Proiect Didactic Mihai Eminescu Zina [PDF]

Zitiervorschau

Proiect didactic Data:

08. 10. 2013

Instituţia:

Liceul Teoretic Român-Francez ,, Gheorghe Asachi”;

Clasa:

a VII-a ,, A”;

Disciplina:

Limba română;

Profesorul: Studenta-practicantă, Burca Zinaida; Tema:

Viaţa şi activitatea lui Mihai Eminescu. Crăiasa din poveşti.

Tipul lecţiei: De formare a priceperilor şi deprinderilor; Durata:

45 min;

Competenţă specifică: Competenţe : 2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare dialogată şi monologată; 4. Utlizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse. Subcompetenţe: 2.2.Să valorificarea categoriilor semantice învăţate, în contexte diferite; 1.3.Să integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii. Obiective operaţionale: elevii vor fi capabili : O1 să citească expresiv un text liric ; O2 să interpreteze semnificaţia contextuală a unor cuvinte şi îmbinări de cuvinte ; O3 să explice rolul utilizării variantelor lexicale ; O4 să argumenteze funcţia expresivă a semnelor de punctuaţie ; O5 să-şi completeze cunoştinţele despre universul fabulos al creaţiei eminesciene ; O6 să distingă cuvintele şi îmbinările de cuvinte care conturează cadre şi secvenţe diferite în poezie ;

Strategii didactice: a) b) c) d)

Metode : conversaţia euristică, analiza în bază de algoritm; Procedee : explicaţia , exerciţiul oral şi scris , lectura expresivă, analiza sintactică, comentarea, argumentarea ; Forme de organizare : frontală, individuală, grup ; Mijloace de instruire : fişe de lucru, caietul elevului, Graffiti (dezvoltarea gândirii asociative), texte lingvistice, agenda cu notiţe paralele; (cercetare împărtăşită; clustering); harta cuvântului; cinquain ; test de cunoştinţe.

Resurse educaţionale : Proiectul didactic T. Cartaleanu, M.Ciobanu, O.Cosovan, Manualul de limba şi literatura română, clasa a VII , Ştiinţa,2007 Formarea de competenţe prin strategii didactice interactive. T.Cartaleanu, O.Cosovan ,Chişinău,2008 Ciornâi Ion, Limba Română îndreptar fonetic şi gramatical, Editura LUMINA, Chişinău, 1991.

Desfăşurarea activităţii : Etapele lecţiei Evocare

Obiect ive

Activitatea profesorului

Activitatea elevilor

Profesorul salută elevii şi le spune să se Elevii slută profesorul şi se pregătesc de pregătească de lecţie. lecţie. Profesorul face o caracterizare generală asupra lucrărilor şi le spune că notele le vor primi la sfârşitul orei.

Strategii didactice Conversaţia

Timp

Evaluare

2 min

Evaluez cunoştinţele elevilor asupra autorului.

Profesorul întreabă tema pentru acasă : Elevii răspund câte un citat depre Mihai Fişa biografică a lui Mihai Eminescu. Eminescu, se recită poeziile acestui autor, şi Elevii au fost eventual împărţiţi în 3 diagrama activităţii autorului. echipe, fiecare echipă trebuie să prezinte : recital, reper critic, date importante din viaţa autorului şi operele. Replica în lanţ

15 min

Profesorul propune elevilor un joc. Elevii continuă basmul, în lanţ, urmărind firul Profesorul propune un început de basm pe narativ. care elevii trebuie să-l continue în lanţ. ,, A fost odată un împărat ........

5 min

Ce semnifică basmul pentru voi ? Elevii răspund la întrebări. Aţi trăit momente în care va-ţi simţit cantr-o poveste ? Propun elevilor să scrie asocieri ale Elevii scriu ce semnifică basmul şi cu ce îl cuvântului ,, basm’’ asociază. Deducţia

3 min

Basmul

Realizarea sensului

Clustering

Profesorul citeşte un fragment din ,,Basm Elevii recunosc fragmentul, numesc opera şi Lectura de Goe Bogza autorul, observând explicarea fabuloasă a expresivă naştere marelui poet. Profesorul anunţă tema nouă : ,, Crăiasa Elevii notează în caiete tema lecţiei.

Urmăresc sensibilizarea elevilor. 2 min

din poveşti’’ de Mihai Eminescu. Receptarea şi observarea textului.

O1

Profesorul citeşte poezia , realizând Elevii ascultă poezia, apoi citesc ei textul. lectura model a textului. Le cere să citească ei poezia pentru a înțelege mai uşor sensurile. Ce impresii postlecturale aveţi ? Care este starea eului liric ? Sentimentele date vi sau transmis şi vouă ?

Demonstraţia

Definiţie: Basmul este o naraţiune populară în proză de mare întindere şi cu multe personaje care au cel mai adesea forţe supranaturale, unele Conversaţia Profesorul le spune să noteze definiţia şi reprezentând binele şi altele răul. euristică trăsăturile basmului. Trăsături : Acţiunea este simplă, Personajele sunt numeroase Personajele au însuşiri supranaturale şi reprezintă lupta dintre bine şi rău Apar obiecte miraculoase, substanţe miraculoase, ajutoarele care îl ajută pe personajul pozitiv, fiinţe supranaturale, animale fabuloase Elementele reale se împletesc cu elementele fantastice Acţiunea se desfășoară atât în lumea noastră, cât şi pe tărâmul celălalt Timpul şi spaţiul sunt imaginare , neprecizate Finalul basmului este de obicei fericit. Creație de dimensiuni mari. Profesorul împarte clasa în 6 grupe şi le oferă câte o însărcinare : Lucrul în grup Găsiţi sinonime pentru cuvintele din 1.Negură-ceaţă, beznă. prima strofă şi explicaţi, în contextul A naşte - a apărea, a plăsmui, acrea. poeziei, înţelesul lor: A întinde – a desfăşura, a lărgi.

3 min

Pornind de la titlu ce tip de poezie este ? Care este definiţia basmului ?

5 min

5min

Apreciez originalitatea elevilor.

O2

O3

O4

Gr. 2 – str.1 “negură”; “a naşte”; “a întinde” Gr. 2 - str. 2 “şezătoare”; “tort”; “piatră (scumpă)”. Gr. 3 - str. 3 “ bulgări( de lumină)”; “a urzi”; “fină”. Gr. 4 - str.4 “plecată”; “undă”; “fermecată”. Gr. 5 - str.5-6 “chip”; “vrăjit”; “a ieşi”. Gr. 6 - str.7 “faţa”; “a luci”; “albaştri”.

2.şezătoare –şedinţă, clacă Tort- torsătură, torsură. Piatră-rocă, diamant. 3.Bulgări-scînteie A urzi-a crea, a concepe Fină-sensibil, delicat. 4.plecată- înclinată, aplecată. Undă-adiere, boare, suflare. Fermecată- magică, vrăjită. 5.chip-înfăţişare, portret, imagine Vrăjit-fermecat, încântat. A ieşi-a apărea, a se ivi 6.Faţă- întruchipare, chip A luci- a sclipi, a lumina Albaștri -s siniliu, străveziu. Conversația Profesorul le cere să numească varianta Elevii observă: literară a cuvintelor din text şi să explice - bogăţia expresivă a vocabularului rolul lor în text : eminescian; s-adun- se adună - expresivitatea limbajului ; să rumpă-să rupă - structura fonetică a cuvântului creează un anină- agăța, apuca, atârna, prinde, efect eufonic (muzical). spânzura, suspenda, ține. Ex .3 pag. 38 Exerciţiul 1. Mama mea are o fină. Alcătuiţi enunţuri în care să folosiţi 2. O adiere fină îmi mângâie obrajii. omonimele: 3. Păsările se adună lângă lac. 1.lac-lac 4. Am dat mesele cu lac. 2.fină-fină 5. Ce păr ţi-a crescut ? 3.păr-păr 6. Am sădit un păr la vie. Ex . 7pag. 38 Elevii citesc ultima strofă şi-şi expun Optaţi pentru o variantă: punctele de părerile; versul ca să confirme: a,b,c,d şi suspensie din ultima strofă marchează compară . grafic: Concluzionează că (…) - exprimă aşteptare a) bucurie (aşteptarea chipului iubit). b) aşteptare Semnele de punctuaţie evidenţiază emoţiile, Activitate c) tristeţe stările sufleteşti, au funcţie expresivă. grup d) uimire

Evaluez capacitatea elevilor de a da câte mai multe sinonime.

7 min

Apreciez originalitatea elevilor.

în

Ex 8 pag. 38 chipul fetei

Reflecţie

O5

Descoperire colţul naturii

umbră, copila, neguri albe, luna păr galben, faţa argintie, câmpie, flori, lucitoare, ochi lac, valuri, trestia, albaştri. trandafiri. Profesorul împarte clasa în 6 grupe :

Interogare orală

Elevii realizează exercițiul.

Lucrul în grup

Gr. 1 Identificaţi şi aranjaţi într-un clustering elementele terestre din poezie ce plasticizează tabloul feeric.

5 min

Gr. 2 Identificaţi şi aranjaţi într-un clustering elementele celeste din poezie, care eternizează frumuseţea naturii şi a sentimentelor. Gr. 3 Identificaţi şi aranjaţi într-un clustering cuvintele şi îmbinările de cuvinte cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă , de basm.

O6

Extensiune

Gr. 4-5 În poezie domină un tablou de lumini şi de culori. Selectaţi cuvintele care creează un spaţiu luminos şi colorat. Prezentaţi aparte spaţiile: lumină şi culori. Gr. 6 Selectaţi din poezie cuvinte şi îmbinări de cuvinte care conturează chipul fetei – crăiese. Propuneţi 2 trăsături pe care consideraţi că le are crăiasa din poveşti. Anexa 1 Tema pentru acasă : Elevii notează tema pentru acasă. Ex. 5,8 9 pag.39-40

Conversația

Evaluez capacitatea elevilor de a lucra în grup.

Elemente terestre

Elemente cereşti

Atmosfera de basm

Lumină

Culori

Chipul fetei

Basm, de Geo Bogza Pe vremea când Dumnezeu şi Sfântul Petru umblau pe pământ sub chipul unor moşnegi gârbovi sprijiniţi în toiag şi cu sandale rupte, se întâmpla să bată pe la uşile oamenilor la căderea nopţii iar de multe ori erau izgoniţi. Odată i-a prins noaptea pe câmp şi odată cu ea o ploaie care le-a udat veşmintele şi i-a umplut de noroi. Şi tot rătăcind ei, numai într-un târziu au ajuns la marginea unui sat, abia au îndrăznit să bată cu toiagul în prima poartă. Câinii mari s-au repezit să-i sfâşie, dar numaidecât s-a auzit un glas bărbătesc, întrebând cine bate. Şi au răspuns: -Oameni buni! Atunci omul, potolind câinii, i-a poftit în casă unde nevasta şi copiii abia se treziseră din somn. El a început să dea porunci, dar cu blândeţe. - Mario, ia mai pune nişte vreascuri pe foc! Tudore, dă fuga la fântână după o doniţă cu apă proaspătă! Ileano, ia vezi tu de o oală cu lapte! Şi le-au dat să se spele şi să se şteargă cu ştergare albe şi i-au ospătat şi i-au pus sî doarmă într-o odaie care mirosea a gutui şi busuioc. A doua zi dimineaţă, iar le-au dat să se spele, i-au ospătat, le-au pus şi în traistă nişte mere cum nu mai văzuseră şi le-au urat drum bun. Cum au ieşit din sat, Sfântul Petru a început să se roage la Dumnezeu.: - Doamne, fă ceva pentru oamenii aceştia, că tare ne-au primit frumos! - Ce-ai vrea să fac, Sfinte Petre, că ai văzut că nu erau nevoiaşi. - Fă ceva, fă să-şi vadă măcar o dată sufletul. - Să-şi vadă sufletul, spui, Sfinte Petre? - Da, Doamne, să-şi poată vedea sufletul, aşa cum vedem noi plopul acela, de acolo. - Bine, Sfinte Petre, a spus Dumnezeu, privind gânditor satul din vale. Iar după o vreme, din neamul acela de oameni s-a născut Mihai Eminescu.

Definiţie: Basmul este o naraţiune populară în proză de mare întindere şi cu multe personaje care au cel mai adesea forţe supranaturale, unele reprezentând binele şi altele răul. Tema basmului este lupta dintre bine şi rău(Binele se înfruntă cu Răul) Acţiunea este simplă, Personajele sunt numeroase Personajele au însuşiri supranaturale şi reprezintă lupta dintre bine şi rău Apar obiecte miraculoase, substanţe miraculoase, ajutoarele care îl ajută pe personajul pozitiv, fiinţe supranaturale, animale fabuloase Elementele reale se împletesc cu elementele fantastice Acţiunea se desfășoară atât în lumea noastră, cât şi pe tărâmul celălalt Timpul şi spaţiul sunt imaginare , neprecizate Finalul basmului este de obicei fericit. Creație de dimensiuni mari Pastelul este o creație lirică descriptivă, aparținând literaturii culte care, prin intermediul unui peisaj, transmite sentimentele eului liric. Modul de expunere folosit este descrierea. Într-un pastel dominante sunt imaginile artistice, realizate prin figuri de stil, organizate într-o descriere tip tablou. Aceasta poate avea ca temă un anotimp, un colț de naturǎ, un moment al zilei, un aspect din viața micilor viețuitoare etc. Trăsăturile pastelului    

Sunt prezentate trăsături caracteristice ale unui anotimp, colț de natură Sunt exprimate, prin tabloul creat, sentimentele poetului Se folosesc figuri de stil specifice descrierii: epitetul dublu, triplu, ornant, cromatic, metaforic, personificarea, comparația, repetiția, aliterația, enumerația, asonanța Modul de expunere este descrierea.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850 la Botos ani. Parintii: caminarul Gherorhe Eminovici si Raluca Jurascu. Copilaria si-a petrecut-o la Ipotesti, unde cunoaste timpuriu frumusetile naturii, asa cum va marturisi mai tarziu in poezia Fiind baiet paduri cutreieram Studiile le începe acasă cu un dascăl neamț. Urmează școala primara la Cernăuți, pe care o termina in 1860. Mihai Eminescu debutează in 1866 cu poezia La mormântul lui Aron Pumnul publicata in broșura Lăcrimioarele invataceilor gimnazisti. Adevaratul debut are loc in același an in revista Familia scoasa de Iosif Vulcan la Pesta. Prima poezie publicata este De-as avea...: De-as avea si eu o floare Etapa Vieneza (1869-1872) începe sa colaboreze la revista Convorbiri literare care-i publica poeziile Epigonii, Mortua est, Venere si madona. Revine in tara si cu ajutorul lui Titu Maiorescu si a junimii obține o bursa de studii la Berlin. Etapa Berlineza (1872-1874) Audiază cursul de filozofie si de istorie. Fără a-si încheia studiile, revine la Iași. Este numit directorul bibliotecii centrale din Iași; datorita intrigilor lui Petrini Mihai Eminescu este înlăturat din aceasta funcție si este numit revizor școlar. Activitatea literara Este foarte bogata si variata, ținând cont de scurta existenta a poetului. Putem deosebi 3 etape: etapa începuturilor: – se observa influenta înaintașilor, a poeților pașoptiști Alecsandri, Bolintineanu: – se mai observa influenta poeziei populare: De-as avea – tematica poeziilor este variata anunțând direcțiile ale liricii de mai târziu: – poezie patriotica: Din străinătate, Ce-ti doresc eu tie, dulce Românie – poezii ocazionale: La mormântul lui Aron Pumnul – poezii satirice: Junii corupți - etapa desprinderii de influenta înaintașilor si a descoperirii unor drumuri noi si fertile: – in aceasta etapa scrie marele poeme, bazate pe antiteza: împărat si proletar, înger si demon, Venere si madona. - etapa capodoperelor (1876-1883): acum scrie Luceafărul si Scrisorile

Genuri si specii cultivate de Eminescu Genul liric 1. idila : Dorința, Lacul, Sara pe deal 2. ecloga: Floare albastra, Povestea teiului 3. satira: Junii corupti, Scrisorile, Criticilor mei 4. epistola: Scrisorile 5. romanța: Pe langa plopii fara sot, De ce nu-mi vii 6. cântecul: Atat de frageda, O, ramai..., Somnoroase pasarele 7. meditația: imparat si proletar, La steaua, Mortua est! 8. elegia: Revedere, Melancolie, O, mama, Mai am un singur dor 9. sonetul: Trecut-au anii, Venetia, Sonete 10. glossa: Glossa 11. gazelul: Gazel, moto la Calin (file din poveste) 12. oda: Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie, Oda 13. poemul: Calin, Luceafarul, Strigoii, Fata din gradina de aur, Memento mori 14. doina: Ce te legeni, Doina 15. poezia gnomica: Cu mane zilele-ti adaogi, Glossa 16. epigrama: Epigrame, Epigramatice 17. strigatura: Strigaturi Genul epic 1. schița: La aniversara 2. nuvele: Sarmanul Dionis, Avatarii faraounului Tlá, Cezara, Archaeus 3. roman: Geniu pustiu 4. basm cult: Fat-Frumos din lacrima Genul dramatic 1. fargmente si proiecte dramatice: Ciclul Musatinilor, Decebal, Avram Iancu

“Cu totul deosebit in felul sau, om al timpului modern, deocamdată blazat in cuget, iubitor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate [...], dar în fine poet, poet în toata puterea cuvântului este Mihai Eminescu.” Titu Maiorescu

Obiective operaţionale: elevii vor fi capabili : O1 să citească expresiv un text liric ; O2 să interpreteze semnificaţia contextuală a unor cuvinte şi îmbinări de cuvinte ; O3 să explice rolul utilizării variantelor lexicale ; O4 să argumenteze funcţia expresivă a semnelor de punctuaţie ; O5 să-şi completeze cunoştinţele despre universul fabulos al creaţiei eminesciene ; O6 să distingă cuvintele şi îmbinările de cuvinte care conturează cadre şi secvenţe diferite în poezie.