Operatiunile Bancii Europene Pentru Reconstructie Si Dezvoltare in Tarile Reconstructie Si Dezvoltare in Tarile Europei Centrale Si de Est [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Operaţiunile Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în țările Europei Centrale și de Est

Conducător științific, Asist. univ. dr., Nucu Anca Student, Damian Gabriel Grupa nr. 1

CUPRINS CAPITOLUL 1: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare .................................... 1 1.1. Prezentarea generală a băncii ........................................................................................... 1 1.2. Funcțiile și capitalul B.E.R.D. ......................................................................................... 4 CAPITOLUL 2: Activitatea desfășurată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare ................................................................................................................................... 7 2.1. Criteriile de acordare a finanțării și instrumentele utilizate de către B.E.R.D. ................ 7 2.2. Operațiunile realizate de către B.E.R.D. în țările din Europa Centrală și de Est ........... 10 Concluzii ................................................................................................................................... 16 Bibliografie ............................................................................................................................... 17

CAPITOLUL 1: Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 1.1. Prezentarea generală a băncii

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a fost creată în anul 1991, odată cu prăbușirea comunismului din Europa, având ca scop principal dezvoltarea economiilor de piață din 34 de țări aflate în Europa Centrală și de Est și Asia Centrală, mărindu-și mai apoi aria de acordare a finanțărilor și în statele aflate în sudul Mării Mediterane. Ideea de crearea a unei astfel de organizații a fost lansată de către Consiliul Europei în anul 1989, cu scopul dezvoltării economiilor și consolidării democrației în țările din Europa Centrală și de Est. În anul 1990 este semnat acordul de creare al acestei bănci de către B.E.I. (Banca Europeană de Investiții) și de țările membre ale Uniunii Europene. Astfel că, B.E.R.D. își începe perioada de activitate în 1991, având sediul central la Londra. Așadar, această organizație are ca și scop principal ajutarea țărilor în tranzația la economia de piață, precum și creșterea promovării IMM-urilor aflate în statele din Europa Centrală și de Est, acestea fiind angajate în realizarea acestor obiective. Diferența dintre B.E.R.D. și celelalte bănci regionale existente, este faptul că finanțările realizate de către B.E.R.D. au un caracter politic, adică acestea se adresează statelor ce prezintă o democrație pluripartite (formată din mai multe partide politice). Acordul de constituire a organizației stipulează faptul că trebuie să existe un sistem legislativ disciplinat și să fie respectate drepturile omului în statele respective. De asemenea, acest acord a creat un compromis între opiniile S.U.A. și Marii Britanii, care doreau finanțarea doar a sectorului privat, în timp ce, cei din urmă, doreau și finanțarea sectorului public. Astfel că, s-a stabilit ca sectorul public să primească împrumuturi maxime de 40 % din totalurile de împrumuturi acordate de către bancă și sunt limitate, acordându-se “pentru orice întreprindere de stat care operează competitiv şi participativ în cadrul economiei de piaţă şi oricărei întreprinderi de stat pentru a-i facilita tranziţia spre controlul şi proprietatea privată” 1.

1

Brezeanu P., Simon I., Novac L.E., Instituţii Finaciare Internaţionale, Ed. Economică, Bucureşti, 2005

1

În momentul de față, B.E.R.D. dorește să se reorienteze către țările din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, deoarece statele din această zonă sunt cele mai slab dezvoltate, precum și faptul că unele state membre ce au beneficiat de asistență financiară din partea băncii prezintă o situație financiară destul de bună, iar acestea nu vor mai avea parte sau li se vor reduce finanțările din partea B.E.R.D.. În anul 2011, în reuninea anuală desfășurată la Astana, s-a propus ca B.E.R.D. să-și mărească aria de acoperire a statelor, acestea putând să devină în timp ”state recipiente de asistență financiară”2. În prezent, statele care sunt finanţate de către B.E.R.D. sunt: Tabelul nr. 1.1. Statele finanţate de B.E.R.D. Nr.crt. Stat

Nr.Crt. Stat

1.

Albania

20.

Lituania

2.

Armenia

21.

Maroc

3.

Azerbaijan

22.

Moldova

4.

Belarus

23.

Mongolia

5.

Bosnia şi Herţegovina

24.

Muntenegru

6.

Bulgaria

25.

Polonia

7.

Cisiordania şi Gaza

26.

Republica Kyrgyză

8.

Croaţia

27.

România

9.

FYR-Macedonia

28.

Rusia

10.

Egipt

29.

Serbia

11.

Estonia

30.

Slovacia

12.

Georgia

31.

Slovenia

13.

Grecia

32.

Tajikistan

14.

Iordania

33.

Tunisia

15.

Ungaria

34.

Turkmenistan

16.

Kazakhstan

35.

Turcia

17.

Kosovo

36.

Ucraina

18.

Letonia

37.

Ungaria

19.

Liban

38.

Uzbekistan

Sursa: https://www.mae.ro/node/1476

2

https://www.mae.ro/node/1476

2

În cadrul B.E.R.D. există ca şi organizaţii de conducere următoarele: ➢ Consiliul Guvernatorilor; ➢ Consiliul Directorilor; ➢ Preşedintele şi 5 vicepreşedinţi. Consiliul Guvernatorilor este alcătuit, conform statului B.E.R.D., din câte un membru “plin (ministru de finanţe, guvernatorul băncii centrale sau ministrul de externe) sau supleant” 3, reprezentat al statelor sau al instituţiilor internaţionale interguvernamentale membre. Consiliul Directorilor este condus de către preşedintele B.E.R.D. şi este alcătuit din 23 de membri, fiecare reprezentând câte unul sau mai mulţi acţionari, aceştia fiind aleşi pe o perioada de 3 ani, având posibilitatea de reînnoire a mandatului. Acestui consiliu îi revine sarcina de a conduce operaţiunile curente ale băncii. Cele două organe de conducere prezentate mai sus, au următoarele atribuţii: Tabelul nr. 1.2. Principalele atribuţii ale Consiliului Guvernatorilor şi Consiliului Directorilor Organ de

Atribuţii

conducere Consiliul Guvernatorilor

 primirea de noi membri şi stabilirea condiţiilor de primire;  creşterea sau scăderea nivelului capitalului;  suspendarea unui membru;  autorizarea

acordurilor

de

cooperare

cu

alte

organizaţii

internaţionale;  alegerea preşedintelui băncii şi a directorilor executive;  stabilirea salariilor pentru directori, directori supleanţi şi preşedinte;  aprobarea, în urma prezentării raportului de audit, a contului de profit şi pierdere şi a bilanţului;  stabileşte valoarea rezervelor şi modul de alocare şi distribuire a profitului net al băncii;  decide asupra încheierii activităţii băncii şi a modului de distribuire a activului acesteia;  desfăşoară alte competenţe atribuite prin acordul de înfiinţare. 3

Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p.129

3

Consiliul Directorilor

 pregăteşte operaţiunile Consiliului Guvernatorilor;  elaborează politici şi adoptă decizii privind diferite operaţiuni;  depune conturile anuale auditate spre aprobarea de către Consiliul Guvernatorilor la fiecare adunare general a acţionarilor;  aprobă bugetul băncii.

Sursa: Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p.130

Preşedintele băncii este reprezentatul băncii şi conduce personalul acestei instituţii. Acesta este ales pe perioadă de 4 ani de către Consiliul Guvernatorilor, cu posibilitatea de reînnoire a mandatului. Cei 5 vicepreşedinţi sunt aleşi, de către Consiliul Directorilor pe o perioadă de 4 ani.

1.2. Funcțiile și capitalul B.E.R.D.

Pentru îndeplinirea obiectivelor, B.E.R.D. sprijină țările membre să realizează reforme economice la nivel structural și sectorial, cât și în integrarea economiilor acestora pe plan mondial. Pentru acestea, trebuie să exercite o serie de măsuri, cum ar fi:

4

- să promoveze prin intermediul investitorilor privaţi şi a altor investitori interesaţi, stabilirea, ameliorarea şi dezvoltarea activităţilor sectorului productiv, concurenţial şi privat şi cu deosebire a întreprinderilor mici şi mijlocii; - să mobilizeze capitalurile autohtone şi străine, precum şi îmbunatăţirea managementului; - să favorizeze investiţiile productive, inclusiv în sectorul serviciilor şi în cel financiar, precum şi în infrastructură, când aceasta este necesară pentru susţinerea iniţiativei private şi a spiritului întreprinzător, sprijinind astfel crearea unui mediu concurenţial şi creşterea productivităţii, a nivelului de trai şi îmbunataţirea condiţiilor de muncă; - să acorde asistenţă tehnică la elaborare, finanţare şi executarea proiectelor care ţin de obiectivele băncii; - să stimuleze şi să încurajeze dezvoltarea pieţelor de capital;

- să sprijine proiectele fiabile şi viabile sub aspect economic, care prezintă interes pentru mai multe ţări membre beneficiare;

- să promoveze în cadrul activităţilor sale, o dezvoltare sănătoasă şi durabilă din punctul de vedere a mediului. Sursa: Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p.127-128

În vederea îndeplinirii funcțiilor enunțate mai sus, B.E.R.D. cooperează, pe lângă statele membre, și cu F.M.I. (Fondul Monetar Internațional), B.I.R.D. (Banca Internațională pentru Reconstrucții și Dezvoltare), C.F.I. (Corporația Financiară Internațională), M.I.G.A. (Agenția Multiraterală de Garantare a Investițiilor) și O.C.D.E. (Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică). Pe lângă organizațiile enumerate, banca mai cooperează și O.N.U. (Organizația Națiunilor Unite), precum și cu organizațiile subordonate acesteia şi alte organisme publice sau private, ce au ca obiective dezvoltarea economică şi realizarea de investiţii în statele membre. Pentru a putea obține calitatea de membru al B.E.R.D., statul trebuie să facă parte din U.E. sau să fie membru al F.M.I., al C.E.E. (Comunitatea Economică Europeană) şi al B.E.I.. Capitalul băncii este format din resursele subscrise de către fiecare membru acţionar, cât şi din resursele atrase de pe piaţa financiară internaţională şi chiar şi profitul obţinut. De

5

asemenea, unele operaţiuni de asistenţă realizate de către B.E.R.D. sunt finanţate din diverse donaţii realizate de către state sau instituţii. B.E.R.D. are un capital subscris de 30 de miliarde de euro (după majorarea de la 20 de miliarde de euro realizată în anul 2012), în care cele mai mari contribuţii le are S.U.A.- 10% din total capitalului, fiind urmată de către Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie cu câte 8% din capital fiecare ş.a.. Puterea financiară a băncii este dată şi de calificativele obţinute de la principalele agenţii internaţionale de rating: Aaa de la Moody’s şi AAA de la Standard & Poor’s. Principală sursă a capitalurilor o reprezintă însă, obligaţiunile corporative emise şi plasate pe pieţele financiare internaţionale. Având un capital destul de puternic, precum şi o politică foarte riguroasă în privinţa împrumuturilor acordate, banca obţine calificativul AAA, acest lucru dându-i un avantaj în privinţa obţinerii de resurse la un cost mai scăzut. Astfel că, în 2013, banca a reuşit performanţă de a emite obligaţiuni în valoare de aproximativ 60 miliarde de euro, emise în 40 de valute.

6

CAPITOLUL 2: Activitatea desfășurată de către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2.1. Criteriile de acordare a finanțării și instrumentele utilizate de către B.E.R.D.

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este o organizație care își utilizează resursele pentru îndeplinirea funcțiilor și obiectivelor sale, realizând diferite operațiuni în țările ce doresc tranziția la economia de piață. Pentru a putea beneficia de finanțare din partea B.E.R.D., proiectul propus trebuie să respecte următoarele condiții: Reprezentarea grafică nr. 2.1. Principalele condiții de îndeplinit ale unui proiect propus la B.E.R.D.

Proiect eligibil

este propus de către un membru al B.E.R.D.

prezintă perspective comerciale bune beneficiarul proiectului propus contribuie și el cu o anumită parte de resurse financiare sau în natură, la executarea proiectului acesta este util pentru economia locală și contribuie și la dezvoltarea sectorului privat

satisface anumite standarde bancare și ecologice Sursa: Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p.133

7

Atunci când are loc evaluarea proiectului, B.E.R.D. dorește să primească următoarele tipuri de informații, structurate pe 3 părți:  PARTEA I (informații operaționale legate de proiect) în care sunt este prezentată o scurtă descriere a proiectului, informații despre solicitant, precum și informații despre produsele și serviciile ce se vor realiza din finanțare  PARTEA II (informații financiare) prezintă informații cu privire la costuri și fondurile ce se vor utiliza în demararea proiectului, un rezumat al cerințelor de implementare și sursele de finanțare adiționale ale proiectului.  PARTEA III (informații privind mediul și cadrul legal) cuprinde informații referitoare la efectele asupra mediului înconjurător, licențele guvernamentale deținute, restricții la import/export, restricții valutare. În prezent, banca folosește toate instrumentele investiționale și financiare pe care le are pentru sprjinirea statelor membre. De asemenea, B.E.R.D. acordă finanțare pentru următoarele sectoare:

Sectoare de activitate

Agrobusiness Energie electrică Instituții financiare

Producție Infrastructura municipalităților Resurse naturale Turism IMM Telecomunicații și tehnologie Media Transport Sursa: Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013, p.133-134

Operațiunile desfășurate de către B.E.R.D. se structurează în operațiuni bazate pe resursele ordinare de capital și operațiuni realizate din fondurile speciale. Pentru realizarea acestor operațiuni, se utilizează mai multe metode:

8

➢ finanțarea se realizează împreună cu diferite instituții din arealul membrului solicitant; ➢ se facilitează accesul pe piața financiară internațională a firmelor private; ➢ se acordă resurse și din fondurile speciale; ➢ se are în vedere coordonarea resurselor din sectorul privat; ➢ se realizează investiții sau se acordă asistență tehnică pentru dezvoltarea infrastructurii membrului solicitant. Conform statului B.E.R.D., aceasta alocă 60% din resurse pentru finanțarea sectorului privat și 40% pentru sectorul public. De asemenea, banca a avut o implicare destul de activă în privatizarea unor firme cu capital de stat. Principalele instrumente de finanțare utilizate de către B.E.R.D. sunt: 1. Credite -

Acestea au valoarea minimă de 5 milioane de euro, au o rată a dobânzii fixă sau variabilă, prezintă o maturitate între 1 și 15 ani și se poate beneficia de o perioadă de grație în funcție de nevoile proiectului;

-

Costul acestora este reprezentat de rata dobânzii, la care se adaugă și comisioane (de evaluare, de structurare a împrumutului, de sindicalizare, de angajament și de rambursare anticipată);

-

De cele mai multe ori, B.E.R.D. sprijină implicarea și altor investitori în finanțarea unor proiecte de dimensiuni mari.

2. Participații la capital -

Banca poate cumpără participații la capitalul unor companii din diferite sectoare, având ca scop realizarea unui randament cât mai mare din aceste investiții făcute. Iar valoarea unei astfel de acțiuni poate fi cuprinsă între 2 și 100 de milioane de euro.

-

Banca se implică și în societățile cu capital privat, investind în fonduri sau diferite sectoare de activitate.

9

3. Garanții -

B.E.R.D. furnizează mai multe tipuri de de garanții pentru acoperirea diferitelor riscuri.

De la începutul existenței băncii, aceasta a investit aproximativ 78,9 miliarde de euro în peste 3.600 de proiecte realizate pentru tranziția la economia de piață a statelor. Totodată, banca acordă o importanță foarte mare și sectorului MIMM-urilor, prin oferirea de finanțare și asistență tehnică. Pentru aceasta, B.E.R.D. este ajutată de către intermediari financiari care au primit finanțare din partea acesteia sau cu care s-au semnat contracte, astfel încât MIMM-urile să aibe acces cât mai repede și ușor la finanțare și asistență. Banca a creat mai multe programe adresate întreprinderilor, cum ar fi: •

Programul de Creștere a Întreprinderilor (adresat firmelor cu un număr de angajați cuprins între 100 și 500 și cu o cifră de afaceri mai mică de 50 de milioane de euro, pentru îmbunătățirea nivelului de conducere al managerilor);



Programul de Finanțare a Consultanței în Afaceri (destinat pentru ameliorarea performanței IMM-urilor prin oferirea de consultanță).

În ultima perioadă, B.E.R.D. a creat inițiative strategice destinate țărilor cu o dezvoltare a economiei mai redusă, acestea fiind realizate pentru a spori activitatea sa. Aceste ințiative sunt: Inițiativa privind Energia Durabilă, Inițiativa privind Dezvoltarea Monedei Locale și a Piețelor Locale de Capital și Facilitatea de Finanțare Municipală.

2.2. Operațiunile realizate de către B.E.R.D. în țările din Europa Centrală și de Est

Statele finanțate de către B.E.R.D.(precum și obiectivele urmărite), din Europa Centrală și de Est sunt: 1. Albania -

promovarea politicilor energetice durabile și a investițiilor ecologice;

-

îmbunătățirea comercializării, a concurenței și a implicării sectorului privat în infrastructură, alături de proiectele publice vizate;

10

-

sprijinirea pentru dezvoltarea sectorului privat, astfel încât să fie mai competitiv;

-

consolidarea sectorului financiar și creșterea intermedierii;

-

aceasta a contribuit cu 36 de milioane pentru finanțarea acoperirii riscului de primă pierdere, ca parte a Facilității Albaneze de Sprijin pentru IMM-uri din cadrul B.E.R.D. de 100 de milioane de euro.

2. Bosnia și Herțegovina -

restructurarea și extinderea sectorului privat local;

-

realizarea de legăturilor mai strânse cu piețele regionale mai mari;

-

promovarea unei utilizări mai eficiente și mai durabile a resurselor.

3. Bulgaria -

creșterea competitivității prin îmbunătățirea eficienței, guvernanței și inovării;

-

consolidarea intermedierii sectorului financiar prin investiții orientate și îmbunătățirea guvernanței;

-

reducerea decalajului de infrastructură prin comercializare, reformă și eficiență.

4. Croația -

atenuarea impactului crizei și restabilirea creșterii durabile;

-

folosirea avantajelor aderării la UE pentru a avansa în tranziție;

-

restructurarea și creșterea comercializării întreprinderilor din sectorul public.

5. Estonia -

sprijinirea investițiilor în eficiența energetică și în energia regenerabilă;

-

îmbunătățirea competitivității în sectorul de export;

-

sprijinirea investițiilor transfrontaliere ale companiilor estoniene;

11

-

Estonia susține Fondul de parteneriat pentru eficiență energetică și mediu în Europa de Est și a oferit în 2015 subvenții în valoare totală de 40.000 de euro pentru proiecte în Moldova și 30.000 de euro pentru proiecte în Georgia.

6. Letonia -

sprijinirea investițiilor în securitatea energetică și eficiența energetică;

-

consolidarea sectorului financiar;

-

îmbunătățirea competitivității în sectorul de export;

-

Letonia participă activ la Fondul de parteneriat pentru eficiență energetică și mediu în Europa de Est și a contribuit cu 10.000 de euro pentru activități în Ucraina în 2015.

7. Lituania -

sprijinirea investițiilor în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice;

-

îmbunătățirea competitivității în sectorul de export;

-

sprijinirea consolidării băncilor locale;

-

Lituania rămâne un susținător al Fondului de parteneriat pentru eficiență energetică și mediu în Europa de Est, care a plătit 105.000 de euro pentru activitățile din Armenia, Georgia și Moldova.

8. Polonia -

promovarea unei emisii reduse de carbon;

-

creșterea rolului sectorului privat în economie;

-

asistență în dezvoltarea sectorului financiar și a piețelor de capital ;

-

Polonia a devenit donator BERD în 2005, oferind sprijin tehnic în Balcanii de Vest. Contribuie la Parteneriatul pentru eficiență energetică și mediu în Europa de Est (E5P), iar în 2013 a promis să-și ridice angajamentul total de 1,3 milioane de euro. În 2015, Polonia a devenit,

12

de asemenea, un donator al contului multi-donator pentru stabilizarea și creșterea durabilă a B.E.R.D. din Ucraina. 9. România -

promovarea stabilității și extinderea produselor în sectorul financiar;

-

consolidarea infrastructurii prin creșterea eficienței și o mai mare implicare a sectorului privat;

-

restructurarea sectorului energetic și creșterea eficienței și durabilității energetice;

-

în 2015, România a devenit donator al Fondului pentru eficiență energetică și mediu în Europa de Est, contribuind cu 40.000 de euro pentru proiecte în Moldova.

10. Slovacia -

creșterea intermedierii financiare și a sprijinului acordat IMM-urilor;

-

sprijinirea investițiilor în infrastructură, securitate energetică și eficiență energetică;

-

sprijinirea cooperării transfrontaliere și a investițiilor entităților locale de conducere din alte țări;

-

în anul 2015, Slovacia a aprobat finanțarea în valoare totală de aproximativ 3,1 milioanede euro pentru misiuni, dintre care 1 milion de euro fiecare în cadrul Dialogului privind dialogul politic privind inițiativa privind resursele durabile și Facilitatea pentru infrastructura municipală și a infrastructurii de mediu. De asemenea, aceasta participă la două fonduri multi-donatoare, inclusiv la Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest și la Fondul pentru Parteneriatul pentru Eficiență Energetică și Mediu în Europa de Est (E5P). Pentru Slovacia, este deosebit de important să se dezvolte potențialul de eficiență energetică în regiune, care va contribui la securitatea energetică și la competitivitatea economică.

13

11. Slovenia -

restructurarea sectorului privat, extinderea rolului acestuia și promovarea bunei guvernanțe corporative;

-

stabilizarea sectorului financiar;

-

sprijinirea energiei durabile.

12. Ungaria -

consolidarea rezistenței sectorului bancar și a capacității de a împrumuta;

-

îmbunătățirea securității energetice a Ungariei;

-

îmbunătățirea competitivității și eliminarea lacunelor în materie de inovare.

Tabelul nr. 2.1. Valoarea cumulată a investițiilor și a portofoliului curent de proiecte Nr.Crt.

Stat

Valoare investiții

Valoarea portofoliului

B.E.R.D.

curent de proiecte

(1991 – 2018)

(2018)

-mil. euro-

-mil. euro-

1.

Albania

1.003

427

2.

Bosnia și Herțegovina

2.122

1.024

3.

Bulgaria

3.681

1.011

4.

Croația

3.626

954

5.

Estonia

595

87

6.

Letonia

640

169

7.

Lituania

736

160

8.

Polonia

8.948

2.831

9.

România

7.863

1.790

10.

Slovacia

2.326

403

11.

Slovenia

986

303

12.

Ungaria

3.007

612

Sursa: www.ebrd.com

14

Tabelul nr. 2.2. Ponderea pe sectoare a portofoliului curent de investiții în ţările din Europa Centrală şi de Est Sector Stat Albania Bosnia și Herțegovina Bulgaria Croația Estonia Letonia Lituania Polonia România Slovacia Slovenia Ungaria

Energie 35%

Instituţii financiare 18%

Industrie, comerț și agrobusiness 7%

40%

8%

12%

3%

77%

38% 3% 76% 44% 19% 21% 20% 10% 26% 14%

29% 17% 0% 23% 24% 26% 15% 40% 22% 22%

28% 23% 24% 30% 30% 50% 35% 8% 50% 14%

5% 57% 0% 3% 27% 3% 30% 42% 2% 50%

Infrastructură

Sursa: www.ebrd.com

Gaficul nr. 2.1. Ponderea pe sectoare a portofoliului curent de investiții în ţările din Europa Centrală şi de Est 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10%

0%

Energie

Instituţii financiare

Industrie, comerț și agrobusiness

Infrastructură

Sursa: Date prelucrate şi preluate de pe www.ebrd.com

15

Concluzii Așadar, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare este cel mai mare investitor din regiune. Prin obiectivele și funcțiile sale, aceasta sprijină țările slab dezvoltate ce doresc tranziția la economia la piață, precum și creșterea economiei acestora. Față de alte organizații create, B.E.R.D. are un caracter politic, deoarece pot beneficia de împrumuturi doar statele ce sunt democratice și pluripartite. De asemenea, sectorul privat este cel mai puternic finanțat, în proporție de 60% iar sectorul privat cu doar 40%.

16

Bibliografie 1. Anton, S., Instituţii fianciar-bancare internaţionale, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2013 2. Brezeanu P., Simon I., Novac L.E., Instituţii Finaciare Internaţionale, Ed. Economică, Bucureşti, 2005 3. www.ebrd.com 4. www.mae.ro

17