Plotin Enneade III - V 973-7926-20-X [PDF]

Zitiervorschau

nAWT(VOU l"'ItJ

Evveac5wv r

-

E

PLOTIN

ENNEADE III

-

V

Ediţie bilingvă Traducere şi comentarii de

Vasile Rus, Liliana Peculea, Marilena Vlad

Alexander Baumgarten, Gabriel Chindea, Elena Mihai

lJC; ŢLC; ETIL Tac; Ooolo.C; avo.l€TW' TOUTO rap EO"n TO dl val CXl.lTW. -ro TOlaVl>E EV€p"(Elav aTIoOlX�' �o.l.qn ,dnlL -.513�pdlL SpdXL>1,n ��x ;1. .5]>X;;x 001.D]3X3) .5p1. �nx /\13Xd]>1L91L 10 S'f10 d31L.o(T) '.5131i4- 1\.3n�l..l.]>dll ��� ,�1.nn93x�og nd31.5I-rl4 p� �OTI.ol1�X 00d5l1.� ,XX'? 'JO.l.qn n-tt3TI9).110X �S'f}0 ,I\.Old� /\Od31.5In4 11. 31.�0 o5�31i4 o5�3TI4 31.�0 3l.Do ...;n1.I\]>1L p1. ,n1..o� /\�) ,'(y.,? '1n-tt.o3/\lJ1 n1.l\]>lL p1. .5nJ1. 1,n ,1.nX .5�-ttU'('? lJ-S' qo '.5'XlD9oX� I\Od31.�) ,ch� �3,? /\� l(T)ln/\,? /\� .5n)l. 1,n ,1.DX OOX'(J? d"OlL OXXJ? X�O �nx /\OXD]>lL 1nX /\00101L I\nlL 01. 1"01..03 1\3) .501./\nlL 001. 11L3 lnX 13 /\ollOd1. ��)J.qn -/\�1. - 50X5I'x.o �l. ':��I\ 1� �1. I\oî�d� 1��� 91\ �3X� �X'? '/\01\3,;udX3X lI,;do lh OO1.on dnlL 1nx /\01\3,;n�3S'nd"OlL 01. 3S' OXX� '1\l.oUl\1X �Lu.l.5OXr-lS>3S'�3 �l. 1\3-rl 0xxn dn..l 00 - 1"O-ttD;31\�X 1\131�X l\u/\�rld"O�"h� :.Q-nx �1. ��lox� .510I\i�0�1\lX( /\�01\0';314 �1. P1."OX lD3d�,; .5lOd�1.31i4 5!.01. I\� dp1 .50l'!.3d1nl\� I\t;LXO'{lL';O.o /\Lu. 1nX 1\0,;d13 1\01 1\(T)11. 1n 1\(T)1. 1"OX l\uI\3,;dn';13 /\Lu. 01.001. ��q"O " .5UI\5I:nd"O�113 "5Lu.9�1�1. .5� �"OX .5u';l]>/\,? 5� "/\�dS'od).D 01. 01.001. 1\3'; /\01.(T)dlL "OXY.V � 1013'( 1"0/\13 .511. 001nch 001. , /\UI\5I,;d"Onl? /\O�P �"OX /\"OJ'; 1\1.oUXJOlS' '/\1.o�31L �n)( 31. /\JooJOlL '/\Y.XO'(lL';o.o "O'(U'(XJ? S�dlL �"OX ud�n p1. �01.qD /\ l.oUXJOlS' "01.I\.]>lL ' ' �1L� 1\.3-tt�3l./\� I\ � -.50l.1\OX� /\� Xd,? 1\lJ-1. .5U5,JQ X�,... �01.0ch '(3 I\O�O 'l\u/\5Indn,;,? I\lJ-XOXlL';O.o (�"OX 1\"O)3X�/\OD 5��3ch� 1\(T)1.�01. / /\� uxlp/\,? 1\(T)-tt90'(OX,? /\(T)J1.1,n /\�1. 1\3{} !.3X� �':? 1\(T)I\�nOd3ch -'" '131"0 I\OVO 01. II '.500d3n .5(T) 001\3nOOl\ lX ll.1.0'Xl1. 001..onX3) n1./\"OlL � ; ) ; ; ; ; 1,, 0' ;( VV'\-I l· ... ] 'Xld"O 'Xll. 13/\;Ux131L "OOOOxlllO 'Il .5u "Oln -& ,1" 1" V, '" Y ; ;) uXOrh , ,'XJl0 , ; ;) 501.l\nlL L

L

,

'1"01\31 .5llXd'Xl n1.0n1. !.3,:? o5"Od�1.3l ,ch,? ,XX� '01.101\1J1 I\,!? 1\(T)1.901. ;'dnlL- l"O�3 �nld� �Xnrfl "O.D9, 1\�1. 1\�S'f}0 �S' /\old� 'n1.�"01. 1nl.nI\9S' "Od31..D�/\3-ttD� p1. �':? 1\ 13d)3-ttch �nx 5�1i4 1\13X9rfl �nx I\�'; 1\131\Jn,;d3-tt 11.9, �"Ox 'o5nOI\5I';3-tt11. 1\(T)1.1\]>1L 1\�1. "011. TP n1."O';�.D "Od3l.� 5�01. 5�dlL �"OX nl.�n1. �S' P1.q'XJ Pl '"01.n';Vl.D "OXo E d31LD� 5�1i4 rfl "01./\nOfl(T) ln/\13 131"0 "01. II� 1\(T)/\3,;od3ch 1"01.13vOlLn 1" ;( "01.n';(T).D " " ; ( -& _ 'tI- ( 51qh5, �1. �nx 1\01d� l\od3l.�T14 �1. dp1 o5(T)XO..., �1n1.D� 5�chO.D �S' q ""01.3rfl�x.o11L� I\"OJnOl\od.l.D,? �"OX /\�X 11.U';-tt1d,? �S' q '1U/\13 1"01.3.ol).-tt.o"Ox1"01\� �X1d1.3';(T)31 I\�'; q /\(T)';91.,? 5pdoch �S' o5nJOlL _

NLLOld

ENNEADA a III-a, 1 (3),3-4

ce m işcări ale atomilor va fi unul constrâns să devină geometru, altul va studia aritmetica şi astronomia, iar al tul va fj în ţ elept? Căci întreaga noastră activitate şi fi rea n oastră de vieţuitoare ar fi distruse, dacă suntem purtaţi încotro ne mân ă corpurile 24 , împingându-ne ca pe n işte corpuri ncînsufle ţ ite. Aceleaşi se pot rosti şi contra celor ce i nstituie alte corpuri drept cauze ale tuturor lucruri lor, afinnând chiar că acestea ne pot Încălzi şi răci şi că pot chiar să ne di strugă părţile mai sl abe. Din ele nu se va naşte nici o ac ţiune de fel ul celor reali zate de suflet, care trebuie să vină din alt principiu25 .

[4.1 Dar o are un si ngur suflet le săvârşeşte pe toate pătrunzând tot universul 26 , astfel Încât fiecare lucru să fie purtat de el aşa cum întregul Îşi poartă partea? Şi, d acă din el sunt derivate cauzelc succesive, oare trebuie să numi m destin 2 7 şiru l graqual şi împl etirea lor, ca şi cum, dacă o pl antă îşi arc sursa în rădăc ină, s-ar spune că guvernarea extinsă de aeolo asupra tuturor păr ţ i lor ei şi Îm pletirea reciprocă, acţiunea şi afectarea lor este o unică guvernare şi anume destinul plan tci 28 ? Î n pri mul rând, această forţă a necesităţi i !;ii a unui astfel de desti n supri mă chiar el destinul, şirul cauzelor şi împlctirea lor2 9 . Căci este absurd să spunem că membre l e n oastre, mi şcate de un prim:ipiu dom i nant, ar fi m işcate de d e s tin3o , fi indcă nu există ceva care induce mişcarea şi altceva care o primeşte şi îi fol oseşte i mpulsul, ci chi ar acel m i şcă in iţi al piciorul . Î n cazul un iversului este la fel: dacă va exi sta u n si ngur uni vers care să fie şi acti v şi pasiv, şi n ici un lucru nu va deri v a din alhIl confonn cauzelor care se reduc mereu la alta, atunci nu se vor naşte toate cu adevărat conform unor cauze, ci toate vor fi una. Astfel, n ici noi nu am mai fi n oi, nici o faptă n u ne-ar mai aparţine. Nici nu am mai gândi noi Înşine, ci deli bcrări lc noastre ar fi gândurile altuia; nici n u am mai acţiona n oi înşine, aşa cum n u picioarel e n oastre cal că, ci noi căl căm prin unele păr ţ i a l e lor. D e fapt, fiecare trebuie să fie el însuşi, noi să avem acţi uni şi gânduri propri i, iar faptele bune şi rcle al e fiecăruia să provină de l a el Însuşi, i ar făptuirea relelor3 1 să nu fie pusă pe seama uni versului .

25

PLOTIN

15.fAAA' 'LcrW� )J.EV oux o\hw� ExacrTu 1TEpaLVETal, � bE q 'rJ'{'{lt P� d31L.o� '5��f1rJ �nx 5u(\�no(\ 11 f10 'rJ�(\]llL P� (\ '3:X�'(1L '5lw9c0 5�dx l n.o f10 5�Xd� 5C? '5lu�m� p�3 n 00�.o]lX3) (\� � nx P'(i(� '.59�(\nlL �O� (\�� 1\0(\9n f10 'n�(\9. P� 51,3 5rJ1(\Od� ch.o131L� (\U'('(J? (\n.o �s> (\�XO th � 13.oy.dln(\'9 xoo 5rJ13�l\n1i lnx 31 513.oUddodlL 13.olld(T)X1nD lrJ(\ ..{13 11. ( � " " , (\ 1 }.]l1. � rJX 13 .olfdlu 3� (\nJ{}Oo'(OX,? '3rf\) 3 '{n�rJx (\�SX10 31. (\911.)n(\� n�0{}'(31L� .5n1.�n1. pdrJlL n ) � lp U'{i(]t (\ 1( ?S' 1\�11lO V ' " LJ /(

-.

)

"

.1

(

/

)

,

.1

"

/

"

)3X�

/

-

/

/

/c

(;

-

/c

/

.Il

/

(

\.

"

-

)

_

.1)

-....

.)

.Il

......

(

1J�9s>

. 513�]ldlL .5n(\ u 5]l'(urf\f1 13(\)nOO.o '51(\d9c q 5�'(LLrf\f1 �S>131L� ' 101�'{ 511. Jc3 d31L� . (\0(\3n9(\ lnliLw �� 5D�(\093s>O{}3n (\010'(]l(\'? �1. p�nx (\(T)�ţlnLLX.o 1\�1. X3, n1.(\o'(i(�li p� (\ 13X.o�(\ 11n(\'9 5n1.9S' 1(3 (\�xunlinnd1 (\l.u9n101. 1\�1. .5oo� 5D�(\01l3'{� n1.nnlioo1 d31L.o(T) n1.on 513 001. (\lu (\n13dX n dlJ.��.o ....�1L� ;a�n� (\?n

(\�'('{J? � rJx �9 11J�3X� d';1L '(\(T)'(9,

��� J

�

N JJ.old

ENN EADA a I I I-a, 1 (3),

6-g

conservarea un iversllllli53, ele mai oferă un alt folos: cei care privesc la ele ca la ni şte l i tere5 4 şi cunosc acest soi de gramati că, recunosc vi itoare după aspectul lor, descoperind mctodi c semnificaţia lor prin analogic, de pildă, dacă cineva ar spunc că o pasăre semnifică anum i te ac ţ iuni subl ime deoarece se află În văzduh.

17.] Rămâne să vedem eare insti tuie un pri nCI pIU unic, care le împl eteşte şi parcă le în lăn ţuie reci proc pe toate, care aduce fiecărui l ucru individual fel ul său de a fi şi de la care se real i zează toate l ucruri l e după raţiun i l e seminal e55. I ar această opinie, deşi ar vrea să ne acorde nouă şi fi ecărora unor acte propri i , este totuşi apropi ată celei care spune că Întreaga noastră pozi ţ i e şi mişcare, ca şi ori ce , provin din s uflctu l un i versului. Atunci, ea neces itatea totală a tuturor. Ş i , dacă toate cauzele sunt incl uses6 În ea, nici un i ndividual nu mai poatc să nu fie 5 7 : căci nu mai există nici o picdică sau ceva care să se nască altfel, dacă toate au fost incl use În destin. Fiind aşa, derivate ca dintr-un principiu unic, nu ne mai permit decât să fim purtaţ i Încotro ne-ar îm pinge ele. Căci şi reprezentări le noastrc vor depinde de cauzele preexisten te, şi i mpulsurile li se vor confonna, i ar "dcpinde dc noi" va fi un simplu numcS8. Ea nu Înscamnă mai mult pentru că noi avcm impulsuri (impulsul fiind produs de accle cauze), căc i atunci un asemenea ,.al nostru" va fi ca şi al celorl alte vi eţuitoare, ca şi al sugari lor care se mi şcă după instincte oarbe sau ca şi al nebuni l or: căci şi ei au impulsuri ! Şi, pe Zeus, există şi i mpulsurile focului şi ale tuturor lucmril or care, supunându-se al cătuirii lor, se mişcă confonn ei. Şi toţ i cei care văd acest lucru îl i au drept ccrt, dar, căutând alte cauze ale acestui impuls, nu se opresc la el ca la un principiu 59. 18.] Care este, atunci, ceal altă cauză care, adăugându-se la acestea, nu va lăsa nimic fără cauză, va păstra continui tatea şi ordinea, ne va îngădui să fim ceva şi nu va distruge prevestiri le şi divina ţ i i l e? Dc bună seamă, trebuie să introducem între fiinţe sufletul, care este un principiu diferit: nu numai pe cel al uni versului, ci, alături de el, şi pe cel al indi vidul ui, ca un principiu important, pentru a 'impleti toate lucruri le, fără a fi şi el născut di n semin ţe, ca celelalte lucflJri , dcoarece este o ca uză cu acţ iune primară. Când estc fără corp, 31

P LOTI N

XUpLWTaTrl TE auTIic; xal EAEU1tEpa Xal xoa"J.1LX� aL TLac; €�W' EVEX1tElcrU bE EU; crwJl.a OUXETL miVTa xupCa, wc; elV Jl.E{} ' t: ' '\ � _Il. / (ETEpWV TUXv ELcra. TuxaL oE Ta XUXII.W naVTa, OLC; lxne; )Cul trEOL lTOAAOl xal &xLJ-L6\1w\I O�}lOL XUl �UXUl UrU\t"Ul XUl ăvtrpwnoL apE-rŢ] EU&x(J..L0VE� . Ou rup OT] ITI }lEV XEXOC1}lrrrU l q>U"tOle; LE nUC1L XUL �WOLC; nU\lTOOUnOl.e; XUl }lEXPL truAc[-rTIJC; lJ>ux�e; �AtrE OUVUJ..L L e;, �CtTlP oE lTae; XUl elLtr-rlP XUl oupUvoe; aU}lnue; lJ>ux� eXJ-LOLPoc;, CtAA' EXEl tJ;UXUl urUtrUL naaUL, ăC1TpOLe; ��V oLoouaUL XpOVWC; nEpl TUlnov UEL- oObEV rap E�W '{T]TE"t. na\lTU o� Ta 'E\I E}lOl Eq>LETUl }lEV TOU Ctrutrou, TUrxavEL OE xUTa OUVUJ-LL \1 -rrlv eUUTW\I ExaoTu' E�ijPTIlTUL rap lTUC; J..L EV oupUVOC; E:XEL \lOU, naC1U OE EJ-L 11 lJ>ux1Î XUL al EV J-LEpErrL \1 EJ.lOl � trEOL, XUl Ta �0a OE navTu XUl q>u"ta XUl EL Tl eX�uxov OOXEL il VUL EV E:J-LOL. K Ul Ta J-LEV TOU Et VtropO,C;, XUl h q>1'7opa OE UUTEPOL, XUl UVTl TOU q>tr(lP€\lT� lTUP� nup eXAAO. Tw J-LEV rap eXC1WJ-La"tw oupuvw €XUrrTOV J-LEVEl, EV oE / , TWOE TW� OupUVW nuv }lEV UEL, "n XUl, (OOU nJ-LLU XUl XUplUX-rl J-LETa -rlie; lTaC1T]C; EC1TL lJ>uxîic; · LW}lUTU oE "C� XUT' ltooc; ......

-"

)

-

......

,

,"

......

,

42

L ,

"

"

ENNEA DA a I I I-a, 2 l47), 3-4

Căci aceasta nu înseamnă a acuza uni versul , ci doar a lua separat l u i , aşa cu m d i n întregul vie ţui tor s-ar lua un fir de păr sau un deget, ignorând însă omul ca întreg, care este un s p ec ta c ol m inunat de văzut; sau ca şi cum, pe Zeus, l ăsând celelalte ani m ale, s-ar l ua cel mai l i ps i t de i mportan ţă, sau, trecând pe l ângă întregul gen, cum ar fi cel al omului, s-ar da ca exemplu Th ers i t e s 7 8 . Î nsă cel născut este uni versul în tre g ; aşadar, con tem p l ân du-l pe acesta, s-ar putea să auzi de la el că 7 9: "un zeu m-a racut şi am ven i t de acolo perfect, di n to a te vieţuitoarele, c o m p l et în m ine însum i ş i au tosufi c ien t, rară să am nevoi e d e ni m i c deoarece toate sun t în m ine, p l an te şi an i mal e, şi natura tut u ro r celor ce se n asc, zei mul ţ i şi sem i n ţ i i de dai moni, suflete bune şi oamen i fe ri c i ţ i prin virtutea l or. Căci nu este adevărat că, deşi p ă m ântul este î m podob i t cu toate plan tele şi cu animale de to t soiul şi deşi puterea sufletului a aj un s până l a mare, totuşi aerul în întregime, eterul şi cerul nu ar câteva dintre păr ţ i le

,

part i c i pa l a sufl et. De fapt, aco l o toate sufletele sunt bun e, dân d v i a ţ ă astrelor şi c i rcui tului bine organizat şi etern

al

cerul u i , care,

i m i tând inteli gen ţ a, se mişcă circul ar cu în ţdepciune8o, m e re u În j uml

n i m i c În afara sa 8 ] . Toate cele pe care le con ţ i n doresc binele şi fiecare îl obţine du p ă propri a putere: căc i întregul cer depin de de bine, în tregul meu suflet şi ze ii ce sunt în păr ţ i l e ce mă compun, toate ani m alele şi plantele, şi chi ar şi ceea ce pare l i ps i t de suflet în m i ne. I ar unele par s ă parti cipe doar la fi i n ţ ă , altele la v i a ţ ă altele chiar la mai mult, prin facul tatea percepţ i e i , ace l u i aşi cen tm, căci nu caută

,

au deja ra ţ i u n e, iar al tele au întreaga vi a ţ ă. Căci nu trebuie să se ceară egal e de I a cel e ce n u sun t egal e: as tfel , n u de ge tul u i a vedea, ci ochiului, i ar degetului i se cere altceva, adică, cred, a fi deget şi a face ceea ce îi este propriu" . altele

[4.1 Nu trebui e să ne mi re faptu l că focul este stins de apă, este d istrus d e foc. Căci al tcev a l-a adus la fi i n ţ ă,

al tceva82

i ar şi ,

n e fi i n d adus la fi in ţă prin sine în suşi, este d i s tms de un altu l ; a ajuns

Ia

fi in ţă

pr i n

sa nu v a aduce " fi al t foc. In cerul

distmgerea altuia, i a r distrugerea

n i m i c de temut, căci în locul foc ulu i

di strus va

i ncorporal, fiecare parte persi stă; dar în cerul de a i c i , întregul

trăi eşte m ereu, şi tot aşa şi părţ i l e sale nob i l e şi i m portante, pe când s ufle tel e

ce

îşi schi m bă corpul se nasc de fi ecare dată

fonnă83, i ar cân d poate, sufletul se opreşte în

rămâne alături de sufl etul un i versului 84. Corpuri le

43

sub altă afara d e ve n i ri i şi trăi e s c d upă s p e c i i

PLOTI N

xaL xa\J ' oAa €XacrTa, E'{nEp e'{ al.lTW" xaL '{wa €crTal xal TpaqrricrETal ' '{w"JÎ rap E"Tau-{ta Xl "O Ujl. E "TJ , eXEl' bE ax{ "TJTO� . }/EbEl bE Xl "TJcrl" E� aXL "TJcr{a� il "al xaL EX T�� E" al.lTn ţw�� nlV e'{ aIJT�� rErO"E"al eXAATJ", oto" ejl.lT"EOOOa" X�l oux aTpEjl.OOOa" '{w"JÎ" a"alT"Oll" � +WEjl.OOO� otxra" . Zww" bE €L � eXAATlAa a"alxalaL aL ElTL \JEcrEl� xaL UXE' lTEq>UXE DE xaTa T"Tlv aUTou oucrlav' oUala DE aUTw, 11 TO xaAov EV 'tate; EVEpYELalE'p€l . E'l Ţap J..LTi EXEL - , Tau-ra, lTOU av El T); -

)

......

)

"-

)

)

CI'

1'

,

l

'

CI'

)

)

_

......

, L

)

(1'

,

-

)

•

""'"

)

,

"

58

ENNEADA a I I I-a, 2 (47), 1 2- 1 3

contra naturi i l or să se adapteze crea ţiei, pe cele mai multe în sens inferior, cum poate fi drept acest lucru? Dar trebuie spus că şi sufletele sunt ca nişte părţ i ale ei şi că nu le face i n ferioare adaptându-Ie , ci le s ituează acolo unde este potrivit pentru fiecare, după merit. [ 1 3.1 Apoi, nu trebuie neglij at argumentul care spune că nu pri veşte în fiecare caz doar prezentul, ci şi perioadele anterioare şi vii torul , încât rangul se stabi leşte şi se schimbă în func ţie de ele: pe cei ce erau înai nte despoţi îi face sclavi , dacă au fost despo ţi răi , i ar aceasta este un avantaj pentru ei, apoi, dacă s-au fol os it rău de bogăţie îi face săraci , dar celor buni nu le este inuti l a fi săraci ; cei ce au omorât în mod nedrept sunt omorâţi, Încât, dacă este nedrept pentru cel ce face , este totuşi drept pentru cel ce îl suferă, şi cel ce va suferi îl întâlneşte pe cel pregătit să facă ceea ce el trebuie să sufere. Căci n im en i nu 'd evine scl av pri n accident, nici nu ajunge prizonier din întâm plare, nici nu este mal tratat corporal prin hazard, ci pentru că odinioară a Tacut aceleaşi lucnlri pe care acum le suportă: cel ce şi-a omorât m am a va deven i femeie pentru a fi omorât de fiul său 1 1 4 , i ar cel ce a mal tratat o femeie va fi femeie, pentru a fi maltratat. De ai ci vine, printr-o revel aţie divină, numele Adrasteia, căci această ordine este cu adevărat Adrastcia 1 1 S şi cu adevărat Dreptate şi în ţelepciune uimitoare. Aşadar, porn ind de la ceea ce vedem în uni vers, trebuie să recunoaştem că aşa este ordinea eternă a uni versulu i , Întinsă asupra tuturor, până la cel mai mic. I ar această artă nu este uim itoare numai în cel e di vine, ci şi în cele despre care s-ar zice că providen ţa le desconsideră ca fiind l ucruri m ărunte: de l a măiestria vari etăţii dintr-o oarecare specie animală şi până l a plante, cu frumuseţ ea fructelor şi a frunzel or, cu uşuri n ţa cu care înfloresc, cu zvelteţea şi vari etatea lor; apoi, ele nu au fost făcute o singură dată, după care ar fi încetat, ci sunt produse etern, sub influen ţ a mişcări lor astral e de deasupra lor, care nu sunt n ici odată i dentice. Aşadar, cele ce se schimbă se schi mbă, Însă nu se schimbă şi nici nu i au alte forme la întâmplare, ci aşa cum este frumos şi potrivit a fi produse de puteril e di vine. Căci tot ceea ce este divin produce conform naturii sale: natura este confonnă fi in ţei proprii , i ar fiin ţ a proprie este cea care i m pune frumosul şi dreptatea În acţiunile sale. Căci dacă acestea două nu ar fi acolo, unde ar putea fi? 59

P LOTf N

[14. rEXEl TO(VUV 'h oLCiTa�l C; OUTW XaTa VOU\I, WC; ă\lEU AOilC1,uOU El val , OUTW oe Et \la.l, WC;, E'L UC; elplC1Ta cSU\lal TO AOilcr,u� xp�a�a l , {Jau,uacrc:Xl , ou ,u-n &\1 elAAWe; EtlPE AOilcr,u0C; lTOl T)cral , OlTOlOV n il vwcrxETal xaL E\I Tal e; xa� ' ExacrTa q>UcrEC1l , il VO,uEVWV E'le; aEl \lOEPWTEPO\l 11 XO'.TCl AOiLcr,uOU bl(XTa�l \1 . 'Eq> ' ExacrTou ,ue\l oljv TW\I iL \lO,uEVWV aEl iEVW\I oux EcrTl V al Tl ucr�al TO\l lTOlOU\lTa AOiov, EL n e; ,u 11 a'{LOl EXaaTO\l OUTW iEio\l EVaL XP�\lal, we; Ta ,u11 iEro­ \IOTa, atOla b€., EV TE \1011TOl C; E\I TE alcr{J11TolC; aEl XaTa TauTe( ov"ta, npocr-&i}x11v cil TWV ara-&ou lTAElO\la, aAA' ou TO oo-&€V excicr"talcrTou iEVOJ.1E"OU, tp Elal J.1EV xeu " , ) ) ,. .... ' ,\ A )(aTa TO lTpocrWlTOV ElTLcrLl II...., OVTEc;;;' acrTEpEC; xal E" "(OLC; cr-n1�Ecrl be ăAAOl xal TIL EJ.1EAAEV ElTllTPE�EL" ăcrTpwv trEcrlC; XElJ.1E\lWV . ,

)

""

(/

"

/

)

_

}

"

.... , , OUV ,.. ) ,. v EWpDUJ.1EVU OUTWC;· ExeWTa au"(a, Eq> EaUTWV _q. [ 15 . I Ta' J.1EV (/

l

(

u

'h O"UJ.1lTAOX1l oe 'h TOUTWV rEV\lT)trEVTW" xal nEt rE"VWJ.1E"WV EXOl &v nlV ElTlaTacrl v xal alTop(O'." XaTa TE nlV O:AAllAOo.uAou CfWj.lo.TO � ll .5olJ\n11 001 ' t\.Ol.ro ut\.3TIo13 '{ ool.xxxh ; 'XJ( 00l. U) 'OOOOgxJ'(OOD11 nl.13 ""' ....... / 3 �Ol. .5ood>pxo d3� .50/\0,-(p:JS> �Ol. 00l.90l. Pl.3'" (\'(}O 13/\)ugUL 3( ' lD13� 1011 t\.� ' t\.y.(1)), /\� P1D)( nt\.OTI)XJl;? 1 3X� t\.0y.YJt lt /\�l.C)'O t\.�l. n 1)-"'o(n /\lu.. /\lu.. ' /\'0000 "'-0'Ol./\3 uXO,f. U 'D1)" ( 30 ' I ' U) 111 /\n3 ,, ::i /\ 1Vnu tI' "' '' " -Onl./\3 t\.lTID/\Og t\.l.u.onl0l. t\.l.u. .5ol./\DlL 00l. X3 ln)( 3g /\ 13J.. d3/\O::r , t\(T)l.I\; �3( /\�y'y';11 5(1)3�UD ' � 3 � l000t\.n{}OlLn( {}U /\ t\.3 1 .50t\.3/ , ) ,/ , 5 1O �), /\� li 5!.010d> S10/\�"'udU/\� 5!.01 /\� �nx /\°1° '/\3)(�3 t\. l3{} '(31L'O /\ ldlL DDOO{} y'311� 3g 00110' ,51010d> 5 1Ol. /\3 / 4 1\°1° : /\ 1 .0(1)9)9 ��l.f1� �Ol. �îL� D.DOO/\ '" /\�rf �lq- �n )l 'Y.l.!)1 d3 r1 luon 1'0)( d'Xll 'OlD"'(T).D '01 "l d311 , /\(1)lO din plante, căci ş i se d i v ide după corpuri . U n eori , rămânân d în acel aşi

, n aşte alte l e , asemen i c e l u i din plante; alteori el se re trage, dar le dă inainte de a pl eca, ca In cazul plan telor care au fost smu l se sau al an imal elor care au m uri t şi, prin putrezire, din unul s-au născut mai m u lte'2:? 5 . Cu el col aborează şi o anum i t ă putere provenită

d i n universal , care aici este acelaşi . Dar, dacă sufletul revine

aici , va avea fie ace l aşi , fie altul, con fonn vi e ţ i i pe care o va Împl i n i . Astfel, el coboară împreună cu acest daimon ca în tr-o luntre 2:?6 , pri m a oară în acest un i vers. Apoi, natura num ită

,fusul '·2'27

îl ia şi îl aşază ca Într-o navă, pe un j i l ţ al

sorţ i i . Fi indcă mişcarea circulară îl poartă ca un vânt pe cel ce stă In

n avă sau este mişcat o dată cu ca, l u i îi apar m u l te şi di verse

97

PLOTIN

xal -\rEaL xal J.l.€'Ta-\rEO'EL� xal O'UJ..LlT'TwJ.l.CL'Ta, xat WcrlT€P EV au-rn -rn Vlll 11 lTapâ TOU O'dAOU 'T�� ,,€W� 11 nap ' au'Tou xL" -\rE�'TOC; bpJ.l.ll dLXE(�, 11'.1 &'v O'XOLTI 'T� E lTl "E� lt"aL napei 'TOV €au'Too TpOlTO" . Ou jap bJ.l.o(� €V TOl� aU'TOlC; nac; XL "El Tal � l300AETaL 11 E"€pj€l . r ("€"taL olj" bldcpopa bLacp6pOLC; 11 bc. TW" au-rw" 11 btaq>6pw" lTpOCl1TEa6"Twv, 11 -rei aOTei ăAAOL�, xav bLCicpopa Tei lTpoolT€O'o"Ta· -rOLOUTO" jap h ECLJ.l.CXP).l€"l1 .

�

98

EN NEADA a I II -a, 4 ( 1 5), 6

i magini, schimbări şi întâmplări , după cum este mi şcat pc n ava aceasta fie de cl ătinarea e i , fi e de el însuş i , m i şcat de pornirea propri e pe care o are, fi ind pe navă contrar felului propriu . Căci în asemenea s i tuaţ i i nu toate se mişcă, doresc sau acţi onează l a fe l . Ast fe l , unor diferi te li se petrec lucruri diferite, fie că sunt în împrejurări identice, fie în unele d i ferite, i ar altor li se petrec aceleaşi lucruri în împrejurări diferi te, căci aşa es te destinul .

..

99

V (50). n €Pl €PWTO� [ 1 . 1 nEpL EPWTOC;, TIOTEpa ,c}E� ne; 11 OOL).lW'V 11 TIa{}� TL n;c; �ux�c;, 11 o ).lE'V itE6c; Tl C; tî 8al).lW'ViIL0 bE Tl xal mx,c}oc;, XUl TIOLO'V Tl ExuaTO'V, €JTlaXE�aO",c}cu ă'{LO'V uic;; TE -rw'V ăAAW'V u'V,c}PWTIw'V ETIL 'VoLac; €Jno'V-rae;, xal ooal E'V qnAOOol AoO'ocplae; lTpocrijX€L , )ApXtl'V bE EL 'ne; ,c}EL -ro -rrl'V uu-rou xaAAouc; rrpoTEp0'V E'V -rale; �uxaLC; OPE'fl'V xaL ETIL YVWx '""'"

"

�

\'

''

; � JP '�1D�d�"/\ { .......

�

(

'

/

�d � (

.;

�l..o=!: 11. 9, 3l.�0 50/\ X1,3 500'(y'px /\ 1 .o�dX 3l.�0 5(1)3.oy./\/\3 1 9 /\ 1.o3l.�X> Xf10 �AJX , 11f1 /\ �3 1 011 13y'3-{}3 3l. /\0Y.1JX l1J.oU 1011 /\0/\3TI31/\/\31 ..... �dX.o',AJ /\=!: /\ �3 1011 PY.DX /\ 1 .o9l.fT1) 3)[0 00�90� '5y./\3110.o /e

/e

.;

,,

(

(

/

.......

(

.;

�

; ';

)

,

/\Oy'� -{}�

�

"

.......

�


EUrOV' O\tEV xaL Ta EV aUTw EYYL YVErr\tal boxOUVTa lTaL rVla, ELcSwAa EV €LbWAW. aTEXVWe;, we; EV XaTOTITpW. TO âAAaxou \cSpuJ.1€VOV 1

,

l'

)1'

)

(

l'

"

-

,

),

)

-

,

\,

,

•

l'

l'

�

]38

1

•

......

ENNEADA a I I I-a,

6 (26), 6-7

acesta, ca şi netiin ţa care cade peste al tă nefi i n ţă. Aceste l ucruri l e-am spus, deci, contra cel or care pun fi in ţele în rândul corpu­ ril or, când În cearcă o probă a adevărului În mărturi a disl ocări l or dintre corpuri şi În reprezen tări l e activ i tă ţ i i senzori ale. Ei proce­ dează la fel cu cei care visează, cân d socotes c că l ucruri l e pe care le văd exi stă ai evea, deşi ele sunt vi se. Căci activi tatea sim ţur i l or este a sufl etul u i care doarme : de fapt, partea sufl etu l ui, câtă este în corp, doarme ; iar ade vărata trezire este înăI ţarea adevărată din corp, nu îm preună cu corpu l . Trezi rea îm preun ă cu corpul înseamnă trecerea dintr-un somn în al tul , ca şi cum am trece dintr-un pat în altu l , dar adevărata înăl ţ are se face cu totul în afara corpuri l or, care , având o natură opusă s u fletului , d e ţ i n contrariul fa ţ ă d e substan ţă. Dau mărturi e despre acest lucru şi generarea, şi curgerea, şi pieirea J.OT; care nu ţ i n de n atura fiin ţei .

[ 7. 1 Dar trebuie să ne întoarcem l a materia-substrat, precum şi 398 Ia cele despre care spunem că sunt proprietăţile ei, din care vom cunoaşte şi nefi in ţ a materiei şi l i psa ei de afectare. Aşadar, materia este incorporală, tocmai pentru că corpul îi este posterior şi este un compus, adică ea împreună cu al tceva formează corpul . De fapt, ea a pri mit acelaşi nume datorită i ncorporalităţ i i , deoarece ambele, atât fi in ţa cât şi materia, d i feră de corpuri . Nefi ind nici suflet, nici inteligenţă, nici viaţă, nici formă, nici raţ i une, nici limită (căci este nel imitarea399), nici forţă (de fapt, ce produce ea?), ci, căzând în afara acestora, nu ar putea pri mi cu îndreptăţ ire numele fii n ţei, ci în mod firesc putem spune că este nefiin ţ ă, dar nu aşa cum este nefi i n ţă mi şcarea, nici cum este nefiinţă repausul4oo, ci ca adevărata nefiin ţă. Ea este imagine şi reflexie goală, aspiraţie spre împl inirea corporală şi existen ţa substan ţială. Şi, deşi este În repaus, de fapt nu este aşa, este invizibilă în sine şi scapă dacă vrem să o vedem . Când nu o vedem, ea se arată, în schimb, dacă o privim cu aten ţie nu se l asă văzută şi reflectă mereu din ea contrarii l e, micul şi marele40 1 , mai puţ inul şi mai multul, l i psa şi abunden ţ a, fi ind o imagine care nici nu persistă, nici nu poate să dispară. Nici măcar acest lucru nu îl poate face, fi indcă nu a primit puterea de la inteli­ gen ţă, ci se afl ă într-o lipsă totală a fiin ţei . De aceea, tot ce vesteşte despre sine este mincinos: dacă se arată mare, este de fapt mică, dacă se prezintă mai multă, este de fapt mai puţină, iar ti in ţa care apare În reprezentarea ei este de fapt nefiin ţă, ca un joc trecător. De aceea, şi cel e aflate în ea par tot jocuri amăgitoare, imagini deşarte Într-o imagine deşartă, aşa cum într-o ogl indă se reflectă un obi ect deşi este 1 39

PLOTIN

aAAaxou ur El V . AAA ' oTav bl a L p E ,'}n n Cfw }J.a , lTWC; OU x a l aLTtl OL nP 11Tal ; Kal )" ) lTElTOV,'}O"roC; EXEL/ v o u TW oll1P11Cf,'}al lTWC; OU xal aUT11 TW at.lTw "roUTW lTa,'}-r1J.1an �ElTO�,'}EV;"H Tl XWAUEl TW Ul.lLW A61� TOU";W xal q>,'} El pal AElovTac; lTW� q>,'}ap€VTO� T�U Cfwp'aTo....�.. / / ) ,7 _Il)/ ' / C' _Q. OUX Eq>v apTaL ; E Tl AEXTEOV TOCfOVaE iap EL,.. val xal' j.lEIEv 0C; Et val, TW bE j.l11 j.lE r E ,'} E l oLbE Ta j.lEiE,'}OU� lTci-& n E rrCr ­ VE Cf,'} al �al OA WC; bl1 TW j.ltl CfWj.lan j.lllOE Ta CfWj.laTOC; lTa-&l1 ilIVECf{}al' WCfTE OCfOLL lTa,'}rrrl1V lTOLOUCfL xal CfWj.la Cf Ui ,

'

"

/

,

>,

)

_

_

_

)

L.

)

,

,

L

,

, XWpEl TWCfav aUT11v E,..l vaL . /

,

[ 1 3 . rETL 8E Xa.XElVO ElT LCf-rilCfaL aUTOUc; lTPOCfllXEl, lTWe; AErOUCfl q>EUIEl V aUn1v TO lLooc;' TTWC; ,a'p elV Al ,'}OUC; - Ta. TTEpl Aa�6vTa at.lTTlv - xa L TTETpac; q>UiOL; Ou Ia.P Otl lTOTE j.lEV q> EUiEl V, lTOTE bE j.l11 q>EUIE l V q>llCfOUCfl V , E'l lap ()oUA TJcrEl aUT�C;

El , C( va ,lLE�n � Tt'EVlU }{al aEl lTpo(Jal "tn . 'ElTEl rap ăplTa� lJlt'EO'Tll, o )J. E 'V )J.U-\t O "ta )J.Eya, xal e� " f"" , , ( , ' ExaaTOU' xal O L OV napET€TaTO )Cal npo e; na'J xal na'JTa, xal €v €(eEl TOlno &vaTxaO'�€l aa El val )Cal €V OYKW, acro'J t"" ( , " , ,, , , , ,. Tj em)aj.ll e; lTEnO l TlXE TO )J.11eE\I 0\1 aUTO naVTa E l 'Jal' OLO\I aUTW TW

UX"Yl OUOaJl. OU erEVE-rO oooe nA{}EV' oooe rap nv (Snou' aAAa -ro aW,lla rEl -rov�crav ,ll E-rE AU� E V au-r�� bto OUX EV TW aW Jl.a-r l 000 ' b n AU-rWV q>TJcrC nou, a.AAa -ro crw,lla Ele; au-rTl� ACl o ' ă,AAaL EXOOOl V O{}EV - ano rap \f)Ux�� - xaL E't� 0, xa l xa-rEA{}El v xaL ,llE-r€A{}EL V" O{}EV XUl aVEA {}EL v . cH ()' aEL ă,vw EV W n Eq>uX€ V lL val 4> UXTl -ro OE eq>€'g�� TO na.v, al OV TO nAllaLov � TO lxp' �A(W" Cl>w-r l'(E -ra l Jl.EV otv � Jl.EP L XTj npOc; -ro L _ ovn rap €VTUrXUVEl El� OE TO ,ll E-r' npo auDic; q>EP0J..L €VTj aU-rllv E'te; -ro Jl.TJ ov . TOUTO ce nOl€L , o-rav npo� alHTlv' npo� aU-rllv rap �ouAo,llEVTj -ro Jl.€T' UUnlV nOl €L ElOwAOV uuTIi�, "t0 '

'

'

'

-

Jl.rl OV, ot ov XEV EJl.�u-roooa XUL aopl O"-roT€pa rlV0Jl.EVll· XUl -rou-rou Ta ElOWAOV TO âOPLO"-rOV navT1l aXOi: € L v6v' (iAorov rap xal âvaTJ-rov nuv-rTJ xaL TTOAU TOU ov-roc; aTToo-ra-rouv . E't� oE 224

ENNEADA a I I I-a, 9 ( 1 3),

)-3

Într-un sens enigmatic, îl concepe d i ferit de celel alte două care le gândeşte. Al tora li se pare că cele trei (vieţuitorul În si ne, inteligen ţa şi le gândeşte) sunt o singură real itate67o. Sau, ca În multe cazuri , el enun ţă Într-un fel , dar gândeşte al tfel că ele ar fi trei67 1 . Două au fost n umite; dar ce este al trei l ea, cel care a gândi t672 cel e văzute de i n tel igen ţă, si tuate în vieţuitorul , ca să construi ască, să creeze şi să dividă acest ? I nte l i gen ţ a putea să fi Împăr ţ i t într-un fel , i ar în alt fel să nu le fi Împăr ţ i t ea: căci, Întrucât de la ea provin cele împăr ţ i te, ea este divizorul ; dar, în trucât ea rămâne nedivizată, i ar cele provenite din ea sunt divizate (şi anume sufletele), di viziunea în sufl ete mul ti pleG73 a fost produsă de sufletul . De aceea şi spun e < P l aton> că di viziunea apart ine cel ui de-al tre i l ea < princi pi u> şi că în e l , fi i ndcă a gândi t-o, se află ceva - raţ i unea discursivă - care nu este fun c ţ i a i ntel i gen ţ e i , ci a sufletului care d e ţ i n e un act divizi b i l Într-o natură divizi b i l ă674.

[2.) O ştiinţă unică şi Întreagă675 se împarte În teoreme parti cul are fără a se risipi sau a se fragmenta, ci fiecare teoremă de ţine În poten tă întregul, al cărui început şi sfărşit sunt idcntice. Tot aşa trebuie şi fiecare om să

se pregătească pe sine, astfel Încât începuturi le din ci să fie şi sfărşiturile şi fiecare ca întreg şi toate la un loc să se Îndrepte spre partea optimă a

naturii . Cel ce a devenit aşa se află acolo, căci, prin posesia acestei părţ i excelente a sa, el va atinge realitatea supcrioară676.

[3.1 Sufletul universal nu s-a născut nicăieri, nici nu a ven i t în vreun loc, căci nu era unde. Dar co ul, fiindu-i vecin, a parti cipat la el. De aceea, Pl aton spune undeva67 că nu el se află în corp, ci corpul este în

�

el . Însă celelalte suflete au de unde să vină, căci vin din sufletul universal678. Ele au şi unde să vină, precum şi facul tatea de a coborî şi de a se asocia; la fel, şi facultatea de a reveni de acol0679. Dar sufletul se află mereu sus, unde este firesc să fie. Lui îi urmează universul , atât partea mai apropiată de ci cât şi cea de sub soare680. Sufletul particular se luminează dacă sc Îndreaptă spre ce îi este superior, căci întâlneşte fiinţa adevărată; dar, daeă se Îndreaptă spre ceva inferior, se Îndreaptă spre nefi in ţ ă68 1 . EI o face când se îndreaptă spre sine: căci Îndreptându-se s re sine, dorind ceva inferior, produce p o imagine a sa, adică nefiin ţ a68_, ca şi cum ar umbla în gol şi ar deveni mai nedeterm inat. Iar imaginea lui, nedeterminată, este peste tot întunecată: căci este pretutindeni l i psită de raţi une şi de intel igen ţă şi

225

PLOT I N ,

t.t "

""

,,

,, ' , " ....

"'\

t"

"

"

"[o J-LE"[a �U EerLL V EV "[W OL XELW, TTal\lV oE loOOO'a OLOV oEU"[Epa TTpoer�OAn "[o e'(bWAOV \J-L6P ' €au-rîle; oLon ncr-&-ETO TOU lTu-&-fuJ.aTDc;· TTOAAal rE OAWe; tiacxv WUXUL al 6lOlXO�CXl EXUOLOV 'hj.lW'\}" xaL cSlÎ xaL TO mi'V TOOE ou j.l[CX, aAAâ ălTElPOl �WPLC; aAAijAwv . TO rrlp TIic; auvEXElCXC;, El j.l1Î Ele; EV C1UVTEAOl , j.laTaLO'\}" ou rap cSlÎ OlTEP amxTwvTEC; EauTouc; AErOl)(Jl v, WC; blUbOOEl ETIL TO 'hr€J-lOVOUV '(aal V cil alC1-&-1laELC;, ncxpabEXTEoV . npWTOV j.lEv rae 'hrEj.lOVOUV Wux�c; j.lEpoC; AErEL V â'VE�ETaC1Twc; A€rETUl ' nwc; rap XCXL ,tLEPLOOOl XCXL TO jJ.Ev eXAAO, TO &' eXAAO q>1laOUC1l, TO &E ilIEjJ.ovouv; n11ALXW noow c ' c '"'" (EXUTEPO\J ' (EV� Ir,. 11" Tl, Vl olCXq>OpU lTOlOTrJTDc;, XCXL"olalpoUVTEC; C1UVEXO� oyxou OVTDc;; Kal lTOT€pa j.lDV�V TO ilrEj.lo\Jouv � XUl Ta ăAAa j.lEP11 alC1-&--rlcrETCXl; KCXL El j.lEV j.lDVOV, El j.lEv aUTw npOC1lT€aOl TW ilrEj.lovou'VLL, EV TLVl TDTTW 'tcSPUjJ.EVO'V TO d.lC1� -&-1lJ..I.a alC1-&-t1oETal ; tL 6E ăAAW J-lEPEL LTIie; l!Jux�, cllC1-&-a­ VEC1-&-Ul ou lT€UXEV aUTllr;' ETIL Ta O'Wj..LaTa UTW", xul: TW,, an ' aUTOU TETj..L 11j..L € VW' EV rap ..., ..., � TO O"wJ.1a TOU mXVTO�, xaL We;' E\I EVl €O"U V CJ.UTOU nCJ.VTaxou , , L

, 1

,

,

,

(

.....

/

...,

(/

,..

.....

,

,

/

/

,

,

.....

,

)

262

(,

l'

(

/

)

)

...,

L

_

ENNEADA a IV-a,

3 ( 2 7),

8

şi de acte ale intelectului, provine atât din partea corpuri l or cât şi a vieţi l or trăite anterior. Căci spune că alegerile sunt făcute de suflete conform celei anteri oare 75 2 . Dacă cineva ar lua în seamă 1n general natura sufletului, că Între suflete există deosebiri acolo unde le-am numit de rangul al doi l ea �i al trei lea 75 3 , precum şi că toate sunt toate 54, Însă fiecare confonn cu ceea ce exercită. Unele devin uni tare prin actul lor, altele prin cunoaştere, altele prin do­ rinţ ă, şi fi ecare este al tul, deoarece contemplă altceva şi devine ceea ce contemplă. I ar plenitudinea şi desăvârşirea nu sunt i dentice pentru toate sufletel e. Dacă ele alcătuiesc un întreg ansamblu vari at (căci există o raţiune unică şi totală care este multipl ă şi variată, ca un vie­ ţuitor Însufleţit care are mai multe părţi) atunci există şi o ordine comună a lor, i ar fi i n ţel e nu sunt deloc di spersate unele de altele şi nici nu există dezordine între ele, fi indcă ea nu exi stă nici între corpuri, ci ele sunt înso ţ i te de un n umăr determinat. Apoi, fiin ţele trebuie să fie stabi le, iar inteligibi lele să fi e i dentice cu sine, şi fi ecare să fie unul n umeri c, căci aşa există ceva determinat. Pen tru unel e , şi anume corpuri le, caracterele individuale sunt în deven ire în mod natural , deoarece fonna lor es te dobândi tă, i ar el e au o fiillţă spec ifică întotdeauna prin imitarea real ităţi lor . In cazul altora, care nu sunt compuse, esen ţa lor este numeric una, iar aceasta sc petrece de la început şi ele nu devin ceea ce nu erau, nici ceea ce sunt şi nici vor fi. Căci, chi ar dacă există un agent care le face să fie el e însele, el nu d i n materi e; iar atunci, el trebuie să le ofere ceva din fi i n ţ a proprie, astfel încât schi mbarea ar fi a sa însuşi, după cum produce acum mai mult sau mai puţ in. Şi de ce el acum as tfel şi nu mereu? Lucrul născut nu este etern , de vreme ce el este mai mult sau mai puţ i n . Dar sufl etu l este . Atunci, c u m de este infin it, dacă este în repaus? Sau el este infinit În poten ţ ă, căci o poten ţă este infinită, fără a fi div izată la infinit. Căci n ici zeul nu este finit. Aşadar, şi sufletele sunt ceea ce ele sunt, fără a primi vreo l i m i tă exterioară; ele sunt atât de mari pe cât doresc ele şi , fără a ieşi din sine vreodată, ele pătrund totuşi peste tot în corpuri, acolo unde pătrunderea lor este natural ă pentru corpuri . nu se separă n i ci odată de sine, fie că se află într-un deget75 5 sau într-un pici or. EI se află În tot corpul în care a pătruns, Într-o parte şi În al ta a unei plante, chiar dacă ea este ruptă, astfel Încât el se afl ă şi în planta originară şi în cea ruptă din ea, căci corpul Întregii este unul şi se afl ă În el pretutindeni ca în ceva uni c. 263

P LOT I N

KCXL crCXlT€VTOilal Le / r/ 0l0" EPJ.LTJ"EU"tlXl1 j'E"OJ.lEVTJ "tW" "tE alT EXEl VOU Ele; "tOU"to" xal "tw" "tOlJLOU Ele; EXEl "0" , 00o" 8La �ux�e; E'le; EXEl vo" opa xa l .u. Tl )/J.lC{El , 'elAA/ ' )El "al ?'"'Eq> ' E au"tou xa L , cruVEl"al ou "tOlTOle; XWplC; O" . GEOl bE ElO'l" OU"tOl "tw aEl J.lT] / alTOO"ta"tEl" EXEl VW", xal "tll -.u.E" /E'gapXl1C; �UXll lTPOOllP/ rt"' ) xal Elcrl xal TIJO'ilal "t 0l0" alTEAiloucrn �uxn, "taU"Tn bE, nTTEp n � "'-=... / , ° AEj'oV"tal , lTPoc; VOU" �AElTEl " oixSaJ.l0U �uXTJC; au"tOlC; 11 €XEl �AElTOOOlle; . L

_

)

_

,

-

L

l

_

L

)

1"

,

_

,

_

,

)

,

_

,

/

)

,

}

"' ,

L)

)

)

"

L

_

_

...

_

,

_

_

L

)

\,.

(

)

_

1

,

,,

)

_

[1 2.1 ' A"ilpwlTw" bE �uxaL E'LbwAa au"tw" 'lpo""tLO'al . ZEllC; bE lTa"tTlP EAEi\O'ae; lTO"OUJ.LE"ac; {J"l1"ta au"tw" "ta bEO'J.La lTOlW", lTEPl â lTo"ou""tal , bL&wO'l" aValTaUAac; E" XPOVOl C;" lTOlW" r'\ ) ...... , _Q.. _Q.. crwJ.La"tw" EII.EUv Epae;, l" EXOl E" EXEl xal au"tal j'l "EO'v al, OtllTEP Tj "tou lTa,,"toc; �UXTl cXEl oUcSE" "ta "tŢi&E ElTlO'''tPEq>OJ.lEVll . "O j'ap EXEl "ta mi" 1lb1l, "tou"to atlLapXEe; au"t0 xal EO'''tl xal EO'''tal, xa"ta AOrOU ' EV� Exacr'TOU TEAEl'TaL 1"1 TOU '(WoU 8tO(Xl1ticrLC;, EV XPOVIf ExacrTov XL VOOOTJC; xal ,EVVWO"'IlC;, OLOV ,EV€LUcrELe; xal EXq>ucrElC; XEPcXTWV xal vuv lTPOC; TcibE opJ.lac; xal ElTav{)-1lcrEL C; lTPO'TEPOV oux oooac;, xal nEp L Tnic;, 'TWV bEVbpWV btOlXTJO"lC; EV lTPO�EcrJ.l(ale; 'TaXTalC; jl,V0J.lEVl1 ."lacrl bE OUTE Exoooal OUTE lTEJ.lq>{)-€lcraL · ou jE TO Exou€POUcrl v aiHav· x&v EvcrTnL xaL b xpavoe;, KaL â iI€AEl jEvEcriIal , ...... ) ,. ( jl,.VE"tal "tO"tE UlT , au"twv "tWV EXOVTWV au"tov, WcrTE aUTOUe; aiHov "tEAEL v, et"tE lTEPlq>EpOVTUe; 'lcrxooavnx €V TW EV alJ"tOl� , , ( rau"tov lbpucriIal , OlOV �Pl iIovTa ELe; au"toue; xal lTPoiIuJ.uav EJ.llTOLOUVTa xal Wbl va EXEl EAiJEl v, OU O EV au"tOle; WV OlOV €AiJEL v q>iIErrE"taL . /

'

"

,

,

(

_

......

,

,

-

)

)

-

'

)

"

-

\.

,

,

,

)

...

"

,

-

,

t""

C

)

)/

( .1'

,

,

,

(

"

L

......

,

"

t""

(1 4.) TOlJTWV brl Il VOJ.lEVWV UPEl v, xat aV&pWlTou EviIEl val q>WVrlV, trEate; b' OJ.lolav "tO E'i:�, xat 'Aq>pOOlTTJV Tl 80uval xat XâpL"ta� xaL a1.">..ov ăAAO 8Wpov xat bVOJ.lacral EX TOU 8Wpou xal TIâv"twv "twv bE8wxOTWV · lTâV"tEe; jap "tOlJ-rW E800av "tw lTAacrJ.laTl lTapa , jEVOj.lEVW. " (O oE c� 'E lTlJ.lllv _Q. EUC; .I, alTOlTOlouj.1EVDOPOl il crWJ.laTWV E'LC; â. 'E VEXp( iITJcrav napaAAajale; � xaL -ruxalC; il Kal "tpoW'l'O� XUXADe; dAADe;, aAAa b EOjJ.E\)De; OlJ"t� o'lXElOU (\?nO(\Ubl.D1P �l �1.(\'01L 1XJ(\ �3dXJli '_d.l..g..D)p (\� n .5?dl1 � XJ:X 'rD'(9, �l !}U , .l. (\XJlL 01. d31LU 11.(T)1. (\3 d�� q 507 13 1.Ş Ubl U1.(\� ,1.� ';:01..D11.� bE EV aWJ-Lan El va L T� J-L-rl xai}apa e:t VUl, UAA' WcrnEp nOl wi}El aa UVaJ-Lct-TTEai}al buvuTal TOUe; TWV cllCT'\'TT]TW\J TUlTOU� )(aL TW 6Lo\J EbpUV €\J T� CTt�J.laTl lTPO� TO lTapa6eXECT-8-al xaL J.lil &n€p lTapapP€l v; A AAU TTPWTOV JJ.EV DL WlTOl ou J.lEŢE-8-l1, 006' l&rlT€P cit �\JCTCLvTacrlu, jJ. VTlJ.l0VEUEl Tj611, xâv ElT' o�(yov lTCLpn. l"'Q L bTl El jJ.E'V E:1T OAL,OV lTapaJ.l€VOl , oA(1l) 11 J.lV-rlJ-LT}, ElTL lT�AU b€, jJ.aAAov jJ.Vl)J-LOVlXOl -rîie; 6uvcijJ.EWC; TCLUTT}c; o� 'lcrxuPO-rEpaC;, WC; J-L 11 Papwe; 6' EXELV lTpOc; jJ.vrljJ.ae; (ţrrleJ" OjJ.Ev fj Tale; 6U\lajJ.EapWe; €xoucrale; 11 Tate; lTPOOE�Ea\lTaO").la rL \lETaL , OLO\I TIapaxoAou-8"ouCT11C; CTxlae; Ttp (ETEPtp, , XUL t.l1TOTP€XO\lToc; alO\l CTjJ.LXPOU q>WTOC; jJ.EL",O\ll· OTU\I OE jJ.aXTl 11 xal 6Laq>wvW, '-'EX ' aU'Tlie; )(al Îl E-r€pa r(\lETaL, Aa\l.;}a\lEl 6E a n E\I E:'TEpW . KUL OAWe; TO 6L TTO\l TWV lVUXWV Aa\l1ta\lEL . E'Le; €\I rap �A .;}�\I ăjJ.q>w xal €TIOXEl 'Tal 1] €TEpa . (Ewpa oL\I Îl €T€pa TIa\lTU xal Ta j..L €\I EXEl €�EA.;}oooa, '

.....

c

'

-

"

_

l'

c'-

,

l'

l'

3 00

-

-

'-

ENNEADA a IV-a, 3 (27), 29-3 1

i maginaţiei, iar faptul de a-şi aminti are ca obiect . Şi vom spune că diferă în privinţa memoriei fie prin dezvoltarea di versă a facultăţii , fie prin excrsarea sau li psa exersării ci, fie prin prezenţa în ei a unor tempcramcnle care să o altereze sau nu şi cumva să o tulbure. Dar despre acestea vom trata în altă parte8 14.

r30. ) Dar ce sunt conceptel or? Oare şi pe acestea l e cuprinde i magi n a ţ ia? Dacă o r i c e con cept e s t e în s o ţ i t de o

imagine8 1 5 , atunci mai degrabă persisten ţa acestei i m agi ni, ca o

întruchipare a conceptului , ar putea să în semn e m em ori a obi ectu lui cunoscut. De nu, ar trebui să căutăm al tceva. S-ar putea ca transm i­ terea spre i m aginaţ ie să revină cuv ântului care înso ţeşte conceptul . Căci un con cept nu are părţi şi, dacă nu este expri mat în afară, ci rămâne ascuns înăuntru, cuvân tul îl dezvăluie, îl face să treacă de

la concept la i magi ne şi reflectă conceptul ca într-o ogl indă, i ar

astfel perceperea lui aj unge stabi l ă şi devine am intire a lui . De aceea, chiar dacă sufl etul se îndreaptă întotdeauna s pre gândire, totuşi noi o percepem numai când ca aj unge la . Căci

gândirt'a :-;. ; I !crce perea ci sun t diferi te, i ar noi mereu gân d i m , dar nu percepem n H:: reu acest fapt, pentru că subiectul receptiv nu re ţ i ne doar concepte c i , pe de a l tă parte, şi senza ţi i 8 1 6.

[31 .] Dar, dacă memori a aparţine i magi n a ţ i ei şi, am spus, ambele suflete îşi amintesc, atunci există două imaginaţii. Când ele sunt separate, l e pot avea pc fiecare, dar cum de sunt două în sufletul din noi şi în eare dintre el e va fi amintirea? Dacă în amândouă, vor fi mereu două imaginaţ i i ; dar nu să existe o imagi naţie în cazul conceptel or, al ta în cazul sensibilelor, căci astfel întru totul din două vietuitoare care nu au nimic comun una cu �lta. Dacă 5LtXorjl 1d3 U /

""

(

o (8Z) AI

"

""

IV (28). Dificultă ţi privind sufletul (II) [1.) . ş i c e va spune e1 8 1 9? Oare memoria căror lucruri o va avea sufletul în lu m ea inteligibi lă, o dată ce a aj uns În preaj ma acelei substan ţ e? Este consecvent să spunem că el le va con tem pla pe cele Între care se afl ă şi va ac ţ i ona avându- Ie ca obiect; altmi nteri , nu se afl a acolo sus. Oare nu nimic din cel e de aic i , de pildă faptul că a fi l osofat şi că le-a contemplat pe cele de sus încă de ..

când era aici? Dar ni meni nu poate, când cuprinde ceva cu gândi rea, să facă al tce va decât să gândeaseă şi să contemple , i ar

În gândire nu poate fi cuprinsă şi de "a fi gândit dej a", ci ulterior ar putea spune cineva , dacă ar a vea l oc vreodată, dar aceasta ţine de ceva ce s-a sch i mbat. În acest caz, cel exi stent în stare pură nu poate avea mem ori a celor petrecute lui o dată aici jos.

Şi dacă, aşa cum se pare, În treaga gândire este atem poral ă, pen tru că cele de sus se află În etern itate şi nu în ti m p, atunci este i mposibil să ex iste acolo memorie, şi nu doar a lucruri l or de ai c i, ci şi a orice în general . Căci acol o fiecare este prezent, pentru că nu exi s tă nici parcurs şi nic i trecere de l a una la alta. Atunci cum? Nu va mai exista o di viziune de sus, spre spec i i , şi de j os în sus spre universal? Dacă am presupune că În inteligcn ţă nu se petrece aşa, deoarece le arc simul tan, de ce nu va fi la fel şi în cazul sufletului, când el va fi acolo? Ce îl împiedică să devină intui ţia nemij­ locită a celor ce există ncmijlocit? Să fie oare ca şi aceea a unui singur deodată? Nu, ci ca şi cum

3 05

PLOTIN

Oj..LOU miO"ac; \loilO"ELc;. Tou Tap {tEcij..LaTOe; O'\lToc; TTOUEpo,uE'Va 'Ta, aUTW'V npa'T'To'V'Ta q>EpE'Tal xaL OUX '(\Ia TTapEAttn TaU'Ta aO"a TTapEPXETal, xaL TO EPTO'V aU'TOLe; OUTE 11 ttea GJ� TTapELO"l 'V, OU'TE TO napEAttEl 'V, XaTa cru,u�E�l1x6c; T€ 11 TTapo601 13�U Z . 1\. 1.D(T)(\,.1 513 U(\'O(\'D� - I\.D� �� 5�'(� �DX) (\, i19) 51,3 ;�(\'��3'(3"'; �DX (\, 1.D1dp� 1X ,51(3 U I\.05, ) dD� 1X 50(\'3"';95,1.10'( q dp.1 5010"';0 ...): 50�(\'9c �O� D1.(\,O(\,PX -.1n1. � DX �1}u'(1t (\,0.19'( � DX (\, l.Du(\,9dm 1\. �3df13 1X>�.D3 ) mq �1. !J. II ),3 (\,'!) O'('('R ) 1. 1x>�.o35,J.10'( dZJ.1 � 1 . (\,(T)1.9X1"';0(\,3(\, (\, �3(\,odm �1. 01.nD 01. (\, 131\.0dm 1\. 131.U5, O� lX>X '(\,(T)(\'3"';3 � U (\, 13 (\,odm u,..; ' (T)1. (\,3 (\, 13(\,odm 01. (\,(T)lL(T)d1}l\.X> 01.n01. 3g ' U.o3 . 1D(\, 13 .JD"';U(\,"'; �DX ux.1p(\, 1t 5(10"';.01.10'( � XJx 5u�0 �1.(\'XJll �1. (\'3( ,?g 5(T)3.oy.(\,odm '10llJc3 5u (\,N 5(T)3.D9m (\,o.1d9c (\,01.120101. (\,� ,..; �1. 5(T).D), ,(,(\f, l"Z I ) ...

·

....... ::'i

/

...

,

,

,,

""'

"

"

(

/l

"

/)

,)

/

\.

/

...

)

"

/

�

(

"

, ::'i

"

"

/)

,

.s

/

r"

.....

·

..".

"

.....

......

c

......

"

.....

,

/

/

(

.....

/(

"1

......

""

/

'

. 51.DU(\,odm U (\,(T)d3"'; 1DX l\.(T)d31.00 (\,(T)� ZJ'('(1t 'U(\') 3X3( XC10 ' XJ1.(\,Pll �,..; dp.1 ;,3 .D1.I\.P11' 120"';q ��)( �oi9'( D(\,jţ p'('(1t ' (\,uI\.9 "';n010'('(1t �'('(OlL �1. al.:l.:sla nU l.:stc doar un v i l.:t u i lor u n i c , ci sc Vl.:dl.: că d l.:sll.: şi pl ura l . Î n măsura în carl.: l.: s l c un ic, rt'l.:carl.:

sc consl.:rvă pri n

Î n l rl.: g, dar În m ăs u ra În carl.: l.:s t l.: şi p l u ra l , , îndrl.:p­

tându-sl.: un a contra cck i l a l te, Îş i dăunl.:ază În n u me k d i feren ţei l or.

O pa rt e face rău altl.:i a î n v l.:u e r l.: a a v an t aj u l u i pro pr i u şi l) consumă, fi i n d s i m u l tan ascmănăt�)arl.: şi d i feri tă dl.: a l t de , ş i ti l.:carl.: se strădu­ i eşte natural să Îşi ÎnsLlşească CC l.: a Cl.: este pro pri u al tl.: i a. Ea pri n de şi d i s t ruge ccea ce îi este stră i n , fi i n dcă Sl.: i u beşte pc sine. Î mp l i n i n d propria fu n c ţ i e, fl ecarl.: l.:ste ut i l ce l or capabi k să profi ll.: Ul.: ac ţ i un i l e l u i , d a r u i s trugl.: sau uăuJle az[\ ee l u i i n c a pabi l s ă re/iste po rn i ri i ac ţ i u n i i sall.:, aşa cum prezl.:n ţ a fi,)C u l u i usucă l ucru ri l e , salI aşa c u m v i e ţ u i toarc k mai m i c i s u n t an trena t l.: dl.: a l td l.: mai mari în a l erg a rl.: a acestora d i n U nllă s au s u n t c h i a r nimicite. Naştl.:n:a sau p i e i re a t u t u ro r aces tora, presch i rn barea lor în ceva mai rău sau în ceva mai b u n Împl in csc v i a ţ a acd u i v i e ţ u i tor u n i c , c e nu l.:unoaşte piedică şi care cstl.: n a t ura l ă . Căci n i e i li n v i e ţ u i tor n u p o at e fi as t fe l încCll sfl rămflllă s i ngur, şi pcn tr u C[l es tl.: o parte, e l n i c i n u îşi poa t l.: fi sieşi scop şi să se a i bă pc s i n e în veul.:re, c i cd c ă ru i a îi l.: s t e partl.: . Deoarecl.: s u n t d i fe ri tl.: u nd e de a l t e l e, e l e nu le pot avea pe toate mereu în u n i c a l or v i a t ă . N i m i c n u

poall.: fi CLI totul p l.: rman l.: n t , deş i uni vl.:rsul trl.: buie s :1 fi e aS lfd , pl.:n lru

că d îşi arc permanl.:n l a în m i şcare .

) 33.) F i in dc ă

m i şcarl.:a nu e s t e Înt�lmpI ătoare, ci u rmează

ra ţ i u nea d i n v i l.: ţ u i toru l , trl.:bu il.: să c xi s tl.:

o

almonic între

ag l.:n t şi cel afe cta t , precum şi o ordine s ta b i l i tă între ele rl.: c i proc ş i fa tă d l.: fi l.:care, astfd încât, pentru fil.:care pOl.i ţ i e a mi ş c {l ri i , să

e x i s te dltl.:

o

d i s pozi ţ i l.: d i feri tă a l ucrLl\i lor i n ferioare ace st ei m iş c ă ri ,

asemen i u n u i dans u n i c al llnor di fcri ţ i pa rt i c i p an ţ i la un cor8Rg. Dacă

şi În dansuri lc noastrl.: aspecte le l.:xterioarl.: l or le însoţ esc ti ecare

m i ş e arl.:, astfel înetil cele care e ont r i b u i l.: la împl i n i rea d an su l u i , adică

fl autu l , voc i k şi cck care Il.: Însot esc, se mod i tic ă ,

ce s-ar mai putea spune , cfm d l u c rur i k sunt cl arl.:? Dar nu l.:s l e tot aşa de uşor să expl icăm şi

dansatoru l u i s i l i t să u rm l.: /e fi e care

3 61

părţ i k

figu ră, d e o a rec e mem bre l e

PLOTIN

m�Jl.aT� TUU-I'ŢJ O1JVEn0Jl.€vOU xal XaJl.lITOJl.EVOU XU'Tanl E�OJl.€vOU ) ....... / " , , ,..... Jl.E'V ETEPOU, a'VlEJl.E'VOU 8E aAAOU, xal TOU Jl.EV no'Vou'V'T�, 'TOU 8E o.'Vunvoijv 'Tl 'Va E'V TW CLa6po� au'Tw'V 1}EcrEl� €nOJl.E'Va xaL Ta ăAAa, l.x; �WoU E'V� Xl 'VOUJl.E'VOU, napEXEcr1}al, l..x) l Jl.E'V '(crX0'V'Ta xa'Ta 'Ta� wSL crXEcrEl� XUL 1}EcrEl� xaL axTlJ..LaTLcrJl.o�, l..x)l CE Xa'Ta 'Ta� @(, l.x; Jl.rl 'TO� crxrlJl.an �OJl.E'VO� TO� TIOLou'VTa� lt 'Val, aAAa 'TOV axT1Jl.U'Tl�O'V'Ta, Jl.�' aL 'TO'V axT1Jl.U"tl�o'V'Ta ăAAO nOLOu'V'Ta ă.AAO TIOlEL'V - ou lap El� ă.AAO - aAAa at.rI'o'V na'V'Ta 'Ta Il 'VOJl.EVa "",.. ) , ' " ) _�_. I;: ' 1;: " , El 'Val , EXEl Jl.E'V 'Ta crXT1Jl.a'Ta, EVu uoL oE 'Ta O"U'VETIOJl.E'VU 'T0l� axfu.iacrl V o.'VajXula nu1}ftJl.aTa nEpL TO OU'TWO"L Xl 'VOUJl.E'VO'V �Wo'V lL 'VUl, xal aU nEp l 'TO OU'TWO"l O"UjXElJl.E'VO'V xal crU'VE(IT� OOEWC; . Âal}J.OVEC; 6€ OUX anat}EL� 000 ' au-rOl TW aAOrW' }J.vTlJ.!a� 6€ xal eXlcr{}-,pELC; TOUTOlC; oux (honov 8LLbovell �Ul t}EArEcrt}al q>UcrlXWC; al0}J.Evo� xal xu-raXOUEl v XUAOUVTWV TO� aUTWV €T(UTEPW TWV TTIbE xal Oerw n� -ra TflbE . nav ,...,rap -ro npo� fiAAO Y01lTEUETal �n' elAAOU' �poC; o rap " , " , )' , ) / ) C' ' , TO npOb aUTO EOTlV, EXEL VO Y011TEUEL XUl arEl aUTO' }J.OVOV uE CqOT)TEUTOV , ÂlO xal nUC1a npa'f'lC; YEr0'1.TEuTal xal nuc; b TOU npuxTlXOU �(� . xLvElTal rap n� TUUTa, Ci. t}EArEl aUTov . "Ot}EV xUl TO Eunpoown� rap o -rou }J.ETaAT)Topoc; )EpEX{}-EW� b�}J.� , T( rap }J.at}wv n� n� elAAO €XEL ;"H EAxO}J.EVoc; Ou }J.arwv -rEXVUlC;, elAAa TIlC; q>OOEWlATpOL� . "

-.,

'

.

L.

/ )

,

,

)

"

(1'

,

,

)

&.

'

,

"

,

"

..

....

"

l'

' ' ) ' r;: '\ lJ Ewp la El,.. val , on 11( -Q. ar011TEU-r� uE I\.ELnETUl 1 44 . J M OV11 ' U

,

, , ( t" npo� au-rov rEr011TEUTav EL� Tap EcrTl, xal" TO lJ EW}J.....I (VEL� , ' .>:. POU}J.EVOV aUT� EcrTl, xal b ADr� oux T,TTa"tTJ}J.€VOb, aAA' o OEl nOLEL, xal nlv aUTou �w1\v xal TO €prOV nOlEl . 'ExEL bE ou -ro aUTou, xal OUX b ADrOb -r1\v bp}J."Tlv, elAA' apx1\ XUl -rou eXADrou cil TOU ncit}o� npo-racrElC;, T EXVWV }J.Ev rap €nl}J.EAElal

)

'

378

_Q.

EN NEADA a IV-a,

4 ( 28 ), 42-44

fiind orientat spre sine. Deş i ch iar şi astrele sunt afectate, fi ind păni, ele sunt totuşi afectate fără să ai bă voin ţe afectabile şi întrucât corpuri le şi naluri le lor sunt impasibile şi pentru că, deşi ele transmit ceva prin intermediul sufletului l or, acesta n u se micşo­ rează şi corpuri le lor rămân identice. I ar dacă ceva coboară , faptul are loc imperceptibil, iar când intră , dacă intră, atunci o face pe ascuns.

[43.1 Dar cum este influen ţat de magie şi de fannece un om ales908 ? EI nu este afectat În suflet de magie, facul tatea sa ra ţ i onală nu suferă, iar j u d ec at a lui nu se schi mbă. S-ar putea să sufere în sufletul lui i raţional , care îi vine din partea uni versului, sau mai degrabă chi ar acest suflet suferă. Dragostea nu poate proveni din fannece, pentru eă ea are loc dacă sufletul eonsimte la pasi unea celui . Tot aşa cllm facultatea iraţ ională este afectată de incantaţii, tot aşa el însuşi poate scăpa de aceste puteri rostind descântece \e şi incanta ţ i i le contrare. Ele pot provoca moartea, bol ile sau alte neajunsuri corporale. Căci o parte a universului poate fi afectată de o alLă parte a lui sau ch i ar de el însuşi, dar este impasibi l . Ş i nu este contrar naturi i ca mai târziu şi nu imediat. Daimoni i nu sunt impasibil i , n ici măcar prin partea lor i raţională şi atunci este normal să le acordăm memorie şi senzaţie, căci ei pot fi fennecaţi şi atraşi natura] , iar cei învecinaţi cu lumea noastră şi care se interesează de ea ne pot auzi când îi chemăm. Orice fi in ţă aflată în rel aţie cu alta cste vrăj i tă de aceea, iar fi i n ţa cu care este în rel aţie o vrăjeşte şi ac ţ ionează asupra ei. Numai cel ce se raportează ]a sine nu poate fi vrăjit. De aceea, toate faptele şi toatc vie ţ i l e active sunt vrăjite, fi i nd mobilizate spre lucrurile care l e atrag. De ai ci vine şi "popon.tl mâlldrului Erechfells are lIll chip !ermecător·· 909 . De fapt, ce învaţă c ineva dintr-o relaţie cu al tul? Căci el nu este atras de arte magice, ci de natura care îţi oferă o i luzie şi leagă ]ucrurile unul de altul, dar nu În sens local , ci pri n fannecele pe care le oferă. [44.1 Doar contemplaţia scapă vrăjitoriei, pentru că nimIC nu o vrăjeşte. Căci ea este una, obiectul contemplat îi este identic, iar raţiunea nu poate fi in dusă În eroare, căci ea produce ceea ce trebuie şi îşi împlineşte funcţia şi viaţa proprie. Dar în cazu] , ea nu îşi aparţine şi nici nu dă impulsul , ci principiul ei este dat iraţional şi premisele vin din afecte. Există o evidentă atrac ţie în grija 3 79

PLOTI N

)(al Tf� ya}J.ov crTfoofut q>aVEpaV nlV OAXllV EXOlxn v, ooa -rE a.V{}-pWTTO� bEAEaţEl -t,b€a Il VO}J.Eva Tal� ETfL {}-U}J.lal� . npa­ 'fEl� b€ cil }J.EV bUX t}u}J.Ov a.AOŢW� XL VOUVTal , a\ bE bl ETfl­ t}U}J.lU� WcrUUTW�, TfOAl TElaL bE xal apxwv bPE'fEL� TO UVEPW� €XOUcrL nlV -rTi� q>OOEWC; �lUV TfP� TO ��V o'LxElWcracrav . E'l bE n� AEŢOl T(l� Tfpci'fEL� TWV xaAWV a.Ţo11TE1.ho� il: val 11 XUl nlV t}Ewplav xaAWV ota-av Y011T€UEcr{}-aL AE](TEO'V, El j.1€V w� avaŢXa(a� xcd Ta.� )(aAa.� AEŢoj.1Eva� Tfpci'gElC; lTpaTIOl fiAAO TO ov-r� xaAov €XWV, ou YEYO-rlTEU-rCU - 6LbE Ţap nlV avaŢX11V xat ou TTP� -ro -r1lcsE , ) ) , , �AElTEl, OOOE lTP� aAAa o �L� - aAAa -rn � q>OO"E� TrJC; , -.. " , ..... ").1' )" , UVt}PWlTL VllC; �l� xal -rn TTP� -ro �llv TWV aAAWV 11 xaL aUTOU OLXELWcrEL - bOXEl lap � EUAOYOV )tcr� }J.Tl ESarEL v EauTov bLa T"YlV OlXEluJOOEW� Ţ011-rEla lTOL El· TO Ţap OUX arat}OV � UŢU\tOV btWXEl v EA xt}€v-ra T«f> €XEl vou (.(bEl aAoŢOL� bP!,-Ul�, TOUTO €crTL v aŢo}J.€VOU DTfOU }J.Tl iW-EAEv OUX ,.. 11" Ţ011TElav TL� a/l.l\.o t:.L ouv ",\ "\ , ELouTOC; . Tou-ro uE ,, , r;: � r;: , n, av ...), TfOL; M OV� ' alo-rlTEUT�, o� EAxO}J.EVOe; TOl � fiAAOLe; aUTou j.1€PEcrL TOUTWV OOO€V uŢat}ov A€ŢEl ii: val Wv €XEl va A€ŢEl , UAAa. }J.ovov o o'i.bEv aUTOe; oux TJTraTIJ}J.Ev� oooE blWXWV, UAl.. ' €xwv . Oux âv otv �AXOl TO ouoo}J.ou" ,

,

(

)".

-

1'

.....

L .....

/

/

l'

[45.] 'Ex bTl TWV E'lPT\JJ. EVWV O:TfaViWV EXEl vo OOE� xal blat} EcrEwe; , ou-rw , TOL crUVTEAEl Ele; -ro TfUV xal Tfacrx€l xal TfOlEl, xut}aTfEp Eq> ExaOiOU �WoU €XCXcrTOV TWV }J.€PWV, � EXEL q>OOEW bEXTlXTl h q>uene;" xal olov cruva(crt}T]O"le; Tfav-r� npOC; na.v" XUL El €xa(Jtov bE TWV .....

,

\.,

-

'

I'

380

/

1

,

ENNEA DA a I V-a, 4

(28), 44-45

faţă de copii, în pornirea sprc căsn icie şi în câte îi seduc pe oameni, Iacându-le plăcute dorin ţele. Faptele, fie că sunt stâmite de mân ic sau de dorin ţă, sunt iraţionale, iar acti vităţile politice sau dorinţa de a fi magistraţi se expl ică prin dorinţa de putere pe care o avem în noi. I ar născute pentm a evita suferinţa Îşi au originea în spaimă, iar cele care urmăresc vreo sporire, vin din dorin ţă. Cele înfăptuite în vederea vreunui fol os, pentru a satisface o nevoie naturală, vin În mod evident dintr-o constrângere naturală a vie ţii, devenită proprie ei. Dacă s-ar spune că Împlin irea faptelor bune scapă vrăjilor (iar , atunci trebui a spus eă şi contempl area lor li se supune), : dacă cineva împlineşte faptele pe care le numim bune pentru că sunt necesare, reţ inând faptul că binele adevărat este altceva, el nu este vrăjit, fiindcă ştie că sunt necesare, iar viaţa lui nu este orientată nici spre ccle de jos şi nici spre aceste , ci prin constrângerea naturi i umane şi prin raportul familiar cu viaţa altora sau a lui Însuşi. În numele acestui raport famil iar, parc raţ i onal să nu ne eliberăm de această 9 10, căci atunci am rămâne vrăj i ! i . Dar, daeă ci ar iubi fmmosul din aceste fapte şi ar alege faptele Înşelătoare, care sunt urme ale frumosului, at�unci culti­ varea acestui frumos inferior l-ar ţ ine vrăjit. Fapt�ul de a sc oc upa de această imagine a adevărului şi atracţ i a către el Înseamnă a se lăsa înşel at de cele ispititoare din el. Căc i aceasta produce vraja naturii. A te ocupa Însă de ceea ce nu este bun ca şi cum ar fi bun, a te lăsa atras de chipul acestuia prin nişte porniri iraţ ionale, înseamnă a te lăsa dus fără să şti i unde nu vrei. Şi ce altceva s-ar putea spune că este aceasta, decât magie? De magie scapă doar cel care, deşi este atras de celel alte părţi ale său, nu spune că este bun nici unul dintre cele despre care aceste sus ţin că este bun, ci doar despre acela pe care îl cWlOaşte ca atare şi de care nu se Iasă înşelat, nici nu îl urmează, ci îl deţine: pentru că atunci nu mai exi stă atracţ ie.

[45.) Din toate cele spuse rezu l tă l i m pede că, tot aşa cum fi ecare fi i n ţ ă aflată în univers are o natură şi o di spozi ţ ie, tot aşa cola­ borează la uni vers şi acţ ionează şi este afectat, asemen i fiecăreia dintre părţile fi ecărui vieţuitor, care, după cum are o natură şi o constituţie, tot aşa contribuie la întregul şi sluj eşte după rangul şi rol ul cuvenit. dă de l a sine şi primeşte de la altele atât cât n atura sa este receptivă, şi aceasta este ca şi cum uni versul s-ar percepe pe sine. I ar dacă fiecare dintre 381

PLOTIN

}J.EpWV xal �Wov �v, El XEV a'v Xal rWoU EPla €-rEPO: OVTa -rWV TOU }J.€po� . Kal 011 XOOWC; "tOU"tO "to O"lNC1 EP0J.lEV1) xal EV aU"tw Yl rVOJ.lEV1), WO"TT E P Kal ETTl "tou €VOOV, EV "tw , ) / / U ( ""'" ) aV"tlAajJ.�avEO"ttaL 01)TToutt Ev, OTTEP EO""tl V opav, OUbEV av bEOl"tO "tou J.lETa�U q>w"toc;, aAA ' a fi in dcă se Î n ve c i ne ază cu lin a l t sufl et. Dar, când co rp ul se d is tmgc ( deş i n u Înceteaz[l să poată part i c i pa la slI flct 9 JX) deoarece este pieritor şi nu îi mai sunt s u fi c i ente n i c i c are i -a dat < v i a ţ ă>. n i c i c el eare, even tua l , i se În vec i n ează, cum ar ma i putea pe rs i sta v i a ţ a'! O a re a p i eri t şi ea? D e fapt, n u ca , căci ea era doar im agi nea unei i l um i nări, şi ca mai ex i s tă doar acolo sus. (8.1 Dacă ar exista un corp in a fara cerului şi un oc h i care l-ar pri vi de a i ci fără ca n i m ic să îl i mpi edice să îl vadă, oare l-ar putca contempla, fără fi În s i mpa t i c cu el, de v reme ce simpatia are loe de fapt În natura vic \ u i torului unic? Dacă simpatia arc loc fi i ndcă fiintele care simt şi c e le care sunt sim ţ ite apa r ţ in vic\ u i toru l ui unic. aceste senza ţ i i vor ave a loc doar dacă acel corp nu va mai ti o parte e xteri o a ră v ie i u i to ru l u i

403

PLOTIN

E(11, TdXa (1v , E'l }lEVTOL )J.� }lE� E(TJ, aW)J.a bE XEXPWoou;, npwToc; b€ TW'V EV� TW aLCY�llTw na�T C . Ala eS11 xal lTP0C; ăj.J.q>w EX€L, 'ono J.LE'V � � ( , TW'V EUlTa{toucru xal a'Va�LwcrxOj.J.E"Tl, uno eSE TW" TTI OJ.LOLOT11TL CtlTaTWj.J.E'VT] xal xanouera Wcr1TEP {t€AYOj.J.e"Tl' 'E" )J.€crw bE otcra alcr{taVE"taL Ctj.J.q>OL 'V, )«(ll Ta j.J.E" "OEL'V AEYETaL EL� j.J.vij)J.11'V EA{toucra, E'L lTpOe; aUTOLe; Yl ,VOl TO' Yl vwcrXEL yap TW aUTa lTWe; E� 'VaL' YLVWcrXEL yap ou TW E'VL�cl'VEL'V aUTa, o.AAd ....... TW lTWe; EXEl'V aUTa )(aL (opa'V aUTa\ )(aL EL,.. r-vaL )aUTa aj.J.u, � � 1 eSPOTEPO'V xaL Ylve:cr{tal EX TOU a)J.uc5pou TW 0l0'V EYElpEcr{tal E'VapYEcrT€pa xaL EX Su"a)J.Ewc; E'U; E'VEpY�Lav )LEVaL. Ta S' " clLcr{tTjTa TO'V aUTov TpalTOV olO'V cru'Va\fJcij.J.E'Va xaL TauTa lTap' aUT�e; OlO\} €)(Aa)J.lTEL'V lTOlEl X(lL lTPO bj.J.)J.chw'V E� vaL €pyci"ETal ETOlj.J.TjC; oucrTjC; xaL lTPO olO'V wSt voucrTje; lTpOe; ( aUTa T�e; SU'Vcl)J.EWC; ,"OTav TOL 'VU'V pwcr{tn lTpOe; OTLOU'V TW'V q>a'V€VTWV, wcrlTEP lTP0C; lTapo'V tSL ax ELTal �E:lTl...... lTOAUV xpavo'V ) ) )(aL ocrw )J.&AAOV, , TOcrw CtEl. 6LO xal Ta lTaLSla J.L'VTj­ j.J.o"euel � ) AEYETaL j.J.Cl�AOV, on j.J. � Ctq>(crTavTaL, CtAAa ,..", � XELTal UUTOLe; npo oj.J.J.LaTw'V we; a'V OPWcrl v OUlTW ELe; lTA�{tOC;, aAAa lTpOe; bAlya' ole; 6E €lTl lTOAAa 11 6lclVOLa xal ,., SUvaJ.LLC;, wcrTTEP lTapa{tEoucrL xal ou J.LEVOUcrL v, E'L S€ ye: Ej.J.E"O'V O(l TUlTOl, OUX el'V ElTOlT)crE TO lTA�{toe; �TTO'V J.L'V-rl)J.ae;, "En, E'l TUlTOL j.J.EVO"TEC;, OU6EV E6El crXOlTEL'V, «(va Ct'Va­ j.J.'VTjcr{tWj.J.EV, oueSE lTpaTEpOv €1TlAa{toj.J.E'VoUC; UcrTEP0'V Ctva­ )J.L)J."ijcrxEcr{taL XEL)J.EVWV. KaL ril E'Le; CtvaATj4JL'V eSE )J.EAETUl 611AoucrL SUVclJ.LWcrL'V 4JuX�C; TO YL VO)J.E'VO'V UlTclPXOV, WcrlTEP XELPWV l1lTOc5W'V Ta YU)J.'VacrLa Et' e; TO lTOlELV p�eS(we;, &. J.L� €" TaLC; xepcrl'V 11 lTOcrl XEL TaL, aAAa lTPOc; &. T� crU'VEXe:C� ./

"

""

L,

L

"

......

L/

)/

)

,

/

"

:a

,

)

_

)

>,

./

(

410

,

1

ENNEi\Di\ a IV-a. 6 (41).2-.1

sunt mai degrabă acte şi sunt mai nobile, căci aparţin şi

cunoaşterea in aet este identic ă fiecă1l.li însă În

alte păr ţi dacă sufletul se vede pe sine ca pe o dualitate şi o alteritatc, pe

când inteligenţa este una, sau dacă tiecare din ele est e câte o unÎtate948.

13.1 După ce am spus acestea , ar trebui să ne referim acum la memorie, şi să spunem mai intiii că nu este uimitor (ba este uimitor, dar noi nu trebuie să ne Îndoim) că o asemenea facultate a sufletului

este in sine nereeeptivă, dar produee perceptia a eeea ee nu contine În

ea949. Căci este ra � i unea tuturor, iar natura lui, ca raţiune,

este ultima dintre int cl i gi bile şi dintre cele cuprinse În inteligibil, Însă este prima dintre cele cuprinse În universul se nsibil .

De aceea, el se raportează la ambele ; din partea uneia din ele, el trăieşte fericit şi ..renaşte la via�ă, din partea eeleilalte, din cauza asemănării este Înşelat şi eade pradă vrăjii. Fiind la mijloc, ea le percepe pe ambele; se spune eă cunoaş t e când şi le reaminteşte, dae ă se Îndreaptă spre ele. Căci le cunoaşte pentru eă se identifică oarecum Cli ele. Dar nu le cunoaşte pentru că le-ar eon\ine, ci pentru că le are Într-un sens, le v ed c şi, într-un sens mai obscur, se identifică Cll ele, şi pe ntru că el iese oarecum din

aeeastă obscuritate şi devine mai clar, lrecfmd de la pntenţ[1 la act, ca şi cum s-ar trezi. EI este legat În acelaşi fel şi de tiinţele sensibile, iar ele sunt ca şi Îluminate de el Întrueât şi le pune În faţa ochilor, iar

facultatea sa poate a eţiona asupra lor, ca şi cum ar trece

printr-o naştere. Când se Îndreaptă insistcnt spre vreunul dintre care îi a par, rămâne mult timp În această dispozi tie, ca şi elim ar mui fi prezent, şi Întlltdeauna se prelungeşte �u cât lui l:stl: mai

mare. De aceea se şi spune că copiii ali o memoril: mai bună. pentru că nu îi părăsesc, ci le rămân În faţa ochilor, de vreme ce ei Încă nu văd m ult e lucruri, ci puţine. Dar. când facultatea lor

şi gândirea se r aport ează la mai multe o biect e ele le parcurg fără să se oprească. Dacă ar persista nişte impresii, mulţimea lor nu ne-ar scădea memoria. Pe u rm ă dacă impresiile persistă. nll am mai ti nevoiti să ccrcetăm nimic pentru a ne reaminti ,

.

şi nici nu ar trebui mai Întâi să uităm şi apni să ne reamintim, dc vreme ce ele sunt disponi bile C h iar şi de reamintire conduc În mod evident la o for ti fi c are a sufletului, aşa cum şi exercitiile mâinilor şi ale picioarelor permit realizarea mai uş o ară a unor care nu se a fl ă nici În mâini nici În pici o are, dar de .

411

PLOTIN

lrrolj.LcxcrTCU. �la Tl yap CtlTCX� j.LE'J axoucrcxe; � 8EUTEPO'J ou j.LEj.L 'JTJTCXL, OTCX'J 8E lTo).J.. axle;, xal O lTPOTEPO'J axouercxe; oux EerXE, lTOAAW uerTEpo'J xpo'Jw j.LEj.L'JTJ TCXl 1l8TJ; Ou ycxp 811 TW j.LEPTJ Eerxrl�E'Jcxl npoTEpo'J �ou -rUlTou' €8EL ycxp TOUTW'J j.1EJ.L� 'J1lcr{taL' aAA' dio'J €'t'CXlEPEL V 'f " , , ,, " ''' c .... , TTlV �WTl\l, El, J.lEV TOUTO El,.. vaL, ou, OUC1la\l q>11eTOUcrl TO' EloOe; TO crU\laJ.lq>aTEpO\l, {hiTEpOV 6€ Tmhw\I EcrTaL 11 tf;uXTl' o OUXET' Civ crwJ.la' ou rap E:� DATle; xal TOUTO, 11 miAlV TOV aUTOV TpaTIOV UVaAUeT0J.lEV. E'L 6E lTâttTlJ.la T�e; DA11e;, aAA' oux , , ,, ,, , , ''�Q. TlJ.la xaL, 11( 'f�WTl' Ele; oucrla\l q>TlcrOUcrl v El,.. vaL, aq> out' TO' lTav T-rl\l UATl\l €ATlAu{}E, AE)(TEOV aUTOle;. Ou rap 6� 11 DA11 al)"r�v j..lOpq>O!: OU8E aUTTl tf;UXTl\l E:VTl{}Tlen. LlEl ăpa Tl lL val TO XOPTlrOV T�C; �W�C;, ElTE -rii UAŢl h xoprn(a, EU}' OTWOUV TWV aW).LC{TW\I, E�W âv XUL bTE�ELv� aW)J.anx�e; q>ucrEWC; aTIacrTle;. 'E nEl ou8' Civ E'(11 (J"(�J.lU OU8E\I WUXLX�C; 6UVcXJ.lEWC; oux ouaTlC;· (PE!: ,cxp, XUL €V uale;, XUl alTaAOLTO Civ we; " ) / / , ...... TaXLaTa, El lTU\lTa crWJ.lUTa EL 11, XUV EL OVOJ...LU EVl aUTW\I tlJUXTlV ne; {}ElTO. Tau Ta rap [Xv m{{}Ol TOle; eXAAOLe; crWJ...LacrLv UATle; J...LLac; oucrTlC; aUTOle;. MaAAov b€ OU6' [Xv r€\lOLTO, aAAa crTTlcrETal EV UAŢl Ta mivTa, J...LT1 O\lTOC; TOU J...LOpq>OUVTOe; aUTTl\l· Taxa 6' Ci\l OU6 Ci\l h uAn TO mxpamx\I €ln. !\uttTicrETa( TE )(al T06E TO �UJ...LTTaV, E'( TLe; aUTO TTLeTTEUeTElE crWJ...LaTOe; crUVEP�El, 6t60Ue; aUTW 4JUX�e; Tâ�L \1 J.lEXPl TWV bVOJ...LcXTWV, aEpl )(al lTVEUJ...LaTl crxE6acrToTaTtp xaL TO (EVL, €l,.. val ,,,Exovn ou TTap aUTOU, nwe; rap TEJ...LVOJ.lEVWV TWV lTaVTWV crWJ...LcXTW\I wn \lLOU\I ne; a\lattEle; T06E TO mX\I OU)( U\lOTlTO\l TE xal �EpOJ...LE\lO\l €LX� TTOLTicrEL; T(e; ,ap Tâ�le; €V lTVEUJ...Lan 6EO­ J.lEVtp lTapa 4JUX�e; TCi�EWe; 11 AarOe; 11 VOue;; 'AAAa 4JUX�e; J.l€\I ,, ""'" / oucrTle; UlTOUpra, TaUTa lTaVTa (XUTŢl €le; aucrTaeTLv xocrJ.lOU xaL �WOU E)(acrTou, ăAAlle; lTap' ăAA�U 6uvaJ...LEWe; Ele; TO OAOV cr�vTEAoucrTle;' TauTllC; 6E J...L11 TTapoucr11e; E\I: TOle; OAOle; OU6€'J &\1 E'l Tl TauTa, OUX OTL EV Ta'fEL. (/ '\

�

)/

,

"

,

(

"

�

J'

"

J

»

,

-

'

/

(

,

,

"

"

,

(4.1 MapTupoucrl 6€ xal aUTol tmo TTle; aATlttELae; arOJ.lEVOl, ( ....... ) ...... we; 6El....... TL TIpO, TWV crWj..l a,TWV EL,...""'"val Xp€l....... TTOV aUTWV 4JUXne; ...... , , ,.. C' )/ ' Q. / (/ ELoOe;, E\lVOUV TO TTVEUJ.la )(al TTUP VOEPOV nVEJ.lEVOL, wcrTIEP ({VEU TTUpOe; )(al TTVEUJ...LaTOe; ou 6uvaJ...LEVlle; T�e; xpe:CTTOVOe; " ) .... ,.. ,.. " , , c' 'f " J...LOLpae; E\I TOLe; oual \1 El \laL, Tonov oE � TlToucr11e; ELe; TO \6pu{}�vaL, 6EOV �11TElV, OTTOU Ta awJ.laTa \6PUcrOUcrL \1, WC; ăpa 6El TaUTa 'EV tf;ux�e; 6UvaJ...LEcrL v \6pucrttaL. Et' 6€ J...L116€V TTapa -

420

ENNEADA a IV-a,

7 (2),3-4

, admiţând că acest "corp" ar fi simplu, nu vor spune975 că îşi are viaţa prin el însuşi în măsura in care este material (căci materia este lipsită de calitate976), ci că ceea ce este ordonat potrivit fonnei aduce viaţa în ci, şi dacă vor mai spune că această fonnă este o esenţă, atunci nu ansamblul este sufletul, ci una din ele. Jar el nu ar mai putea fi corp, căci nu mai este din materie; altminteri, il vom dcscompune la fel. Jar dacă ei vor spune că o afectarc a materici, iar nu o esenţă, ar trebui să spună de unde au venit afectarca şi viaţa în materie. Căci materia nu se fonnează pe sine i nici nu lşi instinlie � sufletul. Dcci trebuie să existe un sustinător97 al vietii care să fie exterior şi dincolo de întreaga natură c�rporaIă, şi care' să o îndrepte fie spre materie, fie spre oricare dintre cor uri. Fiindcă nici un corp ?: nu ar putea exista fără această facultate9 8 a sufletului. Căci curge, natura lui este în mişcare, şi el ar dispărea cât de repede dacă toate ar fi corpuri, chiar dacă cineva l-ar numi pe unul dintre ele "suflet". El ar suporta acelcaşi afectări cu celelalte corpuri, fiindcă ar avea aceeaşi materie Cll ele. Mai curând, nici nu s-ar putea naşte, ci toate lucrurile ar sta in materic, de nu ar fi cel care îi dă fonnă. Poate că nici materia nu ar fi. Şi acest univers se va descompune, dacă cineva l-ar încredinţa forţei de coeziune a unui corp, dându-i acestuia rangul de suflet, până la nivelul numelor, aerul şi suflul979 cel mai dispersabil şi fără unitate de la sine. Căci, dacă toate corpurile sunt divizibile şi dacă cineva ar pune acest univers pe seama oricăruia din ele, nu l-ar face oare lipsit de inteligenţă şi mişcându-se la întâmplare? Ce fel de ordine, raţiune sau inteligenţă ar mai putea exista într-un suflu care are nevoie de ordine de la suflet? Dar, dacă este prezent sufletul, toate aceste corpuri îl ajută la alcătuirea ordinii universale şi a fiecărui vieţuitor cu forţe care contribuie la desăvârşirea universului, de la fiecare câte una diferită; dar, dacă sufletul ar fi absent din univers, ele nici măcar nu ar fi, şi cu atât mai puţin ar fi în ordine.

[4.} Şi recunosc, constrânşi de adevăr, că trebuie să existe

ceva superior corpurilor, W1 tip de suflet mai puternic decât ele98o,

când consideră că suflul ia parte la inteligenţă şi că focul este

inteligent981, ca şi cum fără foc şi fără suflu partea superioară n-ar putea sta Între realităţi şi ar căuta un loc unde să se aşeze. De fapt, ei ar trebui să caute un loc unde să aşeze corpurile,

fiindcă ele trebuie să fie aşezate între facultăţile sufletului. Iar dacă 421

PLOTIN

Ta lT"Eu.ua T1l" JW1l" )(CXl -r1l" �UX1l" Tll'tE"TCXL, Tl Ta lTOAU­ l'tPUAATjTO" aUTol� lTW� EXO\l, El� o )(aTaq>EUrOOOl" &"ar­ xcx'CO.uE"Ol TLl'tEcrl'tal elAATj" lTapa Ta crw.uCXTa q>rnH" opacr­ TijpLO"; E'L 01)" ou TTa" .uE" lT"EUJ.LCX 4JUX1l, OTl .uupCa 1T\1EUJ.LCXTa ă'4JUXCX, Ta oe lTWC; EXO" lT\lEUj.1CX q>1ltxnc; eTe:pa. )/E Tl OE xal EX TWVOE OUX �Trov q>al\lETCH aou"aTo" 0" Trl" 4JUX1l" el \lal crw)J.a OTlou". "H rap -8-EP)J.O" €crTl" 11 WUXPO\l, fj crxATlPo" 11 )J.cxAaxo", UYpo" TE il lTETT11Y�, )J.EACX" TE 11 AEUX O", )(al mi"Ta acra lTOlOTTJTEC; crW.uâTW\I elAAal E\I elAAOLC;. Kal El )J.E\I l'tEP.u.O" )J.o"o", l'tEP­ .uaC"El, tVUXpo" oE .uo"o", tVU'gEL" xaL xo'lxpa lTOL1lcrEl Ta XOUq>O\l lTPOcrYE\lO.uEVO" xaL mxpo", )(al �apU"El Ta �cxpu· )(CXL .uEAa"El Ta .uEAa", )(CXl Ta AEUXO" AEUXO" lTOL 1lCTEL. Ou yap lTUP0C; TO llJUXEl", OUOE TOU tVuxPOU {}EP.ua lTOLEl". ' AAA ' Ti YE tVUXrl XCXl E" ăAAOlC; .u.E" ��OLC; ăAAa, Ta o' elAAa lTOlEl, XCXl E" TW OE CXUTW Ta €"a"Tla, Ta )J.E" lT11y"ucra, ni OE XEoucra, xaL �a .uE" �x"â, Ta OE apaLCx, )J.EAcx"a AEuxâ, xOUq>cx �pea. KaLTOl ce" OEl lTOLEL \1 )(CXTa T1l" TOU crW.uCXT� lTOLOTTlTâ TE TlÎ" elAA11" XCXl 01l xal XPooV" "u" oE lToAAa. [5.1 Tac; O E 01l )(L"TjcrELC; lT� cSL aq>opouc;, aAA' du .u La", .ulCXe; 01Jo-r)C; lTa\lT� CTw.uaT� )(l "1lopoC YE O"TEe;, E\I� O"TOe; )(aL cmAou TOU crw.uaT�, )(aL ou .uETO" CXUTW TOlOUTOU YE AOYOU, 11 ooo� oEOoTal CXUTW ncxpa TOU lTOLijcrCX�T� l'tEP.uO" CXUTO 11 \{JUXPO\l el "CXl. Ta OE )(CXl €" XPO"OlC; au'gEL", XCXL .uEXPl TOOOUTOU .uETPOU, lTO-8-E\I ci" TW crw.uan CXUTW YE"OLTO, (;; """, )/" ,.. �, / ) " ) , , lTpO1. 1\.01..oUX?) ?g 13 . 1\. 13XdplLC1 I\.o'(� �1 d31L� .5od?n �l.. �ux lUI\.13 I\.o'(� �1.C1U �1 100)3'(1L I\.� 1\.0l..UI\.9g1? lUI\. 13dulL 11UTI(l).o d31L0 'llXu'('(olL 1\.0'(0 lUX . .50l..1\.0 .501\. 1l..