Panorama ideilor filosofice [PDF]

Zitiervorschau

Această carte a fost publicată cu sprij inul

MINISTERULUI CULTURII DIN FRANTA­ CENTRUL NAŢIONAL AL CĂRŢII:

Titlul original: Jacqueline Russ, Panorama des id ees philosophi ques. De Platon aux c ontemporains © ©

-

-

2000 . ARMAND COLINIHER Editeur, Paris 2002 . Toate drepturile asupra acestei edi ţii sînt rezervate Ed iturii AMARCORD, tel./ fax : 056/146645 , Timişoara, ROMÂNIA. e-m a i l: o ffice@am arcord. ro http ://www . amarcord . ro

JA CQUELINE RUSS

PANORAMA IDEILOR FILOSOFICE De la Platon la contemporani

Traducere de MARGARETA GYURCSIK

ED ITURA AMARCORD Tim işoara, 2002

"

,1&,

CUVINT INAINTE

"Ideile guvernează lUlnea." Această afirmaţie a lui Auguste COlute exprimă puterea redutabilă a forţelor spirituale din care se hrănesc omul şi omenirea. Oare nu În numele libertăţii, al progresului, al fericirii s-au pus În mişcare mase imense de oameni? Desigur, universul ideilor depăşeşte cu mult domeniul filosofic, dar puţine sînt ideile care au modelat atît de profund civilizaţia, În special civilizaţia occidentală, ca acelea provenind din filosofie. A parcurge cîmpul ideilor filosofice Înseamnă a ajunge la o inţeiegere reală a rădăcinilor culturii noastre., Cu toate acestea, ideile filosofice constituie ele însele o lume com­ plexă. Născută cu douăzeci şi şase de secole în urmă pe ţărmurile Mării Egee, filosofia a generat din abundenţă acele potenţe ale spiritului uman care au îmbogăţit gîndirea occidentală, depunîndu-se în straturi mai mult sau mai 'puţin distanţate şi regulate. Aceste idei nu sînt nişte concepte statice, proprii timpului în care au luat naştere: în pofida istoriei lor Îndelungate, ele rămîn vii, se modifică şi se adaptează adesea epocii lor, iar multe dintre ele, deşi au apărut în zorii istoriei filosofiei, continuă să fie o sursă de infomlaţii pentru modernitatea noastră. De unde provin aceste idei? Ele reprezintă, în general, rodul unei gîndiri de excepţie şi al unei situaţii istorice : aceşti doi factori sînt imposibil de separat în constituirea ideilor. Astfel încît, deşi există filiaţii, fie chiar opoziţionale, originalitatea este aceea care primează, oferind o multitudine de perspective asupra unei chestiuni date sau a unei probleme de rezolvat. De aici poate apărea o impresie de dezordine, de contradicţii deşarte. Cum să nu te rătăceşti în acest ocean Jipsit de o ordine aparentă, unde totul e viu, totul se mişcă şi se transformă neîncetat?

5

JACQUELINE RUSS

Concept propriu filosofiei europene pe care o structurează, raţiunea a fost aleasă ca fir al Ariadnei în labirintul ideilor: o raţiune ce nu încetează să ia forme noi, în conformitate cu marile epoci ale istoriei. Numai în acest mod a putut fi ordonată lumea ideilor esenţiale ale culturii noastre. Desigur, este vorba de o alegere relativ arbitrară, incapabilă să explice întreaga bogăţie a ideilor. Dar nu ne permite ea oare să străbatem pădurea rară a ne rătăci, fără a ocoli ascunzişurile cele mai importante? Lucrarea de faţă este deci structurată în jurul evoluţiilor raţiunii. Fiecare etapă constituie obiectul unui capitol a cărui prezentare generală, dar nu şi sistematică, este următoarea: - situarea capitolului în evoluţi a raţiona1ă a gîndirii şi articularea sa ; - prezentarea ideilor specifi ce perioadei avute în vedere; - studierea ideilor celor mai imp o rtanţi filosofi ai epocii, grupaţi fie pe

şcoli, fie pe teme filosofice. Lucrarea e completată cu un indice de noţiuni, un indice de nume proprii şi o bibliografie. În felul acesta transformările culturii pot fi urmărite cu o mare claritate pedagogică. Lucrarea se adresează cu predilecţie elevilor din clasele terminale de liceu şi studenţilor din primul ciclu de studii. Prin urmare, ceea ce o caracterizează este nu erudiţia, ci adaptarea la capacitatea de înţelegere a unor debutanţi şi la necesitatea de a-i ajuta în pregătirea exa­ menelor. Este prezentată întreaga filosofie occidentală, de la apariţia sa pînă la sfîrşitul secolului XX. Un scurt capitol despre gîndirea civilizaţiilor orientale permite o mai bună înţelegere a specificităţii acestei filosofii. Oferind un sprijin solid şi clar elevilor şi studenţilor, această scurtă istorie a ideilor are şi menirea, foarte ilnportantă, de a-i ajuta să înţeleagă civilizaţia în care trăiesc. Cartea de faţă era aproape terminată în momentul morţii J acquelinei

Russ, survenită în septembrie 1999. 1 s-au adus, prin unnare, unele com­ pletări, pentru a fi dusă la bun sfîrşit. Îi adresăm aici lnulţumirile noastre doamnei France Farago, licenţiată în filosofie, profesoară la liceul Chaptal din Paris, care a avut bunăvoinţa de a citi manuscrisul pentnl a-i confirma calitatea şi perfecta coerenţă.

6

INTRODUCERE

IDEILE FILOSOFICE

Ideile filosofice au apărut oare în secolul al VI-lea, în cetăţile ioniene, sau originea lor este mai îndepărtată? Nu cumva s-au născut în ţările orientale? Civilizatiile orientale au generat şi ele astfel de idei. Dar ce e filos fia? În ce constă acest tip de reflecţie? Iată întrebările

�

ce se vor ivi încă de la început. Filosofia n-ar putea fi oare o examinare critică a sensului şi valorii condiţiei umane? Filosofia este mai întîi un discurs de un anumit tip, Care răspunde prin argumente raţionale la o interogare teoretică şi practică

(§ 1).

Fiind dina­

mice, ideile filosofice obligă omul să se proiecteze înainte faţă de sine (§ şi se nasc în multiple civilizaţii

(§ 3).

2)

Nici o cetate nu are monopolul

reflecţiei filosofice.

1. FILOSOFIA, TRAVALIU CRITIC ŞI EXERCIŢIU SPIRITUAL Filosofia? Un cuvînt echivoc, încărcat adesea cu afecte, repulsii sau silnpatii, un cuvînt care nelinişteşte sau oferă siguranţă: pe scurt, un tennen ambiguu, înţeles uneori într-un sens foarte larg ori foarte vag - o anumită concepţie despre lume -, alteori, dar numai într-o accepţiune nespe­ cializată, ca sinonim cu o înţelepciune resem�ată.

Ce înseamnă, prin urnlare, a filosofa? In limba greacă, filosofie în­

seamnă dragoste de înţelepciune, aceasta din urmă putînd desemna ştiinţa, dar şi căutarea fericirii. Astfel, în noţiunea de filosofie figurează două exi­ genţe importante, ideea unei

căutări a adevărului şi aceea a unei căutări 7

JACQUELINE RUS S a valo rilo r. Pe de o parte Thales care, la începutu l seco l u l u i al VI- lea Înainte de Hristos, construieşte un sistem cosmogonic şi afirmă că orice elem ent provine din apă, din elementul acvatic, iar de cealaltă parte Socrate bînd cucuta. A filosofa înseamă înainte de toate a gîndi singur, a real iza un traval iu critic al gîndiri i asupra ei însăşi. F ilosofia desemnează un efect al reflecţiei libere, o examinare a lucrurilor Însele, o critică a opiniei, adică a j udecăţii lipsite de un fundament riguros. Dar acest t ravaliu critic este de aseme­ nea un exe rci ţiu spiritual , lin efort al omului de a se construi şi de a se regăs i la modul practic pentru a-şi conduce bi ne existenţa În prezent, o căutare a unei v i eţi care să stea sub semnul păcii şi al dreptăţii . Lucrarea de faţă se va ocupa de această dublă experienţă filosofică priv ilegiată care cuprin de chestiuni te