Poc Teme Rezolvate [PDF]

Zitiervorschau

CIG-ID, AN III, GR 809 Rezolvare tema de control 1 Schimbari de estimari contabile 1. La data de 31 decembrie N-3 s-a achiziţionat un echipament tehnologic la un preţ de cumpărare de 120.000 lei, cheltuielile cu transportul şi instalarea fiind de 30.000 lei (transportul este efectuat de acelaşi furnizor). Conducerea estimează că durata de utilitate este de 7 ani, valoarea reziduală este 10.000 lei, iar metoda de amortizare adecvată este cea lineară. La 31 decembrie N managerii reestimează durata de utilitate care se majorează cu 1 an, iar valoarea reziduală este de 2.000 lei. La 31 decembrie N+1 valoarea justă a echipamnetului tehnologic determinată de experţi este de 121.000 lei şi managementul a decis reevaluarea acestuia. Se cere: a) să se prezinte înregistrările contabile la achiziţie şi la închiderea exerciţiilor din perioada N-2 N+2; b) să se identifice şi să se prezinte politicile, estimările şi opţiunile aplicabile acestui activ. Rezolvare 1) 31.12 N-3 Achizitionare echipament tehnologic: 2131 = 404 150.000 (120.000 + 30.000 = 150.000) 2) 31.12.N-2 Valoare amortizabila 31.12.N-2 = Valoare intrare – Valoare reziduala = 150.000 – 10.000 = 140.000 lei Durata utilitate: 7 ani Amortizare anuala = 140.000 / 7 = 20.000 lei Inregistrare amortizare: 6811 = 2813 20.000 3) 31.12.N-1 Inregistreare amortizare 6811 = 2813 20.000 4) 31.12.N VNC 31.12.N = Valoare de intrare – Valoare amortizare = 150.000 – 2X20.000 = 110.000 lei Valoare amortizabila = 110.000 – 2.000 = 108.000 Durata utilitate: 8 – 2 = 6 ani Amortizare anuala = 108.000 / 6 = 18.000 lei Inregistrare amortizare: 6811 = 2813 18.000 5) 31.12.N+1 Inregistrare amortizare 6811 = 2813 18.000 6) 31.12.N+1 Înregistrare reevaluare VNC31.12.N+1 = 110.000 – 2x18.000 = 74.000 lei Valoare justa: 121.000 lei Valoare justa > VNC => diferente favorabile din reevaluare 47.000 lei

1

a) anularea amortizării cumulate prin imputarea acesteia asupra valorii de intrare a imobilizării 2813 = 2131 36.000 b) înregistrarea rezervei din reevaluare 2131 = 105 47.000 7) 31.12.N+2 Valoare amortizabila = 121.000 – 2000 = 119.000 lei Durata utilitate: 4 ani Amortizare anuala = 119.000 / 4 = 29.750 lei Inregistrare amortizare: 6811 = 2813 29.750 Politici contabile: 1. Evaluarea initiala a unei imobilizari corporale se realizeaza la cost. 2. Costul de achizitie al unei imobilizari este format din: pretul de cumparare, taxele vamale si toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aducerea activului in starea de utilizare prevazuta (cheltuieli de transport si de manipulare, cheltuieli de instalare, onorariile cuvenite arhitectilor si inginerilor, costul estimat pentru demontarea, mutarea activului si restaurarea amplasamentului). 3. Imobilizarile corporale (utilajele) se amortizeaza. Valoarea amortizabila se determina scazand valoarea reziduala din valoarea de intrare. 4. Dupa contabilizarea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie contabilizata astfel: - la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate si pierderile de valoare (prelucrarea de referinta) - la valoarea sa reevaluata, adica la valoarea justa la data reevaluarii, diminuata cu amortizarile ulterioare cumulate si pierderile de valoare ulterioare cumulate (prelucrarea alternativa). 5. Surplusul din reevaluare inclus în capitalurile proprii referitor la o imobilizare corporală poate să fie transferat direct în rezultatul reportat atunci când activul este derecunoscut (activul este retras sau cedat). Cu toate acestea, o parte a rezervelor din reevaluare (pentru o sumă egală cu diferenţa dintre amortizarea calculată pe baza valorii contabile reevaluate şi amortizarea calculată pe baza costului iniţial al activului) poate fi transferată pe măsură ce activul este utilizat de întreprindere. Estimari contabile: durata de utilitate; metoda de amortizare; valoarea reziduala, valoare justa. Opţiuni contabile: - prelucrarea de referinta: dupa recunoasterea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie evaluata la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate; - prelucrarea autorizata: dupa recunoasterea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie inregistrata la valoarea reevaluata (adica la valoarea justa din data reevaluarii), diminuata cu amortizarile ulterioare cumulate si cu pierderile de valoare cumulate. 2. La începutul exerciţiului N-2 s-a achiziţionat un echipament tehnologic la un cost de achiziţie de 200.000 u.m., pentru care managerii au estimat următoarele: du 10 ani (au considerat că perioada în cursul căreia întreprinderea se aşteptă să utilizeze echipamentul este de 10 ani), metoda de amortizare-metoda liniară (conducerea a presupus că ritmul în care sunt consumate avantajele economice ca urmare a utilizării activului este constant în fiecare an) şi valoarea reziduală 20.000 u.m.. La 31.12.N, din cauza utilizării intense a echipamentului durata de 2

utilitate este reestimată la 7 ani, iar metoda de amortizare degresivă (coeficientul de degresie 1,5) este considerată mai potrivită condiţiilor din întreprindere. Se estimează totodată că valoarea reziduală este de 8.000 u.m.. Să se înregistreze în contabilitate amortizarea în perioada N-2 – N+1 şi să se analizeze efectul schimbărilor de estimări contabile. Rezolvare 1) 1.01.N-2 Achizitionare echipament tehnologic: 2131 = 404 200.000 2) 31.12.N-2 Valoare amortizabila 31.12.N-2 = Valoare intrare – Valoare reziduala = 200.000 – 20.000 = 180.000 lei Durata utilitate: 10 ani Amortizare anuala = 180.000 / 10 = 18.000 lei Inregistrare amortizare: 6811 = 2813 18.000 3) 31.12.N-1 Inregistrare amortizare: 6811 = 2813 18.000 4) 31.12.N VNC 31.12.N = Valoare de intrare – Valoare amortizare = 200.000 – 2X18.000 = 164.000 lei Valoare amortizabila = 164.000 –8.000 = 156.000 lei Durata utilitate: 7 – 2 = 5 ani Cota anuala de amortizare: 100 / 5 = 20% Cota anuala de amortizare degresiva: 20% x 1.5% = 30% 156.000 x 30% 46.800 lei 109.200 lei 109.200 x 30% 32.760 lei 76.440 lei 76.440 /3 25.480 lei 50.960 lei 25.480 lei 25.480 lei 25.480 lei 0 lei Inregistrare amortizare: 6811 = 2813 46.800 5) 31.12.N+1 Inregistrare amortizare: 6811 = 2813 32.760 Schimbarea de estimare contabilă afectează rezultatul exerciţiului schimbării, dar şi rezultatele exerciţiilor viitoare. 3. La 1.01. N-1 o întreprindere pune în funcţiune o instalaţie de producţie pentru care se cunosc următoarele informaţii: preţ de cumpărare 22.500 lei, cheltuieli cu instalarea şi montarea 2.500 lei, durată de utilitate 6 ani, metoda de amortizare lineară, valoare reziduală 1.000 lei. La 31.12.N există indicii că activul s-a depreciat şi se efectuează testul de depreciere.Valoarea justă estimată este de 15.500 lei., costurile estimate de vânzare de 300 lei., valoarea de utilitate 15.400 lei. La 31.12.N+2 există indicii că activul şi-a redobândit valoarea, valoarea recuperabilă fiind de 9.700 lei. 3

Se cere: c)să se prezinte înregistrările contabile; a)să se identifice şi să se prezinte politicile și estimările contabile; b)să se precizeze care sunt schimbările de estimare contabilă şi care este efectul lor. Rezolvare 1) 1.01.N-1 213 = 404 25.000 (22.500 + 2.500= 25.000) 2) 31.12.N-1 Valoare amortizabila 31.12.N-1 = Valoare intrare – Valoare reziduala = 25.000 – 1000 = 24.000 lei Durata utilitate: 6 ani Amortizare anuala= 24.000 / 6 = 4.000 lei Inregistrare amortizare: 6811 = 2813 4.000 3) 31.12.N Inregistrare amortizare: 6811 = 281.3 4.000 4) Test de depreciere VNC 31.12.N = Valoare de intrare – Valoare amortizare = 25.000 lei – 2x4.000= 17.000 lei Valoarea justa = 15.500 – 300 = 15.200 lei Valoare utilitate= 15.400 Valoarea recuperabila = Max(Valoarea justa minus cheltuielile de vânzare, Valoarea de utilitate) = 15.400 lei VNC>Valoare recuperabila => depreciere 17.000 – 15.400 = 1.600 lei Inregistrare depreciere: 6813 = 2913 1.600 5) 31.12.N+1 Valoare amortizabila = Valoare de intrare – Valoare recuperabila = 15.400 – 1000 = 14.400 lei Durata utilitate: 4 ani Amortizare anuala = 14.400 / 4 = 3.600 lei Inregistrare amortizare: 6811 = 2813 3.600 6) 31.12.N+2 Inregistrare amortizare: 6811 = 2813 3.600 7) Test de depreciere Valoare recuperabila = 9.700 lei VNC31.12.N+2 = 25.000 – (2x4.000 +2x3.600) – 1.600 = 8.200 VNC< Valoare recuperabila => o apreciere probabilă de 9.700 – 8.200 = 1.500 lei VNC pe care ar fi avut-o activul dacă pentru acesta nu s-ar fi înregistrat anterior deprecierea VNC31.12.N+2 = 25.000 – 4*4.000 = 9.000 lei => aprecierea efectivă ce poate fi înregistrată este de 9.000-8.200 = 800 (se inregistreaza aprecierea fara a depasi valoarea netă contabilă pe care ar fi avut-o activul la această dată dacă nu era depreciat anterior). Anularea deprecierii constituită anterior 2913 = 7813 800 Politici contabile: 1. Evaluarea initiala a unei imobilizari corporale se realizeaza la cost. 4

2. Costul de achizitie al unei imobilizari este format din: pretul de cumparare, taxele vamale si toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aducerea activului in starea de utilizare prevazuta (cheltuieli de transport si de manipulare, cheltuieli de instalare, onorariile cuvenite arhitectilor si inginerilor, costul estimat pentru demontarea, mutarea activului si restaurarea amplasamentului). 3. Imobilizarile corporale (utilajele) se amortizeaza. Valoarea amortizabila se determina scazand valoarea reziduala din valoarea de intrare. 4. Dupa contabilizarea sa initiala ca activ, o imobilizare corporala trebuie sa fie contabilizata astfel la costul sau diminuat cu amortizarile cumulate si pierderile de valoare (prelucrarea de referinta). 5. Atunci când există un indiciu (spre exemplu: scăderea semnificativă a valorii de piaţă a activului, schimbări semnificative în mediul economic, tehnologic, comercial al entităţii, deteriorarea fizică/morală a activului, schimbări semnificative în utilizarea activului, creşterea importantă a ratei dobânzii etc) că un activ ar putea fi depreciat, trebuie să fie estimată valoarea recuperabilă a acestuia. 6. Valoarea recuperabilă este valoarea cea mai mare dintre valoarea justă diminuată cu cheltuielile de vânzare şi valoarea de utilitate. 7. În situaţia în care valoarea recuperabilă a unei unităţi generatoare de trezorerie este mai mică decât valoarea sa contabilă trebuie să fie contabilizată o pierderea de valoare. 8. La fiecare închidere de exerciţiu, o întreprindere trebuie să aprecieze dacă există un indiciu care să arate că o pierdere de valoare contabilizată pentru un activ izolat în cursul exerciţiilor anterioare, poate a dispărut sau s-a diminuat. 9. Dacă există un astfel de indiciu (valoarea de piaţă a unui activ a crescut în mod semnificativ; au survenit schimbări semnificative în mediul tehnologic, economic sau juridic, ce au un efect favorabil asupra întreprinderii; ratele dobânzii pe piaţă s-au diminuat în cursul exerciţiilor; indicaţii, care provin din sistemul intern de informare, arată că performanţa economică a activului este sau va fi mai bună decât cea aşteptată etc) întreprinderea trebuie să estimeze valoarea recuperabilă a acestui activ. 10. Valoarea contabilă majorată a unui activ rezultată din reluarea unei pierderi din depreciere nu trebuie să depășească valoarea contabilă (netă de amortizare) care ar fi fost determinată în cazul în care în exercițiile anterioare nu ar fi fost recunoscută o pierdere din depreciere pentru activul în cauză. 11. O reluare a unei pierderi din depreciere pentru un activ trebuie recunoscută imediat în profitul sau pierderea perioadei, cu excepția situației în care activul este contabilizat la valoarea reevaluată în conformitate cu alt standard (de exemplu, modelul de reevaluare din IAS 16). Orice reluare a unei pierderi din deprecierea unui activ reevaluat trebuie tratată ca o creștere din reevaluare în conformitate cu acel alt standard. 12. După recunoașterea reluării unei pierderi din depreciere, cheltuiala cu amortizarea aferentă acelui activ trebuie ajustată ulterior pentru a aloca, pe o bază sistematică pe parcursul perioadei rămase din durata de viață utilă a activului, valoarea contabilă revizuită a activului minus valoarea sa reziduală (dacă există). Estimari contabile: durata de utilitate; metoda de amortizare; valoarea reziduala, valoare justa, valoarea de utilitate. 4. În exerciţiul N, întreprinderea Alfa a vândut produse finite întreprinderii Beta la un preţ de vânzare de 70.000 u.m., costul de producţie al produselor finite vândute fiind de 50.000 u.m.. La sfârşitul exerciţiului N întreprinderea Alfa a estimat un grad de recuperare a creanţelor clienţi de 5

30%. La sfârşitul exerciţiului N+1, situaţia clientului s-a îmbunătăţit, astfel că gradul de recuperare a creanţelor a devenit 80%. Să se analizeze efectul schimbării de estimare contabilă. Rezolvare 1) Exercitiu N a) Vanzare produse finite 4111 = 701 70.000 b) Descarcare de gestiune 711 = 345 50.000 2) 31.12.N a) Grad de recuperare: 30% => depreciere creanta clienti => Ajustarea din deprecieri: 70% x 70.000 = 49.000 u.m Transferare creantei fata de clienti in clienti incerti 4118 = 4111 70.000 b) costituirea ajustarii pentru deprecierea creantei clienti 6814 = 491 49.000 Bilant 31.12.N Clienti incerti 70.000 u.m Ajustare pentru deprecieri (49.000 u.m) Clienti incerti 21.000 u.m 3) 31.12.N+1 a) Grad de recuperare: 80% => depreciere creanta clienti => Ajustarea din deprecieri: 20% x 70.000 = 14.000 u.m Ajustare depreciere anterioara: 49.000 u.m Ajustare depreceire necesară: 35.000 u.m Rezulta: anulare ajustare ptr depreciere cu 35.000 u.m (49.000 – 14.000) 491 = 7814 35.000 Bilant 31.12.N+1 Clienti incerti 70.000 u.m Ajustare pentru deprecieri (35.000 u.m) Clienti incerti 35.000 u.m Schimabrea de estimare a gadului de recuperare a creantelor afecteaza rezultatul curent. 5. Identificaţi schimbările de politică şi schimbările de estimare în cadrul exemplelor de mai jos: a) o întreprindere schimbă modul de evaluare a construcţiilor de la cost amortizat la valoare reevaluată (valoare justă); b) în cazul stabilirii valorii juste pentru o investiţie imobiliară, o întreprindere a utilizat anterior preţurile curente pe o piață activă pentru proprietăți imobiliare diferite ca natură, stare sau locație ajustate astfel încât să reflecte diferențele în cauză. În prezent utilizează prețurile curente existente pe o piață activă pentru proprietăți imobiliare similare, aflate în aceeași locație și stare; c) o entitate schimbă metoda de amortizare în cazul unor mijloace de transport de la amortizarea liniară la amortizarea în funcţie de kilometri parcurşi. Rezolvare a) schimbare de politica contabila; b) schimbare de estimare contabila;

6

c) schimbare de estimare contabila a metodei de amortizare a activului conform IAS 8 sau schimbare de politica contabila conform OMFP 3055/2009.

7

CIG-ID, AN III, GR 809 Temă de control 2 Politici de recunoaştere a activelor 1. Întreprinderea Beta achiziţionează un echipament tehnologic şi două programe informatice: programul A este utilizat pentru acţionarea automată şi controlul echipamentului, iar programul B este utilizat pentru analiza rentabilităţii acestuia. Factura cuprinde: preţul echipamentului 50.000 u.m., cheltuieli de transport 8.000 u.m., preţul programului A 7.000, preţul programului B 2.500. Cum se recunosc aceste active? Rezolvare: Costul de achizitie cuprinde pretul de cumpărare, la care se adauga taxele vamale, taxele nerecuperabile si toate cheltuielile directe atribuibile, angajate pentru a aduce activul in starea de utilizare prevazuta. Astfel, cheltuielile de transport si pretul programului informatic A pentru actionarea automata si controlul echipamentului intra in costul de achizitie al echipamentului tehnologic. Cost achizitie echipament tehnologic = Pret de cumparare + Cheltuieli transport + Pretul programului A = 50.000 + 8.000 + 7.000 = 65.000 u.m. Programul informatic B pentru analiza rentabilitatii echipamentului se achizitioneaza separat (imobilizare necorporala). Inregistrari contabile: - achizitie echipament tehnologic: 2131 = 404 65.000 u.m. - achizitie program informatic B: 208 = 404 2.500 u.m. 2. Întreprinderea Alfa fabrică televizoare. Ea are un departament de cercetare, care dezvoltă, în exerciţiul N, două proiecte: -proeictul 1: conceperea unui meniu care să reacţioneze la vocea telespectatorului -proiectul 2: conceperea unei carcase mai uşoare şi mai rezistente. În cazul proiectului 1, întreprinderea nu poate demonstra încă fezabilitaea acestuia. În ceea ce priveşte proiectul 2, acesta îndeplineşte chiar de la începutul exerciţiului N condiţiile pentru recunoaşterea unei cheltuieli de dezvoltare. În exerciţiul N, cheltuielile departamentului au fost următoarele (în u.m.): Informaţii Cheltuieli generale Proiectul 1 Proiectul 2 Cheltuieli materiale şi 500 6000 4000 servicii Cheltuieli cu personalul: -directe 5000 3000 -salariul conducătorului de departament 1000 -personal administrativ 1500 Cheltuieli generale: -directe 2.000 1.700 1

-indirecte 400 600 500 Conducătorul de departament consumă 20% din timpul de lucru pentru proiectul 1 şi 10% pentru proiectul 2. Rezolvare: Niciun activ necorporal provenit din cercetare nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare trebuie recunoscuta ca o cheltuiala, atunci cand ea este angajata. Avand in vedere ca pentru proiectul 1, intreprinderea nu poate demonstra inca fezabilitatea acestuia, toate cheltuielile aferente acestuia afecteaza rezultatul exercituiului N. Se vor inregistra cu celelalte cheltuieli. Inregistrarea cheltuielilor de cercetare: Conturi de cheltuieli =

% 16.900 401 421 In cazul proiectului 2 se vor capitaliza cheltuieli de dezvoltare la un cost de productie de 4.000 + 3.000 + 10% x 1.000 + 1.700 + 500 = 9.300 u.m. Inregistrarea contabila: 203 = 721 9.300 u.m. 3. În cursul exerciţiului N se achiziţionează un activ complex la un cost de achiziţie de 1000 u.m., format dintr-un teren, o clădire şi o instalaţie de producţie. Dacă cele trei elemente se achiziţionau distinct, costul de achiziţie al terenului ar fi fost de 300 u.m., al clădirii 500 u.m., iar al instalaţiei de producţie 400 u.m. Care sunt activele care se recunosc în contabilitate? Rezolvare Deşi societatea Alfa achiziţionează un activ complex (ansamblul imobiliar), în contabilitate se vor recunoaşte distinct trei active rezultate din achiziţie, deoarece acestea au durate de viaţă utilă diferite şi se amortizează în mod diferit. Costul de achiziţie se cunoaşte pentru întreg ansamblul imobiliar, prin urmare costul fiecărui activ se determină ţinând cont de valoarea la care ar fi fost achiziţionat ca activ distinct, alocând apoi fiecăruia eventuala reducere obţinută. Costul de achiziţie ansamblu imobiliar 1.000 u.m. Costul de achiziţie al celor trei active achiziţionate distinct 1.200 u.m., se obţine astfel o reducere comercială de 2.000 u.m. care va fi alocată fiecăruia dintre acestea. Prin urmare se recunosc: - Terenul este recunoscut ca activ distinct cu o durată de viaţă nelimitată, la nivelul costului de achiziţie (300 – 300*1.000/1.200 = 250); - Clădirea se recunoaşte ca activ la nivelul costului de achiziţie (500 – 500*1.000/1.200 = 417) - Instalaţia de producţie se recunoaşte ca activ la nivelul costului de achiziţie (400 – 400*1.000/1.200 = 333). 4. Societatea Alfa deţine patru hoteluri în staţiunea Sovata despre care se cunosc următoarele: -hotelul A cu patru etaje este în construcţie proprie şi după terminare va fi închiriat unui terţ; -hotelul B cu zece etaje este exploatat direct de societatea Alfa care închiriază camerele turiştilor, dar le oferă şi multe alte servicii din care obţine venituri importante; -hotelul C are şapte etaje din care un etaj este folosit ca sediu administrativ, restul hotelului fiind închiriat unui terţ;

2

-hotelul D cu patru etaje a fost utilizat anterior ca sediu administrativ, iar acum este destinat vânzării, societatea lansând un program activ de căutare a unui cumpărător. În ce structuri de active încadrează societatea Alfa cele patru hoteluri şi care sunt standardele pe care le aplică? Rezolvare - Hotelul A este investitie imobiliara si se aplica IAS 40, chiar daca este în curs de construcţie, având în vedere ca va fi destinată închirierii; - Hotelul B este imobilizare corporala si se aplica IAS 16 (chiar dacă este închiriat, Alfa acordă şi multe alte servicii din care se obţin venituri importante); - Hotelul C este considerat investitie imobiliara ( în situaţia în care cele doua componente nu pot fi vandute separat, deoarece partea utilizata de proprietar este nesemnificativa in comparatie cu partea inchiriata unui tert) si se aplica IAS 40. În situaţia în care etajele pot fi vândute separat se recunoaşte o imobiliare corporală (etajul folosit administrativ) şi o investiţie imobiliară (celelalte etaje); - Hotelul D este este activ detinut in vederea vanzarii şi se aplică IFRS 5. 5. Analizaţi următoarele cazuri şi arătaţi care elemente sunt recunoscute ca investiţii imobiliare: a) o clădire care este parţial închiriată terţilor, parţial utilizată de proprietar; b) o clădire achiziţionată în vederea vânzării; c) o clădire a unei filiale care este închiriată societăţii mamă; d) o clădire folosită de salariaţii întreprinderii care plătesc chirie; e) o clădire primită în leasing operaţional şi care este utilizată de chiriaş; f) o clădire în curs de producţie care va fi închiriată terţilor; g) un teren deţinut pentru creşterea valorii; h) o clădire acordată în leasing financiar unui terţ; i) un teren pe care se va construi o hală de producţie a entităţii. Rezolvare: a) o clădire care este parţial închiriată terţilor, parţial utilizată de proprietar; b) o clădire achiziţionată în vederea vânzării; c) o clădire a unei filiale care este închiriată societăţii mamă; d) o clădire folosită de salariaţii întreprinderii care plătesc chirie; e) o clădire primită în leasing operaţional şi care este utilizată de chiriaş; f) o clădire în curs de producţie care va fi închiriată terţilor; g) un teren deţinut pentru creşterea valorii; h) o clădire acordată în leasing financiar unui terţ; i) un teren pe care se va construi o hală de producţie a entităţii. Rezolvare a) dacă aceste părţi pot fi vândute separat, o entitate le contabilizează separat. Dacă părţile nu pot fi vândute separat, proprietatea imobiliară constituie o investiţie imobiliară doar în cazul în care o parte nesemnificativă este deţinută pentru a fi utilizată la producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii sau în scopuri administrative, IAS 40; b) stoc, IAS 2; c) proprietatea imobiliară nu îndeplineşte condiţiile unei investiţii imobiliare în situaţiile financiare consolidate, deoarece proprietatea imobiliară în cauză este o proprietate imobiliară

3

utilizată de posesor din punctul de vedere al grupului. Cu toate acestea, din punctul de vedere al entităţii care o deţine, proprietatea imobiliară este o investiţie imobiliară dacă respectă definiţia. d) imobilizare corporală, IAS 16; e) f) investiţie imobiliară în curs, IAS 40; g) investiţie imobiliară, IAS 40; h) i) imobilizare corporală, IAS 16. 6. Analizaţi următoarele situaţii şi arătaţi în ce caz şi la ce dată activul poate fi recunoscut ca active necurente deţinute în vederea vânzării: a) Societatea X deţine 5 magazine în oraşul X. Din cauza scăderii drastice a vânzărilor la unul din magazine, managerul decide vânzarea clădirii şi transportarea mărfurilor la celelalte magazine. Mangementul a anunţat data licitaţiei de vânzare şi doreşte să solicite unui eventual cumpărător să accepte transferul după un timp necesar pentru a elibera clădirea. b) Societatea Y deţine o clădire unde se află sediul administrativ şi a aprobat un plan de vânzare pentru acesta. Y a construit un sediu nou unde vor fi mutate birourile, dar din cauza faptului că această cladire este deteriorată, societatea o va renova pentru a obţine un preţ bun. c) Societatea Z a aprobat un plan de vânzare a unei fabrici şi a lansat un program activ de căutare a unui cumpărator. Dar, la data aprobării planului de vânzare, existau numeroase comenzi de produse neacoperite. Cazul 1. Societatea Z intenţionează să vândă fabrica cu operaţiile aferente. Orice comandă de produse neacoperită la data vânzării fabricii va fi transferată cumpărătorului. Cazul 2. Societatea Z intenţionează să vândă fabrica fără a vinde şi operaţiile aferente. Altfel spus fabrica va fi transferată cumpărătorului, după satisfacerea tuturor comenzilor de produse înregistrate. Rezolvare a) In cazul prezentat, sunt indeplinite criteriile de clasificare a activului in categoria activelor imobilizate detinute in vederea vanzarii; b) Avand in vedere ca inainte de vanzare societatea va renova cladirea, renovare care presupune o perioada indelungata, activul nu este disponibil pentru o vanzare imediata – recunoastere ca activ necurent detinut in scopul tranzactionarii dupa terminarea lucrarilor de renovare; c) Cazul 1: sunt indeplinite conditiile de clasificare - recunoastere imediata ca activ necurent detinut in scopul tranzactionarii. Cazul 2: avand in vedere ca fabrica va fi transferata cumpărătorului, după satisfacerea tuturor comenzilor de produse înregistrate, activul nu este disponibil pentru o vanzare imediata - recunoastere ca activ imobilizat detinut in scopul tranzactionarii dupa terminarea comenzilor de produse neacoperite. 7. În ce structură de active sunt recunoscute următoarele elemente: - un camion deţinut în vederea vânzării de un reprezentant auto – stocuri; - o clădire care a fost utilizată pentru birouri şi care va fi vândută – active imobilizate deţinute în vederea vânzării;

4

- un aparat electric care va fi utilizat în producţie mai multe exerciţii, dar care nu are valoarea minimă cerută din punct de vedere fiscal pentru recunoaşterea mijloacelor fixe – imobilizare corporală; - o parcare pentru angajaţii firmei - imobilizare corporală; - o clădire care este contruită în scopuri administrative – imobilizare corporală; - un teren care a fost închiriat terţilor – investiţie imobiliară; - un utilaj care va fi vândut după ce se termină comenzile primite de la clienţi– imobilizare corporală; - o clădire în curs de construcţie pentru o altă firmă – lucrare în curs?

5

CIG-ID, AN III, GR 809

Rezolvare tema de control 3 Politici de evaluare a activelor 1. Societatea Alfa demarează pe 1.09.N lucrările pentru construcţia unui depozit pentru care contractează la 1.08.N un împrumut bancar în valoare de 150.000 lei cu o rată a dobânzii de 8%. Alfa are şi alte împrumuturi nerambursate: - un împrumut pe 5 ani contractat la 1.02.N în valoare de 80.000 lei cu o rata a dobânzii anuală de 9%; - un împrumut pe 10 ani în valoare de 170.000 lei contractat pe 1.11.N-1 cu o rată anuală de 10%. Plăţile efectuate în numele proiectului (în lei): 1.09.N 100.000; 1.10.N 50.000; 1.11.N 50.000; 1.12.N 20.000; 31.12.N 30.000. Să se determine dobânda capitalizabilă în N. Rezolvare Depozitul este un activ calificat, astfel societatea va încorpora în costul de producţie al acesteia dobânzile aferente atât împrumutului special, cât şi altor împrumuturi. Perioada de capitalizare începe la 1.09.N (la acest moment sunt îndeplinite cele trei condiţii: plăţile pentru activ au fost realizate, cheltuielile cu dobânzile au fost angajate şi a început construcţia activului). Împrumutul special: Cheltuielile cu dobânzile aferente împrumutului special: 150.000*8%*4/12 = 4.000 u.m. Dobânzile aferente împrumutului special ce vor fi capitalizate = 4.000 u.m. Alte împrumuturi (împrumuturi generale): Dobânzile plătite în numele altor împrumuturi decât cel special: - un împrumut pe 5 ani 80.000*9% = 7.200 u.m - un împrumut pe 10 ani 170.000*10% = 17.000 u.m Total dobânzi = 24.200 u.m. Media altor împrumuturi aferente exerciţiului N: - un împrumut pe 5 ani 80.000 u.m. - un împrumut pe 10 ani 170.000 u.m. Total împrumuturi = 250.000 u.m. Rata de capitalizare = 24.200/250.000 = 9,68% Dobânzile aferente altor împrumuturi ce ar pute fi capitalizate - pentru plăţile efectuate pe 1.11.N: 50.000*9,68%*2/12 = 4.840 u.m. - pentru plăţile efectuate pe 1.12.N: 20.000*9,68%*1/12 = 1.936 u.m. - pentru plăţile efectuate pe 31.12.N: 30.000*9,68%*0/12 = 0 u.m. Total dobânzi încorporabile aferente altor împrumuturi = 6.776 u.m. Total dobânzi încorporabile ce ar putea fi capitalizate în exerciţiul N = Dobânzile aferente împrumutului special + Dobânzile aferente altor împrumuturi = 4.000 + 6.776 = 10.776 u.m. Dobanda aferenta altor imprumuturi in anul N:

1

11 +170.000× 10%= 23.600lei 12 Dar total dobânzi aferente exerciţiului N 23.600 + 5.000 = 28.600 u.m., rezultă că dobânzile de 10.776 u.m. vor fi în întregime capitalizate (