Psihologie [2 ed.] 9786065359659 [PDF]

Zitiervorschau

Brumărel CIUTAN

Adrian BALAS

PSIHOLOGIE Ghid de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat Ediţia a li-a

Editura Nomina

Autorii: Brumărel Ciutan profesor titular - discipline socio-umane, grad didactic I, Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu" Bistriţa Adrian Balaş profesor titular - discipline socio-umane, grad didactic I, Colegiul Naţional „Petru Rareş" Beclean, judeţul Bistriţa-Năsăud

Editor: Alexandru Creangă Foto copertă:© Designer491 I Dreamstime.com Pentru comenzi prin poştă:

0757.020.442 0348.439.417

Reprezentant zonal

Zona (judeţe)

0741 488 918 0748 111 247

Arad, Timiş, Dolj, Hunedoara, Alba, Caraş-Severin, Gorj, Mehedinţi, Covasna, Harghita, Argeş, Vâlcea, Olt, Giurgiu, Teleorman, Sibiu, Braşov, Bihor, Sălaj, Cluj, Mureş, Satu Mare, Maramureş şi Bistriţa Năsăud

0746 200 413

Buzău, Bacău, Neamţ, Suceava, Vrancea, Vaslui, laşi şi Botoşani

0744 429 512

Dâmboviţa, Prahova, Călăraşi, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Brăila şi Galaţi

0755 107 291

Bucureşti şi Ilfov

Punct de lucru: Loc. Bradu, DN 65B, nr. 31, jud. Argeş Tel. I Fax: 0348.439.417 e-mail: [email protected]

www.edituranomina.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a României CIUTAN, BRUMĂREL Psihologie: ghid de pregătire intensivă pentru examenul de bacalaureat/

Brumărel Ciutan, Adrian Balaş. - Ed. a 2-a. - Piteşti: Nomina, 2024 ISBN 978-606-535-965-9 I. Balaş, Adrian 159.9

Copyright© Editura Nomina 2023, 2024 Toate drepturile aparţin Editurii Nomina Reproducerea totală sau parţială fără acordul editorului intră sub incidenţa legii 8/1996.

Cuprins

CUVÂNT ÎNAINTE ......................................... 5 Programa de examen pentru disciplina psihologie bacalaureat 2024 .... 7 Modelul de subiect şi barem pentru bacalaureat 2024 (publicat de către Ministerul Educaţiei şi C.N.P.E.E.) ................ 8 Recomandări cu privire la modalitatea de abordare a itemilor din subiectul de examen (III) .................................. 13 Schiţa informaţiei pentru examen .............................. 17 Variante de teste ............ • ........................ : ...... 23 Bareme de evaluare şi notare ................................. 112 Bibliografie . . ............................................ 143

1n memoria bunicului meu Pantelimon şi în semn de preţuire şi recunoştinţă pentru bunica mea Anica! (Adrian Balaş)

CUVÂNT ÎNAINTE Stimaţi colegi şi dragi elevi, Vă propunem o lucrare care, sperăm, să vă fie de folos atât în pregătirea examenului de bacalaureat, cât şi în pregătirea lecţiilor curente la clasă, respectiv a testelor de evaluare. Ideea acestei cărţi a apărut din dorinţa de a veni în sprijinul elevilor de clasa a XII-a care optează pentru psihologie la examenul de Bac. Lucrarea de faţă poate fi, şi ne dorim acest lucru, un „ghid" pentru colegii profesori care predau această disciplină la clasa a X-a şi pregătesc elevii pentru examen. În acelaşi timp, ea poate constitui o lectură fundamentală şi pentru viitorii studenţi de la Facultăţile de Psihologie (sau la alte facultăţi unde se studiază psihologia), lectură ce le oferă conceptele de bază ale psihologiei. Nu în ultimul rând, această carte poate reprezenta şi o bază de plecare în pregătirea concursului de titularizare în învăţământ, respectiv a examenelor de definitivat şi grade didactice, bineînţeles completată cu alte lecturi conform programelor şi bibliografiei specifice acestor examene. Lucrarea se structurează pe trei părţi: I. recomandări cu privire la modalitatea de abordare a itemilor din subiectul de examen III + schiţa informaţiei pentru examen; II. variante de teste (conform modelului publicat de M.Ed.); III. baremele de evaluare. Beneficiile acestei cărţi ar fi următoarele: • conţine programa oficială de examen pentru Bacalaureat 2024, realizată de către Ministerul Educaţiei; • cuprinde modelul de subiect şi barem pentru examenul de bacalaureat 2024 publicat de către Minister pe internet la data de 1 noiembrie 2023; • conţine recomandări cu privire la modalitatea de abordare a itemilor din subiectul de examen III; • oferă schiţa informaţiei pentru examen; • propune spre rezolvare 30 de variante de teste în conformitate cu programa de examen, respectiv cu modelul de subiect şi barem pentru Bacalaureat 2024; • după variantele de teste, există şi bareme de evaluare, astfel încât elevii să-şi poată aprecia singuri nivelul la care au ajuns în ceea ce priveşte pregătirea examenului.

Vă dorim mult succes tuturor! Autorii

5

PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU DISCIPLINA PSIHOLOGIE BACALAUREAT 2024 1 L STATUTUL DISCIPLINEI În cadrul examenului de Bacalaureat 2024, Psihologia are statutul de disciplină opţională fiind susţinută la proba E. d), în funcţie de filieră, profil şi specializare.

IL COMPETENTE DE EVALUAT • Utilizarea adecvată a conceptelor specifice psihologiei • Analizarea şi exemplificarea proceselor psihice, a componentelor personalităţii, precum şi a corelaţiilor dintre ele • Explicarea specificului şi a rolului/importanţei diferitelor categorii de procese psihice ş1 componente ale personalităţii pornind de la elemente date (situaţii de viaţă, texte, concepte) • Argumentarea unui punct de vedere personal referitor la o anumită problematică psihologică

IIL CONTINUTURI 1. Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii

■ Procese cognitive senzoriale: caracterizare generală ■ Procese cognitive superioare: gândirea; memoria; imaginaţia ■ Activităţi şi procese reglatorii: limbajul, motivaţia; voinţa; afectivitatea; atenţia 2. Structura şi dezvoltarea personalităţii Caracterizarea generală a personalităţii Temperamentul Aptitudinile; inteligenţa, ca aptitudine generală ■ Caracterul Creativitatea

■ ■ ■ ■

NOTĂ: Programa de examen este realizată în conformitate cu prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2024 se elaborează în baza prezentei programe şi nu vizează conţinutul unui manual anume. Sursa: http://subiecte.edu.ro/2024/bacalaureat/legislatie/. Programa pentru disciplina Psihologie, valabilă în sesiunile anului 2024, este cea aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4.800/2010 privind aprobarea listei disciplinelor şi a programelor pentru examenul de bacalaureat - 2011 ( conform Ordinului ministrului educaţiei, nr. 6.156. din 31 august 2023 privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de bacalaureat - 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 801/5.IX.2023 - sursa: http://subiecte.edu.ro/2024/ bacalaureat/legislatie/OME _BAC.pdf). 1

7

MODELUL DE SUBIECT SI BAREM publicat în 1 noiembrie 2023 pe site-ul www.subiecte.edu.ro de către Ministerul Educaţiei (M.Ed.) şi Centrul Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie (C.N.P.E.E.) 1 Examenul naţional de bacalaureat 2024 Proba E. d) Psihologie

MODEL Profilul umanist din filiera teoretică, profilul servicii din filiera tehnologică şi toate profilurile şi specializările din filiera vocaţională, cu excepţia profilului militar • Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore. SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Senzaţia de rece pe care o are un copil atunci când atinge un cub de gheaţă este: a. o senzaţie tactilă c. o senzaţie organică b. o senzaţie termică d. o percepţie proprioceptivă. 2. Omului îi este asigurată conştiinţa unităţii şi integralităţii obiectului de următorul proces psihic cognitiv senzorial: a. limbajul c. percepţia b. senzaţia d. temperamentul. 3. Imaginea mintală formată în urma rostogolirii unei bile, la câteva zile după ce a fost percepută, este considerată: a. senzaţie c. reprezentare b. percepţie d. imaginaţie. 4. Un copil care învaţă pentru a-şi bucura părinţii şi a le obţine aprobarea este motivat: a. afectiv c. cognitiv d. caracterial. b. negativ 1

8

Sursa: http://subiecte.edu.ro/2024/bacalaureat/modeledesubiecte/probescrise/

5. Curiozitatea de care dă dovadă un elev atunci când caută la bibliotecă mai multe informaţii des­ pre tema studiată la psihologie este: a. motivaţie morală c. motivaţie estetică b. motivaţie socială d. motivaţie cognitivă. 6. Atunci când citim o carte şi auzim un zgomot brusc şi neaşteptat, ne orientăm în mod reflex către sursa zgomotului datorită atenţiei: a. interne c. involuntare b. voluntare d. postvoluntare. 7. Prin cristalizare şi sedimentare, calităţile voinţei, confirmate în activitate şi încurajate de mediul social, vor deveni: a. aptitudini complexe c. trăsături ale inteligenţei b. trăsături de caracter d. tipuri temperamentale. 8. Imaginile rezultate din reprezentare sunt: a. reproduceri fidele ale percepţiilor b. unitare şi schematice

c. primare şi schematice d. unitare şi bogate în conţinut.

9. Proiecţiile individului în sisteme de imagini şi idei care îi ghidează existenţa sunt: a. idealurile c. trebuinţele b. interesele d. convingerile. 1 O. Bucuria pe care o resimte un tânăr atunci când îşi vede numele pe lista candidaţilor admişi la facultatea dorită este: a. un ton afectiv c. un sentiment b. o emoţie d. o dispoziţie afectivă. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Gândirea prelucrează informaţiile din realitate, iar procesarea informaţiilor este mijlocită, mediată şi nu directă. În procesarea ascendentă, mijlocul cel mai des folosit pentru a prelucra experienţele, imaginile, conceptele este limbajul natural, cotidian. În procesarea descendentă, dirijată de reguli, norme, legi caracterul mijlocit al gândirii este asigurat prin informaţii ştiinţifice, iar limbajul utilizat este unul riguros al definiţiilor, al legilor, cu formulări precise, clare.

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează pr.ocesele/ fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific 8 puncte psihologiei. 9

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, analogia ca mecanism al înţelegerii. 4 puncte e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la rolul limbajului pentru gândire şi conştiinţă. 6 puncte SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: ,,Ove are 59 de ani şi este întruchiparea perfectă a bătrânului morocănos, tipicar şi plin de principii, care se află într-un continuu război cu lumea (... ). A împânzit cartierul cu avertizări şi interdicţii şi are grijă ca acestea să fie respectate. În fiecare dimineaţă pleacă în inspecţie pentru a se asigura că nu s-a dat vreo spargere, că deşeurile sunt sortate corect, că nicio bicicletă n-a fost lăsată în locuri nepermise. Se ia la harţă cu toţi cei care încalcă regulile, vecinii nu prea îl înghit. Ove este o persoană inflexibilă, care crede în ordine, în rutină, în cumpătare şi în lucrurile care rămân neschimbate. Se pricepe să repare şi să construiască, îi plac numerele şi casele, este fidel unei singure mărci de automobil: Saab. Vorbeşte puţin, dar face multe, pentru că „bărbaţii sunt ceea ce fac, nu ceea ce spun" (... ). Îşi plăteşte facturile la timp şi nu a avut vreodată concediu medical. Este încăpăţânat şi suspicios, convins că toată lumea vrea să-l înşele, că societatea s-a umplut de idioţi care nu sunt în stare nici să schimbe un bec (... ). Ove se simte din ce în ce mai inutil într-o societate de incompetenţi şi leneşi. El nu îşi mai găseşte un loc şi un rost într-o lume în care totul devine computerizat şi nimeni nu mai face lucruri care durează ( ... ), în care oamenii nu mai vor să muncească şi să-şi asume responsabilităţi. O lume a bărbaţilor cu bărbi elaborate şi pantaloni prea strâmţi, care-şi schimbă regulat serviciul, nevasta şi maşina, o lume în care loialitatea şi calitatea nu mai valorează nici cât negru sub unghie (... ). Dacă l-ai cunoaşte pe Ove în realitate, fără a şti prea multe despre trecutul lui, probabil că l-ai considera un om antipatic, de care e mai bine să te fereşti, dacă nu vrei să intri într-o dispută interminabilă cu el. Însă, dincolo de faţada dură şi morocănoasă, Ove este un om cumpătat, integru, muncitor, curajos şi principial, cum rar mai găseşti în zilele noastre (... ). După o copilărie deloc uşoară şi câteva evenimente care l-au făcut să-şi piardă încrederea în oameni, Ove s-a închis într-o carapace de ursuzenie şi ţâfnă, care se topeşte doar în preajma soţiei sale, Sonja. Cei doi sunt tot atât de diferiţi ca noaptea de zi, şi nimeni nu înţelege de ce Sonja, o femeie luminoasă, care răspândeşte în jur căldură şi optimism, a ales să-şi petreacă viaţa alături de Ove. Ea este poate singura persoană care îl înţelege şi îi apreciază calităţile, care ştie să-i scoată la lumină latura caldă şi îngăduitoare, singura care vede piatra preţioasă ascunsă adânc în bulgărele de gheaţă. Sonja este culoarea din lumea în alb şi negru a lui Ove (... ). Merită din plin să citiţi „Un bărbat pe nume Ove" de Fredrik Backman, nu doar pentru complexitatea protagonistului, ci şi pentru importanţa unor subiecte abordate: pierderea unui om drag şi, odată cu el, a sensului vieţii; toleranţa faţă de minorităţi şi de persoanele cu altă orientare sexuală; importanţa principiilor, a caracterului, a căutării dreptăţii; adaptarea la o nouă vârstă şi la o lume în continuă schimbare". (http ://lecturile-emei.blogspot.com/2017106/un-barbat-pe-nume-ove-fredrik-backman.html) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Ove. Precizaţi, din text, 6 puncte două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat.

2. Consideraţi că Ove este o persoană principială? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează faptul că Ove se simte din ce în ce mai inutil într-o societate de incompetenţi şi leneşi. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Ove, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 8 puncte 6 puncte 5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia inteligenţa este o aptitudine generală.

BAREM DE EVALUARE Sf DE NOTARE • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracţiuni de punct. • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punc­ tajului total acordat pentru lucrare. SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1-b, 2-c, 3-c, 4-a, 5-d, 6-c, 7-b, 8-b, 9-a, 10-b SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte

(30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ 3 x 2p = 6 puncte fenomenele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p./ explicare superficială, neconvingătoare 2p; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină±¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. 4 puncte e) Formularea punctului de vedere personal referitor la rolul limbajului pentru gândire şi conştiinţă; 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p./ argumentare 4 puncte neconvingătoare, superficială 2p. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1. Menţionarea tipului temperamental al lui Ove, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit);

2 puncte

Câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspunsul dat. 2 x 2p = 4 puncte 11

2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text (de exemplu, Ove este o 1 punct persoană principială); 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afirmaţia: Ove se simte din ce în ce mai inutil într-o societate de incompetenţi şi leneşi. 2 x 3p = 6 puncte 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte 1 punct 1 punct

4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Ove; câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină± 1 rând). 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p./argumentare neconvingătoare, superficială 2p; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie).

2 puncte

12

RECOMANDĂRI CU PRIVIRE LA MODALITATEA DE ABORDARE A ITEMILOR DIN SUBIECTUL DE EXAMEN NOTĂ: subiectul de mai jos este extras din modelul de probă scrisă propusă pentru bacalaureat 2018 de către minister (www.subiecte2018.edu.ro). Cerinţele sunt foarte asemănătoare cu cele din modelul de subiect pentru bacalaureat 2024 ( diferă puţin şi punctajul alocat fiecărei cerinţe). SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: Vesel, inventiv şi optimist din fire, adolescentul se lăsa uşor învăluit de tristeţe. De fapt, a existat dintotdeauna în Nichita Stănescu un contrast ascuns care-i făcea geniul verbal atât de imprevizibil şi fascinant (..), punându-i întreaga fiinţă sub pecetea râsu-plânsului, o contradicţie intimă care cu vremea îl va însingura de sine şi-l va cufunda într.;.o suferinţă fără leac. Pătrunzătoare, lucide, privirile îi sclipesc uneori de maliţie bonomă, alteori sunt umbrite de gravitatea unei secrete nostalgii. (..) Blândeţea şi generozitatea îi luminează dinlăuntru figura spiritualizată, modelată de farmecul inteligenţei. (.. .) Deşi iubeşte cu patimă cărţile şi este fascinat de mirajul poeziei, nu întrevede încă posibilitatea unei profesii literare şi îl aflăm înscris, conform dorinţei familiei, la secţia reală a liceului. De fapt, cristalizarea conştiinţei de sine a fost lentă la Nichita Stănescu, poetul - în fond un autodidact de un tip aparte-maturizându-se greu, vârstele şi etapele creaţiei, urcate după o îndelungă gestaţie internă, necorespunzând vârstei biologice aparente. Elevul, mereu remarcat de profesorul său de istorie N.l. Simache, învaţă în continuare inegal, dar nu fără strălucire, rezolvă probleme de matematică în gazeta liceului unde publică şi caricaturi semnate H, aşa cum mai târziu îşi va semna desenele N. (. ..) (Alexandru Condeescu, Fişă pentru o viaţă a poetului, în Album Memorial Nichita Stănescu) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: A. Consideraţi că Nichita Stănescu era o persoană contradictorie? Precizaţi, prin apel la text, două motive prin care să susţineţi răspunsul dat. 8 puncte Barem: A. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text (de exemplu, Nichita Stănescu 2 puncte era o persoană contradictorie.); câte 3 puncte pentru precizarea, prin apel la text, a oricăror două motive prin care se susţine 2 x 3 p = 6 puncte răspunsul dat.

13

Model de rezolvare:

Nichita Stănescu era o persoană contradictorie. În primul rând, textul precizează că adolescentul Nichita Stănescu era „vesel, inventiv şi optimist din fire", în acelaşi timp, ,,se lăsa uşor învăluit de tristeţe". În al doilea rând, găsim că N. Stănescu „iubeşte cu patimă cărţile şi este fascinat de mirajul poeziei", dar cu toate acestea, din dorinţa familiei sale, se înscrie la „secţia reală a liceului". Aceste două perechi de contradicţii ne arată cel puţin două aspecte importante ale personalităţii poetului şi anume: un temperament/o fire cu două laturi contradictorii, respectiv o ruptură între aptitudinile lui şi traseul şcolar pe care îl urmează. B. Textul precizează faptul că procesul de cristalizare a conştiinţei de sine a fost lent la Nichita 6 puncte Stănescu. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin acest fapt. Barem: B. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin faptul 2 x 3 p = 6 puncte că procesul cristalizării conştiinţei de sine a fost lent la Nichita Stănescu. Model de rezolvare:

Dezvoltarea personalităţii presupune formarea conştiinţei de sine a omului; acest gen de conştiinţă fiind precedată de conştiinţa propriului corp. Conştiinţa de sine depăşeşte însă imaginea propriului corp şi presupune înţelegerea propriului eu, a propriei identităţi (,,Cine sunt eu?", ,,Ce vreau?"), respectiv acţiunea intenţionată şi responsabilă. În text există cel puţin două motive care susţin faptul că procesul cristalizării conştiinţei de sine a fost lent la Nichita Stănescu: primul ar fi conţinut în enunţul „maturizându-se greu, vârstele şi etapele creaţiei, urcate după o îndelungă gestaţie internă, necorespunzând vârstei biologice aparente", iar al doilea în sintagma „învaţă în continuare inegal". C. Prezentaţi, în aproximativ jumătate de pagină, caracterul lui Nichita Stănescu, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 10 puncte

Barem: C. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Nichita Stănescu; câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; încadrarea în limita de spaţiu precizată.

2 puncte 2 x 2 p = 4 puncte

2 puncte 2 puncte

Observaţie: Pentru rezolvarea acestui subpunct, vă recomandăm următorul plan/următoarea structură: • precizarea structurii personalităţii şi a rolului pe care îl are caracterul în structura acesteia; • definirea ,caracterului; • prezentarea teoriei lui G.W. Allport cu privire la caracter;

14

• precizarea unei trăsături cardinale a caracterului personajului din text (trăsătura poate fi luată aşa cum este ea în text, dacă este precizată explicit sau poate fi formulată de către elev ca urmare a citirii integrale şi a înţelegerii textului); această trăsătură va fi justificată, obligatoriu, prin citate ( cuvinte/ sintagme/propoziţii) din text; • precizarea a două trăsături principale/centrale ale personajului din text (trăsăturile pot fi luate aşa cum sunt ele în text, dacă sunt precizate explicit sau pot fi formulate de elev ca urmare a citirii inte­ grale şi a înţelegerii textului); aceste trăsături vor fi justificate, obligatoriu, prin citate (cuvinte/ sin­ tagme/propoziţii) din text; • formularea unei concluzii generale despre caracterul personajului din text. Model de rezolvare:

Din punct de vedere psihologic, personalitatea este privită ca un sistem format, după majoritatea autorilor, din trei componente sau laturi principale şi anume: temperamentul, aptitudinile şi caracterul; alţi autori adăugând şi creativitatea. Temperamentul reprezintă latura dinamico-energetică iar aptitudinile latura instrumental - practică/ operaţională. Spre deosebire de primele două, caracterul este latura relaţional-valorică sau morală a personalităţii ce exprimă valorile şi principiile după care se conduce o persoană în relaţia cu ceilalţi, cu activitatea desfăşurată şi cu sine însuşi, toate acestea fiind concretizate în atitudini şi trăsături de caracter. Atitudinile sunt modalităţi de raportare faţă de ceva sau cineva, fiind variabile, în schimb trăsăturile de caracter sunt atitudini constante şi durabile în conduita/comportamentul cuiva. Caracterul include, pe lângă atitudini, şi calităţi ale voinţei, cum ar fi: autocontrolul/stăpânirea de sine, fermitatea, perseverenţa, curajul, eroismul etc. Conform teoriei lui G.W. Allport, trăsăturile de caracter se împart în trei categorii: cardinale, una­ două trăsături care le controlează şi le domină pe toate celelalte; principale/centrale: 1 0- 1 5 trăsături ce sunt evidente, acestea controlând un număr destul de mare de situaţii comune, obişnuite; secundare: sute şi mii de trăsături slab exprimate şi pe care, de multe ori, persoana nu recunoaşte că le are. Trebuie precizat că doar trăsăturile cardinale şi principale definesc caracterul unui om. În ceea ce priveşte caracterul lui N. Stănescu, văzut de autor la vârsta adolescenţei, o trăsătură cardinală a acestuia, care nu este precizată explicit în text, dar care reiese destul de clar ar fi bunătatea; argumente din text: am putea preciza faptul că „blândeţea şi generozitatea îi luminează dinlăuntru figura spiri­ tualizată" şi privirile lui erau „pătrunzătoare, lucide", fapt ce ne indică o profunzime a gândirii şi, în acelaşi timp, o sinceritate în raport cu ceilalţi. Atât blândeţea şi generozitatea, cât şi sinceritatea pot fi considerate expresii sau derivate ale bunătăţii. În text sunt precizate explicit două trăsături de caracter principale ale lui N. Stănescu: blândeţea şi generozitatea. Cu siguranţă, adolescentul avea constant aceste atitudini, nu doar sporadic, altfel autorul nu le-ar fi surprins. În concluzie, aşa cum reiese doar din textul dat, fără alte informaţii suplimentare, adolescentul N. Stănescu avea un caracter bun, muncitor, dedicat pasiunilor sale, prin urmare, un caracter dezirabil/ de dorit. Observaţie! ½ pag. A4 tehnoredactată i- ½ pag. A4 scrisă de mână. În caz că scrieţi puţin mai mare, ca să vă încadraţi în ½ pag. A4 scrisă de mână, primul paragraf/alineat îl puteţi scurta. D. Formulaţi un argument prin care să respingeţi afirmaţia potrivit căreia temperamentele pot fi 6 puncte apreciate valoric ca fiind bune sau rele, dezirabile sau indezirabile.

15

Barem: D. Formularea unui argument prin care se respinge afirmaţia dată.

6 puncte

Model de rezolvare:

Temperamentele nu pot fi apreciate valoric ca fiind bune sau rele, dezirabile sau indezirabile, deoarece temperamentul este înnăscut şi nu poate fi schimbat pe parcursul vieţii, ci doar modelat prin educaţie. De aceea, temperamentul nu poate fi supus unei evaluări sau aprecieri morale, în termeni de bun sau rău, aşa cum de pildă poate fi supus caracterul. De exemplu, este greşit să afirmăm că „temperamentul sangvinic este cel mai bun", pentru că, nu poţi evalua ceva la om ce nu depinde de el; a spune „acel om are un caracter negativ, pentru că înşeală pe oricât de mulţi oameni poate" este corect din punct de vedere psihologic.

16

SCHITA INFORMATIEI PENTRU EXAMEN � � I. Procesele psihice şi rolul lor în evoluţia personalităţii ■ Procese cognitive senzoriale: caracterizare generală - senzaţia, percepţia, reprezentarea; - imagine primară, imagine simplă, imagine separată, imagine complexă, imagine unitară, imagine bogată în conţinut, imagine secundară, imagine schematică; - calităţile senzaţiilor: modalitatea, intensitatea, durata, tonalitatea afectivă; post-efect/imagine consecutivă; - tipuri de senzaţii: exteroceptive, interoceptive, proprioceptive, vizuale, auditive, cutanate (tactile şi termice), olfactive, gustative (gusturi fundamentale), organice/interne, kinestezice/proprioceptiv­ chinestezice, de echilibru; - legile sensibilităţii/senzaţiei: proporţionalităţii inverse, pragurilor absolute (prag absolut inferior/ minim, prag absolut superior/maxim), pragurilor diferenţiale, adaptării, contrastul senzorial, semnificaţiei, sinesteziei; - formarea senzaţiei: analizator, receptor, calea aferentă, zona centrală/componenta cerebrală, calea eferentă; -fazele percepţiei: orientarea spre stimul, detecţia stimulului, discriminarea stimulului, identificarea obiectului (categorială şi individuală), interpretarea obiectului; - legile generale ale percepţiei: integralităţii - structuralităţii, selectivităţii (obiectul central şi fondul/câmpul percepţiei), constanţei perceptive, proiectivităţii/obiectualităţii, semnificaţiei; - forme complexe ale percepţiei: percepţia spaţiului, timpului, mişcării, interpersonală (intercunoaşterea); - observaţia, spiritul de observaţie; percepţii denaturate/iluzii perceptive; - tipuri de reprezentări: reproductive, anticipative, vizuale, auditive, gustative, motorii, individuale, generale, cu grad moderat de abstractizare, cu grad înalt de abstractizare, primare, conceptuale, formale. - proprietăţile reprezentărilor: figurativitatea, operativitatea, panoramizarea, integrarea, autono­ mia, caracterul social. ■ Procese cognitive superioare: gândirea: memoria: imaginatia Gândirea - trăsături principale ale gândirii: flexibilitatea, fluiditatea/cursivitatea, originalitatea, elaborarea; - noţiunea/conceptul, judecata, raţionamentul; - tipuri de noţiuni: empirice/preconcepte, �tiinţifice, concrete, abstracte; - operaţii fundamentale ale gândirii: analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea, generalizarea, concretizarea/individualizarea; - operaţii instrumentale ale gândirii: algoritmica, euristica (reprezentativităţii, disponibilităţii);

17

-funcţia esenţială a gândirii/formafundamentală de manifestare a gândirii: înţelegerea (spontană, treptată, discursivă); - problema; elementele problemei: starea iniţială/punctul de plecare, scopul problemei/starea finală, acţiunile/operaţiile care conduc de la starea iniţială la cea finală; - tipuri de probleme: bine definite/precizate, slab definite/precizate; de rearanjare a elementelor, de structurare a elementelor, de transformare; - model rezolutiv/de rezolvare a problemelor; etape (diferă de la un autor la altul - prezentăm 2 variante posibile): varianta 1 - reformularea/simplificarea problemei, avansarea ipotezelor (cu privire la modul de rezolvare .- strategii algoritmice/euristice; strategie euristică .- ,,metoda încercare - eroare"), testarea ipotezelor, verificarea, reluarea demersului rezolutiv ( dacă nu ajungem la rezultatele aşteptate); varianta 2 - punerea problemei, formularea şi testarea ipotezelor, constituirea modelului rezolutiv, execuţia (aplicarea modelului rezolutiv), verificarea (etapă necesară mai ales în cazul problemelor complexe). Observaţie: pot fi şi alte variante posibile. - tipuri de gândire: analitic, sintetic, intuitiv - concret, abstract - formal, divergent, convergent. Memoria - trăsăturile esenţiale ale memoriei: activă, selectivă, inteligibilă, situaţională/contextuală, mijlocită, organizată logic şi sistemic; - fazele/etapele memoriei: memorarea/ întipărirea/ fixarea/ engramarea, păstrarea/ stocarea / con­ servarea, reactualizarea/reamintirea/recuperarea (formele reactualizării: recunoaşterea, reproducerea); - formele memoriei/memorării: voluntară, involuntară; mecanică, logică; senzorială/de foarte scurtă durată, de scurtă durată/de lucru/operaţională, de lungă durată (episodică, semantică); perceptivă (vizuală, auditivă etc.), verbală, procedurală, afectivă; - calităţile memoriei: volumul, mobilitatea, rapiditatea fixării, trăinicia păstrării, fidelitatea reactualizării, promptitudinea reactualizării; - optimizarea memoriei (factori subiectivi, factori obiectivi) şi procedee mnemotehnice; - uitarea; teorii ale uitării: uitarea motivată, ştergerea urmelor, interferenţa (retroactivă, proactivă); - formele uitării normale: uitarea totală, uitarea parţială, uitarea situaţională (lapsusul/uitarea momentană, blocaje temporare); - amnezia; - repetiţia (principala formă de combatere a uitării), supraînvăţare, subînvăţare, repetiţia eşalonată, repetiţia comasată; metoda repetării globale, metoda repetării secvenţiale. Imaginaţia - însuşirile imaginaţiei şi ale creativităţii: fluiditatea, plasticitatea, originalitatea; - procedee imaginative/procedee ale imaginaţiei: aglutinarea, amplificarea şi diminuarea, multiplicarea şi omisiunea, adaptarea, tipizarea, analogia, empatia; - formele imaginaţiei: involuntară (visul din timpul somnului/visul nocturn, reveria/visul diurn/ ,,visul cu ochii deschişi" = forme imaginative pasive), voluntară (imaginaţia reproductivă/reconsti­ tutivă, imaginaţia creatoare, visul de perspectivă = forme imaginative active). ■ Activităţi şi procese reglatorii: limbajul, motivatia; vointa; afectivitatea; atenţia Limbajul - comunicarea, componentele schemei comunicării: emiţător, receptor/destinatar, canal de comuni­ care, semnal, mesaj, cod, feed-back; 18

- caracteristicile comunicării: promptitudine, fidelitate, completitudine; - laturile informaţiei: cantitativă (statistico-matematică), semantică (de conţinut), pragmatică (utilitară); - limba - ca suport şi instrument al comunicării; - componentele mecanismelor vorbirii: energetice, fonatoare, de rezonanţă; - verigile funcţionale ale limbajului: de recepţie, de execuţie, conexiunii inverse; - funcţiile limbajului: de comunicare, de cunoaştere/cognitivă, simbolică - de reprezentare, expresivă/ afectivă, persuasivă/de convingere, de reglare/de determinare, ludică/de joc, dialectică/de formulare şi rezolvare a contradicţiilor sau a conflictelor, cathartică/de detensionare nervoasă; - formele limbajului: extern (oral, scris), intern; - formele limbajului oral: monolog şi dialog (în cazul dialogului: limbaj situativ şi limbaj contextual). Motivaţia - principalele funcţii ale motivaţiei: de selectare, activare şi de semnalizare; de orientare/ direcţionare a acţiunii; de susţinere/potenţare (energizantă) a acţiunii; - sistemul motivaţional: stări motivaţionale simple (pulsiuni, tendinţe, impulsuri etc.), trebuinţe/ nevoi (primare, înnăscute şi secundare, dobândite; ,,piramida trebuinţelor" - A. Maslow), interese (personale şi generale, pozitive şi negative; după domeniul de activitate), aspiraţii, idealuri, convingeri (idei - forţă, idei - valoare), concepţia despre lume şi viaţă, motivele (individuale şi generale, pozitive şi negative, minore şi majore, intrinseci şi extrinseci, altruiste şi egoiste etc.); -formele motivaţiei: pozitivă sau negativă, intrinsecă sau extrinsecă, cognitivă (curiozitatea pentru nou) sau afectivă; - optimum motivaţional; submotivare, supramotivare; nivel de aspiraţie, nivel de expectanţă. Voinţa - activitatea (umană); structura activităţii: motiv, scop, mijloc; bloc de comandă intern, bloc extern de execuţie; - formele activităţii: predominant spirituală (intelectuală), predominant materială (fizică); principală/ de bază, secundară/subordonată; jocul, învăţarea şcolară, munca (intelectuală sau fizică, reproductiv-executivă sau novator - creatoare); în totalitate conştientă (voinţa) sau cu componente automatizate (deprinderile); - etapele voinţei/actului voluntar: articularea motivaţională, prefigurarea intenţiei sau impulsul; analiza şi lupta motivelor; deliberarea; luarea hotărârii/deciziei; elaborarea unui plan de acţiune; execuţia (aplicarea/îndeplinirea planului); evaluarea şi verificarea rezultatelor parţiale, în vederea ajungerii la un rezultat final; - calităţile voinţei: perseverenţa (opusul ei/defectul de voinţă: încăpăţânarea), fermitatea şi tăria/ puterea voinţei (opusul ei/defectul de voinţă: slăbiciunea voinţei), independenţa şi iniţiativa (opusul ei/defectul de voinţă: sugestibilitatea şi falsa independenţă a voinţei - negativism pasiv sau activ), autocontrolul, promptitudinea deciziei (opusul ei/defectul de voinţă: nehotărârea/indecizia/tergiver­ sarea/pripirea). Afectivitatea - însuşirile proceselor afective: au valoare motivaţională; sunt subiective; se manifestă cu o anumită forţă/ intensitate (există şi un optimum afectiv) şi au o anumită durată; polaritatea; mobilitatea; 19

ambivalenţa; expresivitatea (manifestată prin: mimică, pantomimică, modificări de natură organică, schimbarea vocii); - clasificarea proceselor afective (tipuri de procese/trăiri/stări afective): primare (tonul emoţional, trăiri de natură organică, afecte/emoţii-şoc); complexe (emoţii situaţionale curente, emoţii integrate/ emoţii superioare, dispoziţii afective); superioare (sentimente: intelectuale, morale, estetice; pasiuni: pozitive/nobile/constructive sau negative/pasiuni oarbe/patimi/vicii); -fazele sentimentelor: cristalizare, maturizare, decristalizare/dezorganizare; - maturitate/imaturitate afectivă; stabilitate/instabilitate afectivă; emotivitate. Atenţia - etapele atenţiei: orientarea neselectivă - aşteptare, atitudine pregătitoare, atenţie focalizată; -formele atenţiei: involuntară (stimuli externi, interni), voluntară (contemplaţie, preocupare, aşteptare, încordare; senzorială, intelectuală), postvoluntară (deprinderea de a fi atent); externă, internă. - însuşirile atenţiei: volumul, concentrarea (opusul: distragerea atenţiei), stabilitatea (opusul: instabilitatea atenţiei), mobilitatea/flexibilitatea/comutativitatea (opusul: rigiditatea atenţiei), distri­ butivitatea.

2. Structura şi dezvoltarea personalităţii ■ Caracterizarea generală a personalităţii - personalitatea (ca sistem) - structură (laturi/componente); sistemul psihic uman (S.P.U.); - personalitatea are un caracter: integrator, stabil, sistemic, adaptativ, definitoriu; - individ, individualitate, persoană, personalitate; - conştiinţa de sine. ■ Temperamentul (latura/componenta dinamico - energetică a personalităţii) - temperamentul = ,,firea" omului; temperamentul = înnăscut ⇒ nu poate fi evaluat d.p.d.v. moral; altfel spus, este neutru d.p.d.v. valoric (nu se poate spune „temperament bun/dezirabil" sau „tempe­ rament rău/indezirabil"); - temperament - aptitudini - caracter ⇒ temperamentul nu determină aptitudinile sau caracterul unei persoane; - cunoaşterea temperamentului = importantă în orientarea vocaţională/în carieră; - teorii şi tipologii temperamentale: 1) Hipocrat (medic antic grec) : sangvinic, coleric, flegmatic, melancolic = temperamentele clasice; 2) LP. Pavlov: puternic, echilibrat, mobil = sangvinic; puternic, neechilibrat, excitabil = coleric; puternic, echilibrat, lent = flegmatic; slab = melancolic; 3) C. G. Jung: tipul extravertit (firile deschise: sarigvinic şi coleric) şi tipul introvertit (firile închise: flegmatic şi melancolic); 4) H. Eysenck: extraversiune/introversiune (C.G. Jung) + stabilitate/instabilitate emoţională ⇒ extravertul stabil = sangvinic, extravertul instabil = coleric, introvertul stabil = flegmatic, introvertul instabil = melancolic; 5) G. Heymans şi E.D. Wiersma: emotivitatea + activismul + ecoul (ecoul = ,,urma" superficială/profundă pe care evenimentele vieţii o lasă asupra noastră ⇒ persoane caracterizate de primaritate/secundaritate) ⇒ pasionaţii, colericii, sentimentalii, nervoşii, flegmaticii, sangvinicii, apaticii, amorfii;

20

- portret temperamental. ■ Aptitudinile: inteligenta, ca aptitudine generală - aptitudinile = latura/componenta instrumental - practică/operaţională a personalităţii; - aptitudine =I= capacitate/competenţă =I= talent =I= geniu; - teorii ale aptitudinilor: ereditaristă (aptitudinile = înnăscute), ambientalistă (mediul şi educaţia = determinante în formarea aptitudinilor), dublei determinări (teoria cea mai acceptată azi: fiecare om are un potenţial biologic înnăscut, care, pentru a fi valorificat, are nevoie de un mediu potrivit şi o educaţie adecvată); - clasificarea aptitudinilor: simple (auz muzical, simţ gustativ dezvoltat, concentrarea atenţiei, fidelitatea memoriei etc.), complexe (speciale: tehnice, muzicale, sportive, plastice etc.; generale: inteligenţa, spiritul de observaţie, capacitatea de învăţare, anumite calităţi ale memoriei etc.); - inteligenţa -+ gândire (inteligenţa presupune organizarea superioară a mai multor procese psihice); - C. Spearman: inteligenţa presupune existenţa unui factor G (general), care participă la realizarea tuturor activităţilor + mai mulţi factori S (specifici); - L. Thurstone -+ factorul G se poate împărţi în mai multe „abilităţi primare": comprehensiunea verbală, fluenţa verbală, factorul numeric, factorul spaţial, factorul memorie, factorul percepţie, factorul raţionament; - teorii ale inteligenţei: 1) teoria genetică (J. Piaget): inteligenţa = adaptare între om şi realitatea înconjurătoare; adaptarea = echilibru între asimilare şi acomodare; stadiile dezvoltării inteligenţei: inteligenţa senzorio- motorie (O - 2 ani), stadiul preoperaţional (2- 7 ani), stadiul operaţiilor concrete (7- 11 ani), stadiul operaţiilor formale/propoziţional (11-17 ani); 2) teoriapsihometrică (C. Spearman şi L. Thurstone): psihometria = elaborarea de probe/teste prin care să se poată măsura obiectiv calităţile psihologice, în cazul nostru inteligenţa; 3) teoria inteligenţelor multiple (Howard Gardner, 1983) există 8 tipuri de inteligenţă: lingvistică/verbală, logico-matematică, muzicală/muzical-ritmică, spaţială/vizual - spaţială, naturalistă, kinestezică, intrapersonală, interpersonală (intrapersonală + interpersonală = emoţională- EQ); - Măsurarea inteligenţei: primul test de inteligenţă ( 1905)- elaborat de Alfred Binet şi Theophile Simon; în 19 15, L.M. Terman, a îmbunătăţit testul Binet - Simon şi a propus conceptul de IQ (coeficient de inteligenţă); formula IQ = VM / VC x 100 (VM = vârsta mintală, stabilită pe baza unui test de inteligenţă standard, de exemplu, testul RAVEN / matrici progresive RAVEN; VC = vârsta cronologică a persoanei); - grupe de indivizi/categorii de persoane, în funcţie de valoarea IQ-ului: idiot (O - 25), imbecil (25 - 50), debil mintal (50 - 70), intelect de limită (70 - 80), normal (80 - 100), superior ( 100 - 120), excepţional ( 120- 140), supradotat (peste 140); - portret aptitudinal. ■ Caracterul (latura/componenta relaţional - valorică a personalităţii) - caracterul = dobândit ⇒ poate fi evaluat d.p.d.v. moral/valoric (se poate spune „caracter bun/ dezirabil" sau „caracter rău/indezirabil"); - un caracter bun poate compensa anumite „lipsuri" de la nivelul temperamentului; 21

- atitudini i- trăsături de caracter ⇒ atitudinile = modalităţi de raportare variabile faţă de ceva/ cineva, trăsăturile de caracter = atitudini constante, durabile; - caracter = atitudini + calităţi ale voinţei = trăsături de caracter; - elementele din structura atitudinii: cognitive, afectiv - motivaţionale, volitive; - segmentele principale ale atitudinii: decizional, direcţional, executiv; - tipuri de atitudini: a) faţă de ceilalţi oameni (pozitive sau negative), b) faţă de sine (pozitive sau negative), c) faţă de muncă/ activitate (pozitive sau negative); - alte categorii/ clase de atitudini: faţă de familie, faţă de natură, culturale, faţă de societate în ansamblul ei etc.; - calităţi ale voinţei din structura caracterului/ trăsături voluntare de caracter: perseverenţă, fermitate, curaj, stăpânire de sine, spirit hotărât, eroism etc.; - teoria caracterială a lui G. W. Al/port - există trei tipuri de trăsături de caracter: cardinale (una­ două trăsături care le domină şi le controlează pe toate celelalte, dar şi aproape fiecare acţiune a unei persoane), principale/centrale ( 10- 15 trăsături care sunt evidente şi care controlează un număr mare de situaţii obişnuite, comune), secundare (sute şi mii de trăsături slab exprimate, mai puţin evidente, cu frecvenţă scăzută/ foarte scăzută şi care, de cele mai multe ori, sunt negate de persoana respectivă); caracterul unei persoane este definit prin trăsăturile cardinale şi cele principale; - portretul caracterial/psiho-moral -+ realizarea lui presupune precizarea unor însuşiri ale caracterului: unitatea, expresivitatea, originalitatea, bogăţia caracterului, statornicia, plasticitatea, tăria de caracter; - caracterul = sumă de principii; caracterul -+ evaluarea etică a personalităţii. ■ Creativitatea -factori care determină creativitatea: vectori (pozitivi sau negativi), operaţii şi sisteme operaţionale (generatoare de nou sau rutiniere); - factori ai activităţii creative: interni şi externi; - niveluri/stadii ale creativităţii - creaţie/creativitate: expresivă, productivă, inovativă, inventivă, emergentă; - caracteristicile persoanelor creative: IQ peste medie, gândire divergentă/flexibilă, aptitudini speciale în domeniul de creaţie, imaginaţie creatoare, motivaţie intrinsecă, caracter perseverent în muncă (,,Geniul este 1% inspiraţie şi 99% transpiraţie." - Th. Edison); - etape/faze în creaţie (G. Wallas): pregătirea/prepararea, incubaţia (gestaţia, germinaţia), ,,iluminarea", verificarea; - climat creator; creativitate şi inteligenţă. ATENŢIE! Informaţiile de mai sus reprezintă doar enumerarea celor mai importanţi termeni din cadrul materiei de examen (fără definiţiile acestora) şi, în acelaşi timp, o mică schiţă recapitulativă, însă nu reprezintă toate cunostintele necesare rezolvării subiectelor de examen! Recomandăm parcurgerea întregului conţinut informaţional din manualele şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, în baza tematicii continute în programa de examen.

22

Variante de teste Notă: fiecare test/variantă şi barem respectă cu stricteţe structura probei scrise, formatul subiectelor şi modalităţile de formulare a itemilor propuse pentru examenul de bacalaureat 2024 de către M.Ed. şi C.N.P.E.E.

Test. Varianta 1 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situa­ ţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Senzaţiile sunt imagini: a. complexe b. unitare

c. schematice

d. primare.

2. Percepţia nu este o imagine: a. separată b. primară

c. complexă

d. bogată în conţinut.

3. Dintre procesele cognitive senzoriale, poate fi modificată voluntar doar: a. senzaţia b. percepţia c. reprezentarea d. gândirea. 4. Formele logice cu care lucrează gândirea sunt: a. noţiunile, judecăţile (propoziţiile) şi raţionamentele b. senzaţiile, percepţiile şi reprezentările c. conştientul, subconştientul şi inconştientul d. sinele, eul şi supraeul. 5. Procesul psihic, numit „piatra unghiulară a vieţii psihice", este: a. gândirea b. memoria c. imaginaţia

d. limbajul.

6. Materialul necesar imaginaţiei ni-l oferă: a. raţiunea b. gândirea

d. logica.

c. memoria

23

7. Reacţia de răspuns a receptorului la mesajul emiţătorului se numeşte: c. cod a. canal de comunicare b. conexiune inversă (feed-back) d. conexiune directă. 8. Nu reprezintă o funcţie a motivaţiei funcţia: a. de selectare, activare şi de semnalizare a unor dezechilibre fiziologice sau psihologice b. de elaborare a unor produse noi pe baza informaţiei existente în memorie c. de orientare/direcţionare a acţiunii pentru satisfacerea stării de necesitate şi pentru realizarea scopului acţiunii d. de susţinere/potenţare (energizantă) a acţiunii pe durata satisfacerii trebuinţei. 9. Procesul/mecanismul psihic de autoreglare, de autoguvernare şi de dirijare a conduitei este: c. atenţia a. motivaţia b. afectivitatea d. voinţa. 10. În cadrul proceselor afective, în prim-plan se află: a. obiectul în sine, care provoacă subiectului anumite trăiri afective; b. relaţia subiect - subiect, cea subiect - obiect este irelevantă; c. valoarea/semnificaţia pe care o are subiectul pentru un altul, obiectul neavând nicio semnificaţie subiectivă; d. valoarea/semnificaţia pe care o are obiectul pentru subiect, respectiv relaţia subiect - obiect. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: O particularitate a memoriei se referă la caracterul inteligibil al procesului de reflectare a experienţei anterioare, ce pune în evidenţă strânsa legătură între procesele de întipărire, stocare şi reactualizare, pe de o parte, şi operaţiile gândirii, pe de altă parte. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, strategia euristică de rezolvare a problemelor. 4 puncte e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea conform căreia memorarea şi reproducerea sunt cu atât mai productive, cu cât se întemeiază mai mult pe înţelegerea materialului 6 puncte de învăţat.

24

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Alexandru Ioan Cuza era «un bărbat de statură mijlocie, însă arătos, cu o înfăţişare plăcută şi ademenitoare. Manierele lui erau distinse, ceea ce nu puţin îi ajuta în izbânzile sale diplomatice». Când îl atingeai, niciodată nu-ţi rămânea dator cu răspunsul. El era foarte sincer şi prieten adevărat; dar şi către cine nu-i plăcea, se arăta îndată, căci el nu ştia să se prefacă. El nu iubea pompa şi arătările exterioare şi făcea foarte puţin caz de ovaţii şi de sărbătoriri, pe care, de cele mai multe ori, le ştia că sunt de comandă. Era nelacom de bani. Cea mai bună dovadă despre aceasta este că, după cum spune Bolintineanu, el a fost unul din domnii ce au ieşit din domnie, fără să fi făcut avere mare. El însă nici nu avea nevoi prea mari; nu iubea luxul; masa şi traiul său erau cumpătate; avea însă mare plăcere pentru cai frumoşi, cu toate că nu era bun călăreţ. Într-un grad înalt era dezvoltat la el simţământul dreptăţii, fapt pe care îl recunoşteau chiar şi duşmanii săi. [ . . . ] Cuza era foarte mândru şi nu pleca uşor capul înaintea altuia. [ . . . ] Cuza era un înfocat naţionalist şi patriot, precum o dovedeşte mai întâi răsunătoarea lui demisie, apoi ţinuta sa mândră şi vrednică faţă de toate puterile, în tot timpul domniei lui, ţinta lui supremă fiind ridicarea politică a poporului său; după cum o dovedeşte şi, după ieşirea lui din domnie, refuzul său de a reintra în ţară cu ajutorul baionetelor străine, când Franţa îi făcu această propunere. [ . . . ] Cuza era un luptător aprig şi neobosit pentru egalitatea socială şi pentru răsturnarea privilegiilor, şi, în această privinţă, omul cel mai potrivit pentru perioada de dezvoltare în care intra poporul românesc." (sursa: https://istoriiregasite.wordpress.com/2012/01/24/calitatile-lui-alexandru-ioan-cuza/ cf. A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia Traiană, voi. XIIL Domnia lui Cuza Vodă (1859-1866), Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 1 931) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Alexandru Ioan Cuza. 6 puncte Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Alexandru Ioan Cuza era un om echilibrat ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv 4 puncte prin care să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează faptul că Alexandru Ioan Cuza era un înfocat naţionalist şi patriot. Menţionaţi, 6 puncte pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Alexandru Ioan Cuza, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia personalitatea este un sistem unitar.

8 puncte 6 puncte

25

Test. Varianta 2 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Senzaţiile sunt imagini primare pentru că presupun: a. acţiunea directă a analizatorilor asupra stimulilor b. acţiunea indirectă a analizatorilor asupra stimulilor c. acţiunea directă a stimulilor asupra analizatorilor d. acţiunea indirectă a stimulilor asupra analizatorilor.

2. Percepţia se constituie în baza: a. reprezentărilor b. gândirii

c. memone1

d. senzaţiilor.

3. Procesul cognitiv care se realizează în urma perceperii repetate a obiectelor este: b. senzaţia a. reprezentarea c. percepţia d. memoria.

4. În cadrul sistemului psihic uman, gândirea ocupă un rol: a. secundar b. periferic c. central

d. de subordonat.

5. Faptul că informaţia memorată suferă anumite modificări arată că memoria este: d. mijlocită. b. activă a. selectivă c. inteligibilă 6. Produsele imaginaţiei sunt cenzurate de către: a. memorie b. limbaj

c. percepţie

d. gândire.

7. Alegeţi definiţia corectă ce corespunde limbajului: a. activitatea/functia de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol în relatia cu ceilalti, , , oamem b. procesul de transmitere a informaţiilor şi stărilor sufleteşti c. suportul şi instrumentul comunicării d. un sistem de semne şi reguli logico-gramaticale, elaborat social-istoric, care serveşte ca instrument de codificare şi transmitere a informaţiei în procesul real al comunicării. 8. Foamea şi setea sunt trebuinţe: a. secundare b. dobândite

26

c. primare/înnăscute/biologice/funcţionale d. de creştere.

9. Etapa voinţei în care are loc analiza situaţiei, respectiv a consecinţelor ce decurg din alegerea uneia sau alteia dintre variante, este: a. execuţia c. elaborarea planului de acţiune b. lupta motivelor d. deliberarea. 10. Faptul că procesele afective pot determina anumite comportamente, înseamnă că acestea: a. sunt subiective c. au polaritate b. au valoare motivaţională d. sunt mobile. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Fiind un proces de elaborare a unor imagini noi, prin combinarea într-o formă originală a datelor experienţei anterioare, imaginaţia funcţionează în strânsă relaţie cu memoria care îi furnizează materialul necesar pentru construcţie. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, schematizarea ca unul dintre procedeele imaginative. 4 puncte e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la faptul că în anumite condiţii, uitarea este 6 puncte un fenomen natural, pozitiv şi relativ necesar. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: ,,Aristotel a fost fondatorul unei abordări a filosofiei care începe de la observaţie şi experienţă, înainte de gândirea abstractă. Aşa cum Platon fusese un elev al lui Socrate, tot aşa Aristotel era un elev al lui Platon. Aristotel însuşi a devenit tutorele lui Alexandru cel Mare, astfel făcând parte dintr-o succesiune intelectuală prin câteva generaţii de figuri istorice extraordinare. ( . . . ) Opiniile lui Aristotel au modelat profund învăţătura medievală. ( . . . ) Fără nici un dubiu, chiar şi cei care îl critică astăzi admit că el a fost unul din cei mai importanţi filosofi din istoria omenirii. ( . . . ) Tatăl său a murit când Aristotel încă era mic, aşa că a fost crescut de un tutore, care l-a trimis în Atena când avea aproximativ 17 ani pentru a fi educat la Academia lui Platon. Aristotel a rămas la Academie timp de aproximativ 20 de ani. ( . . . ) În 343 î.e.n., Aristotel a fost invitat de Filip al Ii-lea al Macedoniei să devină tutorele fiului său Alexandru - care urma să devină stăpânul unuia din cele mai mari imperii cucerite vreodată. Aristotel 27

a fost numit şef al Academiei Regale din Macedonia. În acel timp, el i-a dat lecţii nu numai lui Alexandru, ci şi altor doi viitori regi: Ptolemeu şi Cassander. ( . . . ) În 335 î.e.n, Aristotel s-a întors în Atena, stabilindu-şi propria şcoală acolo, cunoscută sub numele de Liceu. A organizat cursuri la şcoală în următorii doisprezece ani. ( . . . ) Aproape de sfârşitul vieţii sale, Alexandru şi Aristotel s-au înstrăinat din cauza relaţiei lui Alexandru cu Persia şi persanii. ( . . . ) În 322 î.e.n., Demophilus şi Eurymedon l-ar fi denunţat pe Aristotel pentru impietate, determinându-l să fugă la moşia familiei mamei sale din Chalcis, pe insula Evia, ocazie cu care s-a spus că a declarat: «Nu voi permite atenienilor să păcătuiască de două ori împotriva filosofiei.» - o referire la procesul şi executarea Atenei a lui Socrate. ( . . . ) Aristotel a recunoscut pe deplin geniul lui Platon şi propria sa îndatorare faţă de el, dar a respins ceva fundamental pentru filosofia lui Platon, anume ideea că există două lumi. ( . . . ) Dorinţa lui Aristotel de a şti despre lumea experienţei era o poftă de nedescris. De-a lungul vieţii sale, s-a adâncit în cercetare cu pasiune şi energie gigantică într-o gamă incredibil de largă. El a trasat şi a inspectat, pentru prima dată, multe dintre domeniile de bază ale cercetării, iar propria sa lucrare asupra acestora a fumizat denumirile folosite până în prezent printre acestea se numără: logica, fizica, ştiinţele politice, economia, psihologia, metafizica, meteorologia, retorica şi etica. Aceasta este o realizare extrem de impresionantă pentru un singur individ. ( . . . ) Pe lângă toate acestea, el a sistematizat logica, stabilind ce forme de inferenţă erau valabile şi care nu erau valabile. ( . . . ) Timp de două mii de ani, studiul logicii urma să însemne studiul logicii lui Aristotel. ( . . . ) Biologia sa a fost importantă până în secolul al XIX-iea, la fel şi logica. Filosofia sa generală, inclusiv teoria politică şi morală, precum şi estetica sa, rămân influente până în prezent. ( . . . ) Aristotel pune cel mai mare accent pe «De ce?» sau «Pentru ce?» în căutarea înţelegerii oricărui fenomen; îi batjocoreşte pe atomişti pentru că merg doar până la căutarea de explicaţii în ceea ce priveşte primele trei «cauze» şi omit cea mai importantă cauză - cauza finală. (. . .) Termeni filosofiei obişnuiţi, cum ar fi «silogism», «particular» , «universal», «premisă», «concluzie» şi altele sunt traduceri ale termenilor folosiţi de Aristotel şi sunt încă folosiţi astăzi. ( . . . ) În cele din urmă, problema pe care o are raţionamentul silogistic al lui Aristotel este consistenţa sa internă, faptul că aceasta nu garantează adevărul obiectiv al concluziilor; deşi nu a reuşit să producă un sistem logic inatacabil - ideea că argumentele deductive pot fi exprimate formal - indiferent de defectele acesteia, a deschis un drum nou. ( . . . ) Cu alte cuvinte, Aristotel nu a prezentat diferitele ştiinţe în mod axiomatic, ci într-un mod mult mai întrebător, investigator ( . . . ). Această tendinţă, de altfel, este ceea ce îl face să fie o sursă atât de excelentă pentru filosofii presocratici. Sistematizarea a fost întotdeauna idealul său şi poate unul imposibil ( . . . ). Se pare că nu a existat niciun aspect al lumii fizice despre care Aristotel n-a avut nimic de spus. ( . . . ) Aristotel a fost luat ca autoritate necontestată, chiar dacă nu a avut întotdeauna dreptate şi uneori a acceptat dovezile din auzite în mod necritic. Cu toate acestea, în colectarea, observarea şi înregistrarea atât de extinsă, a descoperit un nou teren de o valoare imensă pentru dezvoltarea viitoare a ştiinţelor biologice aproape până în zilele noastre. ( . . . ) Atât de multe dintre ideile lui Aristotel au devenit parte a culturii noastre, încât este o tragedie că nu le avem în forma lor originală, aşa cum au fost publicate iniţial. ( . . . ) Dar importanţa lor pentru civilizaţia occidentală rămâne incontestabilă." (sursa: https://podcastmeditatii.com/blog/aristotel) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Aristotel. Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte

28

2. Consideraţi că Aristotel era supus necondiţionat lui Platon ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv 4 puncte prin care să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează faptul că Aristotel nu a prezentat diferitele ştiinţe în mod axiomatic, ci într-un mod mult mai întrebător, investigator. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această 6 puncte afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Aristotel, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 5. Respingeţi afirmaţia potrivit căreia personalitatea este definitivată din primul an de viaţă. 6 puncte

Test. Varianta 3 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Primul proces cognitiv care apare în ontogeneză este: c. reprezentarea a. percepţia d. gândirea. b. senzaţia 2. Percepţia: a. este posibilă şi fără senzaţii, întrucât cele două procese psihice nu au nicio legătură unul cu celălalt; b. nu este posibilă fără senzaţii, dar nu este o simplă sumă de senzaţii; c. este o simplă sumă de senzaţii, în imaginea perceptivă apărând doar însuşiri ce aparţin părţilor; d. este un simplu mozaic de senzaţii elementare, nepresupunând nicio interpretare a acestora. 3. Sunt imagini primare doar: a. percepţia şi reprezentarea b. reprezentarea şi senzaţia

c. senzaţia şi percepţia d. gândirea şi memoria.

4. Nu reprezintă un atribut al gândirii: a. capacitatea de a rezolva probleme b. realizarea unor operaţii fundamentale şi a raţionamentelor c. înţelegerea informaţiilor d. capacitatea de a înmagazina informaţii.

29

5. Omul nu reţine şi nu-şi reactualizează toate informaţiile, ci doar ceea ce prezintă interes pentru el; prin urmare, memoria este: c. activă a. selectivă d. mijlocită. b. situaţională 6. Posibilitatea de a ne imagina într-un timp scurt un număr mare de imagini, situaţii etc., este trăsătura imaginaţiei numită: c. originalitate a. plasticitate d. elaborare. b. fluiditate 7. Principala funcţie a limbajului este cea: a. de cunoaştere b. simbolică

c. expresivă d. de comunicare.

8. Trebuinţele de comunicare, materiale şi spirituale sunt: a. primare c. secundare/dobândite. b. înnăscute d. biologice. 9. În urma analizei şi luptei motivelor are loc faza voinţei numită: c. deliberare a. luarea deciziei b. execuţia d. realizarea planului de acţiune. 10. Procesele afective, în manifestarea lor, diferă de la o persoană la alta; prin urmare, ele sunt: a. subiective b. ambivalente c. polare d. mobile. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Imaginaţia şi gândirea sunt procese care se întrepătrund, gândirea intervenind şi dirijând întreaga producţie imaginativă printr-o serie de scheme logice, judecăţi şi raţionamente.

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, operaţia de analiză, ca modalitate de operare a gândirii.

4 puncte

e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la importanţa şi utilitatea empatiei, ca 6 puncte procedeu imaginativ.

30

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Spre deosebire de alte nume mari care s-au perindat pe la Casa Albă, Barack Obama nu se trage dintr-o dinastie politică. ( . . . ) De reţinut obsesia lui Barack pentru identitate şi apartenenţă, lucru care l-a făcut să-şi caute originile fizic chiar prin călătorii de descoperire în anul 1988. Tânărul Obama avea să călătorească timp de trei săptămâni în Europa, apoi în Kenya, unde a petrecut cinci săptămâni în compania rudelor sale din partea tatălui. Întors acasă, ambiţiosul Obama s-a înscris la cursurile facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Harvard. În vacanţele de vară, Barack obişnuia să colaboreze la firme de avocatură din Chicago, un pas care i-a intermediat întâlnirea cu cea alături de care avea să cunoască succesul, Michelle Robinson, în iunie 1989. ( . . . ) În acea perioadă, tânărul avocat începea, deja, să pună pietrele de temelie ale carierei sale politice, cu alegerea sa în Senatul Statului Illinois, în anul 1996, urmată de un succes mult mai important, în 2004, când Obama a candidat cu succes din partea Partidului Democrat pentru funcţia de senator al Statelor Unite. La 43 de ani, pe care nu-i arăta deloc, tânărul Barack era o stea în devenire a Partidului Democrat, carisma şi hotărârea lui amintind de cele ale lui John F. Kennedy. Trei ani mai târziu, când Obama a îndrăznit să viseze şi mai sus, spre cea mai mare funcţie în stat, Michelle refuza să se lase dusă de val, fiind partea reticentă a cuplului Obama: «Am acceptat să-l sprijin în campania prezidenţială, dar eram sigură că n-o să câştige. Mi-am temperat speranţele. Barack era, până la urmă, un om de culoare în America. Chiar nu credeam c-o să reuşească.». O, dar ambiţiosul senator născut în zodia Leului a reuşit! Ales candidat la preşedinţie din partea Partidului Democrat, în defavoarea senatoarei Hillary Clinton, Barack l-a avut ca partener de campanie pe Joe Biden, actualul preşedinte SUA şi fost vice-preşedinte în administraţia Obama. Pe 4 noiembrie 2008, cel care şi-a căutat atâta amar de vreme propria identitate îl învingea pe republicanul John McCain şi devenea primul preşedinte afro-american din istoria acestei ţări. Restul chiar e... istorie." (Florentina Iana, Portretul unui fost preşedinte! Viaţa lui Barack Obama, cel care a schimbat istoria la Casa Albă, 27 februarie, 2021, sursa: https://okmagazine.ro/lifestyle/dosarele-vip/ portretul-unui-fost-presedinte-viata-lui-barack-519136.html) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Barack Obama. Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte 2. Consideraţi că Barack Obama avea o obsesie pentru identitate şi apartenenţă ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează faptul că Barack Obama era ambiţios. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Barack Obama, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 8 puncte

5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia temperamentul poate fi doar modelat prin educaţie, nu 6 puncte modificat substanţial.

31

Test. Varianta 4 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Senzaţia este o imagine simplă pentru că este o modificare a stării: a. organului de simţ c. subiectului b. stimulului d. obiectului. 2. Percepţia este influenţată: a. numai de distanţa faţă de stimul b. numai de experienţa anterioară a persoanei c. exclusiv de specificul activităţilor desfăşurate şi de nivelul de dezvoltare al limbajului d. de toate cele de mai sus. 3. Reprezentarea este o imagine secundară pentru că: a. presupune acţiunea directă a stimulilor asupra analizatorilor; b. nu presupune acţiunea directă a analizatorilor asupra stimulilor; c. nu presupune acţiunea directă a stimulilor asupra analizatorilor; d. presupune acţiunea directă a analizatorilor asupra stimulilor. 4. Prin faptul că are capacitatea de a rezolva probleme, gândirea se apropie de: c. caracter d. reprezentare. b. inteligenţă a. temperament 5. Faptul că memorarea presupune, de regulă, înţelegerea informaţiilor, reprezintă calitatea memoriei de a fi: a. inteligibilă c. selectivă b. activă d. mijlocită. 6. Uşurinţa cu care schimbăm modul de abordare a unei probleme, reprezintă însuşirea imaginaţiei de a avea: c. originalitate a. fluiditate d. elaborare. b. plasticitate 7. Funcţia limbajului ce vizează cunoaşterea este funcţia: a. persuasivă b. ludică c. cognitivă

d. dialectică.

8. Trebuinţele de la ultimele trei niveluri ale „piramidei lui Maslow" sunt considerate trebuinţe: a. de deficienţă c. înnăscute b. primare d. de creştere. 32

9. Planul de acţiune, ca etapă a actelor voluntare, este elaborat în urma: a. luării hotărârii c. execuţiei b. deliberării d. analizei şi luptei motivelor. de:

10. Adecvarea trăirilor afective, ca forţă, intensitate şi durată, la o anumită situaţie poartă numele a. echilibru afectiv b. adecvare afectivă

SUBIECTUL al Ii-lea

c. optimizare afectivă d. optimum afectiv. (30 de puncte)

Se dă următorul text: Gândirea se desfăşoară pe baza limbajului, cu ajutorul limbajului. Întregul şir de operaţii ale gândirii se realizează prin mijloace verbale; operăm de la început, în minte, nu cu lucrurile, ci cu simbolurile lucrurilor, cu cuvintele.

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

4 puncte d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul convergent al gândirii. e)Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la rolul limbajului în activitatea de comunicare. 6 puncte

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Catrina era credincioasă şi de aceea pomenise de păcate. Cu zece ani în urmă, născuse un copil mort care îi băgase spaima în suflet. Avusese visuri rele. (... ) Se îmbolnăvise (... ). Nu-şi mai putuse găsi liniştea; se certase cu toată lumea, se îngrozise simţind cum i se strecoară în inimă nepăsarea şi sila faţă de bărbat şi copii. Până într-o zi când povestise totul unei vecine din fundul grădinii: «Eu ştiu ce e cu tine, e din copii! spusese vecina care, tot aşa, crescuse o mulţime de copii. Ştii ce să faci tu? Sâmbătă spre duminică, te scoli devreme, te duci la cimitir, jeleşti acolo morţii şi dai de pomană; după ce ţi-ai făcut datoria cu morţii, te întorci acasă până nu răsare soarele, aprinzi focul, dai să mănânce la copii, cureţi casa, vezi ce mai e de făcut şi după ce ţi-ai făcut datoria şi cu copiii, te speli, te primeneşti şi te duci la biserică, Catrino. Acolo la biserică stai şi asculţi slujba! Şi-ai să vezi pe urmă ce bine e ! » Ceea ce se şi întâmplase. Catrina îi crescuse cu trudă pe cei trei. Paraschiv, Nilă şi Achim erau mici când se măritase cu Moromete şi, în loc de răsplată, aceştia începuseră s-o urască. Tudor Bălosu şi 33

fiu-său pe de o parte, Guica şi Parizianul, o altă rudă a lui Moromete, (... ) pe de altă parte, îi învăţaseră pe cei trei că mama vitregă era vinovată că se trăia greu la ei şi că dacă n-or s-o dea afară din casă are să pună mâna pe averea tatălui. Nenorocirea făcea că era ceva adevărat din toate acestea, dar Catrina n-avea nici o vină. (... ) Biserica însă îi linişti sufletul turburat şi ca să fie linişte şi în familie nu mai pretinse nimic. Când muierile cu care se avea bine pomeneau însă de ameninţările pe care Guica nu înceta totuşi să le răspândească prin sat, atunci Catrina se închina cu înverşunare şi spunea că şi Iisus Cristos a pătimit şi n-o s-o lase el să moară pe marginea şanţului. «Dacă n-aş avea fetele alea, aş zice iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac, dar m-a pedepsit Dumnezeu să am grijă de ele şi nu pot să-i iert.», spunea ea cu îndârjire. Cât despre celelalte ameninţări, banca, fonciirea, socotelile cu oile şi vitele, Catrina nu vroia să ştie de ele, se credea la adăpost. De lotul ei de pământ de şapte pogoane nu se putea atinge nimeni. Treaba lor, să plătească banca şi fonciirea cu ce-or şti şi dac-or ajunge să n-aibă vite de muncă, fetele sunt vrednice, au să se descurce ele într-un fel. Numai că fetele când o auzeau gândind astfel se înfuriau rău şi o sfătuiau să-şi vază mai bine de biserica ei. Ceea ce Catrina şi făcea, cu toate că biserica nu izbutea totdeauna să-i alunge amintirile dureroase ale vieţii sau să-i lumineze cu totul anii lungi pe care îi mai avea de trăit. Îşi găsise totuşi un sprijin cu care uneori se şi lăuda, încât văzându-l pe bărbatul ei treaz pe prispa casei nu se putuse stăpâni să nu-i spună că numai păcatele nu-l lasă pe om să se odihnească, ceea ce adusese răspunsul binemeritat al bărbatului. De fapt ea vrusese să-i dea de înţeles că dacă el «ar lua drumul bisericii» (cel opus şi de fapt mult mai cunoscut de oamenii din sat era cel al cârciumii), atunci el n-ar mai fi aşa de neliniştit." (,,Moromeţii" - Marin Preda, Ed. Marin Preda, Oradea, 2001, Partea I, cap. IX, pag. 17-21) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al Catrinei. Precizaţi, din text, 6 puncte două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că (personajul) Catrina era credincioasă ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin 4 puncte care să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează, cu privire la Catrina, faptul că aceasta n-avea nici o vină. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul Catrinei, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acesteia. 8 puncte 5. Respingeţi afirmaţia potrivit căreia inteligenţa (IQ-ul peste medie) este o condiţie suficientă a 6 puncte creativităţii.

34

Test. Varianta 5 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Ştiind că fiecare analizator ne oferă informaţii de un anumit gen, rezultă că senzaţia este o imagine: a. bogată în conţinut c. unitară b. separată d. schematică. 2. Durata percepţiei este corespunzătoare acţiunii: a. stimulului c. centrului cortical b. analizatorului d. conexiunii inverse. 3. Reprezentarea reflectă însuşirile esenţiale ale obiectelor; pe această bază putem afirma că ea este o imagine: b. complexă c. schematică a. unitară d. secundară. 4. Gândirea nu operează direct asupra realităţii, ci asupra informaţiei primite de la organele de simţ; prin urmare, gândirea are un caracter: c. mijlocit a. general d. logico-intuitiv. b. abstract 5. Înregistrarea şi reactualizarea informaţiilor se realizează prin raportarea şi încadrarea în anumite coordonate de spaţiu şi timp; aşadar, memoria este: c. sistemică a. situaţională/contextuală d. organizată logic. b. mijlocită 6. Expresia noutăţii unui produs imaginativ o reprezintă: c. plasticitatea a. fluiditatea d. flexibilitatea. b. originalitatea 7. Funcţia limbajului prin care se substituie obiecte, fenomene, relaţii prin formule verbale sau alte semne este funcţia: c. expresivă a. reglatorie d. simbolică/de reprezentare. b. cathartică 8. Nevoia de a fi apreciat pentru ceea ce eşti şi ceea ce faci este o trebuinţă: a. socială c. de stimă de sine d. biologică. b. de siguranţă/securitate 35

9. Punerea în aplicare a deciziei luate şi a planului de acţiune elaborat, reprezintă ca fază a voinţei: c. evaluarea/verificarea rezultatelor a. execuţia b. deliberarea d. analiza şi lupta motivelor. 10. Procesele afective se prezintă, de obicei, în cupluri de trăiri opuse; de exemplu, plăcere neplăcere, bucurie - tristeţe, iubire - ură etc. Acest lucru arată însuşirea proceselor afective de a fi: a. mobile c. subiective b. expresive d. polare. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Fenomenul motivaţional ocupă un loc central în sistemul psihic, motivaţiafiind considerată ca un factor intern care determină manifestările de conduită şi activitatea gândirii.

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte 4 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul divergent al gândirii. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la relaţia dintre motivaţie şi performanţă.

6 puncte

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: ,,Cu un destin fabulos, dureros şi cu o ascensiune miraculoasă, aceasta ne arată cum decenţa, talentul şi iubirea pot muta munţii din loc. ( . . . ) Celine este fiica cea mai mică a familiei Dion, o familie numeroasă cu paisprezece copii şi cu posibilităţi materiale limitate ( . . . ). Prima reprezentaţie artistică a avut-o la cinci ani, la nunta fratelui său, Michel, urmând ca aproape de vârsta de doisprezece ani să compună prima sa piesă, împreună cu mama şi fratele său, Jaques, intitulată «Ce n'etait qu'un reve». Nimic nu avea să anticipeze succesul pe care această melodie urma să-l aibă şi cum avea să-i schimbe viitorul muzical şi destinul, cu totul. Mama sa a trimis înregistrarea piesei către managerul muzical Rene Angelil care, fascinat de talentul şi potenţialul lui Celine, a invitat-o la negocieri. ( . . . ) În anul 1981, Dion avea să apară pentru prima oară într-un cadru televizat din Quebec, într-un show găzduit de Michel Jasmin. Emoţiile şi-au spus cuvântul fără doar şi poate, iar în momentul în care prezentatoarea a întrebat-o de planurile sale, artista abia a reuşit să verbalizeze un răspuns. Mulţi ani mai târziu, mai precis în 2000, Dion a recunoscut că în timpul primului său interviu, ea nici măcar nu a înţeles întrebarea. În 1984, la vârsta de doar şaisprezece ani, Dion a interpretat pe stadionul 36

olimpic din Montreal, cu ocazia vizitei Papei Ioan Paul al II-iea în Canada, piesa «Une colombe» în faţa unei audienţe ce însuma şaizeci de mii de persoane. În scurt timp, melodia ajunge şlagăr în limba franceză şi primeşte două premii Felix, unul pentru cel mai bine vândut single, iar celălalt, pentru cea mai bună melodie pop a anului. Rene a pus în practică strategia pe care a gândit-o, strategie prin care trecerea lui Dion dinspre adolescenţă spre maturitate să se realizeze treptat şi cu sens. Astfel, timp de un an şi jumătate, Dion nu a mai avut apariţii publice artistice, în tot acest timp, artista şi-a schimbat stilul vestimentar, a luat cursuri de canto şi dans, de perfecţionare a limbilor franceză şi engleză. Pe de altă parte, Rene s-a asigurat că în toate magazinele de specialitate se vor regăsi toate albumele artistei. Anul 1988 este cel care-i deschide drumurile către succesul internaţional, odată cu câştigarea concursului de talente muzicale Eurovision. ( . . . ) Celine Dion este nu numai un artist impecabil, dar şi un om de o verticalitate clară. Aşa se face că, în anul 1990, aceasta a refuzat un premiu Felix pentru categoria «Artistul anglofon al anului», motivând decizia prin simplul fapt că nu se consideră anglofonă, ci se prezintă oriunde în lume drept o autentică cetăţeană din Quebec. Desigur, presa de la vremea aceea a criticat reacţia fermă a cântăreţei. ( . . . ) Succesul ei devine fulminant odată cu lansarea melodiei «My heart will go on» (coloana sonoră a filmului Titanic) cu care va câştiga un premiu Oscar la categoria «Cea mai bună piesă originală», Globul de Aur, precum şi titulatura de „Cel mai bun single" vândut vreodată. Deşi puţini mai sunt cei ce nu cunosc piesa «My heart will go on» ( . . . ), aceasta bucurându-se şi în prezent de o notorietate aparte, Dion admite că iniţial, la o primă audiţie, nu a fost deloc încântată de ea. ( . . . ) După mult timp petrecut împreună cu managerul său, între Celine Dion şi Rene Angelil s-a înfiripat o idilă care ulterior s-a transformat într-o logodnă, în 199 1. Cei doi s-au bucurat de ea cu discreţie, iar în 1994, relaţia lor a culminat cu o ceremonie fastuoasă la Basilica Notre-Dame din Montreal. ( . . . ) Temerea cea mare a artistei a fost ( . . . ) reacţia publicului faţă de diferenţa de vârstă dintre cei doi parteneri, dar aceasta s-a bucurat atunci când admiratorii au susţinut-o în acest sens. Întrucât şi-au dorit cu ardoare copii, cuplul a apelat la fertilizare in vitro şi, la scurt timp după aceea, a apărut în viaţa lor primul lor fiu, Rene-Charles Angelil. În 201O, artista a anunţat public sarcina gemelară pe care o avea cu Eddy şi Nelson. Numele lor au o semnificaţie aparte, inspirate fiind după compozitorul Eddy Marnay şi după Nelson Mandela. Şi-a dorit un stil de educaţie care să fie în acord cu propriile sale criterii şi valori morale. Motiv pentru care, dincolo de stereotipurile existente în societate, a insuflat copiilor săi libertatea de exprimare, de gândire şi de acţiune. ( . . . ) Pentru a ajunge în punctul în care se află cariera sa, nu a beneficiat doar de soartă, ajutor divin sau noroc. După cum declară în mai multe interviuri, Celine Dion este un om care a făcut din autodisciplină o valoare de viaţă. Ea a ajuns la concluzia că este minunat să ai un talent primit cadou de la viaţă, dar numai să-l ai nu este şi suficient pentru a-l pune în slujba umanităţii." (sursa: https://www.paginadepsihologie.ro/celine-dion-viata­ mea-este-ghidata-de-disciplina-altfeldesprevedete/) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Celine Dion. Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte 2. Consideraţi că Celine Dion este o fire emotivă ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează, cu privire la Celine Dion, faptul că aceasta a făcut din autodisciplină o valoare de viaţă. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte

37

4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Celine Dion, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acesteia. 6 puncte 5. Respingeţi afirmaţia potrivit căreia inteligenţa este o aptitudine specială.

Test. Varianta 6 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Însusirea senzatiilor de a fi însotite de anumite trăiri afective se numeste: , , , ' a. modalitate c. durată b. intensitate d. tonalitate afectivă. 2. Ordinea corectă a fazelor percepţiei este: a. detecţia, orientarea spre stimul, identificarea, discriminarea, interpretarea b. orientarea spre stimul, detecţia, discriminarea, identificarea, interpretarea c. discriminarea, detecţia, interpretarea, identificarea, orientarea spre stimul d. identificarea, interpretarea, orientarea spre stimul, detecţia, discriminarea. 3. Procesul cognitiv senzorial care face trecerea spre abstract şi general este: a. senzaţia c. imaginaţia d. reprezentarea. b. percepţia 4. Gradul de noutate al produselor şi strategiilor gândirii reprezintă proprietatea acesteia numită: c. fluiditate (cursivitate) a. originalitate d. elaborare. b. flexibilitate 5. Utilizarea unor procedee mnemotehnice speciale arată caracterul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . al memone1. a. selectiv c. inteligibil b. mijlocit d. sistemic. 6. Transpunerea imaginativă a unei persoane în gândirea, simţirea şi acţiunea altei sau altor persoane reprezintă: a. simpatia c. empatia b. analogia d. tipizarea.

38

7. Exteriorizarea trăirilor subiective se realizează prin funcţia limbajului numită: a. expresivă/afectivă c. de convingere b. de cunoaştere d. de determinare. 8. Nevoia de a cunoaşte, de a înţelege, de a explora este o trebuinţă: a. estetică c. de autorealizare d. socială. b. cognitivă 9. Faza execuţiei, ca etapă a actelor voluntare, cuprinde: a. numai operaţii concrete b. numai operaţii automatizate c. alte operaţii decât cele concrete şi automatizate d. operaţii concrete şi, uneori, operaţii automatizate. 10. Faptul că se poate trece de la emoţia admiraţiei/aprecierii la sentimental respectului, arată că procesele afective au drept caracteristică: a. polaritatea c. mobilitatea d. expresivitatea. b. ambivalenţa

SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Activitatea şi acţiunile voluntare sunt îndreptate spre atingerea unor scopuri conştient propuse şi implică, sub aspectul reglării conştiente, al planificării acţiunilor, o serie de procese intelectuale ale gândirii. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, importanţa abstractizării, ca modalitate de operare a gândirii. 4 puncte e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea conform căreia în manifestarea puterii voinţei, un rol important îl deţine valoarea scopului urmărit. 6 puncte

39

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Ecaterina Teodoroiu ( . . . ) a fost o cercetaşă şi participantă la Primul Război Mondial, unde a murit la sfârşitul bătăliei de la Mărăşeşti luptând în fruntea unui pluton de infanterie al Armatei Române. Provenită dintr-o familie modestă din Oltenia, Ecaterina Teodoroiu a plecat la Bucureşti pentru a deveni învăţătoare, iar acolo a contribuit la înfiinţarea primelor organizaţii de cercetaşi din ţară. După intrarea României în Primul Război Mondial, a activat ca asistentă medicală pe frontul din regiunea natală. Din dorinţa de a-i răzbuna pe toţi cei patru fraţi ai ei, care muriseră în lupte, Ecaterina a cerut să fie transferată la o unitate de combatanţi. A fost luată prizonieră, a evadat şi a fost rănită de două ori. În spital a fost decorată de Casa Regală şi avansată la gradul de sublocotenent. Din această postură a participat la Bătălia de la Mărăşeşti, unde a murit comandând un pluton de infanterie, ultimele ei vorbe fiind: «Luptaţi băieţi! Apăraţi ţara! ». ( . . . ) După izbucnirea Primului Război Mondial, Ecaterina s-a transferat la Târgu Jiu, la cohorta «Domnul Tudor». După intrarea ţării sale în război, a activat ca asistentă medicală pe front, urmând Regimentul 1 8, în care lupta fratele ei, Nicolae, chiar în zonele natale din Gorj. După moartea lui Nicolae, căzut pe front, din dorinţa de a răzbuna familia distrusă, Ecaterina a hotărât să lupte activ şi a cerut permisiunea comandantului Diviziei 2 să fie transferată într-o unitate de combatanţi. În 1 O octombrie 1 9 1 6 a avut loc prima bătălie de la Jiu. Armata I Română, comandată de generalul Ion Dragalina, a respins o puternică ofensivă inamică, iar soldatul Ecaterina Teodoroiu a fost în primele linii. A fost luată prizonieră, fiind dusă la Cărbuneşti. De acolo, a evadat folosind un revolver ascuns pentru a-l împuşca pe soldatul care o păzea pe ea şi pe comandantul plutonului ei; în timp ce fugea a fost rănită uşor la picior. Revenită la unitatea sa, a continuat luptele în zona oraşului Filiaşi şi a fost din nou rănită, de această dată mai grav, suferind fracturi ale tibiei şi femurului stâng. În timp ce se afla în spital, armata română s-a retras în Moldova şi ea a fost mutată pe rând în spitalele din Craiova, Bucureşti şi, în cele din urmă, Iaşi. Pentru aceste fapte de arme a fost decorată în martie 1 9 1 7 mai întâi de organizaţia de cercetaşi cu «Virtutea cercetăşească» de aur, iar apoi prin Decret regal cu «Virtutea militară» clasa a II-a. A fost vizitată personal de Regina Maria care i-a conferit decoraţia şi a înaintat-o în gradul de sublocotenent. Întâlnirile sale cu familia regală au fost puternic mediatizate. A revenit pe front în vara lui 1 9 1 7. La 20 august, Regimentul 43/59 Infanterie din care făcea parte ocupa poziţiile în tranşeele de pe Dealul Secului în zona localităţii Muncelu. În seara zilei de 22 august, în cursul unui atac declanşat de Regimentul 40 Rezervă german şi respins de trupele române, Ecaterina Teodoroiu cade eroic ( . . . ), în fruntea plutonului pe care îl comanda ca sublocotenent. După terminarea războiului, Ecaterina Teodoroiu a devenit o eroină a României Mari." (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ecaterina_Teodoroiu) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1 . Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al Ecaterinei Teodoroiu. Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte 2. Consideraţi că Ecaterina Teodoroiu era o fire răzbunătoare ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv 4 puncte prin--eare să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează faptul că Ecaterina Teodoroiu a devenit o eroină a României Mari. Menţionaţi, 6 puncte pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 40

4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul Ecaterinei Teodoroiu, conform teoriei lui G . W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acesteia. 8 puncte 6 puncte

5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia individualitatea este unică şi irepetabilă.

Test. Varianta 7 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Fenomenul prin care senzaţia nu dispare imediat după încetarea acţiunii stimulului, ci mai durează câteva miimi de secundă, poartă numele de: c. imagine anticipativă a. imagine consecutivă d. imagine întârziată. b. anteefect 2. Faza percepţiei, în care obiectul este diferenţiat de altele din câmpul vizual, se numeşte: c. interpretare a. detecţie b. identificare d. discriminare.

3. După prezenţa elementului de noutate, reprezentările se clasifică în: a. vizuale sau auditive c. gustative sau motorii b. reproductive sau anticipative d. primare, conceptuale sau formale. 4. Modificarea promptă a modalităţii de abordare a unei probleme reprezintă proprietatea gândirii numită: a. elaborare c. flexibilitate d. originalitate. b. fluiditate (cursivitate) 5. Faptul că între informaţiile memorate se stabilesc anumite legături de semnificaţie, asemănare, subordonare etc., arată că memoria este: c. selectivă a. organizată logic şi sistemic d. mijlocită. b. inteligibilă 6. Sfinxul şi centaurul sunt exemple car-e ilustrează procedeul imaginativ numit: a. adaptare c. amplificare b. aglutinare d. multiplicare.

41

7. Funcţia de convingere a limbajului se mai numeşte şi: c. dialectică a. reglatorie d. persuasivă. b. ludică 8. Nevoia de frumos, ordine şi simetrie este o trebuinţă: a. de autorealizare c. estetică b. cognitivă d. socială. 9. Ultima fază a voinţei/actelor voluntare este: a. evaluarea şi verificarea rezultatelor b. execuţia

c. elaborarea planului de acţiune d. deliberarea.

10. Însuşirea de a avea două tipuri de trăiri afective diferite în raport cu acelaşi obiect reprezintă: c. mobilitatea a. polaritatea b. ambivalenţa d. subiectivitatea. SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Reflectând relaţiile dintre subiect şi obiect sub formă de trăiri atitudinale, afectivitatea face parte din structura de bază a psihicului, este strâns legată şi în interacţiune cu toate celelalte fenomene psihice, gândirea putând fi influenţată în mod pozitiv sau, după caz, negativ de anumite emoţii, sentimente trăite în diverse împrejurări.

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, importanţa generalizării, ca modalitate de operare a

gândirii.

4 puncte

comportamentul omului.

6 puncte

SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la rolul expresiilor emoţionale în

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Einstein a frecventat şcoala primară la Gimnaziul Luitpold din Miinchen. I-a plăcut muzica clasică şi a cântat la vioară. Cu toate acestea, se simţea îndepărtat şi chinuit de educaţia rigidă prusacă pe care o primea acolo. A avut o deficienţă în discursul oral care se manifesta printr-un ritm încet în vorbire şi 42

pauze pentru a se putea gândi la ce urmează să spună. Mai târziu, Einstein a scris despre două momente care i-au marcat copilăria. Unul dintre ele a fost întâlnirea cu o busolă, la vârsta de cinci ani, când a rămas fermecat de forţa care mişca acul. Cel de-al doilea moment a avut loc la vârsta de 12 ani când a descoperit o carte de geometrie pe care a citit-o de nenumărate ori. În anul 1889, familia Einstein a invitat un student polonez la medicină, care avea o situaţie materială precară, Maz Talmud, să vină în casa lor în fiecare joi pentru cină. Talmud a devenit meditator neoficial pentru tânărul Albert, pe care l-a învăţat matematică şi filosofie la nivel avansat. Una dintre cărţile pe care Talmud i le-a împrumutat lui Albert era o carte de ştiinţe pentru copii în care autorul şi-a imaginat o plimbare alături de electricitatea care circula printr-un cablu de telegraf. Einstein a început să se întrebe cum ar arăta o rază de lumină, dacă ai alerga cot la cot cu ea având aceeaşi viteză. Dacă lumina ar fi fost o undă, atunci raza de lumină ar fi părut ca nu se mişcă, ca o undă îngheţată. Deşi, de fapt, raza de lumină se mişcă. Acest paradox l-a făcut să scrie prima «lucrare ştiinţifică» la 16 ani, «Analiza stării de eter în câmpurile magnetice». Această problemă a vitezei relative faţă de un observator nemişcat şi a observatorului care se mişcă o dată cu lumina era o chestiune care îi va acapara gândirea pentru următorii 1O ani. ( . . . ) Dând piept cu stagiul militar atunci când avea vârsta obligatorie, Albert s-a retras de la şcoală şi a folosit un bilet de la medic, pretinzând că suferă de astenie nervoasă pentru a-şi justifica refuzul înrolării. În acest fel, ajunge la Milano pentru a se alătura părinţilor săi. Aceştia îi împărtăşeau sentimentele, dar erau îngrijoraţi de viitoarele consecinţe pe care ar trebui să le înfrunte Albert ca urmare a abandonului şcolar şi a faptului că a evitat serviciul militar şi că nu avea aptitudini care să îl ajute să îşi găsească un loc de muncă. ( . . . ) A devenit prieten pe viaţă cu familia Winteler, la care a locuit şi s-a îndrăgostit de fiica acestora, Marie. În acel moment, Einstein a renunţat la cetăţenia germană pentru a evita stagiul militar şi s-a înscris la şcoala din Zilrich. Einstein îşi va aminti că anii petrecuţi în Zilrich au fost cei mai fericiţi din viaţa sa. A întâlnit mulţi studenţi care aveau să îi devină prieteni loiali, precum Marcel Grossmann, un matematician, şi Michele Besso cu care se delecta având conversaţii lungi despre spaţiu şi timp. În acelaşi timp, a cunoscut-o şi pe viitoarea sa soţie, Mileva Marie, studentă la fizică. După ce a absolvit Institutul Politehnic, Albert Einstein se va confrunta cu o serie de crize în următorii ani. Pentru că era autodidact, a chiulit de la cursuri, câştigând antipatia unora dintre profesorii săi. ( . . . ) Între timp, relaţia sa cu Marie a devenit mai profundă, dar părinţii lui se opuneau vehement acesteia ( . . . ). Einstein şi-a înfruntat părinţii şi a continuat să se întâlnească cu Marie. ( . . . ) Aceasta este cea mai grea perioada din viata lui Albert Einstein. Nu se putea căsători cu Marie şi să întreţină o familie fără un loc de muncă, iar afacerea tatălui său a dat faliment. Fiind şomer şi disperat, Einstein medita copii, dar nu se putea ţine de treabă. ( . . . ) În 1905 - adesea numit „anul miraculos" al lui Einstein - acesta scrie o lucrare pentru doctorat şi îi sunt publicate alte patru lucrări ( . . . ). Cele patru lucrări ( . . . ) vor schimba cursul fizicii moderne şi îl vor aduce în atenţia lumii academice. ( . . . ) În anul 19 15, fizicianul a terminat teoria generală a relativităţii, pe care o considera capodopera sa. ( . . . ) În 1921, Albert Einstein a primit vestea că a câştigat Premiul Nobel pentru fizică. ( . . . ) În anii 1920, Einstein a lansat noua ştiinţă a cosmologiei. Ecuaţiile sale au prevestit că universul este dinamic, fiind mereu în expansiune sau în contractare. ( . . . ) În decembrie 1932, Einstein a decis să părăsească Germania pentru totdeauna. ( . . . ) În vara anului 1939, Einstein, împreună cu alt savant, Leo Szilard, au fost convinşi să scrie o scrisoare preşedintelui Franklin D. Roosevelt pentru a-l pune în alertă cu posibilitatea unei bombe naziste. ( . . . ) Se crede că acea scrisoare a fost factorul cheie care a motivat Statele Unite să cerceteze dezvoltarea armelor nucleare. ( . . . ) La scurt timp după ce şi-a început cariera la Institutul din New Jersey, Albert Einstein a arătat aprecierea pentru „meritocraţia" Statelor Unite şi pentru dreptul la liberă exprimare - lucruri de care 43

nu s-a putut bucura în tinereţe în Europa. ( . . . ) În timp ce era în concediu, pe 6 august 1945, Einstein a auzit că o bombă atomică a fost lansată în Hiroshima, Japonia. S-a implicat curând în efortul internaţional pentru a încerca să ţină bomba atomică sub control ( . . . ) şi s-a implicat activ pentru drepturile afto-americanilor. După război, Einstein a continuat să lucreze la multe aspecte cheie ale teoriei generale ale relativităţii ( . . . ). Cu toate acestea, s-a izolat tot mai mult de restul comunităţii fizicienilor. ( . . . ) Un alt motiv pentru care s-a distanţat de colegii săi era obsesia sa cu privire la descoperirea teoriei câmpului unificat. În anii 1930, Einstein s-a lansat într-o serie de dezbateri istorice private cu Niels Bohr, inventatorul modelului atomic Bohr. ( . . . ) În ultimul deceniu al vieţii sale, Einstein s-a retras din viaţa publică, călătorind rar şi limitându-se la plimbări lungi în jurul oraşului cu prieteni apropiaţi cu care se angaja în discuţii profunde despre politică, religie, fizică şi teoria câmpurilor unificate. În 17 aprilie 1955, în timp ce lucra la un discurs despre cea de-a şaptea aniversare a Israelului, Einstein a suferit un anevrism abdominal şi a suferit o hemoragie internă. A fost dus la Centrul Universitar Medical din Princeton pentru tratament, dar a refuzat operaţia, crezând că şi-a trăit viaţa; era mulţumit să îşi accepte soarta. «Vreau să plec când vreau» a început el atunci. «Nu are sens să prelungim viaţa artificial. Mi-am îndeplinit sarcinile, este timpul să plec. Şi o voi face cu eleganţă.»" (Alexandra Butnaru, Albert Einstein - destinul unui geniu, sursa: https://historia.ro/sectiune/portret/albert-einstein-destinul-unui-geniu-577449 .html) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Einstein. Precizaţi, din 6 puncte text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Einstein era autodidact ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi 4 puncte răspunsul dat. 3. Textul precizează faptul că Einstein, după război, s-a izolat tot mai mult de restul comunităţii 6 puncte fizicienilor. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Einstein, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 6 puncte 5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia creativitatea expresivă este specifică copiilor.

Test. Varianta 8 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situa­ ţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Caracteristica senzaţiei ce exprimă încărcătura energetică a acesteia o reprezintă: c. intensitatea a. modalitatea d. tonalitatea afectivă. b. durata 44

2. Faza percepţiei în care se dă o anumită semnificaţie obiectului perceput este numită: d. identificare. b. interpretare c. detecţie a. discriminare 3. Imaginea casei bunicilor este o reprezentare: a. generală b. anticipativă

c. cu un grad înalt de abstractizare d. individuală.

4. Densitatea ideilor şi a soluţiilor în unitatea de timp reprezintă proprietatea gândirii numită: c. flexibilitate a. fluiditate (cursivitate) b. elaborare d. originalitate. 5. Ultima fază a memoriei este: b. întipărirea a. reactualizarea

c. păstrarea

d. engramarea.

6. Personajele Flămânzilă şi Setilă, din povestirile lui Ion Creangă, reprezintă exemple pentru procedeul imaginativ numit: b. amplificare c. aglutinare d. adaptare. a. analogie 7. Funcţia limbajului, prin care încercăm să schimbăm comportamentul (conduita) altora sau chiar al (a) nostru(ă), este: a. ludică b. reglatorie c. dialectică d. cathartică. 8. Nevoia de adevăr, dreptate, bunătate, perfecţiune, Dumnezeu etc. este o trebuinţă: a. cognitivă b. socială c. de autorealizare d. estetică. 9. De regulă, în cadrul actelor voluntare, etapa analizei şi luptei motivelor presupune existenţa a: d. două motive. a. trei motive b. patru motive c. cinci motive 10. Proprietatea proceselor afective de a se manifesta în exterior se numeşte: a. polaritate b. expresivitate c. mobilitate d. ambivalenţă. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Principala caracteristică a atenţiei este selectivitatea, caracterul selectiv al reflectării fiind rezultatul existenţei în scoarţa cerebrală a unei regiuni de activare optimă, regiune în care, analiza şi sinteza, ca modalităţi de operare a gândirii, se realizează la un înalt nivel de eficienţă. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a).

45

c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, strategia algoritmică de rezolvare a problemelor. 4 puncte

e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la faptul că atenţia voluntară este esenţială 6 puncte pentru desfăşurarea eficientă a activităţii. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: ,,Elon Musk a înfiinţat prima sa companie pe când avea numai 23 de ani. Apoi a vândut-o ( . . . ) devenind milionar la vârsta de 28 de ani. Curiozitatea sa, determinarea şi dorinţa de a revoluţiona anumite domenii l-au condus acolo unde niciun om nu a ajuns înaintea sa. Musk se mândreşte până acum cu cinci companii care au schimbat lumea. Să nu uităm că ( . . . ) a trimis în spaţiu, în 201 8, cea mai puternică rachetă din lume ( . . . ) în interiorul căreia se afla prima sa maşină electrică ( . . . ). Fără vreo pregătire specială în domeniul ingineriei aeronautice, Musk şi-a dus compania la nivelul NASA. Omul de afaceri are visuri mari şi nu are de gând să se oprească aici. Viaţa lui Elon Musk este dedicată schimbării lumii în bine. Născut în Pretoria, Africa de Sud, în 1 97 1 , Elon Musk a fost întotdeauna fascinat de ştiinţă, dar în mod special de tot ceea ce înseamnă ştiinţifico-fantastic. Visa cu ochii deschişi, iar uneori părea că lumea fanteziilor l-a scos complet din realitate. Ajunsese într-un punct în care nu le mai răspundea nici părinţilor, care au crezut că are probleme cu auzul. ( . . . ) Genul tocilar, mereu cu cartea în mână, Elon Musk nu era privit prea bine de colegii săi de şcoală, fiind mereu ţinta bullyingului. ( . . . ) Aceste acte de bullying au continuat ani la rând. La 1 7 ani s-a mutat în Canada să studieze, pentru a evita serviciul militar obligatoriu în Africa de Sud. În 1 992, s-a transferat în SUA la Universitatea Pennsylvania, unde a luat diploma în Economie şi apoi a studiat Fizica. S-a înscris apoi la cursurile Universităţii Standford, California, pentru a-şi aprofunda studiile în Fizică, dar a abandonat după numai două zile pentru se ocupa de prima sa companie ( . . . ). Dacă în şcoală era ţinta bătăilor, în prezent Elon Musk este unul dintre cei mai invidiaţi barbaţi: geniu, afacerist de succes, miliardar ( . . . ). " (Cristina Bucur, Viaţa lui Elon Musk - drumul de la tocilarul clasei, bătut de colegi, la omul care a revoluţionat lumea în care trăim, sursa: https://life.ro/viata-lui-elon-musk-drumul-de-la-tocilarul­ clasei-batut-de-colegi-la-omul-care-a-revolutionat-lumea-in-care-traim/) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1 . Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Elon Musk. Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte 2. Consideraţi că Elon Musk era tocilar ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează, cu privire la Elon Musk, faptul că viaţa acestuia este dedicată schimbării lumii în bine. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Elon Musk, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 8 puncte 5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia creativitatea emergentă este specifică geniilor. 6 puncte 46

Test. Varianta 9 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Senzaţia de foame este o senzaţie: a. exteroceptivă b. interoceptivă

c. proprioceptivă d. extravertită.

2. La baza distincţiei dintre obiectul şi câmpul/fondul percepţiei stă legea: a. constanţei perceptive c. semnificaţiei b. proiectivităţii/obiectualităţii d. selectivităţii. 3. Proprietatea reprezentărilor de a reda ceea ce este tipic pentru un obiect se numeşte: a. operativitate c. figurativitate d. integrare. b. panoramizare 4. Unitatea informaţională de bază a gândirii este: a. noţiunea c. raţionamentul b. judecata d. propoziţia. 5. Formele reactualizării sunt: a. fixarea şi stocarea b. conservarea şi engramarea

c. întipărirea şi păstrarea d. recunoaşterea şi reproducerea.

6. Coloana infinitului (,,Coloana fără de sfârşit") a lui Constantin Brâncuşi ilustrează procedeul imaginativ numit: c. multiplicare a. diminuare d. aglutinare. b. amplificare 7. Funcţia limbajului utilizată în special de către marii comici este cea: c. dialectică a. ludică/de joc b. persuasivă d. cognitivă. 8. Nevoia de a iubi şi a fi iubit, respectiv de apartenenţă la grup, sunt trebuinţe: a. de securitate/siguranţă c. fiziologice b. sociale d. de stimă de sine.

47

9. În cadrul etapelor voinţei, luarea deciziei se află între: a. execuţie şi verificarea rezultatelor b. deliberare şi elaborarea planului de acţiune c. lupta motivelor şi deliberare d. elaborarea planului de acţiune şi execuţie. 10. Nu fac parte din categoria proceselor/trăirilor afective primare: c. afectele a. trăirile de natură organică d. emoţiile curente. b. tonul emoţional SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Memorarea şi reproducerea, ca procese ale memoriei, sunt cu atât mai eficiente, cu cât diferitele unităţi structurale ale limbajului sunt alcătuite ierarhic, iar datele iniţiale ale materialului de învăţat sunt organizate în scheme, planuri, puncte de sprijin raţionale.

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a). c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, rolul scopului (intenţiei) în activitatea de memorare.

4 puncte

e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la faptul că limbajul oral reprezintă forma 6 puncte naturală şi fundamentală de realizare a limbajului. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Freud a fost un copil precoce din punct de vedere intelectual şi deosebit de silitor. Şase ani la rând a fost primul din clasă, iar la terminarea şcolii avea nu numai cunoştinţe temeinice de greacă, latină, germană şi ebraică, ci învăţase şi franceza şi engleza. Viaţa de familie se organiza în funcţie de programul său de studiu. El îşi lua masa de seară separat de restul familiei, iar pianul surorii sale Anna a fost mutat din apartament pentru a nu-l deranja. Freud a studiat medicina la Universitatea din Viena. În cursul celui de al treilea an de studii, a început să lucreze în laboratorul de fiziologie, sub conducerea lui Ernst Wilhelm von Brilcke, fiind în special preocupat de funcţiunea sistemului nervos central. El s-a lăsat atât de mult absorbit de această activitate, încât a neglijat celelalte discipline, terminând facultatea abia în 1881, cu o întârziere de trei ani. Dorind să câştige experienţă practică, după doi ani, 48

începe să lucreze ca medic în spital, în secţiile de psihiatrie şi dermatologie. În 1885, obţine un post de docent în neuropatologie la Universitatea din Viena şi - având o bursă din partea statului austriac - petrece 19 săptămâni la Paris, în clinica de maladii ale sistemului nervos de la spitalul Salpetriere, condusă de Jean Martin Charcot. ( . . . ) Din cauza fumatului excesiv, în ultimii ani din viaţă, s-a luptat cu o formă de cancer. A suferit numeroase operaţii. Deoarece nu a renunţat la acest viciu ( fuma chiar şi 20 de trabucuri pe zi), boala s-a agravat şi a murit ( . . . ). Prima lucrare publicată de Freud ( . . . ) trata problema tulburărilor de vorbire apărute în urma unei leziuni organice a creierului. După o nouă lucrare în domeniul neurologiei ( . . . ), Freud s-a dedicat cu exclusivitate cercetărilor privind explicarea tulburărilor psihice pe baze psihologice, ceea ce a dus la elaborarea conceptului de «psihanaliză» ( 1896). ( . . . ) Între 1895 şi 1900 Freud a formulat cea mai mare parte a concepţiilor sale, care formează nucleul psihanalizei în teorie şi practică. ( . . . ) În 1902, Freud este numit profesor la Universitatea din Viena. În jurul său s-a format un cerc de discipoli, ca Alfred Adler, Eugen Bleuler, Carl Gustav Jung şi Ernest Jones, care i-au preluat şi i-au dezvoltat mai departe teoriile. În 19 1O a fost creată Societatea Internaţională de Psihanaliză, cu extindere în special în America. Pe baza reprezentărilor sale, Freud a încercat să explice şi unele fenomene sociale şi culturale, ca religia, mitologia, arta şi literatura." (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freud) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Freud. Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte 2. Consideraţi că Freud era un student mediocru ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează, cu privire la Freud, faptul că acesta a dorit să câştige experienţă practică. 6 puncte Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Freud, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 5. Respingeţi afirmaţia potrivit căreia creativitatea inventivă reprezintă nivelul normal/obişnuit al creativităţii umane. 6 puncte

Test. Varianta 10 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Senzatiile care au sursa la nivelul articulatiilor osteo-musculare se numesc: , ' d. extravertite. c. exteroceptive a. proprioceptive b. interoceptive

49

2. Faptul că tot ceea ce are importanţă pentru noi se impune în câmpul perceptiv (devine obiect al percepţiei) reprezintă legea: c. semnificaţiei a. constanţei perceptive d. selectivităţii. b. proiectivităţii/obiectualităţii 3. Reprezentările constituie materialul de lucru: a. doar pentru gândire b. atât pentru gândire, cât şi pentru imaginaţie

c. numai pentru imaginaţie d. pentru senzaţii şi percepţii.

4. Noţiunea este: a. o imagine senzorială b. o imagine perceptivă

c. o reprezentare d. un construct mintal.

5. Memorarea cu intenţie, scop şi pe baza unui efort conştient este: a. involuntară b. voluntară c. postvoluntară

d. antevoluntară.

6. Ciclopul şi automobilul cu două uşi sunt exemple reprezentative pentru procedeul imaginativ numit: d. adaptare. c. omisiune b. tipizare a. diminuare 7. Funcţia limbajului folosită, cu precădere, în dezbateri şi în rezolvarea conflictelor, este cea: d. simbolică. c. ludică b. reglatorie a. dialectică 8. Nevoia de locuinţă/adăpost, respectiv de echilibru emoţional sunt trebuinţe: a. fiziologice b. de stimă de sine c. sociale d. de securitate. 9. În cadrul fazelor actelor voluntare, deliberarea se află între: a. luarea deciziei şi elaborarea planului de acţiune b. elaborarea planului de acţiune şi execuţie c. analiza şi lupta motivelor şi luarea deciziei d. execuţie şi verificarea rezultatelor. 1 O. Reacţiile emoţionale, de cele mai multe ori pe moment şi de regulă însoţite de expresia: ,,Îmi place/Nu-mi place! ", intră în categoria: a. afectelor c. emoţiilor situaţionale curente b. trăirilor de natură organică d. tonului emoţional. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Stările motivaţionale, trebuinţele, interesele, aspiraţiile şi idealurile individului, ca forme ale motivaţiei, joacă un rol important în optimizarea, perfecţionarea şi dezvoltarea memoriei, asigurând atât caracterul ei selectiv, cât şi trăinicia acesteia. 50

6 puncte a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a). c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte 4 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul mijlocit al memoriei. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la faptul că superioritatea unui tip de motivaţie faţă de altul (de exemplu, motivaţie intrinsecă - motivaţie extrinsecă) se păstrează doar atunci când raportarea lor se face numai în cadrul cuplului respectiv. 6 puncte

SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: ,,Galileo Galilei s-a născut la Pisa, în 1564, în familia muzicianului Vincenzo Galilei. Galileo, primul dintre cei şase copii ai familiei, a devenit el însuşi un bun muzician, dar a fost îndemnat de tatăl său să urmeze o carieră în domeniul ştiinţelor, mai exact în medicină. ( . .. ) Galileo a fost tentat să devină preot, dar la insistenţele tatălui său s-a înscris la cursurile de medicină de la Universitatea din Pisa. A fost atras mai mult de matematică şi a renunţat la medicină pentru a se dedica studiului acestei ştiinţe. Era încă foarte tânăr, când a inventat termoscopul, precursorul termometrului. În 1589, Galileo a primit catedra de matematici de la Universitatea din Pisa, unde va preda până în 1592, când se mută la Padua pentru a preda geometrie, mecanică şi astronomie. În iulie 1609, Galileo a aflat despre invenţia telescopului, iar în curând şi-a fabricat singur unul. A fost un moment cheie pentru Galilei, care a început astfel să-şi îndrepte atenţia către cer. A descoperit că Luna nu era plată şi nici nu avea suprafaţa netedă, ci că este o sferă cu munţi şi cratere. A descoperit că Venus are mai multe faze, la fel ca Luna, demonstrând astfel că planeta se roteşte în jurul Soarelui. A descoperit că Jupiter are proprii lui sateliţi, care se învârt în jurul său, nu al Pământului - încă o dovadă că teoria geocentrică - potrivit căreia corpurile cereşti se învârt în jurul planetei noastre - nu este corectă. Galileo a început astfel să adune din în ce mai multe dovezi în sprijinul teoriei lui Copemicus (teoria heliocentrică), contrazicând doctrina oficială a Bisericii - în pofida faptului că era un om credincios. Considera că teoria heliocentrică nu este în contradicţie cu Biblia, susţinând că Scriptura a fost scrisă dintr-o perspectivă pământeană şi că ştiinţa pur şi simplu oferă o perspectivă diferită, mai exactă. Din cauza acestor teorii, Galileo Galilei a intrat în atenţia Inchiziţiei, care considera teoria lui Copemicus ca fiind eretică. În 1616, lui Galilei i s-a ordonat să nu mai ţină cursuri şi să nu apere în niciun fel această teorie, ordin pe care savantul l-a respectat timp de şapte ani ( . . . ). În 1623, cardinalul Maffeo Barberini, un prieten de-al lui Galilei, a devenit Papă, sub numele de Urban VIII, şi i-a permis acestuia să-şi continue munca în astronomie şi chiar să o publice, cu condiţia să rămână obiectiv şi să nu susţină teoria heliocentrică. În 1632, Galilei a publicat Dialog despre cele două sisteme principale ale lumii, o lucrare construită ca un dialog între trei personaje: un susţinător al teoriei lui Copemicus, un adversar al acesteia şi un personaj imparţial. Deşi savantul a susţinut că opera sa este una neutră, Inchiziţia a fost de altă părere. Astfel, Galileo Galilei a fost chemat la Roma şi judecat de către Inchiziţie sub acuzaţia de erezie. Procesul a avut loc între septembrie 1632 şi iulie 1633, timp în care omul de ştiinţă nu a fost închis. A fost însă ameninţat cu tortura pentru a fi forţat să cedeze. Astfel, Galileo Galilei a admis că sprijinise teoria heliocentrică şi că lucrarea sa putea fi interpretată ca susţinând această 51

teorie. Condamnat pentru erezie, Galilei, care nu s-a dezis niciodată de convingerile sale, a fost ţinut în arest la domiciliu până la sfărşitul vieţii." (sursa: https://historia.ro/sectiune/portret/viata-lui-galileo-galilei-savantul-care-a-574676.html) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Galileo Galilei. Precizaţi, 6 puncte din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Galileo Galilei era un tânăr inconsecvent ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează faptul că Galileo Galilei nu s-a dezis niciodată cu adevărat de convingerile 6 puncte sale. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Galileo Galilei, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 8 puncte

5. Respingeţi afirmaţia potrivit căreia creativitatea inovativă determină modificări revoluţionare ale unui domeniu. 6 puncte

Test. Varianta 11 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Sunt produse de undele electromagnetice senzaţiile: a. auditive b. olfactive c. gustative

d. vizuale.

2. În cazul percepţiei, obiectul perceput clar devine: c. fond perceptiv a. obiect (central) al percepţiei d. câmp vizual. b. câmp perceptiv 3. Sunt considerate adevărate „hărţi psihologice": a. senzaţiile b. percepţiile c. visele

d. reprezentările.

4. Notiunile mai sunt numite si: ' ' a. imagini abstracte b. imagini concrete

d. imagini formale.

c. concepte

5. Memorarea care are la bază înţelegerea materialului de memorat este cea: c. superficială a. mecanică d. neproductivă. b. logică 52

6. Categoria „laşului", ,,linguşitorului", ,,avarului" etc. ilustrează procedeul imaginativ numit: a. tipizare c. aglutinare d. analogie. b. categorizare 7. Funcţia limbajului, prin care are loc detensionarea nervoasă, este: a. ludică c. cognitivă b. cathartică d. simbolică. 8. Alegeţi enunţul fals: a. trebuinţele de la nivelurile 1 şi 2 ale „piramidei lui Maslow" sunt considerate inferioare; b. trebuinţele specifice doar omului sunt considerate superioare; c. aspiraţiile sunt acelaşi lucru cu idealurile; d. în structura psihică a intereselor intră elemente cognitive, afective şi volitive. 9. Execuţia, ca etapă a actelor voluntare, se află între: a. elaborarea planului de acţiune şi evaluarea/verificarea rezultatelor b. analiza şi lupta motivelor şi deliberare c. deliberare şi elaborarea planului de acţiune d. deliberare şi luarea deciziei. 10. Buna sau proasta funcţionare a organelor interne generează stări de confort sau disconfort fiziologic; aceste stări reprezintă: a. trăiri de natură organică c. tonul emoţional b. afecte d. emoţii curente. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Memoria, în forma ei voluntară, presupune prezenţa unui efort sistematic de voinţă, este subordonată unui scop, unei intenţii, fiind controlată deliberat. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a). c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte 4 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, independenţa voinţei. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia memorarea logică, bazată pe înţelegerea sensului celor memorate, este superioară memorării mecanice. 6 puncte

53

SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Gheorghe Hagi ( . . . ) a activat 1 9 ani în fotbalul profesionist, la nivel de club adunând 5 1 3 meciuri şi 237 de goluri, fiind considerat cel mai bun fotbalist român al secolului trecut. De asemenea, pentru echipa naţională de fotbal a strâns 1 25 de selecţii şi 35 de goluri, fiind cel mai bun marcator. După retragerea din fotbalul activ, Hagi şi-a început cariera de antrenor, în paralel a fondat o şcoală de fotbal. Gică Hagi şi-a început cariera în fotbal la echipa de copii şi juniori a Farului Constanţa, ( . . . ) fiind oficial legitimat la 1 3 ani. Doi ani mai târziu, este selectat de Federaţie în lotul echipei Luceafărul Bucureşti, care în acea perioadă era echipa naţională de juniori a Românei, locul unde se formau marile talente. După alţi doi ani, tânărul Gică se întoarce la Farul Constanţa, fapt ce a marcat şi debutul său în Divizia A, la 1 1 septembrie 1 982.Un an mai târziu, se transferă la Sportul Studenţesc. Va activa la această formaţie timp de patru ani, perioadă care a marcat ascensiunea sa în topul fotbalului românesc, fiind doi ani consecutiv golgheter. La 1 0 august 1 983, Hagi îşi face debutul în echipa naţională într-un meci disputat în compania Norvegiei, meci încheiat cu o remiză albă. Un an mai târziu, va face parte din lotul echipei naţionale care a participat la Euro ' 84 din Franţa. În iama 1 986/1 987, Gheorghe Hagi este împrumutat la proaspăt campioana Europei de atunci, Steaua Bucureşti, în vederea cooptării în lotul pentru partida cu Dinamo Kiev din Supercupa Europei. Deşi contractul iniţial a fost doar pentru acest meci, după ce Hagi a fost autorul singurului gol, victorios, el nu a mai fost lăsat să se întoarcă în Regie. În cei patru ani petrecuţi în roşu-albastru, Gică Hagi s-a consacrat definitiv în fotbalul internaţional. Şi-a înscris în palmares 3 titluri şi 2 cupe, participând la semifinala CCE din 1 988 şi la finala din 1 989. Anii ' 90 au reprezentat perioada de glorie a fotbalului românesc, perioadă a cărei lider incon­ testabil a fost Gheorghe Hagi. Din poziţia de căpitan a condus echipa la trei turnee finale ale Campionatului Mondial de Fotbal: Italia 1 990 (optimi), SUA 1 994 (sferturi), Franţa 1 998 (optimi) şi la două turnee finale ale Campionatului European: Anglia 1 996 (grupe), Belgia/Olanda 2000 (sferturi). Meciul din sferturile acestei ultime competiţii, pierdut în faţa Italiei cu 0-2, va fi ultimul meci oficial pentru Gică Hagi la echipa naţională; la acest meci a fost eliminat în repriza secundă după un conflict cu arbitrul. De asemenea, în aceeaşi perioadă a jucat pentru cele mai bune echipe de fotbal din Europa consacrându-se drept unul dintre cei buni fotbalişti ai planetei. După turneul final din 1 990, Hagi a fost cumpărat de clubul spaniol Real Madrid, însă nu a reuşit să se adapteze; a fost vândut la Brescia Calcio, ajutând echipa să promoveze în Serie A. După excepţionala prestaţie din Statele Unite, FC Barcelona l-a achiziţionat pe jucătorul român. În 1 996, Gică se transferă la Galatasaray Istanbul, formaţia cu care va avea cele mai mari reuşite în plan fotbalistic, câştigând o popularitate imensă printre suporterii turci. Câştigă 4 titluri şi 2 cupe ale Turciei, iar în anul 2000 va conduce echipa spre câştigarea Cupei UEFA şi Supercupei Europei. Sezonul competiţional 2000/200 1 va fi ultimul în fotbalul activ. De asemenea, pe 24 aprilie 200 1 a fost organizat un eveniment, denumit Gala Hagi, în onoarea jucătorului român; cu această ocazie s-a organizat un meci festiv de retragere, în care s-au întâlnit echipa României şi o selecţionată mondială formată din foşti colegi de la echipele de club. Gică Hagi nu a stat departe de gazon, în toamna anului 200 1 a fost numit selecţionerul echipei naţionale. Se va retrage după trei luni, România nereuşind să se impună în barajul cu Slovenia, ratând astfel calificarea la turneul final din Coreea de Sud şi Japonia. După doi ani de pauză, Hagi se întoarce 54

în Turcia unde preia formaţia Bursaspor. Deşi nu are rezultate spectaculoase, trece apoi la echipa sa de suflet, Galatasaray Istanbul, cu care, în doi ani, reuşeşte să câştige o cupă a Turciei. După un con flict cu patronii turci, Hagi se va întoarce în România. Aici are două experienţe nereuşite la Poli Timişoara şi Steaua Bucureşti. În ultima perioadă s-a dedicat şcolii sale de fotbal pe care a fondat-o la Constanţa, unde încearcă să crească o nouă generaţie de aur." (sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Gheorghe_Hagi) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Gheorghe (Gică) Hagi. 6 puncte Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Hagi era un fotbalist amator ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să 4 puncte susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează faptul că Bagi este considerat cel mai bun fotbalist român al secolului trecut. 6 puncte Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Hagi, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 8 puncte 5. Respingeţi afirmaţia potrivit căreia creativitatea productivă transformăfundamental un domeniu. 6 puncte

Test. Varianta 12 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Pot fi tactile sau termice senzaţiile: a. de echilibru b. chinestezice

c. cutanate d. organice.

2. Imaginea perceptivă internă este permanent raportată la obiectul perceput; acest aspect exprimă legea: c. semnificaţiei a. selectivităţii d. proiectivităţii/obiectualităţii. b. constanţei perceptive 3. Este adevărat că reprezentarea: a. este o reproducere fidelă a datelor perceptive; b. este bogată în conţinut; c. se poate produce în absenţa obiectului; d. nu are nicio legătură cu limbajul. 55

4. După natura însuşirilor pe care le reflectă, noţiunile (conceptele) pot fi: c. empirice sau ştiinţifice a. concrete sau empirice d. abstracte sau stiint b. concrete sau abstracte , , ifice. 5. Memorarea logică este mai bună decât cea mecanică pentru că: a. putem reţine un volum nelimitat de informaţie; b. asigură reţinerea tuturor detaliilor învăţate; c. este eficientă la discipline precum: istoria, geografia, limbile moderne, muzica, matematica, chimia etc. sau în cazul memorării unor numere de telefon; d. asigură păstrarea informaţiei mai mult timp. 6. Procedeul imaginativ care are la bază compararea a două serii de obiecte sau fenomene este: c. aglutinarea a. analogia b. adaptarea d. amplificarea. 7. Limbajul, ca proces psihic, se află într-o strânsă relaţie cu: c. imaginaţia a. memoria b. gândirea d. reprezentarea. 8. Mai sunt numite idei-forţă sau idei-valoare: a. idealurile b. aspiraţiile

c. convingerile d. interesele.

9. Elaborarea planului de acţiune se realizează, de regulă, după: a. deliberare c. analiza şi lupta motivelor b. faza execuţiei d. luarea deciziei/hotărârii. 10. Stările afective de scurtă durată, cu apariţie bruscă şi desfăşurare tumultoasă, se numesc: c. emoţii complexe a. afecte (emoţii- şoc) b. sentimente d. pasiuni. SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Memoria este procesul de întipărire, fixare şi reactualizare a informaţiilor, asigurând continuitatea vieţii noastre psihice. Afectivitatea, prin gradul ei de implicare a individului, prin trăirile lui afective, prin emoţiile sale, constituie un factor important în optimizarea memoriei.

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a).

56

c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte 4 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul inteligibil al memoriei. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea conform căreia sentimentele, ca trăiri 6 puncte afective, caracterizează omul ca personalitate. S UBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Moromete avea uneori obiceiul - semn de bătrâneţe sau poate nevoia de a se convinge că şi cele mai întortocheate gânduri pot căpăta glas - de a se retrage pe undeva prin grădină sau prin spatele casei şi de a vorbi singur. «Auzi ce idee», reflectă el cu glas şoptit, oprindu-se lângă poarta grădinii. Apucă o ulucă de vârf şi rămase liniştit cu fruntea în pământ. «Dacă ar fi aşa, că din cauza păcatelor nu poţi dormi - continuă el încercând uşor vechimea ulucii - ar însemna că Paraschiv al meu, care când se apucă să doarmă, doarme ( . . . ) ar însemna - şi aici Moromete se întrerupse şi gândi restul în tăcere - ar însemna că e omul cu inima cea mai curată de pe pământ ( ... ) ! » se miră apoi cu glas tare în timp ce constata că ar fi greu de susţinut că ulucile curţii sale nu sunt putrede. «După încă o ploaie, aceste uluci au să-şi rânjească dinţii negri spre casă», gândi apoi mai departe, fără glas. Cineva îl întrebase odată în glumă de ce vorbeşte singur şi Moromete îi răspunse serios că asta e din pricină că n-are cu cine discuta, cu sensul că nimeni nu merită să-i asculte gândurile. Se dezlipi de uluci şi o luă încet spre spatele casei. Aici fetele puneau totdeauna porumb pentru copt; creştea mai repede ca la câmp. Se opri printre firele înalte şi rămase câtva timp între ele liniştit şi recules. Apucă apoi un fir şi îl înmuie într-o parte cu talpa piciorului. «Domnule, ce discută ei în parlament? ! exclamă deodată enervat, uitându-şi talpa desculţă peste firul de porumb. Ce înseamnă situaţia asta? se supără el. Păi dumneata nu-ţi dai seama că toată omenirea stă cu ochii pe tine să vadă ce faci? ! ! ! » Oftă, se aplecă la rădăcina porumbului şi multă vreme nu mai zise nimic. Pipăia cu palma adâncimea pe care o atinsese ploaia. «A dat ploaia!» constată apoi la sfârşit, cu un glas cu totul deosebit de cel dinainte, ca şi când ar fi vorbit alt om. «În fine, la nouă pogoane, cinci duble claia, ori zece clăi, cincizeci. Ori nouă, patru sute cincizeci de duble de grâu.»" (,,Moromeţii" - Marin Preda, Ed. Marin Preda, Oradea, 2001, Partea I, cap. XII, pag. 47-48) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui (Ilie) Moromete. Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte 2. Consideraţi că Moromete era un om orgolios ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează faptul că Moromete avea uneori obiceiul de a se retrage şi de a vorbi singur. 6 puncte Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie.

57

4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Moromete, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. f aza incubaţiei reprezintă prima Respingeţi afirmaţia potrivit căreia 5. etapă a procesului creativ. 6 puncte

Test. Varianta 13 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. S e acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situa­ ţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Sunt produse de vibraţiile obiectelor (undele sonore) senzaţiile: b. vizuale a. auditive c. olfactive

d. gustative.

2. Aptitudinea (perceptivă) de a sesiza rapid ceea ce este relevant, deşi nu apare în mod foarte evident, reprezintă: a. observaţia c. spiritul de observaţie b. discernământul d. discriminarea perceptivă.

3. Fenomenul psihic de orientare selectivă şi de concentrare a energiei psihonervoase, în vederea desfăşurării optime a activităţilor psihice, este: a. voinţa b. afectivitatea d. atenţia. c. motivaţia 4. Operaţia gândirii prin care descompunem în minte un obiect/întreg în elementele sale componente reprezintă: a. sinteza b. analiza c. comparaţia d. abstractizarea. 5. Memoria senzorială păstrează informaţia: a. 1 secundă b. 1,5 secunde

c. 0,5 secunde

d. 2 secunde.

6. Visul din timpul somnului şi reveria se încadrează în categoria imaginaţiei: d. antevoluntare. a. voluntare b. involuntare c. postvoluntare 7. Limbajul are un rol important: a. doar în formarea gândirii b. numai în procesul de socializare c. în alte procese decât gândirea şi socializarea d. atât în formarea gândirii, cât şi în procesul de socializare.

58

8. Factorii dinamici care determină conduita/comportamentul unui individ, fiind mobilele care declanşează, susţin energetic şi orientează acţiunea pe întreaga durată a desfăşurării ei, se numesc: a. motive c. percepţii b. senzaţii d. reprezentări. 9. Calitatea voinţei, care constă în menţinerea timp îndelungat a efortului voluntar în vederea atingerii scopului, este: c. fermitatea/puterea a. independenţa d. autocontrolul. b. perseverenţa 10. Nu este un afect: a. furia b. groaza SUBIECTUL al Ii-lea

c. tristeţea d. bucuria explozivă/râsul exploziv. (30 de puncte)

Se dă următorul text: Rapiditatea întipăririi materialului, trăinicia păstrării celor memorate şifidelitatea în reproducerea datelor acumulate, ca şi calităţi ale memoriei, se realizează la un înalt nivel de eficienţă în condiţiile în care atenţia, în forma ei voluntară, este prezentă. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

4 puncte d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, caracterul situaţional al memoriei. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la utilitatea atenţiei postvoluntare. 6 puncte

SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Pentru cine nu a citit vreodată o pagină din Immanuel Kant, merită menţionat că este probabil cel mai dificil autor din câţi există. De asemenea, probabil cel mai influent filozof. ( . . . ) Kant a fost gânditorul cel mai important al Iluminismului german şi unul dintre cei mai mari filozofi ai tuturor timpurilor. A întruchipat toate tendinţele care începuseră să se manifeste odată cu raţionalismul - care punea accent pe raţiune - al lui Rene Descartes şi empirismul - care punea accent pe experienţă - al lui Francis Bacon. A inaugurat o nouă eră în dezvoltarea gândirii. Immanuel Kant a trăit toată viaţa în provincia îndepărtată în care s-a născut. ( . . . ) A predat întâi matematică şi fizică şi nu şi-a pierdut niciodată interesul pentru ştiinţă. Faptul că nu era vorba de un 59

simplu interes de amator este demonstrat de publicarea în anii următori a mai multor lucrări ştiinţifice despre diverse rase de oameni, despre natura vântului, despre cauzele cutremurelor si teoria generală a cerului. ( . . . ) S-a bucurat de un mare succes ca lector; stilul său de a ţine cursurile: foarte diferit de cel al cărţilor sale, era plin de umor şi viu, pigmentat cu multe exemple din lecturi din literatura engleză şi franceză şi despre subiecte precum călătoriile şi geografia, ştiinţa şi filozofia. Cu toate că a eşuat de două ori în încercarea de a obţine un post de profesor la Konigsberg, a refuzat să accepte oferte care l-ar fi dus în alt oraş, inclusiv un post de profesor de poezie la Berlin, care i-ar fi adus un prestigiu foarte mare. A preferat pacea şi liniştea oraşului natal, în care să-şi dezvolte şi să-şi maturizeze propria filozofie. ( . . . ) Curând, filozofia critică avea să fie predată în toate universităţile importante de limbă germană, iar tinerii au început un adevărat pelerinaj la Konigsberg, ca la un altar al filozofiei. În unele cazuri, guvernul prusac suporta cheltuielile de călătorie. Kant ajunsese să fie consultat ca un oracol, punându-i-se tot felul de întrebări, inclusiv despre subiecte precum legitimitatea vaccinării. Aceste omagii nu au întrerupt activităţile cotidiene ale lui Kant. Înalt de 1,50 m, cu pieptul deformat şi o sănătate fragilă, a ţinut toată viaţa un regim strict. Era atât de ordonat, încât oamenii îşi potriveau ceasul în funcţie de plimbările lui zilnice pe strada pe care o supranumiseră «Aleea Filozofului». Până foarte târziu, când bătrâneţea nu i-a mai permis, se spune că a renunţat o singură dată la apariţiile sale regulate, când a fost atât de adâncit în lectura lui Emile al lui Rousseau, încât a rămas în casă câteva zile. ( . . . ) Odată cu publicarea celei de-a treia Critici, se încheia principala lucrare filozofică a lui Kant. După 1790, sănătatea lui a început să se înrăutăţească vizibil. Încă avea multe proiecte, însă i-a fost imposibil să scrie mai mult de câteva ore pe zi. Scrierile pe care le-a terminat constau, în parte, din analiza unor subiecte pe care nu le tratase anterior în detaliu şi, în parte, din replici la critici şi clarificarea neînţelegerilor. ( . . . ) Opera extinsă la care a lucrat până la moarte- anumite fragmente din ea umplând cele două volume finale ale marii ediţii de la Berlin a lucrărilor sale- se voia o contribuţie majoră la filozofia critică. ( . . . ) După un declin treptat, dureros atât pentru prieteni, cât şi pentru el însuşi, Kant va muri la Konigsberg, pe 12 februarie 1804. Ultimele lui cuvinte au fost Es ist gut («E bine»). Pe mormântul său din catedrală au fost scrise (în germană) următoarele cuvinte: «Cerul înstelat deasupra mea şi legea morală în mine», cele două lucruri care, după cum a menţionat în încheierea celei de-a doua Critici, «umplu mintea de admiraţie şi mirare mereu mai noi şi mai mari, cu cât reflectăm mai des şi mai constant la ele»". (Immanuel Kant- viaţa şi opera ( 1) şi (3), mai 2010, sursa: https://www.scientia.ro/ biografii/805-irnrnanuel-kant-viata-si-opera- 1.htrnl şi https://www.scientia.ro/biografii/813irnrnanuel-kant-viata-si-opera-3.html) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Immanuel Kant. Precizaţi, 6 puncte din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Immanuel Kant avea un simplu interes de amator pentru ştiinţă ? Precizaţi, prin 4 puncte apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează, cu privire la Kant, faptul că acesta a avut o contribuţie majoră la filozofia 6 puncte critică. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Kant, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 5. Respingeţi afirmaţia potrivit căreia faza „ iluminării " constituie ultima etapă a procesului creativ. 6 puncte

60

Test. Varianta 14 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Dependenţa fiecărei senzaţii de acţiunea unei anumite categorii de stimuli şi existenţa unui aparat specializat poartă denumirea de: b. durată a. intensitate c. modalitate d. tonalitate afectivă. 2. Intercunoaşterea se referă la percepţia: b. interpersonală a. timpului

c. spaţiului

d. mişcării.

3. Atenţia: a. nu are un conţinut informaţional specific şi nici un produs propriu; b. are atât un conţinut informaţional specific, cât şi un produs propriu; c. are un conţinut informaţional specific, dar nu un produs propriu; d. nu are un conţinut informaţional specific, dar are un produs propriu. 4. Operaţia gândirii opusă analizei este: a. comparaţia b. abstractizarea

c. generalizarea

d. sinteza.

5. Durata păstrării informaţiei în memoria de scurtă durată (MSD) este de: a. 5 - 1O secunde b. 15 - 20 secunde c. 1O - 15 secunde d. 20 - 25 secunde. 6. Imaginaţia reproductivă, cea creatoare şi visul de perspectivă fac parte din categoria imaginaţiei: a. postvoluntare c. voluntare b. involuntare d. antevoluntare.

7. După unii autori, limbajul poate fi considerat un fel de ax al sistemului psihic uman care, împre­ ună cu memoria, face posibil fenomenul de: b. conştiinţă a. intuiţie c. euristică d. algoritmică. 8. O recompensă/stimulare premială ( de exemplu, o diplomă oferită de către diriginte unui elev care nu a avut nicio absenţă pe parcursul întregului an şcolar) este o motivaţie: c. atât cognitivă, cât şi intrinsecă a. atât pozitivă, cât şi intrinsecă b. atât cognitivă, cât şi extrinsecă d. atât pozitivă, cât şi extrinsecă. 9. Defectul de voinţă opus perseverenţei este: a. slăbiciunea b. sugestibilitatea

c. încăpăţânarea

d. nehotărârea.

61

10. În categoria proceselor/stărilor afective complexe intră: a. emoţiile situaţionale curente, emoţiile integrate şi dispoziţiile afective b. sentimentele şi pasiunile c. tonul emoţional şi trăirile de natură organică d. afectele şi emoţiile superioare. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Uneori apariţia atenţiei şi, îndeosebi, menţinerea ei, nu sunt posibile fără un efort de voinţă. Dacă o situaţie nu interesează prin ea însăşi, dar cunoaşterea ei este importantă pentru desfăşurarea activităţii, intervine atenţia voluntară caracterizată prin intenţia de a fi atent şi efortul voluntar. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a). c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte 4 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, una din însuşirile/calităţile atenţiei. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la faptul că promptitudinea deciziei este una 6 puncte din cele mai importante calităţi ale voinţei. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Isaac Newton este savantul aflat la originea teoriilor ştiinţifice care vor revoluţiona ştiinţa, în domeniul opticii, matematicii şi în special al mecanicii. ( . . . ) Newton a fost un fizician, înainte de toate. Laboratorul său uriaş a fost domeniul astronomiei, iar instrumentele sale geniale au fost metodele matematice, unele dintre ele inventate de el însuşi. Newton nu s-a lăsat antrenat de latura pur astronomică şi matematică a activităţii sale, ci a rămas fizician. În aceasta constă neobişnuita tenacitate şi economia gândirii sale. Până la Newton şi după el, până în prezent, omenirea nu a cunoscut o manifestare a geniului ştiinţific de o forţă şi o durată mai mare. Spencer comunica următoarele cuvinte ale lui Newton, rostite cu puţin timp înaintea morţii sale: «Nu ştiu cum arăt eu în faţa lumii, dar mie mi se pare că sunt un băiat care se joacă pe malul mării şi se distrează căutând din timp în timp pietricele mai colorate decât de obicei sau o scoică roşie, în timp ce marele ocean al adevărului se întinde necunoscut în/aţa mea». ( . . . ) Viaţa lui Newton a decurs liniştită, paşnică şi monotonă; el a murit necăsătorit, iar călătoriile lui s-au mărginit la mici distanţe, netrecând graniţele Angliei. Newton s-a bucurat de o sănătate robustă, niciodată nu a avut prieteni apropiaţi, de o vârstă cu el. Cu toată amploarea extraordinară a preocupărilor sale ştiinţifice, Newton nu a fost un geniu universal ( . . . ). Gândirea şi activitatea lui s-au concentrat 62

asupra filozofiei naturale sau a fizicii, matematicii şi astronomiei. Preocupările teologice şi istorice ale lui Newton pot fi considerate doar ca un tribut inevitabil pe care l-a plătit epocii, ca şi mulţi dintre contemporanii lui, deşi el însuşi era uneori înclinat să considere preocupările sale în domeniul teologiei şi religiei drept activitatea lui principală. ( ...) Newton avea pasiunea de a construi jucării mecanice complicate, modele de mori de apă şi de soare. Copilului îi plăcea să confecţioneze zmeie, pe care, une ori, le înălţa noaptea, agăţându-le felinare de hârtie colorată şi răspândind cu această ocazie, în glumă, zvonuri despre o nouă cometă. ( ...) Mai multe mărturii confirmă că Newton avea talent la desen. ( ...) Când Newton s-a hotărât definitiv pentru cariera universitară, el a renunţat la intenţia de a se căsători. ( ...) Mistress Vincent (fostă miss Storey) îşi amintea la bătrâneţe că Newton era un tânăr tăcut, gânditor şi serios, care participa fără plăcere la jocurile tovarăşilor săi. El prefera să rămână acasă, chiar în societatea fetelor, cărora le făcea adeseori măsuţe, dulăpioare şi alte jucării. Îi plăcea de asemenea, după spusele ei, să culeagă ierburi de leac. Până la sfârşitul vieţii, Newton a întreţinut raporturi de prietenie cu tovarăşa jocurilor sale din copilărie, a ajutat-o şi a vizitat-o ori de câte ori venea prin locurile natale. ( ...) Tânărul Newton a fost econom şi ordonat în cheltuielile sale; el cheltuia sume mai importante numai pe cărţi şi aparate ştiinţifice. ( ...) Dacă ţinem seama că Newton a lucrat şi în domeniul acusticii, cel puţin teoretic, vedem că urmele activităţii sale pot fi constatate în toate domeniile fizicii: în mecanică, în căldură, în teoria despre sunet, lumină, electricitate şi magnetism şi în domeniul acelor fenomene, care astăzi sunt reunite sub denumirea de „fizică moleculară ". Newton era un om profund religios şi în afară de aceasta, un teolog erudit. În 1 703, John Locke scria nepotului său, King: «Newton este într-adevăr un savant remarcabil, nu numai datorită uimitoarelor sale realizări în domeniul matematicii, ci şi în al teologiei, graţie vastelor sale cunoştinţe în Sfânta Scriptură, puţini putându-se compara cu el». Newton se bucura de asemenea de o mare celebritate ca teolog şi în cercuri mai largi. Triumful ştiinţific al lui Newton în ultimele decenii se împletea într-un anumit grad cu o bunăstare exterioară: onorurile palatului, respectul discipolilor, îngrijire bună acasă. ( ...) Cu toate că deţinea o funcţie înaltă, el a rămas până în ultimele zile modest şi simplu în relaţiile cu oamenii şi în îmbrăcăminte. După mărturia multor contemporani, în înfăţişarea sa exterioară, Newton nu avea nimic deosebit, care să atragă atenţia. Era de statură sub-mijlocie, îndesat şi cu o privire vie şi pătrunzătoare. ( ...) Newton nu era un bun tovarăş de conversaţie, fiind mereu cufundat în gânduri. În legătură cu aceasta s-au păstrat multe anecdote despre felul său de a fi distrat. Econom şi socotit, el îşi ajuta întotdeauna cu plăcere prietenii şi rudele." (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Isaac_Newton) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1 . Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Isaac Newton. Precizaţi, 6 puncte din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Newton era un om econom şi ordonat în cheltuielile sale ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3 . Textul precizează, cu privire la Newton, faptul că acesta nu afost un geniu universal. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Newton, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 6 puncte 5 . Respingeţi afirmaţia potrivit căreia atitudinile rutiniere favorizează creativitatea. 63

Test. Varianta 15 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 0 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Când obiectul se apropie de noi, sunetele recepţionate cresc în înălţime şi invers; acest lucru poartă denumirea de: c. efectul Freud a. efectul Pavlov d. efectul Doppler. b. efectul Jung 2. Faptul că noi percepem obiectul ca un întreg reprezintă legea: a. selectivităţii c. constanţei perceptive b. integralităţii - structuralităţii d. proiectivităţii/obiectualităţii. 3. Nu reprezintă o etapă a atenţiei: a. orientarea neselectivă - aşteptare b. deliberarea

c. atitudinea pregătitoare d. atenţia focalizată.

4. Reconstituirea în minte a unui obiect (întreg) din elementele/componentele sale date separat se realizează prin intermediul: a. analizei b. generalizării c. abstractizării d. sintezei. 5. Alegeţi enunţul fals: a. Volumul memoriei de scurtă durată (MSD) este de 7 ± 3 elemente. b. MSD se mai numeşte memorie de lucru/operaţională. c. Memoria de foarte scurtă durată (MFSD) se mai numeşte şi memorie senzorială. d. Din MSD informaţia trece în MLD (memoria de lungă durată) sau este uitată. 6. Visul din timpul somnului şi reveria sunt forme imaginative: a. active b. voluntare c. pasive

d. intenţionate.

7. Limbajul extern poate fi: a. oral şi scris b. doar oral

d. uneori şi intern.

c. numai scris

8. Folosirea pedepsei (stimul aversiv) de către părinţi, pentru îndreptarea comportamentului unui copil neascultător, este o motivaţie: a. atât negativă, cât şi intrinsecă c. atât afectivă, cât şi extrinsecă b. atât negativă, cât şi extrinsecă d. atât afectivă, cât şi intrinsecă. 64

9. Nu reprezintă o cauză a încăpăţânării: a. inflexibilitatea în acţiune b. flexibilitatea în gândire

c. prejudecăţile d. carenţele/lipsurile educaţionale.

10. Stările afective asociate principalelor forme de activitate, ce presupun evaluări şi acordări de m se nificaţii valorice activităţilor desfăşurate, sunt: c. sentimentele a. emoţiile situaţionale curente b. afectele d. emoţiile integrate/superioare. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Limbajul se implică în toate formele imaginaţiei, combinarea imaginilorfiind mediată prin cuvânt, acesta perm iţând punerea ideilor, imaginilor, obiectelor noi în cele mai variate relaţii. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a). c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, aglutinarea, ca unul dintre procedeele imaginaţiei.

8 puncte 4 puncte

e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la faptul că limbajul intern reprezintă 6 puncte principalul suport al activităţii mintale, instrumentul de lucru al gândirii. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „John Fitzgerald Kennedy ( . . . ), cunoscut şi ca John F. Kennedy, JFK sau Jack Kennedy, a fost cel de-al treizeci şi cincilea preşedinte al Statelor Unite ale Americii. ( . . . ) În 1940, Jack a absolvit Universitatea, iar situaţia mondială inspira multă nelinişte în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În 194 1, fratele său mai mare, Joe, în care tatăl său îşi pusese speranţele pentru un mandat la preşedinţia SUA, s-a înrolat în Marina Militară, fiind instruit ca pilot. Din acelaşi motiv al ambiţiei, Jack s-a oferit şi el ca voluntar la marină şi la infanterie, dar nu a fost acceptat din cauza unor probleme de sănătate ( . . . ). Nu a renunţat şi, cu ajutorul tatălui său ( . . . ), a fost acceptat la Centrul de Informaţii navale din Washington, care urmărea mişcările flotelor inamice. ( . . . ) Urmând instrucţiunile tatălui său, Jack a repetat în fiecare discurs electoral fapta sa eroică din Pacificul de Sud şi moartea tragică a fratelui său. ( . . . )

65

În ianuarie 1960, Kennedy şi-a anunţat candidatura la preşedinţia SUA. ( . . . ) Lupta electorală dintre el şi republicanul Richard Nixon a fost prima luptă electorală televizată din Statele Unite, consacrând astfel un nou tip de luptă electorală. Tânărul Kennedy, care era mai puţin experimentat, 1-a dominat categoric pe fostul vicepreşedinte ( . . . ). Deşi ascultătorii de la radio erau convinşi că Nixon va câştiga, telespectatorii au rămas cu impresia că Kennedy va câştiga, asta pentru că Nixon le-a apărut întunecat şi infernal în contrast cu zâmbitorul şi sincerul Kennedy. ( . . . ) La 20 ianuarie 1961, o mulţime de oameni au participat la învestirea sa, pentru a urmări depunerea jurământului în faţa Capitoliului. Deşi a durat 15 minute, a rămas unul dintre cele mai dinamice discursuri din istorie, rostite de Kennedy. ( . . . ) După preluarea preşedinţiei, Kennedy a aflat de planul de invadare a Cubei, moştenire de la fosta administraţie Eisenhower. ( . . . ) Spre deosebire de predecesorul său care aştepta ocazia care să-i justifice intervenţia militară, Kennedy s-a opus iniţial, dar a cedat presiunilor CIA, cu condiţia ca la operaţiune să nu participe trupe americane. La 17 aprilie 1961, refugiaţii cubanezi au întreprins debarcarea programată în Sud-Vestul Cubei, în Golful Porcilor, dar au fost învinşi în totalitate după 3 zile. ( . . . ) Operaţiunea din Golful Porcilor a fost una din greşelile grave ale lui Kennedy, nerespectându-şi promisiunea din discursul inaugural. ( . . . ) Criza Rachetelor Cubaneze a părut în acele timpuri o victorie clară a SUA, dar Cuba a ieşit din această criză cu un sentiment mult mai pronunţat de siguranţă. O succesiune de administraţii americane au onorat promisiunea lui Kennedy de a nu invada Cuba şi naţiunea comunistă insulară, situată doar la 80 de mile de Florida. ( . . . ) La data de 20 noiembrie 1962, Kennedy a semnat Ordinul Executiv ( . . . ), care interzicea discriminarea rasială în instituţiile sociale ale ţării. Ca luptător pentru justiţie socială, Kennedy a luptat împotriva mafiei cu tărie şi hotărâre. ( . . . ) Se spune despre Kennedy că era familist. Există dovezi ce susţin această afirmaţie. A fost căsătorit cu o singură femeie toată viaţa, a avut patru copii ( . . . )". (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/John_F._Kennedy) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui John F. Kennedy. Precizaţi, 6 puncte din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că John F. Kennedy era familist ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează faptul că John F. Kennedy era ambiţios. Menţionaţi, pe baza textului dat, două 6 puncte motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui John F. Kennedy, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia toate persoanele dispun de potenţial creativ

66

8 puncte 6 puncte

Test. Varianta 16 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. S e acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Substanţele volatile sunt stimuli pentru senzaţiile: a. gustative b. auditive c. vizuale 2. Perfecţionarea şi eficienţa atenţiei reprezintă: a. voinţa de a fi atent b. aptitudinea de a fi atent

c. motivaţia de a fi atent d. înclinaţia de a fi atent.

3. Personalitatea este un sistem: a. bio - psiho - socio - cultural b. bio - psihologic

c. psiho - social d. socio - cultural.

d. olfactive.

4. Când stabilim asemănările şi deosebirile dintre două personaje ale unei opere literare, în baza unui criteriu, folosim ca operaţie a gândirii: a. comparaţia b. analiza c. sinteza d. abstractizarea.

5. Memoria ce cuprinde evenimente trăite personal de către om se numeşte memorie: b. perceptivă c. episodică d. verbală. a. semantică 6. Jmaginaţia reproductivă, cea creatoare şi visul de perspectivă sunt forme imaginative: d. active. b. involuntare c. onmce a. pasive 7. Forma de bază şi naturală a limbajului este cel: a. scris b. extern c. intern

d. oral.

8. În cazul unui copil care se joacă din plăcere, avem de-a face cu o motivaţie: d. extravertită. c. introvertită b. intrinsecă a. extrinsecă 9. Intensitatea efortului depus pentru depăşirea obstacolelor şi atingerea scopului conştient �ţ�bilit o reprezintă: c. puterea/tăria voinţei a. perseverenţa d. promptitudinea. b. independenţa 10. Bucuria, tristeţea, teama, surpriza, dezgustul etc. sunt: c. emoţii integrate/superioare a. emoţii - şoc b. dispoziţii afective d. emoţii situaţionale curente. 67

SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Interesele, convingerile, idealurile, proiectele de viitor, ca modalităţi şi structuri ale motivaţiei, presupun, în procesul constituirii lor, aportul imaginaţiei, ale cărei produse se convertesc în resurse energetice ale individului. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a). c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte 4 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, tipizarea ca unul dintre procedeele imaginaţiei. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia eficienţa unei activităţi depinde şi de relaţia dintre intensitatea motivaţiei şi gradul de dificultate al sarcinii cu care se 6 puncte confruntă individul. SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Născut chiar la Hollywood, Leo este unicul copil al lui Irmelin, de origine germanică, şi George DiCaprio, autor de cărţi comice, pe jumătate neamţ, pe jumătate italian. Şi da, numele ales, Leonardo, vine chiar de la Leonardo Da Vinci, fiindcă Irmelin privea un tablou al artistului într-un muzeu din Italia chiar în clipa în care bebeluşul a lovit-o prima oară cu piciorul, pe când era în burtica ei. Din nefericire, mariajul părinţilor n-a supravieţuit, aceştia despărţindu-se când Leo avea doar un an, astfel că viitorul star a crescut mai mult cu mama sa, la Hollywood. În vacanţe mergea în Germania, la bunicii materni, motiv pentru care azi, Leo vorbeşte limba germană fluent. Viaţa lui Leonardo DiCaprio a stat de la început sub semnul celebrităţii. Trăia în oraşul stelelor, unde dorinţa de afirmare era ceva nativ. Aşa se face că, în timpul studiilor la Liceul John Marshall din Los Angeles, a luat exemplul fratelui vitreg, Adam Farrar, şi a început să meargă la audiţii pentru clipuri publicitare. A reuşit să obţină primul său rol, în 1990, în serialul «Parenthood». Pe-atunci avea doar 16 ani. Au urmat roluri episodice în show-uri precum «The New Lassie» şi «Roseanne» şi chiar «Santa Barbara» (... ). «Parenthood» i-a adus şi o nominalizare la Young Artist Award, fără a obţine, însă, trofeul în sine, marcând începutul lungii sale istorii de nominalizări la premii. Anul următor, a însemnat şi debutul în lungmetraje. (... ) Leo intrase în linie dreaptă, ţintind roluri de substanţă ( ... ) ­ astfel că în 1997, când întreaga lume a aflat de el (a realizat un rol deosebit în filmul «Titanic» în regia lui James Cameron), Leo era deja un actor respectat. (... ) A adunat, în total, cinci nominalizări la mult râvnitul trofeu al Academiei Americane de Film. Sau tot atâtea bucurii dezamăgitoare, care l-au împins pe starul de 4 1 de ani să declare în 2013 că vrea să ia o lungă pauză de la actorie, pentru a se dedica protecţiei mediului înconjurător, de altfel cauza 68

fundaţiei care îi poartă numele. Şi nu a fost o vorbă-n vânt. Se ştie că Leo este unul dintre cei mai activi ecologişti celebri (... ). Capitolul amoros al vieţii lui a intrat sub lupa presei din anul 2000, când actorul s-a afişat cu modelul brazilian Gisele Bundchen. Vreme de cinci ani au trăit o poveste de iubire cu suişuri şi coborâşuri care pare să fi stabilit un pattem pentru Leo: atracţia faţă de modele. (... ) Teama lui de a păşi spre altar, alimentată şi de eşecul teribil al căsniciei părinţilor lui (pe care nici n-a apucat să-i vadă împreună) a fost şi motivul despărţirii lui de Gisele. (... ) Şi a mai fost ceva: în acel an 2005 al despărţirii, DiCaprio a fost lovit în cap cu o sticlă spartă, de către modelul Aretha Wilson, la o petrecere nebună în Hollywood. Un incident care l-a lăsat cu faţa şifonată şi care a dus la un proces în urma căruia Wilson a fost condamnată în 201O la doi ani de închisoare. O poveste urâtă, care spunea ceva despre actor: îi plăcea prea mult să petreacă. Aşa se face că viaţa lui Leonardo DiCaprio după Gisele a urmat acelaşi model. . . cu un model. Bar Refaeli sau o relaţie căreia presa îi dădea şanse de a se transforma într-un mariaj. Dar, cum spuneam, Leo nu s-a dezis. A fost o iubire întinsă pe şase ani, cu suişuri şi coborâşuri, care a culminat cu o . . . despărţire. Blake Lively, cea care l-a consolat ulterior pe actor, dar n-a zăbovit prea mult în viaţa lui. Blake îşi dorea, ca şi Gisele, să se mărite şi să devină curând mamă şi a înţeles destul de repede că Leo se teme de acest pas. Aşa că n-a pierdut timpul. În viaţa lui Leonardo DiCaprio au urmat frumuseţi precum: Erin Heatherton, Toni Garm, Mădălina Ghenea, dar şi Rihanna. Niciuna nu l-a convins, iar Leo, potrivit portretului clasic al burlacului, rămâne cel mai apropiat de mama sa, Irmelin ( ... ) cu care adeseori apare pe covorul roşu. Dezamăgirile în dragoste, dublate şi de frustrarea în faţa statuetei Oscarului, pe care nu l-a obţinut încă, l-au făcut pe celebrul cuceritor să se arunce într-o perioadă sabatică, abordând un look cu o barbă generoasă şi ceva kilograme în plus, speriindu-i pe fani. Alarma e una falsă. Leo n-a putut sta prea mult timp departe de platourile de filmare (... ) cu un rol în pelicula pe care o filmează acum ( ... ). Şi da, lookul bărbos este pentru acest film. Aşadar, pauza profesională s-a încheiat pentru Leo, care probabil speră din nou la un Oscar, gândind că de data asta a ales formula câştigătoare (... ). Nici noi nu ne-am pierdut speranţa că actorul va obţine acest premiu. La fel cum suntem convinşi că îşi va găsi, în cele din urmă, jumătatea." ( Viaţa lui Leonardo DiCaprio, 29 mai 2015; sursa: https://okmagazine.ro/vedete/news/viata-lui­ leonardo-dicaprio-549580.html) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Leonardo (Leo) DiCaprio. Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte 2. Consideraţi că Leonardo DiCaprio este inconsecvent în relaţii/instabil în dragoste ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează faptul că Leonardo DiCaprio are o frustrare în faţa statuetei Oscarului. 6 puncte Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Leonardo DiCaprio, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 8 puncte

5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia pentru a fi creativ ai nevoie, în special, de motivaţie 6 puncte intrinsecă.

69

Test. Varianta 17 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Câte gusturi fundamentale există ? a. 3 b. 5

c. 4

d. 2.

2. Psihologii consideră că între stările reale de atenţie şi cele de neatenţie există: a. stări aparente ale lor c. anteatenţie b. postatenţie d. atenţie medie. 3. Personalitatea are: a. doar un caracter stabil b. simultan, un caracter stabil şi flexibil

c. numai un caracter flexibil d. un caracter instabil şi inflexibil.

4. Operaţia gândirii prin care selectăm/reţinem esenţialul şi lăsăm la o parte aspectele neimportante se numeşte: a. analiză b. abstractizare c. concretizare d. particularizare. 5. Memoria formată din emoţii, sentimente, pasiuni este cea: a. procedurală b. vizuală c. auditivă

d. afectivă.

6. Visele din timpul somnului: a. sunt inconştiente; b. au principii logice în desfăşurarea lor; c. nu au nicio componentă afectivă; d. nu au caracter simbolic/uneori contradictoriu.

7. Maniera de a vorbi reflectă: a. doar latura temperamentală b. numai latura aptitudinală

c. întregul profil al personalităţii d. exclusiv latura caracterială.

8. Motivaţia care îşi are sursa în nevoia omului de a cunoaşte/şti, înţelege şi explora se numeşte: a. afectivă b. cognitivă c. extrinsecă d. pozitivă.

9. Sugestibilitatea este un defect de voinţă opus: b. perseverenţei a. independenţei 70

c. promptitudinii

d. autocontrolului.

10. Trăirile/stările afective generalizate, difuze, relativ stabile şi cu intensităţi moderate se numesc: a. emoţii curente c. sentimente b. afecte d. dispoziţii afective. S UBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Combinarea şi recombinarea imaginilor, ideilor, elementelor experienţei anterioare, organizarea şi dirijarea acestui proces specific imaginaţiei presupun prezenţa unui act de voinţă ce implică un efort voluntar.

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, substituţia, ca unul dintre procedeele imaginaţiei. 4 puncte e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la faptul că pentru asigurarea mobilizării resurselor energetice necesare depăşirii obstacolelor şi atingerii scopurilor, un rol important revine 6 puncte perseverenţei, ca una dintre calităţile voinţei. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Leonardo da Vinci a fost unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi al Renaşterii din perioada de apogeu a acesteia. ( . . . ) Geniul său creator şi spiritul său inventiv şi-au pus amprenta asupra epocii, fiind considerat arhetipul omului renascentist, un spirit animat de o curiozitate nemaiîntâlnită până atunci, animat de o imaginaţie fără precedent în istorie. Este considerat unul din marii inovatori ai picturii şi unul din cei mai mari pictori din istorie. ( . . . ) Artist orgolios, conştient de talentul său, într-o proverbială rivalitate cu marele său contemporan Michelangelo Buonarotti, se afirmă că ar fi notat în caietele sale, cu un an înaintea morţii, Io continuero .. . (,,voi dăinui... "). Această afirmaţie, devenită o adevărată legendă urbană, nu se regăseşte însă în notele sale. De altfel, singurele notiţe păstrate din anul 1518 sunt câteva socoteli domestice, care par să fi fost scrise de către unul din servitorii săi. ( . . . ) În 1466, pe când avea 14 ani, Leonardo a devenit ucenicul artistului Andrea di Cione, cunoscut sub numele de Verrocchio, al cărui atelier era renumit în toată Florenţa. ( . . . ) Au urmat ani de studiu intens, Leonardo da Vinci fiind deprins cu tehnicile desenului, modelării artistice, cu tehnicile picturii în ulei şi tempera, căpătând cunoştinţele de bază necesare unui artist, fiind totodată iniţiat în tainele metalurgiei şi prelucrării metalelor, chimiei, mecanicii şi tâmplăriei. ( . . . ) În 14 72, după şase ani de studiu şi muncă susţinută, Leonardo da Vinci, acum în vârstă de 20 de ani, s-a calificat maestru, fiind 71

admis în Ghilda Sf. Luca, ghilda artiştilor şi doctorilor. Deşi tatăl său i-a oferit posibilitatea de a avea propriul atelier, era atât de ataşat de cel ce-i fusese profesor, încât a continuat colaborarea cu acesta. ( . . . ) În ianuarie 1478, a primit deja prima comandă în calitate de artist independent ( . . . ), urmată de a doua, în martie 1481 ( . . . ). Nici una din comenzi nu a fost finalizată, cea de-a doua fiind abandonată datorită plecării artistului la Milano. ( . . . ) Se cunosc extrem de puţine amănunte privind viaţa personală a lui Leonardo da Vinci, deşi a lăsat în urmă sute de pagini manuscrise. Nu există scrisori, scrieri poetice, jurnal personal sau memorii. Nicăieri în scrierile sale sau în cele ale contemporanilor săi nu apare vreo informaţie care să indice vreun interes afectiv faţă de vreo persoană. ( . . . ) Din contră, cei care l-au cunoscut, vorbesc despre o existenţă aproape ascetică, dedicată trup şi suflet artei şi ştiinţei. ( . . . ) Leonardo rămâne în istoria picturii prin câteva lucrări care au fost remarcate încă din timpul vieţii sale datorită tehnicii inovatoare, perfecţiunea detaliilor, a celor anatomice în primul rând; apoi se remarcă iluminarea savantă, interesul său pentru fizionomie şi pentru modul în care aceasta poate exprima emoţii şi sentimente, modul în care a utilizat corpul uman pentru compoziţii figurative, coloristica inovatoare şi subtilitatea gradată a tonurilor. ( . . . ) În 1480, Leonardo a primit două comenzi extrem de importante şi a început o altă lucrare care se va dovedi revoluţionară din punct de vedere al compoziţiei. Două din cele trei lucrări nu au mai fost terminate, iar a treia a constituit subiectul unor discuţii interminabile, privind termenele şi preţul. ( . . . ) Leonardo. da Vinci nu a fost un pictor extrem de prolific precum mulţi dintre contemporanii săi. În schimb, a desenat enorm. Caietele sale conţin sute de schiţe, dar şi desene detaliate ale diverselor aspecte care i-au atras atenţia. De asemenea există multe studii preliminare ale picturilor pe care le-a realizat sau pe care plănuia să le realizeze ( . .. ). Vasari chiar povesteşte că atunci când Leonardo observa pe stradă vreo persoană cu o figură care i se părea interesantă, o urmărea, studiind-o îndelung. (. . .) Umanismul renascentist nu trasa o graniţă categorică între ştiinţă şi artă, astfel încât studiile ştiinţifice şi inginereşti ale lui Leonardo da Vinci sunt cel puţin la fel de impresionante şi inovative pe cât sunt lucrările sale artistice. Studiile sale se regăsesc în cca. 13 OOO de pagini de note şi schiţe, la care a lucrat aproape zilnic, de-a lungul întregii vieţi. ( . . . ) Pasiunea pentru ştiinţă a lui Leonardo a fost mai degrabă contemplativă. El s-a străduit să înţeleagă diverse fenomene descriindu-le în mod minuţios şi repre­ zentându-le printr-un desen detaliat, fără a dezvolta experimente practice şi/sau explicaţii teoretice, dat fiindcă îi lipseau pregătirea matematică şi cunoştinţele de limbă latină. Din această cauză, cercetătorii contemporani cu el au ignorat în bună măsură lucrările sale ştiinţifice, deşi, la un moment dat, Leonardo însuşi se străduia să înveţe singur latina. ( . . . ) Leonardo a căpătat primele noţiuni de anatomie pe când îşi făcea ucenicia în atelierul lui Verrocchio. Acesta insista faţă de ucenicii săi asupra importanţei studiului anatomiei umane. În calitate de artist, pasionat de anatomie, Leonardo da Vinci a devenit repede un adevărat specialist în „anatomie topogra­ fică". A realizat astfel o mulţime de studii, constând în desene amănunţite de muşchi, tendoane şi alte detalii anatomice vizibile. ( . . . ) Desenele realizate şi modul de notare a indicaţiilor şi explicaţiilor erau extrem de avansate pentru acea vreme; dacă ar fi fost publicate atunci, ar fi contribuit substanţial la progresul medicinei. ( . . . ) Încă din timpul vieţii, Leonardo da Vinci a fost considerat unul din cei mai mari ingineri ai timpului său. ( . . . ) Proiectele lui Leonardo ( . . . ) au fost interpretate, realizate cu mijloacele acelei epoci şi testate cu succes. Multe din proiectele lui Leonardo s-au dovedit astfel fezabile. ( . . . ) Deşi din generaţii diferite, Leonardo, împreună cu Michelangelo şi Rafael, sunt consideraţi giganţii perioadei de apogeu a Renaşterii. ( . . . ) Încă din timpul vieţii Leonardo era atât de renumit, încât regele Franţei îl considera

72

un fel de trofeu, de comoară nepreţuită a ţării sale, declarând că avea să stea pe cheltuiala sa până la sfărşitul vieţii. ( . . . ) Interesul pentru opera sa nu a scăzut niciodată, mulţimile făceau încă de atunci coadă să-i vadă lucrările, ca şi azi." (sursa: https://ro. wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vinci) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Leonardo da Vinci. 6 puncte Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Leonardo da Vinci era un artist orgolios ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează faptul că Leonardo da Vinci avea o existenţă aproape ascetică, dedicată trup şi suflet artei şi ştiinţei. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte

4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Leonardo da Vinci, conform teoriei lui G. W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 8 puncte

5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia talentul reprezintă nivelul superior de dezvoltare a

aptitudinilor.

6 puncte

Test. Varianta 18 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. S e acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Nu reprezintă o lege a sensibilităţii/senzaţiilor legea: c. contrastului senzorial a. sinesteziei b. pragurilor absolute şi diferenţiale d. inadaptării. 2. După mecanismul şi dezvoltarea sa, atenţia poate fi: a. internă sau externă b. senzorială sau intelectuală c. involunt-ară, voluntară sau postvoluntară d. contemplaţie, preocupare, aşteptare, încordare. 3. Personalitatea se identifică cu:

a. sistemul psihic uman b. latura biologică a omului

c. latura socio-culturală a omului d. subiectul uman concret. 73

4. Extinderea unei însuşiri de la un grup limitat la o întreagă clasă (categorie) de obiecte se realizează prin: c. concretizare a. particularizare d. abstractizare. b. generalizare 5. Cantitatea de material pe care îl putem memora, păstra şi reactualiza reprezintă: c. rapiditatea fixării a. volumul memoriei d. trăinicia păstrării. b. mobilitatea memoriei 6. Întrucât visul nocturn ne protejează de tensiunile prea puternice (Freud), el a mai fost numit şi: a. ,,vegheatorul nopţii" c. ,,paznicul somnului" b. ,,protectorul emoţional" d. ,,îngerul somnului". 7. Conversaţia cu sine însuşi înseamnă: a. monolog interior b. monolog

c. monolog oral absolut d. dialog.

8. Forma tipică a motivaţiei cognitive este: a. concepţia profundă despre sensul vieţii c. interesul pentru latura cotidiană a existenţei b. iubirea pentru tot ceea ce este frumos d. curiozitatea pentru nou. 9. Defectul de voinţă ce constă în adoptarea necritică a părerilor celor din jur este: a. slăbiciunea c. pnpirea b. încăpăţânarea d. sugestibilitatea. 10. Categoria proceselor/stărilor afective superioare cuprinde: a. emoţiile situaţionale curente şi dispoziţiile afective b. tonul emoţional şi trăirile de natură organică c. pasiunile şi sentimentele d. emoţiile integrate şi afectele. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Trăirile emoţionale, tensiunile afective, dispoziţiile, ca procese ale afectivităţii, influenţează imaginaţia, constituind un suport energizant în combinatorica imaginativă. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, analogia ca unul dintre procedeele imaginaţiei.

74

8 puncte 4 puncte

e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la rolul pasiunilor, ca procese afective 6 puncte superioare. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Maica Tereza (1910-1997) a fost o călugăriţă ( . . . ) din Republica Macedonia care a adoptat India ca ţară de slujire. Şi-a dedicat viaţa în slujba celor săraci, bolnavi şi nevoiaşi ( . . . ). Ea a spus odată: «Dragostea nu poate rămâne de una singură - nu are sens. Iubirea trebuie să fie pusă în acţiune, iar această acţiune este serviciul.». Munca ei a trecut peste graniţele geopolitice şi a cuprins întreaga umanitate în îmbrăţişarea ei vindecătoare. Munca ei a fost recunoscută prin numeroase premii şi recunoaşteri internaţionale şi naţionale. A fost canonizată în cadrul unei ceremonii în Piaţa Sfântul Petru de la Vatican de către Papa Francisc la 4 septembrie 2016 şi a ajuns să fie cunoscută sub numele de Sfânta Tereza de Calcutta. ( . . . ) Agnes a fost deosebit de apropiată de mama ei, care era o femeie profund religioasă, cu un angajament profund faţă de caritate. De la o vârstă foarte fragedă, Agnes a fost atrasă de o viaţă monahală. Şi-a început educaţia la o şcoală administrată de Convent şi s-a alăturat corului local Sacred Heart din biserica sa. Auzise poveştile misionarilor ( . . . ) şi munca lor de slujire a umanităţii. La vârsta de 12 ani, a crezut cu tărie că aceasta era chemarea vieţii ei. Pelerinajele sale la diferite biserici ( . . . ) i-au întărit convingerile şi înclinaţiile. ( . . . ) Deşi Maicii îi plăcea să predea şi se bucura să modeleze minţile tinere la St. Mary's, a fost extrem de tulburată de situaţia dificilă a oamenilor din jurul ei. Ea a fost martoră la foametea din Bengal din 1943 şi a experimentat condiţia jalnică a săracilor în acele vremuri grele. Suferinţele şi disperarea celor flămânzi au atins coardele inimii ei. Revoltele hindus-musulmane din 1946, înainte de împărţirea Indiei, au sfâşiat naţiunea. Aceste două evenimente traumatizante au determinat-o pe Maica Tereza să se gândească la ce ar putea face pentru a atenua suferinţele oamenilor din jurul ei. La 1 O septembrie 1946, în timp ce călătorea spre Darjeeling, în Bengalul de Nord, pentru retragerea anuală a Mănăstirii, Maica Tereza a auzit ,,chemarea interioară". A simţit ca şi cum Iisus îi cerea să iasă din ziduri şi să îi slujească pe cei oprimaţi din societate. În urma chemării, la 17 august 194 7, Maica a părăsit mănăstirea. Din respect faţă de cultura indiană, a adoptat un sari alb cu o margine albastră. A solicitat cetăţenia indiană şi a urmat o pregătire medicală de bază la Spitalul Sfânta Familie din Patna. În următorii câţiva ani, Maica Tereza a trăit printre săraci, în mahalalele din Calcutta. Împreună cu câteva colege călugăriţe, a mers din uşă în uşă, cerşind mâncare şi ajutor financiar. Supravieţuiau cu strictul necesar şi foloseau surplusul pentru a-i ajuta pe cei din jur. Treptat, eforturile ei neobosite au fost recunoscute şi ajutorul a început să vină din diverse surse. ( . . . ) Maica Tereza şi Misionarii Carităţii au pornit cu scopul unic de a se îngriji de «cei flămânzi, goi, fără adăpost, invalizi, orbi, leproşi, de toţi acei oameni care se simt nedoriţi, neiubiţi, neîngrijiţi de întreaga societate, oameni care au devenit o povară pentru societate şi care sunt evitaţi de toată lumea», mai exact de cei mai săraci dintre cei săraci din societate. În 1952, a deschis Nirmal Hriday (Casa Inimii Pure) la Kalighat, un azil pentru muribunzi. Persoanele aduse aici primeau îngrijiri medicale, demnitate înainte de moarte, ştiind că cineva se îngrijeşte de ele ( . . . ). Apoi a deschis Shanti Nagar, o casă pentru cei bolnavi de lepră şi evitaţi de societate, împreună cu mai multe clinici de asistenţă pentru pacienţi. De asemenea, în 1955 a înfiinţat Nirmal Shishu Bhavan 75

sau Casa de copii a Inimii Imaculate, un orfelinat pentru copii. În anii 1960, Misionarel e C arităţii şi-a extins operaţiunile în toată India. ( . . . ) Până în prezent, organizaţia, şi-a extins aripil e în peste 100 de ţări. ( . . . ) După 1980, Maica Tereza a suferit unele probleme grave de sănătate, inclusiv două stopuri cardiace. În ciuda problemelor de sănătate, Maica a continuat să conducă Misionarele Carităţii şi filialele acesteia, la fel de eficient ca şi până atunci. ( . . . ) Ea a primit numeroase premii şi recunoaşteri pentru eforturile sale. ( . . . ) A acceptat Premiul No bel pentru Pace în 1979, dar a refuzat să participe la banchetele ceremoniale şi a cerut autorităţilor să doneze cheltuielile în scopuri caritabile. A fost onorată cu o serie de recunoaşteri civile în alte ţări, precum: Marea Britanie, SUA, Australia şi Germania." (Mirela Săvulescu, Cine a fost Maica Tereza ? Se împlinesc 25 de ani de la moartea ei, 05 septembrie 2022, sursa: https://www.libertatea.ro/lifestyle/cine-a-fost-maica-tereza-4262760) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al Maicii Tereza. Precizaţi, din 6 puncte text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Maica Tereza era interesată de recunoaşterea activităţii sale caritabile ? Precizaţi, 4 puncte prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 3 . Textul precizează faptul că Maica Tereza şi-a dedicat viaţa în slujba celor săraci, bolnavi şi 6 puncte nevoiaşi. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul Maicii Tereza, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acesteia. 5 . Respingeţi afirmaţia potrivit căreia capacitatea/competenţa reprezintă o aptitudine potenţială. 6 puncte

Test. Varianta 19 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai j os. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Nu face parte din structura analizatorului: a. receptorul b. stimulul

c. calea aferentă şi cea eferentă d. componenta cerebrală (zona centrală).

2. După direcţia principală de orientare a atenţiei, aceasta poate fi: a. senzorială sau intelectuală b. involuntară, voluntară sau postvoluntară c. externă sau internă d. contemplaţie, preocupare, aşteptare, încordare. 76

3. Fie termenii: 1) individ, 2) individualitate, 3) persoană, 4) personalitate. Alegeţi enunţul adevărat: a. Termenii 3) şi 4) se aplică numai omului. b. Termenii 1) şi 2) se aplică numai omului. c. Toţi cei patru termeni se aplică numai omului. d. Toţi cei patru termeni se aplică numai animalelor. 4. Se bazează pe căutări şi încercări: a. euristica b. algoritmica

c. atât euristica, cât şi algoritmica d. gândirea logico-intuitivă.

5. Corectitudinea şi precizia redării informaţiilor memorate, respectiv corespondenţa calitativă dintre materialul memorat şi cel reprodus reprezintă: c. trăinicia reactualizării a. promptitudinea reactualizării d. fidelitatea reactualizării. b. volumul memorării 6. Reveria mai este numită şi: a. visul nocturn b. visul de viitor

c. visul cu ochii deschişi sau visul diurn d. visul de perspectivă.

7. Gesturile, mimica etc. dau limbajului oral: a. rigoare b. expresivitate

c. coerenţă d. claritate şi precizie.

8. Forma motivaţiei determinată de nevoia omului de a obţine aprobarea altora sau de a se simţi bine în compania altor persoane este cea: a. afectivă c. extrinsecă b. cognitivă d. pozitivă. 9. Falsa independenţă a voinţei se manifestă prin: a. sugestibilitate c. slăbiciunea voinţei b. negativism activ sau pasiv d. nehotărâre. 10. Sunt trăiri afective de lungă durată, stabile şi de intensitate moderată: c. dispoziţiile afective a. pasiunile d. afectele. b. sentimentele SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Activarea selectivă, orientarea şi concentrarea psihicului pe obiectul atenţiei, condiţionează eficienţa imaginaţiei, asigurând suportul energetic necesar desfăşurării optime a procesului de combinatorică imaginativă.

77

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte 4 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, una dintreformele atenţiei. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia imaginaţia creatoare este cea mai complexă şi valoroasă formă a imaginaţiei voluntare şi active. 6 puncte SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Nadia Comăneci ( . . . ) este prima gimnastă din lume care a primit nota zece într-un concurs olimpic de gimnastică. Cu cinci medalii olimpice de aur, trei de argint şi una de bronz, Nadia se numără printre cele mai bune gimnaste şi sportive ale tuturor timpurilor. Fiica lui Gheorghe Comăneci şi a Ştefaniei, a început să practice gimnastica în oraşul său natal. Descoperită de către cuplul de antrenori Bela şi Martha Karoly, Nadia a devenit în scurtă vreme „piesa de rezistenţă" a lotului României. La 11 ani a reuşit performanţa de a câştiga primul titlu de campioană naţională. După prestaţia exemplară de la nivel intern, Nadia, în vârstă de 13 ani, a reprezentat pentru prima dată România la Campionatele Europene de la Skien, Norvegia ( 197 5). Rezultatele concursului au dat măsura talentului său, gimnasta reuşind să-şi adjudece trei medalii de aur şi una de argint. Un an mai târziu, la Jocurile Olimpice de la Montreal, Nadia a impresionat prin exerciţiul său întreaga lume sportivă, obţinând prima notă de 1O din istoria jocurilor olimpice modeme şi un palmares de invidiat, 3 medalii de aur (bârnă, individual compus, paralele), o medalie de argint (echipă) şi una de bronz (sol). Talentul său extraordinar a fost recunoscut la nivel internaţional, prestigioase voci din lumea sportului, cum ar fi BBC Sport, acordându-i titlul de «personalitatea sportivă a anului 1976». Agenţia de ştiri Associated Press a desemnat-o «Atleta anului», iar administraţia Nicolae Ceauşescu i-a acordat titlul de «Erou al Muncii Socialiste», fiind cea mai tânără deţinătoare a acestei distincţii. La Campionatele Europene din 1977, a obţinut 2 locuri întâi (la individual compus şi paralele) şi un loc doi (la sărituri), însă Bucureştiul a decis să retragă lotul naţional din concurs înaintea anunţării rezultatelor finale (suspiciuni de partizanat din partea arbitrajului). Cariera sportivă a gimnastei a înregistrat un regres în 1978, cauzat în mare măsură de schimbarea bazei de pregătire şi lipsa de armonie din viaţa privată a acesteia. Campionatele Europene din 1979 au făcut dovada calităţii sale excepţionale, astfel că Nadia şi-a adjudecat al treilea titlu de campioană. Nota de 9,95, obţinută pentru exerciţiul de la bârnă din cadrul Campionatelor mondiale din 1979, a contribuit în mod hotărâtor la plasarea echipei naţionale pe primul loc al podiumului (în ciuda faptului că sportiva suferise o perioadă de spitalizare din cauza unor probleme apărute la încheietura mâinii). Jocurile Olimpice de la Moscova ( 1980) i-au completat palmaresul cu 2 medalii de aur (bârnă şi sol) şi 2 medalii de argint (echipe şi individual compus). Nadia şi-a anunţat retragerea din activitatea competiţională patru ani mai târziu, urmând a se implica în procesul de pregătire al tinerilor gimnaşti ca reprezentantă a Federaţiei Române de Gimnastică. 78

A reprezentat România la o serie de manifestaţii sportive de profil din SUA, Uniunea Sovietică şi Cuba. A trecut ilegal frontiera româno-maghiară în noiembrie 1989 şi după un parcurs itinerant se stabileşte în America, unde a căutat să-şi folosească numele ca brand în vestimentaţia gimnaştilor. Cuplul Conner-Comăneci este dedicat descoperirii şi promovării tinerelor talente ce frecventează Bart Conner Gimnastics Academy. Nadia deţine o seamă de funcţii de reprezentare pentru România - este preşedinte onorific al Federaţiei Române de Gimnastică, preşedinte onorific al Comitetului Olimpic Român, Ambasador al Sportului Românesc, iar din 2003 consul onorific al ţării noastre în SUA. În 1999 a fost desemnată, în cadrul unei festivităţi vieneze, «sportiva secolului al XX-lea». Un an mai târziu, statul român i-a conferit Ordinul Naţional «Steaua României». Este autoarea unui volum autobiografic, «Scrisori către o tânără gimnastă», apărut în America ( decembrie 2003, «Letters to a Young Gymnast»). Nadia a acordat o atenţie specială copiilor proveniţi din segmente sociale defavorizate. În vederea sprijinirii acestora a patronat acţiuni de caritate şi a organizat activitatea unei clinici bucureştene. Popularitatea de care se bucură Nadia a responsabilizat conduita publică a gimnastei, fiind primul sportiv invitat să se adreseze de la tribuna Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru lansarea anului 2000 ca an al voluntariatului. «Cea mai bună sportivă a tuturor timpurilor» a reprezentat cu demnitate România la nivel inter­ naţional, dar a ştiut cu aceeaşi demnitate să aleagă între libertate şi dictatură în noiembrie 1989. «Viaţa pe care o am în prezent - se destăinuie Nadia - este rezultatul a ceea ce am făcut în copilărie. Când privesc în trecut, pot zice că sunt fericită că mama mea m-a dus la gimnastică. Nu m-am apucat de acest sport pentru a dobândi celebritatea, pur şi simplu aşa a fost să fie.»" (sursa: http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nadia_Comăneci) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al Nadiei Comăneci. Precizaţi, 6 puncte din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Nadia Comăneci era dornică de a dobândi popularitatea/celebritatea ? Precizaţi, 4 puncte prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează faptul că Nadia Comăneci este considerată „cea mai bună sportivă a tuturor timpurilor". Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul Nadiei Comăneci, conform teoriei lui G. W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acesteia. 5. Respingeţi afirmaţia potrivit căreia aptitudinea muzicală este una generală.

8 puncte 6 puncte

79

Test. Varianta 20 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Nu este adevărat că atenţia involuntară este: a. neintenţionată b. spontană c. suficientă pentru desfăşurarea optimă a unei activităţi d. declanşată de stimuli externi sau interni. 2. Din structura personalităţii fac parte: a. doar temperamentul şi aptitudinile b. numai aptitudinile şi caracterul

c. temperamentul, aptitudinile şi caracterul d. exclusiv temperamentul şi caracterul.

3. Este fals că atenţia voluntară: a. este declanşată intenţionat b. se realizează cu efort voluntar

c. este autoreglată conştient d. este inferioară atenţiei involuntare.

4. Reprezintă o serie standard de operaţii, a căror respectare strictă conduce la o soluţie sigură şi corectă: a. algoritmul c. atât algoritmul, cât şi procedeele euristice b. procedeele euristice d. nici algoritmul, nici procedeele euristice. 5. Interesele persoanei reprezintă, pentru optimizarea memoriei, un factor: c. atât subiectiv, cât şi obiectiv a. obiectiv d. nici subiectiv, nici obiectiv. b. subiectiv 6. Reveria prelungită, deşi are efecte relaxante, este dăunătoare personalităţii deoarece: a. reprezintă o satisfacere fictivă a nevoilor şi dorinţelor şi se poate pierde contactul cu realitatea; b. prin intermediul ei nevoile şi dorinţele persoanei sunt satisfăcute în mod real; c. se păstrează un bun contact cu realitatea fizică; d. este condusă de reguli logice clare şi riguroase. 7. Limbajul scris apare şi se dezvoltă în ontogeneză: a. mai repede decât cel oral c. aproape simultan cu cel oral b. în acelaşi timp cu cel oral d. mai târziu decât cel oral.

80

8. Acţiunile sunt mai eficiente dacă: a. sunt determinate de o singură formă de motivaţie; b. persoana este submotivată; c. sunt dublu motivate ( de exemplu, atât intrinsec, cât şi extrinsec); d. persoana este supramotivată.

9. Calitatea voinţei ce constă în capacitatea de a lua o decizie în urma unei analize proprii şi raţionale a situaţiei şi a consecinţelor posibile este: c. puterea voinţei a. independenţa d. autocontrolul. b. perseverenţa 1O. Sunt considerate emoţii repetate, stabilizate (în timp) şi care rezistă la diverşi factori perturbatori: b. sentimentele a. afectele c. dispoziţiile afective d. pasiunile. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Dinamica limbajului, în diversele sale forme, este influenţată de mulţi factori, printre care: trebuinţele, motivele, interesele, convingerile, ca modalităţi şi structuri ale motivaţiei, au un rol important.

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte 4 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, una din formele motivaţiei. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la faptul că una din caracteristicile limbajului oral, expresivitatea, poate fi realizată atât prin mijloace lingvistice, cât şi extralingvistice. 6 puncte SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „La fel ca pe profesorul său Socrate, sunt mulţi oameni care îl consideră pe Platon cel mai mare filosof al tuturor timpurilor. Era fondator al şcolii de gândire platoniste şi al Academiei ( . . . ). Sursele antice îl descriu ca un băiat deştept, deşi modest, care a excelat în studiile sale. ( . . . ) Speusippus nepotul lui Platon - a lăudat rapiditatea mentală şi modestia lui Platon şi «primele roade ale tinereţii sale infuzate cu muncă grea şi dragoste pentru studiu». Tatăl său a contribuit cu tot ce era necesar pentru a-i oferi fiului său o educaţie bună şi, prin urmare, Platon trebuie să fi fost instruit în gramatică, muzică şi gimnastică de către cei mai distinşi profesori ai timpului său. ( . . . ) Dezamăgit de conflictul civil care a precedat moartea mentorului său, el a refuzat să intre în politică când Socrate a fost 81

executat; pentru o vreme s-a retras la Megara cu alţi discipoli ai lui Socrate. ( . . . ) La scurt timp după această călătorie în Siracuza, a început să predea lângă o p ădurice dedicată eroului Academus, de la periferia Atenei. Aceasta a devenit Academia ( . . . ). Platon a predat acolo pentru tot restul vieţii sale, întrerupt doar de alte două vizite la Siracuza, ambele traumatizante. ( . . . ) Locul în care Platon nu se desparte niciodată de gândul lui Socrate este în angajamentul său faţă de ideea potrivit căreia singurul rău real, care poate veni unei persoane, este răul sufletului; prin urmare, este mai bine să suferi nedreptatea decât să o comiţi; de asemenea, în angajamentul său de a gândi pentru sine, de a nu lua nimic de la sine, fiind gata să pună la îndoială totul şi pe toţi. Această ultimă credinţă l-a dus mai departe de-a lungul anilor de la expunerea ideilor lui Socrate la expunerea propriilor idei. La urma urmei, a gândi în mod socratic, modul în care Socrate i-a învăţat pe ceilalţi oameni să gândească, este să gândeşti independent de orice autoritate; deci pentru Platon aceasta însemna să gândească pentru el însuşi, independent de Socrate. A pornit de la ideile lui Socrate, dar l-a urmat pe acesta. ( . . . ) Dialogurile platonice sunt mici drame vii, colorate, care fac din Platon cel mai accesibil :filosof grec pentru un public modem. ( . . . ) Desigur, Platon vrea să fim de acord cu concluziile sale ( . . . ), dar el nu ne obligă niciodată să fim de acord cu (sursa: https://podcastmeditatii.com/blog/platon) el în mod pur autoritar şi necritic." Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1 . Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Platon. Precizaţi, din text, 6 puncte două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Platon era o persoană laşă ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să 4 puncte susţineţi răspunsul dat. 3 . Textul precizează faptul că Platon l-a urmat pe Socrate. Menţionaţi, pe baza textului dat, două 6 puncte motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Platon, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 5 . Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia temperamentul este latura dinamico-energetică a personalităţii. 6 puncte

Test. Varianta 21 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 0 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţiile de mai j os. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Un rol important în declanşarea atenţiei voluntare revine mecanismelor: a. verbale c. motivaţionale b. volitive d. afective.

82

2. Nu reprezintă un factor al formării personalităţii: a. ereditatea c. mediul (socio-cultural) b. creativitatea d. educaţia. 3. Deprinderea de a fi atent reprezintă atenţia: a. voluntară b. involuntară

c. postvoluntară d. spontană.

4. Funcţia de bază/esenţială a gândirii este: a. înţelegerea b. rezolvarea de probleme

c. elaborarea conceptelor d. desfăşurarea raţionamentelor.

5. Gradul de noutate al materialului de memorat reprezintă, pentru optimizarea memoriei, un factor: c. nici subiectiv, nici obiectiv a. subiectiv b. atât subiectiv, cât şi obiectiv d. obiectiv. 6. Atunci când citim o carte şi ne reprezentăm în minte personajele şi evenimentele relatate, folosim: c. imaginaţia creatoare a. visul de perspectivă d. reveria. b. imaginaţia reproductivă/reconstitutivă

7. Limbajul scris nu trebuie să fie: a. complet b. explicit c. accesibil doar elitelor intelectuale d. corect construit din punct de vedere logic şi gramatical. 8. Formele motivaţiei sunt: a. la fel de productive, indiferent de persoană sau situaţie b. inegal productive, depinzând şi de vârstă, temperament etc. c. eficiente doar la vârsta copilăriei şi adolescenţei d. eficiente numai la tinereţe şi maturitate. 9. Adecvarea permanentă a comportamentului la anumite cerinţe şi principii reprezintă calitatea voinţei numită: a. autocontrol c. perseverenţă d. promptitudine. b. putere/fermitate 10. Fie următoarele două stări afective: 1) îndrăgostirea; 2) iubirea. a. prima este un sentiment, iar a doua o emoţie c. ambele sunt emoţii b. prima este o emoţie, iar a doua un sentiment d. ambele sunt sentimente.

83

SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Voinţa se constituie ca un proces psihic de auto reglare, autoguvernare şi dirijare a conduitei individului realizat prin mijloace verbale, limbajul îndeplinind fn acest proces un ro l reglator esenţial. 6 puncte a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a). c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

4 puncte d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, funcţia de cunoaştere a limbajului. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea conform căreia intensitatea efortului voluntar depus reflectă particularităţile obstacolului ce apare în calea realizării scopului. 6 puncte

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Regina Elisabeta s-a bucurat mereu de apreciere şi susţinere chiar la nivel internaţional. Primul sondaj cu privire la popularitatea Reginei Elisabeta a II-a a fost făcut, la doar trei luni de la încoronarea acesteia, în rândul cetăţenilor americani. În urmă cu şase decenii, doar 6% dintre respondenţi au făcut remarci negative în legătură cu monarhii, în general, şi doar un procent s-au arătat împotriva reginei, în timp ce majoritatea vastă a salutat urcarea sa pe tron. ( . . . ) Autoarea Sally Bedell Smith, specializată în istorie, precum şi în biografia Casei Regale Britanice, a lansat anul acesta volumul «Regina Elisabeta: Viaţa unui monarh modem». Biografia acoperă şi latura maternă a reginei, îndelung acuzată pentru răceala faţă de cei patru copii ai săi. Sally Bedell Smith a povestit, pentru «Vanity Fairn, că Elisabeta s-a dedicat în totalitate datoriei faţă de poporul englez, sacrificându-şi familia. În 1 94 7, proaspăta mireasă Elisabeta a trimis părinţilor săi o scrisoare din luna de miere în care le-a mulţumit pentru tot ce i-au oferit. «Sper doar să-mi pot creşte copiii în aceeaşi atmosferă fericită, plină de dragoste şi de echitate, precum cea în care eu şi Margareta am crescut», a scris pe atunci Prinţesa Elisabeta. ( . . . ) Absenţa prelungită a viitoarei regine din copilăria lui Charles începe să se facă resimţită chiar din primul an de existenţă al acestuia. Când prinţul Philip a fost chemat la datorie în Malta, Elisabeta a luat decizia să-l urmeze, deşi putea rămâne în Londra alături de Charles. ( . . . ) O scenă celebră rămasă întipărită în memoria publicului a fost cea în care Elisabeta şi soţul său s-au întors dintr-o călătorie în Liverpool. Cuplul era aşteptat pe peron de către Regina Mamă, Prinţesa Margareta şi Prinţul Charles, în vârstă de 3 ani atunci. Elisabeta s-a grăbit să-şi îmbrăţişeze mama îndelung şi să o sărute pe ambii obraji, iar pe micuţul Charles să-l sărute în fugă pe frunte. «Probabil că, pentru moştenitoarea tronului, datoria vine înainte de toate. Dragostea maternă trebuie să aştepte până la intimitatea casei Clarence», a fost comentat incidentul de către presă la acea vreme. ( . . . ) Un 84

amănunt semnificativ despre relaţia reginei cu propriii copii a fost oferit de către Jonathan Dimbleby, biograful oficial al Prinţului Charles. Acesta scria, în 1 994, că: «Regina i-a cedat în totalitate prinţului Philip puterea de a lua toate deciziile legate de copiii lor». Astfel, prinţul consort a devenit arbitrul domestic, Elisabeta «fiind nu indiferentă, cât detaşată». William Deedes, editor britanic şi politician conservator, a văzut în detaşarea Prinţesei Elisabeta «lupta ei pentru a merita din plin poziţia de şef al statului, ceea ce era o povară îndeajuns de grea pentru ea. Regina, în felul ei tăcut, este un om extrem de bun, dar a avut prea puţin timp la dispoziţie pentru a-şi îndeplini datoriile familiale. Eu cred că este de înţeles, dar acest fapt a dus la crearea unor probleme în interiorul familiei.» scria acesta. După încoronarea sa din 1 953, Regina Elisabeta a II-a a Angliei a mai născut doi copii, Prinţul Andrew şi Prinţul Edward. Cei patru moştenitori ai tronului britanic şi-au petrecut copilăria în preajma bonelor şi a dădacelor, întâlnirile cu părinţii fiind rare şi de scurtă durată. Eleanor Roosevelt îşi amintea de întâlnirea cu Regina Angliei din 1 957, de la Palatul Buckingham, care a avut loc în ziua în care Prinţul Charles suferise o operaţie de amigdale. Fosta Prima-Doamnă a Americii era surprinsă să vadă că Regina Elisabeta «era calmă şi liniştită, ca şi cum nu ar fi avut un băieţel nefericit şi suferind în minte». «Chiar dacă regina şi-a iubit cu siguranţă copiii, a picat pradă obiceiurilor profesionale care au ţinut-o departe de ei prea mult timp. Copiii au beneficiat de dădace pricepute şi de o bunică iubitoare. Din cauza devotamentului ei pentru datorie, amplificat de inhibiţiile personale şi aversiunea faţă de confruntări, Elisabeta a ratat multe din provocările maternale, precum şi din satisfacţii.» scrie Sally Bedell Smith. Într-unul din rarele interviuri acordate presei, regina Elisabeta a spus că: «În acest destin care mi-a fost rezervat, nu ai cum să împaci datoria ta cu viaţa ta.». Regina Elisabeta a II-a este fiica prinţului Albert (viitorul rege George al VI-lea) şi a ducesei de York (viitoarea regină Elisabeta). În copilărie, familia o alinta spunându-i «Lilibet», însă cea mai apropiată relaţie a avut-o cu bunicul său, George al V-lea, pe care, deşi avea doar 4 ani, l-a ajutat să se refacă după o boală grea. Relaţia Prinţesei Elisabeta cu părinţii era una specială, aceştia fiind adesea greu de despărţit. Un exemplu: în timpul celui De-al Doilea Război Mondial, a existat o sugestie ca, alături de sora sa, Prinţesa Margareta, să fie evacuată în Canada. Regina a răspuns: «Copiii nu vor pleca fără mine. Eu nu-l voi părăsi pe rege. Iar regele nu va pleca niciodată.» ( ...) În peisajul regal, hainele nu sunt doar un banal element vestimentar. Indiferent de context, vestimentaţia aleasă îndeplineşte cu stricteţe rolul de uniformă. Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii nu poate face rabat de la această regulă. Chiar şi aşa, cât de mult a influenţat stilul reginei croiala rochiei unei femei obişnuite? Despre modul în care este percepută imaginea reginei şi influenţa acesteia asupra femeilor de rând vorbeşte chiar Stewart Parvin, croitorul care pregăteşte întotdeauna hainele cele noi ale monarhului: «O rochie pentru regină înseamnă să creez ceva pentru cea mai faimoasă femeie din lume. Oamenii au dej a o părere formată despre eleganţa reginei, iar prin fiecare apariţie, opinia acestora trebuie să fie reconfirmată.». Regina Elisabeta a II-a este cunoscută pentru stilul său conservator, creionat de nelipsiţii pantofi cu toc jos, genţile discrete şi binecunoscuta pălărie, emblemă a eleganţei feminine. Chiar dacă această imagine pare departe de cerinţele modei actuale, în urmă cu cinci ani, regina a ţinut prima pagină a revistei «Vogue», revistă ce a promovat supermodele ca: Naomi Campbell, Kate Moss şi Claudia Schiffer. În plus, regina a fost chiar inclusă în topul celor mai strălucitoare 50 de femei din lume. Deşi în ultima vreme, apăsată de ani, şi-a dezvoltat foarte mult stilul personal, creatorii de modă englezi povestesc că Regina Elisabeta a II-a a fost în pas cu moda încă din vremea tinereţii şi a influenţat decisiv creaţiile caselor de modă ale anilor '50 şi '60. Hillary Alexander, expert britanic în modă,

85

spune că «regina nu urmăreşte niciun trend-asta ar fi absolut înfiorător. Arată mereu adecvat, elegant, niciodată nu exagerează. Are garderoba cel mai bine aleasă din lume.» ." (Mihai Mincan, Sînziana Boaru, Regina Elisabeta a II-a, povestea unui simbol) Sursa: https://historia.ro/sectiune/portret/regina-elisabeta-a-ii-a-povestea-unui-simbol-581995.html) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul de temperament al Reginei Elisabeta a II-a. Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte 2. Consideraţi că Regina Elisabeta a II-a a reuşit să împace datoria profesională/de regină cu cea de mamă? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează faptul că Regina Elisabeta a II-a arată mereu adecvat, elegant, niciodată nu exagerează. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul Reginei Elisabeta a II-a, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acesteia. 8 puncte

5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia caracterul este latura relaţional-valorică a personalităţii.

6 puncte

Test. Varianta 22 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Forma cea mai eficientă a atenţiei este: a. atenţia spontană b. atenţia involuntară

c. atenţia postvoluntară d. atenţia voluntară.

2. Transformarea individului uman biologic/fizic în personalitate, în sens psihologic, se realizează prin procesul de: a. comunicare asertivă c. relaţionare pozitivă b. socializare d. autocunoaştere.

86

3. Atenţia internă şi cea externă: a. sunt complementare b. sunt necomplementare

c. pot fi disociate d. sunt incompatibile.

4. Problemele bine definite se rezolvă prin: a. procedee euristice b. metoda „încercare- eroare"

c. intuiţie d. algoritmi.

5. Uitarea este un fenomen: a. doar negativ b. doar pozitiv c. neclar şi inutil pentru funcţionarea psihicului uman d. atât negativ, cât şi pozitiv. 6. Cea mai valoroasă formă a imaginaţiei, care stă la baza creaţiei autentice, este: c. imaginaţia reproductivă/reconstitutivă a. imaginaţia creatoare d. reveria. b. visul de perspectivă 7. Nu reprezintă o trăsătură a limbajului intern faptul că: c. este concis a. beneficiază de comprimare d. este suportul principal al activităţii mintale. b. are o viteză mică de lucru 8. La o vârstă mică/copiii mici: a. motivaţia intrinsecă este mai productivă/eficientă decât cea extrinsecă; b. atât motivaţia extrinsecă, cât şi cea intrinsecă sunt la fel de neproductive/ineficiente; c. motivaţia extrinsecă este mai productivă/eficientă decât cea intrinsecă; d. atât motivaţia extrinsecă, cât şi cea intrinsecă sunt la fel de productive/eficiente. 9. Un elev de liceu care reuşeşte să termine de citit un roman plictisitor de 400 de pagini, dă dovadă de calitatea voinţei numită: d. autocontrol. c. promptitudine b. perseverenţă a. independenţă 10. Ordinea corectă a fazelor evoluţiei unui sentiment este: c. decristalizarea, cristalizarea, maturizarea a. decristalizarea, maturizarea, cristalizarea d. cristalizarea, maturizarea, decristalizarea. b. cristalizarea, decristalizarea, maturizarea SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte)

Se dă următorul text:

Funcţia esenţială a afectivităţii este cea adaptativ-reglatorie. În virtutea funcţiei de comunicare, limbajul este considerat un „ vehicul " ce transportă: intenţii, atitudini, emoţii, sentimente etc. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a). c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte 4 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret,funcţia de reglare şi autoreglare a limbajului. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia afectivitatea joacă un 6 puncte rol important în colaborarea socială.

87

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „A crezut în România modernă şi unită. A cucerit Londra, Paris, New York şi Washington prin farmec, inteligenţă, prestanţă şi viziune politică. A întărit relaţiile României cu Occidentul, fiind considerată cea mai frumoasă faţă a diplomaţiei româneşti. Regina Maria a avut un rol crucial în destinul şi evoluţia României. În timpul războiului, s-a implicat în asistenţa medicală, a vizitat spitalele de bolnavi, a ridicat moralul trupelor şi a îngrijit militarii răniţi pe front ai Armatei Române. Pentru curajul de care a dat dovadă, a fost supranumită «Regina Soldat» şi «Mama răniţilor». Considerată încă din adolescenţă una dintre cele mai frumoase prinţese din Europa, Maria de Edinburgh era nepoata reginei Victoria a Marii Britanii şi a ţarului Alexandru al Ii-lea, verişoară cu regele George al V-lea al Angliei, cu ţarul Nicolae al Ii-lea al Rusiei şi cu împăratul Wilhem al Ii-lea al Germaniei. S-a folosit de relaţiile dinastice pentru a pleda recunoaşterea internaţională a României Mari la Conferinţa de Pace de la Paris în 1 9 1 9. Vizitele sale externe au determinat pe mulţi lideri europeni să aibă o atitudine favorabilă faţă de România. Patriotismul Reginei Maria rămâne un model şi o sursă de inspiraţie pentru noi toţi." (sursa: https://reginamaria.org/) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1 . Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al Reginei Maria. Precizaţi, din 6 puncte text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Regina Maria era o femeie curajoasă ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează, cu privire la Regina Maria, faptul că patriotismul acesteia rămâne un model şi o sursă de inspiraţie pentru noi toţi. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin 6 puncte această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul Reginei Maria, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acesteia. 5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia aptitudinile sunt latura instrumental-practică a personalităţii. 6 puncte

Test. Varianta 23 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Volumul mediu al atenţiei este de: b. 7 - 9 elemente a. 5 - 7 elemente

88

c. 3 - 5 elemente

d. 1 - 3 elemente.

2. Alegeţi enunţul fals: a. Conştiinţa de sine presupune acţiunea intenţionată şi responsabilă. b. Fiecare persoană este unică şi repetabilă. c. Conştiinţa propriului corp precede formarea conştiinţei de sine. d. Conştiinţa reflexivă este superioară conştiinţei implicite. 3. Însuşirea atenţiei, care presupune fixarea acesteia asupra unui obiect, activităţi etc., este: c. distributivitatea a. stabilitatea b. mobilitatea d. concentrarea. 4. Problemele slab definite se rezolvă prin: a. algoritmi b. procedee euristice

c. demonstraţii pur logice d. raţionamente deductive.

5. Oamenii uită, de regulă, informaţiile asociate cu evenimente neplăcute, dureroase, supărătoare sau penibile; aceasta reprezintă teoria: a. ştergerii urmelor c. uitării absolute b. interferenţei d. uitării motivate. 6. Alegeţi enunţul adevărat, pornind de la semnificaţia imaginaţiei creatoare: a. Toţi oamenii sunt creativi, într-o măsură mai mare sau mai mică. b. Doar geniile sunt creative. c. Numai oamenii talentaţi sunt creativi. d. Exclusiv copiii au o creaţie autentică. 7. Alegeţi funcţia pe care limbajul intern nu o are în raport cu cel extern: a. anticipare c. identificare b. proiectare d. conducere/coordonare. 8. Eficienţa unei activităţi şi obţinerea unor performanţe înalte depinde şi de adecvarea dintre intensitatea motivaţiei şi gradul de dificultate al sarcinii; o bună adecvare poartă numele de: c. similaritate motivaţională a. echilibru motivaţional b. adecvare motivaţională d. optimum motivaţional. 9. Dacă un copil se supune, în timp, tuturor cerinţelor bune şi normale ale părinţilor lui, acesta îşi dezvoltă capacitatea şi calitatea voinţei numită: c. autocontrol a. perseverenţă d. independenţă. b. putere/fermitate 10. Curiozitatea, uimirea/mirarea, îndoiala etc. sunt sentimente: c. estetice a. morale d. sociale. b. intelectuale

89

SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Îndeosebi, sub aspectul lor dinamic, manifestările de voinţă nu pot fi explicate decât pe baza motivaţiei. Odată cu apariţia motivaţiei şi în strânsă legătură cu ea, apare pe plan mintal scopul dorit care va fi urmărit în cadrul acţiunii voluntare. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a). c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte 4 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, motivaţia pozitivă, ca una din formele motivaţiei. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia calităţile volitive ale omului nu sunt înnăscute, ele reprezentând o achiziţie realizată în decursul dezvoltării psihice a 6 puncte individului, formându-se în activitate. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Jucătoarea care transmite lovituri câştigătoare cu o forţa neobosită a câştigat turneul de Grand Slam de la Roland Garros de anul acesta după alte trei finale de Grand Slam: două la Roland Garros în 20 1 4 şi 20 1 7 şi una la Australian Open, tot în acest an. De la malul Mării Negre şi până în inima Parisului, unde a câştigat primul titlu de Grand Slam la Roland Garros, Simona a parcurs un drum anevoios către culmile tenisului feminin mondial. Ani de antrenamente epuizante au transformat-o în final în cea mai bună tenismenă a lumii. Simona a declarat: «Nu ştiu exact ce vârstă aveam, mergeam la turnee şi îmi era ruşine să mă încălzesc înainte de meciuri. Mergeam undeva în spatele terenurilor sau într-un colţ şi mă încălzeam. Am fost un copil foarte timid. Diferenţa se vedea în atitudine, fetele care veneau din ţări mai mari aveau mai multă încredere, erau mult mai relaxate şi acomodate dej a cu tot felul de lucruri. La începutul carierei mele, eram mai reţinută şi mi-a luat ceva timp să mă obişnuiesc.». A început să joace tenis la 4 ani, fiind antrenată de fratele ei mai mare, iar la vârsta de 6 ani practica zilnic sportul alb. S-a mutat în Bucureşti la 1 6 ani pentru a continua cariera în tenis avându-i pe Justine Henin şi Andrei Pavel ca exemple. Prima victorie semnificativă în carieră a fost în 2008, cu o semifinală la juniori la Australian Open, pentru ca în luna mai a aceluiaşi an să câştige două turnee de junioare: ITF de 1 0.000 de la Bucureşti şi turneul Trofeo Bonfiglio. Cu 4 luni înainte de majorat, Simona urca pe cea mai înaltă treaptă a clasamentului mondial rezervat sportivilor până în 1 8 ani la Ro land Garros-ul dedicat juniorilor. «Mă maturizez, nu mai sunt copil. Am 27 de ani şi am trecut prin multe în toţi aceşti ani. Mă simt pregătită pentru viaţă. Mă simt încrezătoare în mine, de aceea am început să fiu altfel. Toţi ne schimbăm odată cu trecerea anilor. Nu am cum să rămân la fel ca acum câţiva ani, mai ales că sunt foarte dornică

90

să învăţ. Mereu am ştiut ce vreau, am ştiut ce vreau să fac în viaţă, dar nu stăteam prea bine la partea de comunicare. Acum îmi este mai uşor şi încerc să mă depăşesc pe mine. Până la urmă, sensul vieţii este să vezi cât de bun poţi fi la toate capitolele.» După cea de-a treia finală jucată la Paris, Simona şi-a adăugat în palmares trofeul de Grand Slam în vara anului 201 8. «Vreau să vă mulţumesc tuturor. A fost minunat. În ultimul game am simţit că nu mai pot respira. Am făcut tot ce am putut. E uluitor. Am visat la acest moment de când am început să joc tenis. Sunt foarte fericită că s-a întâmplat la Roland Garros. Parisul e un oraş special pentru mine. E un moment emoţionant să ţin acest discurs din postura de câştigătoare. Mi-am dorit ca acest titlu să vină aici, în Franţa. Vă mulţumesc tuturor. O felicit pe Sloane, a fost foarte bună. Mulţumesc lui Darren, tuturor. Am simţit sprijinul vostru pe parcursul acestor două săptămâni. Sper ca, pe viitor, să mai joc măcar o finală aici. Mulţumesc tuturor, ne vedem la anul.» a declarat nr. 1 mondial imediat după triumful de la Paris. Cel de-al doilea titlu de Grand Slam nu s-a lăsat aşteptat. În 201 9, Simona a devenit primul jucător român care a câştigat titlul de simplu de la Wimbledon, eliminând-o într-o finală fulgerătoare pe Serena Williams, posesoarea a şapte titluri la turneul din Londra. În «cel mai mare meci» din carieră, Simona a lovit doar trei erori neforţate, obţinând victoria cu scorul de 6-2, 6-2, cel mai curat triumf înregistrat vreodată într-o finală de Grand Slam. «Mi-am dorit foarte mult acest titlu», a spus Simona în conferinţa de presă de după meci. «Când am început turneul, le-am spus colegilor din vestiar că visul meu este să devin membră aici. Astăzi visul meu a devenit realitate şi sunt foarte fericită. Wimbledon-ul este un turneu foarte special. Putem spune că aici s-a născut tenisul. Toate regulile îl fac un turneu foarte prestigios, puţin diferit şi mai special. Gândul că există o posibilitate să câştig pe iarbă a fost greu de crezut, deoarece în România nu avem nici măcar un teren cu iarbă. Dar ştiam că dacă am răbdare şi muncesc din greu, o să pot să simulez senzaţia jocului pe iarbă. Asta am făcut anul acesta şi mi-a ieşit destul de bine.»" (sursa: https://simonahalep.corn/despre-simona/) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1 . Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al Simonei Halep. Precizaţi, din 6 puncte text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Simona Halep este o sportivă perseverentă ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv 4 puncte prin care să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează, cu privire la Simona Halep (fiind chiar cuvintele ei), faptul că aceasta mereu a ştiut ce vrea, a ştiut ce vrea să facă în viaţă. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care 6 puncte susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul Simonei Halep, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acesteia. 8 puncte 5. Respingeţi afirmaţia potrivit căreia ereditatea şi mediul socio-cultural, ca factori ai formării 6 puncte personalităţii, nu interacţionează deloc.

91

Test. Varianta 24 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Faptul că un elev îşi poate menţine neîntrerupt atenţia asupra unei explicaţii mai lungi a profesorului, reflectă însuşirea atenţiei numită: a. mobilitate b. stabilitate c. distributivitate d. concentrare. 2. Datoria, patriotismul, prietenia etc. sunt sentimente: a. morale b. intelectuale c. estetice

d. sociale.

3. Opusul concentrării atenţiei este: a. instabilitatea b. rigiditatea

c. inflexibilitatea

d. distragerea.

4. Prima etapă în demersul rezolutiv este: a. formularea şi testarea ipotezelor b. constituirea modelului rezolutiv

c. execuţia (aplicarea modelului rezolutiv) d. punerea problemei.

5. Lapsusul este o formă a uitării: a. totale b. situaţionale/momentane

c. parţiale d. medii.

6. Pentru pregătirea, elaborarea/crearea şi desăvârşirea unei opere nu este suficientă doar imaginaţia creatoare, ci este nevoie şi de o trăsătură de caracter numită: b. perseverenţă d. autonomia voinţei. a. bunătate c. promptitudine 7. Principalul instrument de comunicare cu noi înşine este limbajul: a. intern b. extern c. oral

d. scris.

8. Alegeţi enunţul adevărat: a. nivelul de expectanţă se referă la rezultatul pe care o persoană doreşte să-l obţină, iar nivelul de aspiraţie la rezultatul pe care persoana estimează că-l va obţine pornind de la o apreciere realistă; b. atât nivelul de aspiraţie, cât şi cel de expectanţă se referă la rezultatul pe care o persoană doreşte să-l obţină; c. nivelul de aspiraţie se referă la rezultatul pe care o persoană doreşte să-l obţină, iar nivelul de expectanţă la rezultatul pe care persoana estimează că-l va obţine pornind de la o apreciere realistă; d. atât nivelul de aspiraţie, cât şi cel de expectanţă se referă la rezultatul pe care persoana estimează că-l va obţine pornind de la o apreciere realistă.

92

9. Calitatea voinţei, ce constă în rapiditatea deliberării şi a deciziei adecvate, reprezintă: a. puterea voinţei c. perseverenţa b. promptitudinea (deciziei) d. independenţa. 10. Admiraţia şi extazul sunt sentimente: a. estetice b. intelectuale SUBIECTUL al Ii-lea

c. morale

d. sociale. (30 de puncte)

Se dă următorul text: Trăirile afective, emoţiile, sentimentele, pasiunile, ca procese ale afectivităţii, se află în relaţii de interacţiune şi interdependenţă cu motivaţia, acestea reprezentând, de fapt, motive aflate în desfăşurare.

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

4 puncte d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, una din funcţiile motivaţiei. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia sentimentele se nasc din emoţii. 6 puncte

SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „De-a lungul vieţii sale, Socrate a rămas indiferent faţă de acumularea de avere. Se ştia că se îmbrăca sărăcăcios, nu purta niciodată încălţări ( . . . ). Socrate şi-a folosit modul de conversaţie, prin întrebare şi răspuns, pentru a cerceta mintea celor pe care îi întâlnea. Filosoful a folosit ceea ce a devenit cunoscut sub numele de «metoda socratică», dat fiind faptul că Socrate nu şi-a instruit niciodată direct partenerii de conversaţie. În schimb, acesta i-a determinat să tragă concluzii drept răspuns la întrebările sale. Socrate nu a lăsat nicio scriere cunoscută despre sine sau despre viaţa sa, astfel că trebuie să ne bazăm pe cuvintele celor care l-au cunoscut. Platon, studentul lui Socrate, oferă cele mai multe informaţii despre mentorul său. ( . . . ) În ultima jumătate a vieţii lui Socrate, Grecia a fost implicată în războiul peloponesiac. ( . . . ) Socrate a slujit în armata ateniană în timpul războiului peloponesiac ( . . . ) a luptat curajos şi s-a remarcat salvând viaţa generalului rănit Alcibiade. În timpul conflictelor, Socrate a demonstrat o capacitate uimitoare de a suporta greutăţile impuse de război. Pe lângă faptul că nu a dorit avere, Socrate nu a căutat niciodată funcţii publice, dar acesta credea că un bun cetăţean nu ar trebui să refuze să servească într-o funcţie publică. În ultimii săi ani din viaţă, în 406 î.Hr., Socrate a fost membru al Consiliului celor Cinci Sute, un grup de juraţi pentru instanţele civile. ( . . . ) 93

Socrate, acum în vârstă de 70 de ani, a simţit ura între grupurile diferite din oras. Anii în care rătăcea pe străzile Atenei şi acosta oamenii bogaţi şi puternici cu întrebările sale intelig�nte îi supăraseră pe mulţi. Liderii democraţi puternici au adus acuzaţii de «impietate» împotriva bătrânului filosof. ( . . . ) Potrivit lui Platon, Socrate a susţinut în faţa instanţei un discurs sofisticat prin care şi-a explicat filosofia personală şi a criticat sistemul juridic atenian pentru că se bazează pe forme superficiale de cunoaştere. Mai mult, Socrate i-a provocat pe juraţi să nu se mai preocupe atât de mult de bunurile lor materiale şi să înceapă să-şi facă adevăratul sine, sufletul, cât mai excelent posibil. După ce ambele părţi şi-au prezentat argumentele, juraţii şi-au exprimat votul, iar din aproximativ 500 de juraţi, lui Socrate i-au lipsit câţiva zeci pentru o achitare. Odată pronunţat verdictul de vinovăţie, procurorul a cerut pedeapsa cu moartea. În loc să propună o amendă sau un exil, cum era normal, Socrate a batjocorit juraţii şi a propus ca pedeapsa lui să fie mese gratuite pe viaţă ca recompensă pentru că a forţat cetăţenii să ia în considerare modul în care îşi trăiau viaţa. După cel de-al doilea vot, Socrate a primit şi mai puţine voturi, iar astfel a fost condamnat la moarte. ( . . . ) În mod normal, o pedeapsă cu moartea s-ar fi executat în decurs de 24 de ore. Cu toate acestea, a existat o întârziere de o lună pentru executarea lui Socrate din cauza unei sărbători religioase. În acea perioadă, aşa cum spune Platon, Socrate a vorbit despre teoriile sale cu prietenii care au venit să-l viziteze în închisoare. Când a venit momentul să moară, Socrate a luat ceaşca cu otravă de cucută de la temnicer şi a băut-o fără obiecţii, murind în anul 399 î.Hr. La câţiva ani de la moartea lui Socrate, Xenofon a rezumat sentimentul admiratorilor filosofului în lucrarea sa Memorabilia: «Toţi cei care ştiau ce fel de persoană era Socrate şi care urmăresc excelenţa în viaţa lor continuă chiar şi acum să-l tânjească mai ales pentru că el a fost cel mai util dintre toate în învăţarea despre excelenţă.»." (Ioana Matei, Viaţa lui Socrate, unul dintre fondatorii gândirii şi filosofiei occidentale, publicat: 02.05.2021, sursa: https://www.descopera.ro/istorie/19680978-viata-lui-socrate­ unul-dintre-fondatorii-gandirii-si-filosofiei-occidentale) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1. Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Socrate. Precizaţi, din text, 6 puncte două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Socrate era o persoană modestă ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care 4 puncte să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează faptul că Socrate era şi este un model pentru cei care urmăresc excelenţa în 6 puncte viaţa lor. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Socrate, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia educaţia din şcoală este mai sistematică/riguroasă decât 6 puncte cea din familie.

94

Test. Varianta 25 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Capacitatea de a-ţi deplasa şi reorienta intenţionat atenţia de la un obiect la altul reprezintă însuşirea acesteia numită: a. concentrare c. stabilitate b. mobilitate d. distributivitate. 2. Sunt trăiri afective foarte intense, stabile, de lungă durată şi care antrenează întreaga personalitate: a. sentimentele c. pasiunile d. dispoziţiile afective. b. afectele 3. O persoană care poate desfăşura concomitent mai multe activităţi, cu condiţia ca unele dintre ele să fie automatizate, are o atenţie: a. comutativă b. stabilă c. concentrată d. distributivă. 4. Tipurile de gândire se stabilesc după mai multe criterii. Dacă avem în vedere faptul de a fi deschisă (pe mai multe direcţii), imaginativă, creativă, sau pe o singură direcţie, există gândire: c. concretă sau abstractă a. analitică sau sintetică d. divergentă sau convergentă. b. intuitivă sau formală 5. Uitarea poate fi combătută, în mod normal şi natural, prin: c. anxietate a. stres b. repetiţie d. consumul de cafea/lecitină. 6. Proiectarea mintală a drumului/parcursului propriu de dezvoltare conform disponibilităţilor personale şi cerinţelor societăţii reprezintă: c. visul de perspectivă/viitor a. revena b. imaginaţia reproductivă/reconstitutivă d. imaginaţia creatoare. 7. Suportul de codificare şi structurare a conţinutului viselor/oniric îl reprezintă limbajul: c. oral a. intern b. extern d. scris. 8. Calitătile vointei ' consolidate devin valoroase: ' c. însuşiri temperamentale a. trăsături de caracter d. aptitudini pragmatice. b. atitudini morale 95

9. Alegeţi enunţul fals: a. Lipsa autocontrolului şi inadaptarea indică maturitate afectivă. b. Emotivitatea este o trăsătură de personalitate. c. Comportamentul afectiv ajută la cunoaşterea interpersonală. d. Procesele afective reprezintă latura energetică a proceselor psihice şi a comportamentului uman.

10. Se spune despre Napoleon Bonaparte că putea să facă şapte lucruri deodată; prin urmare, el avea o atenţie: a. flexibilă c. stabilă d. concentrată. b. distributivă SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: În mare parte, concentrarea atenţiei depinde de importanţa şi interesul pentru activitatea desfăşurată, motivaţia fiind elementul care declanşează, impulsionează acţiunea şi stimulează selectivitatea reflectării. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a). c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, distributivitatea, ca una din însuşirile/calităţile atenţiei.

4 puncte

e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la rolul convingerilor, ca adevărate idei-forţă în conduita şi viaţa individului. 6 puncte

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Moartea astrofizicianului Stephen Hawking la vârsta de 76 de ani este o pierdere pentru lumea ştiinţifică, dar în acelaşi timp este o pildă de curaj şi de perseverenţă în ciuda unui diagnostic sumbru. Fizicianul suferea de boala Lou Gehrig, nu se putea mişca iar comunicarea cu alte persoane se făcea cu ajutorul unui aşa-numit sintetizator de voce. În 1 964, la vârsta de 22 de ani, a fost diagnosticat cu o boală progresivă de neuron motor, afecţiune cunoscută sub numele de scleroză laterală amiotrofică. I-a fost prezis că va mai trăi doar câţiva ani. Boala a evoluat gradual şi l-a lăsat în imposibilitatea de a se mişca. În 1 974, la vârsta de 32 de ani, a devenit unul dintre cei mai tineri membri ai prestigiosului for de ştiinţă britanic Royal Society. Cinci 96

ani mai târziu, a devenit Lucasian Professor la Universitatea Cambridge, unde se mutase de la Oxford, pentru a studia astronomia teoretică şi cosmologia. Acest titlul fusese deţinut ultima dată de Newton. «Scopul meu este simplu.», a spus el la un moment dat. «Este completa înţelegere a universului, de ce este cum este şi de ce există.» Stephen Hawking afirma despre viaţa lui: «Încerc să duc un trai cât mai normal posibil şi să nu mă gândesc la starea mea sau să regret lucrurile pe care mă împiedică să le fac, care nu sunt atât de multe.». Geniul lui i-a adus celebritate la nivel global. Cartea lui din 1988 a căutat să explice oamenilor, din afara zonei ştiinţifice, teoriile fundamentale ale universului a devenit un bestseller. A fost urmată de «Universul într-o coajă de nucă», în 2001. În 2007, Hawking a publicat cartea pentru copii «George şi cheia secretă a universului», împreună cu fiica lui Lucy, prin care a încercat să explice cum funcţionează sistemul solar, asteroizii, găurile negre şi alte corpuri cereşti. A avut apariţii scurte în «Star Trek: The Next Generation» şi «The Simpsons», iar vocea a apărut pe înregistrări ale trupei Pink Floyd. Dincolo de ştiinţă, Hawking a fost un activist politic. Înainte de cele mai recente alegeri prezidenţiale din SUA, 1-a descris pe Donald Trump ca: «un demagog care pare să conteste cel mai comun numitorn. În plus, el a prevenit Marea Britanie - înainte de referendumul din 2016 privind părăsirea Uniunii Europene: «Sunt duse zilele când puteam să stăm singuri împotriva lumii.». Stephen Hawking s-a căsătorit cu Jane Wilde în 1965, iar împreună au avut trei copii. Cuplul s-a despărţit după 25 de ani, iar el s-a căsătorit cu asistenta sa Elaine Mason, însă mariajul s-a destrămat după ce el a fost acuzat de abuz. Povestea de dragoste dintre Hawking şi Wilde a fost spusă în filmul «The Theory of Everything», apărut în 2014, care i-a adus actorului britanic Eddie Redmayne un trofeu Oscar la categoria «cel mai bun actor în rol principal». Triumful la Oscar a fost sărbătorit de Hawking, care a declarat că au fost mai multe momente când, vizionând filmul, avea senzaţia că se vede pe el. Omul de ştiinţă a fost subiectul unui documentar, «Hawking», în care vorbeşte despre propria viaţă: «Pentru că fiecare zi poate fi ultima pentru mine, vreau să profit de fiecare minut.». Stephen Hawking a fost un ambasador al ştiinţei. Îşi făcuse o misiune din a populariza ştiinţa, din a o face accesibilă tuturor şi s-a numărat printre cei mai mari susţinători ai cuceririi spaţiului. Era expert în cosmologie, fascinat din tinereţe de tainele universului a vrut să-i afle fiecare mister. O teorie despre găurile negre îi poartă azi numele, iar cartea lui «Scurtă istorie a timpului» s-a vândut în 10 milioane de exemplare." (sursa: https://historia.ro/sectiune/portret/viata-lui-stephen-hawking­ omul-care-a-rivalizat-570752.html) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1 . Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Stephen Hawking. Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte 2. Consideraţi că Stephen Hawking era un om perseverent ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv 4 puncte prin care să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează faptul că Stephen Hawking a fost un ambasador al ştiinţei. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Stephen Hawking, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 8 puncte

5. Respingeţi afirmaţia potrivit căreia temperamentul poate fi evaluat din punct de vedere moral.

6 puncte

97

TestNarianta 26 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 1 O puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situa­ ţiile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1. Senzatiile cutanate includ senzatiile: , , a. vizuale şi auditive b. tactile şi termice

c. chinestezice şi olfactive d. organice şi de echilibru.

2. Care dintre atributele de mai jos nu aparţine imaginii perceptive? a. este bogată în conţinut; c. este contextuală; b. este unitară şi integrală; d. este lipsită de fond. 3. Care dintre următoarele caracteristici este proprie imaginilor din reprezentare ? a. apar în prezenţa obiectelor; c. primare b. apar în absenţa obiectelor; d. semnalizează toate însuşirile unui obiect. 4. Ca operaţie a gândirii, abstractizarea se referă la: a. desfacerea unui întreg în părţile componente b. reunirea părţilor într-un întreg c. reţinerea unor elemente şi renunţarea la altele d. relevarea asemănărilor şi deosebirilor dintre obiecte pe baza unui criteriu. 5. Ca element în procesul de comunicare, codul este: a. o relaţie ce se stabileşte între două persoane; b. un sistem de semne prin care se semnifică ceva; c. un individ, un grup sau o instituţie care are o anumită informaţie; d. suportul şi calea pe care se transportă şi se distribuie mesajul. 6. Memoria este şi situaţională deoarece: a. redă informaţiile aproximativ şi nu exact; b. presupune înţelegerea celor memorate şi reactualizate; c. depinde de timp, spaţiu şi starea internă a subiectului; d. prelucrează datele cu care operează. 7. Procedeul imaginativ ce constă în păstrarea unor elemente ale structurilor cunoscute şi schim­ barea altora vizează: a. adaptarea c. modificarea b. substituţia d. schematizarea.

98

8. Componenta motivaţiei care exprimă o stare de necesitate, o tensiune internă care orientează omul spre anumite acte, se referă la: a. trebuinţe c. interese b. motive d. convingeri. 9. Capacitatea trăirilor afective de a se exterioriza se numeşte: c. mobilitate a. polaritate b. expresivitate d. intensitate. 10. Însuşirea voinţei care este opusă nehotărârii este: c. independenţa voinţei a. perseverenţa d. puterea voinţei. b. promptitudinea deciziei SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Limbajul este o formă specifică de activitate umană prin care se realizează comunicarea dintre oameni, permiţând orientarea mai precisă a atenţiei spre anumite obiecte, lucruri, fenomene, în func­ ţie de scopul urmărit. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte 4 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, funcţia imperativ-persuasivă a limbajului. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea conform căreia există forme de acti­ vitate în care este necesară capacitatea de a deplasa atenţia de la un obiect la altul în intervale scurte 6 puncte de timp. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Lady Diana a intrat în atenţia publică după căsătoria cu prinţul Charles, un eveniment care era menit să sporească prestigiul Coroanei britanice, însă a fost marcat de numeroase scandaluri. S-a vorbit despre aventurile Dianei în timpul căsătoriei, de relaţii neprincipiale ale prinţului, de persona­ litatea ei dificilă, de inadaptarea ei la rigorile Casei Regale. La 6 februarie 1 98 1 , Charles o cere pe Diana în căsătorie, iar logodna devine oficială la 24 februa­ rie, în acelaşi an. ( . . . ) A urmat, la 29 iulie 1 98 1, o nuntă de vis, desfăşurată la Catedrala St. Paul, un eveniment care, se spune, a avut o audienţă de 7 50 de milioane de persaane la nivel mondial. Diana 99

- devenită Alteţa Sa Regală, prinţesa consoartă a lui Charles Philip Arthur George ( . . . ) era o tânără aparent firavă şi intra, la doar 20 de ani, în atenţia lumii, dar şi în sfera de preocupări a tabloidelor britanice, care aveau să se dovedească nemiloase în raport cu viaţa ei privată. La 21 iunie 1982, se naşte primul copil al celor doi, prinţul William, iar la 15 septembrie 1984, apare pe lume prinţul Henry de Wales. Diana a fost o mamă extrem de devotată, de atentă şi de iubi­ toare cu copiii săi, fiind cea care se preocupa de studiile lor, de modul în care se îmbrăcau, ba chiar şi de organizarea timpului lor liber. În paralel, opinia publică constata cu surprindere că nevoia de afecţiune a tinerei prinţese din par­ tea partenerului ei era practic ignorată, relaţia de vis a cuplului britanic, devenind o experienţă din ce în ce mai dureroasă pentru ea, iar vestiţii paparazzi au adâncit starea de depresie a Dianei. Tabloidele aveau şi creau subiecte care făceau senzaţie la nivelul opiniei publice, tocmai pe seama suferinţei ei. Prinţesa de Wales şi-a urmat îndatoririle ce au decurs din rolul ei oficial, implicându-se mai ales în susţinerea unor proiecte şi activităţi caritabile, asumându-şi inclusiv rolul de patronare a unor organi­ zaţii ce luptau împotriva efectelor unor maladii sau a altor probleme din domeniul sănătăţii. ( . . . ) Însă viaţa Dianei nu avea să devină liniştită. În anii care au urmat despărţirii oficiale de Charles a fost tratată de tabloide şi de aceiaşi agasanţi paparazzi cu tot atâta insistenţă, însă Diana a continuat să îşi dedice atenţia copiilor săi. În toată această perioadă, s-a păstrat departe de politică şi s-a implicat puternic în cauze caritabile ( . . . ) Moartea ei neaşteptată, în vara anului 1997, a fost un moment care a constituit cea mai misterioasă şi comentată dispariţie a unei personalităţi din istoria recentă a lumii. Viaţa Dianei, dar şi moştenirea lăsată de ea, au rămas extrem de importante, atrăgând fascinaţia puternică a britanicilor de rând dar şi a lumii întregi. ( . . . )" (PORTRET: Lady Diana, ,,Prinţesa inimilor" - o existenţă scurtă dar fascinantă; sursa: https://www.radioromaniacultural.ro/ sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/ portret-lady-diana-printesa-inimilor-o-existenta-scurta-dar-fascinanta-idl 894 1 .html) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1 . Menţionaţi, confonn teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al prinţesei Diana (Lady Diana). Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte 2. Consideraţi că prinţesa Diana îşi dorea să fie implicată în viaţa politică ? Precizaţi, prin apel la 4 puncte text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează, cu privire la prinţesa Diana, faptul că a fost o mamă extrem de devotată. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul prinţesei Diana, conform teoriei lui G. W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acesteia. 6 puncte 5. Respingeţi afirmaţia potrivit căreia temperamentul sangvinic este cel mai bun.

100

TestNarianta 27 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1 . Senzaţiile care semnalizează schimbarea poziţiei capului faţă de trunchi şi a corpului în între­

gime sunt senzaţii: a. orgamce

b. de durere

c. gustative

d. de echilibru.

2. Faza procesului perceptiv ce constă în sesizarea şi conştientizarea prezenţei stimulului în câmpul perceptiv este: a. identificarea d. diminuarea. c. detecţia b. interpretarea 3. Actele ideomotorii sunt: a. reprezentări vizuale b. reprezentări auditive c. micromişcări care se produc în grupele de muşchi corespunzătoare d. reprezentări gustative. 4. Este fals enunţul: a. cunoştinţele empirice sunt puternic individualizate, specifice fiecărei persoane b. algoritmii sunt structuri operaţionale standardizate ce conduc cu certitudine la soluţii c. abstractizarea este operaţie a gândirii predominant sintetică d. conceptele ştiinţifice cuprind însuşirile esenţiale şi generale ale obiectelor şi fenomenelor. 5. Identificaţi enunţul fals: a. Limba este un produs al istoriei. b. Limba îndeplineşte funcţia de principal mijloc de comunicare interumană. c. Limbajul este activitatea de comunicare interumană realizată cu ajutorul limbii. d. Comunicarea umană nu se poate realiza prin mimică, postură, gestică etc., ci doar prin limbaj. 6. Memorarea mecanică este implicată în învăţarea: a. cognitivă b. formală c. inteligibilă d. concentrată pe gândire, pe înţelegerea materialului memorat. 7. Reveria de scurtă durată este recomandată ca o cale de stimulare a: a. memone1 b. creativităţii c. voinţei

d. motivaţiei. 10 1

8. Fenomenul care dovedeşte prezenţa motivului este: c. luarea deciziei de a acţiona a. starea de tensiune internă d. nevoia de cunoast b. declansarea actiunii ' ' ' ere ' de lectură. 9. Procesele afective nu îndeplinesc funcţia de: a. a regla conduita b. a susţine energetic acţiunea

c. a fumiza informaţii d. adaptare a individului la situaţii noi.

10. Identificaţi enunţul fals: a. Voinţa este un proces psihic de reglaj superior. b. Reglarea voluntară a activităţii se face în strânsă legătură cu toate procesele psihice. c. Actul de voinţă implică un efort involuntar. d. Intensitatea efortului e în raport cu obstacolul întâmpinat. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Acţiunile voluntare se caracterizează şi prin faptul că pentru realizarea scopului propus se înving greutăţi, obstacole exterioare sau interioare, ceea ce implică şi o serie de procese afective deoarece ele sunt în strânsă legătură cu scopurile, trebuinţele, intenţiile omului. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, raportul dintre acţiunile voluntare şi cele involuntare prezente în activitatea omului. 4 puncte e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea conform căreia trăirile afective sunt 6 puncte însoţite, mai ales cele puternice, de trebuinţa de a fi comunicate. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: Independent şi rebel din fire, Churchill nu se descurca prea bine la şcoală, motiv pentru care era pedep­ sit. (. . . ) Era rar vizitat de mama sa, căreia îi trimitea scrisori rugând-o ori să vină ea la şcoală, ori să-l lase să vină acasă. Era distant faţă de tatăl său; odată a remarcat că rar au vorbit unul cu celălalt. (. . . ) Mulţi autori din anii '20 şi '30, înainte ca înregistrarea audio să devină o obişnuinţă, menţionau că Chur­ chill se bâlbâia des. fiind şi sâsâit. Churchill descriindu-se el însuşi ca având un „ impediment în vorbire" 102

pe care încerca să-l depăşească. Purta o proteză special proiectată pentru a-l ajuta să-şi depăşească impe­ dimentul (. . . ). După mulţi ani de discursuri publice pregătite cu grijă nu doar pentru a inspira, dar şi pentru a evita ezitările, a declarat în final că „Impedimentul meu nu mai reprezintă un obstacol". Totuşi, Centrul Churchill neagă categoric fap tul că Churchill ar fi fost un bâlbâit, confirmând că ar fi avut difi­ cultăţi în pronunţarea literei S. ca şi tatăl său. (. . . ) După ce a plecat din Harrow în 1 893, Churchill a dat la Colegiul Militar Regal din Sandhurst. A fost nevoit să dea examenul de admitere de trei ori până a intrat. A vrut să intre la secţia de cavalerie în locul celei de infanterie pentru că cererile postului erau mai mici şi nu i s-arfi cerut să înveţe matematică, obiect care nu îi plăcea. A absolvit cu a opta medie dintr-o clasă de 150 în decembrie 1894 (. . . ). Salariul lui Churchill ca locotenent era de 300 de lire, salariu de care nu era mulţumit, fiindcă considera că are nevoie de cel puţin 500 de lire (echivalentul a 25. 000 f, în con­ diţiile economiei din 2001) pentru a trăi decent, la fel ca ceilalţi ofiţeri din regiment. Mama sa îi acorda o alocaţie de 400 de lire pe an, dar deseori cheltuia mai mult. Conform biografului Roy Tenkins, acesta este unul din motivele pentru care s-a ocupat cu corespondenţă în timpul războiului. Nu a intenţionat să urmeze o carieră militară obişnuită, cea a promovărilor acordate gradat, încercând în schimb să se implice în toate acţiunile militare care se iveau şi s-a folosit de influenţa mamei şi a familiei în societatea aristocrată pentru a putea lupta în campaniile în desfăşurare. Scrierile sale l-au adus în atenţia publicu­ lui, şi au atras venituri substanţiale. A colaborat cu mai multe ziare londoneze ca şi corespondent de război şi a scris mai multe cărţi despre campaniile la care a participat. (. . . ) În martie 1 91 6, Churchill s-a întors în Anglia, dorind să vorbească din nou în Camera Comunelor. Viitorul prim-ministru David Lloyd George l-a criticat cu asprime: ,,Vei descoperi într-o zi că stările mentale care reies din scrisori [tale] repre­ zintă motivul pentru care nu avem încredere în tine nici măcar când comanzi armata. În fiecare rând, interesele naţionale sunt complet umbrite de grijile tale personale." (. . . ) Pe lângă prestigioasa sa activitate politică, militară şi statală, Winston Churchill a avut o imensă activitate literară în domeniile de memo­ rialistică, istorie şi publicistică, fiind şi un excepţional orator. Datorită vastei sale activităţi politice, Win­ ston Churchill este recunoscut ca unul din cei mai importanţi conducători din istoria Regatului Unit şi a (sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Winston Churchill ) lumii întregi.

Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1 . Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Winston Churchill. Preci6 puncte zaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Churchill iubea şcoala ? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează, cu privire la Churchill, faptul că acesta, pe lângă prestigioasa sa activitate politică, militară şi statală, a avut o imensă activitate literară în domeniile de memorialistică, istorie şi publicistică, fiind şi un excepţional orator. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin 6 puncte această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Churchill, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia temperamentul este cea mai uşor constatabilă latură a personalităţii. 6 puncte

1 03

TestNarianta 28 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. I . Dacă un alpinist duce în spate un rucsac de 15 kg, câte kg trebuie să i se mai adauge ca el să simtă o greutate mai mare ? d. 0,43 kg. c. 0,33 kg b. 0,4 kg a. 0,5 kg 2. Potrivit cărei legi a percepţiei, neurofuncţional imaginea se realizează la nivel cortical, iar psi­ hologic este proiectată la nivelul sursei? c. legea proiectivităţii imaginii perceptive a. legea integralităţii percepţiei d. legea semnificaţiei. b. legea structuralităţii perceptive 3. Este fals enunţul: a. imaginile reproductive evocă obiecte şi fenomene percepute anterior; b. reprezentările kinestezice sunt imagini mentale ale propriilor mişcări; c. reprezentările mai sunt numite şi „simboluri figurative"; d. imaginile anticipative se referă la mişcări sau schimbări care au fost percepute anterior. 4. Cea mai activă şi profundă strategie a învăţării cognitive este: a. problematizarea şi activitatea de rezolvare a problemelor b. memorarea c. comunicarea cu adulţii d. învăţarea formală. 5. Componenta dinamică de rezonanţă a mecanismului vorbirii este reprezentată de: a. cavitatea bucală şi nazală c. aparatul respirator d. coardele vocale fixate în laringe. b. muşchii intercostali 6. Este falsă următoarea afirmaţie: a. memoria este o capacitate generală a întregii materii, fie vie, fie nevie; b. memoria nu poate asigura continuitatea vieţii psihice; c. memoria reflectă trecutul ca trecut; d. memoria se află în interacţiune şi interdependenţă cu toate celelalte fenomene psihice.

7. Imaginaţia creatoare nu este orientată spre: a. soluţionarea de probleme complexe b. crearea de producţii noi 104

c. trecut şi prezent cu prioritate d. posibil, nou, viitor.

8. Pentru a identifica prezenţa unui motiv, trebuie să răspundem la întrebarea: a. cum? b. unde? d. de ce? c. când? 9. Trăirile afective ce însoţesc orice act de cunoaştere, chiar şi senzaţiile, poartă numele de: a. emoţii curente c. afecte b. dispoziţii afective d. ton afectiv al proceselor cognitive. 10. Un stimul simplu poate capta atenţia timp de: a. 4 - 5 min c. 6 - 7 min b. 3 - 4 min SUBIECTUL al II-iea

d. 1- 2 min. (30 de puncte)

Se dă următorul text: Atenţia involuntară, ca formă neintenţionată, spontană a atenţiei, poate fi declanşată şi de o serie de factori interni, trăirea afectivă pozitivă a relaţiei cu obiectul fiind unul dintre aceştia. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice la care se face referire în text. 6 puncte b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenomenele psihice din text precizate la subpunctul a). 6 puncte c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

4 puncte d) Printr-un exemplu concret, ilustraţi volumul ca una dintre însuşirile atenţiei. e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia în viaţa socială unele expresii emoţionale se standardizează, se generalizează, asociindu-se cu o serie de semne afectogene. 6 puncte

SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Brad Pitt a făcut câteva dezvăluiri din viaţa sa personală. Celebrul actor spune că îi place să se afle în atenţia publicului, dar atunci când ajunge acasă vrea sa fie doar o persoană normală. «Sunt actor pentru că aşa simt. Nu am urmărit niciodată banii sau faima. ( . . . ) A spune poveşti este pasiunea mea. De aceea, îmi place să fiu atât actor, cât şi producător», a declarat Brad Pitt pentru El Mundo. Acesta a fost întrebat dacă este deranjat să se afle tot timpul în centrul atenţiei. «Să fii Brad Pitt toată ziua poate să fie un pic deranjant, dar încerc să îl las pe actor pe platourile de filmare. Când ajung acasă sunt doar Brad», a răspuns actorul de la Hollywood. «E plăcut să fiu recu­ noscut pentru că acest lucru îmi dă încredere în mine. Mi-e foarte clar că nu am greşit atunci când am ales să fiu actor, deşi mi-am dorit să fiu jurnalist. Ceea ce mă deranjează, când vine vorba de celebri­ tate, este invadarea vieţii personale. Îl invidiez pe Robert Redford, care a reuşit să îşi trăiască viaţa fără să fie deranjat de nimeni», a explicat Pitt. 105

Brad Pitt este unul dintre cei mai cunoscuţi actori de la Hollywood. Acesta a fost căsătorit cu Jen­ nifer Aniston de care a divorţat în momentul în care a cunoscut-o pe Angelina Jolie pe platourile de filmare ale filmului «Mr. & Mrs. Smith». Cei doi au avut o relatie de I O ani si o căsnicie care a durat numai doi ani. Au decis să divorţeze în 2016. În prezent împart custodia' celor şase copii ai lor: Maddox, Zahara, Shiloh, Pax, Knox şi Vivienne." (Brad Pitt, dezvăluiri din viaţa personală: ,,Mi-am dorit să fiu jurnalist", sursa: htţps://www.unica. ro/vedete/brad-pitt-dezvaluiri-din-viata-personala-mi-am-dorit-sa-fiu-j umalist-2 89 569) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: I . Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Brad Pitt. Precizaţi, din 6 puncte text, două idei/ afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Brad Pitt şi-ar fi dorit să aibă o altă profesie decât cea de actor ? Precizaţi, prin 4 puncte apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează, cu privire la Brad Pitt, faptul că acesta nu a greşit atunci când a ales să fie 6 puncte actor. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Brad Pitt, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia: nu există temperamente bune sau rele, superioare sau inferioare. • 6 puncte

TestNarianta 29 + Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. I. Dacă într-o cameră sunt aprinse 300 de becuri, câte becuri trebuie să se mai aprindă pentru a se înregistra diferenţa ? a. 3 b. 2 c. 4 d. 5. 2. Caracteristicile obiectelor la care se referă legea constanţei perceptive vizează: c. doar mirosul şi gustul a. mărimea, forma, culoarea d. doar greutatea şi forma. b. mirosul, gustul, greutatea 3. Reprezentarea este o imagine panoramică deoarece: a. reconstituie în plan mental şi apoi redă integral şi simultan toate informaţiile despre un anumit obiect; b. semnalizează însuşirile de detaliu ale obiectelor şi fenomenelor;

106

c. este legată de prezenţa stimulului; d. imaginea reprezentării nu se poate modifica în funcţie de anumite cerinţe. 4. În calea rezolvării de probleme, pot interveni unele bariere subiective ce determină blocaje inte­ lectuale; acest fenomen este numit: a. înţelegere discursivă c. gândire convergentă b. fixitate funcţională d. flexibilitate funcţională. 5. Funcţia persuasivă a limbajului se referă la: a. conducerea propriului comportament şi a altor persoane b. manifestarea unor idei şi prin mimică, gestică c. convingerea altei persoane în legătură cu anumite idei, stări emoţionale d. înlocuirea unor obiecte, fenomene, prin alte semne. 6. Enunţul adevărat este: a. materialul intuitiv (imaginile) se reţine/se reţin mai greu decât materialul verbal (textele); b. prezentarea simultană a unor materiale face mai uşoară reţinerea decât expunerea succesivă; c. textele bine structurate logic se învaţă mai uşor decât cele nesistematice; d. ambianţa stimulatoare nu facilitează învăţarea. 7. Cea mai complexă şi valoroasă formă a imaginaţiei este: c. imaginaţia creatoare a. visul de perspectivă b. imaginaţia reproductivă d. reveria. 8. Componenta fundamentală a motivaţiei care semnalizează dezechilibrele bio-psiho-sociale ale omului este reprezentată de: a. motive b. convingeri c. trebuinţe d. interese. 9. Fenomenul afectiv care ne permite să ne adaptăm unei situaţii se numeşte: c. autoreglare afectivă a. comunicare afectivă b. contagiune afectivă d. influenţare afectivă. 10. Inerţia atenţiei este o însuşire negativă opusă: a. concentrării b. mobilităţii c. distributivităţii SUBIECTUL al Ii-lea

d. stabilităţii. (30 de puncte)

Se dă următorul text: Fiind un mijloc ce transmite informaţii, intenţii, atitudini etc., limbajul, prin verigile sale interne, intervine în desfăşurarea tuturor formelor de activitate umană.

a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice/concepte psihologice la care se face referire 6 puncte în text. 107

b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenomenele psihice din text precizate la 6 puncte subpunctul a).

c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

4 puncte e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea conform căreia activitatea umană, reprezentând totalitatea manifestărilor de conduită exterioară sau mintală, conduce la o finalitate 6 puncte adaptativă. d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, funcţia de joc (ludică) a limbajului.

SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: „Messi este considerat drept cel mai bun jucător din generaţia sa şi unul dintre cei mai buni din istoria fotbalului. ( . . . ) Nu vrea să fie în centrul atenţiei, iar această opţiune a fost o foarte mare pro­ blemă a Naţionalei Argentinei. ( . . . ) Tipul de jucător-catalizator; nu vrea să iasă în faţă, dar vrea să se ţină cont de părerile lui, pe care nu şi le exprimă, dar ar vrea să-i fie recunoscute. Atunci când Pep Guardiola a plecat de la FC Barcelona, Lionel Messi a trebuit să-şi asume un rol în luarea deciziilor. Acest lucru s-a datorat eşecului politicii de transfer a Barcelonei din ultimii ani, mai ales că reprezen­ tanţii clubului nu au reuşit să semneze cu brazilianul Neymar. Împotriva voinţei sale, Messi a trebuit să devină un factor de decizie, deşi prefera să fie doar un jucător. Desigur este un lider iar atunci când vrea ca cineva să ia decizii, procedează în aşa fel încât acea persoană va lua deciziile pe care le-ar lua chiar el. Acest lucru s-a tradus prin faptul că Messi este liderul vestiarului şi persoana căreia i se adresează toată lumea înainte de a lua o decizie importantă, care afectează clubul. «În interiorul clubului vrea să-şi facă cunoscute opiniile», a spus Simon Kuper, jurnalist la Finan­ cial Times, care scrie în prezent o carte despre fotbalist. Leo Messi nu are un cerc mare de prieteni. Luiz Suarez şi Jordi Alba sunt prieteni adevăraţi ai lui Messi, au fost în vacanţă cu el. (Leo Messi. Omul care nu vrea deloc să fie şeful; sursa: https://newsweek.ro/sport/ leo-messi-omul-care-nu-vrea-deloc-sa-fie-seful ) Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1 . Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Leo Messi. Precizaţi, din 6 puncte text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 2. Consideraţi că Leo Messi îşi dorea să fie în centrul atenţiei? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin care să susţineţi răspunsul dat. 4 puncte 3. Textul precizează, cu privire la Leo Messi, faptul că acesta este liderul vestiarului. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Leo Messi, conform teoriei lui G.W. Allport, 8 puncte evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia nu orice atitudine poate fi considerată trăsătură de caracter. 6 puncte 108

TestNarianta 30 ♦ Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu. ♦ Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I

(30 de puncte)

Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre situaţi­ ile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns. 1 . Pragul minim absolut pentru sensibilitatea vizuală este de 1 - 2 cuante, în timp ce pentru cea tactilă este de: c. 3 - 4 g/mm2 a. 7 - 8 g/mm2 b. 3 - 4 g/cm2 d. 2 - 3 g/cm2 • 2. Care dintre următoarele mişcări sunt mai bine percepute ? c. din plan îndepărtat a. din plan apropiat b. pe verticală d. din plan foarte îndepărtat. 3. Care dintre următoarele categorii de reprezentări au cel mai mare grad de generalitate ? b. geometrice a. istorice c. culturale d. geografice. 4. Conceptele ştiinţifice: a. sunt limitate, sărăcăcioase în conţinut, sunt foarte personale; b. se înscriu într-o logică naturală; c. sunt specifice copilului şi şcolarului; d. debutează cu o definiţie logică. 5. Forma anticipativă a limbajului intern: a. e implicată în ascultare şi înţelegere; b. se desfăşoară pe baza deprinderii;

c. este supusă unor reguli gramaticale stricte; d. planifică vorbirea orală şi scrierea.

6. Informaţiile pe care le vedem şi auzim se reţin în proporţie de: c. 30% b. 80% a. 50%

d. 90%.

7. Procedeul imaginativ prin care se realizează selecţia unor trăsături esenţiale, eliminând în ace­ laşi timp aspectele secundare, se numeşte: a. schematizare b. rearanjare c. aglutinare d. tipizare . 8. Stimulul motivaţional care împinge spre realizarea unor progrese şi autodepăşiri se referă la: c. idealuri a. convmgen d. nivelul de aspiraţie. b. motive

109

9. Stările afective ce declanşează spaima, furia, disperarea, bucuria dezlănţuită, groaza, accesul de râs sau plâns zgomotos se numesc: c. emoţii curente a. afecte d. dispoziţii afective. b. trăiri afective de provenienţă organică 10. Valoarea statistică a volumului atenţiei este de: a. 3 - 4 elemente c. 5 - 7 elemente d. 8 - 9 elemente. b. 2 - 4 elemente SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

Se dă următorul text: Dep rinderile sunt elemente automatizate ale activităţii conştiente, ceea ce presupune şi pa,rticipa­ rea gândirii în procesul desfăşurării etapelor/fazelor de formare a acestora. a) Precizaţi înţelesul a două procese/fenomene psihice/concepte psihologice la care se face referire 6 puncte în text. b) Menţionaţi trei caracteristici ale unuia dintre procesele/fenomenele psihice din text şi precizate 6 puncte la subpunctul a). c) Explicaţi, în aproximativ o pagină, modul specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice vizate de text şi precizate la subpunctul a), utilizând termenii în sensul specific psihologiei. 8 puncte

d) Ilustraţi, printr-un exemplu concret, comparaţia ca operaţie fundamentală a gândirii. 4 puncte e) Argumentaţi un punct de vedere personal referitor la ideea conform căreia transferul este un 6 puncte fenomen ce favorizează sau înlesneşte formarea unor noi deprinderi.

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

Citiţi, cu atenţie, următorul text: Nicolae Iorga ( . . . ), istoric, profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memo­ rialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Române. Savant de renume mon­ dial, a avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1 .003 volume, 1 2.755 articole şi studii, 4.963 recenzii. Iorga este cel mai prolific istoric al românilor, autor a numeroase sinteze, culminate cu Istoria Românilor, în 1 O volume, pentru care a fost numit, pe bună dreptate, cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile. ( . . . ) Tânărul Nicolae era de o precocitate ieşită din comun, aptitudinile sale de savant revelându-se încă de mic copil. La vârsta fragedă de şase ani, urmând şcoala lui Marghian Folescu, citea în original literatură franceză. Este absolvent al cursului secundar de la Liceul din Botoşani şi Liceul Naţional din Iaşi, apoi în numai un an termină studiile şi la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Iaşi ( 1 889), cu diploma magna cum laude. Studiile superioare şi le desăvârşeşte în străinătate, la 11 0

Înalta Şcoală de Ştiinţe Politice din Paris ( 1 892), apoi la Berlin şi Leipzig, unde şi-a luat doctoratul în filosofie ( 1 893). ( . . . ) A conferenţiat în marile universităţi ale lumii şi a fost ales membru a zeci de academii şi instituţii specifice de peste hotare (Paris, Roma, Oxford, Lisabona, Stockholm, Praga, Alger, Santiago de Chile etc.). Totodată, a înfiinţat instituţii româneşti în străinătate precum: Şcoala Română de la Paris ( 1 926), Casa Română de la Fontenay-aux-Rosses, Casa Română din Veneţia şi altele. Nicolae Iorga a fost un creator de publicaţii ştiinţifice şi culturale. ( . . . ) Printre colaboratorii săi s-au numărat: George Coşbuc, Alexandru Vlahuţă, Ştefan Octavian Iosif şi multe alte personalităţi (sursa: https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nicolae_Iorga) din literatura română a epocii. Pornind de la textul dat, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1 . Menţionaţi, conform teoriei lui C.G. Jung, tipul temperamental al lui Nicolae Iorga. Precizaţi, din text, două idei/afirmaţii prin care să justificaţi răspunsul dat. 6 puncte 2. Consideraţi că Nicolae Iorga a fost un om de ştiinţă? Precizaţi, prin apel la text, un motiv prin 4 puncte care să susţineţi răspunsul dat. 3. Textul precizează, cu privire la Nicolae Iorga, faptul că acesta a fost un savant. Menţionaţi, pe baza textului dat, două motive care susţin această afirmaţie. 6 puncte 4. Prezentaţi, într-o jumătate de pagină, caracterul lui Nicolae Iorga, conform teoriei lui G.W. Allport, evidenţiind o trăsătură cardinală şi două trăsături principale ale caracterului acestuia. 8 puncte 5. Argumentaţi afirmaţia potrivit căreia caracterul poate facilita dezvoltarea aptitudinilor. 6 puncte

111

BAREME DE EVALUARE SI • NOTARE Observaţii (pentru fiecare barem): • Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. Nu se acordă fracţiuni de punct. • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total acordat pentru lucrare.

112

Test. Varianta 1 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: l - d, 2 - a, 3 - c, 4 - a, 5 - b, 6 - c, 7 - b, 8 - b, 9 - d, 10 - d

SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenomenele psihice menţionate la subpunctul a). 3 x 2p = 6 puncte c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p. ; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p. ; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea conform căreia memorarea şi repro­ ducerea sunt cu atât mai productive cu cât se întemeiază mai mult pe înţelegerea materialului de 2 puncte învăţat; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Alexandru Ioan Cuza, conform teoriei lui C.G. Jung 2 puncte ( extravertit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text ( de exemplu: Alexandru Ioan Cuza era un om echilibrat); 1 punct 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afirmaţia că Alexandru Ioan Cuza era un înfocat naţionalist şi patriot. 2 x 3p = 6 puncte 2 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Alexandru Ioan Cuza; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; 1 punct 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină ± 1 rând). 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. ; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) 2 puncte

113

Test. Varianta 2 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - c, 2 - d, 3 - a, 4 - c, 5 - b, 6 - d, 7 - a, 8 - c, 9 - d, 1 O - b SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 10 x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul: 2 x 1 p = 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat; 4p./ scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la faptul că în anumite condiţii, uitarea este 2 puncte un fenomen natural, pozitiv şi relativ necesar; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Aristotel, confonn teoriei lui C.G. Jung ( extravertit); 2 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Aristotel nu era supus necondiţionat lui Platon; 1 punct 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir­ maţia: Aristotel nu a prezentat diferitele ştiinţe în mod axiomatic, ci într-un mod mult mai întrebător, investigator. 2 x 3p = 6 puncte 2 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Aristotel; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării. 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină ± l rând). 1 punct 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p./ con4 puncte traargumentare neconvingătoare, superficială 2p. ; respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

114

Test. Varianta 3 SUBIECTUL I

Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - b, 2 - b, 3 - c, 4 - d, 5 - a, 6 - b, 7 - d, 8 - c, 9 - c, 1O - a SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 0 x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p. ; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la importanţa şi utilitatea empatiei, ca procedeu imaginativ; 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Barack Obama, conform teoriei lui C.G. Jung (extra2 puncte vertit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Barack Obama 1 punct avea o obsesie pentru identitate şi apartenenţă; 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia că Barack Obama era ambiţios. 2 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Barack Obama; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 1 punct coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină± 1 rând). 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, 4 puncte superficială 2p. ; respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

115

Test. Varianta 4 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - a, 2 - d, 3 - c, 4 - b, 5 - a, 6 - b, 7 - c, 8 - d, 9 - a, 1 O - d

SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte) 1 0 x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul; câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la rolul limbajului în activitatea de comuni2 puncte care; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte

SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

I . Menţionarea tipului temperamental al Catrinei, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit); 2 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu: Catrina era cre1 punct dincioasă; 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia conform căreia Catrina n-avea nici o vină. 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului Catrinei; 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină ± 1 rând). 1 punct 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p. ; contraargumentare neconvingătoare, superficială 2p. ; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

116

Test. Varianta 5 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - b, 2 - a, 3 - c, 4 - c, 5 - a, 6 - b, 7 - d, 8 - c, 9 - a, 1 O - d SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x Ip = 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p. ; 6 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). 2 puncte d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. 4 puncte e) Formularea punctului de vedere personal referitor la relaţia dintre motivaţie şi performanţă; 2 puncte

argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Celine Dion, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit); 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu: Celine Dion este 1 punct o fire emotivă; 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia Celine Dion a făcut din autodisciplină o valoare de viaţă. 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Celine Dion; 2 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină ± 1 rând). 1 punct 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p. ; contraargumentare neconvingătoare, superficială 2p. ; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, concluzie).

2 puncte

117

Test. Varianta 6 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - d, 2 - b, 3 - d, 4 - a, 5 - b, 6 - c, 7 - a, 8 - b, 9 - d, 1O - c SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) I O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenomenele psihice menţionate la subpunctul a). 3 x 2p = 6 puncte c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 6 puncte 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină±¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea conform căreia în manifestarea pute2 puncte rii voinţei, un rol important îl deţine valoarea scopului urmărit; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p.; argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al Ecaterinei Teodoroiu, conform teoriei lui C.G. Jung (extravertit); 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Ecaterina Teo1 punct doroiu era o fire răzbunătoare; 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia că Ecaterina Teodoroiu a devenit o eroină a României Mari. 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului Ecaterinei Teodoroiu; 2 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte 1 punct coerenţa prezentării; încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1/2 pagină± 1 rând). 1 punct 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

118

Test. Varianta 7 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - a, 2 - d, 3 - b, 4- c, 5 - a, 6 - b, 7 - d, 8 - c, 9 - a, 1O - b SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte) I O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a); explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 6 puncte 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la rolul expresiilor emoţionale în comportamentul omului; 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Einstein, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit);

2 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Einstein era autodidact; 1 punct 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir­ maţia că Einstein, după război, s-a izolat tot mai mult de restul comunităţii fizicienilor. 2 x 3p = 6 puncte

4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Einstein; 2 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1/2 pagină± 1 rând). 1 punct 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p.; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

119

Test. Varianta 8 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - c, 2 - b, 3 - d, 4 - a, 5 - a, 6 - b, 7 - b, 8 - c, 9 - d, 1O - b SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a): explicare adecvată 6p. explicare superficială, neconvingătoare 2p. ; 6 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină± ¼ pagină). 2 puncte d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p. ; scrierea unei explicaţii corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. 4 puncte e) Formularea punctului de vedere personal referitor la faptul că atenţia voluntară este esenţială pentru desfăşurarea eficientă a activităţii; 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p.

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

I . Menţionarea tipului temperamental al lui Elon Musk, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit); 2 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu: Elon Musk era �� ;

l ��

3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia că viaţa lui Elon Musk este dedicată schimbării lumii în bine. 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Elon Musk; 2 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte 1 punct coerenţa prezentării; încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1/2 pagină± 1 rând). 1 punct 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare neconvingătoare, superficială 2p.; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie).

2 puncte

120

Test. Varianta 9 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: l - b, 2 - d, 3 - c, 4 - a, 5 - d, 6 - c, 7 - a, 8 - b, 9 - b, 1 O - d

SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul;

2 x 1 p = 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a) : explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p. ; 6 puncte 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la faptul că limbajul oral reprezintă forma 2 puncte naturală şi fundamentală de realizare a limbajului; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p.

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Freud, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit);

2 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Freud era un student mediocru; 1 punct 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia că Freud a dorit să câştige experienţă practică. 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Freud; 2 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte coerenţa prezentării; 1 punct 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină ± 1 rând). 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p.; contra-argumentare neconvingătoare, superficială 2p. ; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

121

Test. Varianta 10 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - � 2 - � 3 - � 4 - 4 5 - � 6 - � 7 - � 8 - 4 9 - � 10 - d SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 10

x

3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a); c) explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a); explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină±¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. 4 puncte e) Formularea punctului de vedere personal referitor la faptul că superioritatea unui tip de motiva­ ţie faţă de altul ( exemplu: motivaţie intrinsecă - motivaţie extrinsecă) se păstrează doar atunci când raportarea lor se face numai în cadrul cuplului respectiv; 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p./ argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Galileo Galilei, conform teoriei lui C.G. Jung (intro2 puncte vertit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text ( de exemplu: Galileo Galilei 1 punct nu era un tânăr inconsecvent}; 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia: Galileo Galilei nu s-a dezis niciodată cu adevărat de convingerile sale. 2 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Galileo Galilei; câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte coerenţa prezentării; 1 punct 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină± 1 rând). 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p; contraargumentare neconvingătoare, superficială 2p.; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

1 22

Test. Varianta 11 SUBIECTUL I

Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - d, 2 - a, 3 - d, 4 - c, 5 - b, 6 - a, 7 - b, 8 - c, 9 - a, 1O - a SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) I O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 6 puncte 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată (1 pagină± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. 4 puncte e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia memorarea logică, 2 puncte bazată pe înţelegerea sensului celor memorate, este superioară memorării mecanice; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1. Menţionarea tipului temperamental al lui Gheorghe (Gică) Ragi, conform teoriei lui C.G. Jung

2 puncte (extravertit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Hagi nu era un fotbalist amator; 1 punct 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia că Hagi este considerat cel mai bun fotbalist român al secolului trecut. 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Hagi; 2 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte 1 punct coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină± 1 rând). 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p.; con4 puncte traargumentare neconvingătoare, superficială 2p. ; respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici; con2 puncte cluzie).

123

Test. Varianta 12 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - c, 2 - d, 3 - c, 4 - b, 5 - d, 6 - a, 7 - b, 8 - c, 9 - d, 1 O - a SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 10

x

3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p. ; 6 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). 2 puncte d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea conform căreia sentimentele, ca trăiri 2 puncte afective, caracterizează omul ca personalitate; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui (Ilie) Moromete, conform teoriei lui C.G. Jung (intro2 puncte vertit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspunsul dat. 2 x 2p = 4 puncte 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Moromete era un om orgolios; 1 punct 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia: Moromete avea uneori obiceiul de a se retrage şi de a vorbi singur. 2 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Moromete; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină ± 1 rând). 1 punct 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p. ; contraargumentare neconvingătoare, superficială 2p; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, con2 puncte cluzie).

1 24

Test. Varianta 13 SUBIECTUL I

Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - a, 2 - c, 3 - d, 4 - b, 5 - c, 6 - b, 7 - d, 8 - a, 9 - b, 1O - c SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) I O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul; câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a): explicare adecvată 6p./ explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 6 puncte 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată (1 pagină± ¼ pagină); d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p. ; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la utilitatea atenţiei postvoluntare; 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1. Menţionarea tipului temperamental al lui Immanuel Kant, conform teoriei lui C.G. Jung (intro2 puncte vertit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text ( de exemplu: Immanuel Kant 1 punct nu avea un simplu interes de amator pentru ştiinţă); 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia conform căreia Kant a avut o contribuţie majoră la filozofia critică. 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Kant; 2 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină± 1 rând). 1 punct 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p.; con4 puncte traargumentare neconvingătoare, superficială 2p. ; respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, con2 puncte cluzie).

125

Test. Varianta 14 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - c, 2 - b, 3 - a, 4 - d, 5 - b, 6 - c, 7 - b, 8 - d, 9 - c, 1 0- a SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

1 0 x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină± ¼ pagină). 2 puncte d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. 4 puncte e) Formularea punctului de vedere personal referitor la faptul că promptitudinea deciziei este una din cele mai importante calităţi ale voinţei; 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p.; argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p.

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Isaac Newton, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit); 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Newton era un 1 punct om econom şi ordonat în cheltuielile sale; 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia: Newton nu a fost un geniu universal. 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Newton; 2 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1/2 pagină± 1 rând). 1 punct 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p.; contraargumentare neconvingătoare, superficială 2p.; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

1 26

Test. Varianta 15 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - d, 2 - b, 3 - b, 4 - d, 5 - a, 6 - c, 7 - a, 8 - b, 9 - b, 10 - d SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a); c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p; 6 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină). 2 puncte d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p. ; scrierea unei explicaţii corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. 4 puncte e) Formularea punctului de vedere personal referitor la faptul că limbajul intern reprezintă principalul suport al activităţii mintale, instrumentul de lucru al gândirii; 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui John F. Kennedy, conform teoriei lui C.G. Jung (extravertit); 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu: John F. Kennedy era familist; 1 punct 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia că John F. Kennedy era ambiţios. 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui John F. Kennedy; 2 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte coerenţa prezentării; 1 punct 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină ± 1 rând). 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare neconvingătoare, 4 puncte superficială 2p. ; respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

127

Test. Varianta 16 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - d, 2 - b, 3 - a, 4 - a, 5 - c, 6 - d, 7 - d, 8 - b, 9 - c, 10 - d

SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte) I O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul; câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p./ explicare superficială, neconvingătoare 2p; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia eficienţa unei activităţi depinde şi de relaţia dintre intensitatea motivaţiei şi gradul de dificultate al sarcinii cu care se con­ 2 puncte fruntă individul; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p./ argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p.

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1. Menţionarea tipului temperamental al lui Leonardo (Leo) DiCaprio, conform teoriei lui C.G. 2 puncte Jung (extravertit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu: Leonardo DiCaprio este inconsecvent în relaţii/instabil în dragoste; 1 punct 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afirmaţia: Leonardo DiCaprio are o frustrare în faţa statuetei Oscarului. 2 x 3p = 6 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Leonardo DiCaprio; 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină ± 1 rând). 1 punct 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. ; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

1 28

Test. Varianta 17 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - c, 2 - a, 3 - b, 4 - b, 5 - d, 6 - a, 7 - c, 8 - b, 9 - a, 10 - d

(30 de puncte) 1 0 x 3 p = 30 puncte

SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a); c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a): explicare adecvată 6p. ; explicare superficială, neconvingătoare 2p. ; 6 puncte 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p. ; scrierea unei explicaţii corecte, dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. 4 puncte e) Formularea punctului de vedere personal referitor la faptul că pentru asigurarea mobilizării resurselor energetice necesare depăşirii obstacolelor şi atingerii scopurilor, un rol important revine 2 puncte perseverenţei, ca una dintre calităţile voinţei; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Leonardo da Vinci, conform teoriei lui C.G. Jung 2 puncte (introvertit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspunsul dat. 2 x 2p = 4 puncte 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Leonardo da Vinci era un artist orgolios; 1 punct precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3 puncte 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir­ maţia că Leonardo da Vinci avea o existenţă aproape ascetică, dedicată trup şi suflet artei şi ştiinţei. 2

x

3p = 6 puncte

4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Leonardo da Vinci; 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 1 punct coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină ± 1 rând). 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. ; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

1 29

Test. Varianta 18 SUBIECTUL I

Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - d, 2 - c, 3 - d, 4 - b, 5 - a, 6 - c, 7 - a, 8 - d, 9 - d, 1 0 - c SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul; câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p. ; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la rolul pasiunilor, ca procese afective superioare; 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p./ argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al Maicii Tereza, conform teoriei lui C.G. Jung (extravertit); 2 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text ( de exemplu: Maica Tereza nu 1 punct era interesată de recunoaşterea activităţii sale caritabile); 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia: Maica Tereza şi-a dedicat viaţa în slujba celor săraci, bolnavi şi nevoiaşi. 2 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului Maicii Tereza; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1/2 pagină ± 1 rând). 1 punct 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p. contraargumentare neconvingătoare, superficială 2p. ; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, con2 puncte cluzie).

1 30

Test. Varianta 19 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - b, 2 - c, 3 - a, 4 - a, 5 - d, 6 - c, 7 - b, 8 - a, 9 - b, 1 O - b SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia imaginaţia creatoare 2 puncte este cea mai complexă şi valoroasă formă a imaginaţiei voluntare şi active; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p.; argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1. Menţionarea tipului temperamental al Nadiei Comăneci, conform teoriei lui C.G. Jung (extravertit); 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Nadia Comă1 punct neci nu era dornică de a dobândi popularitatea/celebritatea; 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir­ maţia; Nadia Comăneci este considerată „cea mai bună sportivă a tuturor timpurilor". 2 x 3p = 6 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului Nadiei Comăneci; 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; 1 punct 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină ± 1 rând). 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p.; con4 puncte traargumentare neconvingătoare, superficială 2p.; respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

13 1

Test. Varianta 20 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - c, 2 - c, 3 - d, 4 - a, 5 - b, 6 - a, 7 - d, 8 - c, 9 - a, 1O - b SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte) 1 0 x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a); c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată (1 pagină± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p. ; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la faptul că una din caracteristicile limbajului oral, expresivitatea, poate fi realizată atât prin mijloace lingvistice, cât şi extralingvistice; 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p./ argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

I . Menţionarea tipului temperamental al lui Platon, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit); 2 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text ( de exemplu: Platon nu era o persoană laşă); 1 punct 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia: Platon l-a urmat pe Socrate. 2 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Platon; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; 1 punct 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină± 1 rând). 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p./argumentare neconvingătoare, superficială 2p.; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

132

Test. Varianta 21 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: I - a, 2 - b, 3 - c, 4 - a, 5 - d, 6 - b, 7 - c, 8 - b, 9 - a, 10 - b SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte) I O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a): explicare adecvată 6p./ explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 6 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). 2 puncte d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea conform căreia intensitatea efortului voluntar depus reflectă particularităţile obstacolului ce apare în calea realizării scopului. 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al reginei Elisabeta a II-a, conform teoriei lui C.G. Jung 2 puncte (introvertit) câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Regina Elisabeta 1 punct a II-a nu a reuşit să împace datoria profesională/de regină cu cea de mamă; precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3 puncte 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afirmaţia: regina Elisabeta a II-a arată mereu adecvat, elegant, niciodată nu exagerează. 2 x 3p = 6 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului reginei Elisabeta a II-a; 2 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină ± 1 rând). 1 punct 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare neconvingătoare, 4 puncte superficială 2p. ; respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

1 33

Test. Varianta 22 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - c, 2 - b, 3 - a, 4 - d, 5 - d, 6 - a, 7 - b, 8 - c, 9 - b, 1 O - d SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 0 x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). ) d Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia afectivitatea joacă un 2 puncte rol important în colaborarea socială; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al reginei Maria, conform teoriei lui C.G. Jung (extravertit); 2 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Regina Maria 1 punct era o femeie curajoasă; 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir­ maţia; patriotismul reginei Maria rămâne un model şi o sursă de inspiraţie pentru noi toţi. 2 x 3p = 6 puncte

4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului reginei Maria; 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină ± 1 rând). 1 punct 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p.; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

1 34

Test. Varianta 23 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - a, 2 - b, 3 - d, 4 - b, 5 - d, 6 - a, 7 - c, 8 - d, 9 - c, 1 O - b SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

10 x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul; câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p.;explicare superficială, neconvingătoare 2p. ; încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). 2 puncte d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia calităţile volitive ale omului nu sunt înnăscute, ele reprezentând o achiziţie realizată în decursul dezvoltării psihice a indi­ 2 puncte vidului, formându-se în activitate; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p./ argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1. Menţionarea tipului temperamental al Simonei Halep, conform teoriei lui C.G. Jung (introver2 puncte tit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text ( de exemplu: Simona Halep este o sportivă perseverentă); 1 punct precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3 puncte 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afirmaţia că Simona Halep mereu a ştiut ce vrea, a ştiut ce vrea să facă în viaţă. 2 x 3p = 6 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului Simonei Halep; 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 1 punct coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină ± 1 rând). 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p./ con4 puncte traargumentare neconvingătoare, superficială 2p. respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

1 35

Test. Varianta 24 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - b, 2 - a, 3 - d, 4 - d, 5 - b, 6 - b, 7 - a, 8 - c, 9 - b, 1 O - a SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

10 x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul;

2 x 1 p = 2 puncte

2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p.; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia sentimentele se nasc 2 puncte din emoţii; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Socrate, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit); 2 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text ( de exemplu: Socrate era o 1 punct persoană modestă); 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afirmaţia: Socrate era şi este un model pentru cei care urmăresc excelenţa în viaţa lor. 2 x 3p = 6 puncte 2 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Socrate; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată (1/2 pagină ± 1 rând). 1 punct 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p.; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. ; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

136

Test. Varianta 25 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 - � 2 - � 3 - � 4 - � 5 - � 6 - � 7 - � 8 - � 9 - � 10 - b SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x 1 p = 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a): explicare adecvată 6p.; explicare superficială, neconvingătoare 2p. ; 6 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). 2 puncte d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p.; scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p.; e) Formularea punctului de vedere personal referitor la rolul convingerilor, ca adevărate idei-forţă 2 puncte în conduita şi viaţa individului; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p. ; argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Stephen Hawking, conform teoriei lui C.G. Jung 2 puncte (extravertit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text. De exemplu, Stephen Hawking era un om perseverent; 1 punct precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3 puncte 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afirmaţia; Stephen Hawking a fost un ambasador al ştiinţei. 2 x 3p = 6 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Stephen Hawking; 2 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 2 x 2p = 4 puncte 1 punct coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină ± 1 rând). 5. Respingerea/contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p. ; con4 puncte traargumentare neconvingătoare, superficială 2p.; respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, con2 puncte cluzie).

1 37

TestNarianta 26 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 -b, 2-d, 3-b, 4-c, 5-b, 6-c, 7-c, 8-a, 9-b, 1 0-b.

SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/ fenomene psihice la care face referire textul;

2 x lp = 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a); c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/ fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p./ explicare superficială, neconvingătoare 2p; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p./ scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea conform căreia există forme de acti­ vitate în care este necesară capacitatea de a deplasa atenţia de la un obiect la altul în intervale scurte de timp; 2 puncte argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p./ argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p.

SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

I . Menţionarea tipului temperamental al prinţesei Diana (Lady Diana), conform teoriei lui C.G. 2 puncte Jung (introvertit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text ( de exemplu: prinţesa Diana 1 punct nu îşi dorea să fie implicată în viaţa politică); 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia că Prinţesa Diana a fost o mamă extrem de devotată. 2 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului Prinţesei Diana; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; 1 punct 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină ± 1 rând). 5. Respingerea/ contraargumentarea afirmaţiei date: contraargumentare convingătoare 4p./ contraargumentare neconvingătoare, superficială 2p; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii contraargumentării (premisă, conectori logici, con2 puncte cluzie).

138

TestNarianta 27 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 -d, 2-c, 3-c, 4-c, 5-d, 6-b, 7-b, 8-b, 9-c, 10-c. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la subpunctul a): explicare adecvată - 6p./ explicare superficială, neconvingătoare 2p; 6 puncte 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină± ¼ pagină) d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p./ scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea conform căreia trăirile afective sunt 2 puncte însoţite, mai ales cele puternice, de trebuinţa de a fi comunicate; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p./ argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Winston Churchill, conform teoriei lui C.G. Jung 2 puncte (extravertit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text ( de exemplu, Churchill nu iubea şcoala); 1 punct precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3 puncte 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir­ maţia: Churchill, pe lângă prestigioasa sa activitate politică, militară şi statală, a avut o imensă activitate literară în domeniile: memorialistică, istorie şi publicistică. A fost un excepţional orator.

2 x 3p = 6 puncte 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte 1 punct 1 punct

4. Evidentierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Churchill; câte 2 pu�cte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină± 1 rând). 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p./argumentare neconvingătoare, 4 puncte superficială 2p; respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie).

2 puncte

1 39

TestNarianta 28 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: l -a, 2-c, 3-d, 4-a, 5-a, 6-b, 7-c, 8-d, 9-d, 10-d. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte)

1 0 x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire textul; 2 x lp = 2 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. 2 x 2p = 4 puncte b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p./ explicare superficială, neconvingătoare 2p; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină±¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p./ scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea potrivit căreia în viaţa socială unele expresii emoţionale se standardizează, se generalizează, asociindu-se cu o serie de semne afectogene; 2 puncte

argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p./ argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte SUBIECTUL al III-iea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Brad Pitt, conform teoriei lui C.G. Jung (extravertit);

2 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspun2 x 2p = 4 puncte sul dat. 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text (de exemplu: Brad Pitt şi-ar fi 1 punct dorit să aibă o altă profesie decât cea de actor); 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afirmaţia că Brad Pitt nu a greşit atunci când a ales să fie actor. 2 x 3p = 6 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Brad Pitt; 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1/2 pagină± 1 rând). 1 punct 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p./argumentare neconvingătoare, 4 puncte superficială 2p; respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie) 2 puncte

140

TestNarianta 29 SUBIECTUL I

Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 -a, 2-a, 3-a, 4-b, 5-c, 6-c, 7-c, 8-c, 9-c, 10-b. SUBIECTUL al II-iea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x 1 p = 2 puncte textul ; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p./ explicare superficială, neconvingătoare 2p; încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 pagină±¼ pagină). 2 puncte d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p./ scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea conform căreia activitatea umană, reprezentând totalitatea manifestărilor de conduită exterioară sau mintală, conduce la o finalitate 2 puncte adaptativă; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p./ argumentare necon4 puncte vingătoare, superficială 2p. SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

1 . Menţionarea tipului temperamental al lui Leo Messi, conform teoriei lui C.G. Jung (introvertit); 2 puncte

câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspunsul dat. 2 x 2p = 4 puncte 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text (de exemplu: Leo Messi nu îşi dorea să fie în centrul atenţiei); 1 punct precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3 puncte 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir­ maţia că Leo Messi este liderul vestiarului şi persoana căreia i se adresează toată lumea, înainte de 2 x 3p = 6 puncte a lua o decizie importantă, care afectează clubul. 2 puncte 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Leo Messi; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 1 punct coerenţa prezentării; 1 punct încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1/2 pagină± 1 rând). 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p./argumentare neconvingătoare, 4 puncte superficială 2p; respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

141

TestNarianta 3 0 SUBIECTUL I Câte 3 puncte pentru fiecare răspuns corect, astfel: 1 -c, 2-a, 3-b, 4-d, 5-d, 6-a, 7-a, 8-d, 9-a, 1 0-c. SUBIECTUL al Ii-lea

(30 de puncte) 1 O x 3 p = 30 puncte (30 de puncte)

a) Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două procese/fenomene psihice la care face referire 2 x lp = 2 puncte textul; 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru precizarea înţelesului fiecărui concept menţionat. b) Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei caracteristici ale unuia dintre procesele/ fenome3 x 2p = 6 puncte nele psihice menţionate la subpunctul a). c) Explicarea modului specific în care interacţionează procesele/fenomenele psihice precizate la 6 puncte subpunctul a): explicare adecvată 6p./ explicare superficială, neconvingătoare 2p; 2 puncte încadrarea în limita de spaţiu precizată (1 pagină ± ¼ pagină). d) Ilustrarea cerută: scrierea oricărui exemplu concret, adecvat 4p./ scrierea unei explicaţii corecte, 4 puncte dar la nivel teoretic, fără a formula însă un exemplu concret 2p. e) Formularea punctului de vedere personal referitor la ideea conform căreia transferul este un 2 puncte fenomen ce favorizează sau înlesneşte formarea unor noi deprinderi; argumentarea punctului de vedere formulat: argumentare convingătoare 4p./ argumentare neconvingătoare, superficială 2p. 4 puncte SUBIECTUL al Iii-lea

(30 de puncte)

I . Menţionarea tipului temperamental al lui Nicolae Iorga, conform teoriei lui C.G. Jung (extraver2 puncte tit); câte 2 puncte pentru precizarea, din text, a oricăror două idei/afirmaţii prin care se justifică răspunsul dat. 2 x 2p = 4 puncte 2. Menţionarea unui răspuns în concordanţă cu informaţiile din text ( de exemplu: Nicolae Iorga a fost un om de ştiinţă); 1 punct 3 puncte precizarea, prin apel la text, a unui motiv prin care se susţine răspunsul dat. 3. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza textului dat, a oricăror două motive care susţin afir2 x 3p = 6 puncte maţia că Nicolae Iorga a fost un savant. 4. Evidenţierea unei trăsături cardinale a caracterului lui Nicolae Iorga; 2 puncte 2 x 2p = 4 puncte câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături principale; 1 punct coerenţa prezentării; încadrarea în limita de spaţiu precizată ( 1 /2 pagină ± 1 rând). 1 punct 5. Argumentarea afirmaţiei date: argumentare convingătoare 4p./argumentare neconvingătoare, superficială 2p; 4 puncte respectarea caracterului formal al construirii argumentării (premisă, conectori logici, concluzie). 2 puncte

1 42

Bibl iog rafie ■ Lupşa Elena, Bratu Victor, Psihologie: manual pentru clasa a X-a, Editura Corvin, Deva, 2005 ■ Ştefanescu Doina-Olga, Bălan Elena, Ştefan Cristina, Psihologie: manual pentru clasa a X-a, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2007 ■ Neculau Adrian (coord.), Iacob Luminiţa, Sălăvăstru Dorina, Havârneanu Cornel, Bancu Ştefan, Lungu Ovidiu, Psihologie: manual pentru clasa a X-a, Editura Polirom, Iaşi, 2005 ■ Mărcuşanu Iosif, Psihologie: manual pentru clasa a X-a, Editura Carminis, Piteşti, 2004 ■ Golu Mihai, Păiş-Lăzărescu Mihaela, Psihologie: manualpentru clasa a X-a, Editura Economică Preuniversitaria, Bucureşti, 2000 ■ Popescu-Neveanu Paul, Zlate Mielu, Creţu Tinca, Psihologie: manual pentru clasa a X-a - şcoli normale şi licee, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1993 ■ Chirceu A., Roşca AL, Mare V., Roşca M., Radu I., Zărgă B., sub redacţia prof.dr.doc. Alexandru Roşca, Psihologie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1976 ■ Popescu-Neveanu P., Didilescu I., Fischbein E., Psihologie generală şi noţiuni de logică: manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1971 ■ Dumitrescu Florica, Iordan Marieta, Psihologia prin sinteze şi grile pentru bacalaureat şi admiterea în învăţământul superior (ediţie adăugită şi revizuită), Editura Semne, Bucureşti, 20 1 9 ■ Farcaş Sanda (coord.), Gabor Laura, Contra Monica, Psihologie, Editura Maria Montessori, Baia Mare, 2006 ■ Lupşa Elena, Voinea Daniela, Bratu Victor, Bratu Alina, Psihologie: Sinteze, aplicaţii, teste, Editura Corvin, Deva, 2005 ■ Zlate Mielu, Introducere în psihologie, Editura Polirom, Iaşi, 2000 ■ Miclea Mircea, Psihologie cognitivă, Editura Polirom, Iaşi, 1 999 ■ Buzdugan Tiberiu, Psihologia pe înţelesul tuturor, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1 999 ■ Cosmovici Andrei (coord.), Boncu Ştefan, Dafinoiu Ion, Dîrţu Cătălin, Havârneanu Cornel, Psihologie: Compendiu pentru bacalaureat şi admiterea la facultate, Editura Polirom, Iaşi, 1 998 ■ Cosmovici Andrei, Psihologie generală, Editura Polirom, Iaşi, 1996 ■ Preda Marin, Moromeţii, Editura Marin Preda, Oradea, 200 1 ■ Xenopol A. D., Istoria românilor din Dacia Traiană, voi. XIII, Domnia lui Cuza Vodă (1 859-1 866), Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1 925/ 1930 (?) ■ DEX - Dicţionarul Explicativ al Limbii Române (ediţia a II-a), Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1 998. ■ DEXI - Dicţionarul Explicativ Ilustrat al Limbii Române, Editura Arc & Editura Gunivas, Chişinău, 2007. ■ https://istoriiregasite.wordpress.com/20 12/0 1 /24/ calitatile-lui-alexandru-ioan-cuza/ ■ https:/ /podcastmeditatii.com/blog/aristotel ■ https://okmagazine.ro/lifestyle/dosarele-vip/portretul-unui-fost-presedinte-viata-lui-barack- 5 1 9 1 36.html ■ https:/ /www.paginadepsihologie.ro/ celine-dion -viata -mea-este-ghidata -de-disciplina -altfeldesprevedete/ ■ https://ro. wikipedia.org/wiki/Ecaterina_Teo do roiu ■ https:/ /historia.ro/ sectiune/portret/ albert-einstein-destinul-unui-geniu-577449 .html ■ https://life.ro/viata-lui-elon-musk-drumul-de-la-tocilarul-clasei-batut-de-colegi-la-omul-care-a-revolutionat -lumea-in-care-traim/ ■ https:/ /ro.wikipedia.org/wiki/Sigmund_Freud ■ https:/ /historia.ro/ sectiune/portret/viata-lui-galileo-galilei-savantul-care-a-574676.html ■ https://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Gheorghe_Hagi ■ https://www.scientia.ro/biografii/805-immanuel-kant-viata-si-opera- l .html

143

■ https://www.scientia.ro/biografii/8 1 3 -immanuel-kant-viata-si-opera-3.html ■ https:/ /ro.wikipedia.org/wiki/Isaac_Newton ■ https:/ /ro.wikipedia.org/wiki/John_F._Kennedy ■ https:/ I okmagazine.ro/vedete/ news/viata-lui-leonardo-dicaprio-549 580 .html ■ https:/ /ro.wikipedia.org/wiki/Leonardo_da_Vinci ■ https://www.libertatea.ro/lifestyle/cine-a-fost-maica-tereza-4262760 ■ http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nadia_Comăneci ■ https:/ /podcastmeditatii.com/blog/platon ■ https://historia.ro/sectiune/portret/regina-elisabeta-a-ii-a-povestea-unui-simbol-58 1 995.html ■ https:/ /reginamaria.org/ ■ https:// simonahalep.com/ despre-simona/ ■ https:/ /www.descopera.ro/istorie/ 1 9680978-viata-lui-socrate-unul-dintre-fondatorii-gandirii-si-filosofiei­ occidentale ■ https:/ /historia.ro/ sectiune/portret/viata-lui-stephen-hawking-omul-care-a-rivalizat-570752.html ■ https://www.radioromaniacultural.ro/ sectiuni-articole/istorie-filozofie-psihologie/ portret -lady-diana-printesa -inimilor-o-existenta -scurta-dar-fascinanta-id 1 8941 .html ■ https:/ /ro.wikipedia.org/wiki/Winston_Churchill ■ https://www.unica.ro/vedete/brad-pitt-dezvaluiri-din-viata-personala-mi-am-dorit-sa-fiu-jurnalist-289569 ■ https://newsweek.ro/ sport/leo-messi-omul-care-nu-vrea-deloc-sa-fie-seful ■ https:// enciclopediaromaniei.ro/wiki/Nicolae_Iorga ■ http://subiecte.edu.ro/2024/bacalaureat/legislatie/ ■ http://subiecte.edu.ro/2024/bacalaureat/legislatie/ OME_BAC. pdf ■ http://subiecte.edu.ro/2024/bacalaureat/ modeledesubiecte/probescrise/ ■ www.subiecte20 1 8.edu.ro

144