Poluarea Solului [PDF]

Zitiervorschau

POLUAREA SOLULUI

ARGUMENT Una dintre cele mai importante componente ale biosferei este solul. Solul este stratul afânat, de la suprafaţa uscatului, în care plantele îşi înfig rădăcinile. El este un corp natural format în timp îndelungat în urma unor procese pedogenetice şi are alcătuire complexă. Degradarea solului este procesul care determină distrugerea stratului fertil de la suprafaţa şi imposibilitatea refacerii lui, ducând şi la dispariţia unui număr mare de specii de plante şi animale. Cauzele degradării solului datorate activităţii umane sunt: exploatările miniere, defrişările pădurilor, desecările, aratul necorespunzător, exploatarea intensivă, folosirea excesivă a îngrăşămintelor şi pesticidelor, păşunatul excesiv, turismul practicat necorespunzător la care se adaugă urbanizarea şi traficul rutier ce adaugă urbanizarea şi traficul rutier ce au dus la apariţia şi accentuarea fenomenului poluării.

În ţara noastră protecţia mediului înconjurător constituie o problemă de interes naţional în scopul păstrării echilibrului ecologic, menţinerii şi îmbunătăţirii calităţii factorilor naturali, asigurării unor condiţii de viaţă şi de muncă tot mai bune generaţiilor actuale şi viitoare. În afară de beneficiile unei vieţi într-o lume mai puţin poluată şi mai echilibrată, nevoia unei dezvoltări raţionale, devine din ce în ce mai acută, odată cu răspândirea globală a industrializării. De asemenea, prin protecţia mediului înconjurător putem prevenii bolile produse de poluare şi nu s-ar mai ajunge la dispariţia unor specii de plante şi animale.

CAPITOLUL I

Solul. Generalitati Solul este reprezentat prin partea superficiala a scoartei terestre si s-a format din fondul mineral al acesteia, ca urmare a unui complex de procese mecanice, fizice, chimice si biologice desfasurate pe lungi perioade de timp. Grosimea medie a solului este apreciata la circa 1,5 m reprezentând 0,0037% din grosimea medie a scoartei terestre, care este de 40 km.

Solul este un factor ecologic important pentru ca: • se afla în strânsa corelatie cu clima unei regiuni prin configuratia, natura si structura lui; • de calitatea lui depinde formarea si protectia surselor de apa subterane si de suprafata; • determina cresterea si dezvoltarea vegetatiei, influentând astfel în mod indirect alimentatia omului; • are un rol hotarâtor în amplasarea localitatilor, asigurarea conditiilor optime de constructie a locuintelor, de dezvoltare sociala si economica a asezarilor umane.

CAPITOLUL II Sursele de poluare a solului Principalele surse de poluare a solului sunt reziduurile. Data fiind marea lor heterogenitate în functie de gradul de dezvoltare economica si sociala a colectivitatilor, de obiceiurile si traditiile populatiei etc., o clasificare a reziduurilor este dificil de facut.

Ţinând seama de provenienta lor pot fi clasificate în: - reziduuri menajere - rezultate din activitatea zilnica a oamenilor în locuinte si localuri publice, din care fac parte cele mai diverse resturi alimentare, cenusa, sticla, tesaturi, ambalaje, cutii de conserve, materiale plastice etc. In zonele dezvoltate cantitatea de reziduuri menajere este de aproximativ 2 kg pe cap de locuitor pe zi;

- reziduuri industriale - provin din diverse procese tehnologice si pot fi formate din materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata în functie de ramura industriala si de tehnologia utilizata; - reziduuri agrozootehnice - provin de la cresterea si îngrijirea animalelor, din agricultura si sunt formate din substante organice putrescibile, substante chimice utilizate în hrana sau îngrijirea animalelor (biostimulatori, insecticide, erbicide, fungicide etc.), microorganisme; - reziduuri radioactive - sunt formate din diversi izotopi radioactivi utilizati în activitatea industriala, agricola, zootehnica, medicala, cercetare stiintifica etc

Capitolul III.

Poluantii solului Poluarea solului este cauzata de:

– pulberi si gaze nocive din atmosfera, dizolvate de ploaie si întoarse în sol; – apele de infiltratie care impregneaza solul cu poluanti si îi antreneaza în adâncime; – râurile poluate care infesteaza suprafetele irigate si inundate; – deseurile industriale sau menajere depozitate necorespunzator; – pesticidele si îngrasamintele chimice folosite în agricultura.

Principalii poluanti ai solului sunt: a) reziduuri solide: – steril de mina sau de cariera; – minereuri neprelucrabile; ' – reziduuri de la prelucrarea minereurilor sau a carbunilor, aflate în iazuri de decantare; – zguri metalurgice rezultate de la procesele pirometalurgice; – namoluri si slamuri rezultate de la procesele hidrometalurgice; – cenusi si zguri de la termocentrale cu combustibil solid (carbune); – pulberi si prafuri rezultate din industria miniera; – plumb depus, provenit din gazele de esapament ale autovehiculelor; – pulberi sedimentabile rezultate din industria metalurgica (oxizi ai metalelor grele Zn, Cd, Cu, Pb, etc.); – deseuri si reziduuri menajere; – pesticide; – îngrasaminte chimice; – gunoaie orasenesti (automobile abandonate, aparate electronice, ambalaje, ziare, carti, haine, încaltaminte, resturi alimentare, cladiri demolate, mobile, cadavre de animale etc.);

b) reziduuri lichide: – – –

apele de mina si de cariere; ape din zacaminte petroliere; ape reziduale din instalatii de preparare a minereurilor si carbunilor; – ape reziduale de la rafinarii si produse petroliere raspândite pe sol; – ape reziduale din procese pirometalurgice si hidrometalurgice; – precipitatii naturale care au dizolvat HiSC^, HF;

c) reziduuri gazoase:

– gaze rezultate din activitatea industriei miniere: CO2, SO2, HiS, aerosoli, etc.; – gaze naturale (metan, etan, propan, butan etc.) scurse din conducte îngropate; – fenoli, cianuri, produse petroliere gazoase etc.;

d) antrenari de pulberi cu reziduuri gazoase: – compusi sub forma de oxizi, sulfati, silicati ai urmatoarelor metale: Pb, Cu, Zn, Hg, Cd.

Capitolul IV Efectele poluantilor asupra mediului si sanatatii umane Reziduurile solide ocupa suprafete mari de teren pentru instalarea haldelor având ca efect acumularea unei mase sordide, urâtirea peisajului, poluarea aerului si a apelor subterane, împiedicarea folosirii solului. Haldele de cenusi si zguri din industria metalelor neferoase contin urme de metale grele toxice( Cu, Zn, Cd, Pb), SO2 si As. Pulberile si praful acopera cu depozite eoliene regiunea învecinata exploatarilor si înabuse vegetatia.

Reziduurile lichide impurifica solul prin infiltrarea apelor poluate care se epureaza partial depunând elemente nocive în sol. Petrolul si apele de la rafinarii afecteaza suprafata solului pe care se raspândesc si pânza de ape freatice în care se infiltreaza. Reziduurile petroliere au persistenta îndelungata si degradeaza solul pentru perioade lungi. lazurile de decantare ocupa suprafete mari, reziduurile minerale si substantele toxice depuse în ele pe sol sunt greu si foarte putin degradabile de microorganisme, iar solul prin dizolvare se degradeaza imediat si ireversibil.

Poluarea mediului privită îndeosebi prin prisma efectelor nocive asupra sănătăţii a îmbrăcat de-a lungul timpului mai multe aspecte concretizate în diferite tipuri de poluare şi anume: I. Poluarea biologică, cea mai veche şi mai bine cunoscută dintre formele de poluare, este produsă prin eliminarea şi răspândirea în mediul înconjurător a germenilor microbieni producători de boli. Astfel, poluarea bacteriană însoţeşte deopotrivă omul, oriunde s-ar găsi. Pericolul principal reprezentat de poluarea biologică constă în declanşarea de epidemii, care fac numeroase victime. II. Poluarea chimică constă în eliminarea şi răspândirea în mediul înconjurător a diverselor substanţe chimice. Poluarea chimică devine din ce în ce mai evidentă, atât prin creşterea nivelului de poluare, cât mai ales prin diversificarea ei. Pericolul principal al poluării chimice îl reprezintă potenţialul toxic ridicat al acestor substanţe.

Capitolul V Masuri de prevenire si combatere a poluarii solului Dintre masurile impotriva poluarii solului mai importante sunt: - constructia unor zone de depozite a gunoaielor;

- diminuarea eroziunii solului prin plantarea arborilor; - folosirea judicioasa a ingrasamintelor,pesticidelor,precum si a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor etc. - construirea de spatii de epurare a apei; - modernizarea gropilor de gunoi; - ridicarea nivelului de securitate nucleara; - controlul poluarii industriale si a substantelor chimice utilizate in procesele industriale; - mentinerea suprafetelor impadurite si utilizarea lemnului padurilor numai in limita aprobata prin lege; - colectarea reziduurilor menajere in recipiente speciale,pe sortimente(sticla,metal,har4tie,material plastic etc.) si reciclarea acestora etc.

CONCLUZII Mediul înconjurator ne asigura conditiile necesare vietii, însa depinde de noi daca dorim sa folosim aceste elemente esentiale cât mai util sau daca vrem sa ocolim acest aspect al vietii noastre. Poluarea planetei se agraveaza pe zi ce trece si se pare ca populatia nu acorda interes acestui proces nociv. Convingerea ca aceasta problema este doar a specialistilor si a forurilor internationale, este tot atât de eronata, pe cât este si de grava. Ocrotirea planetei este o problema mondiala, si, tocmai de aceea, fiecare om trebuie sa-si asume aceasta responsabilitate. Poluarea afecteaza calitatea vietii locuitorilor! Ca un bun cetatian trebuie sa respecti legile, normele si valorile mediului inconjurator. Protectia naturii depinde doar de noi!

Trecerea ecologiei de la stadiul de simplã disciplina stiintifica la cea de problema a constiintei comune, nationalã si internationala, reprezinta o realitate trista în zilele noastre, când distrugerea echilibrului natural al întregii planete este iminenta. Lupta împotriva poluarii întregii planete solicita colaborare si cooperare internationala si de aceea depinde de noi daca vom trai într-un mediu curat, sanatos si nepoluat. Sta în puterea omului sa ia masuri eficiente si sa gaseasca solutii pentru a opri continuarea si agravarea acestui proces daunator.

BIBLIOGRAFIE

1. Manual: "Studiul calitatii mediului" Cls: IX-a

2. www.referate.ro 3. www.e-referate.ro