r, c o m p le t an a lfa b e t, cu desăvârşire ignorant, care lupta to a tă via ţa sa p en tru existenţă, d e a ltfe l ca şi d escendenţii săi din anul 1936.

Epocile

şi fie c a re e fo a rte interesan tă.

C e le b ru l M cu n t Stede din Canada, Io a l c ă ru i v â r f s'a ajuns pentru p rim a o a ră î n 1935.

peitru ca „h o m o sa p ie n s“ să invefe să u m b le în d o u ă p i­ cioare. V or tr e b u i a lte m ii d e mi, de azi în a in te , să în v ă ţă m i întrebuinţa, t o t m a i b in e , c re mii nostru, m e re u în tra n s fo r«are, m ereu în e v o lu ţie şi m ai iles să a ju n g e m a c u n o a şte , d e timpuriu, e x p e rie n ţa in te g /a lă a jfieţiî. 3. E P O C A M U S T E R IA N Ă line 100.000 d e a n i. O m u l se Hrfecţionează în m e şte şu g u l luatului, a l p e s c u itu lu i şi a l... oboiului. iimp de 190.000 a n i, în e p o c ile tienaisiană, ch e lle a n ă şi m u ste ţiană, o a m e n ii au fo s t p e s c a ri, nnători şi m ilita r i. D u pă 200 e veacuri, c o n tin u ă să o m o a re «imale şi se m a i u c id în tr e ei, i răsboaie d e p r o p o r ţii t o t m ai lari.

tra n s m iţâ n d u -s e p e c a le o ra lă d in g e n e ra ţie în g e n e ra ţie , p r in ­ c ip a le le r e p o rta je d e s p re p o to p , o m o rîre a unui m a m u t şi a lte e v e n im e n te . 5.

EPOCA

M A G D A L E N IA N A

D urează c irc a 5 0 0 se c o le . T im p d e 5 0 .000 d e a n i o a m e n ii c a u tă să-si c re e z e o s o a rtă m aî b iţn ă . Ei c o n s id e ra u d r e p t „ p r i m it iv i” , p e s tră m o ş ii lo r, c a r i ş tia u să c io p le a s c ă p ie tr e în p a le o litic . Se nasc acu m g e n e r a ţii „m a i c u lte " , m a i p re te n ţio a s e . N o u a rasă a o m u lu i n e o litic ş tie să şle fu ia scă cu sile x u l in s tru m e n te t o t m a i p e r fe c ţio n a te ; ba a p a r p r im ii m a e ş tri c a ri ş tiu să în ­ c ru s te z e în oase d e m a m u t şi să z g â rie b o lţ ile c a v e rn e lo r, cu p rim e le re p re z in tă ri a rtis tic e . D e a tu n c i a ve m m e re u e x p o z iţii p la s tic e , t o t m aî re u ş ite ! 6. E P O C A

co m u n ism u l p r im itiv , m u ltm ile n a r, şi tre c â n d d e la fa za d e m a tr i­ a rh a t la p a tria rh a t, în v e n tâ n d u -s e a s tfe l c ă s ă to ria . C e i m a i t a r i îşi în g ră d e s c d o ­ rn anii m a i în tin s e , d r e p t p r o p r ie ­ t ă ţ i, p e n tru fa m ilia , r o b ii şi v ite le lo r. R ă sb o a ie le se c iv iliz e a z ă , d in n e c e s ită ţi e c o n o m ic e . în v in ş ii nu m a i sunt o m o rîţi, c i d e v in

D e a tu n c i p â n ă azi o a m e n ii au fo s t r o b iţ i unuî p ro c e s g re o iu d e e v o lu ţie s o cia lă şi e c o n o m ic ă , în s o ţit d e ră s b o a ie fă ră s fâ rş it, c riz e , re v o lu ţii. N u m a i în in te rv a lu l d e la c a m p a ­ nia lu i N a p o le o n în Ita lia , până azi au m u rit în ră s b o a ie c irc a 100 m ilio a n e d e o a m e n i, ia r a lte z e c i d e m ilio a n e au m u rit d e fo a m e te , e p id e m ii sau în tim p u l r e v o lu ţiilo r.

*

*

*

A c u m p a re că ne a p ro p ie m d e ie ş ire a d in p re is to r ie şi va veni v â rs ta m a tu r ită ţii. G e n e ra ţiile v iito a r e v o r c o n s id e ra şi tim p u r ile n o a s tre d r e p t o e p o c ă p r im itiv ă , n u m in d -o p r o ­ b a b il v â rs ta c â n d a în c e p u t ra d io şi c u c e rire a a e ru lu i.

L. FLO R IN

D -ra ELENA P E N E S C U -L IC IU , c a re v a da un r e c ita l de b a le t, In ziua de 30 A p rilie la O p e ra Română din Bucu» re ş ti

R O B E N H A U S IA N Ă

Ţ ine 10.000 d e a n i. O m u l p e ş te ­ rilo r şi al lo c u in ţe lo r p a lu s tre şi-a s fâ rş it v â rs ta d e p ia tr ă şi în c e p e v â rs ta d e b ro n z.

D ela p ia tr ă la bronz au tr e c u t a p ro a p e un s fe rt de m ilion de ani. In v re m e a n o a s tră p ro g re s u l e m a i ra p id : d e la ra d io p â n ă la te le v iz iu n e au t r e c u t n u m a i 10 an i. A p a r în fru m o a s e le tim p u r i ro b e n h a u sie n e (c o n s id e ra te d e d . p r o f. H . S a n ie le v ic i şi a l ţ i i d r e p t v â rs ta d e a u r a o a m e n iriij ce i d in tâ i te h n ic ie n i şi in g in e ri p r e ­ is to r ic i, c a ri reuşesc să în tr e b u in ­ ţe z e fo c u l p e n tru to p ir e a m e ­ ta le lo r . O a m e n ii d o m e s tic e s c a n im a le le , in v e n te a z ă m uzica, cre e a ză r e lig ii, zei, p ă ră sin d

î m p ă r a t u l J a p o n ie i, In m u n ţii H im a la ia şi p e p o d i­ ş u rile T ib e tu lu i, u n d e p a re a f i fo s t g ră d in a G a n E d e n , d e s­ crisă în B ib lie , se n a şte cea d in tâ i ş tiin ţă : a s tro n o m ia . 7. E P O C A P R O T O iS T O R IC Ă A r e o d u ra tă d e v re -o d o u ă m ile n ii, în c a re t im p p rim e le t r ib u r i cree ază — acum 6 -7 .0 0 0 d e ani, în urm a c a ta c lis m u lu i c o n tin e n tu lu i A t l a n t i d a (c o n ­ fo r m ip o te z e i râ n d u ri) c e le A m e ric a de E o i- *

a u to ru lu i a c e s to r d in tâ i s ta te în Sud, M e x ic şi

S ă p tă m â n a tre c u tă a a v u t loc pe scena T e a tru lu i N a ţio n a l un spec­ ta c o l fe s tiv p entru a n iv e rs a re a a 25 de ani de când s'a p re z e n ta t p en tru p rim a o a ră „ In ş ir'te M ă r g ă r ite ” , de V ic to r Eftim iu. F o to g ra fia n o a s tră în fă ţiş e a z ă pe a u to r in m ito c u l in te rp re ţilo r .

tei cari Cred că d u p ă 190.ÜUU ră s b o a ie v o r ave a d e o iată pacea, p re d ic a tă a b ia d e trei m ilenii d e p r o f e ţ ii v iz io n a ri, iela I s a i a şi C h r i s t p â n ă la Kant, J a u r è s şi B r i a n d , ¡unt prea o p tim iş ti. V o r m ai trece m u lte d e c e n ii, v e a c u ri şi A n ii ch ia r, p â nă la p o s ib ilita ­ tea păcii u n iv e rs a le , o m e n ire a jrogresând „cu o în c e tin e a lă iesnădăjduitoare", cu m a ;nstatat J . H . F a b r e. .. urm ărim fa z e le p re is to ric e , Jupăce-au tr e c u t p rim e le d o u ă ate m ilenii d e b a rb a rie . U n e le ite le-am lu a t d u p ă „ A n c i e i l t ciety", c e le b ra o p e ră a sa­ ltului a m e ric a n L e w i s M o r ­ an, unul d in r e c o n s titu ito r ii istoriei. 4, E P O C A S O L U T R E IA N A jine numai 10.000 d e a n i. A p a r ■ w rile v re m u rilo r s p re c iv ili­ c e cele d in t â i g e n ii a le o m e lirei, în m in te a c ă ro ra se în ­ cheagă p rim e le lic ă r ir i a le a r te i fi ştiinţei, p u tâ n d în ţe le g e în elementara lo r c o n ş tiin ţă o f ă ­ râmă din ta in e le Jum ii, în g ro z iţi ie cutrem ure si e r u p ţ ii v u lc a n ic e . ’ je comete d e f o c şi în tu n e c im i ■ de soare. aceste tim p u r i d e p re ç iv iK z a re J apar p rim ii m e ş te ri z id a ri, c e i Ş întâi vraci şi fa rm a c iş ti, p r c babil to t p e a tu n c i se n a ş te .. . jaristica, cu m u lte v e a c u ri în ­ ainte de in v e n ţia a lfa b e tu lu i.

S1«

îngrijirea zilnică cu PASTA DE DINŢI O D O L mirosul neplăcut din gură şi î n g ă l b e n i r e a PASTA

DE

DINŢI

ODOL

plăcută la gust şi nu atacă

înlati/ra dinfilor.

este o pastă de dinfi

smalful dinfilor.

BOTEZUL SÂ N G E LU I IN U N G A R IA

ARSURILE de STOMAC

#

K

„ T o a te n e p lă c e r ile D v. p ro v e ­ n ite d ela sto m a c v o r în c e ta şi vă v eţi sim ţi b in e dela p rim a d oză de M agnesia B isu ra ta , a n tia c id u l c e l m ai e n e rg ic ca re e x is tă . M agnesia B is u ra ta , re ­ a c ţio n â n d asu p ra ca u z elo r ră u ­ lu i în su şi, va su p rim a în c in c i m in u te a rs u rile şi a lte in d is p o ­ z iţii g a s tric e — ia tă ce spune d o cto ru l. Nu a şte p ta ţi, ca tu rb u ră rile p ro v e n ite d ela sto m a c să de­ v in ă c ro n ic e , ch in u in d u -v ă . D in c lip a în c a re vă veţi sim ţi in d isp u s, şi n e lin iş tit v eţi d es­ c o p e r i că, — 9 d in 10 c a z u ri— p r ic in a in iţia lă p ro v in e d in sto m ac. Nu u ita ţi c ă stom a­ cu l Dv. e org an u l v ita l a c ă ­ ru i fu n c ţio n a re re a c ţio n e a z ă a su p ra r in ic h ilo r , fic a tu lu i şi

EŞANTION

in te s tin e lo r . Nu r is c a ţi să fiţi d im in u a ţi fiz ic e ş te şi m o ra li­ c e şte p rin s u fe rin ţe c ro n ic e d ig e stiv e . S ă a v e ţi în to td ea u n a , la în d em â n ă un fla c o n de Mag­ n esia B isu ra ta . O m ică doză în p u ţin ă ap ă va su p rim a , în c in c i m in u te, to a te n e p lă c e rile d e c a r i s u fe r iţi ca , se n z a ţii de a cru , a p ă s ă ri, c o n g e stie după m asă, m ig re n e sau in so m n ie. M agnesia B is u ra ta nu e un sim p lu praf c i o fo rm u lă com­ pletă c o n ţin â n d in g re d ie n te c a r i tim p de 20 de a n i, a fă c u t d ovad a e fic a c ită ţe i, a lin â n d m ilio a n e de m a rtiri a i stom a­ cu lu i. D e vân zare la to a te fa rm a c iile şi d ro g u e riile cu p re ţu l de L ei 75 sau în fo rm a t m a re e co n o ­ m ic L e i 110.

După modelul lui L u d en d o rff şi a l h itle riş tilo r c a re v o r să înlocuiască creştinism ul cu o re lig ie a v ec h ilo r a rie n i, e lem en te re a c ţio n a re din U n g a ria preco n izează re în ­ v ie re a r e lig ie i vechi tu r a ­ nice. F o to g ra fia n o as tră în­ fă ţiş e a z ă pe copilul unui om b o g a t A ndreas Janko din O roshaza c ă ru ia i s'a jupuit — p o tr iv it vechii t r a d iţ ii ungare — p ie lea o b ra jilo r în fo rm ă de semilună.

M IS T E R IO A S A PRĂBUŞIRE A U N U I A V IO N GERM AN IN ELVEŢIA Un avion de bom bardam ent germ an, s'a p ră b u ş it în ză­ p a d ă la O rv in în Elveţia. In urm a a ce stei c a ta s tro fe şi-au g ăs it m o a rte a t r e i pa­ s ag eri, ia r doi au fo s t grav ră n iţi. F o to g ra fia noastră în fă ţiş e a z ă o p a r te a avio­ nului p 2 locul unde s'a p ră ­ buşit.

GRATUIT

Ca să aveţi posibilitatea de a vă da seam a de eficacitatea acestui re­ mediu, trim iteţi cuponul de m ai jos p e adresa Serviciului M agnesia B is u ra ta şi veţi primi, cu în toarcerea poştei, o probă gratuită şi fără nici o cheltuială de transport.

Bucureşti, S tr. Sf. Ionică, 1

SERVICIUL MAGNESIA BISURATA (B. S)

Binevoiţi a-m i trim ite gratuit şi fă r ă cheTMieii de transport un eşantion de M agnesia B isu ra ta NUMELE . . . .......................... ADRESA

Va căpăta femeea drepturi politice? P e n tru a-şi îm b u n ă tă ţi situ a ­ ţia fe m e ia a avu t m ult de lu p ta t ş i iz b â n z ile o b ţin u te , ne fa ce să p riv im cu o p tim ism v iito ­ ru l ei. Mult m ai a p rig ă este în s ă lu p ta fe m e ii c o n tra p ro p rie i ei s lă b ic iu n i! C ă ci « t i ! C u vântid „sexu l s la b “ nu este nu m ai o v o rb ă g o ală ! E s u fic ie n t un c â t m ai m ic d e s e c h ilib ru fu n c ­ ţio n a r al g la n d e lo r o v a rie n e , p e n tru c a to a tă e n erg ia , p e r­ se v e re n ţa şi a u to rita te a să fa c ă lo c u n ei g rav e d e p re siu n i su fle ­ te ş ti. Nu nu m ai m enop au za c a ­ re în s e a m n ă o d ată fa ta lă în

e x is te n ţa fe m e ii, d a r c h ia r o h e m o ra g ie m ai re b e lă , p o t p ro ­ v o ca d u re ri de cap , spasm e, şi g re ţu ri m ă cin â n d u -i tre p ta t r e ­ z isten ţa . D e s c o p e rire a p re p a ­ ratu lu i „M en ok lin “ va în sen in a o eta p ă im p o rta n tă în is to ria m e d ic in e i; c ă c i g ra ţie a ce stu ia to a te m a n ife s tă rile m o rb id e en u m ă ra te m ai sus îş i g ăsesc v in d e c a r e , ia r fem eea iz b ă v ită de p o v a ra n e a ju n s u rile fiz ic e va p u tea fa ce fa ţă cu su cce s îm p r e ju r ă r ilo r . „ M en ok lin “ se o b ţin e la fa rm a c ia „ T h o is s “, C alea V ic to r ie i 124 sau c o n tra ra m b u rs de le i 125.

M IŞ C Ă R I DE STRADĂ LA M A D R ID F o to g ra fia n o as tră în fă ţi­ şează a sa ltu l re vo lu ţio n ari­ lo r în re d a c ţia unui z ia r ad­ v e rs a r. După cum se vede, lo c alu l a fo s t cu desăvâr­ ş ire d e v a s ta t.

PR MUL INSTITUT COSMETIC MEDICAL BULEVARDUL C A R O L, 39

TELEFON 3.52-73

D -N A D r. M . R A B IN O V IC I d e rm a to lo g s p e c ia liz a tă la Paris ţi V ie n a , tra te a z ă : n e g i, p is tru i, c o ţu ri, e tc . în g rijire a f e ţ e i cu h o rm o n i ţ i m asage p n e u m a tic e . D is tru g e rea d e fin itiv ă ş i

f ă r ă c ic a tric e a p âru lui de prisos. S lă b ire a lo c a lă a corpului prin m asaje e le c tric e , curs de g im n a stic ă. Consult. 1 0 — 12 ţi 3— 7 p. m.

Consult, g ra tu ite M ie rc u ri 11-12 a.m,

D O A M N E L O R ! Vopsitul moase

p ărulu i,

în cele

mai fru­

culori naturale precum ţi on-

dulaţiu ni perm anente, execută ire­ proşabil C o afo ru l François, Strada Edgard Quinet, 7

Telefon 3-01-2

v e ţ i a ve a în cazul c â n d f o t o g r a f iile Dvs. v o r f i p re lu c ra te d e

Laboratorul B-dul

484 —

BOM BARDAM EN­ TUL IT A L IE N IL O R IN A B IS IN IA

f o t og rafi e Elisabeta,

3

Publicăm a lă t u r a t o fo to g r a fie lu a tă im e d ia t după bom­ b a r d a re a oraşului abisin ian H a rra r de c ă tre a vio a n ele ita lie n e . Ea în fă ­ ţişe ază o casă ciu ­ ru ită de bom be.

M M IM W IC T M A —

—

W "X t

M

o

ÎNTREVEDERE

EŞI p e C â m p u l M o ş ilo r se in s ta le a z ă p ia ţa d e a lim e n te p rin c ip a lă ,

a C a p ita le i, to tu ş i „ M o ş ii“ , t r a ­ d iţio n a lu l b â lc iu b u c u re ş te a n , cu s g o m o to a s e le şi v e s e le le lu i p e ­ t r e c e r i p o p u la re , tâ r g s tră v e c h i, a vâ n d fa im ă d e v e a c u ri, p rin c e le m a i d e p ă r ta te sa te d in Ilfo v , V laşca, P rahova şi Ia lo m iţa , nu p o a te f i d e s fiin ţa t. Pe lâ n g ă a tâ te a p a n o ra m e şi d if e r it e a lte m in u n ă ţii, şi-a in ­ s ta la t, d e astă d a tă , c o r tu l său şi d . B e rciu n g , cu n o scu t d re s o r

IMPRESIONANTĂ

O domnişoara, salvata din ghiarele unui urs îşi povesteşte impresiile. Interesante amânunte din viata urşilor.

d e a n im a le . U N U L D IN T R E U R Ş II FOSTEI G R Ă D IN I Z O O L O G IC E E in te re s a n t că d . B e rc iu n g a îm b lâ n z it p e unul d in tr e c e i m ai p rim e jd io ş i urşi a i fo s te i g ră d in i z o o lo g ic e d in P arcu l C a ro l. G ră d in a a ce a sta fuse se în te m e ­ ia tă p e v re m e a d - ru lu i Is tra ti, in im o su l c o m is a r al e x p o z iţie i ju b ilia re . D u pă în c h id e re a e x p o ­ z iţie i, un fo s t m in is tru al D o m e ­ n iilo r, d e p e v re m u ri, „ d in lipsă de c u ltu ră şi n e în ţe le g e re a c h e s tiu n ii" — cum ne spune d. p r o f. d r. A n tip a — a d a t o r ­ d in ca v ie tă ţ ile e x o tic e , c a ri V ic tim a a ie r t a t pe asasin ! ave au n e v o ie d e în g rijir i s p e ­ ( O în tre v e d e re după 19 a n i) c ia le , să f ie îm p u ş c a te . M a i răm ă sese ră doar c â te v a a n im a le a u to h to n e — urşi, v u lp i e tc . A c e s te a se m aî p u te a u , . v e d e a p rin c u s tile lo r, în tim p u l ră s b o iu lu i. D a r n e m ţii, p e n tru c a ri hra na s o ld a ţilo r c o m b a ta n ţi d e v e n is e o serioasă p ro b le m ă , au h o tă r ît s a c rific a re a u ltim ilo r p e n s io n a ri a. m ic ii g ră d in i z o o lo q ic e , d in P arcu l C a ro l. — C u m p ă râ n d a n im a le le ,

am

DUPĂ

în lă tu ra t un m asacru I —

, „ ne spune d . B e rc iu n g . —

. M am

ca sm t

a p o i cu dâ nse le, le -a m în s ă n ă to ş it şi le -a m d re s a t. _ . M a i ales am a v u t d e fu rc ă cu ursul M a rtin . C u e l a fo s t m a re b u clu c. G ra d in a z o o lo g ic a nu ave a ş a n ţu ri d e d e s p ă rţire în tr e p u b lic şi a n im a le le fe ro c e . In fa ţa ursului e ra u d o a r n iş te g ra ti la r q i; 'a s tfe l că a n im a lu l p u te a s c o a te la b a a fa ră . El a r ă n it a s tfe l d if e r it e p e rso a n e d in p u b lic . In tre a lte le , e ra să m ăn ân ce d e v ie p e o c o p iliţă d e vreo_ d o i ani, f iic a c o m is a ru lu i N e g re a , p e c a re o tră se se , cu g h ia ra , în cuşca lu i. l-a şi smuls o m ână !... ^ N e m ţii v o ia u nu m a i d e c â t să u c id ă p e M a r tin , ca să-i ia c a rn e a şi g ră s im e a . Eu le -am d e m o n -

Publicul d e la M oşi.

19 A N I

s tr a t — spu ne d . B e rciu n g — că a n i­ m a lu l nu e ra d e vin ă şi că d a c ă a f o s t pus să flăm â nze ască în tr 'o cuşcă cu g r a tii p re a d e p ă r ta te , e ra n a tu ra l să se în tâ m p le o n e n o ro c ire . O

D O M N IŞ O A R Ă

C U R A G IO A S Ă

Pe câ n d v o rb e a m a s tfe l, cu stă p â n u l ursu lu i, in tră o d o m n iş o a ră d ră g u ţă , vese lă , c a re se 'n d r e p tă im e d ia t sp re cuşca, d e a s tă d a tă cu g r a tii m ai d e se : — El e l U ite ursul m eu — spuse ea râ zâ n d un e i d o a m n e , c e o în s o ţe a . O b s e rv a i c ă -i lip s e ş te m ân a s tâ n g ă , m â n e ca p a rd e s iu lu i f iin d aşezată c o ­ c h e t în bu zun ar. U rsul căscase la rg g u ra , ia r v iz ita to a re a se p re g ă tia să-i d e a za h ă r. — C e f a c i ? Bagă d e seam ă — in ­ te rv e n i s p e ria t d re s c ru l. — N o i ne c u n o a şte m d e m u lt. L«am i e r t a t I N u sunt d e lo c s u p ă ra tă pe dâ nsu l, d e şi e l e ste m işe lul c a re m i-a sm uls m ân a... Im i p la c g ro z a v a n im a ­ le le fe ro c e ... S im p a tic a v iz ita to a r e e ra în tr 'a d e v ă r d o m n iş o a ra O rta n s a N e g re a , c o p ilita v ic tim ă , d in tim p u l ră s b o iu lu i. Făcuse c e r c e tă r i in s is te n te tim p d e ani de z ile , d e cum crescuse m a i m a re , d o ­ rin d să re v a d ă nu m a i d e c â t p e „a s a -

Un in v a lid a vân d numai un singur p ic io r, execută fig u ri g re le de a c ro b a ţie .

Lupte rom ane.

U rsul a da nsa t cu g r a fie , a b ă u t la p te d in t r 'o s tic lă , ţe z â n d pe un scaun, c e e a c e a am u za t f o a r t e m u lt p e d -ra N e g re a . A p o i M a r tin a fă c u t o d e m o n s tra ţie s a va n tă d e lu p tă ro m a n ă , a îm pins un c ă ru c io r în c a re s’ a aşezat o p e rso a n ă d in p u b lic , s'a d a t de-a tu m b a şi s'a m a i p ro d u s şi cu a lte g h id u ş ii, p ă râ n d fo a r te în­ c â n ta t d e a p ro b ă r ile şi a p la u z e le p u b lic u lu i. UN

IN T E R V IE W

— D a r cum s a în tâ m p la t... a c c id e n tu l d e acu m 19 a n i ? I ţ i mai a m in te ş ti ? — am î n t r e b a t p e d - r a N e g re a . — M i se p a re c 'a fo s t ie ri. M ă luase o s e rv ito a re a n o a s tră de m a n ă ... n o i lo c u ia m lâ n g ă P arc... să-m i a ra te u rş ii. Eram a tu n c i de v re o t r e i a n i... S lu jn ica , o d a tă în g ră d in ă , a u ita t d e m in e , ducâ n d u -se să se p lim b e cu n iş te s o ld a ţi n e m ţi, p rin a le e le p a rc u lu i... Eu, c a re ţin e a m un c o rn în m ână, i l-a m în tin s ursu lu i. C re d e a m că e un f e l d e câ n e m a i m a r e . . . d a r M a rtin , p re a p u ţin re cu ­ n o s c ă to r, a scos la b a p r in tr e g r a tii, m i-a p u s-o cu p u te re în ceafă şi în tr 'o c lip ă m 'a t â r î t în cuşcă.

D -ra O rta n s a N e g re a se tem e de ursi.

nu

în tâ m p lă to r tre c e a p e a c o lo un da scă l d e la o b is e ric ă . O m ul a a v u t tim p u l să mă a p u c e d e p ic io r şi să m ă tr a g ă re p e d e afa ră , a n im a lu l ră m â n â n d să se m u lţu m e a scă cu m âna m ea stâ n g ă , pe c a re o şi sfărâm a se, a p u c â n d cu d in ţ ii c e v a m a i sus d e c o t. M ă s im ţe a m f o a r t e v in o v a tă . Şi câ n d a so sit m am a, c h e m a tă in g ra b ă , i-a m c e ru t ie rta re ... N u -m i a d u c a m in te să-m i f i fo s t fric ă ... Şi p a rc ă n ic i d u re re nu am s im ţit... D e a ltfe l şi L iv in g s to n e , m is io n a r şi c ă lă to r e n g le z , p o v e s te ş te că f iin d p rin s d e un leu, p e la is v o a re le N ilu lu i, i-a d is p ă ru t o ric e te a m ă , în c lip e le c e le m a i g re le , p a rc ă h ip n o tiz a t d e p riv ire a re g e lu i a n im a le lo r. — Şi c a re în tr e b a t.

a

fo s t

u rm a re a ? T e-a

d e s p ă g u b it

c in e v a ?

— T a tă l m eu a d a t în ju d e c a tă s ta tu l, d e f a p t, s tă p â n u l m ena­ je r ie i. M i s'a a c o r d a t o p e n sie d e ... tr e is u te d e le i p e lună I H H fifiS H B i

s in ". Este o cu rio a să p s ih o lo g ie , la o fa tă tâ n ă ră , p e c a re nu a r p u te a -o în ţe le g e d e c â t nu m ai d re s o rii p ro fe s io n iş ti şi p e r­ s o a n e le p a s io n a te p e n tru a n im a le le fe ro c e . C e le b ru l d re s o r K lu dsky m i-a spus, c â n d a fo s t p rin B ucu reşti, că d e şi d o i unchi a i săi au fo s t p u r şi s im p lu s fâ ş ia ţi în cuşca fia r e lo r, de şi e l însuşi fusese v ic tim a a n u m ero ase a ta c u ri şi scăpase ca p rin m in u n e d e la m o a rte , to tu ş i se s im te f e r ic it în m ijlo c u l ju n g le i sale. A c e a s tă v ia ţă , în tr e a n im a le le s ă lb a tic e i se p a re p lin ă d e fa rm e c . D. B e rciu n g a ţ in u t să ne d e a im e d ia t o re p re z e n ta ţie .

Ursul b e a o sticla de la p te în hazul publicu­ lui.

O

b u c ă ţic ă

de

z a h ă r.

URSUL E U N

FEL DE C Â I N E ?

Se p a re că f e t iţ a d in tim p u l ră s b o iu lu i avusese un fe l de in tu iţie . In tr'a d e v ă r, ş tiin ţa c o n s id e ră p e urs ca o ru d ă foa rte a p r o p ia tă a c â in e lu i. U rsu l şi c â in e le a r d e s c in d e d in a c e la ş i străm oş, un fe l de c â in e s tră v e c h i, c a re a t r ă it p rin e p o c a t e r ţ ia r ă . C a şi câinele, ursul m ăn ân că v e g e ta le , ca rn e , şi d e t o a te . D ar, p rin modul său d e a tr ă i, iz o la t p rin p ă d u ri, a c ă p ă ta t un c o rp greoi, p e c â n d c â in e le d e azi e m u lt m a i suplu. Este c iu d a t că a ce st e n o rm a n im a l c a d e ia rn a în tr'u n fe l de to ro p e a lă , h ib e rn a re . Se ascu nd e în v re o p e ş te ră sau scor­ b u ră d e c o p a c şi stă a c o lo fă r ă să m ă n â n ce . N u a u de nici c â n d c a d a r b o r ii d o b o r îţ i d e v re o v ije lie . A b ia a p e le şi um e ze a la p r im ă v e r ii îl s c o t d in b â rlo g .

L a p re u m b la re

•1

M o ţ M a r tin um ­ b lă ca un om.

C a fe g iu l A ii de îa M oşi e în a celaşi tim p co­ f e t a r şi re s ta u ­ r a to r . El înso­ ţe ş te la to a te b â lc iu rile , în ţa r ă , pe a r tiş tii v o ia jo ri.

a d â n c în baza c ra n iu lu i.

A n im a lu l

nu p o a te f i învin s, d e c â t d a c ă e ră n it

m o rta l, în in im ă sau ia c re e r. In te re s a n ţi sun t şi u rşii a lb i, p o la r i, c a rî îşi fa c g ă u ri în g h e a ţa , u n d e p rin d p e ş te , cu t o a te iro n iile v u lp ii d in p o v e s te . A c e ş ti urşi a lb i m a i ş tiu să în o a te în d e lu n g sub a p ă , şi a p a r, p e n e a ş te p ta te , în fa ţa v ic tim e i p e c a re o vân ea ză, d e p ild ă o fo c ă sau v re u n p in g u in s p e ria t. U n e o ri ursul a ib ră p e ş te şi o a m e n i, D a r, d u p ă c â t se p a re , se te m e g ro za v d e c â in ii d e v â n ă to a re . CÂT

TRĂEŞTE

U R SU L?

D a r o a re M a r tin a l d -lu i B e rc iu n g o f i în tr 'a d e v ă r ace la , c a re a s tr iv it m âna d - re i N e g re a ? N u e s te o s im p lă re c la m ă a d re s o ru lu i d e la M o ş i ? T o tu ş i, în c a p t iv it a t e , şi c â n d e h ră n it ziln ic, p ie rd e o b ic e iu l h ib e rn a m . U rsii, în p ă d u re , a ju n g în p rim ă v a ră s la b i d e t o t , nu m a i p ie le a şi o a se le . Fund p riz o n i­ e r ii o a m e n ilo r şi m a i ales c â n d sun t b in e î n g r ijiţ i, răm â n t o t tim p u l g ra ş i şi fru m o ş i. G R E O IU

Şl S P R IN T E N IN A C E L A Ş I T IM P

C re d e m că v o r in te re s a p e c it it o r i c â te v a a m ă n u n te asu pra a n im a lu lu i c iu d a t, cu re p u ­ t a t a d e a f i unul d in tr e c e le m a i g re o a ie f iin f e d e p e g lo b , d a r c a re to tu ş i, la n e v o ie , se c a ţă ră în p o m , ca o U rsul g a lo p e a z ă u im ito r , La va le , fu g e m a i p u ţin 0 p is ic ă , a ju tâ n d u -s e d e

m a im u fă şi p o a te fu g i m a i r e p e d e ca un ca l. m a i ales ia d e a l, a v a n ta jâ n d u -l p ic io a re le m ai lungi,_ d in d ă r ă t. s p rin te n , la în b ra ţe tru n c h iu l unui p o m şi se c a ţa ra p e e l ca g h ia re le sale t a r i. In n o a tă d e ase m en i f o a r t e b in e , n v a liz a n d

C â t tră e ş te un urs ? _ _ D upă d o v e z ile c e ne-a d a t d . B e rc iu n g , se p a re că d-sa a c u m p a ra t intr 'a d e v ă r u ltim e le a n im a le răm a se în v ia ţă , d e p e urm a m ic ii g ră d in i z o o lo ­ g ic e a B u c u re ş tilo r. D e a ltfe l d u p ă cu m c itim în c e le b ra lu c ra re „B re h m " , a su pra p re lu c ra tă d e d r . W a lt h e r K ah le , e d . 1929, u rşii a r t r ă i 50 sau c h ia r şi m a i m u lt. Se c ite a z ă u rso a ice , c a ri au n ă scu t p u i 3 0 — 4 0 a n i. Este d e c i d e a d m is că ursul d -iu i B e rc iu n g e ste ac e la , c a re a p r ic in u it n e n o ro c ire a d e acu m

a n im a le lo r, 60 d e ani, la vâ rs ta d e în tr 'a d e v â r

19 an i.

A LEX. F. M IH A IL

cu c e i m a i r e p u ta t s p o rts m a n . . . . . . N u tr e b u e să a i o p re a m a re în c re d e re în tr'în s u l. E f o a r t e p rim e |d io s . C h ia r cu în g r iji­ to r u l său e p e r fid , p u ţin p rie te n o s , ş ir e t şi p e n e a ş te p ta te , ră s b u n ă to r. D re sor., se p lâ n g că u rşii au o b ic e iu l ca a tu n c i c â n d p a r p e r fe c t lîn iş tifi. să t e în h a ţe d e m ana, a s tfe l cum 1 s'a în tâ m p la t şi d - r e i N e g re a , c â n d e ra m ic ă . A lt ă d a tă se re p e d e sa -fi sfâşie a b d o m e n u l. Prin c o m p a ra ţie , le u l nu e n ic io d a tă p e r fid , t e a ta c ă fă fiş şi nu m a i a tu n c i ca n d e e v i­ d e n t î n f u r ia t . 'D e c i t e p re v in e şi t e p o ţ i pă zi d e d â n su l. C h ia r în p u s tie ta te re g e le a n i­ m a le lo r s c o a te un m u g e t s p e c ia l c a re s p e rie t o a te a n im a le le , ja d e p a r ta r e d e k ilo m e tr i. El d ă a s tfe l un sem n al c â n d p le a c ă la v â n ă to a re . T o a te v ie tă ţile , v e s tite in a ce st fe l, se p o t p r e g ă ti p e n tru a p ă ra re . T ig ru l e şi e l laş ca şi u r s u l: p r o fită d e un m o m e n t d e n e a te n tie a l d re s o ru lu i, s p re a -i sări în s p a te . _ . _ U rşii s c o t f e l d e f e l d e s u n e te c iu d a te : m â râ e , g ro h ă ie , flu e ra şi u n e o ri la tra ! A s ta a r f i lim b a lo r. . . _ . „ .. . A u zu l şi m iro su l le e s te f o a r t e d e s v o lta t, c e e a c e -i a |u ta la g ă s ire a p ra zn . T o tu şi, t o ţ i d re s o rii sun t d e a c o rd că m oş M a r tin e ca m p ro s t, o ric e p is ic ă şi o ric e c â in e il în tre c e în d e ş te p tă c iu n e . . . . . . . . .D e a ltfe l e c u n o s c u tă le g e n d a u rsu lu i c a re a fo s t p ă c ă lit d e v u lp e a is te a ţa . D e a tu n c i se sp u n e că a ră m a s ursul fă ră c o a d ă ! V Â N Ă T O R I I D e sp re u rş ii d in S c a n d in a v ia se p o v e s te ş te că sun t f o a r t e în d ră z n e ţi, p ă tru n z â n d până p rin g r a jd u r ile s a te lo r. S m ulg v a c ile d e la c o rla tă şi a p o i le tâ r â ie cu b ra ţa le , sus la m u n te . U n e o ri se r e p e d d u p ă v re o sa n ie şi su g ru m ă un c a l, p e c a re -l s c o t d in ham .^ T o t a t â t d e p rîm e jd io ş i sun t u rşii d in A lp i, p u n â n d u -se la în tre c e re d e fu g ă . c h ia r cu c e rb ii. _ m . . . S trâ m to ra t d e v re u n v â n ă to r, ursul c h ia r d a c ă e g ra v r ă n it, se in d re a p ta ş o v ă in d sp re a d v e rs a ru l său, f iin d ră s b u n ă to r d in f ir e . M a i ales e s te e x tre m d e p rim e jd io a s ă u rso a ica , a tu n ci c â n d a re p u i. L u â n d în b r a ţe p e v â n ă to r, î i s d ro b e ş te cu o strâ n so a re , to a te co a s te le ; sau îl c u lc ă la p ă m â n t cu o lo v itu r ă d e la b ă şi a p o i î i sfâ şie b u rta . In asem enea p rim e jd io a s e ca zu ri, v â n ă to rii e x p e rim e n ţa ţi în tre b u in ţe a z ă p u m n a lu l s p e c ia l cu p lă se le d u b le , p e c a re -l îm p lâ n tă în p a rte a d e sus a co şu lu i p ie p tu ju i, a p ro a p e d e g â t. U rsul r ă n it şi fu rio s , p le a c ă b ru sc şi v io le n t cap ul^ în jos, în c e rc â n d să-şi sco a tă fe ru l... d a r în a c e e a ş i c lip ă , la m a a s c u ţită , d in c e a la ltă p a r te a m â n e ru lu i, p ă tru n d e

O N O U Ă DESCOPERIRE A R C H E O L O G IC Ă IN E G IP T P rofeso ru l Selim Hassan d e la S o c ie ta te a de A rc h e o lo g ie e g ip te a n ă a d e s c o p e rit un m o rm â n t a l fa r a o n ilo r din d in a s tia a p a t r a , în re g iu n e a p ira m id e lo r. El este a l unei re g in e m o a rte acum 5000 de a n i şi a ră m as n e a ­ tins dealungul sec o lelo r c o n ţin ân d t o a te b iju t e r iile . M o rm â n tu l a fo s t g ă s it la 30 m e tri sub p ă m â n t. In cosciug se a fla u 800 de p ie tr e p re ţio a s e şi a lte g iu v a e ric a le . M â in ile şi p ic io a re le m um iei e ra u a c o p e rite cu fo ite de a u r.

h

C ă d e re de a p ă în Finlanda ( la Ib a k o s h i).

„ D a r c e nu ş tii să c ite ş ti? T re c i în d a tă p e p a rte a c e a la ltă !" In a ce st caz d e s ig u r că t e s im ţi d a to r să-i spui fu n c ţio n a ru lu i c 'a r p u te a f i m a i g e n til, c ă c i b a n ii t ă i î i p o ţ i c h e ltu i f o t a t â t d e bîn e ş i'n a lte ţ ă r i, d e e xe m p lu , în S u e d ia . T o tu şi şi un fu n c ţio n a r d in H e ls in g fo rs p o a te d e v e n i f o a r t e c o m u n ic a tiv , f o a r t e g e n til. A m în c e rc a t! T e rijo c k i. P un ct d e fr o n tie r ă . In ju ru l tă u f iin ţ e is c o d ito a re . T re b u e să a ş te p ţi t r e i s fe r­ t u r i d e o ră . B a ţi uşor. „V ă ro g b in e v o iţi să a ş t e p t a ţ i" ! M a i tr e c c in c is p re z e c e m in u te . C e fa c i în a sem e ne a caz ? O c a r te d e v iz ită (în S c a n d in a ­ v ia nu se p o a te n im ic fă ră c a r te d e v iz ită ) şi şase c u v in te s c u rte , d e s c h id uşile înch ise a le b iro u rilo r... î ţ i a ju tă să f i i s e rv it m a i re p e d e şi m a i po liticos. S e rv ic iu l e s te în a d e v ă r f o a r t e p o litic o s . T otuşi, un b ile t d e lib e ră t r e c e r e nu c a p e ţi. N u m a i

Pescarul fin ía n .

'

dez.

Vedere g e n e ra lă asupra lo c a lită ­ ţ ii Viborcj.

A L F R E D J O A C H IM

F IS C H E R

La g r a i i f ă , In­ tre ş t r a n d ţi p ădure.

I. D O M N IŞO A R A . ŞEF DE G A R Ă . Despre funcţionarii noştri s'a spus că ei s’au născut cel pu­ ţin sergenţi ma|on, în vreme ce publicul e format din sim­ pli recruţi. Daca această caracterizare nu e totdeauna adevărată în ceeace priveşte funcţionarul român, ea se potriveşte per­ fect funcţionarului finlandez. Decum ai intrat în portul Helsin­ gfors... să te ferească Dumnezeu dacă, fără voie, — fiindcă nu înţelegi tăbliţele indicatoare — ai apuca drumul greşit. Funcţionarul de control, cu o voce tunătoare te-ar apostrofa:

s ta ţia V ib o r g p o a te să-l e lib e re z e . „V ă rugăm si p e rso n a l, ca să p u t e ţ i p le c a în a p o i" . Nu e ziar» n a te , re n u n ţă la tre c e re a p e s te g ra n iţă . E adevă m u lt nu se p o a te în tâ m p la . M a i în tâ i, ca străin, d e J i ^ 0 tin lo n - n iţă , şi a p o i s o ld a ţii c o n ş tiin c io ş i cunosc tot atât R e z u lta tu l e s te un ş ir lu n g d e m onoloage: Arăţi e t o t u l şi t r e c i ve se l m a i d e p a r te .

D a r a sta nu se p r in d e to td e a u n a . Domnişoara ţd D o m n işo a ra ş e f d e g a ră ? N u este ceva rar în ar ţio n a ră la tra m v a ie , c o n tro lo r în sălile de spect» e le se p r ic e p d e m in u n e să mânuiască briciul, ci friz e rie .

B ile tu l m eu d e c ă lă to r ie e ra c irc u la r. D e ci c ă lă to ria nu p u te a f i în tr e r u p tă . D is c u ţii in te rm in a b ile la g h işe u . In te r­ v e n ţia d o m n iş o a re i ş e f d e g a ră m 'a scos î n s ă d in to a te în ­ c u rc ă tu r ile . O in d ic a ţie , o s ta m p ilă , şi b ile tu l e ste ia r v a ­ la b il. II. M A I.E F T IN ? —

IM P O S IB IL

In t o a tă F in la n d a se tră e ş te , ca să spunem aşa, p e n tru b a c ­ şişu ri. C u 73 0 le i p o ţ i fa c e o c ă lă to r ie d e 2000. km . cu va g o n d e d o rm it. O c a m e ră e le g a n tă la h o te l 80 le i; c in a (com p usă d in 28 fe lu r i re c i, 3 m â n c ă ri c a ld e , 4 d e s e r­ tu ri, c a fe a , c e a i, la p te ) 24 0 le i. A m p u te a în ş ira a s tfe l p a g in i în tr e g i. D e re m a rc a t d in t o a te m â n c ă ru rile fin la n d e z e , e s te c o m ­ p o tu l, a c o p e r it cu friş c ă p ro a s p ă tă . P ie rs ic ile a u rii surâd si c e lu i c a re d e a b ia s'a r id ic a t d u p ă o masă c o p io a s ă . III. Şl I N C Ă

V R E O C A T E V A C IF R E !

U n m a re n e g u s to r d in S to ckh o lm ne-a d e scris p o p o ru l fin la n d e z ca p u ţin s im p a tic ; a ţin u t să a d a u g e însă: „ D a r c e e a c e nu li se p o a te tă g ă d u i e p u te re a lo r d e m u n c ă ". F in la n d a se bazează p e in d u s tria le m n u lu i. Ei num esc p ă ­ d u rile „ A u r u l v e r d e ” . A c e s t a u r v e rd e a c o p e ră 25 m ili­ o a n e d e m e tri c u b i. R e c o lta a n ua lă la c irc a 4 4 ,4 m e tri c u b î. S u p ra fa ţa to ta lă a ţ ă r ii e d e 388. 27 9 k ilo m e tri p ă tr a ţi. Din a ce a stă s u p ra fa ţă I I I ¡2 % sunt la c u ri. La în c e p u t se

.

’

* ’

..

i

Ici în ga ră, p e s te d o u ă o re . V o i în g riji acare pentru a se m e n e a f o r m a lit ă ţ i neînsem li uneori este o p r it la f r o n tie r ă . D a r m ai »'•evoie să cu n o ş ti t o a te p r e s c r ip ţiile d e g ra (mţifl limba g e rm a n ă , ca şi n o i fin la n d e z a , »getul in sisten t p a ş a p o rtu l, c a re p e n tru tin e

! ţară, de e xe m p lu , v o rb e ş te c u re n t g e rm a n a , li Iară) Fem eea d e a c i e b ă r b a t. E fu n c li chiar a g e n t d e c irc u la ţie . Ba u n e le d in pd elemente d e v a lo a re , în sa lo a n e le d e

L u c ra to ru l de

C a s te lu l de la V ib o rg .

plase

G ara ja jo k i. A s p e c t de seară ia H elsing fo rs.

din

Ba-

_

p rin s, în lă n ţu it şi b ir u it. A p e l© spumoase se svârlă, u rlă f i se s b a t. U zina în sine e o M e tr o p o lis fu lg e ră to a r e , scânteeto a re . U n a d in c e le m a i m a ri d in tre c e le o m ie d e m in u n i; o a p ă sa re de p â rg h ie şi c e a m a i uriaşă năvală d e ape d in E uro pa se o p re ş te în cursul e i, ră ­ m ân lin iş tite , supuse d e m âna slabă a o m u lu i. La m a i p u ţin d e c in c i k ilo m e tri se află c u re n tu l lu n g d e 120 m. a l râ u lu i Valinkoski. N e a tin s d e p u te re a om u lu i, în m ij­ lo c u l s in g u ră tă ţii d in p ă d u re v â jâ itu l şi v u e tu l d e v in m uzică, ia r a p e le a lba stre , spum oase, se în c a d re a z ă în a rm o n ia p e is a g iu lu i. E un ta b lo u d e o fru m u se ţe nespusă, V.

, M E N

S V E N S K" .

F in la n d e z ii cun osc f o a r t e ra r v re o lim bă s tră in ă . D acă c e ri un ou, desem nând ¿ ocotia u 1000 d e la c u ri, a p o i a c e s te d u p ă u ltim e le s o c o te li a r f i 6 0 .0 0 0 .

la c u ri

au

d e v e n it

3 0 .000

ia r

D in v â r fu r ile nu m e ro a se a le c o lin e lo r a c e s te n e n u m ă ra te la c u ri p r e ­ z in tă o p r iv e liş te m in u n a tă : o g lin z i n e s fâ rş ite d e ap ă c a re stră lu ce sc cu m ii d e c u te în lu m in a s o a re lu i, insule d e un v e rd e deschis şi v ia ţa a g ita tă p r in tr e e le : b ă rc i cu m o to r şi cu pâ nze c a re a tra g lum ea d in to a te p ă r ţile . M ii şi m ii d e râ u ri şi p â ra ie d u c b u ş te n îî d e lem n, c a re fa c b o g ă ţia a c e s te i ţ ă r i. |V . C U R S U R IL E A P E I, O B O G Ă Ţ IE N O U Ă F in la n d a m a i p o se d ă o b o g ă ţie , sunt c u rs u rile re p e z i a le a p e lo r c a re a r p u te a p ro d u c e o f o r ţ ă d e 3 m ilio a n e H . P. Şi a ce a stă c ifră a r p u te a f i îm p ă tr ită , d a c ă s 'a r c o n s tru i ză g a zu ri. U zina d in Y m a tra p ro d u c e c u re n t e le c tr ic p e n tru to a tă F in la n d a d e S ud. A p e le d in ţin u tu l S aim aa se adun ă t o a te şi a d u c în c â m p ie 4 0 0 — 700 m e tri c u b i p e secu nd ă. A cest c u re n t p u te rn ic este

fo rm a în ae r, cu s ig u ra n ţă că e ş ti con du s în v re o sală d e b ilia rd . D acă te - a i în ţe le s cu şoferul să-i p lă te ş ti 160 le i, d e s ig u r că e l a în ţe le s c ă -i v e i da 600. T u riş tii c a ri cunosc F inlan da, nu în c h e e în ase m en ea cazu ri, d e c â t a ra n ja m e n te scrise . T o tu şi fin la n d e z u l nu e s te lip s it d e g e n ­ t ile ţe . T re b u e să ai m u ltă ră b d a re cu ei. C u a t â t m a i m u lt t e b u c u ri d e lu c ru l c ă p ă ta t cu m are g re u ta te . N ic i m ă c a r zece la sută d in p o p u la ţia F in la n d e i nu p ro v in e d in S u e d ia . Şi to tu ş i e i sunt fo a rte m â n d ri d e ace a stă în ru d ire d e p ă r ta tă a lo r. La V ib o rg sau S o rte v a la , lo c u ito r ii î ţ i a ra tă , m â n d ri, fru m u s e ţile o ra ş e lo r. „ M e n S vensk” . D a că în tr e b i un fin la n d e z : — V o rb e ş ti g e rm a n a sau e n g le z a ? — î ţ i ră s p u n d e : „ M e n sven sk" (şi suedeza). A c e a s ta se spune cu a tâ ta m â n d rie ca şi cum S u e d ia a r c o n tin u a să f ie p u te re a m a re d e pe tim p u l lu i G u s ta v A d o lp h şi ca şi cu m lim b a suedeză a r f i u n ive rsa lă . VI.

PE

LO C

REPAUS,

ÎN A IN T E

M ARŞ!

P o p o ru l fin la n d e z e s te a p ro a p e c o m p le t m ilita riz a t. N u se n u m e şte b ă r b a t fo s t s o ld a t. Se p o a te spune că a ce a stă m ilita riz a re p ro v in e d in in flu e n ţe le c a re F in la n d a nu e s te p re a d e p a rte . P re tu tin d e n i se p o t auzi co m e n zi, şi pa şi s a c a d a ţi d e m arş.

fin la n d e z u l c a re n'a Rusiei S o v ie tic e , de

Da, în F in la n d a nu se găsesc n u m a i că su ţe m ic i d e le m n, c i c a z ă rm ile m o d e l ră sa r d in păm ânt, ca c iu p e rc ile . F o rtu rile d in a p ro p ie r e d e H e ls in g fo rs şi V ib o rg , c o n s titu e s c m â n d ria în t r e g ii t ă r i. V a lo a re a a c e s to r f o r t u r i co n stă în a c e la că e le c u ltiv ă o t r a d iţ ie m ilita ră . Un fin e z v e r ita b il p ri­ v e ş te a ce ste z id u ri b ă tu te d e fu rtu n ă ca p e n îşte m o n u m e n te s fin te a le n a ţie i. Finezul e s te şi astăzi p r e g ă tit să lu p te p e n tru lib e r ta te a p a trie i sale. T im p u rile în c a re p a trio ­ tis m u l se m a n ife s ta nu m a i p rin c â n te c e p o p u la re a tr e c u t. D e a s tă d a tă g u v e rn e a z ă v o in ţa şi fa p ta . V II.

S U E D IA

Şl

R U S IA

LA

S U O M I

L â n g ă S to c k h o lm se în tin d e o c o lo n ie c a re tră e ş te sub in flu e n ţa rusă şi suedeză.

„ V r e fi să vă p lim b a ţi în s tră in ă ta te ?**. Te în tre a b ă c o n d u c ă to rii u n o r e xcu rsii,

org a n iza te fo a r t e des, cu a u to b u z e le , în a ce a stă re g iu n e . A c i se a u d e nu m a i lim b a suedeză, ba c h ia r casele şi b u c ă tă ria sunt sue de ze. T o a te casele, c h ia r şi c lă d irile is to ric e , sunt în s til suedez, şi dacă as c u lţi u n d e v a o c o n v o rb ire , auzi d e c e l p u ţin ze ce o r i în d o u ă m in u te , m e lo d io s u l „ J a so" C u c â t t e a p r o p ii d e g ra n iţa rusă, cu a tâ t v ia ţa se sch im b ă . P ia ţa nu e s te n ic ă e ri a tâ t de m u ltic o lo ră , d e d ife r it ă . N e g u s to re s e le p a r a r ă tă r i d in Rusia d in a in te d e re v o lu ţie . Se vorbeşte a p ro a p e nu m a i ruse şte , şi c a ii tu t u r o r c a m io a n e lo r şi tră s u r ilo r p o a rtă ju g u l t ip ic . P re tu tin d e n i se găsesc b is e ric i g re c o -c a to lic e . Insu lele stâ n co a se se rid ic ă d in la cu l L a d o g a , c o n s titu in d un a d e v ă ra t p a ra d is . O ra ş u l Valoma o fe ră c ă lă to ru lu i f o r t u r i, b is e ric i m in u n a te c a re p o a rtă p o d o a b e va lo ro a s e d in v re m e a d e m ărire a a c e s to r lo c u ri, v re m e c a re m ai p a lp ită îfic ă în s u fle te le c ă lu g ă rilo r. V III.

P L I M B A R E

PE

G R A N I Ţ Ă

V ia ţa d e p e lâ n g ă g ra n iţa rusească e s te m ize ră . F o ş ti m e m b ri a i a r is to c ra ţie i în c h iria z ă cam ere. 6 0 le i p e zi o ca m e ră cu p e n s iu n e c o m p le tă . „ D a r nu d ă m a n u n ţu ri ia z ia r e " . U ltim a răm ăşiţă d e m â n d rie . R a ija jo c k i! G a ra — p u ţin e c lă d ir i — n ic i un h o te l — g r a n iţa . Ţi se c e re p a ş a p o rtu l — g e n til a ci — în a in te d a a pă şi p e p o d u l c a re d e s p a rte c e le d o u ă lu m i.

fo a rte

J u m ă ta te a p o d u lu i e a lb ă — c e a la ltă v o p s ită în roşu. A c i în c e p e Rusia S o v ie tic ă . O firm ă mare, t e lasă să vezi d in d e p ă r ta r e lite r e le u r ia ş e : „ U . R S. S .". P ro le ta ri d in t o a te ţă r ile , u n iţi-vă 1 D e asu pra stea ua s o v ie tic ă . De c e a la ltă p a r te a râ u lu i, c a re e ste f o a r t e în g u s t şi p o a te f i tr e c u t f o a r te uşor, se p o a te auzi v o rb in d ru se şte şi fin la n d e z ă . R u de a c i — ru d e d in c o lo . Râul e s te f o a r te în g u s t. Totuşi apele sunt a tâ t d e „ a d â n c i" în c â t cu g re u lo c u ito r ii d e p e un ţă rm p o t a ju n g e d in c o lo . P o d u rile sunt fă c u te să fa c ă le g ă tu ra în tr e lo c a lită ţi, ţă rm u ri şi o a m e n i. A c e s t p o d însă d e s p a rte do uă lum i.

C ă p i t a n u l

G e o rg e gescu,

muzeu

m

c

IN M O L D O V A - V E C H E A L A T O R U L , în e xcu rsia c e -o fac© p e D u n ă re , d e la T .-S e ve rin spre Baziaş, d u p ă c e a tr e c u t d e zona m un to asă a C a ta r a c te lo r, a ju n g e la km. 1041, în a p ro p ie r e d e stâ n ca Baba G a ia , c e se în a lţă în m ijlo c u l D u n ă re i, roasă d e p lo i şî v â n tu ri, în d e cu rsu l v re m u rilo r. A c i se o fe ră o c h ilo r o p r iv e liş te m in u n a tă , cu m u n ţi a lc ă tu iţi d in fo rm a ţiu n i g e o lo g ic e fo a r te v e c h i, cu ro c i c ris ta lin e , în fo rm ă d e p e r e ţi v e r tic a li, cu stân ci uriaşe, cu fo rm e fa n ta s tic e , p re s ă ra te p e a m b e le m a lu ri cu re s tu ri d e f o r tă r e ţe , d ru m u ri t ă ia t e în s tâ n c i. V a p o ru l m ai m e rg e s c u rt tim p şi aco ste a ză a p o i în p o rtu l M o ld o v a V e ch e , u n d e s ta ţio n e a z ă o o ră . In a ce st lo c c ă lă to ru l a re p rile ju l să fa c ă c u n o ş tin ţa u n e i c o m u n e s â rb e ş ti, cu ţă r a n i cu o b ie le ro ş ii la o p in c i; să se a p ro v iz io n e z e cu t o t fe lu l d e fr u c te şi fa lim e n te . T o t a c i p o a te v iz ita m uzeul lo ca l, a l c ă p ita n u lu i d e p o r t G e o r g e s c u C. G e o r g e , deschis p u b lic u lu i. A c e a s tă re g iu n e , c a re d in c e le m a i v e c h i tim p u ri, a s ta t în c a le a tu t u r o r e m ig ra ţiu n ilo r şi a fo s t m ă rtu rie la n e n u m ă ra te ră s b o a ie , — D u nă rea f iin d cea

C

G e o r-

m

(BANAT)

D e ase m ene a se a flă a c i o s e m in te d e m a m u t : c a lc in a te şi p e tr ifíc a te , ca re au fo s t g ă s ite la D îv ic î, a p ro a p e d e B a zia ş; a m o n îţi fo s ili, d e t o a te fo rm e le şi c a te g o r iile ; le m ne , fa g u r i, c re n g i d e c o p a c , e tc . p e t r ifí c a te . A m p re n te le a d ife r it e lo r p la n te p re is to ric e , p e b u c ă ţi d e c ă rb u n e , a n tr a c it de la m in e le d e c ă r b u n i: Baia M a re , O c n a d e F er şi Bocşa ; O c o le c ţie d e m o­ n e d e d e a r g in t şi bro n z, d in to a te e p o c ile şi d e la d if e r it e p o p o a re : Lîsim ac, A le x a n d ru M a c e d ó n , ro m a n e : im p e riu , con suli, re p u b lic ă , e tc . d in e p o c a c ru c ia ­ d e lo r, d e ia M irc e a c e l B ătrâ n, p o lo n e z e d e la S ig ism un d, tu rc e ş ti, ruse şti, p o r­ tu g h e z e şi s p a n io le m e d ie v a le . U n ceas d e p e r e te d e p e la 1750; f e lu r it e c ă r ţi v e c h i ; o s e m in te le u n or a n i­ m ale p r e is to r ic e c e au t r ă it în a ce a stă re g iu n e în c a re se re m a rc ă c o a rn e le c a p re i p re is to ric e , g ă s ite în co m u n a C o ro n in i lâ n g ă stân ca Baba G a ia . Două c ra n ii o m e n e ş ti: unul b ra c h ic e fa l şi a ltu l d o lic o c e fa l, c a re m e rită a f i s tu d ia te d e s p e c ia liş ti în p r iv in ţa v e c h im e i şi a c o n s e rv ă re i

lo r.

O p a i ţ u r i de m o rm inte şi oI ă r i e din v r e ­ mea R om anilor.

C â te v a din o b ie c te le c o lec ­ ţio n a te la mu­ zeul din M o ld o ­ v a -V e c h e : a r­ me, o b ie c te de pescuit, o b iec te casnice, din tim ­ pul Evului M e ­ diu. P ie tre d e m a rm o ră cu in s c r ip ţii ro m a n e , b u stu l în m a rm o ră al lui H e rc u le , u n icu l g ă s it în B anat, un la n ţ d e ş e f d e t r ib b a rb a r şi Două c ra n ii o- m a i m u lte o b ie c te d e seam ă, au fo s t p r e d a te d e d o m n u l G e o r­ m eneşti, u n u l gescu, M u z e u lu i R e g io n a l d in T im işo a ra , dânsul f iin d m e m b ru b ra h ic e fa l şi a l­ c o re s p o n d e n t a l S o c ie tă ţe i d e Is to rie şi A rh e o lo g ie . M u ze u l ace sta tu l d o lic o c e fa l, a rh e o lo g ic , is to r ic şi m in e ra lo g ic a re o d e o s e b ită im p o rta n ţă , c ă c i a c ă ro r vechim e s p e c ia liş tii n o ş tri au c e r c e ta t p re a p u ţin a ce a stă re g iu n e , c a re în u rm ează să fie s ch im b a fo s t f o a r t e m u lt c e rc e ta tă , în a in te d e U n ire , d e c ă tre s ta b ilită , în mu­ o a m e n ii d e ş tiin ţă d in B u d a p e sta şi c o le c ţia d in M o ld o v a V e ch e zeul d i n M ol- e s te a s tfe l sin g u ra m ă rtu rie a in te re s u lu i n o s tru p e n tru o co m o a ră ş t iin ţific ă . d o va-V ech e.

mai le sn icio a să c a le p rin la n ţu l C a r p a ţîlo r , — c u p rin d e o m u lţim e d e v e s tig ii ale a ş e z ă m in te lo r d in t o a t e t im p u r ile p re c u m şi b o g a te z ă c ă m in te d e m in e ­ re u ri. A c e a s ta a d a t p o s ib ilita te d - lu i G e o rg e s c u , să a d u n e in te re s a n ta sa c o ­ le c ţie d e o b ie c te d in e p o c ile : d e p e a tră , d e b ro n z şi ro m a n ă , co m p u se d in o lă rie , o p a iţu r i d e m o rm in te , s fă râ m ă tu ri d e s ta tu e te , o b ie c te ca sn ice şi d e p e scu it, g ă s ite în c o m u n e le d in a p r o p ie r e d e M o ld o v a V e ch e , C o r o n in i, Pojena, o s tro v u l M o ld o v a V e c h e , e t c : A rm e d e lu p tă c a : c io c a n e şi s ile x u ri d in p e a tră c io p lită şi p o le ită d in e p o c a rom ană şi c e a m e d ie v a lă ; a rm e cu c re m e n e , s p a d e m e d ie v a le , g h iu le le d e p e a t r » sferică, cu m se fo lo s e a u la a ru n c ă to a re le cu a rc , d in e p o c a c ru c ia d e lo r, g h iu le le de fe r, d e la 1848, d in r e v o lu ţia A rd e a lu lu i, d if e r it e o b ie c te d e o rn a m e n ta ţie , alcătuesc m ic u l m uzeu p a r tic u la r d in M o ld o v a V e c h e .

PARLAMENTUL ŞCOLARILOR

La Londra a fo s t in­ tro du să o f o a r te in te ­ re s a n tă in o v a ţie în sis­ tem ul de ed u care al ş c o la rilo r. A c e ş tia u r­ m ează să fie in iţ ia ţi in tre b u rile s ta tu lu i. M r. H e r b e r t M orrisson ţin e un discurs de inaugu­ r a r e tin e r ilo r săi ascul­ t ă t o r i c a ri p rin în d ru ­ m ă rile p r i m i t e vcr p u te a a c tiv a m ai uşor în a d m in is tra ţiile pu­ b lice.

DIN TOATA LUMEA C E N TE N A R U L P IC K W IC K U R IL O R

106 A N I M rs. Ann Stansal şi-a s ă r b ă to r it r e c e n t a 1 0 6 -a a n iv e rs a re . O fo to g r a fia vedem în n o astră cu nişte b a lo a ne din tim p u l fe s tiv i­ t ă ţ i i c a re a a v u t loc cu acest p rile j.

La Londra s'a s ă rb ă to ­ r i t re ce n t ju b ileu l de 100 de ani a l renum i­ te lo r „p i ck w i c k-pap ers". C lubul p ic kw ick ia n ilo r pe 1936, a p o r­ n it în tr'o tră s u ră mon-

t a t ă c a pe tim p u l lui Dickens spre R ochester, c a re jo a că în rom anul lu i Dickens asu p ra p ickw ic k ilo r un ro l a t â t de im p o rta n t. Ei au fo s t p rim iţi în mod o fic ia l de c ă tr e a u t o r it ă ţ ile din R ochester.

PARADA MIJLOACELOR DE LOCOMOŢIUNE LA NEW-YORK La N e w -Y o rk a a v u t loc re c e n t o m a re p a r a d ă a m ijlo a c e lo r de locom oţiune. Cu a ce st p rile j a s tâ rn it m are senzaţie a p a r iţ ia tra m v a iu lu i cu c a i din f o to g r a fia n o a s tră . 1N o . 4 8 4 —

I — Pag.

To

i n a u g u r a r e a

BOULDER-DAM M ULUI

De când s'a in a u g u ra t uriaşul zăgaz Boulder (N e v a d a -S ta te le U nite J co n s tru it p en tru re g u la re a cursului flu viu lu i C o lo ra d o . F o to g ra fiile noastre în fă fiş e a z ă o cursă de re g a te în f a f a Boulder-Dam m ului şi un asp ect g en e ral al uriaşului zăgaz.

I

i

Părul blond care farmecă pe bărbaţi! Redă culoarea blondă naturală — chiar şi celor mai închise nuanţe de pâr — prin sim­ plă spăla: fără deco’lorare vătămătoare. pirul blond natural, lucios şi stiilu cito r, «re darul de a atrage bărbaţii, ca un magnet. Greşiţi când credeţi c i e imposibil s i redaţi lueiul auriu al anilor de copilărie, pârului vostru care a c ip ita t o culoare închisă. Părul îşi va recăpăta farmecul încântător şi strălucirea fascinantă nu­ mai prin minunata cură de şampon .Nurblond“. Milioane de fem ei cu părul blond deschis sau blond închis din întreaga lume întrebuinţează „Nurblond*, fiindcă ştiu că acest excelent şam­ pon special împiedică pigmentarea părului, re­ dând o fascinantă frumuseţe aurie chiar şi celui mai pal şi închis păr blond. „Nurblond* race ca ondulaţiunile permanente să fie mai durabile, .ar întregei dvs. înfăţişări îi dă farm ecul irezistibil al tinereţei. Nu conţine materii colorante, -nici Henna si nu are soda sau alte substanţe vătă­ mătoare. „Nurblond* face o spumă minunată şi nu lasă urme de săpun. De vânzare pretutindeni. In caz de nemulţumire, restituim banii. In gtră:aătate cunoscut sub numele de „Blontlex* şâ de „Stablond*. Repr. exclusivi pentru Rom ânia: Krafft & Herberth, Piaţa Libertăţii 7. Braşov

NUR BLOND

N E uro pa , nu se c u n o a ş te m a i nim i d in c e e a c e se p e tre c e în Chin« D acă lăsăm d e o p a r te p e c e i c â ţiv in iţ ia ţ i, n im e n i nu ş tie , sp re e x e m p lu , că o p o rţiu n e c o n s id e ra b ilă a te r it o r iu lu i c h in e i, im p o rta n tă a tâ t p rin s u p ra fa ţă c â t şi p rin c ifra p o p u la ţie i sale, tră e ş te în tim p u l d e

/

fa ţă sub re g im u l s o v ie tic . R e giu ne a a ce a sta c u p rin d e nu m e ro a se d is ­ tr ic te , la Sud-Est d e N a n ltin g , în va le a lu i Yang-Ce-Kiang, p re c u m şi în v ă ile a lto r c â ţiv a a flu e n ţi d in d r e a p ta a ce stu i flu v iu . C h in e z ii c o m u n iş ti, în nu m ăr d e a p ro a p e 90 m ilioane, o c u p ă t o a te a ce ste vă i, îm p re u n ă cu m asivul d e lu ro s c a re le în c o n jo a ră . C e n tru l n u c le u lu i s o v ie tic chine z se a flă în K i a n g s i. In m o d p ra c tic , e cu n e p u tin ţă să i se d e fin e a s c ă lim ite le p re cise , în tr u c â t a ce ste lim ite se sch im b ă şi se p re fa c d e la ceas la ceas. N u c le u l îşi m ă re şte raza a c ti­ v it ă ţ ii, sau se s trâ n g e , d u p ă îm p re ju ră ri, d u p ă a lte rn a tiv e le lu p te i m ilita re c e se de sfă şo a ră la g ra n iţe le sa le . D e f a p t, g u v e rn u l K u o m ita n g u lu i d in N a n kîn g , lu p tă fă ră p r e g e t, p e n tru s tâ rp ire a m iş c ă rii c o m u ­ n iste . in ace a stă lu p tă d e a rm a te c e se în fru n tă , n e a p ă ra t că sunt şi lu c ru ri b u ne şi lu c ru ri re le . Şi p o rn in d să se în c a ie re — m a i b in e zis să se n im ice a scă — a rm a ­ te le c o m u n is te şi a n tic o m u n is te în a in te a ză şi se r e tr a g , d u p ă îm p re ju ra re a m o m e n tu lu i. D in ace a stă cauză nu se p o a te fix a h o ta ru l n u c le u lu i s o v ie tiz a t, cu o p re c iz iu n e e x a c tă . D a r se p o a te spune, fă ră te a m a d e -a g re şi, că e l se d e s v o ltă în fie c a r e an, a tâ t în in flu e n ţă c â t şi în im p o r ta n ţă . T o tu şi e xistă un cen 'u p e rm a n e n t al a d m i­ n is tr a ţie i s o v ie tic e în C h in a . Peste p a tru z e c i d e d is tr ic te sun t puse, d e m a i m u lţi ani,

sub c o n tro lu l d ir e c t al a u t o r it ă ţ ilo r c o m u ­ n is te şi, fie c a re d is tr ic t, fie c a r e oraş, f ie ­ c a re sat îşi are un co n g re s s o v ie tic , d e sine s tă tă to r şi c o m ite tu l lu i e x e c u tiv . La în c e p u t, în ace a stă re g iu n e , fiin ţa u d o uă g u v e rn e p ro v in c ia le , însă la 7 N o e m b rie 1931, a fo s t în scă u n a t la J u r c h i n un g u v e rn suprem , p e n tru t o a te ţin u tu r ile sovietiz a te a le C h in e i. A c e s ta e g u v e rn u l p r o v i­ zo riu al R e p u b lic e ! S o v ie tic e C h in e z e , a fla t în le g ă tu ră p e rm a n e n tă şi în c o n ta c t fo a rte strâns cu M o s c o v a . P re ş e d in te le lu i e un o a re c a re M a e Tse Tung. In re z u m a t, a c e s t în tre g an sam b lu a lc ă tu e ş te o fe d e r a ţiu n e , în s p iritu l şi d u p ă m o d e lu l U n iu n ii R e p u b lic e lo r S o c ia lis te S o v ie tic e . D a r e xistă şi a lte n u m e ro a se re g iu n i c a ri sunt c o m u n is te şi se a flă sub în rîu rire a S o­ v ie te lo r chine ze. Ele sun t s itu a te m a i cu seam ă în v e c in ă ta te a g r a n iţe lo r a c e s to r p ro v in c ii, un in du-se în tr e e le , m a i m u lt sau m a i p u ţin , ca să fo rm e z e un g ru p c o m p a c t

1) B alo tu ri de tre s tie . 2 ) C o n s tru ire a unei şosele in C hina de N o rd . 3 ) O g ru p ă C hina.

a

a rm a te i

sfin te

din

4 ) B iserica fra n c is c s n ă din Jenan, a fo s t o c u p a tă d e com unişti, d ev e ­ nind acum c e ta te s o v ie tic ă . 5) F o to g ra fie lu a tă la un birou de re c ru ta re din C hina c a re lu crează în p erm an e n ţă p en tru a fa c e f a ţ ă

m

N o . 484 —

Pag.

18

O v e d e re chinezesc.

asu p ra x i d a I

h

i

Ele c irc u lă în C h in a p e o scara f o a r te în tin s ă . Pe d e a su p ra , n u m e ­ roase b ă n c i lo c a le a g ric o le şi s o c ie tă ţi c o o p e ra tiv e d e c r e d it au fo s t c re e a te a p ro a p e p r e tu tin d e n i, în aşa fe l, ca să se p o a tă a c o ro a m ai lesne îm p ru m u tu ri ţă r a n ilo r şi cu d o b â n z i m ic i. Să nu m ără m şi a lte c â te v a re fo rm e în fă p tu ite d e s o v ie te le chine ze. A şa, d e p ild ă , în î n tr e p r in d e r ile c o n tro la te d e ele, — t ip o g r a fii, arse na le, m a n u fa c tu ri d e tu tu n , m ine, e tc . — se a p lic ă ziua d e o p t o re - in o ­ v a ţie c o n s id e ra b ilă p e n tru A s ia tic ii d e p rin ş i să lu cre ze c â te 12 şi 14 ce a su ri p e zi. L u c ră to rii sub 18 an i nu m uncesc d e c â l' 6 o re . U c e n ic ii p rim e s c o m ică le a fă lu n a ră , p e câ n d în a in te v re m e nu e ra u p lă t iţ i. S a la riile t u tu r o r lu c r ă to r ilo r d in in d u s trie şi a g ric u ltu ră au fo s t s p o rite , în tr 'o p r o p o r ţie d e s tu l d e m u lţu m ito a re . ^ A c e a s ta a r f i d e a ju n s ca să e x p lic e a d e ziu n e a m asselor la com unism , c a re -a re a liz a t îm b u n ă tă ţir i s o cia le n e în d o io a s e , în a ce st c o lţ d e p ă ­

A c e s te re g iu n i s o v ie tiz a te însum au,

anul tr e c u t,

a p ro a p e

125 d is tric te . A s e m e n e a sta re

d e lu c ru ri d ă in u e ş te d e m ai m u lţi ani. I N S T I T U Ţ I I

Şl

R E F O R M E

In s titu ţiile c o m u n is te a le g u v e rn u lu i S o v ie te lo r ch in e ze sunt c o p ia te în to c m a i d u p ă tip a r u l c e lo r d in U . R. S. S. C o n g re s e o ră ş e n e ş ti, s ă te ş ti şi d is tric tu a le alese d e c ă tre lu c ră to ri, ţă ra n i şi s o ld a ţi, t r im it re p re z e n ta n ţii lo r în C o n g re s u l N a ţio n a l. Peste ace st C o n g re s , e un g u v e rn c e n tra l, un c o m ite t e x e c u tiv , co m p u s d in t r 'o a d u n a re d e C o m is a ri ai p o p o ru lu i, c a ri îm p lin e s c a id o m a a tr ib u ţiu n ile m in iş trilo r n o ş tri e u ro p e n i. C la s e le în s tă rite şi v e c h ii p r o p r ie ta r i fu n c ia r i n'a u d r e p tu r i p o litic e . A c e s te a sunt e x e r­ c ita te nu m ai d e m u n c ito ri, s o ld a ţi şi ţă r a n ii t r e c u ţi d e 16 ani, fă ră d e o s e b ire d e sex şi d e n a ţio n a lita te . R e fo rm e le a g ra re in s titu ite d e re g im u l co m u n is t sunt însuşi s u fle tu l p ro g ra m u lu i său e c o ­ n o m ic. Ele fo rm e a z ă te m e lia p u te r ii sale p o litic e . N u se p o t ju d e c a e x a c t a c e s te re fo rm e , d e c â t în lu m in a fa p te lo r e c o n o m ic e şi, b in e n je le s, e x a m in a te în m o d n e p ă r tin ito r . G r e u t ă ţile p e c a ri le s u p o rta în a in te massa ţă r ă n im ii ch in e ze e ra u p e s te m ăsură d e îm p o v ă ră to a re . A şa, d e e xe m p lu , a p ro a p e 80 % d in s u p ra fa ţa te re n u lu i c u ltiv a b il se a fla în m â in ile unei o lig a rh ii d e m a ri p r o p r ie ta r i, c u p rin ­ zând a b ia 30 % d in p o p u la ţia to ta lă a p ro v in c ie i. A re n d a ş ii ave a u d e p lă t it c h irii şi d o b â n z i, c a ri a b s o rb e a u 50 până la 80 ° / 0 d in v a lo a re a p ro d u s e lo r lo r. M ic ii p r o p r ie ta r i a g ric o li se d is tru g e a u , sub ap ă sa re a îm p ru m u tu rilo r h ip o te c a re , c o n tra c ta te cu d o b â n z i n e o m e n o a s e : d e la 10 —— 12 ° / 0 p e lu n ă ! In m od p ra c tic , ajunseseră scla vii c ă m ă ta rilo r. Taxe îm p o v ă ră to a re , im p o z ite , c o n t r ib u ţii d e ră z b o i e tc ., în c a s a te d e g e n e ra li, adesea a d u n a te p e c â ţiv a an i în a in te , e ra u tr e c u te d e c ă tr e n e g u s to rii b o g a ţi şi p r o p r ie t a r ii fu n c ia ri p e u m e rii a c e s te i n e n o ro c ite clase ţă ră n e ş ti. M u n c ito r ii a g ric o li, m e ş te ş u g a rii şi u c e n ic ii lo r e ra u e x p lo a ta ţi la fe l, fă ră p ic d e ru şin e . _ O rg a n iz â n d u -s e s o v ie te le lo c a le , v e c h e a s ta re d e lu c ru ri a d is p ă ru t cu d e să vâ rşire . Pro­ p r ie t a r ii fu n c ia r i, n e g u s to rii, c ă m ă ta rii şi s trâ n g ă to r ii d e d ă ri au fo s t o m o r îţi sau a lu n g a ţi. M o ş iile şi b u n u rile p a r tic u la r ilo r au fo s t c o n fis c a te şi î m p ă r ţite î n f r ® ţă ra n i şi s o ld a ţi. T itlu r ile d e p r o p r ie ta te , c a d a s tru l, p o liţe le e tc . au fo s t arse, cu t o a tă s o le m n ita te a , ia r lim ite le în tr e p r o p r ie t ă ţ i s u p rim a te . îm p ă rţire a s'a fă c u t sub în g rijir e a S o v ie te lo r lo c a le , la t o ţ i c e i î n d r e p t ă ţ iţ i, fă ră d e o s e b ire d e sex. C o p iii sub 16 ani, b ă trâ n ii şi in v a liz ii n au d r e p t la p ă m â n t, însă fa m iliile c a ri îi susţin p o t să c e a ră o p o rţiu n e d e te r e n c o re s ­ p u n z ă to a re n e v o ilo r a c e s to ra . So­ v ie te le lo c a le s u p ra ve g h e a ză de asem enea m unca, în se m â n ţa re a , şi cuiesul p e s u p ra fe ţe le d e p ă m â n t a c o rd a te fa m iliilo r s o ld a ţilo r ro ş ii. T e re n u rile p u b lic e , p r o p r ie tă ţile te m p le lo r şi a le m ă n ă s tirilo r sunt n a ţio n a liz a te . D a to riile h ip o te c a re au fo s t şterse, ia r a c te le h ip o te c a re d is tru s e . S iste m u l c o m p lic a t al d ă r ilo r d e sub re g im u l c a p ita lis t a fo s f d e s fiin ţa t. In lo c u l lo r s'a sta ­ b ilit o ta x a p ro g re s iv ă p e p ă m â n t, ta xă c a re lo v e ş te m a i g re u în ţ ă ­ ra n ii a v u ţi. D e c u râ n d s'a î n f iin ţ a t o ta x ă p ro g re s iv ă p e a fa c e ri. CAUZA

m â n t u rg is it. D ar nu-i în că t o t u l. Un c o n tro l n e în c e ta t şi se ve r se e x e rc ită asupra vâ n z ă rii a rtic o le lo r d e c o n s u m a ţie . A şa , p re ţu l sării, al o re zu lu i, al c ă rn ii, a scăzut s im ţito r în t o a te d is tr ic te le s o v ie tiz a te . G u v e rn u l s o v ie tic a in te rz is c u ltu ra m a cu lu i, p e c â tă v re m e g e n e ra lii K u o m ita n g u lu î o b lig a u ţă r a n ii să-l c u ltiv e , p e n tru că re a liz a u cu el c â ş tig u ri e n o rm e , în c o ­ m e rţu l o p iu lu i. O p iu m -u l e in te rz is cu s tră ş n ic ie în d is tr ic te le s o v ie tic e . D u pă un a r tic o l d in „ N e w -Y o rk T im e s ", c o m u n iş tii fa c e d u c a ţia m asselor chineze, c a ri tră e s c p e t e r it o r ilie lo r, în p riv in ţa re le lo r p ro d u s e d e o p iu . Şi unul d in p rin c ip a le le a rg u m e n te ale c o m u n iş tilo r îm p o triv a g u v e rn u lu i d in N a n k in g (K u o m ita n g u l) stă to c m a i în fa p tu l că ace sta d in urm ă p e rm ite g e n e ra lilo r să fa c ă a v e ri, cu c o m e rţu l a c e s te i o tră v i. Până în p re z e n t, nu s’ au fă c u t d e c â t d o u ă în c e rc ă ri d e fe rm e c o le c tiv e . In a n u m ite cazu ri, v e n itu r ile re a liz a te d e p e urm a ţa rin e lo r n a ţio n a liz a te s'au f o lo s it la lu c ră ri p u b lic e d e ir ig a ţ ie , sau d e a p ă ra re c o n tra re v ă r­ s ă rii a p e lo r. In s fâ rş it, p e t e r it o r iile supuse re g im u lu i s o v ie tic , a în c e p u t să se s ta b i­ lească un sistem d e e d u c a ţie a m asselor p o p u la re . S co a le p rim a re , in c a re în v ă ţă m â n tu l e p r e d a t d u p ă d o c trin a m arxistă , sco a le secu nd are şi cu rsu ri p e n tru a d u lţi au fo s t c re e a te la J u i c h î n şi in a lte p u n c te ale o rg a n iz a ţie i c o m u n is te . D e asem enea, e xistă a c a d e m ii m ilita re şi sco a le p e n tru în v ă ţă m â n tu l o r g a n iz a to rilo r şi p ro p a g a n d iş tilo r p o litic i. În v ă ţă m â n tu l în a rm a tă , tin z â n d la s u p rim a re a a n a lfa b e tis m u lu i, a c ă p ă ta t m u lt a v â n t şi se p a re că fa c e p ro g re s e re p e z i. M u lţi s o ld a ţi sunt în s ta re acu m să c o la b o re z e la z ia re le de p e zid u ri, c a ri au fo s t in tr o ­ duse în C h in a , d u p ă m o d e lu l R usiei R oşii. G R E Ş A L A O B S E R V A T O R IL O R O C C I D E N T A L ^ E fe c te le a c e s te i în tr e g i o rg a n iz ă ri, p e ca le n e în c e ta tă d e p ro g re s , creează în m o d n e tă g ă d u it în sânul m asselor ch in e ze o s ta re d e s p ir it fa v o ra ­ b ilă co m u n ism u lu i şi un in te re s c re s c â n d p e n tru re z u lta te săn ătoa se şi lu p ta p e n tru m e n ţin e re a lo r. N im ic nu e d e s c o n s id e ra t d e m arxism ul triu m fă to r, p e n tru c â ş tig a re a m asselor ţă ră n e ş ti. Succesul a c e s tu i p ro g ra m a fo s t c o n s id e ra b il, deşs t e o ria e cu to t u l opusă siste m u lu i so cia l chine z, — c itim în tr'u n ra p o rt ca m b ă n u it d e p ă r tin ire al C o m is iu n e î L y tto n . In tim p u l d e fa ţă , g u v e rn u l p ro v iz o riu a l R epublicfei S o v ie tic e C h in e z e ţ in te ş te m ai p u ţin să spo rea scă d e c â t să c o n s o lid e z e te m e in ic re z u lta ­ te le o b ţin u te p e t e r it o r iu l c u c e rit. D e a ce e a , e l f o r t if ic ă o rg a n iz a ţia c o m u n is tă şi siste m u l a c e s te ia d e re c o n s tru c ţie ru ra lă , ca să m e n ţîe ţă ră n im e a sub in flu e n ţa lu i. M a jo r ita te a o b s e rv a to rilo r o c c id e n ta li c a u tă să m icşo re ze v a lo a re a f a p ­ t e lo r exp use a c i cu to a tă o b ie c tiv it a t e a şi în ţe le s u l p e c a re se c u v in e să li-l d ă m . M u lţi nu v o r să v a d ă în a ce a stă m iş c a re d e c â t o sim p lă răsco ală ţă ră n e a s c ă , îm p o tr iv a s tă r ilo r e c o n o m ic e , ajunse cu n e p u tin ţă d e s u p o rta t: una d in m u lte le şî p re a d e s e le r e v o lte a s ia tic e .

A . e. i. o. u.

* nt * O, ’e® e\ u.

»

'P 'o - - 7 . de/o I " S c h in u +s p ° 'n°

Vl o fc;.

n»Of

' " îu / c

r® o k 'P 'u itA „ y®a! o/ a Un°° fi «; , 7° Io -“ 'no * ■ *

¡o

V

V° ' 6

£' £ . * ¿ £ * £ 5

* 0rfec tă i asf° Se ° *P r e „ '°'W din *_ Z '^n,irii;._ 0 Po D nro?Q .. > n9riti,*. . $ e -Ol«: