Farame filosofice [PDF]

Zitiervorschau

: �, ,'�

.

\1

A

FARAME FILOZOFICE

EDITURA AMARCORD

S0REN

KIERKEGAi\.RD FĂRÂME FILOZOFICE

Fărâme filozofice � 1844)

scnptum neştiinţif1:

şi contirluarea acesteia Post­

conclusiv (1846)

se

impun

ca

centrale ale gândirii kierkega�rdicne; în parte pentru

-·se

operele

că

în ele

concentrează întreaga remati.că a creaţiei lui S0ren -

Kiţrkegaard (S.K.) şi în parte fiindcă autorul 10: comun,

Johannes Clin;tarus, era pseudonimul cel mai apropiat lui S.K. Tot. (în

ace.�f

argumentaţie

opere

întâl�ţm

şi

cea

contra .,hegelianismuh1i,

mai desăv.ârşită

Înlpotri\-a că.�a

;fGer��gaard luptase încă de la Începuturile creaţiei sale [ ...)

filozofia idealistă Şi ' absolută, cele două concepţii fiind' calitativ

Pentru S.K. diferenţa dintl�e

cn;ştinism este , ..J:f, 1·. [ ] .11'· �ente ...

.

.;i . ....,'-:; .

'În timp ce Hegel reconciliază filozofia

;t2r�şcinismul; t��pora1itatea, muritorul şi veşnicia (uitând îns�-:., � graba. . sistematizării sak·atotcuprini.ătoare de om), pu�ctu1 de .

plecare al lui

-

Ki��kegaard a fost şi-a rămas întotdeaUna :... .

.

creştinismul şi individul singular) insul.

lJFFE ANDREASEN

Această carte apare sponsorizată de .. FUNDAŢIA PENTRU O SOCIETATE DESCHISA (OPEN SOCIETY FOUNDATION) ·

Titlu original: Johannes Climacus, Philosophiske Smuler

©

-

1999. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Edit\Jrii AMARCORD, str. Dropiei, Dr. 3,. se. B, liP. 5,

-g�,��,t_�:Q_jJ,!9I.d,,�� . � ar d acă nJf!L�a pTFl înţeleg��.. . vorbind aşa ai urea de spre firea omenească, 9-ID P-.1Jte� �����Bt��Wllell �exi ste:nţa"a] �-��2��j!� �--P�r!ţ�_�lă ���e sf\ ra c a l nţe legerea ImposIbIla - aaanca-I durerea ce mocneşte m:"w'agostea aceasta nefericită , cine ar îndrăzni

s-o şi trezească? Dar să nu-l pun em pe om. s-o încerce, să i-l trimitem lui Socrate ori cuiv a care se pricepe şi mai bine să . facă din inegal egal. ntruc â t însă clipa trebuie să aibă importanţ ă hotărâ­ t oare (fără de care ne-am reÎntoarce la socratisrn, chiar dacă ne închipuim că-I depăşim), învăţăcelul se află prin urmare în neadevăr, ba încă din propria-i vină -:- fiind cu toate acestea obi e ctul iubirii zeului care vrea să îi fie învăţ ăto r şi e p re ocup at de realizarea egalităţii.