Procesul pozitiv (alb-negru) [1st edition] [PDF]

Zitiervorschau

Sylviu Comănescu

b g 0 v '3

i�-

Procesul pozitiv (alb·negru)

E

30

·-.� �

Conf. ing. S V LV I U C O MA N E S C U Hon. E. FIAP

Procesul pozitiv (alb- negru)

Colecţia Foto-film

Editura B

m

tehn i că

n' li

-

t 971

�

!

,· �'.''.

'----·;-:;-;;

lc:JOQ,96 .

Lucrarea tratează· toate aspectele teoretice şi prnctice ale rrocesului pozitiv în alb-negru, prezentîn d şi o serie de in cl ic a ( i i cu caracter general asupra diferitelor f abricaţii de materiale fotosensi b i le pozi tiYe. Totodată se prezintă succint uti l a j ele specifice de l aborator. Redactată la un nivel larg accesibil, cartea se adresează în spec:al amatorilor, putînd fi utllă cu unele capitole şi pentru fotografii profesionişti.

Capitolul

I Introducere

Fotografia este arta de a înregistra prin mijloace fizico­ chimice, imaginile care se formează în camera obscură. învăţatul Gcorg Fabricius1) tratează, în una dintre lu· crărilc sale, scrisă în 1565, înnegrirea „lune cornee", numită astăzi clorură ele argint. În 1727, I. H. Schutzc.-2) demonstra că fenomenul este datorat luminii. De asemenea, IO ani mai tîrziu, Hclloi3) observă că urma pc hîrtie a unri pene muiate în soluţie de nitrat de argint, expusă la lumină, devine vizi­ bilă. Chimistul C. W. Sclwek4) studiază, către finele seco­ lului al XVIII-lra, bazele ştiinţifice ale acestui fenomen şi desco p eră că luminile color_C1te nu înnegresc cu aceeaşi intensitate sărurile de argint. Insă primul care întrezăreşte posibilitatea obţinerii imaginii, folosind sensibilitatea la lumină a sărurilor de argint, este T . Wcdgwood5), cînd în 1802 reuşeşte s{t copieze prin „contact" dantele şi desene, în si lm•tă, fără însă a le pcrIIî2netiza, nc·putînd fi observate decît la lumina slabă a luminării. Primele „fotografii" sînt obţinute în 1822 de W. Niepcc6), cu ajutorul camerei obscure. Este meritul lui J. L. .M. Dzgucrrc7), de a perfecţiona acest 1) German din Chemniiz (151G-1571). ) Profesor german de anatomie (1687-1744). 1) Membru al Academiei de ştiinţe din Paris.

2

') Chimist suedez ( 1742-1786). 6) Om de ştiinţă englez (1771-1805). 8) Fizician francez, inventatorul fotografiei (1765-1833). 7) Inventator francez (1787-1851).

3

procedeu, atît din punct de vedere chimic, cît şi fizic, şi a-l trece din faza experimenta l ă , în faza practică , comerciali­ zîndu-1 (1839). . H. Bayard1) reuşeşte , în 1839, obţinerea direct pc hîrtie a fotografici în „pozitiv", dar ca exemplar unic, fiindcă toate imagini le de pînă acum erau „imagini ", caro apăreau „în pozi tiv" privito numai d intr-un a numit unghi do refle­ xie. în 1841 , Fox. Talbot2) face cunoscut procedeul său de obţinere a mai multor im1gini pozitin i dentice, prin in­ termediul unui „negativ". M . Gaudin3) ş i apoi l\bddox4) şi J. Burgcss5) au întrebuinţat gelatina în 1871, crcînd pro­ cedeul cu galatino-bromură do argint, care se foloseşte şi astăzi . în 1880, firma Eastman-Kodak începe fabricarea industria lă a hîrtiei fotografice . Şi la noi în ţară , din docu­ mentel e timpului a flăm că la Bucureşti , în 1883, se înfiin­ ţează atelierul Spircscu pentru fabricat plăci fotografice uscato, fi ind primele începuturi a lo a cestei industri i . în cei a proape 150 d o ani , cît a u trecut, fotogra fia s-a perfecţionat în mod continuu, astfel .că astăzi , ti mpul d& expunere poate fi chiar 1/1 OOO OOO dintr-o secundă , iar prin procedeul fotografici „Po laroid ", so ob ţine, în ma i puţin do un minut, imaginea fotografică în culori . Datorită pătrunderii fotogra fici în toate domeni i l e a ct i ­ vităţii omeneşti , a luat naştere una dintre celo mai impor­ tanto industri i a le timpuri lor noastre . Şi la noi în ţară, datorită ritmului şi a mp loarei dezvol­ tării industria le şi sporirii nevoi lor materia lo, în a nul 1950 se pun bazule unei fa brici de hîrtie fotografică la Tg. Mureş. Evident că, aşa cum so întîmplă în orice început, nu au l i psit greută ţile. Entuziasmul unor oameni pricepuţi şi în­ demînatici şi munca lor au co mpensat din p lin „uti lajul" . rudi menta r de început, care era improvizat din două roţi de b iciclete, un electromotor de 2 kw şi un di spozitiv din l emn de turnare . Atunci , în primele luni , se fabrica un sin-

2) Om

4

1) Inventator francez (1801-1887). de cultură englez (1800-1877). 3) Fotograf francez, optician şi om de ştiinţă (1804-1880), 4) Medic englez (1816-1902). �) Fotograf englez.

gur sorti mrnt de hîrtio fotogra fică , în cantităţi cu totul reduse (circa 1 06 m2 pc an) . Astăzi , fabrica de la Tg . Mureş produce pesto 40 do sorti mente de hîrtie- fotogra fică în ncnu­ mărntc grada ţi i , iar capacitatea C'i (fo producţ i e zi lnică ţste de 123 ori ma i maro dccît cca lunară a anului do început, 1950. Sporirea din cc în cc a calităţi i hîrtici fotogra fico ro­ mâneşti este o altă remarcă ce nu tn!buie să o pierde m din vedere, ca dea ltfel şi perspectivele de dezvoltare în·v ii tor.

Capitolul

II Principiul obţinerii imaginii fotografice

Lumina exercită asupra suprafeţei corpurilor minerale sau organice o acţiune fotochimică, ce poate fi considerată ca un rezult a t de transformare a energici l u m i n oas e în ener­ gie chimică. Lumina - după teoriile moderne - nu este emisă în mod continuu, astfel că o rază luminoasă este de fapt o suc­ cesiune ondulatorie de mici particule de lumină, numite fotoni, fiecare transportînd o anumită cantitate de energie. Această energic SJ propagă în spa ţiu cu o viteză de 300 OOO km1s, numiUt vi teza luminii. Dintre toate corpurile sensibile la acţiunea luminii, pu­ ţine substanţo SJ pot utiliza în fotografie; unele săruri de a rgint au această proprietate în cel mai înalt grad, a stfel că procedeul fotografic sc b.sz::.�ază pc folosirea lor . Clorura de mgint, atunci cînd nu suferă acţiun�a lu minii, est e albă. Prin expunere la lumină devine violr:tă şi a poi cenuşie închis; acest fenomen su produce la ca Id, la rl'ce, în aer, în vid, în stare uscată sau umedă. Acea s tă colorare indică o modificam chimică, cc cstl� de fapt o descompu­ n ere parţia lă a clorurci de ;:irgint, în clor gnos şi argint metalic. Argintul, astfel descompus, SJ prczinlă sub forma unei pulberi maronii-cenuşii sau negre. Dar dc·scompuncrea clorurii de argint nu este completă, chiar după o expunere la lumină dc foarte lungă durată; chiar după 18 Juni de ex­ punere, clorura de a rgint conţine încă două treimi din clorul iniţia l . Prczcnţa însă a a ltor "Substanţe chimice în amestec 6

cu clornrn

de nrgint (de exemplu acidul citric) uşurează dcscompunl'rea sării do argint şi poartă numele de sensibi­ liza tor chimic. Cu toa to acestea, trebuia totusi o durată lunga dt· expunere pmtru a se fi ob t i nut o imagine utiliza­ bili1, ioiografia era dPci lipsită de una dintro principalele sa Idîncl l'iectroni pe care ionii

metalici îi ca ptea ză transformîndu-sc� în atomi metalici. Este n2ctie c h i mică d1_• o xi do-reducere CC' S(] proclucl; în proc esul -Oe d1_·wloparc. Substa nţl' lc rLducătoJre, în uzul fotografi c, poadă d l num i rc a de fl'velatori. Prntru a satisface cxigt·nţcle ;practicii, soluţia n·v�·k.too.n· nu trl'buic să cil'vclopezl' decît

,o

·

JO

·

cristalule ha logenurilor de a rgint imprcsion;it0 dc lumină deci trebuie să se ac ţionczc selectiv fără să slă b easc ă imaginea l a tent ă şi nici să co lorPzc gc•Iatina ; estP nt'ct'sar, de ::isc'menea, ca „puterea" sa reducătoare să fie rnodiiicată , ceea cc constituie un avantaj . Lumina aceasta se numeşte lumină i nactinică şi este proprie fiecărei categori i de emulsii fotosensibi le. însă pentru e mulsi i l e fotosensibile ale hîrti i lor fotogra­ fice, sensi bilitatea cromatică nu a rc marc i mportanţă, în­ trucît , în u t i l i za rea curent ă , ele sînt i mpresionat e numa i de radia ţ i i l e lu minoase în tonuri de cenuşi u a le i magini lor negative (clişee) , în chi mb ele se pot mani pula în lumina colorată (de o i ntensitate rc·dusă) în roşu , verde-ga l b � n s2u ga l ben, după categoria hîrt ici , fără să se i mpresioneze, deci nu se voa lează. Contrastu l reprezintă o a lt ă caracteristică remarca bilă a emulsii lor fotosensibile şi se referă la posib i l i tatea lor de a reda , cît ma i fidel posi bi l , deopotrivă părţi l e cele ma i lumi­ noase ca şi cel e ma i întunecate a le subiectelor fotogra fice. Astfel , în părţi l e luminoase se manifestă o energie luminoasă ma i mare dccît în părţ i l e întunecat e . Raportu l între energia l u minoasă cca ma i mică si cca mai marc a unui subiect care i mpresionează emulsia fo tosensib i l ă , a tunci cînd formează i maginea , determină i nt erva lul de străl ucire a acelui subiect . Acest interva l are va lori varia bile de la un subiect la a l t u l , în li mite foarte largi (de exempl u c h i a r 1 / 1 0 OOO pentru unele subi ecte în contra l umină etc . ) şi caracterizează con-

trastul subiectului (pl anşa I a şi b) . Celo ma i bune e muls i i fotos: nsi bi lo, p entru mater i a l o nega t ivo, nu p o t reda stră­ luciri într-un interva l mai marc du 1 / 1 OOO pc cînd celo pen­ tru hîrt i e fotogra fică , nu ma i un interva l mult mai rndus (aceasta face ca , do multo ori , exa minîndu-sc un nega t i v , s ă fio mul ţ umitor interva lul tonuri lor î n cc·nuşi u , i a r i ma ­ ginea pozit i v i"! pc hîrt i o s ă dezi luzioneze, prin l i psa ei de tonuri) . Eva 1 ua r o a contr2si tt l ui S\.' face prin inter med iul trasări i unei curbe car2 ctcrist icc d e înnegrire a e mulsiei fotoscnsi b i Io, cc:rc reprezintă corelaţia d i ntre energia 1 umi­ noasă şi înn('grirc, evidenţi ind astfel factorul ele contrast y al emulsiei respective (fig 6), (creşterea densit ă ţ i i înne­ griri i emulsiei odată cu creşterea intr nsit ă ţ i i luminoaso, în genera l prin mărirea expuneri i ) . Din punct do vedere trigo- · nometric, factorul do contrast csto tangenta unghiului ix , TronSfXlren/ă

I ..

' ·�

>

'-lnlonsJlah lv�

/og. /l

Fig. 6. Curba înnegrir i i . Intensitatea luminoasă ca şi transparenţa sînt exprimate în v a lori logaritmice, datorită variaţiei mari a valori lor mă­ surabile. Transparenţa imaginii argentice reprezintă raportul di ntre lumina care trece şi cea primită (de exempl u : dacă prin înnegrire, emul­ sia l asă să · treacă (sau să reflecte) 10% din lumina primită, transparenţa este egală cu 1 /10) . Pe traseul curbei sînt redate mult mărit structura halo­ genuri i de argint în diferite faze de i luminare, respectiv de înnegrire.

25

-pc care îl face porţi unea rect i l inie• a curbei cu a xa ori zont a l ă .

Factorul de contrast y variază între li mite largi , de la 0 , 5 Ia 3. L a va loarea mini mă a l u i oc , curba a r c o încl inare l ină .şi este mai lungă , astfel că de la a l b la mgru se trece prin multe tonuri inter mediare de cenuşiu, în schi mb la va loarea

c I I ' - 1------ -- -· I

I

I

-

,

--· · ----- -- - - -

Fig. 7. Curbele şi · înnegririle a trei emulsii fotosensibile diferite : normală (N), moale (M) şi contrast (C).

:26

ma xuna a lu ( °'• curba este scurtă şi mult înclina t ă , avînd trecerea do la a l b la negru prin mult m a i puţine tonuri în 2 ,00) . =

=-

=

- hîr t i e subţire şi serni carton (zero , care de multo ori nu se ma i scriC') ; I carton .

O

-

I - al b; 2 - c i·cm (cha mois) . I - lu c ios ; 2 - semi ma t ; 3 - mat ; 7 raster ; 8 - fi ligrn n ; 9 - crista I . -

Eticheta l i p ită pe fiecaro a mbg laj cu hîr t i e fotografică {fig. 1 3) conţine, în ord ine , nota ţ i i le : - gros i m ea ; - codul denumiri i co mercia l o ; - na tura emulsiei şi gra da ţ ia ; - culoarea ; - structura supra feţei ; - un rînd de 8 ci fre, reprezentînd data expirări i ter menului de gara n ţ i e (luna , ziua , a nul) ; - a i doi lea rînd de 6 ci fre, rl·prczcntînd , pri mele 4, nu­ mărui şarj (Ji , inr u l t i mele două, nu mărul de ordine ai sa laria ­ tului care a sorta t hîrtia în a m ba i