PORTUL POPULAR DIN TARA HATEGULUI ( BAZINUL DE LA HATEG) [prima editie] [PDF]

Zitiervorschau

www.digibuc.ro

CA1 ETE DE ARTA POPULARA

ROMULUS VUIA

PORTUL POPULAR DIN TARA HATEGULUI BAZINUL DE LA HATEG

EDITURA MERIDIANE www.digibuc.ro

Supracoperta: luliana Dancu Fotografii: Denis galloway i Romulus Vuia Desene: Cella Nearnru i Roswith Pastior-Capesius

www.digibuc.ro

CAI ETE DE ARTA POPULA R A

ROMULUS VUIA

PORTUL POPULAR DIN TARA HATEGULUI BAZINUL DE LA HATEG

ED

UR A

MER ID I ANE

t * At

A 0A ?Gb

v

A VA vA AvA

www.digibuc.ro

71111.111111r !),

erloao

8E.Chri-ilf Su° g eurhifi?

o'

1

redmprorok b y

Afk/7

Rup

er

-de

OM.

api ragu/o°

!woo

z.

Bistra

Pie too

iro

Pbeb) Pe,rlea

SrHdif

Nulara- -13 tic

arca

''

Sicel oh

Pktioesti ANSIIP 1011,00 rl obgii2s el

Pleiste

op IT )

Aixpo

&Pm

81d

BM

4

SeCOary'erle6jtei

imliVa Cy' r'eo

wen/

ce 17 %Ile -de OsIro& IrgSala

0,14:gre

OP,71?mip

171SW u

Pepeniya "

/

Bassrod..

0.1;nftig

0 Morton gerthem:HATEG 466 %goy

Rasihitovwsia,

Sc

f

sikok

tr

Micea0 relea

Iga,

Islesfrstvej

ONIala'r

Poo/0 bffare

yna o

cb.'ra

s00

IStra

Abe

ee7e7

Poiane iiVehitele

Dine

so

MINED PARA,

reyei

a,sor 0

ae

fi' lot/ Riu

gefti Seit meg,

ParospeOte

DAP

Mirbet

-Poo

adi

Lie

dapeo

Art to p-

(Man

A

TAILI \c os

;0°"Iprikn

r Air

1

PETROBENI

( c(Ck.

Retent

?ril

Pel/aga

T' El

177 11

ill'eop

q'UL CAN

-Coroesii

c LUPEN

&RR

w h./

Scara 15

www.digibuc.ro

30 km.

/sow,

\

iirmzeni P ring

11411111 5.

V

CUViNT INAINTE

Portul popular din Tara Hategului a constituit obiectul cercetarii noastre Inca din a doua decada a acestui secol.

De-a lungul a peste cincizeci de ani, autorul a putut urmari pe teren evolutia acestui port specific, aparut §i format in strinsa conexiune cu caracterul inchis, rudimentar, al vietii economice §i cu ingradirile sociale, determinate de diferentierea de clasa din sinul unei populatii in care taranimea saraca majoritatea provenea din fooii iobagi, iar minoritatea exploa-

tatoare se compunea din aristocratia latifundiara 5i chiaburimea care se mindrea cu o indepartata origine nobiliara.

In adevar, in primele decenii ale secolului nostru, in Tara Hategului continuau sa dainuie Inca puternice urme ale relatillor feudale. Izolarea regionala, caracteristica feudalisrnului, a incePut sa se destrame o data cu patrunderea relatiilor capitaliste. Procesul de lichidare a urmelor

relatiilor vechi §i de constituire a celor capitaliste s-a petrecut sub ochii noori. Am putut astfel urmari, o data cu schimbarile petrecute in viata economica §i sociala, mai intii transformarea partiala a portului traditional,

arhaic, §i, apoi, disparitia lui, ca ansamblu organic, Inca inainte de cel de-al doilea razboi mondial. Din portul arhaic, disparut in buna parte ca ansamblu vestimentar intre anii 1930 fi 1940, s-au pastrat pina in zilele noastre abia citeva piese izolate, precum 5i unele elemente de ornament sau de croiala. Studiul de fata, cu toate.ca, in general, este preocupat de evolutia portului din Hateg de-a lungul a peste cincizeci de ani, insista, mai cu seama, asupra 5

www.digibuc.ro

descrierii 5i analizei formelor sale traditionale, pe care le evocei §i cu ajutorul unui material documentar ilustrativ, unic prin originalitatea lui. Studiul urmdre§te, de asemenea, set contribuie la imbogeitirea cunogintelor asupra laturii pitoregi i artistice a unui port, destrdmat, ca fenomen etno-

grafic ,i social, in epoca capitalismului. Prin aceasta, sperdm cd studiul se va inscrie in actiunea care, reflectind grija regimului nostru de democratie populara pentru peistrarea 5i dezvoltarea

mogenirii in domeniul creatiei populare, tinde sd valorifice, pentru ziva de astazi §i pentru viitor, cele mai de seamci realizari ale poporului in domeniul artei 5i culturii. ROMULUS VUIA

www.digibuc.ro

ASEZAREA GEOGRAFICA

ci VP %LI'

0

n sud-vestul Transilvaniei, unde Carpatii isi proptesc uriasul arc de granit si de §isturi cristaline, primul dintre micile bastioane, bazine intercarpatice, pe care ei le formeaza in sir, este Tara Hategului. Cercetarea

acestui tinut este deosebit de importanta nu numai pentru cunoasterea inceputurilor indepartate ale trecutului nostru, ci si din punct de vedere etnografic, caci el, alaturi de Tara Oltului, de regiunea Muntilor Apuseni si Maramures, face parte

dintre cele mai de searna nuclee de constituire a poporului nostru. In coltul sud-estic al acestui tinut se afla orasul Hateg, timp indelungat centrul administrativ al acestei regiuni, de la care a primit §i denumirea. Tara Hategului cuprinde patru unitati geografice mai mici, din care trei sint bazine : bazinul de la Hateg, formind simburele acestui tinut ; bazinul de la Pui, partea superioara a Vali Streiului, ce se large§te ca o pilnie spre valea Mure§ului, si bazinul de la Petrosani, sau valea superioara a Jiului. Dintre cele trei bazine, cel dinspre miazazi, de la Petrosani, inchis din douà parti de Muntii Retezatului si de trecatoarea de la Merisor, prin importanta economica, datorità bogatiei zacamintelor de carbuni, a ci§tigat

preponderenta asupra celorlalte unitati ale Tarii Hategului, incit astdzi furmeaza o unitate de sine statatoare. Bazinul de la Hateg, unul dintre cele mai fermecatoare regiuni ale tarii noastre, este un bazin intercarpatic armonios proportionat §i cu privelisti dintre cele mai atragatoare. Frumusetea acestui tinut se dezvaluie 7

www.digibuc.ro

panoramic privitorului urcat pe Dealul Viilor, situat lIngà Hateg, loc de unde se poate cuprinde, cu o singura privire, nu numai intinderea brazdata de riuri, ci i splendoarea fara seaman a Retezatului, care se inalta brusc, monumental, pe o linie larga de vreo 30-40 km, spre albastrul nesfirsit al cerului. Dealurile cu inaltimi mai potolite ale Poienei Rusca, spre apus, iar spre rdskit, ca o treapta mai inalta, facind trecere spre culmile Retezatului, Muntii Sebesului, se ofera vederii. Ca o cetate de munti bine ferecata, bazinul Hategului i cel al Puiului au trei porti de intrare : Poarta de Fier, Banatul; valea epigenetica dintre Zeicani i Bucova, ce face legatura ru 3 de la Subcetate, intre Orlea i Porcaret, ce schide calea spre valea Muresului ; i, in sfirsit, trecatoarea de la Merisor, peste care urca soseaua si linia ferata catre bazinul de la Petrosani. Tara Hategului e o frumoasa regiune de tefase, care urca spre poalele Retezatului in trei trepte largi, dind impresia unui ses inconjurat de o cunun6 de munti. Locuitorii satelor din mijlocul tinutului sint, in bunà ;

parte, agricultori i, de aceea, in graiul local, li se zice prani, fata de locuitorii

satelor din zona marginala a finetelor, numiti märgineni, care se ocupà indeosebi cu cresterea vitelor. Aceasta deosebire de ocupatie i situatie economica se reflecta, in oarecare masurd, atit in arta populara cit si in port. Marginenii sint totodata i mari maestri ai crestaturilor in lemn, de pada cei din Bosorod i Luncani, comune fruntase in zona marginala a Muntilor Sebesului. Bazinul de la Hateg este despartit de cel de la Pui printr-o spinare de dealuri mai domoale, ce coboara lin dinspre Retezat pinà la trecatoarea epigenetica de la Orlea, prin care Streiul i Riul Mare se scurg catre valea Muresului. Bazinul de la Pui are cu totul altä infatisare decit cel al Hategului. tn locul etajarii in trepte a teraselor, cu o perspectiva larga i variata, acest bazin are doua parti, una care este si principala linie de comunicatie, partea superioara a vail Streiului, si a doua Plostina, un fel de ,

vfizutà

9. Pieptlnátura 0 cu coarne >>, vlzutà din

din profil. tei, 1912

fata.

tei, 1912

in comunele din centrul bazinului, pentru ca, apoi, sa se retraga treptat in comunele din coltul nord-vestic i, indeosebi, in comunele mai izolate, ca Lunca Cernii de Sus si de Jos, si in Meria, unde s-a pastrat ping dupa intiiul razboi mondial. Chiar i aceste zone ale portului din Tara Hategului au variatiuni locale,

uneori de la comuna la comuna, nu atit in ce priveste piesele propriuzise, cit, mai ales, elementele lor decorative. In descrierea noastrà vom alege portul din comunele reprezentative, aratind i localitatea din care a fost cules materialul documentar.

Vom descrie mai intii portul din jumkatea de nord a bazinului de la Hateg, din satele de la nord de linia §oselei si a caii ferate care taie bazinul

Hategului in douà jurnatati, una de nord si alta de sud. Pentru variantele dintr-o regiune mai limitatà a acestei jurnatati de nord a portului cu coarne, remarcam cloud subzone mai restrinse : cea din partea de sud, din regiunea de ses, pe care o vom descrie pe baza mate-

rialului adunat in trei dintre comunele ei : Pe§teana, Hdtajel si Tustea ; si cea din coltul muntos de nord-vest a regiunii, reprezentata prin portul comunelor Rachitova, Lunca Cernii si Meria. Dupa cum vom vedea, in linii generale, portul este acelasi, deosebirile remarcindu-se, mai ales, la portul catrintelor si la motivele ornamentale ale pieselor purtate. 16

www.digibuc.ro

V

Pieptanatura 0 cu coarne>>. Lunca Cernei (dupa o pictura de Denis Galloway)

www.digibuc.ro

-c44.12,1111611.

10. Croiul §i motivele unui din Rgchitova.

incepem cu gateala capului, care &à nota distincta a portului cu coarne.

Dupa ce s-a pieptanat, femeia Ii despartea parul in doua, pe la mijlocul crestetului capului, cu andrectua, un ac mare, in general din amnia', lat incovoiat. Pe fiecare latura ii rasucea parul in suvite subtiri; din cite douà rasucite facea de obicei 6-10 suvite (fig. 8, 9, 33 si 35) la cele cu parul bogat numarul putea atinge chiar si 20 de suvite pe care apoi, asezindu-le una linga alta pe timpl, le trecea pe sub urechi, in asa fel ca 2

17

c. 248

www.digibuc.ro

11. Pieptdnitura unei fete din Lunca Cernii, 1912

acestea sa raining vizibile, §i le impletea

in doua c4i (chici). A a§ezat apoi in dosul capului, deasupra cefii, conciu sau con5iu, facut din sirma in forma de coarne §i tesut intre sirme cu ata

.1;411

de lina. Invaluind capetele ci5ilor dea-

°

supra con5iu1ui, a prins o ciaptet (iaptet)

facuta din pinza alba, in partea de jos 4

,

k

cu o cusatura lata (fig. 10). De sarbatori §i la anumite prilejuri, peste conciu se invaluia cu o propoadd lunga din pinza alba (fig. 5, 7, 34), iar in zile de lucru, cu o cirpei cumparata, dupd o expresie mai veche, de la boltei (din comert).

.1.1 12. Doug fete torcind. Lunca Cernii de Sus, 1933

.

'4.

ge7S...

www.digibuc.ro

t.'"X11:....

Fete le i§i purtau pàrul, ca §i in cele mai multe locuri din Transilvania, impletit in douà cozi, tice, una din pärul de pe cre§tetul capului, petrecut5, §i aici, sub urechea dreaptà §i legata cu capatul ei de a doua ticii, din pa'rul de pe ceald, §i care atirna pe spate (fig. 11, 12, 36, 40 §i 52). ama§a femeiased inia, era lunga pira la glezne (fig. 13) §i avea cloud pàrti cusute laolalfa: partea de sus, pina la briu, numità ciupag (Pe§teana)

oH pipag (Tu§tea) iar partea de jos poale. Ciupagul are trei parti care ne intereseaz6 mai indeaproape pentru motivele de cuskuri aplicate pe ele. Acestea sint: gulerul, breitara §i gura la inie, iar partea de mijloc, care acoperà pieptul, e numità foi (Tu§tea).

13. Croiul §i motivele > din Tu§tea

A

B

C

D

I

r

rn H

N p r iz

G

1

2*

www.digibuc.ro

.

---

7

14. Snit,. cu de ling i nevastii cu > cu q birna§i >> pe margini. Lunca Cernii

maro, ruginiu inchis), verde §i cot cu negru, adica birnasi negru a§ezat in linie ondulata cu cotituri. La batrine, laibarul are birna§i negru cu roibei. Daca am staruit asupra acestor chindisiri ale laibdrului cu birna§i,

am facut-o pentru importanta lor in deosebirea virstelor, respectata cu stdruintà la piesele de imbracamipte in primele decenii ale veacului nostru.

Dar piesa cea mai veche si mai originala a portului femeiesc din Tara Hategului si de pretutindeni este 5uba infundatei. Ea era croita din 5uba de lina groasa si constituia imbracamintea femeilor mai in virstà, in timp de iarna geroasa (fig. 16, 42, 43). Cum arata §i numele, ea nu era 23

www.digibuc.ro

crapatet, ci infundatet, se tragea peste cap i, pentru ca frigul sal nu aiba pe unde patrunde, era lunga pina la glezne. Partea ei de sus seamana cu un laibar femeiesc, dar infundat si nu crapat, cu poale lungi i largi, ale

caror cute sint adunate in fata, ceea ce da mersului o miscare leganatã in ritmul faldurilor. La mijloc se incinge briul de par negru, impletit cu bete (fig. 17 si 43). Astfel de esarfe impletite au fost gasite si in vechile morminte egiptene, iar astazi le gasim in Caucaz si Algeria I. Asemenea tehnica arhaic a. prezinta o prima etapa in evolutia tesutului. Peste acest

briu se incingea o brayire, tesuta la razboi, dar bateala nu se batea cu briglele de la razboi, ci cu speciaza din lemn in forma de cutit mare gi lat (Meria). Si la suba infundata se observa aceeasi diferentiere dupa virste in aplicarea birnayilor la marginile gulerului, gurii subii i minecilor. Culoarea

birnasilor, in Pesteana, la suba infundata a femeilor mai tinere, a fost : negru, royu, verde, royu i vinat, iar la cele de peste patruzeci de ani: negru, roibat, negru. Culoarea la poale era : alb cu negru. In Tustea, suba

infundata a femeilor mai tinere era impodobità la guler, gura i marginea de jos a minecii cu bre4ire tesuta la razboi 1 1 cu coturi, adica cotituri negre, iar jos la poale cu birnayi negri §i vineti, amestecati cu roiba. Deasupra, i aici, aveau cot negru, adica birnasii erau asezati in cotituri

in linie ondulata. Femeile batrine aveau suba impodobita la guler, gura i mineca cu birna5i negru i roiba, iar jos la poale cu negru si alb, fara birnasi cu cotituri. S-a staruit, i aici, in amanunte, pentru a arata numeroasele deosebiri ce exista in functie de virsta i localitate in ornamentarea cu gaitane a pieselor de lina : laibarul femeiesc i §uba infundata. Un bun cunoscator al portului

local putea distinge fara greutate, dupa culoarea gaitanilor i numarul lor, localitatea i etatea purtatorilor pieselor respective. In nord-vestul Tarii Hategului, unde gasim citeva sate dintre cele mai i unde pieptaRachitova, Mesteacan, Lunca Cernii i Meria natura cn coarne s-a pastrat pina mai tirziu, portul avea citeva note distinctive. Conciul cu coarne al femeilor n-a atins nicaieri marimea de aici (fig. 4, 6, 33 si 35), iar numarul cositelor, al firelor de par impletit, putea atinge si 20. Broboada (fig. 5, 7, 34, 38 si 40), care invelea capul, era de pinià tesuta in cask sau dintr-un material mai fin. cumparat din comert (jolj) izolate

(Rachitova). 1 Vezi R. Vuia, Flechterei mit Stabchen bei den Ruminen in >,

1914, pp. 824 828.

24

www.digibuc.ro

in privinta aplicarii motivelor pe mineca cama§ii femeie§ti, am intilnit,

§i aici, dupa loc §i forma, trei categorii : femeile tinere aveau pui peste cot §i tabla, iar cele mai in virsta pui peste umar (Rachitova). 0 altà caracteristica a portului femeiesc din aceste parti era opregul roibat, cu fire de culoare bruna-ruginie, ce se purta, mai ales vara, indarat. Iarna, ii lua locul catrintoiu mai gros, tesut din fire de lina. La Meria, un sat a§ezat pe culme la fel ca Mesteacanul din vecindtate cu araturi in terase ca §i in tinutul Paclurenilor, cu care nu numai prin aceasta are trasaturi comune, intilnim §i vadite influence ale portului padurenesc. La Meria nu s-a purtat nici cettrintd §i nici catrintoi, ci numai opregul roibat, indarat. Iar cind femeia pleca undeva, i§i punea §i inainte opreg, intocmai ca la portul vechi din Banat, opreg cu fire purtat atit in fata cit §i indarat. 0 altà piesä caracteristica a portului popular din aceste sate este catrinta

de pinza alba (fig. 14), ce avea, in partea de jos, un rind de pui, adica motive tesute cu culori (Lunca Cernii).

Peste inie se purta laibdr ori ldibeirut (fig. 38, 41), facut din panura de lina, §uba ca a padurencelor (Lunca Cernii, Meria) sau pieptar crapat din blana de oaie §i chiar pieptar inflorat, acoperit pe de-a intregul cu motive

florale cusute cu fire de matase ca in tinutul padurenilor, opera executata cu maiestrie de cojocarii din satele de pe valea Bistritei (fig. 33). Iarna, cind era ger, se purta §uba crapata ci infundata (Lunca Cernii §i

Meria). Suba infundata a avut, aici, o intrebuintare generala §i s-a mentinut timp

mai indelungat (fig. 40).

Dupa cum se vede, ne aflarn la un punct insemnat de incruci§are a pieselor de port, un adevarat ((trium confinium # al intilnirii porturilor din Banat, Padureni §i Tara Hategului. Dar acest colt al Tarii

,

Hategului este totodata §i un loc de pastrare

a pieselor arhaice. Portul femeiesc cu coarne impreuna cu §uba infundata s-au purtat aici pina in deceniul al treilea §i

u

0. I

al patrulea al secolului nostru.

In jumdtatea situata la sud de linia

:tomoot

ferata a bazinului de la Hateg, portul era

-.4

WM: 17. Impletitul 0 briului cu bete P. Tu§tea, 1912

1.

'&"r

www.digibuc.ro !

_

aproape identic cu mici variatiuni locale cu al satelor situate la nord de aceasta linie. Astfel, in Cirne§ti, linga linia ferata §i aproape de centrul acestui bazin, s-a purtat aceea§i pieptaratura cu coarne, cu cele zece cosite subtiri §i cu ceapta sau §apta, cu pui ;9e con0. i aid, in zilele de lucru, femeia i§i invaluia capul in cirpd, iar in cele de sdrbatoare cu propoada, care a fost, prin urmare, o piesa ceremoniala, intrebuintata numai

la sdrbatori, nunti etc. La fete, portul celor cloud' chici, una ce se implete§te din parul de pe cre§tetul capului §i alta din cel de pe ceafa, a inceput sa fie parasit. Astazi, ele au numai o cica pe circa. Femeile purtau, §i aici, inie cu poale, la mined cu tabla cu pui ori pui peste cot. Cele mai in virsta au avut, §i ele, tabla la minecile iniei, dar cu pui albi §i la fodorile minecii ; in schimb, pumna§ii erau mai des ornamentap cu motive de culoare neagra. Peste poale se purta, inainte §i inapoi, vara catrinta de cilti §i de arnici, iarna de lira. Picioarele se invaluiau in obiele i peste ele se trageau §ioare§i din panura groasa de lira numita, §i ea, §ubli ori pared in forma de ciorapi sau incaltaminte cu tureci lungi ce ajungeau aproape de genunchi.

Iarna cind era frig, incalvau opinci, iar vara la lucru au umblat desculte §i numai duminicile au imbracat §izme (cizme). Astazi, se poarta pretutindeni Pdpuci, pantofi cumparati de la cooperativa. Acela§i port, cu mici variatiuni, 11 intilnim §i la Ostrov, Valea Diljii §i, coborind, pira la Ohaba Sibi§el de sub poalele Retezatului, satul cu dube, unde apa cinta i lemnele joaca aluzie la jocul ciocanelor de lemn al dubelor mi§cate de §uvitele de apa. In aceste dube se a§aza §ubele de lInà ca sa se ingroa§e panura. Si aici fetele i§i gateau capul cu cele cloud' tii imbinate sub ceafa. Fetele §i nevestele aveau, pe mineca iniei, cloud rinduri perpendiculare §i paralele, batrinele pui pasta umdr, iar in partea de jos a minecii, fodori cu pui §i cipd, adica dantela. Culoarea dominanta a motivelor era neagra (Ostrov), atit la cele tinere cit §i la cele in virsta, dar se intrebuinta §i arniciul ro§u §i vinat. In unele sate apareau, §i aici, puii negri peste umar,

iar cusatura, la locul unde se imbina pinza, era acoperita cu motive in forma' de cruciulite culcate, numite pi§erdu (Ohaba Sibi§el), tehnicd §i motive raspindite in mai multe localitati ale tinutului. Peste poale se lega catrinta, vara de arnici §i iarna de lira (Ostrov), cu un colorit inchis : ro§u, vinat §i verde, cu predominanta insa a culorii negre (Ohaba Sibi§el). Femeile tinere purtau cieptarul (pieptarul) crapat, batrinele pe cel infundat, folosit iarna §i de cele tinere. 20

www.digibuc.ro

Acest port, a§a cum a fost el in primele decenii ale veacului al XX-lea, se poate vedea in fig. 44. Femeia din dreapta are sus, la mineca iniei, pui peste umeir, iar in partea de jos fodori §i ,sipta. Ea poartà pieptar infundat §i catrinta alba. A doua femeie din dreapta e imbracatà cu 5ubei infundata §i cu pieptar infundat. Ambele slat imbrkate in vechiul port din bazinul Hategului. Portul celor trei femei mai tinere din stinga este ceva mai recent decit al bgtrinelor din dreapta dar §i el, in bung parte, dispgrut. Iarna, cind e rece, s-a purtat §i aici laibgrul de ling, scurt ping la briu, cu birna5e ce au variat dupg localitate. De pildg, in Ostrov cu birriP§e : negre, verzi §i ro§ii, iar la Valea Diljii cu : roiban verde impletit cu mogozin §i roiban. Femeile mai in virstg au purtat, §i aici, iarna, de sgrbgtori, 5uba

infundata (fig. 44). Vara, la lucru, femeile au umblat desculte §i numai duminica imbrkau §izme (cizme, Cirne§ti). Inainte de a se incalta, i§i trggeau in picioare ioare5i (cioareci) de ling albà, lungi ping la genunchi, §i peste ei coltuni Pistriti tot de ling. Se incgltau cu opin5i, papu5i §i §izme.

Cioareci §i coltuni se purtau in cizme, iar la papuci se luau 5trimfi adicg

ciorapi (Ostrov, Valea Diljii). Portul cu coarne, impreung cu toate piesele specifice portului femeiesc,

a fost cel mai rgspindit §i cel mai caracteristic bazinului de la Hateg. El s-a intins, acum cincizeci de ani, de la marginea de nord a bazinului ping in satele de sub poalele Retezatului. Clopotiva, Riu de Mori, Valea Diljii §i cele doug Ostroave au format marginea de miazgzi a acestui port original §i strgvechi. Acest port specific Tarii Hategului a rezistat ping in anii de dui:4 intiiul rkboi mondial, deci aproximativ ping prin 1920, de cind s-a accentuat dezagregarea portului popular pe toatà linia, ca urmare a nivelgrii capitaliste a deosebirilor regionale, prin formarea pietei interne unitare. Pe vremuri, portul cu coarne a avut o rgspindire mare §i la alte popoare, ca, de pildg, la croati, la slavii de rgsgrit §i, indeosebi, la velicoru§ii din sud. La ace§tia din urmg, coarnele, in gateala capului, erau a§ezate, la inceput,

in secolele XVIIIXIX, pe cre§tet, in pozitie verticalg. Apoi, din verticalg au devenit orizontale §i, totodatg, s-au indreptat spre ceafg, avind deci aceea§i pozitie cu cea a portului din Tara Hategului.

Nu e lipsitg de interes afirmatia unor autori Ca ideea care stg la baza acestui port cu coarne la femei este foarte veche 1, dar nicgieri I Cu privire la faspindirea portului cu coarne la femei vezi: A. Haberlandt, Der

Hornputz. Eine altertumliche KoPftracht der Frau in Osteuropa in o Slavia >> II, nr. 4,

pp. 680-717; D. Zelenin, Russische (Ostslawische) Volkskunde, Berlin und Leipzig 1927, pp. 229-233 ; Dr. M. Gavazzi V. Tka16i6, T. Pauli6, Oprenia zenska glave, in « Ethnografska Istragivania i grada n Zagreb, 1934, pp. 53 68 ; J. Hanika, Gestalttypen in den europäischen Kopftrachten, in Tracht und Schmuck im nordischen Raum Leipzig, 1938, pp. 59-61. 27

www.digibuc.ro

portul cu coarne nu prezinta forme mai originale §i mai arhaice

ca in Tara Hategului. Portul barbatesc din bazinul de la Hateg, §i in genere cel din Tara Hategului, nu avea eleganta sobra a portului poien5resc §i nici varietatea §i bogatia decorativa a celui banatean. Nu avea nici macar inventivitatea portului femeiesc din acela§i tinut. Simplu §i practic, armonia portului bdrbatesc se datora, in buna masura, materiilor folosite. Pinza tesuta la razboi §i §uba de link precum §i putinele gaitane aplicate la margini, realizau

un ansamblu unitar. Era imbracamintea unei populatii de fo§ti iobagi, cu o viata grea, istovitoare, cu putine ragazuri. Acest port impresioneaza prin sobrietatea croiului, prin coloritul lui natural, deschis, prin surul potolit al panurii de lina §i structura materiilor prime, pinza tesuta la razboi, §i, mai ales, acea pinzei de-a groasa, folosità la imbricamintea de lucru

a barbatilor. In partea de nord-vest a bazinului de la Hateg, in citeva sate de pe inaltimi §i din vaile izolate (Meria, Lunca Cernii de Jos §i de Sus), pieptanatura cu chici, din vremea iobagilor, mai era pastrata de citiva batrini, Inca multa vreme (fig. 45). Chiar §i dupà intiiul razboi mondial, cei tineri se tundeau lasinduli par pe frunte, iar cei de la treizeci de ani in sus, de§i erau tun§i pe cre§tet, lasau jur imprejur o cununa de par. Cei virstnici, de la cincizeci de ani in sus, purtau parul lung, pina pe umeri. Inainte de intiiul razboi mondial, in bazinul de la Hateg barbatii purtau

ni§te palarii cu margini exceptional de late, care apoi au devenit mai potrivite (fig. 48). Tinerii poarta azi palarii cu boruri inguste §i numai batrinii, cu boruri late. Acest port al paldriilor cu boruri late este cu atit mai surprin-

zator, cu cit vecinii de la apus, banatenii, §i cei de la nord, padurenii, purtau palarii cu margini rdsfrinte, iar vecinii de la rasdrit, poienarii, cu boruri extrem de inguste. Un desen, pastrat din a doua jumdtate a secolului trecut, publicat §i in aceasta lucrare (fig. 3), reprezinta, in schimb, un barbat

purtind o palarie cu borul rasfrint in sus. Iarna se poarta caita laie, o caciula neagrd din blana de miel cu fundul lat (fig. 45, 47 §i 48).

Came 5a este lunga pina la genunchi §i uneori §i pinä sub genunchi (fig. 46, 47 §i 48). Pentru sarbatori, ea e din pinza de-a sub tire, iar pentru lucru e din p inza de-a groasei, are pumna§i, adica mamete la mineca. La cei tineri, gulerul, gura cdma§ii §i pumna§ii sint impodobiti cu pui negri de arnici, iar la cei trecuti de patruzeci de ani cu pui albi de bumbac. Uneori, la guler §i la gurk cama§ile aveau cusaturet albei (motive albe), iar la pumna5i vinate §i negre (Rdchitova). 28

www.digibuc.ro

in fata, la mijlocul ei, came5a are un M cusut cu ata neagra, iar in spate, tot la mijlocul ei, de asemenea un M cusut cu ata alba, careia i se zice clin. Acest M, de pe fata si spatele carnasii barbatesti, nu este altceva decit asa-numitul barbur, atit de caracteristic pentru camp jienilor, marginenilor din jurul Sibiului si mocanilor din Muntii Apuseni. La Valea Diljii, ph-là la treizeci-patruzeci de ani, barbatii purtau carnasi cu pui negri la guler si pumnasi, iar la carnasile celor de peste patruzeci de ani puii de la guler si pumnasii au fost impestritati cu alb si negru. Partea inferioara a corpului era acoperita, vara, cu izmene largi si iarna, sau cind e racoare, cu cioareci sau 5oareci strimti de lina alba. La cei tineri, la marginea de jos, izmenele aveau ciPca, ilpta (dantela), iar deasupra, la glezne, ele erau legate cu curele numite tragatoare (plural : trcigcitori), curd (Pesteana), curea, catarama (Ostrov). Pe talie, barbatii se incingeau cu o curea lad', cu douà sau trei cdteirame mari in fata, in care isi tineau banii, hirtiile de valoare etc. In unele locuri (Valea Diljii), feciorii si barbatii au cure cu bumbi sau, cum se mai zice,

bugarie cu bumbi (fig. 46, 47 si 48), iar batrinii se incingeau cu un briu sau un 5erpari lat de piele. Acestei curele late (fig. 47) i se zicea si blip (Ohaba Sibisel). In afard de cureaua lath', barbatii se incingeau si cu o cingatoare, tesuta din lina colorata (Pesteana). Cu cincizeci de ani in urrna, aceste curele atingeau si ldcimea de 20-25 cm. E locul sa aratam aici ca, la sfirsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea, trasatura cea mai caracteristica a portului barbatesc din

Tara Hategului, am putea spune chiar stilul acestui port, a fost tocmai cureaua foarte lad si palaria cu boruri extrem de largi, elemente ce dominau ansamblul portului prin marimea lor exagerata. De asemenea, culoarea lor inchisa sublinia contrastul intre acestea si fondul deschis al imbracamintei

de pinza albà si de panufa de lina surd. Paldrii cu boruri extrem de largi s-au purtat si in Slovacia, in Tirol si la croatii de-a lungul litoralului adriatic si Savei. Ele au fost, de altfel, I la moda * in Europa Centrala chiar si in epoca feudald, astfel incit raspindirea si continuitatea lor pentru o perioada considerabila este certificata.

Aceste paldrii au avut si un rol social precum si unul simbolic. Ele

au fost nu numai un simbol al barbatiei, dar si un drept al claselor exploatatoare. Purtarea lor, in anumite epoci, a constituit un drept exclusiv al starilor privilegiate. Patrunderea palariilor late in paturile de la tail' poate fi deci considerata nu numai ca un aspect al modei, din diferite epoci, dar si ca o tentativa de a anihila acest simbol al claselor 29

www.digibuc.ro

privilegiate, precum i o tendinta de emancipare de sub restrictiile impuse lor j. De alta parte, este cunoscut faptul ca pälaria cu boruri late a fost purtata in a doua jumatate a veacului trecut, avind o mare raspindire in teritoriul fostei monarhii austro-ungare. 0 simpla rasfoire a albumelor de costume ale epocii ne convinge de acest lucru. Astfel, pare mai justificat sà cautam

originea acestor palarii mai degraba in moda veacului trecut, decit sa presupunem origini prea indepartate. Pieptul este acoperit cu pieptari cu gurd (in unele comune se pronunta Valea Diljii) sau pieptari Infundat (fig. 47 si 49), cind nu e si kieptari prea cald, iar iarna cu un cojocut cu mineci, care acopera numai partea de sus a corpului ping la coapse (Pesteana). S-a remarcat faptul ca la Meria femeile poarta laibere scurte fara mineci, din panura de link ca si in regiunea padurenilor. Acelasi laibar de tip si croi paduranesc 11 poarta i barbatii din Meria, ceea ce constituie inca o dovada ca in multe privinte Meria face tranzitia intre Tara Hategului i regiunea padurenilor. Picioarele si le incaltau cu obiele §i peste ele cu toloboni din panurg de

45, 47 si 48). Primavara, pe ploaie, se purta i obiald din piele de oaie numità plotoj folosità cu par cu tot (Meria). In satele dinspre sud de linia ferata se purtau coltuni §i opinci cu gurzui (fig. 45 si 47). Coltunii se faceau din lina i urzeilutd, fir de link cumparata din comert i folosità ca atare, de unde ii vine si denumirea (Valea Diljii). ling (fig.

In unele locuri, numai feciorii purtau de sarbatori coltuni in opinci (Ohaba Sibisel). Iarna i toamna, cind e racoare, barbatii se imbracau cu doua piese

caracteristice portului din aceste parti, laibdrul §i pba, ambele croite din panned de lina, numite in graiul popular 5ubei ori 5oareci. Deosebirea intre aceste doua piese consta in aceea cã laibdrul este mai scurt, ping' la genunchi,

iar 5uba mai lunga, pina la glezne, avind clini in cele cloud Orli, de la subsuori (fig. 45, 46, 47 si 48).

Aceste doua piese au o deosebita importanta, ele fiind singurele din portul barbatesc, ornamentate cu gaitane intr-o atit de mare bogatie de

culori si motive aplicate pe margini, ca, poate, nicaieri in alta parte. In Pesteana, situata spre nord de linia ferata HategCaransebes, se purta laibdr de culoare alba si neagra ; la marginile lui, la guler, piept si Cu privire la problema rolului social al p515riilor si indeosebi a celei cu boruri

late, vezi : Fr. v Nopcsa, Albanien, p. 204 210 ; Bruno Schier, Die mittelalterliche

Anfeinge der toeiblichen Kopftrachten, in a Beitrage zur Spachlichen Volksithertieferung 0, Berlin, pp. 151 153 ; acelasi, Der Hut al- Spiegel der socialen Stellung und seelischen Haltung seines Tragers, in « Zeitschrift ftir Volkskunde >> L. 30

www.digibuc.ro

mineci cu birna§e roibd (ruginiu inchis), pestrit (rosu cu galben) si vinat cu sirma alba, roibd (brun-ruginiu) si cu §iptd, adica dantela. De la patruzeci de ani in sus, se purta numai laibcir alb cu §inor (gaitane) negru si alb pe la margini. Haina lunga de link §uba, a fost totdeauna alba si chindisita la guler, piept, clinurile de la subsuori si la mineca cu §inoard (fig. 45, 46, 47 si 48). Cei tineri, pina la treizeci de ani, o purtau cu f i noard negru si rosu. La mineca si la clinuri, din distanta in distanta, se mai puneau si pupuri facute din o linie ondulata cu o mica floare, ca un trifoi (vezi fig. 47, persoana din stinga). Cei mai in virsta au avut numai douà §inioare: neagra la marginea dinafara si alba la cea dinauntru. Aceste doua culori, destul de stabile, au fost aplicate aproape in toate satele din bazinul Hategului la imbracamintea celor virstnici. ,I,Lba este sou imbeiieritii, cind se poarta numai pe umeri (fig. 46 si 48), sau imbracata pe mineci. In comuna Hatajel, vecina cu Pesteana, au fost chiar trei categorii de laibare, dupa etate : la juni; la cei de mijloc; §i batrinesc. Junii au avut laibarul bogat ornamentat cu §inoare §i bIrna§i de cele mai diferite culori si figuri: 5inor negru, brd§ire pestrite, viorint (liliaceu) si §inor negru incolei§it

(un fel de meandre rotunde incoldcite); chiar si §inorul e cu cotituri (ondu-

lat). La cei de mijloc, laibarul era ornamentat cu birnasi negru, viorint (liliaceu), ca floarea persicului cu col4ei de §inor negru, bcirna§i ca floarea

persecului, birmqi negru. Laibarul batrinesc avea numai 5inor negru sau alb si negru pe la margini. uba a fost si ea : tinereasca cu pui negri, cu rosu si cu §iptii (dantela) pe la margini sau, mai precis, §inor negru si rosu, pi§erdu (cruciulite culcate), cu floarea Persecului§i §ipta (dantela); la he'd mijloca§i cu sinor alb

si negru, pui negri cu rosu ; ,yuba beitrineasca a avut sinor alb, negru si pui negri cu mohorit (brun-ruginiu). Batrinii mai purtau si cojoc batrinesc

din blana de oaie fara pui. Laibdrul era croit din cinci bucati de panura de suba : stanu, la spate si in fata era croit dintr-o singura bucata §i la mijloc cu o bucata rotunda, taiata pentru cap si grumaz, Cele douà clinuri de la subsuori si cite o bucata

pentru fiecare mineca. La Rachitova, sat ascuns intr-o vale in partea de nord-vest a Tarii Hategului, birna;ii aplicati la laibarele celor tineri au fost mai mult de culoare rosie, iar la cei batrini de culori inchise. Croiul §ubii difera de cel al laibarului prin faptul ca in fata §ttba avea aripi adaugate la stan, iar la subsuori, in afara de bucata numità si aicea clini, mai avea, in partea de sus, o broschita bogat ornamentata cu gaitane pe de-a lungul cusdturii (fig. 45, 46, 47 si 48). 31

www.digibuc.ro

uba lunga a fost purtata numai de batrini. In timpul din urma ea a fost parasita, iar azi, toata lumea, tineri §i bdtrini, poarta laibare, care sint mai

scurte. In schimb, la Lunca Cernii, a§ezatà intr-o vale mai izolata, s-a pastrat pina in anii din urrn6 5uba alba

chindisita pe la margini, la cei tineri r, 1 I

f

'

p ;

:11 _

18. CApeteniile dacilor, imbracati cu glugi, in fata lui Traian. Columna lui Traian, Roma

cu negru, rugi ta (ruginiu), yin& impletit cu tugita §i rugirei, iar la cei batrini cu negru, roibat, vinat cu roibat i roibat (fig. 45). In satele dinspre sud de linia

ferata HategCaransebe§, ca, de pilda la Cirne§ti, tinerii au purtat laibar negru cu pui i pe la margini cu 5inoare ro§ii §i 5ubd alba cu birna5i negri (fig. 48). In comuna invecinata (Unciuc), tinerii

au purtat mai mult laibdr negru cu birna5i: negru, roiban, negru, iar batri-

nii mai mult 5uba cu birna5i: negru, alb-negru. De altfel, portul este acela§i,

cu mici deosebiri §i in comunele invecinate, Ostrov §i Valea Diljii. De pilda, la Ostrov tinerii au purtat laibar cu birna§i : ro§u, galben i vinat, dar in zilele de odihna §i ei purtau 5uba alba. Batrinii au avut laibar alb, cu birna§i : negru, roil* negru; iarna §i in zilele de sarbatoare 5uba alba §i §inor cu co1a5i (colaci). Prin urmare, portul se schimba nu numai dupd comuna §i nu nurnai dupd etate, dar §i la diverse ocazii. 0 mare varietate a existat in Valea Diljii, un sat mai izolat sub poalele Retezatului, cu multe izvoare §i piue pentru §ube. i aici tinerii, pina la treizeci de ani, au purtat laibar negru cu birna5i: row §i mogozin (o culoare

ca floarea piersicului), dar §i alte combinatii, de pilda, intiiul birna5i: ro§u, mogozin sau roiban deschis ; al doilea birna5i: verde, ori primburd, panglica verde cu mogozin inchis ; al treilea birna5i: mogozin ori roiban

inchis. De la treizeci de ani in sus, la lucru a fost purtat laibar alb lard birna5i, iar de sdrbatori laibdr alb la margini cu trei birna5i: negru, ro§u roiba (roiban deschis) i negru. .uba alba au imbracat-o numai de la treizeci de ani in sus, cu birna§i ca i la laibar; 5uba neagra a fost fdra birna§i. 32

www.digibuc.ro

in Ohaba Sibisel au fost, de asemenea, trei grupuri in ce priveste deco-

rarea laibdrului cu birnasi: cei tineri au purtat, si aici, mai mult laibar negru, la margini cu birnasi: vineitoniu (vinat inchis) impletit cu roibei verde cu mogozin, vinatoniu cu roibd si mai inspre interior cu §ipta. Cei de virsta mijlocie (30-40 de ani) au avut lath& alb cu birna§i: negru, roiba si negru pe la guler si margini. Cei batrini, laibdr alb fara birnasi si §ubd alba cu birna§i alb si negru. i cei mai tineri au purtat 5uba alba cu birnasi: negru, roiban, si cu negru pe la partea interioara a aripii, cu pui de birna§i negri, impestritati cu roiban, spre marginea interioara cu ciptd neagra' ofi p4erdu. Batrinii au avut la suba birna§i albi cu negru. S-a purtat, mai rar, si ttbct neagra (fig. 47). Dace am staruit, poate, mai mult asupra acestor arnanunte ale decorarii laibdrului si §ubei, dupà sate si etate, am facut-o, dinadins, spre a arata Cita' atentie s-a dat acestor amanunte, traditia, ca, poate, nicaieri in altà parte, reglementind cu rigurozitate, pina in cele mai mici arnanunte, decorul

pieselor in functie de diferentele de virsta si de ceremonial. Portul popular din acest tinut, si, mai ales, in partile de vest ale bazinului de la Hateg, mai cuprinde inca o piesa arhaicà tipica, caplet. Gluga aceasta,

.1;AL J7r

Td,

old -

,

A

4

19. Tàrani cu glugi, din

Lunca

Cernii de Sus,

asezaçi la fel ca dacii de pe Columna lui Traian.

A

1912

3

!e-s!.9644Al200,0

c. 248

www.digibuc.ro

din panura de lira, are la partea ei de jos motive tesute la razboi sau chiar cusute cu bumbac colorat §i cu ciucuri la capat (fig. 37 §i 49). Ea este purtata atit de barbati cit §i de femei (fig. 34), avind o dubla intrebuintare : in timp ploios sau cu ninsoare e purtata pe cap (fig. 49), iar la drum are §i rolul unei straite agatata cu baierele ei de git sau atirnata de umeri (fig.37).

Nelipsita drumetilor din aceste parti, pe linga aspectul decorativ, mai este §i de mare folos, putind fi intrebuintata, cum am aratat, dup.-a imprejurari, fie ca straita pentru merinde la drum, fie ca gluga in caz de ploaie. Ca toate piesele ce sint legate de o anumita utilitate, §i gluga ca §i cojocul, §uba infundata, briul impletit cu bete, opincile poate avea o vechime considerabila. Cu toata prudenta §i rezerva fata de comparatiile

indraznete, mai ales intr-un rastimp atit de mare, totu§i nu putem sa nu constatarn marea asemanare intre imbracamintea dacilor de pe Columna lui Traian §i portul actual al glugii din Tara Hategului (fig. 18 §i

19) 1.

Cu toate Ca in ultimele decenii a suferit multe schimbari, portul barbatesc

s-a pastrat relativ mai bine decit cel femeiesc. Au disparut sau s-au modificat, mai corect s-ar spune ca s-au modernizat, piesele de lira, cum sint laibárul §i §uba. Materialul, panura de lira, ca produs al industriei casnice,

a ramas acela§i, dar s-a imprumutat croiul hainelor de la ora§e. In schimb, piesele de pinza, catnap §i izmenele, §i, uneori, chiar §i cioarecii de lira §i cureaua lad de plotog, pAstreazd Inca linia traditionala a portului local. In afara de aceste piese albe de pinza, au mai rezistat vremii §i piesele legate de viata pastorala, ca aparatoare de ploi §i frig, cojocul stramo§esc §i iepengea impermeabila (fig. 53). Aceasta din urma a fost adusa aici, probabil, de ciobanii margineni transhumanti, din balta Durarii. Chiar oi numele arata vadita influenta balconied.

1 Cf. R. Vuia, Ethnographische Betueise fiir das Alter und die Kontinuitcit des rumanischen Volkes in Siebenloargen, in « SiebenbUrgen >> Bucure§ti, 1943, vol. I, p. 42 (fig. 9 si 10); Fl. B. Florescu, Monumentul de la Adamclisi, Tropaeum Traiani, Bucure§ti, 1959, Editura Academie( R.P.R., pp. 444 445.

34

www.digibuc.ro

PORTUL DIN PARTEA DE VE ST A BAZINULU I DE LA HATEG

Portul cu coarne al femeilor din bazinul de la Hateg, judecind dupd datele ce le avem, nu s-a intins pina la marginea de vest a bazinului, pina la Poarta de Fier, care constituie granita naturala a acestui tinut. Venind

din vest, portul banatenesc a patruns prin trecatoarea ce pleaca de la Caransebe§ spre Hateg, ping' la linia constituità de satele Paucine§ti, Gra-

di§te, Poieni. E adevarat a §i granita administrativ6 a Tarii Hategului a trecut, pe vremuri, mult dincolo de Poarta de Fier, ping la Boutarii de Jos. Dar portul banatenesc din aceste parti a patruns nu nun-iai destul de adinc, cu toate elementele sale constitutive, ci, prin citeva piese, si mai ales prin originalul opreg cu fire 0 leitmotivul * portului banatenesc el s-a introdus in coltul de nord-vest al portului cu coarne, pina la linia Lunca CerniiRachitova §i chiar §i pina in inima acestui bazin, la Cirne§ti.

Deci, o dovada ea' culturile populare ale unor regiuni superioare ca dezvoltare economick in urma relatiflor de schimb §i culturale, au tendinta de a se impune peste zona celor inferioare. Nota dominanta ne este data §i aici tot de portul femeiesc. Trasaturile lui esentiale sint asemänatoare cu acelea ale portului din Banat : ceapta cusuta cu birch §i margele ; carna§a cu table/ sau blana §i telieturi (ajur) la mineci ; §i opregul cu fire.

Portul barbatesc pastreazà, §i el, mai ales in zona marginala, piese comune cu cel din Tara Hategului. Insa, pe masura ce ne apropiem de Banat, se asearn'anA tot mai muIt cu portuI acestui tinut. Nu se mai intilnesc

piesele croite sobru dupa necesitatile omului deprins cu viata aspra. Elementele decorative, linia, croiul, culorile, toate impreuna tradeaza inclinarea spre ornamentica exuberanta a portului din Banat. Femeile a§ezau un 5erc (cerc) din sirmk infa§urat in pinza alba peste pieptänätura, pe care o acopereau cu ceapta, 5eaptd, boneta rotunda impodobia cu motive geometrice in culori vii, uneori §i florale, cu aplicatii de margele (fig. 20, 21, 22). Femeile tinere au purtat k4kineu cu 5ocot, naframe cu ciucuri, in culori vii, ro§ii, galbene. Caracteristica portului femeiesc era tabla sau blana lunga §i latk pe mineca cama§ii (fig. 23), ca §i in Banat §i in regiunea padurenilor formind,

in aceasta privinta, o zona comunk Dar nicaieri arta cusutului nu s-a impus cu piese atit de elaborate §i artistice ca aici. Aceste table sau bldnuri, 35 3*

www.digibuc.ro

20. Femeie cu

ceapta ». Poieni, 1913

\ 21. a Cepte » din zona Bucova-Boutari. (Colectia Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj)

N.)'

--

(

"!.

4

www.digibuc.ro

4 7 4.

47-7'

,-"-------------

f_._

22. Croiul §i motivele unei . Lunca Cernii de Sus, 1933

www.digibuc.ro

34. Dou5 femei in portul caracteristic zonei portu lui « cu coarne >>, avind « conciul » acoperit cu o « propoad5 » lungti, ce

;42

1.2

atirra pe spate. Femeia

..'"At7kV

din dreapta are si o o cfisulii D mimed de umeri si purtatii subsuori,

4 R

.

V ,

%,,r,Zeg,A ..

!. ikfg.,- n

. , t,...

-.1".

..

,

-

..,

44"%ti 0...4.1.w)t.:;914.A.14...1. z :, .:,czar,t4ceit:'-' -1..c.c. S ....L."-,...........-k. , .

.

www.digibuc.ro

.

servindu-se de ea ca de o mktg. Lunca Cernii de Sus, 1933

.

.

,

Ns5b

35. Femeie mai in virstà, pieptánatà o cu coarne », imbricati cu 0 inia » cu 0 fodori »

si 0 ciptil » la mined. Lunca Cernii de Sus, 1933

www.digibuc.ro

36. Joc la o sezkoare. Lunca Cernii de Sus, 1933

C

4

f)r

I

;

www.digibuc.ro

-

A _

&salt. r;,-14682i,

"ikeiVIU

g

37. Femeie si barbat din Lunca Cernii de Sus. Femeia are o inie 0 cu o pui peste

umere >> la partea de sus a minecii, o catrinta >> in fare si 0 cgtrintoni 0 indArk. Bgrbatul are subi garnisità pe la margini cu 0 birnasi >> (gaitane), iar de git ii atirn5 o easula 0 (gluga), 1933

www.digibuc.ro

A43\

or

't,-""v't I,

a "411;

vr

t' X., ,.?"14'-*=.

;

0C-'

;.

-

f

.""

!al -

38. Nevasti tin'arti cu « propoada », « lailYar » de linfi scurt pin5 la talie, ocatrintav §i opinci cu o gurgui ». Rachitova, 1913

www.digibuc.ro

39. Dou5 neveste pieptfinate 0

cu coarne

,

°

,11.03.P713..rroll

.

purtind cd-

trinte i cdtrintoiu. *tei, 1913

,

n

www.digibuc.ro

40. Un grup de femei imbricate cu 0 §ubi infundate >>,

in zi de sàrbgtoare. Lunca Cernii, 1912

,0 c

\

rls

rt."

www.digibuc.ro

P

p

4 r1

Sd

4

:1

41. Femeie mai in virstá,

cu propoada

i

subfi

infundatA. Lunca Cernii

de Sus, 1933

www.digibuc.ro

42. Nevastá in scurt de link, < cgtrinta' >> al >, ramcind o 0 rásuca > pentru impletirea firelor. Lunca Cernii, 1912

www.digibuc.ro

43. Femeie torcind,

din

Lunca Cernii de Sus, cu

subii infundata §i briu negru impletit. (< propoadà >>,

DupA o pictura de Denis Galloway. (Colectia Muzeului Etnografic al Transil-

vaniei din Cluj)

www.digibuc.ro

.

.

,..L.

-r--,'4 '''s. -

4, 1

1

A

%

i

frramigow-w9 1+

n

-

-

vol

-....1

,

!nr f!,

i

r

4.

.

......±..1"......._ II

i

It1

147 -

-r

'.

- 4, --.4.1), _

.k -

.ort :,xf";`,f4A'

44. Grup de femei din Ohaba Sibi§el, 1914

www.digibuc.ro

1912 (Otto% Sus,

de

Genii

tddca

s5s1D'i.toate

de iAle

ha

dd

fl'ac0).

bU

de este

stittga Gtdp

45. disx

41,

qlv

-

6.3

www.digibuc.ro

1-9-

. Otr.

4*':

IP*

E.,

,

R

r

%.1

-."11

t

ar2.'-"*',.:.-161-

-

I

46. Grup de b5rbati din $tei, 1913

www.digibuc.ro

_ .

47. Grup de barbari din Ohaba Sibi§e1, 1914

/. ""

.

e

.01 / V, °

Ll

V.,?Atitj (;,

;Av

. "LA

't

t

J.

0

I

_

iPA

,

S'Ar4:° Ari

5*

www.digibuc.ro

;

,

1,1

orkillati

.11

,j

pa.ortt="1. -1c 1

;

48. Na§u1 §i stegarul,

imbracati in port de

sfirbkoare, cu prilejul

unei nunti. Cirne§ti, 1914

www.digibuc.ro

:pnbos

,

Iy

rtiri

;348! "."

aW

Doi pácurari, iarna la oi, cu oc4uli» (glugi). Lunca Cernii 49.

de Sus, 1933

www.digibuc.ro

44' 0 ,,a7.

11

V

://

50. Dans la Bucova. Femei purtind oprege cu fire. (Fotografia: Em. de Martonne, 1922.)

www.digibuc.ro

51. Grup de barbati, femei §i. copii din Boutari, 1932

-

L.

www.digibuc.ro

V,

1,1

1

ei

-N7f,

tient.

52. Grup de femei. Prima din stinga, o fatà cu 0 tica A pe spate. Gràdi§te, 1913

www.digibuc.ro

,

53. Grup de bàrbati din GrAd4te, 1913

sr

A

'4

'

1 I

a

s

SP-^ 1

9

ei

www.digibuc.ro

4.-

°

kiN

_

Lit

..4,.?;.%

_At ,A;

.s,11.010,1 aNt k

W-

1 Ali

;:fA

r

54. Port traditional din

tei, 1961

www.digibuc.ro

p

e

.. t .:

7

55. Pacurar in port de sgrbgtoare.

...i.jiiik

tei, 1961 .... ,....,1

s

.......

r--.. --:....:,...-2 ......., .,

-,-72--i....4...:iir-to? ,, -

.

..--la,

"*

,',..

,

.!....

llit.:;;',,./:7. -......z.zr., -w 1 Tr

'

ir

..ZZ

'De

S

racg a_

:

www.digibuc.ro

-264

Is_ OW', , se ...oss

s t'

56. Port femeiesc

actual

de sdrbatoare.

www.digibuc.ro

tei, 1961

GLOSAR

Andreaua, pl. andrele Ac lat, mare si incovoiat, fricut din metal (ararna), folosit de femei la gAteala capului. Arnici Fire din bumbac nerasucit, de diferite culori, procurate din comert. Din ele se cos motivele, puii pe cAmasa sau poale (cf. cu sirb. jarenica, lind de miel, Scriban). Baierd, pl. baiere Legkorile subei, laibArului si catrintei Basoni

Catifea, de la ung. birsony.

Birth Linas rrigt5soasã din comert, folosità la ornamentarea ceptelor si pieptarelor femeilor in coltul de vest al Tarii Hate-

gului. D.p. ceapta cusutd cu bircd; pieptar cu pui de !Arca% Birnas, pl. birnasi Gaitane Acute din liná i impletite, din diferite culori. Cu birnafi se decoreazá imbrAcasmintea de iarna facutà din link la guler i margini ca d.p. laibdrul i u ba. Numgrul i culoarea birnasilor difer5 dupd sex si virstfi.

Et. birnaciu = brun (germ. braun) din ung. barna (Tiktin). Bland Cuskura larga i bogat ornamentata de-a lungul minecii cArnfisii femeiesti, in satele din coltul de vest al bazinului de Hateg, numita i tabld. Numirea veche, populark a prgvaliilor in Tara Hategului.

la Boltd

Et. din ung. bolt. Brdcire sau brilfire Cingatoare mai ingusta i lunga, tesutà din link la rázboi, in diferite culori, cu care se incing femeile, peste

briul mai lat. Et. de la

lat. brac

pantaloni (Tiktin); lat.

pop. bracile (Scriban).

Partea de sub guler a amasii femeiesti (iniei), unde ea are o cretura", incretituri cusutk cu motive, pe muchea

Bratard

Briu

incretiturilor. Et. derivat din brat, iar acesta din lat. brachium. Cingatoare din linä impletità, de culoare neagrá sau tesurk

latà si lung6 (2 3 m), de diferite culori, cu care se indng la mijloc. Briul negru este impletit cu o tehnia arhaick cu degetale, firele atirnind vertical, iar intre fiecare impletitufa se asazft bete scurte; de aici i numirea «impletiturfi cu bete (v. R. Vuia, Flechterei mit Stdbchen bel den Rumiinen in « Zeitschrift fiir Ethnologic >>, 1914). Briul §i bracirea din >>

linà coloratà sint tesute la riizboi in patru ire, i, in loc de brigle

77

www.digibuc.ro

(vdtale) §i spatd, sint batute cu o unealtà avind forma unui cutit de lemn numit speteazd. Et. de la vechea sL bis. brunja = cuirasa (Tiktin). Bugdrie

Cureaua boa purtata de barbati, ornamental' adesea

cu nasturi mari de metal; de aceea i se zice bugdrie cu bumbi.

Et. de la ung. bagaria (Scriban). Bumb, pl. bumbi Nasturi. Et. de la ung. gomb (Scriban). Cditd Caciula de blanfi de miel in Tara Hategului, cu fundul lat,

purtati iarna de barbati. Et. sirb. kaica ($fiineanu). Camase femeiasca, de data mai recenta, cu un croi

Cdmefoniu

diferit de vechea inie. Cupiagu, partea de sus, e din doua foi, una-n piept i una-n spate, dar croite dintr-o singura bucatl.

Cdmefoniu nu are incretituri la grumaz si are mineci mai strimte decit inia, iar in loc de pumnafi are, in partea de jos a minecii, o ata trasa prin pinza, cu ajutorul careia se stringe capatul minecii fara fodori. Came font este si un fel de bluza din pinza groasa, purtata de barbati la lucru peste pieptar sau camase. Et. derivat din cdmiafe, lat. camisia (Scriban). Cdtdramd

Catarama curelelor dar si cureaua cu care canna ii

leaga izmenele deasupra gleznelor. Et, turc kartarama

friu

(Scriban).

Cdtrintoi sau cdtrintoniu

Carinta purtatl dindarat

i

fautà

de-a-ntregul din Hill' toarsa acasa. In caz de ger mare, se poarta cdtrinfoniu i dinainte. Et. derivat din. cdtrinta. Cheie Cusaturfi ingusta i márunta care leaga piesele de pinzA

la camesi i poale, laolakfi. Et. lat. clavis (Scriban). Chischinieu, pl. chischinee INIAframa cumparata din comert

ei

purtatä pe cap de femei. D.p. chischineu cu socot (ciucuri) s'au chischinieu rotat. Et. de la ung. keszkenO naframa. Ciodinel sau fiocdnel Custitura marunta facutl cu arnici negru, cu ajutorul careia este prins gulerul, de corpul camasii barbatesti, in partile de vest ale bazinului de la Hateg. Ciocot sau pcoc Ciucuri, d.p. chischineu cu §ocot naframà cu ciucuri. Et. ung. csokor, cf. rom. ciucur, ciucure. Ciptd, §iptd Dante% la marginea minecilor sau poalelor caratsilor femeiesti si la izmenele celor tineri. Et. ung. csipke.

Partea de sus pinfi la briu a camasii (iniei) femeiesti Et. sl. bis. cipagu pectorale (Tiktin). Ciurdturd sau unit urd Ajurul intrebuintat indeosebi la minecile cámásilor femeiesti din coltul vestic al Tali Hategului. Et. de la cuvintul ciur, iar acesta de la lat. cribrum (Scriban). Ciutord sau §utord Figura. ornamentala a pieptarelor femeiesti, din coltul de vest al Tarii Hategului, in forma de floare cu patru petale, asemfinatoare cu ciutora, adicl roata morilor cu Ciupeag

78

www.digibuc.ro

ciutord, cu turbing, avind axa rotii perpendicularg, iar ciutora, adiert roata, orizontalfi, cu lopeti in forma de linguri. Et. lat. situla (Scriban).

Clin

Cusgturg in formg de M de la spatele camasilor bgrbiltesti, precum si clinul de la subsuoara subei. Et. slv.

klinu (Tiktin). Cr eturd Incretiturg de sub gulerul iniei, a eamisii femeiesti, cu

motive cusute pe muchea incretiturilor. Et. derivat din cret. Ceaptd, siaptd, pl. cepte, f epte Bonetà facuta din pinzg alba, avind la partea de jos o cusgturg latg, pe care femeile o asazg deasupra conciului. Et. v. sl. eepiei (Scriban). Cicd, pl. eisi si tied, pl. tice Suvite de par impletite in pieptanatura femeilor, precum si in cozile fetelor. Et. v. sl. kyka, blg., sirb. kika (Scriban). Cioareci sau

i.ciareci Pfinurg groasa de ling din care se croiesc : laibArul, suba si cioarecii (pantalonii) barbatilor. trnbrgegmintea de pfinurfi de linfi a femeilor, la picioare, in forrra de ciorapi sau inciltgrninte cu tureci lungi, care ajungeau aproape pina la genunchi. Et. necunoscutg, poate e in legatura cu cior, picior (Tiktin). Cirpd, pl. cirpe IsIgframa cumparatà din cornert, cu care femeile isi acoperfi capul. Et. v. sl. krupa, cf. blg. kurpa (Scriban). Coltuni Imbracarnintea picioarelor la femei, din pgnurfi de liar

numitg si cioareci. In partea de sus au tureei lungi, care ajungeau

aproape pina la genunchi. Et. din mgr. kaltsuni si kartsuni, iar acestia din it. calzoni, pantaloni (Scriban). Conci, cowl: Un suport facut din sirmg, in formá de corn, sau in forma ovalg si tesut intre sirrne cu ata de lira, pe care femeile il asazg pe ceaffi, invgluindu-1 cu capetele cisilor jur imprejur.

Et. srb. konca, ceh, kont si ung. konty (Tiktin). Fire de par impletite, subtiri, (10 20 la numgr), ce atirna la cele douà laturi ale capului la femei, capetele kr fiind prinse sub urechi de cica (chica) femeilor.Et. v. sl., blg. sirb. kosa coamil, par (Scriban). Dube Pivele cu ciocane mari de lemn, in care se asaza fubele de link spre a fi bgtute de ciocane ca si se ingroase panura. Et. din dub = stejar, v. sl. dombu copac (Scriban). Cosite

Fodori

Partea de la pumnasi, mansetà in jos a mkecii iniei, cgmasii

femeiesti, fgcutg din pinzg si dantela. Se deschide in jos ca o pilnie avind la margine colturi dantelate. Et. ung. fodor (Scriban).

deschizgturile de dinainte ale cioarecilor de pl. ghizddri ling croiti rornineste, in care isi baga miinile cind e frig. Virfurile mai ridicate din fata ale opincilor, adesea ornaGurzui mentate cu crestaturi sau cu o curea subtire trasfi prin capfitul Qizciii,

79

www.digibuc.ro

de sus al gurzuilor. Et. ruda cu gurlui, cucui §1 cu lat. gurges, apg adincg, gurgulio, gitlej (Scriban). Cgmase lungg pina la glezna, a femeilor, avind doug pgrti : Inict partea de sus pina la briu e ciupagul, iar cea de la briu in jos : poalele.

Proboada a cgrei pinza mai fina a fost cumparata din prgvglie.

.Iolj

Et. ung.

gyolgy.

trnbracaminte groasg de iarng, croitg din u bd, panura de ling. Laibgrul femeiesc este mai scurt, pinti

Laibdr, pl. laibere

la talie, iar cel barbatesc e mai lung, ping pe la genun chi. Laibgrul

e ornamentat la guler i margini cu gaitane de diferite culori, numite birna0. Et. din cuvintul sasesc Leibel, dim. din Leib

trup, cmp. ung. ldjbi. Laie Negru, d.p. caitd laie cgciula neagra. Mogozin violet inchis. Mohorit Culoare brun-ruginie inchisg. Et. din mohor, culoare ros-inchisa ca spicul mohorului (Scriban). Ochi uri si ule1e Cusaturg in ajur, aplicata la gulerul cgmasitlor barbatesti din colcul de vest al Tarii Hategului. I se mai zice 5i

tclieturd.

Opreg, pl. oprege Piesd de port purtatg dindgrgt, peste poalele cgmasii femeilor. Are doug pgrri : partea de sus e petecul de opreg tesut la rfizboi i bogat ornamentat, adesea si cu fire de aur i argint, si firele de diferite culori care atirna de pe petecul de opreg. Et. din V. sl. prerneht intinde, cf. srb. opreg (Tiktin). Pdpuci Pantofi cumpgrati de femei din pravalie. Et. turc. papuc,

papug din pers. papus, compus din pa

picior si pus

acopere (Scriban). Piferau Cusaturg in forma de cruciulite culcate, la locul unde se imbind pinza. Sir de cruciulite culcate pe la marginea u b ei.

Obialg din piele de oaie, purtata in Meria cu par cu tot. Plotog, piele mai groasg, d.p. opinci de plotog, cureaud de plotag. Et. din v. sl. podu logu pus dedesubt

Plotog §i plotoj

(Scriban).

Partea de la briu in jos a iniei, a cal-m.4U femeiesti, cusuta de partea de sus a ei, numitg ciuptag. Et. v. sl. pola jumatate, margine (Scriban).

Poale

Cureaua latg de plotog sau piele, purtata de barbari in colrul de vest al Tarii Haregului (Bucova-Boutari).

Profcci

Proroadd Pinza lungg, resuta acasa, avind cusgtura i cipta (horbote, dantela) la cele doua capete. Cu ea ii invaluie femeile capul in zi de

sarbatoare sau la alte prilejuri solemne (de ex. nunta), capetele 80

www.digibuc.ro

ei atirnind pe spate. Et. sly. rus i malorus : probuda a se destepta. Naframa cu care se leaga femeia la cap dimineata cind s-a desteptat (Tiktin). Panglicuta ingusta de diferite culori, folosita la decoPrimburd rarea marginilor subelor. Motivele cusute cu arnici pe camase sau poale. Et. lat. Pui pullus, pulleus. Partea de jos, mai ingusta, a mansetei minecii came5ii, Pumnafi atit la femei cit i la barbati, ornamentata cu cusaturi. Et. dimi-

nutiv de la pumn, din lat. pugnus.

Cusatura cu motive, formata din doua sau trei rinduri Rinduri inguste de-a lungul minecii carnasii femeiesti. Et. v. sl. rendu

rind, rus. read, ung. rend (Tiktin). culoare bruna-ruginie inchisa, d.p. opregul roibat, de culoare ruginie inchisa. Se face si deosebirea : roibd, un ruginiu mai deschis, iar roiban, un ruginiu mai inchis. Et. din lat. rubia, o planta erbacee agatfitoare (rubia tinctorum) din raclacinile careia se scotea o vopsea rosie

Roibd, roibat, roiban

(Scriban). Bumbac sucit, de diferite culori, folosit ca bdteald la Rugita

tesutul catrintelor. Culoarea ruginie. Partea din fata si spate din croiul laibdrului sau al subii, Stan croita din o singura bucata. Et. sly. cf. stan in srb. i pol. gl stann in cea blg. i rush' (Tiktin). Serpari Cureaua lath' de piele purtata de barbati. Et. din sarpe. ,inor, pl. i noar e Gaitane de la marginea laibdrului sau a ubei. Et. din ung. zsinor, iar acesta din germ. Schnur (Scriban). Lemnul in forma de cutit mare, cu ajutorul caruia se Speceazd bate bateala brdcirei. De ea se servesc femeile, la razboi, in loc de brigle (vátale). Et. cf. speteaza, dim, din spata, lat. spat ha

din V. gr. spate (Scriban). Strimfi

Ciorapi purtati de femei cind se incalta cu pdpuci (pantofi).

Et. germ. Strutppf. $ubd, pl. fubi Nnura de lina groasà, tesutil la razboi, din care se croieste si se face imbracamintea de iarna : laibàrul, u ba fi cioarecii. I se mai zice i fioareci. $uba e i mantaua barbateasca, lunga pina la genunchi, purtata iarna de barbati. Et. din germ. Schiibe, rochie de ceremonie, la bavarezi Schauben, manta barbateasca de ceremonie ; cf. srb., ung., rut., rus : fuba, pol. szuba (Scriban). Tabld, pl. table Cusatura larga de-a lungul minecii iniei, numita

si bland in satele din partea de vest a bazinului de la Hateg si de pe trecRoarea de la Poarta de Fier (Bucova-Boutari).

Et. din lat. tabula. 6

81

c. 248

www.digibuc.ro

Tdieturd

Astfel e nurnit ajurul in partile de vest ale Tarii Hategului.

se mai zice i uIce1e, ochiuri, ciurdturd, luniturd. Et. din taiat sau lat. taliatura (Scriban). Caltunii din pfinura de Etta groasà, purtati in opinci, Toloboni in Meria si in tinutul padurenilor. I

Tragatoare, pl. trdgátori

Cureaua cu care taranii ii leaga izmenele

sau cioarecii deasupra gleznelor. Et. din verbul a trage, iar acesta din lat. trahere (Scriban). Vioriu, culoare viorie, d.p. birnasi viorint. Et. din viorea Viorint (Scriban). Varga Dunga neagra sau rosie, aplicata in partea de sus a obielelor

de lina, in portul din partea de vest a bazinului de la Hateg. Vita, pl. vite Tica, adica chica femeilor, in partile de vest ale Tarii Hategului. Ea este impletità din trei vice. Deci vita este o suvita de par mai mica din care se impleteste chica. Et. din lat. vitea (Scriban). Vindtoni Culoarea vingt-inchis d.p. birnai vindtoni gaitane de culoare vingt-inchis. Fir de lina cumparat din comert; bumbacul rasucit Urzdlutd si folosit la riiaboi ca urzeala. D.p. cdtrinta e facutfi din urzeala de urzaluta i cu bdteald de amid. Et. lat. ordior, a urzi (Scriban).

www.digibuc.ro

LISTA ILUSTRATHLOR In text

1. Port vechi din Tara Hategului (inceputul secolului al XVIII-lea)

2. Port vechi din Tara Hategului (secolul al XVIII-lea) 3. Port vechi din Tara Hategului (secolul al XIX-lea) 4. Pieptankura §i portul > §i capul invfiluit cu propoadfi. Lunca Cernii, 1933 6. PieptfinEitura i portul , vazutd din profil. $tei, 1912 9. Pieptanfitura > din Rachitova

11. PieptanAtura unei fete din Lunca Cernii, 1912 12. Doud fete torcind. Lurca Cerrii de Sus, 1933 13. Croiul i motivele o iniei » din Tu§tea 14. Bzirbat cu < §ub'a >> de Hat §i nevastd cu alba

in fatii. Lunca Cernii,

1926

15. Invelirea pe o sul 0. Tu§tea, 1913 16. Croiul §i decorarea 0 §ubei infundate >> cu o birna§i >> pe margini. Lunca Cernii 17. Impletitul « briului cu bete ». Tu§tea, 1912 18. Capeteniile dacilor, imbrAcati cu glugi, in fata lui Traian.

Columna lui Traian, Roma 19. Prani cu glugi, din Lunca Cernii de Sus, a,ezati la fel ca dacii de pe Columna lui Traian. 1912 20. Femeie cu >. Poieni, 1913 21. 0 Cepte o din zona Bucova-Boutari. (Colectia Muzeului Etnografic al Transilvaniei. din Cluj) 22. Croiul §i motivele unei o cepte >> din zona Bucova-Boutari 23. Croiul §i motivele unei cama§i femeie§ti din Bucova 24. 0 Table 0, cusfituri late de pe minecile cama§ilor din zona Bucova-Boutari. (Colectia Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj) 25. 0 Table », cusaturi late de pe minecile dimàqilor femeie§ti din zona Bucova-Boutari. (Colectia Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj) 26. Croiul §i motivele unei càmài bArbàte§ti din Bucova 27. Croiul §i motivele ciimãlii femeie§ti din Nucine§ti, 1958 83

6 www.digibuc.ro

28. Croiul si motivele unui o laibgr » femeiesc din Phu cinesti, 1958 29. Croiul 0 cioarecilor >> femeiesti din Pgucinesti, 1958 30. Croiul si motivele unei crungsi bgrbgtesti din Pducinesti, 1958 31. Croiul si motivele o subei >> bgrbgtesti din Grádiste. (Colec-

Oa Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj) 32. Croiul si motivele 0 cgsulei » (gluga) din Bucova. (Colectia Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj)

in afara textului 33. Nevastg tingrà pieptanatfi 0 cu coarne >>. Lunca Cernii de Sus, 1933

34. Doug femei in portul caracteristic zonei portului 0 cu coarne », avind 0 conciul >> acoperit cu o o propoada >> lungg ce

atirng pe spate. Femeia din dreapta are si o « cgsulg », atirnatg de umeri si purtatfi subsuori, servindu-se de ea ca de o traistg. Lunca Cernii de Sus, 1933 35. Femeie mai in virsta, pieptanatg 0 cu coarne >>, imbrácatfi cu 0 inia » cu 0 fodori >> si o ciptfi >> la mineci. Lunca Cernii de Sus, 1933

36. Joc la o sezatoare. Lunca Cernii de Sus, 1933

37. Femeie si bgrbat din Lunca Cernii de Sus. Femeia are « inie » cu « pui pfistg umgr >> la partea de sus a minecii, o catrinta»

in fatá si o cgtrintoni >> indgrgt. BArbatul are subg garnisitg pe la margini cu « birnasi 7> (ggitane), iar de git ii atirng 0 cgsula >> (gluga), 1933

38. Nevastg tinged' cu o propoadii », « laibiir » de ling, scurt ping la talie, o cgtrintà » si opinci cu o gurgui ». Rgchitova, 1913 39. Doug neveste pieptanate 0 cu coarne >>, purtind 0 catrinte» si «catrintoiu>>.

Stei,

1913

40. Un grup de femei imbrgcate cu o subi infundate », in zi de sgrbgtoare. Lunca Cernii, 1912 41. Femeie mai in virstg cu propoadg si subg infundata. Lunca

Cernii de Sus,

1933

42. Nevasta in 0 laibgr >> scurt de ling, « catrinta » ,i o cfitrintioni », rasucind o o riisucfi » pentru impletirea firelor. Lunca Cernii, 1912 43. Femeie torcind, din Lunca Cernii de Sus, cu 0 propoadg >>,

subg infundatã si briu negru impletit. Dupg o picturd de Denis Galloway. (Colectia Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj)

44. Grup de femei din Ohaba Sibisel, 1914 45. Grup de barbati in haine de slrbgtoare (primul din stinga este un flacau). Lunca Cernii de Sus, 1912 46. Grup de bgrbati din Stei, 1913 84

www.digibuc.ro

47 Grup de btirbati din Ohaba Sibisel, 1914 48. Nasul i stegarul, imbracati in port de sarbfitoare cu prilejul unei nunti. Cirnesti, 1914 49. Doi piicurari, iarna la oi, cu o ciuIi> (glugi). Lunca Cernii de Sus, 1933 50. Dans la Bucova. Femei purtind oprege cu fire. (Fotografia

Em. de Martonne, 1922.) 51. Grup de barbati, femei si copii din Boutari, 1932 52. Grup de femei. Prima din stinga, o fatà cu « tica Grkliste, 1913 53. Grup de bàrbati din Gra cliste, 1913

54. Port traditional din $tei, 1961 55. Pacurar in port de sarbatoare. Stei, 56. Port femeiesc

actual

V

pe spate.

1961

de siirbatoare.

tei, 1961

Plan§oi itt culori

Pieptgniitura o cu coarne >>. Lunca Cernii. (Dupa o picturd a lui Denis Galloway.)

www.digibuc.ro

CUPRINS

Pag.

Cit Asezarea geografica

5 . .

.......... ........

Istoricul tinutului . Portul popular din bazinul Hategului . Portul din partea de vest a bazinului de la Hateg Elemente traditionale i noi in portul actual . Concluzii

Glosar .

LiiIrIUlor

.

7

9

.

. .

.

35

.

47 50

......................

.

..

77 83

www.digibuc.ro

Dat u cules 13.02.62. Bun de tiPar 09.06.62. nraj 1200 -I- 180. Hirtie velind eeetatd de 120 gm'. F. 16 700 x 1000. C0U ed. 5,85. Co li de tipar 5,5. Editia 1. Comanda 538. naive: 1 too. 4 onion. A, nr. 5515. Pentru hibliorecile rnici indicele de clasificare R014.4

Tipatul executat sub corn. Nr. 248 la Intreprinderea poligralica nr. 4, Ca lea $etban Vod5, 133, Bucureati R.P.R.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

Let 12

www.digibuc.ro