Poezia Testament [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Testament

A fost publicata in volumul ,,Cuvinte potrivite” in 1927 si are rol de manifest literar. Tema poeziei o reprezinta creatia literara in ipostaza de mestesug , creatie lasata ca mostenire unui fiu spiritual. Titlul poeziei are o dubla acceptie:una denotativa si una conotativa. -in sens denotativ(propriu) inseamna un act juridic intocmit de o persoana prin care acesta isi exprima doritnele ce urmeaza a-I fi fi indeplinite dupa moarte, mai cu seama in legatura cu transmiterea averii sale. -in sens conotativ(acceptia religioasa) cuvantul face referire la cele 2 mari parti ale Bibliei , Vechiul Testament si Noul Testament, in care sunt concentrate invataturile prorocilor si apostolilor adresate omenirii. Astfel creatia argheziana devine o mostenire spirituala adresata urmasilor-cititori . Arta poetica=textul liric in care scriitorul isi exprima prin intermediul mijloacelor artistice, opinia cu privire la arta literaturii, la creatie,la menirea artistului. Poezia este o arta poetica , deoarece autorul isi exprima propriile convingeri despre arta literara , despre menirea literaturii , despre rolul artistului in societate.

Este o arta poetica moderna , pentru ca in cadrul ei apare o tripla problematica , specifica liricii moderne: -transfigurarea socialului in estetic -estetica uratului

-raportul intre inspiratie si tehnica poetica

Textul poetic e conceput ca un monolog adresat de tata unui fiu spiritual caruia ii este lasata drept unica mostenire ,,cartea” . Este structurat in sase strofe cu numar inegal de versuri , incalcarea regulilor prozodice fiind o particularitate a modernismului. Incipitul , conceput ca o adresare directa a eului liric catre un fiu spiritual , contine ideea mostenirii spirituale ,,un nume adunat pe-o carte”. In strofa a 2 , cartea , creatia elaborata cu truda de poet , este numita ,,hrisovul vostru cel dintai”. Ideea centrata in strofa a 3 e transformarea poeziei intr-o lume obiectuala.Astfel ,,sapa” unealta folosita pt a lucra pamandul devine ,,condei” (unealta de scris), iar brazda devine ,,calimara’’ (vas mic de sticla in care se tine cerneala). Strofa a 4 debuteaza cu o confesiune lirica:,,Am luat ocara si torcand usure/Am pus-o cand sa-mbie , cand sa-njure.”Poetul face ca versurile lui sa exprime imagini sensbile dar si sa stigmatizeze raul din jur(sa injure) In strofa a 5 apare ideea transfigurarii socialului in estetic prin faptul ca durerea si revolta sociala sunt concentrate in poezie, simbolizate prin ,,vioara” instrument reprezentativ pentru universul taranesc : ,,Durerea noastra surda si amara/O gramadii pe-o singura vioara,/Pe care ascultand-o a jucat/Stapanul ca un tap injunghiat”. Arghezi introduce in literatura romana estetica uratului , concept le care il preia de la scriitorul francez Charles Baudelaire. Arghezi considera ca orice aspect al realitatii , indiferent ca este frumos sau urat , sublim sau grotesc , poate constitui material poetic: ,,Din bube , mucegaiuri si noroi/Iscat-am frumuseti si preturi noi”.

De asemenea , pentru Arghezi , poezia reprezinta si un mijloc de razbunare a suferintei inaintasilor: ,,Biciul rabdat se-ntoarce in cuvinte/Si izbaveste-ncet pedesitor/Odrasla vie-a crimei tuturor.” In ultima strofa , poezia devine rezultatul inspiratiei , al harului divin , ,,slova de foc” , cat si rezultatul mestesugului , al trudei poetice , ,,slova faurita”. Conditia poetului este redata in versul ,,Robul a scris-o , Domnul o citeste” ; artistul este un ,,rob” un truditor al condeiului si se afla in slujba cititorului , a ,,Domnului” . Concluzie:Opera literara ,,Testament” este o arta poetica moderna pentru ca poetul devine , in conceptia lui Arghezi , un nascocitor , iar poezia presupune mestesugul , truda creatorului. Un alt argument in favoarea modernitatii oiezueu este faptul ca Arghezi introduce in literatura romana , prin aceasta creatie literara , estetica uratului . Strofele inegale ca numar de versuri , cu metrica si ritmul variabile , sunt tot atatea argumente in favoarea modernitatii poeziei.