PFA - Tipuri de PFA - PFA Sistem Real Vs [PDF]

Zitiervorschau

PFA | tipuri de PFA | PFA sistem real vs. PFA cu norma pe venit

1 din 4

http://www.contabilitatepfa.info/pfa-tipuri-de-pfa-si-caracteristicile-lor/

PFA noi conta servicii Prețuri resurse contact firma TA de contabilitate. experți contabili

PFA: tipuri de PFA și caracteristicile lor Ce este PFA? Pentru început ar fi bine de lămurit ce înseamnă de fapt PFA. PFA este acronimul pentru persoana fizică autorizată. Persoanele fizice autorizate (PFA) sunt persoane ce obtin venituri din profesii liberale sau asimilate din prestări servicii cu caracter profesional, desfășurate în mod individual sau sub diverse forme de asociere, în domeniile științific, literar, artistic, educativ, de catre: medici, avocați, notari, executori, experți tehnici si contabili, contabili autorizati, consultanți de plasament în valori mobiliare, auditori financiari, consultanți fiscali, arhitecți, traducători, sportivi, arbitri, precum și orice alte persoane reglementate printr-o forma de organizare și care desfășoară activități în mod independent în condițiile legii. Despre înfiițarea unui PFA, acte necesare, costuri și durata puteți citi aici. Există 2 criterii mari de diferențiere a diferitelor tipuri de PFA: după tipul activităţii desfășurate și, respectiv, după modul de impozitare. Să le discutăm pe rând. Diferențierea PFA-urilor in funcție de tipul activității Potrivit art. 7 alin. 1 din Codul fiscal, putem avea PFA cu activitate dependentă, respectiv PFA cu activitate independentă. Activitate dependentă este orice activitate desfășurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare. Se consideră că activitatea este dependentă atunci când îndeplineşte cel puţin unul dintre următoarele criterii: a) beneficiarul de venit se află într-o relaţie de subordonare faţă de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, şi respectă condiţiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuţiile ce îi revin şi modul de îndeplinire a acestora, locul desfăşurării activităţii, programul de lucru; b) în prestarea activităţii, beneficiarul de venit foloseşte exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spaţii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecţie, unelte de muncă sau altele asemenea şi contribuie cu prestaţia fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu şi cu capitalul propriu; c) plătitorul de venit suportă în interesul desfăşurării activităţii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizaţia de delegare-detaşare în ţară şi în străinătate, precum şi alte cheltuieli de această natură; d) plătitorul de venit suportă indemnizaţia de concediu de odihnă şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit. Activitate independentă este orice activitate desfăşurată cu regularitate de către o persoană fizică, alta

3/11/2012 11:56 PM

PFA | tipuri de PFA | PFA sistem real vs. PFA cu norma pe venit

2 din 4

http://www.contabilitatepfa.info/pfa-tipuri-de-pfa-si-caracteristicile-lor/

decât o activitate dependentă. Aceasta activitate (independentă) presupune desfășurarea în mod obișnuit, pe cont propriu și urmărind un scop lucrativ. Criteriile care arată existența unei activități independente sunt: a)

libera alegere a programului de lucru

b)

libera alegere a desfășurării activității

c)

libera alegere a locului de desfășurare a activității

d)

riscul asumat de întreprinzător

e)

desfășurarea activității pentru mai mulți clienți

f)

desfășurarea activității cu personal angajat (acolo unde legea permite)

Reconsiderarea unei activități drept activitate dependentă poate fi făcută de către organele fiscal printr-o inspecție fiscal și se realizează doar atunci când unul din criteriilr prevazute la art. 7 din Codul fiscal sunt îndeplinite.

Diferențierea PFA-urilor in funcție de sistemul de impozitare

Din punct de vedere al sistemului de impozitara, avem PFA impozitată în sistem real și PFA impozitată la norma de venit. Este bine de știut că această clasificare se aplică PFA cu venituri din activități independente. Veniturile din activități independente cuprind următoarele tipuri de venituri: -

venituri comerciale

-

venituri din profesii libere

-

venituri din drepturi de proprietate intelectuală

PFA în sistem real. Acestea persone au de plată un impozit de 16% asupra veniturilor nete dintr-un an calendaristic (diferența dintre încasări și plăți). Acestea au obligativitatea de a ține evidența contabilă în partidă simplă cu ajutorul Registrului de încasări și plăți. PFA pe normă de venit. Acestea persoane plătesc o suma fixa stabilită anual de catre direcțiile generale ale finanțelor publice teritoriale, în funcție de specificul activității și de zona în care se deșfasoară activitatea, cu condiția ca acea activitate sa se regăsească în nomenclatorul activităților independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care își desfășoară activitatea individual. Pe scurt, plătesc un impozit fix (nu contează veniturile realizate) conform unor norme anuale de venit. Acestea sunt afișate pe site-ul de la finanțe. Un exemplu de acest fel îl găsiți aici cu normele de venit pentru anul 2011 în județul Cluj. Începând cu anul 2012, acestea au obligația de a ține evidența contabilă în partidă simplă, prin completarea registrului jurnal de încasări și plăți și a registrului inventar.

3/11/2012 11:56 PM

PFA – Registre necesare si obligatorii

1 din 3

http://www.contabilitatepfa.info/registre-necesare-pentru-pfa/

PFA noi conta servicii Prețuri resurse contact firma TA de contabilitate. experți contabili

Registre necesare pentru PFA Persoanele fizice autorizate, datorită regimului lor juridic au obligația obținerii și completării unor registre și documente obligatorii. Unele sunt obligatorii pentru toate PFA iar altele depend de tipul de PFA, respective existența sau nu a salariaților, faptul că PFA e plătitor sau nu de TVA. Registrul-jurnal de încasări (cod 14-1-1/b) se folosește ca document de înregistrare a încasărilor și plăților de către PFA impozitate în sistem real. Este documentul care arată situația financiară a PFA. Se întocmește într-un singur exemplar. Se înregistrează operațiunile (încasările și plățile) prin numerar și prin contul current la bancă și se totalizează anual. Se achiziționează de la magazine specializate ( de papetărie) și trebuie înregistrat la organelle fiscal. Înainte de înregistrare trebuie numerotate filele (în ordine crescătoare), șnuruit și ștampilat. Registrul-jurnal de încasări și plăți se parafează de către organul fiscal la începerea și încetarea activității. Registrul inventar (cod 14-1-2/a) se folosește de către PFA pentru inventarierea patrimoniului. În el se trec toate bunurile îi drepturile aferente desfășurării activității. Inventarierea se face cu următoarele ocazii: la începerea activității, cel puțin o data pe an, la încheierea activității la care se mai pot adăuga alte situații prevăzute de lege. Acesta poate fi achiziționat de la magazine specializate (de papetărie). Se întocmește într-un singur exemplar și trebuie înregistrat la organele fiscale. Înainte de înregistrarea lui la finanțe, trebuie numerotat, șnuruit și parafat (ștampilat). Se completează fără a lăsa spații libere și fără ștersături. Registrul unic de control. Se achizitionează de la finanțe (organul fiscal pe raza căruia se afla sediul contribuabilului) în termen de 30 de zile de la înființare pentru toate tipurile de PFA. E necesar de avut atât la sediu cât și pentru fiecare punct de lucru (dacă este cazul). Se completează în cazul inspecțiilor de către persoanele venite în inspecție. Registrul de evidență al salariaților. Se completează în format electronic de către PFA-urile ( și întreprinderile individuale – II) care au salariați. Se completează cf. contractelor individuale de muncă în ordinea încheierii, modificării sau încetării acestora. Completarea lui se face cu ajutorul aplicației electronice REVISAL puse la dispoziție de Inspecția Muncii. Dacă vrei mai multe informații despre persoanele fizice autorizate, poți afla despre pașii și actele necesare înființării PFA aici și despre tipurile de PFA și caracteristicile lor aici.

Alte articole:

3/11/2012 11:57 PM

Registre contabile Registrele prevăzute de contabilitatea în partidă simplă, precum şi alte registre/jurnale utilizate de persoanele fizice în calitate de contribuabili. Informatii suplimentare Persoanele fizice în calitate de contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil., cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 141-1/b), Registrul-inventar (cod 14-1-2/a) şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie. Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b) şi Registrul-inventar (cod 14-1-2/a) au regim de înregistrare la organele fiscale. Acestea se numerotează, se şnuruiesc şi se parafează înainte de depunerea lor la organele fiscale pentru înregistrare. Modul detaliat de organizare al contabilităţii în partida simplă precum registrele obligatorii este cuprins în Ordinul MFP nr. 1040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partida simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile din Legea 571/2003 privind Codul fiscal. Registrul - jurnal de încasări şi plăti (cod 14-1-1/b) serveşte ca: - document de înregistrare a încasărilor şi plăţilor; - document de stabilire a situaţiei financiare a contribuabilului care conduce evidenta contabilă în partida simplă; - proba în litigii. Se întocmeşte într-un singur exemplar de către contribuabili, făcându-se înregistrarea operaţiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operaţiune, fără a se lasa rânduri libere. Pentru fiecare asociaţie fără personalitate juridică se va întocmi câte un registru-jurnal de încasări şi plati. În Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se înregistrează nu numai operaţiunile în numerar, ci şi cele efectuate prin contul curent de la bancă. Contribuabilii plătitori de taxa pe valoarea adăugata vor înregistra sumele încasate sau plătite, exclusiv taxa pe valoarea adăugata. Operaţiunile înregistrate în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se totalizează anual. În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii care constituie patrimoniul afacerii.

Nu constituie venit brut şi nu se înregistrează în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi sumele încasate, cum sunt: - aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi ori în cursul desfăşurării acesteia; - sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice ori persoane juridice; - sumele primite ca despăgubiri; - sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii. Pentru aceste categorii de operaţiuni fie se deschid fişe pentru operaţiuni diverse distincte, fie se întocmesc situaţii cu ajutorul documentelor cumulative care să reflecte situaţia acestor sume. Se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării veniturilor şi care sunt plătite în cursul unui an fiscal.

Alte registre/jurnale utilizate de persoanele fizice în calitate de contribuabili. 1. Registrul-inventar (Cod 14-1-2) serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare a rezultatelor inventarierii elementelor de activ şi de pasiv. Se întocmeşte de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat în evidenţă unităţii. Se completează la începutul activităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar sau cu ocazia încetării activităţii, fără ştersături şi fără spaţii libere, pe baza datelor cuprinse în listele de inventariere şi respectiv în procesele-verbale de inventariere a elementelor de activ şi de pasiv, prin gruparea acestora pe conturi sau grupe de conturi, după caz. 2. Jurnalele de vânzări şi cumpărări Jurnalele de vânzări şi cumpărări pt întocmirea Declaraţiei 392 şi urmărirea cifrei de afaceri (plafonul de 35.000 Euro). Jurnalele Vânzări şi Cumpărări sunt obligatorii pentru toate persoanele impozabile şi neimpozabile pentru operaţiunile efectuate în desfăşurarea activităţilor economice. Jurnalele Vânzări şi Cumpărări nu sunt formulare tipizate stabilite de MFP. Fiecare persoană poate să îşi stabilească modelul acestor documente. Modelele orientative ale jurnalelor şi registrelor care trebuie întocmite conform art. 156 din Codul fiscal sunt propuse în anexele nr. 1-4 ale OMEF nr. 1372/2008. Aceste documente prevăzute se pot întocmi manual sau prin utilizarea sistemului informatic, după caz. 3. Registrul unic de control prevăzut de Legea nr. 252 din 10 iunie 2003

Registrul unic de control are ca scop evidenţierea tuturor controalelor desfăşurate la contribuabil de către toate organele de control specializate, în domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea în construcţii, protecţia consumatorului, protecţia muncii, inspecţia muncii, protecţia împotriva incendiilor, precum şi în alte domenii prevăzute de lege. Evidenţierea controalelor în registrul unic de control, prevăzută la alin. (1), se face cu semnăturile reprezentantului legal al contribuabilului şi organului de control Contribuabilii au obligaţia de a prezenta organelor de control registrul unic de control. Organele de control au obligaţia de a consemna în registru, înaintea începerii controlului, următoarele elemente: numele şi prenumele persoanelor împuternicite de a efectua controlul, unitatea de care aparţin, numărul legitimaţiei de control, numărul şi data delegaţiei/ordinului de deplasare, obiectivele controlului, perioada controlului, perioada controlată, precum şi temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul. Organele de control sunt obligate ca înainte de începerea acţiunii de control să consulte actele de control încheiate anterior, care au legătură cu domeniul lor de activitate, pentru a cunoaşte constatările făcute, măsurile stabilite şi stadiul îndeplinirii lor. După finalizarea controlului, în registrul unic de control se înscriu obligatoriu numărul şi data actului de control întocmit. Registrul unic de control se numerotează, se sigilează şi se păstrează de reprezentantul legal al unităţii verificate sau de înlocuitorul acestuia. Registrul unic de control se ţine la sediul social şi la fiecare sediu secundar pentru care sau eliberat avize/autorizaţii şi/sau acorduri de funcţionare. (1) Registrul unic de control se eliberează, contra cost, de direcţiile generale ale finanţelor publice din raza teritorială unde îşi are sediul social contribuabilul, pe baza certificatului de înregistrare, în cazul comercianţilor, şi pe baza certificatului de înregistrare fiscală, în cazul celorlalte categorii de contribuabili. ...... LEGISLAŢIE: Extras din CODUL FISCAL, art. 48 (8) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă, cu respectarea reglementărilor în vigoare privind evidenţa contabilă, şi să completeze Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, Registrul-inventar şi alte documente contabile prevăzute de legislaţia în materie. (9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii. Extras ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale ART. 15

Persoana fizică autorizată, titularul întreprinderii individuale şi reprezentantul întreprinderii familiale vor ţine contabilitatea în partidă simplă, potrivit reglementărilor privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Extras din HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal NM pentru aplicarea art. 48 din Codul fiscal 40(1). Contribuabilii care realizează venituri care se încadrează în prevederile punctului 211 sunt obligaţi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă pentru stabilirea tratamentului fiscal aplicabil. 41. Toate bunurile şi drepturile aferente desfăşurării activităţii se înscriu în Registrulinventar şi constituie patrimoniul afacerii. Extras din ORDINUL MFP nr. 1040 din 8 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal 20. Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b) şi Registrul-inventar (cod 14-12/a) au regim de înregistrare la organele fiscale. Acestea se numerotează, se şnuruiesc şi se parafează înainte de depunerea lor la organele fiscale pentru înregistrare. Modelele şi normele de întocmire şi de utilizare ale Registrului-jurnal de încasări şi plăţi şi ale Registrului-inventar sunt prezentate la cap. IV. 29. Contribuabilii au obligaţia să păstreze în arhiva lor registrele de contabilitate, documentele financiar-contabile, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrării în evidenţă contabilă în partidă simplă. 30. Termenul de păstrare a Registrului-jurnal de încasări şi plăţi, a Registruluiinventar, precum şi a documentelor justificative şi financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la data încheierii anului fiscal în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani. 35. În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut, considerându-se o înstrăinare. În cazul în care asociaţiile îşi încetează activitatea, iar foştii asociaţi continuă să funcţioneze în mod individual, bunurile din patrimoniul asociaţiei trec în patrimoniul noilor afaceri, se înscriu în Registrul-inventar al acestora şi se amortizează în continuare, se consumă sau se vând, după caz. În toate cazurile de înstrăinare este necesară evaluarea bunului, care se poate face la preţurile practicate pe piaţă sau stabilite prin expertiză tehnică. În cazul încetării definitive a activităţii, sumele obţinute din valorificarea bunurilor patrimoniului afacerii, înscrise în Registrul-inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar etc), precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mărfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut.

40. Totalurile lunare din Fişa pentru operaţiuni diverse se vor înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activităţi. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operaţiuni diverse reprezintă venitul contribuabilului. În cazul contribuabililor care realizează venituri dintr-o singură activitate, totalul veniturilor se regăseşte în Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b), pe rândul "Total", nemaifiind necesară deschiderea Jurnalului privind operaţiuni diverse (cod 14-617/c). Contribuabilii care încasează în numerar toate veniturile realizate pot să evidenţieze aceste venituri numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse. 42. În condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu prevederile legale, înregistrarea veniturilor se face în baza Raportului fiscal de închidere zilnică şi a Registrului special, întocmit în condiţiile defectării aparatelor de marcat electronice fiscale. 46. Pentru fiecare fel de cheltuieli se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse, iar totalul lunar al acestora se va înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse pentru cheltuieli. Contribuabilii pot întocmi o singură fişă pentru operaţiuni diverse care să cuprindă toate cheltuielile a căror deductibilitate nu este plafonată. Contribuabilii care nu efectuează cheltuieli de natura celor care sunt deductibile plafonat pot să evidenţieze aceste cheltuieli numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse. 48. Venitul brut cuprinde: a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii; b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă; c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii; d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană; e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă. Nu constituie venit brut şi nu se înregistrează în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi sumele încasate, cum sunt: - aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi ori în cursul desfăşurării acesteia; - sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice ori persoane juridice; - sumele primite ca despăgubiri; - sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii.

Pentru aceste categorii de operaţiuni fie se deschid fişe pentru operaţiuni diverse distincte, fie se întocmesc situaţii cu ajutorul documentelor cumulative care să reflecte situaţia acestor sume. Se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării veniturilor şi care sunt plătite în cursul unui an fiscal. 49. Înregistrarea în evidenţă contabilă în partidă simplă a bunurilor mobile şi imobile se face la valoarea de achiziţie, de producţie sau la preţul pieţei, după caz. Creanţele, respectiv facturile emise şi neîncasate, precum şi obligaţiile stabilite conform legii şi neonorate se înregistrează la valoarea lor nominală în fişe pentru operaţiuni diverse. Aceste fişe se deschid distinct pentru creanţe şi datorii. Cheltuielile cu amortizarea pentru bunuri se admit la deducere, în conformitate cu reglementările din titlul II din Codul fiscal. Sunt amortizabile, în conformitate cu prevederile legale, numai bunurile înregistrare în Registrul-inventar (cod 14-1-2/a). 51. Orice sumă plătită, respectiv încasată, în numerar sau prin bancă se va înregistra în mod obligatoriu, cronologic, în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b). Cheltuielile deductibile plafonate se stabilesc astfel încât la sfârşitul anului fiscal să se încadreze în prevederile legale. 52. Venitul net sau pierderea fiscală se calculează astfel: din totalul sumelor încasate, evidenţiate în col. 5, respectiv 6, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, se scad cheltuielile cu amortizarea fiscală a bunurilor şi drepturilor, evidenţiate în Fişa pentru operaţiuni diverse, şi totalul sumelor plătite, evidenţiate în col. 7, respectiv 8, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, şi se adună sumele plătite pentru cumpărarea bunurilor amortizabile şi totalul cheltuielilor nedeductibile, care se preia din centralizatorul cheltuielilor nedeductibile, acest centralizator întocmindu-se cu ajutorul unui document cumulativ. Venitul net sau pierderea fiscală va fi influenţată cu plăţile şi/sau încasările efectuate în avans, care se referă la alte exerciţii fiscale, în cazul drepturilor de proprietate intelectuală, cu impozitul de 15% din venitul brut încasat, iar în cazul valorificării bunurilor în regim de consignaţie, veniturilor obţinute ca urmare a unor activităţi desfăşurate în baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial, precum şi în cazul activităţilor de expertiză contabilă, tehnică judiciară şi extrajudiciară, cu impozitul de 10% din venitul brut încasat, reprezentând plăţi anticipate în contul impozitului anual. REGISTRUL - JURNAL DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂTI (cod 14-1-1/b) Serveşte ca: - document de înregistrare a încasărilor şi plăţilor; - document de stabilire a situaţiei financiare a contribuabilului care conduce evidenta contabilă în partida simplă; - proba în litigii. Se întocmeşte într-un singur exemplar de către contribuabili, făcându-se înregistrarea operaţiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operaţiune,

fără a se lasa rânduri libere, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial. Pentru fiecare asociaţie fără personalitate juridică se va întocmi câte un registru-jurnal de încasări şi plati. În Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se înregistrează nu numai operaţiunile în numerar, ci şi cele efectuate prin contul curent de la bancă. Contribuabilii plătitori de taxa pe valoarea adăugata vor înregistra sumele încasate sau plătite, exclusiv taxa pe valoarea adăugata. Operaţiunile înregistrate în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se totalizează anual. Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se numerotează şi se snuruieste. Numerotarea filelor se va face în ordine crescătoare, iar după completarea integrală se deschide un nou registru înregistrat şi parafat, care va fi numerotat în ordine crescătoare. Acest registru se parafează de către organul fiscal teritorial la începerea şi la încetarea activităţii. În condiţiile conducerii evidenţei contabile în partida simplă cu ajutorul tehnicii de calcul, fiecare operaţiune economico-financiara se va înregistra în ordine cronologică, în funcţie de data de întocmire sau de data de intrare a documentelor. În această situaţie Registrul-jurnal de încasări şi plăţi se editează lunar, iar paginile vor fi numerotate pe măsura editării lor. Registrul-jurnal de încasări şi plăti, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial, va fi completat lunar, prin preluarea totalului sumelor din Registrul-jurnal de încasări şi plăti obţinut cu ajutorul tehnicii de calcul. Se arhivează împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.

REGISTRUL - INVENTAR (cod 14-1-2/a) Serveşte ca document de înregistrare a bunurilor achiziţionate sau realizate, pe baza documentelor justificative. Se întocmeşte la contribuabili într-un singur exemplar, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial. În coloana 1 se înscrie numărul curent al operaţiunilor, de la începutul activităţii până la data încetării acesteia. În coloana 2 se înscrie denumirea bunurilor. În coloana 3 se înscrie numărul de inventar al bunurilor. În coloana 4 se trece dată (ziua, luna, anul) la care se face înregistrarea bunurilor. În coloana 5 se înscriu felul şi numărul documentului pe baza căruia se face înregistrarea bunurilor. În coloana 6 se înscrie valoarea de achiziţie sau valoarea bunurilor rămasă de recuperat. În coloana 7 se înscrie dată (ziua, luna, anul) la care iese din gestiune bunul respectiv. În coloana 8 se înscrie valoarea inclusă pe cheltuieli până la data ieşirii. În coloana 9 se înscrie valoarea de ieşire (de vânzare) a bunului. În coloana 10 se dau explicaţii cu privire la identificarea bunului.

Acest registru se numerotează şi se completează fără ştersături şi fără a se lasa spaţii libere. Se arhivează împreună cu documentele justificative care au stat la baza întocmirii lui.

Documente justificative Documentele care stau la baza înregistrărilor în evidenţă contabilă în partidă simplă. Informatii suplimentare Dispoziţii generale În conformitate cu prevederile art.6 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată şi actualizata ,,Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ,,. Persoanele fizice care au calitatea de contribuabili pot utiliza toate formularele prevăzute normele metodologice aprobate prin Ordinul MFP nr. 1040/2004 sau numai o parte din acestea, în funcţie de elementele specifice activităţii desfăşurate, precum şi normelor metodologice aprobate prin Ordinul MFP nr. 3512/2008 de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-contabile. Pentru determinarea veniturilor, în funcţie de natura activităţii, de frecvenţă încasărilor/plăţilor sau de felul serviciilor prestate, precum şi de alte elemente specifice activităţii desfăşurate, contribuabilii pot utiliza şi alte formulare cu regim special, care au fost aprobate prin Ordinul MFP nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile. În funcţie de necesităţi contribuabilii pot utiliza şi alte formulare stabilite prin norme metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabilă. Contribuabilii vor folosi şi alte formulare prevăzute în mod expres de acte normative care reglementează activităţi economice specifice (exploatarea masei lemnoase, prestările de servicii cu caracter internaţional, jocurile de noroc etc). În cazul utilizării modelelor formularelor financiar-contabile comune pe economie, aprobate pentru persoanele juridice, acestea vor fi completate în conformitate cu prezenţele norme metodologice. În această situaţie elementele referitoare la conturi, debite, credite, semnăturile de aprobare, avizare, precum şi alte elemente similare nu se completează. În condiţiile utilizării sistemelor informatice financiar-contabile este necesar să fie respectate Criteriile minimale privind programele informatice utilizate în domeniul financiar-contabil, prevăzute de normele legale.

Contribuabilii pot edita formularele cu regim special cu ajutorul tehnicii de calcul, în condiţiile prevăzute la art. 58-63 din Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale, prevăzute în structura formularelor aprobate: - denumirea documentului; - numele şi prenumele contribuabilului, precum şi adresa completă; - numărul documentului şi data întocmirii acestuia; - menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul); - conţinutul operaţiunii economico-financiare, iar atunci când este necesar, şi temeiul legal al efectuării ei; - datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate; - numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii; - alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor în documente justificative. Documentele care stau la baza înregistrărilor în evidenţă contabilă în partidă simplă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informaţiile prevăzute în normele legale în vigoare. Documentele provenite din relaţiile de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi înregistrate în evidenţă contabilă în partidă simplă numai în cazurile în care se face dovada intrării în patrimoniu a bunurilor respective, prin întocmirea Borderoului de achiziţie (cod 14-4-13) sau a Notei de recepţie şi constatare de diferenţe (cod 14-3-1/A), după caz, şi a plăţii acestora pe bază de Dispoziţie de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4). În cazul în care documentele respective se referă la cheltuieli pentru prestări de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe bază de normă de venit, pentru a fi înregistrate în evidenţă contabilă în partidă simplă a contribuabililor prevăzuţi la pct. 1, acestea trebuie să aibă la bază contracte sau convenţii, întocmite în acest scop în conformitate cu reglementările legale în vigoare, şi Dispoziţie de plată-încasare către casierie (cod 14-44). Documentele contabile - jurnale, fişe etc. - servesc la prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în evidenţă contabilă în partidă simplă a operaţiunilor consemnate în documentele justificative. Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu pastă, la maşina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul, după caz.

În documentele justificative şi în cele contabile nu sunt admise ştersături sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul său cifră corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului justificativ şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit documentul justificativ, menţionându-se şi data efectuării operaţiunii de corectare. În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricţii, documentul greşit se anulează şi rămâne în carnetul respectiv (nu se detaşează), cu excepţia ordinului de deplasare (delegaţie), pe baza căruia se primeşte sau se restituie diferenţa dintre cheltuielile efective de deplasare şi avansul acordat. Reconstituirea documentelor justificative şi financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse Operaţiunile privind evidentă şi gestionarea mijloacelor fixe, a valorilor materiale şi băneşti şi a altor valori ale contribuabililor se consideră valabile numai dacă sunt justificate cu documente originale, întocmite sau reconstituite potrivit prezenţelor norme metodologice. În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente financiar-contabile şi justificative, contribuabilul va lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de cel mult 30 de zile de la constatare. Contribuabilul care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative ori financiar-contabile are obligaţia să încheie un proces-verbal care să cuprindă: - datele de identificare a documentului dispărut; - numele şi prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentului; - data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv. Persoană responsabilă este obligată ca o dată cu semnarea procesului-verbal să dea o declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul respectiv. Ori de câte ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune sunt încunoştinţate imediat organele de urmărire penală. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire, întocmit separat pentru fiecare caz.

Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut, şi anume: - sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului; - dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a persoanei vinovate, după caz; - copie de pe documentul reconstituit; - procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; - declaraţia persoanei responsabile. În cazul în care documentul dispărut provine de la un alt contribuabil, reconstituirea se va face de contribuabilul care a emis documentul, la cererea scrisă a contribuabilului care a cerut documentul. În acest caz unitatea emitentă va trimite contribuabilului care a primit documentul, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "Reconstituit", cu specificarea numărului şi a datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. Documentele reconstituite conform prezenţelor norme metodologice constituie bază legală pentru efectuarea înregistrărilor în evidenţă contabilă în partidă simplă. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călătorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în evidenţă contabilă în partidă simplă. În acest caz vinovaţii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suportă pagubă, sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale. Găsirea ulterioară a documentelor originale, care au fost reconstituite, nu anulează eventualele sancţiuni disciplinare sau penale, însă poate constitui motiv de revizuire a acestora, în condiţiile legii. Pentru pagubele generate de dispariţia, sustragerea sau distrugerea documentelor se pot stabili răspunderi materiale, care cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea şi găsirea acestora. În cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal împreună cu care se ataşează la dosarul de reconstituire. Formularele cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, pierdute sau sustrase, se declară nule în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, după sesizarea organelor de drept. Arhivarea şi păstrarea documentelor justificative şi financiar-contabile

Contribuabilii au obligaţia să păstreze în arhiva lor registrele de contabilitate, documentele financiar-contabile, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrării în evidenţă contabilă în partidă simplă. Termenul de păstrare a Registrului-jurnal de încasări şi plăţi, a Registrului-inventar, precum şi a documentelor justificative şi financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la data încheierii anului fiscal în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani. În cazul încetării activităţii contribuabilului, documentele se predau la arhivele statului în conformitate cu dispoziţiile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, dacă legea nu dispune altfel. Arhivarea documentelor justificative şi financiar-contabile se face, de asemenea, în conformitate cu prevederile legale, cu respectarea următoarelor reguli generale: - documentele se grupează în dosare, numerotate, şnuruite şi parafate; - gruparea documentelor în dosare se face cronologic şi sistematic, în cadrul fiecărui an fiscal la care se referă acestea; - dosarele conţinând documente se păstrează în spaţii amenajate în acest scop, asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor; - evidenţa documentelor la arhivă se ţine cu ajutorul unui registru de evidenţă curentă, în care sunt ţinute evidenţele dosarelor şi documentelor financiar-contabile intrate în arhivă, precum şi mişcarea acestora în decursul timpului.

Documentele justificative specifice Pentru înregistrarea veniturilor din activităţi independente contribuabilii vor utiliza, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii, formularele cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, prevăzute în prezenţele norme metodologice, după caz: - Chitanţă (cod 14-4-1); - Factură (cod 14-4-10/aA) şi Factură fiscală (cod 14-4-10/A); - Bon de comandă-chitanţă (cod 14-4-11/a şi cod 14-4-11); - Fişa de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b); - Extras din borderoul de plăţi din data de .......(cod 14-4-20). Constituie venit brut venitul încasat în cadrul unui an calendaristic, indiferent de perioada în care au fost efectuate prestaţiile. Pentru fiecare tip de activitate desfăşurată se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) în care se vor înregistra toate documentele în ordine cronologică. Contribuabilii care desfăşoară activităţi de: - comerţ angro vor întocmi pentru livrările efectuate formularele Factură (cod 14-410/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A);

- comerţ cu amănuntul vor întocmi zilnic formularul Monetar (cod 14-50-61), în condiţiile în care nu se utilizează aparate de marcat electronice fiscale; - producţie vor întocmi pentru livrarea producţiei formularele Factură (cod 14-410/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A) şi/sau Chitanţă (cod 14-4-1), după caz. Contribuabilii care desfăşoară următoarele activităţi: - organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc); - activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent, consignaţie sau mandat comercial); - activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnică folosită, şi altele asemenea; - transport de bunuri şi de persoane; - alte activităţi cuprinse în Codul comercial, precum şi pentru veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pot întocmi, în funcţie de natura activităţii, de frecvenţă încasării sau de felul serviciilor prestate, precum şi de alte elemente specifice activităţii desfăşurate, formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A), Chitanţă (cod 14-4-1) sau alte formulare cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. În relaţiile cu persoanele juridice contribuabilii sunt obligaţi, pentru sumele încasate atât pe bază de chitanţa, bon fiscal etc., cât şi prin bancă, să întocmească factură. În relaţiile cu persoanele fizice contribuabilii sunt obligaţi, pentru sumele încasate prin bancă, să întocmească factură. Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată vor întocmi factura fiscală în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Factura se întocmeşte şi se utilizează în conformitate cu prevederile Codului fiscal. Pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii pentru care persoanele impozabile sunt scutite fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată şi nu sunt obligate să întocmească facturi, în conformitate cu prevederile Codului fiscal şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, operaţiunile economice se înregistrează în baza contractelor încheiate între părţi şi a documentelor financiar-contabile sau bancare care să ateste acele operaţiuni, cum sunt: aviz de însoţire a mărfii, chitanţă, dispoziţie de plată/încasare, extras de cont bancar, nota de contabilitate etc., după caz. Registrele de contabilitate şi formularele financiar-contabile pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile persoanelor prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu condiţia respectării conţinutului de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Acestea pot fi pretipărite sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor.

Numărul de exemplare al formularelor financiar-contabile poate fi diferit de cel prevăzut în prezenţele norme metodologice, în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. În situaţia în care activitatea de întocmire a documentelor justificative şi financiar contabile este încredinţată în baza unui contract de prestări de servicii unor persoane fizice sau juridice, normele proprii interne de întocmire şi utilizare a formularelor respective se adaptează în mod corespunzător, fiind obligatoriu să se prevadă în contract clauze referitoare la întocmirea şi utilizarea formularelor în aceste condiţii. Se pot stabili norme proprii de întocmire şi utilizare a formularelor financiar-contabile, cu condiţia ca acestea să nu contravină reglementărilor legale în vigoare. Neîntocmirea, întocmirea eronată şi/sau neutilizarea documentelor justificative şi financiar-contabile, conform prevederilor prezenţelor norme metodologice, se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale. Persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile, astfel: - persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna, prin decizie internă scrisă, o persoană sau mai multe, după caz, care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente; - fiecare formular va avea un număr de ordine sau o serie, după caz, număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă), stabilit(ă) de societate. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.; - persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, vor emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii, după caz, prin care se va menţiona, pentru fiecare exerciţiu financiar, care este numărul sau seria de la care se emite primul document. Plăţile lunare efectuate de societăţile comerciale (de asigurare şi reasigurare etc.) către persoane fizice, reprezentând contravaloarea comisioanelor din activitatea de intermediere în baza unui contract de mandat, agent sau comision, se vor efectua pe baza Borderoului de plăţi din data de .....(cod 14-4-20), care va cuprinde în mod obligatoriu şi următoarele informaţii: - numele şi prenumele beneficiarului de venit; - codul numeric personal/numărul de identificare fiscală; - venitul brut la care se aplică cota de impozit de 10% sau 15%; - alte contribuţii obligatorii reţinute în momentul plăţii de către plătitorul de venituri, după caz; - impozitul pe venit reţinut prin stopaj la sursă; - suma achitată; - semnătura beneficiarului de venit.

Formulare contabile Totalurile lunare din Fişa pentru operaţiuni diverse se vor înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activităţi. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operaţiuni diverse reprezintă venitul contribuabilului. În cazul contribuabililor care realizează venituri dintr-o singură activitate, totalul veniturilor se regăseşte în Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b), pe rândul "Total", nemaifiind necesară deschiderea Jurnalului privind operaţiuni diverse (cod 14-617/c). Contribuabilii care încasează în numerar toate veniturile realizate pot să evidenţieze aceste venituri numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse. În cazul contribuabililor plătitori de taxă pe valoarea adăugată, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzătoare ale Jurnalului pentru vânzări (cod 14-6-12/a), nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse pentru veniturile realizate (cod 14-6-17/c). În condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu prevederile legale, înregistrarea veniturilor se face în baza Raportului fiscal de închidere zilnică şi a Registrului special, întocmit în condiţiile defectării aparatelor de marcat electronice fiscale. ...........

LEGISLAŢIE: Extras din LEGEA contabilităţii nr. 82 din 24 decembrie 1991 ART. 6 (1) Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ. (2) Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au înregistrat în contabilitate, după caz.

Extras din ORDINUL MFP nr. 1040 din 8 iulie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de

către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal A. Dispoziţii generale 4. Contribuabilii pot utiliza toate formularele prevăzute în prezenţele norme metodologice sau numai o parte din acestea, în funcţie de elementele specifice activităţii desfăşurate. 5. Pentru determinarea veniturilor, în funcţie de natura activităţii, de frecvenţă încasărilor/plăţilor sau de felul serviciilor prestate, precum şi de alte elemente specifice activităţii desfăşurate, contribuabilii pot utiliza şi alte formulare cu regim special, care au fost aprobate prin ordine ale ministrului finanţelor publice, în baza prevederilor art. 1 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiară şi contabilă şi a normelor metodologice privind întocmirea şi utilizarea acestora. 6. În funcţie de necesităţi contribuabilii pot utiliza şi alte formulare stabilite prin norme metodologice de întocmire şi utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabilă. 7. Contribuabilii vor folosi şi alte formulare prevăzute în mod expres de acte normative care reglementează activităţi economice specifice (exploatarea masei lemnoase, prestările de servicii cu caracter internaţional, jocurile de noroc etc). 8. În cazul utilizării modelelor formularelor financiar-contabile comune pe economie, aprobate pentru persoanele juridice, acestea vor fi completate în conformitate cu prezenţele norme metodologice. În această situaţie elementele referitoare la conturi, debite, credite, semnăturile de aprobare, avizare, precum şi alte elemente similare nu se completează. 9. În condiţiile utilizării sistemelor informatice financiar-contabile este necesar să fie respectate Criteriile minimale privind programele informatice utilizate în domeniul financiar-contabil, prevăzute de normele legale. 10. Contribuabilii pot edita formularele cu regim special cu ajutorul tehnicii de calcul, în condiţiile prevăzute la art. 2 din Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.177/1998 privind aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) şi (10) paragraful 2 din Hotărârea Guvernului nr. 831/1997. B. Norme generale privind documentele justificative şi financiar-contabile 11. Evidenţa contabilă în partidă simplă se va conduce în conformitate cu prezenţele norme metodologice. 12. În conformitate cu prevederile legale evidenţa contabilă în partidă simplă se ţine în limba română şi în moneda naţională. 13. Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în evidenţă contabilă în partidă simplă, dobândind astfel calitatea de document justificativ. 14. Documentele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente principale, prevăzute în structura formularelor aprobate: - denumirea documentului; - numele şi prenumele contribuabilului, precum şi adresa completă; - numărul documentului şi data întocmirii acestuia;

- menţionarea părţilor care participă la efectuarea operaţiunii economico-financiare (când este cazul); - conţinutul operaţiunii economico-financiare, iar atunci când este necesar, şi temeiul legal al efectuării ei; - datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii economico-financiare efectuate; - numele şi prenumele, precum şi semnăturile persoanelor care răspund de efectuarea operaţiunii; - alte elemente menite să asigure consemnarea completă a operaţiunilor în documente justificative. 15. Documentele care stau la baza înregistrărilor în evidenţă contabilă în partidă simplă pot dobândi calitatea de document justificativ numai în cazurile în care furnizează toate informaţiile prevăzute în normele legale în vigoare. 16. Documentele provenite din relaţiile de cumpărare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi înregistrate în evidenţă contabilă în partidă simplă numai în cazurile în care se face dovada intrării în patrimoniu a bunurilor respective, prin întocmirea Borderoului de achiziţie (cod 14-4-13) sau a Notei de recepţie şi constatare de diferenţe (cod 14-31/A), după caz, şi a plăţii acestora pe bază de Dispoziţie de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4). În cazul în care documentele respective se referă la cheltuieli pentru prestări de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe bază de normă de venit, pentru a fi înregistrate în evidenţă contabilă în partidă simplă a contribuabililor prevăzuţi la pct. 1, acestea trebuie să aibă la bază contracte sau convenţii, întocmite în acest scop în conformitate cu reglementările legale în vigoare, şi Dispoziţie de plată-încasare către casierie (cod 14-4-4). 17. Documentele contabile - jurnale, fişe etc. - servesc la prelucrarea, centralizarea şi înregistrarea în evidenţă contabilă în partidă simplă a operaţiunilor consemnate în documentele justificative. 18. Înscrierea datelor în documente se face cu cerneală, cu pix cu pastă, la maşina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul, după caz. 19. În documentele justificative şi în cele contabile nu sunt admise ştersături sau alte asemenea procedee, precum şi lăsarea de spaţii libere între operaţiunile înscrise în acestea. Erorile se corectează prin tăierea cu o linie a textului sau a cifrei greşite, pentru ca acestea să poată fi citite, iar deasupra lor se scrie textul său cifră corectă. Corectarea se face pe toate exemplarele documentului justificativ şi se confirmă prin semnătura persoanei care a întocmit documentul justificativ, menţionându-se şi data efectuării operaţiunii de corectare. În cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza cărora se primeşte, se eliberează sau se justifică numerarul, ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevăd asemenea restricţii, documentul greşit se anulează şi rămâne în carnetul respectiv (nu se detaşează), cu excepţia ordinului de deplasare (delegaţie), pe baza căruia se primeşte sau se restituie diferenţa dintre cheltuielile efective de deplasare şi avansul acordat. Contribuabilii au obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului: la începutul activităţii; cel puţin o dată pe an; la încetarea activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.

Inventarierea se face în conformitate cu normele privind organizarea şi efectuarea inventarierii, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. C. Reconstituirea documentelor justificative şi financiar-contabile pierdute, sustrase sau distruse 21. Operaţiunile privind evidentă şi gestionarea mijloacelor fixe, a valorilor materiale şi băneşti şi a altor valori ale contribuabililor se consideră valabile numai dacă sunt justificate cu documente originale, întocmite sau reconstituite potrivit prezenţelor norme metodologice. 22. În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a unor documente financiar-contabile şi justificative, contribuabilul va lua măsuri de reconstituire a acestora în termen de cel mult 30 de zile de la constatare. 23. Contribuabilul care constată pierderea, sustragerea sau distrugerea unor documente justificative ori financiar-contabile are obligaţia să încheie un proces-verbal care să cuprindă: - datele de identificare a documentului dispărut; - numele şi prenumele persoanei responsabile cu păstrarea documentului; - data şi împrejurările în care s-a constatat lipsa documentului respectiv. Persoană responsabilă este obligată ca o dată cu semnarea procesului-verbal să dea o declaraţie scrisă asupra împrejurărilor în care a dispărut documentul respectiv. Ori de câte ori pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor constituie infracţiune sunt încunoştinţate imediat organele de urmărire penală. 24. Reconstituirea documentelor se face pe baza unui dosar de reconstituire, întocmit separat pentru fiecare caz. Dosarul de reconstituire trebuie să conţină toate lucrările efectuate în legătură cu constatarea şi reconstituirea documentului dispărut, şi anume: - sesizarea scrisă a persoanei care a constatat dispariţia documentului; - dovada sesizării organelor de urmărire penală sau dovada sancţionării disciplinare a persoanei vinovate, după caz; - copie de pe documentul reconstituit; - procesul-verbal de constatare a pierderii, sustragerii sau distrugerii; - declaraţia persoanei responsabile. 25. În cazul în care documentul dispărut provine de la un alt contribuabil, reconstituirea se va face de contribuabilul care a emis documentul, la cererea scrisă a contribuabilului care a cerut documentul. În acest caz unitatea emitentă va trimite contribuabilului care a primit documentul, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii, documentul reconstituit. 26. Documentele reconstituite vor purta în mod obligatoriu şi vizibil menţiunea "Reconstituit", cu specificarea numărului şi a datei dispoziţiei pe baza căreia s-a făcut reconstituirea. Documentele reconstituite conform prezenţelor norme metodologice constituie bază legală pentru efectuarea înregistrărilor în evidenţă contabilă în partidă simplă. Nu se pot reconstitui documentele de cheltuieli nenominale (bonuri, bilete de călătorie nenominale etc.) pierdute, sustrase sau distruse înainte de a fi înregistrate în evidenţă contabilă în partidă simplă. În acest caz vinovaţii de pierderea, sustragerea sau distrugerea documentelor suportă pagubă, sumele respective recuperându-se potrivit prevederilor legale.

27. Găsirea ulterioară a documentelor originale, care au fost reconstituite, nu anulează eventualele sancţiuni disciplinare sau penale, însă poate constitui motiv de revizuire a acestora, în condiţiile legii. Pentru pagubele generate de dispariţia, sustragerea sau distrugerea documentelor se pot stabili răspunderi materiale, care cuprind şi eventualele cheltuieli ocazionate de reconstituirea şi găsirea acestora. În cazul găsirii ulterioare a originalului, documentul reconstituit se anulează pe baza unui proces-verbal împreună cu care se ataşează la dosarul de reconstituire. 28. Formularele cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, pierdute sau sustrase, se declară nule în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, după sesizarea organelor de drept. D. Arhivarea şi păstrarea documentelor justificative şi financiar-contabile 29. Contribuabilii au obligaţia să păstreze în arhiva lor registrele de contabilitate, documentele financiar-contabile, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrării în evidenţă contabilă în partidă simplă. 30. Termenul de păstrare a Registrului-jurnal de încasări şi plăţi, a Registruluiinventar, precum şi a documentelor justificative şi financiar-contabile este de 10 ani, cu începere de la data încheierii anului fiscal în cursul căruia au fost întocmite, cu excepţia statelor de salarii, care se păstrează timp de 50 de ani. 31. În cazul încetării activităţii contribuabilului, documentele se predau la arhivele statului în conformitate cu dispoziţiile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, dacă legea nu dispune altfel. 32. Arhivarea documentelor justificative şi financiar-contabile se face, de asemenea, în conformitate cu prevederile legale, cu respectarea următoarelor reguli generale: - documentele se grupează în dosare, numerotate, şnuruite şi parafate; - gruparea documentelor în dosare se face cronologic şi sistematic, în cadrul fiecărui an fiscal la care se referă acestea; - dosarele conţinând documente se păstrează în spaţii amenajate în acest scop, asigurate împotriva degradării, distrugerii sau sustragerii, dotate cu mijloace de prevenire a incendiilor; - evidenţa documentelor la arhivă se ţine cu ajutorul unui registru de evidenţă curentă, în care sunt ţinute evidenţele dosarelor şi documentelor financiar-contabile intrate în arhivă, precum şi mişcarea acestora în decursul timpului. ..........

Extras din ORDINUL MFP nr. 3.512 din 27 noiembrie 2008 privind documentele financiar-contabile. Anexa 1 - Norme Metodologice de întocmire şi utilizare a documentelor financiar-contabile 5. În cazul în care documentele se referă la cheltuieli pentru prestări de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe bază de norme de venit, pentru a fi înregistrate în contabilitate, acestea trebuie să aibă la bază contracte sau convenţii civile, încheiate în acest scop, şi documentul prin care se face dovada plăţii, respectiv dispoziţia de plată/încasare.

9. Regimul juridic al documentelor în formă electronică, ce conţin date privind operaţiunile economice de schimb sau vânzare de bunuri ori servicii între persoane care emit şi primesc facturi, bonuri fiscale sau chitanţe în formă electronică, este stabilit de Legea nr. 260/2007 privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice. Facturile şi chitanţele în formă electronică, emise fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legea mai sus menţionată, nu au calitatea de document justificativ, în înţelesul prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată. 12. În cazul completării documentelor prin utilizarea sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor, corecturile sunt admise numai înainte de prelucrarea acestora, menţionându-se data rectificării şi semnătura celui care a făcut modificarea. Documentele prezentate în listele de erori, anulări sau completări (pe baza cărora se fac modificări în fişiere sau în baza de date a unităţii) trebuie să fie semnate de persoanele împuternicite de conducerea unităţii. 15. Factura se întocmeşte şi se utilizează în conformitate cu prevederile Codului fiscal. Pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii pentru care persoanele impozabile sunt scutite fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată şi nu sunt obligate să întocmească facturi, în conformitate cu prevederile Codului fiscal şi ale normelor metodologice de aplicare a acestuia, operaţiunile economice se înregistrează în baza contractelor încheiate între părţi şi a documentelor financiar-contabile sau bancare care să ateste acele operaţiuni, cum sunt: aviz de însoţire a mărfii, chitanţă, dispoziţie de plată/încasare, extras de cont bancar, nota de contabilitate etc., după caz. 16. Registrele de contabilitate şi formularele financiar-contabile pot fi adaptate în funcţie de specificul şi necesităţile persoanelor prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, cu condiţia respectării conţinutului de informaţii şi a normelor de întocmire şi utilizare a acestora. Acestea pot fi pretipărite sau editate cu ajutorul sistemelor informatice de prelucrare automată a datelor. Numărul de exemplare al formularelor financiar-contabile poate fi diferit de cel prevăzut în prezenţele norme metodologice, în condiţiile în care procedurile proprii privind organizarea şi conducerea contabilităţii impun acest lucru. În situaţia în care activitatea de întocmire a documentelor justificative şi financiarcontabile este încredinţată în baza unui contract de prestări de servicii unor persoane fizice sau juridice, normele proprii interne de întocmire şi utilizare a formularelor respective se adaptează în mod corespunzător, fiind obligatoriu să se prevadă în contract clauze referitoare la întocmirea şi utilizarea formularelor în aceste condiţii. Se pot stabili norme proprii de întocmire şi utilizare a formularelor financiarcontabile, cu condiţia ca acestea să nu contravină reglementărilor legale în vigoare. Neîntocmirea, întocmirea eronată şi/sau neutilizarea documentelor justificative şi financiar-contabile, conform prevederilor prezenţelor norme metodologice, se sancţionează potrivit dispoziţiilor legale. 17. Persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, vor asigura un regim intern de numerotare a formularelor financiar-contabile, astfel: - persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii vor desemna, prin decizie internă scrisă, o persoană sau mai multe, după caz, care să aibă atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente;

- fiecare formular va avea un număr de ordine sau o serie, după caz, număr sau serie ce trebuie să fie secvenţial(ă), stabilit(ă) de societate. În alocarea numerelor se va ţine cont de structura organizatorică, respectiv gestiuni, puncte de lucru, sucursale etc.; - persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, vor emite proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare de numere ori serii, după caz, prin care se va menţiona, pentru fiecare exerciţiu financiar, care este numărul sau seria de la care se emite primul document. 20. Persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente şi conduc contabilitatea în partidă simplă, în conformitate cu prevederile legale, întocmesc Registrul jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b), precum şi alte documente de evidenţă prevăzute de legislaţia în domeniu. 21. Registrul-inventar (cod 14-1-2) este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, inventariate de unitate, potrivit legii. Registrul-inventar se întocmeşte la înfiinţarea unităţii, cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării unităţii, cu ocazia fuziunii, divizării sau încetării activităţii, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege, pe bază de inventar faptic. În acest registru se înscriu, într-o formă recapitulativă, elementele inventariate după natura lor, suficient de detaliate pentru a putea justifica conţinutul fiecărui post al bilanţului. Registrul-inventar se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi de pasiv. Elementele de activ şi de pasiv înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul acestora la sfârşitul exerciţiului financiar. În cazul în care inventarierea are loc pe parcursul anului, în Registrul-inventar se înregistrează soldurile existente la data inventarierii, la care se adaugă rulajele intrărilor şi se scad rulajele ieşirilor de la data inventarierii până la data încheierii exerciţiului financiar. 24. Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi Registrul Cartea mare se păstrează în unitate timp de 10 ani de la data încheierii exerciţiului financiar în cursul căruia au fost întocmite, iar în caz de pierdere, sustragere sau distrugere, trebuie reconstituite în termen de maximum 30 de zile de la constatare. Persoanele fizice care utilizează tehnica de calcul trebuie să asigure listarea acestora în orice moment pe parcursul celor 10 ani de păstrare. Persoanele prevăzute la art. 1 din Legea nr. 82/1991, republicată, care utilizează, potrivit legii, registre şi formulare specifice privind activitatea financiară şi contabilă, reglementate prin actele normative în vigoare, procedează la înscrierea datelor în aceste registre şi formulare potrivit normelor specifice, prezentate în actele normative respective, precum şi prezenţelor norme metodologice privind documentele justificative şi financiar-contabile. 58. Sistemul informatic de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei unităţi trebuie să asigure prelucrarea datelor înregistrate în contabilitate în conformitate cu reglementările contabile aplicabile, controlul şi păstrarea acestora pe suporturi tehnice. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice vor fi avute în vedere următoarele:

a) cuprinderea în procedurile de prelucrare a reglementărilor în vigoare şi a posibilităţii de actualizare a acestor proceduri, în funcţie de modificările intervenite în legislaţie; b) cunoaşterea adecvată a funcţiilor sistemului de prelucrare automată a datelor de către personalul implicat şi respectarea acestora; c) gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protecţiei lor împotriva accesului neautorizat, realizarea confidenţialităţii datelor din sistemul informatic; d) stabilirea tipului de suport pentru păstrarea datelor de intrare, intermediare sau de ieşire; e) soluţionarea eventualelor erori care pot să apară în funcţionarea sistemului informatic; f) verificarea completă sau prin sondaj a modului de funcţionare a procedurilor de prelucrare prevăzute de sistemul informatic; g) verificarea totală sau prin sondaj a operaţiunilor economico-financiare înregistrate în contabilitate, astfel încât acestea să fie efectuate în concordanţă strictă cu prevederile actelor normative care le reglementează; h) verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat. 59. Sistemele informatice de prelucrare automată a datelor în domeniul financiarcontabil trebuie să răspundă la următoarele criterii considerate minimale: a) să asigure concordanţa strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementează; b) să precizeze tipul de suport care asigură prelucrarea datelor în condiţii de siguranţă; c) fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să se regăsească în conţinutul unui document, la care să poată avea acces atât beneficiarii, cât şi organele de control; d) să asigure listele operaţiunilor efectuate în contabilitate pe bază de documente justificative, care să fie numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări, intercalări, precum şi orice eliminări sau adăugări ulterioare; e) să asigure reluarea automată în calcul a soldurilor conturilor obţinute anterior; f) să asigure conservarea datelor pe o perioadă de timp care să respecte prevederile Legii nr. 82/1991, republicată; g) să precizeze procedurile şi suportul magnetic extern de arhivare a produselorprogram, a datelor introduse, a situaţiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare în sistem a datelor arhivate; h) să nu permită inserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioadă închisă; i) să asigure următoarele elemente constitutive ale înregistrărilor contabile: - data efectuării înregistrării contabile a operaţiunii; - jurnalul de origine în care se regăsesc înregistrările contabile; - numărul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent); j) să asigure confidenţialitatea şi protecţia informaţiilor şi a programelor prin parole, cod de identificare pentru accesul la informaţii, copii de siguranţă pentru programe şi informaţii; k) să asigure listări clare, inteligibile şi complete, care să conţină următoarele elemente de identificare, în antet sau pe fiecare pagină, după caz: - tipul documentului sau al situaţiei; - denumirea unităţii;

- perioadă la care se referă informaţia; - datarea listărilor; - paginarea cronologică; - precizarea programului informatic şi a versiunii utilizate; l) să asigure listarea ansamblului de situaţii financiare şi documente de sinteză necesare conducerii operative a unităţii; m) să asigure respectarea conţinutului de informaţii prevăzut pentru formulare; n) să permită, în orice moment, reconstituirea conţinutului conturilor, listelor şi informaţiilor supuse verificării; toate soldurile conturilor trebuie să fie rezultatul unei liste de înregistrări şi al unui şold anterior al acelui cont; fiecare înregistrare trebuie să aibă la bază elemente de identificare a datelor supuse prelucrării; o) să nu permită: - deschiderea a două conturi cu acelaşi simbol; - modificarea simbolului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel cont; - suprimarea unui cont în cursul exerciţiului financiar curent sau aferent exerciţiului financiar precedent, dacă acesta conţine înregistrări sau şold; - editarea a două sau a mai multor documente de acelaşi tip, cu acelaşi număr şi conţinut diferit de informaţii; p) să permită suprimarea unui cont care nu are înregistrări pe parcursul a cel puţin 2 ani (exerciţii financiare), în mod automat sau manual; r) să prevadă în documentaţia produsului informatic modul de organizare şi tipul sistemului de prelucrare: - monopost sau multipost; - monosocietate sau multisocietate; - reţea de calculatoare; - portabilitatea fişierelor de date; s) să precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor: - preluări pe loturi cu control ulterior; - preluări în timp real cu efectuarea controlului imediat; - combinarea celor două tipuri; t) să permită culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operaţiunile contabile; u) să posede documentaţia tehnică de utilizare a programelor informatice necesară exploatării optime a acestora; v) să respecte reglementările în vigoare cu privire la securitatea datelor şi fiabilitatea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor. 60. Elaboratorii de programe informatice au obligaţia de a prevedea, prin contractele de livrare a programelor informatice, clauze privind întreţinerea şi adaptarea produselor livrate, precum şi clauze privind eliminarea posibilităţilor de modificare a procedurilor de prelucrare automată a datelor de către utilizatori. Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul sistemului informatic de prelucrare automată a datelor poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente, iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare. 61. Utilizatorul trebuie:

- să se asigure de perenitatea documentaţiei, a diferitelor versiuni ale produsuluiprogram; - să organizeze arhivarea datelor, programelor sau produselor de prelucrare astfel încât informaţiile să poată fi reprocesate; - să deţină la sediul său, pe perioadă neprescrisă, manualul de utilizare complet şi actualizat al fiecărui produs-program utilizat. 62. Pe perioada neprescrisă se va organiza o gestiune a versiunilor, modificărilor, corecturilor şi schimbărilor de sistem informatic, produse-program şi sistem de calcul. Dacă unitatea, în cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectiv de prelucrare a datelor, trebuie să se efectueze o reconciliere între datele arhivate şi versiunile noi ale produselor-program şi ale echipamentelor de calcul. Arhivele pe suport magnetic trebuie "împrospătate" periodic pentru a asigura accesibilitatea datelor. 63. Responsabilităţile ce revin personalului unităţii cu privire la utilizarea sistemului informatic de prelucrare automată a datelor se stabilesc prin regulamente interne. H. Condiţiile în care se pot întocmi, edita şi arhiva electronic documentele financiarcontabile 64. Din punct de vedere al bazei de date trebuie să existe posibilitatea reconstituirii în orice moment a conţinutului documentelor financiar-contabile. 65. Documentele financiar-contabile, care se arhivează pe suport WORM (Write Once Read Many), trebuie să fie semnate de persoana care le întocmeşte, în conformitate cu prevederile Legii nr. 455/2001 privind semnătură electronică. 66. Trebuie să existe un plan de securitate al sistemului informatic, cuprinzând măsurile tehnice şi organizatorice care să asigure următoarele cerinţe minimale: a) confidenţialitatea şi integritatea comunicaţiilor; b) confidenţialitatea şi nonrepudierea tranzacţiilor; c) confidenţialitatea şi integritatea datelor; d) restricţionarea, detectarea şi monitorizarea accesului în sistem; e) restaurarea informaţiilor gestionate de sistem în cazul unor calamităţi naturale, evenimente imprevizibile, prin: - arhivarea datelor utilizând tehnologia WORM, care să permită inscripţionarea o singură dată şi accesarea ori de câte ori este nevoie a informaţiilor stocate; - înregistrarea datelor din documentele financiar-contabile în timp real, în alt sistem de calcul, cu aceleaşi caracteristici, care să fie amplasat într-o altă locaţie. 67. Trebuie să se asigure listarea tuturor documentelor financiar-contabile solicitate de organele de control.

Cheltuieli Norme privind evidenţierea cheltuielilor de catre contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente. Informatii suplimentare Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt: a) să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului, justificate prin documente;

b) să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite; c) să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II din Codul fiscal; d) cheltuielile cu primele de asigurare să fie efectuate pentru: - active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii; - activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul; - boli profesionale, risc profesional şi accidente de muncă; - persoane care obţin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din titlul III din Codul fiscal, cu condiţia impozitării sumei reprezentând prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul plăţii de către suportator. Evidenţa contabilă în partidă simplă a cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, în funcţie de natura lor, astfel: a) cheltuielile efectuate în interesul direct al activităţii, cum sunt: - cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri; - cheltuielile cu lucrări executate şi servicii prestate de terţi; - cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru terţi; - chiria pentru spaţiul în care se desfăşoară activitatea, pentru utilaje şi pentru alte instalaţii închiriate, utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere; - dobânzile aferente creditelor bancare; - cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare; - cheltuielile cu primele de asigurare; - cheltuielile cu reclamă şi publicitatea; - cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii; - cheltuielile cu energia şi apa; - cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane; - cheltuielile de delegare, detaşare şi deplasare; - cheltuielile de personal; - cheltuielile cu impozite şi taxe, altele decât impozitul pe venit; - cheltuielile reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale de stat, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, precum şi alte contribuţii obligatorii; - cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate asociaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii; b) cheltuielile cu sponsorizarea şi mecenatul; c) cheltuielile de protocol; d) cheltuielile cu amortizarea fiscală; e) în cazul utilizării bunurilor cu folosinţă mixtă (pentru afacere şi în scop personal), cheltuiala deductibilă se determină, după caz, proporţional cu: - numărul de kilometri parcurşi în interes de afacere; - numărul de metri pătraţi folosiţi în interes de afacere; - numărul de unităţi de măsură specifice în alte cazuri; şi

f) alte cheltuieli deductibile plafonat, stabilite potrivit reglementărilor în vigoare privind impozitul pe venit. Plăţile lunare efectuate de societăţile comerciale (de asigurare şi reasigurare etc.) către persoane fizice, reprezentând contravaloarea comisioanelor din activitatea de intermediere în baza unui contract de mandat, agent sau comision, se vor efectua pe baza Borderoului de plăţi din data de .....(cod 14-4-20), care va cuprinde în mod obligatoriu şi următoarele informaţii: - numele şi prenumele beneficiarului de venit; - codul numeric personal/numărul de identificare fiscală; - venitul brut la care se aplică cota de impozit de 10% sau 15%; - alte contribuţii obligatorii reţinute în momentul plăţii de către plătitorul de venituri, după caz; - impozitul pe venit reţinut prin stopaj la sursă; - suma achitată; - semnătura beneficiarului de venit. Pentru fiecare fel de cheltuieli se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse, iar totalul lunar al acestora se va înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse pentru cheltuieli. Contribuabilii pot întocmi o singură fişă pentru operaţiuni diverse care să cuprindă toate cheltuielile a căror deductibilitate nu este plafonată. Contribuabilii care nu efectuează cheltuieli de natura celor care sunt deductibile plafonat pot să evidenţieze aceste cheltuieli numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse. Registrul - jurnal de încasări şi plăti (cod 14-1-1/b) serveşte ca: - document de înregistrare a încasărilor şi plăţilor; - document de stabilire a situaţiei financiare a contribuabilului care conduce evidenta contabilă în partida simplă; - proba în litigii. Se întocmeşte într-un singur exemplar de către contribuabili, făcându-se înregistrarea operaţiunilor efectuate pe baza documentelor justificative, distinct, pe fiecare operaţiune, fără a se lasa rânduri libere, după ce a fost numerotat, şnuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial. Pentru cheltuielile cu amortizarea se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse. Pentru cheltuielile deductibile plafonat, înainte de înregistrarea totalului din Fişa pentru operaţiuni diverse se va calcula cota care este deductibilă şi numai această se va înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse pentru cheltuieli. Înregistrarea în evidenţă contabilă în partidă simplă a bunurilor mobile şi imobile se face la valoarea de achiziţie, de producţie sau la preţul pieţei, după caz.

Cheltuielile cu amortizarea pentru bunuri se admit la deducere, în conformitate cu reglementările din titlul II din Codul fiscal. Sunt amortizabile, în conformitate cu prevederile legale, numai bunurile înregistrare în Registrul-inventar (cod 14-1-2/a). Orice sumă plătită, respectiv încasată, în numerar sau prin bancă se va înregistra în mod obligatoriu, cronologic, în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b).

Venituri Norme privind înregistrarea veniturilor realizate de contribuabili din activitati independente si stabilirea venitului net. Informatii suplimentare Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente sunt obligaţi, potrivit prevederilor art. 49 alin. (8) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă în partidă simplă. Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b) este un document de înregistrare a încasărilor şi plăţilor şi are regim de înregistrare la organele fiscale. Acesta se numerotează, se şnuruieste şi se parafează înainte de depunerea lor la organele fiscale pentru înregistrare. Contribuabilii au obligaţia să păstreze în arhiva lor registrele de contabilitate, documentele financiar-contabile, precum şi documentele justificative, care stau la baza înregistrării în evidenţă contabilă în partidă simplă. Pentru determinarea veniturilor, în funcţie de natura activităţii, de frecvenţă încasărilor/plăţilor sau de felul serviciilor prestate, precum şi de alte elemente specifice activităţii desfăşurate, contribuabilii pot utiliza şi alte formulare care au fost aprobate prin Ordinul MFP nr. 3512/2008. Evidenţa contabilă în partidă simplă a veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel: a) venituri din activităţi care constituie fapte de comerţ; b) venituri din profesii libere; c) alte venituri. Pentru asociaţiile fără personalitate juridică evidenţa contabilă în partidă simplă a veniturilor se va ţine în mod distinct. Evidenţa contabilă în partidă simplă a operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în moneda naţională, cât şi în valută, potrivit reglementărilor elaborate în acest sens. În cazul în care bunurile din patrimoniul afacerii trec în patrimoniul personal al contribuabilului, suma reprezentând contravaloarea acestora se include în venitul brut, considerându-se o înstrăinare.

În cazul în care asociaţiile îşi încetează activitatea, iar foştii asociaţi continuă să funcţioneze în mod individual, bunurile din patrimoniul asociaţiei trec în patrimoniul noilor afaceri, se înscriu în Registrul-inventar al acestora şi se amortizează în continuare, se consumă sau se vând, după caz. În toate cazurile de înstrăinare este necesară evaluarea bunului, care se poate face la preţurile practicate pe piaţă sau stabilite prin expertiză tehnică. În cazul încetării definitive a activităţii, sumele obţinute din valorificarea bunurilor patrimoniului afacerii, înscrise în Registrul-inventar (mijloace fixe, obiecte de inventar etc), precum şi stocurile de materii prime, materiale, produse finite şi mărfuri rămase nevalorificate sunt incluse în venitul brut. Pentru înregistrarea veniturilor din activităţi independente contribuabilii vor utiliza, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii, formularele cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, prevăzute în prezenţele norme metodologice, după caz: - Chitanţă (cod 14-4-1); - Factură (cod 14-4-10/aA) şi Factură fiscală (cod 14-4-10/A); - Bon de comandă-chitanţă (cod 14-4-11/a şi cod 14-4-11); - Fişa de magazie a formularelor cu regim special (cod 14-3-8/b); - Extras din borderoul de plăţi din data de .......(cod 14-4-20). Constituie venit brut venitul încasat în cadrul unui an calendaristic, indiferent de perioada în care au fost efectuate prestaţiile. Pentru fiecare tip de activitate desfăşurată se va întocmi Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) în care se vor înregistra toate documentele în ordine cronologică. Contribuabilii care desfăşoară activităţi de: - comerţ angro vor întocmi pentru livrările efectuate formularele Factură (cod 14-410/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A); - comerţ cu amănuntul vor întocmi zilnic formularul Monetar (cod 14-50-61), în condiţiile în care nu se utilizează aparate de marcat electronice fiscale; - producţie vor întocmi pentru livrarea producţiei formularele Factură (cod 14-410/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A) şi/sau Chitanţă (cod 14-4-1), după caz. Contribuabilii care desfăşoară următoarele activităţi: - organizarea de spectacole (culturale, sportive, distractive etc); - activităţi al căror scop este facilitarea încheierii de tranzacţii comerciale printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent, consignaţie sau mandat comercial); - activităţi de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnică folosită, şi altele asemenea; - transport de bunuri şi de persoane; - alte activităţi cuprinse în Codul comercial, precum şi pentru veniturile din profesii libere şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală pot întocmi, în funcţie de natura activităţii, de frecvenţă încasării sau de felul serviciilor prestate, precum şi de alte

elemente specifice activităţii desfăşurate, formularele Factură (cod 14-4-10/aA), respectiv Factură fiscală (cod 14-4-10/A), Chitanţă (cod 14-4-1) sau alte formulare cu regim special de tipărire, înseriere şi numerotare, aprobate prin ordin al ministrului finanţelor publice. În relaţiile cu persoanele juridice contribuabilii sunt obligaţi, pentru sumele încasate atât pe bază de chitanţa, bon fiscal etc., cât şi prin bancă, să întocmească factură. În relaţiile cu persoanele fizice contribuabilii sunt obligaţi, pentru sumele încasate prin bancă, să întocmească factură. Plătitorii de taxă pe valoarea adăugată vor întocmi factura fiscală în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal. Totalurile lunare din Fişa pentru operaţiuni diverse se vor înregistra în Jurnalul privind operaţiuni diverse (cod 14-6-17/c), grupate pe feluri de activităţi. Totalul veniturilor din Jurnalul privind operaţiuni diverse reprezintă venitul contribuabilului. În cazul contribuabililor care realizează venituri dintr-o singură activitate, totalul veniturilor se regăseşte în Fişa pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b), pe rândul "Total", nemaifiind necesară deschiderea Jurnalului privind operaţiuni diverse (cod 14-617/c). Contribuabilii care încasează în numerar toate veniturile realizate pot să evidenţieze aceste venituri numai în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse. În cazul contribuabililor plătitori de taxă pe valoarea adăugată, veniturile, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, se preiau pentru determinarea impozitului din coloanele corespunzătoare ale Jurnalului pentru vânzări (cod 14-6-12/a), nemaifiind obligatorie întocmirea Fişei pentru operaţiuni diverse (cod 14-6-22/b) şi, implicit, a Jurnalului privind operaţiuni diverse pentru veniturile realizate (cod 14-6-17/c). În condiţiile utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, în conformitate cu prevederile legale, înregistrarea veniturilor se face în baza Raportului fiscal de închidere zilnică şi a Registrului special, întocmit în condiţiile defectării aparatelor de marcat electronice fiscale. Venitul brut cuprinde: a) sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii; b) veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în legătură cu o activitate independentă;

c) câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii utilizate într-o activitate independentă, inclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii; d) veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu concura cu o altă persoană; e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o activitate independentă. Nu constituie venit brut şi nu se înregistrează în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi sumele încasate, cum sunt: - aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea unei activităţi ori în cursul desfăşurării acesteia; - sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice ori persoane juridice; - sumele primite ca despăgubiri; - sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări, mecenat sau donaţii. Pentru aceste categorii de operaţiuni fie se deschid fişe pentru operaţiuni diverse distincte, fie se întocmesc situaţii cu ajutorul documentelor cumulative care să reflecte situaţia acestor sume. Se admit la deducere numai cheltuielile care sunt aferente realizării veniturilor şi care sunt plătite în cursul unui an fiscal. Orice încasată, în numerar sau prin bancă se va înregistra în mod obligatoriu, cronologic, în Registrul-jurnal de încasări şi plăţi (cod 14-1-1/b). Venitul net sau pierderea fiscală se calculează astfel: din totalul sumelor încasate, evidenţiate în col. 5, respectiv 6, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, se scad cheltuielile cu amortizarea fiscală a bunurilor şi drepturilor, evidenţiate în Fişa pentru operaţiuni diverse, şi totalul sumelor plătite, evidenţiate în col. 7, respectiv 8, din Registrul-jurnal de încasări şi plăţi, şi se adună sumele plătite pentru cumpărarea bunurilor amortizabile şi totalul cheltuielilor nedeductibile, care se preia din centralizatorul cheltuielilor nedeductibile, acest centralizator întocmindu-se cu ajutorul unui document cumulativ. Venitul net sau pierderea fiscală va fi influenţată cu plăţile şi/sau încasările efectuate în avans, care se referă la alte exerciţii fiscale, în cazul drepturilor de proprietate intelectuală, cu impozitul de 15% din venitul brut încasat, iar în cazul valorificării bunurilor în regim de consignaţie, veniturilor obţinute ca urmare a unor activităţi desfăşurate în baza unui contract de agent, comision sau mandat comercial, precum şi în cazul activităţilor de expertiză contabilă, tehnică judiciară şi extrajudiciară, cu impozitul de 10% din venitul brut încasat, reprezentând plăţi anticipate în contul impozitului anual.

Declaratii PFA | Depunere declaratii persoana fizica autorizata

1 din 3

http://www.contabilitatepfa.info/declaratii-pfa/

PFA noi conta servicii Prețuri resurse contact firma TA de contabilitate. experți contabili

Declarații de depus pentru PFA Până acum am văzut cum se înființează un PFA, ce tipuri de PFA există și ce registre e necesar să ai dacă ești PFA. Articolul de față vorbește despre declarațiile pe care trebuie să le depui ca și PFA. În termen de 15 zile de la înregistrarea ca PFA la Registrul Comerțului, trebuie să depui la administrația financiară de care aparții declarația 220 privind venitul estimat. Alături de aceasta, când te înregistrezi la finanțe să mai ai cu tine: o copie dupa actele de înființare de la ORC (Oficiul Registrul Comurțului), o copie după cartea de identitate, vei completa pe loc o cerere de opțiune pentru impunere în sistem real/norme de venit și vei înregistra Registrul-jurnal de încasări și plăți (dacă impunerea se face în sistem real) și Registrul inventar. Recomandarea este să achiziționați Registrul unic de control cu această ocazie. Declarația 200 privind venitul realizat – se depune anual, până în data de 15 mai. Declarația 220 privind venitul estimat – se depune anual, până în data de 15 ianuarie sau 31 ianuarie (dacă faci trecerea de la impunere în sistem real la norma de venit sau invers, împreună cu cererea de opțiune). Declarația 112 se depune acă ești PFA care are angajați vei depune lunar până în 25 ale lunii următoare pentru luna precedentă. Se completează electronic cu programul pus la dispoziţie gratuit de Ministerul Finanţelor Publice. Declarația 300 se depune dacă ești plătitor de TVA, lunar sau trimestrial decontul de TVA în funcție de cifra de afaceri respectiv dacă ai avut sau nu operațiuni intracomunitare. Formularul se completează electronic cu ajutorul programului de asistenţă pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală și poate fi depus online. Declarația 390. Dacă ești plătitor de TVA intracomunitar, vei depune până in 15 a lunii urmatoare cand s-a efectuat achiziția sau livrarea intracomunitara pentru lunile în care ai avut livrări sau achiziții intracomunitare. Formularul se completează electronic cu ajutorul programului de asistență pus la dispoziţie de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală și poate fi depus online. Declarația 392. Este de 2 feluri 392A (persoanele înregistrate în scopuri de TVA cu cifra de afaceri sub 35.000 EUR) sau 392B (persoanele neînregistrate în scopuri de TVA cu cifra de afaceri sub 35.000 EUR). Se completează electronic cu ajutorul programulului pus la dispoziţie gratuit de Ministerul Finanţelor Publice (MFP). Se depune anual până în 25 februarie pentru anul precedent. Declarația 394 se depune de către plătitorii de TVA semestrial până în 25 a lunii următoare semestrului

3/11/2012 11:57 PM

Declaratii PFA | Depunere declaratii persoana fizica autorizata

2 din 3

http://www.contabilitatepfa.info/declaratii-pfa/

încheiat pentru facturile emise/primite de la plătitorii de TVA. Se completează electronic cu ajutorul programulului pus la dispoziţie gratuit de MFP. Ca și PFA e nevoie să te înregistrezi și să plătești contribuțiile pentru pensii și sănătate. La Casa Județeană de Pensii vei depune după înregistrarea ca PFA un dosar cu declarația de asigurare, copie după actul de identitate, copie după certificatul de înregistrare de la Registrul Comerțului. Suma minimă la care cineva se poate asigura este 222 lei/lună (708 lei x (10,5% cota angajat + 20,8% cota angajator). Excepție fac PFA care sunt angajați cu contract de muncă. Acestia nu trebuie să se înregistreze la Casa Județeană de Pensii. La Casa de Asigurări de Sănătate se depune declarația privind obligațiile de constituire și de plată la FNUASS (Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate) datorate de persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale împreuna cu o copie a actelor de constituire la ORC, copie după actul de identitate, o copie după decizia de impunere privind plățile anticipate primite de la Administrația Financiară (prin poștă, după depunerea declarației estimative de venit). Pe baza deciziei de impunere privind plățile anticipate se va face calculul sumelor de plată și vei plăti 5,5% din venitul impozabil sau din norma de venit. Plățile se fac trimestrial până în 25 a lunii următoare. Pentru PFA în sistem real, după obținerea deciziei finale de impunere se va face regularizare pentru anul precedent (în 2012 pentru 2011) și se vor calcula diferențe de plată sau plătite în plus. Suma minimă de plată lunar la sănătate pentru PFA care nu au contract individual de muncă în altă parte, este 5,5% aplicat la salarul minim garantat (700 lei pt anul 2012), adică 39 lei pe lună. Opțional poți să te înregistrezi și la șomaj și să plăteși lunar 0,5% aplicat la venitul impozabil sau la norma de venit și să depui lunar declarații (PFA în sistem real). Toate declarațiile se întocmesc și se depun în dublu exemplar, din care unul revine contribuabilului (PFA). Acestea pot fi trimise și prin poștă ca scrisoare recomandată. Alte articole: 1. Registre necesare pentru PFA Tagged as: contabilitate pfa, declaratii pfa, pfa Previous post: Registre necesare pentru PFA Next post: PFA: încetarea activității și radierea

Contact Email: pfa @ contabilitateromania.ro Skype: conion.accounting Telefon: 0721.160.220 Telefon: 0721.293.365 Telefon: 0260.678.243 Site: contabilitate PFA

Ce spun clienții

3/11/2012 11:57 PM

Declaratia 220 (2012) Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit (OPANAF 52/2012) Informatii suplimentare Declaraţia se depune de către persoanele fizice care realizează, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani şi/sau în natură din România, provenind din: 1. Activităţi independente; 2. Cedarea folosinţei bunurilor; 3. Activităţi agricole impuse în sistem real. Formularul se utilizează pentru declararea veniturilor şi cheltuielilor estimate a se realiza în anul de impunere, precum şi pentru exercitarea opţiunii privind modificarea modului de determinare a venitului net. Declaraţia se depune şi de către contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente impuse pe bază de norme de venit. Se completează de mână, în două exemplare, din care unul rămâne la contribuabil. Declaraţia se depune direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată. Declaratia 200 (2012) Declaraţie privind veniturile realizate din România (OPANAF 52/2012) Informatii suplimentare Declaraţia se depune de către persoanele fizice care realizează, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani şi/sau în natură din România, provenind din: (1) activităţi independente, (2) cedarea folosinţei bunurilor, (3) activităţi agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real, (4) transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, (5) operaţiuni de vânzarecumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Declaraţia se completează înscriind cu majuscule, citeţ şi corect, datele prevăzute de formular. Se completează în două exemplare, din care unul rămâne la contribuabil. Declaraţia se depune direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poştal, prin scrisoare recomandată. Declaratia 392A (2012) Declaraţie informativă privind livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în anul ... (OPANAF 1081/2011) Informatii suplimentare

Formularul se completează de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, potrivit dispoziţiilor art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, a căror cifră de afaceri, efectiv realizată la finele anului calendaristic, este inferioară sumei de 35.000 de euro, calculată în echivalent lei, potrivit legii. Se depune până la data de 25 februarie, inclusiv, a anului următor celui de raportare. Se depune, în format electronic la registratura organului fiscal competent sau la poştă, prin scrisoare recomandată. Formatul electronic va fi însoţit de formularul editat cu ajutorul programului de asistenţă, semnat şi ştampilat. Formatul se editează în două exemplare: 1 exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic; 1 exemplar se păstrează de către persoana impozabilă. Formatul electronic se obţine prin folosirea programului de asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice. Programul este pus la dispoziţia persoanelor impozabile, gratuit, de unităţile fiscale sau poate fi descărcat de pe serverul de web al Ministerului Finanţelor Publice. » Formular Declaratia 392A (2011) - Formular original ANAF Aplicatie pentru prelucrarea asistata, validarea, listarea si obtinerea formatului electronic pentru "Declaratia informativa 392 privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii" potrivit art.153 din L571/ 2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare. Declaratia 392B (2012) Declaraţie informativă privind livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în anul ... (OPANAF 1081/2011) Informatii suplimentare Se completează de către persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA, potrivit dispoziţiilor art. 153 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, a căror cifră de afaceri realizată la finele anului calendaristic, excluzând veniturile obţinute din vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane, este inferioară sumei de 35.000 de euro, calculată în echivalent lei, potrivit legii. Se depune la organul fiscal competent, până la data de 25 februarie, inclusiv, a anului următor celui de raportare. Se depune în format electronic, astfel: la registratura organului fiscal competent; la poştă, prin scrisoare recomandată.

Formatul electronic depus pe suport electronic va fi însoţit de formularul editat de persoana impozabilă cu ajutorul programului de asisten.ă, semnat şi ştampilat, conform legii. Formularul se editează în două exemplare: un exemplar se depune la unitatea fiscală, împreună cu suportul electronic; un exemplar se păstrează de către persoana impozabilă. Formatul electronic se obţine prin folosirea programului de asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice. » Formular Declaratia 392B (2011) - Formular original ANAF Aplicatie pentru prelucrarea asistata, validarea, listarea si obtinerea formatului electronic pentru "Declaratia informativa 392 privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii" potrivit art.153 din L571/ 2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

Plăţi anticipate ale impozitului Plăţi anticipate ale impozitului pe veniturile din activităţi independente. Informatii suplimentare Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente au obligaţia să efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, cu excepţia veniturilor pentru care plata anticipată se efectuează prin reţinere la sursă, sau pentru care impozitul este final. Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendare, precum şi venituri din activităţi agricole sunt obligaţi să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, exceptânduse cazul veniturilor pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă. Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit, luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent, după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. Pentru declaraţiile de venit estimativ depuse în luna decembrie nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării, potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel: a) pe baza contractului încheiat între părţi; sau b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit opţiunii. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea. Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu excepţia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectuează potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determină venitul net din activităţi agricole, datorează plăţi anticipate către bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, în două raţe egale, astfel: 50% din impozit până la data de 1 septembrie inclusiv şi 50% din impozit până la data de 15 noiembrie inclusiv. Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual estimat, în toate situaţiile în care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat pentru anul curent, sau venitul net din declaraţia privind venitul realizat pentru anul fiscal

precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit de 16% prevăzută la art. 43 alin. (1) Plăţile anticipate stabilite pe baza contractelor încheiate între părţi în care chiria este exprimată în lei, precum şi pentru veniturile din activităţi independente şi agricole, impuse pe baza normelor de venit, reprezintă impozit final. În situaţia rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părţi în care chiria este exprimată în lei, plăţile anticipate vor fi recalculate de organul fiscal competent la cererea contribuabilului, pe bază de documente justificative. Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi/sau venituri din activităţi agricole şi care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea precum şi cei care intră în suspendare temporară a activităţii, potrivit legislaţiei în materie, au obligaţia de a depune la organul fiscal competent o declaraţie, însoţită de documente justificative, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, în vederea recalculării plăţilor anticipate. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală au obligaţia de a calcula şi de a reţine în cursul anului fiscal o sumă reprezentând 10% din venitul brut realizat de titularii de drepturi de proprietate intelectuală ca urmare a exploatării drepturilor respective. Această sumă reprezintă plata anticipată în contul impozitului anual datorat de contribuabili. Plătitorii de venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cărora le revine obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat, sunt, după caz: - utilizatorii de opere, invenţii, know-how şi altele asemenea, în situaţia în care titularii de drepturi îşi exercită drepturile de proprietate intelectuală în mod personal, iar relaţia contractuală dintre titularul de drepturi de proprietate intelectuală şi utilizatorul respectiv este directă; - organismele de gestiune colectivă sau alte entităţi, care, conform dispoziţiilor legale, au atribuţii de gestiune a drepturilor de proprietate intelectuală, a căror gestiune le este încredinţată de către titulari. În această situaţie se încadrează şi producătorii şi agenţii mandataţi de titularii de drepturi, prin intermediul cărora se colectează şi se repartizează drepturile respective. În situaţia în care sumele reprezentând venituri din exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală se colectează prin mai multe organisme de gestiune colectivă sau prin alte entităţi asemănătoare, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului anticipat revine organismului sau entităţii care efectuează plata către titularul de drepturi de proprietate intelectuală. În cazul contribuabililor ale căror plăţi anticipate sunt calculate în conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) lit. b) - e) din Codul fiscal pentru veniturile de această natură şi care realizează venituri din activităţi independente şi în alte condiţii, pentru acestea din

urmă au obligaţia să le evidenţieze în contabilitate separat şi să plătească în cursul anului plăţi anticipate trimestriale, în conformitate cu art. 82 din Codul fiscal. Contribuabilii care realizează venituri din activități independente pentru care venitul net anual este stabilit în sistem real și pentru care plătitorii de venituri au obligația reținerii la sursă a impozitului reprezentând plăți anticipate în conformitate cu art. 52 din Codul fiscal determină venitul net anual pe baza contabilitățîi în partidă simplă. Fac excepție de la determinarea venitului net anual pe baza contabilitățîi în partidă simplă contribuabilii care realizează venituri prevăzute la art. 52 alin.(1) lit. a)-e) din Codul fiscal care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 52 1 din Codul fiscal. Pentru contribuabilii care desfășoară o activitate care generează venituri comerciale pentru care venitul net anual este stabilit pe baza normelor de venit, aceasta fiind prevăzută la art. 52 alin.(1) din Codul fiscal, plătitorii de venituri au obligația reținerii la sursă a impozitului reprezentând plăți anticipate potrivit art. 52 din Codul fiscal, cu condiția prezentării de către contribuabilii respectivi a copiei formularului 260 «Decizie de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit». Impozitul anticipat se calculează şi se reţine în momentul efectuării plăţii sumelor către beneficiarul venitului. Impozitul reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 a lunii următoare celei în care se fac plata venitului şi reţinerea impozitului. Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, din vânzarea bunurilor în regim de consignație, precum și din activități desfășurâte în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial, a contractelor/convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil și de expertiză contabilă și tehnică, judiciară și extrajudiciară, au dreptul să opteze pentru impunerea venitului brut cu cota de 16%, impozitul fiind final, potrivit art. 52 din Codul fiscal.

Stabilirea şi plata impozitului Stabilirea şi plata impozitului anual datorat. Informatii suplimentare Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent pe baza declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra fiecăruia din următoarele: a) venitul net anual impozabil; b) câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise; c) câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen. Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume, reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise, câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la

termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii. Organul fiscal competent are obligaţia calculării, reţinerii şi virării sumei reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe: a) venitul net anual impozabil; b) câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor devaloare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare, în cazul societăţilor închise; c) câştigul net anual din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen. Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat pe baza declaraţiei privind venitul realizat şi emite decizia de impunere, la termenul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie privind colectarea creanţelor bugetare.

Reţinerea la sursă a impozitului Reţinerea la sursă a impozitului reprezentând plăţi anticipate pentru unele venituri din activităţi independente. Informatii suplimentare Plătitorii următoarelor venituri au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira impozit prin reţinere la sursă, reprezentând plăţi anticipate, din veniturile plătite: a) venituri din drepturi de proprietate intelectuală; b) venituri din vânzarea bunurilor în regim de consignaţie; c) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial; d) venituri din activităţi desfăşurate în baza contractelor/convenţiilor civile încheiate potrivit Codului civil ; e) venituri din activitatea de expertiză contabilă şi tehnică, judiciară şi extrajudiciară; e1) venitul obţinut de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică contribuabil, potrivit titlului IV1, care nu generează o persoană juridică. Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum urmează: a) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. a) - e), aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut; a1) în cazul veniturilor prevăzute la alin. (1) lit.e1), aplicând cota de impunere prevăzută pentru impozitul pe veniturile microîntreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere; Impozitul ce trebuie reţinut se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul, cu excepţia impozitului aferent

veniturilor prevăzute la alin. (1) lit. e1), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV1.

Opţiunea persoanelor fizice autorizate impuse pe baza normelor de venit de a stabili venitul net în sistem real. Informatii suplimentare I. Opţiunea de determinare a venitului net în sistem real de către contribuabilii care în anul precedent au determinat venitul net pe bază de norme de venit, precum şi pentru contribuabilii care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor şi determină venitul net pe bază de cote forfetare de cheltuieli Conform prevederilor art. 51, art. 62 alin. (3) şi art. 81 de la titlul III "Impozit pe venit” din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, şi pct. 58 - 60, 164 din Normele metodologice de aplicare, aprobate prin HG nr. 44/2004, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net în sistem real, astfel: - Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente şi din activităţi agricole, impuşi pe bază de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală şi din cedarea folosinţei bunurilor au dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real; - Opţiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă nu se depune o cerere de renunţare de către contribuabil; - Cererea de opţiune pentru stabilirea venitului net în sistem real se depune la organul fiscal competent astfel: - până la data de 31 ianuarie inclusiv - de către contribuabilii care au desfăşurat activitate şi în anul precedent şi au fost impuşi pe bază de norme de venit. Împreună cu cererea se va depune şi formularul 220 “Declaraţie privind venitul estimat”, aprobat prin OMEF nr. 2371/2007; - în termen de 15 zile de la începerea activităţii - de către contribuabilii care încep activitatea în cursul anului fiscal. Cererea va fi însoţită de formularul 220 “Declaraţie privind venitul estimat”, aprobat prin OMEF nr. 2371/2007. II. Renunţarea la opţiunea de determinare a venitului net în sistem real se face astfel: - contribuabilii impuşi în sistem real au dreptul de a renunţa la opţiune pe baza unei cereri depuse până la data de 31 ianuarie a anului fiscal; - cererea depusă, cuprinzând opţiunea pentru sistemul real, precum şi cererea de renunţare la opţiune se consideră aprobate de drept prin depunere şi înregistrare la organul fiscal. III. Alte prevederi cu privire la impunerea pe baza normelor de venit.

Cei care aleg norma de venit trebuie să ştie că normele de venit se cumulează pentru fiecare cod CAEN specificat în certificatul de înmatriculare al PFA, potrivit art. 49, alin. 5, din Codul Fiscal. Acelaşi act normativ stabileşte că norma de venit nu poate fi mai mică decât salariul de baza minim brut pe ţara garantat în plata, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. Pentru contribuabilii care au optat să fie impuşi pe bază de normă de venit şi care anterior au fost impuşi în sistem real şi au avut investiţii în curs de amortizare, valoarea amortizării nu diminuează norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiţiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăşurare a activităţii sau în caz de încetare a activităţii majorează norma de venit proporţional cu valoarea amortizată în perioada impunerii în sistem real. În cazul contribuabilului impus pe bază de normă de venit, care pe perioadă anterioară a avut impunere în sistem real şi a efectuat investiţii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal că urmare a încetării activităţii vor majoră norma de venit. Normele de venit pentru PFA sunt disponibile pe pagina de internet a PFA.whd.ro: NORME DE VENIT PFA Reglementari legale: - LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal; - HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Norme de venit Stabilirea venitului net anual datorat de persoanele fizice autorizate pe baza normelor de venit. Informatii suplimentare Normele de aplicare a Codului fiscal, modificate prin H.G. nr.150/2011, în vigoare de la 1 martie, prevăd că, pentru contribuabilii care realizează venituri comerciale şi desfăşoară activităţi cuprinse în nomenclatorul stabilit de direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale, venitul net se determină pe bază de norme anuale de venit. Pentru determinarea venitului net anual se aplică criteriile specifice de corecţie asupra normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale şi a municipiului Bucureşti vor fi consultate consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. Norma de venit reprezintă o sumă fixa stabilită anual de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale, în funcţie de specificul activităţii şi de zona în care se desfăşoară activitatea, cu condiţia ca acea activitate să se regăsească în nomenclatorul activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea individual”.

Condiţiile de desfăşurare a activităţii pentru impunerea la normă de venit trebuie ca: - activitatea să se desfăşoare individual, fără salariaţi; - activitatea să fie cuprinsă în Nomenclatorul activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit aprobat prin Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1.847/2003 privind stabilirea Nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea individual potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal; - contribuabilul să fie autorizat pentru desfăşurarea activităţii respective conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală. În situaţia în care un contribuabil desfăşoară aceeaşi activitate în două sau mai multe locuri diferite pentru care venitul net se determină pe baza normelor anuale de venit, stabilirea venitului net anual se efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfăşurare a activităţii. Pentru contribuabilii impuşi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determină prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor de activitate. Norma de venit pentru fiecare activitate independentă desfăşurată de contribuabil care generează venit comercial nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. PFA cu normă norma fixă de venit datorează impozit 16% (cota unica) din respectiva norma, indiferent de nivelul real al veniturilor realizate, în timp ce PFA care optează pentru sistemul real de impozitare datorează cota de 16% la veniturile nete totale.

În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit şi o altă activitate pentru care venitul net se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă, venitul net din activităţile independente desfăşurate de contribuabil se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă. Contribuabilii care în cursul anului fiscal îşi completează obiectul de activitate cu o altă activitate care nu este cuprinsă în nomenclator vor fi impuşi în sistem real de la data respectivă, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabilă. Contribuabilii care, în cursul anului fiscal, nu mai îndeplinesc condiţiile de impunere pe bază de normă de venit vor fi impuşi în sistem real de la data respectivă, venitul net anual

urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenţa contabil. Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstă a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd această calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă. În cazul veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală se includ în venitul brut atât veniturile în bani, cât şi echivalentul în lei al veniturilor în natură. Evaluarea veniturilor în natură se face la preţul pieţei sau la preţul stabilit prin expertiză tehnică, la locul şi la data primirii acestora. În cazul în care PFA optează pentru norma de venit şi obţine venituri nete mai mari, atunci va fi în avantaj plătind 16% raportat la norma de venit. În cazul în care s-a optat pentru norma de venit şi se obţin venituri nete mai mici, atunci va datora un impozit mai mare decât cel calculat asupra veniturilor nete. Contribuabilii sunt obligaţi să deţină documente privind provenienţa bunurilor comercializate prevăzute în Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi Ordinul ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiarcontabile. Această categorie de contribuabili nu are obligaţia de a întocmi Registrul jurnal de încasări şi plăţi şi Registru inventar. Codul Fiscal precizează la art. 49 ca, în cazul în care venitul net se determina pe baza normelor de venit, contribuabilii nu au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate în partida simplă pentru activitatea respectivă. .........

LEGISLAŢIE: Extras din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal ART. 49 Stabilirea venitului net anual pe baza normelor de venit (1) În cazul contribuabililor care realizează venituri comerciale definite la art.46 alin.(2) venitul net anual se determină pe baza normelor de venit de la locul desfăşurării activităţii.

(2) Direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale au următoarele obligaţii: - stabilirea nomenclatorului, conform Clasificării activităţilor din economia naţională - CAEN, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 656/1997, cu modificările ulterioare, pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit; - stabilirea nivelului normelor de venit; - publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a se aplica. (21) Norma de venit pentru fiecare activitate independentă desfăşurată de contribuabil care generează venit comercial nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. Prevederile prezentului alineat se aplică şi în cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma de venit fiind stabilită pentru fiecare membru asociat. (3) La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin înmulţirea cu 12 a salariului de bază minim brut pe ţara garantat în plată, reprezintă venitul net anual înainte de aplicarea criteriilor. Criteriile pentru stabilirea normelor de venit de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale şi a municipiului Bucureşti sunt cele prevăzute în normele metodologice. (4) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă, care generează venituri comerciale, pe perioade mai mici decât anul calendaristic, norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă. (5) Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi care generează venituri comerciale, venitul net din aceste activităţi se stabileşte prin însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activităţi. (6) În cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate desemnată conform alin.(2) şi o altă activitate independentă, venitul net anual se determină pe baza contabilităţii în partidă simplă, conform art. 48. (7) *** Abrogat. (8) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit nu au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitate în partidă simplă pentru activitatea respectivă.

Extras din HOTĂRÂREA GUVERNULUI nr. 44 din 22 ianuarie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal Prevederile Normelor metodologice pentru aplicarea art. 49 din Codul fiscal 42. În sensul art. 49 din Codul fiscal, pentru contribuabilii care realizează venituri comerciale şi desfăşoară activităţi cuprinse în nomenclatorul stabilit de direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale, venitul net se determină pe bază de norme anuale de venit. Pentru determinarea venitului net anual se aplică criteriile specifice de corecţie asupra normei de venit. La stabilirea normelor anuale de venit de către direcţiile generale

ale finanţelor publice teritoriale şi a municipiului Bucureşti vor fi consultate consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz. Prin ordin al ministrului finanţelor publice se vor stabili activităţile din Clasificarea activităţilor din economia naţională - CAEN, actualizată prin ordinul preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007, care generează venituri comerciale în sensul art. 49 din Codul fiscal, care stau la baza elaborării nomenclatorului de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale şi a municipiului Bucureşti. În situaţia în care un contribuabil desfăşoară aceeaşi activitate în două sau mai multe locuri diferite pentru care venitul venitului net anual se efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit, corectate potrivit criteriilor specifice de la fiecare loc de desfăşurare a activităţii. În cazul în care un contribuabil desfăşoară mai multe activităţi pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit, stabilirea venitului net anual se efectuează prin însumarea nivelului normelor de venit de la locul desfăşurării fiecărei activităţi, corectate potrivit criteriilor specifice. 421. Pentru contribuabilii persoane fizice care desfăşoară o activitate independenţă ca întreprindere individuală, venitul net se poate determina pe bază de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 49 din Codul fiscal. 422. Norma anuală de venit pentru fiecare activitate de la locul desfăşurării acesteia nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. 423. În cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma anuală de venit corespunzătoare fiecărui asociat din cadrul asocierii nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe ţara garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. Pentru determinarea venitului net anual al fiecărui membru asociat se aplică criteriile specifice de corecţie asupra normei de venit. 43. La stabilirea coeficienţilor de corecţie a normelor de venit se vor avea în vedere următoarele criterii: - vadul comercial şi clientelă; - vârsta contribuabililor; - timpul afectat desfăşurării activităţii, cu excepţia cazurilor prevăzute la pct. 44 şi 45; - starea de handicap sau de invaliditate a contribuabilului; - activitatea se desfăşoară într-un spaţiu proprietate a contribuabilului sau închiriat; - realizarea de lucrări, prestarea de servicii şi obţinerea de produse cu material propriu sau al clientului; - folosirea de maşini, dispozitive şi scule, acţionate manual sau de forţă motrice; - caracterul sezonier al unor activităţi; - durata concediului legal de odihnă; - desfăşurarea activităţii cu salariaţi; - contribuţia fiecărui asociat în cazul activităţii desfăşurate în cadrul unei asocieri; - informaţiile cuprinse în declaraţia informativă depusă în scop de TVA potrivit prevederilor art. 1563 din Codul fiscal; - alte criterii specifice.

Diminuarea normelor de venit ca urmare a îndeplinirii criteriului de vârstă a contribuabilului se operează începând cu anul următor celui în care acesta a împlinit numărul de ani care îi permite reducerea normei. Corectarea normelor de venit pentru contribuabilii care au şi calitatea de salariat sau îşi pierd această calitate se face începând cu luna următoare încheierii/desfacerii contractului individual de muncă. 44. Venitul net din activităţi independente, determinat pe bază de norme anuale de venit, se reduce proporţional cu: - perioada de la începutul anului şi până la momentul autorizării din anul începerii activităţii; - perioada rămasă până la sfârşitul anului fiscal, în situaţia încetării activităţii, la cererea contribuabilului. 45. Pentru întreruperile temporare de activitate în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării şi altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată, la cererea contribuabililor. În situaţia încetării activităţii în cursul anului, respectiv a întreruperii temporare, persoanele fizice autorizate şi asociaţiile fără personalitate juridică sunt obligate să depună autorizaţia de funcţionare şi să înştiinţeze în scris, în termen de 5 zile, organele fiscale în a căror rază teritorială aceştia îşi desfăşoară activitatea. În acest sens se va anexa, în copie, dovada din care să rezulte depunerea autorizaţiei. 46. Pentru contribuabilii impuşi pe bază de norme de venit, care îşi exercită activitatea o parte din an, în situaţiile prevăzute la pct. 44 şi 45, venitul net aferent perioadei efectiv lucrate se determină prin raportarea normei anuale de venit la 365 de zile, iar rezultatul se înmulţeşte cu numărul zilelor de activitate. În acest scop organul fiscal întocmeşte o notă de constatare care va cuprinde date şi informaţii privind: - situaţia care a generat corectarea normei de venit, cum ar fi: începutul/sfârşitul activităţii, întreruperea temporară, conform pct. 45, şi altele asemenea; - perioadă în care nu s-a desfăşurat activitate; - documentele justificative depuse de contribuabil; - recalcularea normei, conform prezentului punct. 47. Pentru contribuabilul care optează să fie impus pe bază de normă de venit şi care anterior a fost impus în sistem real, având investiţii în curs de amortizare, valoarea amortizării nu diminuează norma de venit. Veniturile realizate din valorificarea investiţiilor respective sau trecerea lor în patrimoniul personal în cursul perioadei de desfăşurare a activităţii sau în caz de încetare a activităţii majorează norma de venit proporţional cu valoarea amortizată în perioada impunerii în sistem real. 48. În cazul contribuabilului impus pe bază de normă de venit, care pe perioadă anterioară a avut impunere în sistem real şi a efectuat investiţii care au fost amortizate integral, veniturile din valorificarea sau trecerea acestora în patrimoniul personal că urmare a încetării activităţii vor majoră norma de venit. 49. Contribuabilii care în cursul anului fiscal îşi completează obiectul de activitate cu o altă activitate care nu este cuprinsă în nomenclator vor fi impuşi în sistem real de la data respectivă, venitul net anual urmând să fie determinat prin însumarea fracţiunii din norma de venit aferentă perioadei de impunere pe bază de normă de venit cu venitul net rezultat din evidenta contabilă.

Limitarea dreptului de deducere Limitarea dreptului de deducere în cazul achiziţiei de autovehicule şi achiziţiei de combustibil de către activităţile independente. Informatii suplimentare În atenţia contribuabililor care achiziţionează vehicule rutiere motorizate destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului: şi în anul 2011 este nedeductibila taxa pe valoarea adăugata aferenta achiziţiilor acestor vehicule precum şi taxa aferenta achiziţiilor de combustibil destinat utilizării pentru vehiculele care au aceleaşi caracteristici, aflate în proprietatea sau în folosinţă persoanei impozabile. Excepţii de la limitarea dreptului de deducere Sunt exceptate de la limitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugata tipurile de vehiculele precizate la punctele 1-5. 1. Vehiculele utilizate exclusiv pentru intervenţie, reparaţii, paza şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă. Punctul 451 din Normele Metodologice date în aplicarea prevederilor art. 1451 din Codul Fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004, modificată şi completată, prezintă principalele caracteristici pe care trebuie să le îndeplinească vehiculele pentru a face obiectul excepţiei amintite mai sus, şi anume: vehiculele utilizate exclusiv pentru reparaţii şi/sau intervenţie prezintă vehiculele care pot fi înzestrate sau nu cu echipamente tehnice specifice, ce deservesc personalul specializat în vederea reparării bunurilor, precum şi cele utilizate pentru deplasarea în acţiuni de intervenţie. Vehiculele utilizate exclusiv pentru paza şi protecţie sunt vehiculele utilizate în vederea asigurării siguranţei obiectivelor, bunurilor şi valorilor împotriva oricăror acţiuni ilicite care lezează dreptul de proprietate. Vehiculele utilizate exclusiv pentru curierat reprezintă vehiculele care servesc la primirea, transportul şi distribuirea scrisorilor, coletelor şi pachetelor. Vehiculele utilizate exclusiv drept care de reportaj reprezintă vehiculele rutiere special amenajate pentru a găzdui tehnica specifică pentru înregistrări audio video sau transmisii complexe video, audio. Vehiculele destinate exclusiv utilizării de agenţi de vânzări reprezintă vehiculele utilizate în cadrul activităţii unei persoane impozabile de către angajaţii acesteia care se ocupa în principal cu prospectarea pieţei, desfăşurarea activităţii de merchandising, negocierea condiţiilor de vânzare, derularea vânzării bunurilor, asigurarea de servicii postvanzare şi monitorizarea clienţilor. Se limitează deductibilitatea taxei la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de vânzări. În această categorie sunt cuprinse şi vehiculele de test-drive utilizate de dealerii auto. Vehiculele utilizate exclusiv pentru transportul personalului la şi de la locul de desfăşurare a activităţii reprezintă vehiculele utilizate de angajator pentru transportul angajaţilor în scopul desfăşurării activităţii economice la şi de la reşedinţa acestora/locul

convenit de comun acord la sediul angajatorului sau la şi de la sediul angajatorului la locul în care se desfăşoară efectiv activitatea ori la şi de la reşedinţa angajaţilor/locul convenit de comun acord la locul de desfăşurare a activităţii, atunci când există dificultăţi evidente de a găsi alte mijloace de transport şi exista un acord colectiv intre angajator şi angajaţi prin care angajatorul se obliga să asigure gratuit acest transport. Vehiculele utilizate exclusiv de agenţi de recrutare a forţei de muncă sunt vehiculele utilizate în cadrul activităţii agenţiilor de plasare a forţei de muncă de către personalul care se ocupa în principal cu recrutarea şi plasarea forţei de muncă. Se limitează deductibilitatea taxei la cel mult un vehicul utilizat de fiecare agent de recrutare a forţei de muncă. 2. Vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi. 3. Vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru închirierea către alte persoane, instruirea de către şcolile de şoferi, transmiterea folosinţei în cadrul unui contract de leasing financiar sau operaţional. Prin vehicule utilizate pentru prestarea de servicii cu plata se înţelege vehiculele care contribuie în mod esenţial la prestarea directă a serviciilor cu plata şi fără de care serviciile nu pot fi efectuate. Vehiculele utilizate în scop comercial, respectiv în vederea revanzarii. Prin achiziţie de vehicule, se înţelege cumpărarea unui vehicul din România, importul sau achiziţia intracomunitara a vehiculului. Prevederile privind limitarea dreptului de deducere a taxei nu se aplică pentru avansurile care au fost achitate înainte de data de 1 mai 2009 pentru valoarea totală sau parţială a vehiculelor rutiere motorizate, dacă livrarea acestora intervine după data de 1 mai 2009 inclusiv. Bază legală: art. 1451 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, pct. 1451 din Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Cheltuieli nedeductibile Cheltuieli nedeductibile din activităţi independente. Informatii suplimentare În categoria cheltuielilor nedeductibile intra: - sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale; - cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile ale căror surse se afla pe teritoriul României sau în străinătate; - impozitul pe venit datorat, inclusiv impozitul pe venitul realizat în străinătate; - cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele menţionate mai sus; - donaţii de orice fel; - amenzile, confiscările, dobânzile, penalităţile de întârziere şi penalităţile datorate autorităţilor romane şi străine, potrivit prevederilor legale, altele decât cele plătite conform clauzelor din contractele comerciale; - ratele aferente creditelor angajate;

- cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare; - sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare; - impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit, precum şi alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare. De asemenea, în perioada 1 mai 2009 - 31 decembrie 2011, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, cu excepţia situaţiei în care vehiculele se înscriu în oricare dintre următoarele categorii: 1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: intervenţie, reparaţii, paza şi protecţie, curierat, transport de personal la şi de la locul de desfăşurare a activităţii, precum şi vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenţi de vânzări şi de agenţi de recrutare a forţei de muncă; 2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi; 3. vehiculele utilizate pentru închirierea către alte persoane, inclusiv pentru desfăşurarea activităţii de instruire în cadrul şcolilor de şoferi.

Cheltuieli deductibile limitat Deductibilitatea unor cheltuieli din activităţi independente la calculul impozitului pe venit. Informatii suplimentare Sunt deductibile limitat: - cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul. - cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, trataţii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii, în limita unei cote de 2% din baza de calcul; - cheltuieli reprezentând cotizaţii plătite asociaţiilor profesionale şi contribuţii profesionale obligatorii plătite organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii şi datorate potrivit legii; - cheltuielile cu indemnizaţia de delegare şi detaşare în alta localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; - cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 2% la fondul de salarii realizat anual şi acordate pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, sub formă: ajutoarelor de înmormântare, ajutoarelor pentru pierderi produse în gospodăriile proprii ca urmare a calamitaţilor naturale, ajutoarelor pentru bolile grave sau incurabile, inclusiv proteze, ajutoarelor pentru naştere, tichetelor de creşa acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, cadourilor pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourilor oferite salariatelor, contravalorii transportului la şi de la locul de muncă al salariatului, costului prestaţiilor

pentru tratament şi odihnă, inclusiv transportul, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora. Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt deductibile în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei; - pierderile privind bunurile perisabile, în limitele prevăzute de actele normative în materie; - cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii, precum şi cele reprezentând tichetele de vacanţa acordate de angajatori, potrivit legii; - contribuţiile efectuate în numele angajaţilor la fonduri de pensii facultative, în conformitate cu legislaţia în vigoare, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru o persoană; - prima de asigurare voluntară de sănătate, conform legii, în limita echivalentului în lei a 250 euro anual pentru o persoană; Limita echivalentului în euro a acestor contribuţii se transforma în lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Naţională a României. - cheltuielile efectuate atât pentru activitatea independenta, cât şi în scopul personal al contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este aferenta activităţii independente; - dobânzi aferente împrumuturilor de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii, pe baza contractului încheiat intre părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României; - cotizaţii plătite la asociaţiile profesionale în limita a 2% din baza de calcul care se determina că diferenţa între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizaţiile plătite la asociaţiile profesionale. - cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut realizat.

Cheltuieli deductibile Deductibilitatea unor cheltuieli din activităţi independente la calculul impozitului pe venit. Informatii suplimentare Venitul net anual rezultat din activităţi independente, determinat pe baza contabilităţii în partida simpla potrivit Codului Fiscal, se stabileşte că diferenţa între venitul brut şi cheltuielile aferente realizării venitului, deductibile conform datelor contabile. Pentru a putea fi deduse, cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor trebuie să fie efectuate în cadrul activităţilor desfăşurate în scopul realizării venitului; să corespundă unor cheltuieli efective şi să fie justificate cu documente; să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite; să respecte regulile privind amortizarea.

Sunt cheltuieli deductibile: - cheltuielile cu achiziţionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar şi mărfuri; - cheltuielile cu lucrările executate şi serviciile prestate de terţi, precum şi cele efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrări şi prestarea de servicii pentru clienţi; - chiria aferenta spaţiului în care se desfăşoară activitatea, cea aferenta utilajelor şi altor instalaţii utilizate în desfăşurarea activităţii, în baza unui contract de închiriere; - dobânzile aferente creditelor bancare şi cheltuielile cu comisioanele şi cu alte servicii bancare; - cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizările corporale şi necorporale, inclusiv pentru stocurile deţinute, precum şi primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii; - cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, când acestea reprezintă garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii independente a contribuabilului; - cheltuielile poştale şi taxele de telecomunicaţii, cu energia şi apa; - cheltuielile cu transportul de bunuri şi de persoane; - cheltuieli de natura salariala şi cele reprezentând contribuţiile pentru asigurările sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de şomaj, pentru asigurările sociale de sănătate, pentru accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi alte contribuţii obligatorii pentru contribuabil şi angajaţii acestuia; - cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decât impozitul pe venit; - cheltuielile cu amortizarea, în conformitate cu reglementările Titlului ÎI din Codul Fiscal, precum şi valoarea rămasă neamortizata a bunurilor şi drepturilor amortizabile înstrăinate, determinată prin deducerea din preţul de cumpărare a amortizării incluse pe costuri în cursul exploatării şi limitată la nivelul venitului realizat din înstrăinare; - cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria (rata de leasing) în cazul contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing; - cheltuielile cu pregătirea profesională pentru contribuabili şi salariaţii lor; - cheltuielile cu funcţionarea şi întreţinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit înţelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizării în scopul afacerii; - cheltuielile de reclamă şi publicitate care reprezintă cheltuieli efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului său serviciului în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare când reclamă şi publicitatea se efectuează prin mijloace proprii. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă şi publicitate şi bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor şi demonstraţii la punctele de vânzare, precum şi alte bunuri acordate cu scopul stimulării vânzărilor şi alte cheltuieli efectuate în scopul realizării veniturilor.

Începând cu 1 ianuarie 2010 sunt, de asemenea, cheltuieli deductibile şi cele efectuate pentru întreţinerea şi funcţionarea spaţiilor folosite pentru desfăşurarea afacerilor chiar dacă documentele sunt emise pe numele proprietarului, şi nu pe numele contribuabilului.

Cotele de impozitare Informatii suplimentare Codul Fiscal: Cotele de impozitare Art. 43. - (1) Cota de impozit pentru determinarea impozitului pe veniturile din: a) activitati independente; b) salarii; c) cedarea folosintei bunurilor; d) pensii; e) activitati agricole; f) premii; g) alte surse este de 16% aplicata asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din categoria respectiva. (2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevazute în categoriile de venituri din investitii si din jocuri de noroc.

Norme metodologice: 15. La determinarea impozitului anual/lunar, la platile anticipate cu titlu de impozit calculat pentru veniturile prevazute la art. 41 din Codul fiscal, bazele de calcul al impozitului vor fi stabilite prin rotunjire la mia de lei, prin neglijarea fractiunilor sub 1.000 lei.

Codul fiscal: Perioada impozabila Art. 44. - (1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic. (2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, în situatia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Norme metodologice: 16. Anul fiscal corespunde cu perioada celor 12 luni ale unui an calendaristic în care se realizeaza venituri. 17. În cazul decesului contribuabilului, perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, cuprinzând numarul de luni din anul calendaristic pâna la data decesului.

Codul fiscal: Stabilirea deducerilor personale si a sumelor fixe

Art. 45. - (1) Deducerea personala, precum si celelalte sume fixe, exprimate în lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice. (2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, în sensul ca fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.

PFA | Servicii contabilitate PFA si Intreprindere Individuala

1 din 2

http://www.contabilitatepfa.info/servicii-contabile-pfa/

PFA noi conta servicii Prețuri resurse contact firma TA de contabilitate. experți contabili

Contabilitate PFA | Contabilitate Intreprindere Individuala

Oferim servicii complete de contabilitate pentru persoanele fizice autorizate și întreprinderile individuale. Pe scurt, serviciile noastre cuprind: Întocmirea și depunerea declarațiilor necesare la administrația financiară. Completarea Registrului jurnal de Incasari si Plati și a registrului inventar. Calculul anual al impozitului pe venit și declararea acestuia. consultanta in intocmirea documentelor și pentru orice întrebări legate de activitatea PFA-ului tău. Pentru o prezentare mai detaliată, te rugăm să consulți lista de mai jos: întocmirea Declarației 220 privind venitul estimat; întocmirea Declarației 200 privind venitul realizat; înregistrarea cronologică a documentelor contabile primare folosind software specializat; verificarea depășirii pragului de tva pentru neplatitori si a pragului pentru platitorii trimestriali; înregistrarea la administrația financiara si completarea Registrului de incasari si plati si a Registrului inventar; întocmirea Decontului de TVA (300) lunar sau trimestrial in functie de optiunea PFA-ului sau de veniturile realizate; întocmirea Declarației de înregistrare fiscala/ Declaratie de mentiuni (070); întocmirea Declarației 394 privind livrările/ prestarile si achizitiile efectuate pe teritoriul national; întocmirea Declarației recapitulative privind livrările/ achizitiile intracomunitare de bunuri (390); depunerea tuturor declarațiilor la administratia financiara; întocmirea op-urilor aferente impozitului pe venit anticipat, impozitului pe salarii și contribuțiile către bugetul asigurarilor sociale și fonduri speciale în cazul în care PFA-ul are salariati, op-ul pentru regularizarea impozitului pe venitul realizat; consultanță privind întocmirea documentelor justificative primare; consultanță referitor la orice întrebare aferentă PFA-ului tău.

3/11/2012 11:57 PM

Ionescu Popescu

Str. xxxxx nr. xx, Bl.xx, ap.xx – xxxxxx xxxxxx. Tel.: xxxxxxxxx – mobil xxxxxxxxxx

Întreprindere Individuală

E-mail: xxxxxxxxxxxxxxxxx

Fxx/xxxx/xxxx - CUI: xxxxxxxx

NOTA DE CALCUL

nr...... / .................... (cheltuieli curente aferente contractului de comodat nr. xx/xxxxxxxx pe luna: ...................) Nr. crt.

Categorii de cheltuieli

Sume totale

Cota cf. contract

1.

Întreţinere

33%

2.

Energie electrică

33%

3.

Posturi telefonice fixe

10%

4.

Gaze naturale

33%

5.

Internet

67%

6.

Altele:

Sume Î.I.-xxx

Document justificativ

TOTAL DE PLATĂ Î.I.-xxx:

Comodant:

Comodatar:

Pag: 1 / 1

Ionescu Popescu

Str. xxxxx nr. xx, Bl.xx, ap.xx – xxxxxx xxxxxx. Tel.: xxxxxxxxx – mobil xxxxxxxxxx

Întreprindere Individuală

E-mail: xxxxxxxxxxxxxxxxx

Fxx/xxxx/xxxx - CUI: xxxxxxxx

NOTA DE CALCUL

nr...... / .................... (cheltuieli curente aferente contractului de comodat nr. xx/xxxxxxxx pe luna: ...................) Nr. crt.

Categorii de cheltuieli

Sume totale

Cota cf. contract

1.

Întreţinere

33%

2.

Energie electrică

33%

3.

Posturi telefonice fixe

10%

4.

Gaze naturale

33%

5.

Internet

67%

6.

Altele:

Sume Î.I.-xxx

Document justificativ

TOTAL DE PLATĂ Î.I.-xxx:

Comodant:

Pag: 1 / 1

Comodatar:

S.C. ……………………………………………. S.R.L. Nr.inreg.ORC: J05/………/………., CUI: ……………………… Sediul: ………………………………………………………………

Nr.............. din data de ..........................

Subsemnatul/a ……………………………………………., in calitate de administrator, in conformitate cu prevederile Ordinului nr.2226/27.12.2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre persoanele prevazute la art.1 din Legea contabilitatii nr.82/1991, republicata, emit urmatoarea

DECIZIE

Art.unic. Se stabileste plaja de numerotare pentru a) facturi de la nr. .............................. la nr.............................., incepand cu data de:………….. b) chitante de la nr. .............................la nr.............................., incepand cu data de:………...... c) monetar de la nr...............................la nr.............................., incepand cu data de:…………. d) aviz ins. a marfii de la nr..................la nr............................., incepand cu data de:................. e) facturi proforme de la nr.................. la nr............................., incepand cu data de:…………. f) …………………de la nr.................. la nr............................., incepand cu data de:………….

ADMINISTRATOR, (Numele, prenumele si semnatura)

…………………………………………

L.S.