Operatiuni Efectuate Intr-Un Depozit de Marfuri [PDF]

Zitiervorschau

LUCRARE DE ABSOLVIRE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: FORMATOR: ALEXANDRA DOROŞ

ABSOLVENT: BUCUR MARIA

BRAȘOV, 2015

OPERAȚIUNI EFECTUATE ÎNTR-UN DEPOZIT DE MATERIALE DE CONSTRUCȚII

CUPRINS Capitolul 1.

PREZENTAREA FIRMEI ȘI A DEPOZITULUI ….……... 3

1.1. Datele de identificare ale firmei ....................................................... 3 1.2. Obiect de activitate............................................................................ 4 1.3. Obiectivele și principiile firmei……………………....................... 4 Capitolul 2. ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA DEPOZITULUI DE MATERIALE DE CONSTRUCȚII - aspecte teoretice…. 7 2.1 Recepția materialelor ……………………………………………… 2.1.1 Verificarea documentelor …………………………………. 2.1.2 Recepția cantitativă………………………………………… 2.1.3 Recepția calitativă………………………………………….. 2.1.4 Procesul verbal de recepție………………………………… 2.2 Depozitarea materialelor………………….. ……………………… 2.2.1 Rolul depozitării …………………………………………. 2.2.2 Importanța depozitării …………………………………… 2.2.3 Funcțiile depozitării ………………………………………

Capitolul 3.

OPERAȚIUNI EFECTUATE ÎN DEPOZITUL DE MĂRFURI – aspecte practice …………………

3.1 Operațiuni de depozitare …………………………………………… 3.2 Aranjarea mărfurilor în depozit…………………………………….. 3.3 Organizarea livrarii mărfurilor……………………………………… 3.3.1 Pregătirea mărfurilor pentru livrare ……….…………………. 3.3.2 Pregătirea livrării mărfurilor…………………………………. BIBLIOGRAFIE Capitolul 1. PREZENTAREA FIRMEI ȘI A DEPOZITULUI

S.C. 7 IZVOARE S.A. este o societate comercială înființată în decembrie 2008 cu scopul comercializării materialelor de construcție. Încă de la înființare SC 7 Izvoare SA s-a impus ca furnizor de încredere pentru firmele de constructii și amenajări imobiliare. 1.1. Datele de identificare ale firmei Denumire firmă: S.C. 7 IZVOARE S.A. Sediu social: Bd. Aurel Vlaicu nr. 26, Brașov Telefon: 0268-494990 Fax: 0268-494971 E-mail: [email protected] Capital social: 420.000,00 RON C.I.F: R3911847 C.U.I: J22/464/2008 Cont: RO49 RNCB 0082 0351 7262 0001 Banca: BCR Brașov Depozitul firmei funcționează pe baza Legii nr. 3/1978 privind asigurarea sănătății populației și a Legii nr. 100/1998 privind asistența de sănătate publică, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 244/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 764/1998. 1.2. Obiect de activitate

Obiectul de activitate al S.C. 7 Izvoare S.A. include: 

Magazin de prezentare și vânzare a materialelor de construcții



Depozit pentru stocarea materialelor de construcții



Prestarea de servicii complete in spatiile de depozitare aflate in proprietate.

Profesionalismul, calitatea produselor oferite, serviciile comerciale adiacente precum si preturile accesibile au transformat S.C. 7 Izvoare S.A., in timp, intr-un partener de afaceri foarte apreciat si cautat.

1.3. Obiectivele și principiile firmei Obiectivele noastre 

Dezvoltarea de relatii pe termen lung cu partenerii de afaceri;



Consolidarea imaginii de firma de prestigiu in sfera materialelor de construcții;



Valorizarea la maxim a resurselor si potentialului firmei;



Orientarea catre client, prin calitate si inovare, preocuparea si atitudinea companiei avand in centrul atentiei clientul;



Competenta profesionala prin imbunatatire continua si dezvoltarea permanenta a resurselor umane pentru a atinge un nivel optim de performanta;



Cresterea cifrei de afaceri si realizarea de profit pentru a asigura conditiile necesare dezvoltarii companiei.



Promovarea managementului calitatii conform cerintelor standardului ISO 9001;



Grija pentru mediu conform cerintelor standardului ISO 14001.

Principiile noastre 

Respectarea riguroasa a contractelor incheiate;



Oferirea de servicii de calitate cu un timp optim de livrare / executie;



Flexibilitate in relatiile cu partenerii;



Satisfactie pentru clienti, generata prin personal informat si un management puternic;

Capitolul 2.

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA DEPOZITULUI DE MATERIALE DE CONSTRUCȚII

2.1 Recepția materialelor de construcții

Recepția materialelor de construcții este operațiunea de identificare și verificare cantitativă și calitativă a mărfurilor și se efectuează de către beneficiar în prezența sau absența furnizorului. Ea se desfășoară fie la sediul furnizorului, fie la cel al beneficiarului, de către comisii de recepție alcătuite din 3-5 membri. Recepția este diferită de controlul tehnic de calitate, atât prin modalități, cât și prin efectele pe care le produce: ea are un caracter tehnic și totodată un caracter economic și juridic. Recepționerul va fi obligat să verifice modul în care furnizorul și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contract, cu privire la sortiment, calitate, cantitate, ambalare, marcare, și dacă firma transportatoare și-a respectat obligațiile legate de integritatea mărfii pe durata transportului. Procesul

de

recepție

implică

următoarele

operațiuni:

verificarea

documentelor, verificarea identității și mărimii loturilor (recepția cantitativă) și verificarea calității (recepția calitativă). Pe lângă acestea, recepția mai necesită și o serie de operațiuni precum consultarea documentelor ce prescriu calitatea produselor și întocmirea documentelor de recepție sau de respingere a lotului.

2.1.1 Verificarea documentelor

Cu ocazia recepției se verifică următoarele documente: - documentele de contractare: contractul, anexele la contract, clauzele, graficele, specificațiile;

- documentele de însoțire a mărfii: de livrare, de transport; factură fiscală, aviz însoțire marfă; - documentele de atestare a calității: buletin de analiză, certificat de calitate, certificat sanitar-veterinar (acolo unde cazul).

2.1.2. Recepția cantitativă Recepția cantitativă a loturilor de marfă se realizează prin numărare, măsurare sau cântărire, în funcție de felul mărfii, pe baza specificațiilor din contract. Verificarea cantitativă se poate efectua prin: -verificare 100%, bucată cu bucată; -verificare prin eșantionare. Cea de-a doua modalitate este mai avantajoasă decât prima, deoarece se minimizează volumul de marfă verificată și volumul de muncă, se reduce durata controlului, precum și costul controlului. Lipsuri cantitative la transport Răspunderea transportatorului-cărăuș este stipulată în contractul de transport de mărfuri conform prevederilor Codului Civil, care dispune că transportatorul este direct răspunzător de pierderea sau deteriorarea produselor care i-au fost încredințate spre transport, din momentul primirii până în cel al predării către destinatar. Regimul juridic al răspunderii este instituit de reglementările din dreptul comun, prin dispozițiile Codului Civil, dar și prin Convenția Mondială de la Geneva. Sunt avute în vedere următoarele trei fapte specifice, imputabile eventual transportului, și anume: - pierderea totală sau parțială a mărfii;

- avarierea acesteia; - întârzierea în livrarea încărcăturii la destinație. Oricare dintre acțiunile menționate mai sus se analizează, în cadrul elementelor constitutive ale răspunderii, ca fapte contractual ilicite. 2.1.3. Recepția calitativă Verificarea calității mărfurilor este procesul de măsurare, examinare, etalonare, încercare sau orice altă modalitate de comparare a unității verificate cu specificațiile care îi sunt aplicabile. Procesul de recepție a unui lot de marfă include: identificarea produselor din lot, examinarea ambalajelor, verificarea integrității sigiliilor, verificarea marcării și etichetării, definirea planului de control, prelevarea eșantionului, verificarea principalelor caracteristici de calitate prin metode organoleptice și de laborator, concluzii privind acceptarea sau respingerea lotului. Cea mai complexă și importantă etapă este definirea planului de control. Se utilizează trei tipuri de control:  control statistic prin atribute (se controlează una sau mai multe caracteristici ale mărfii);  control statistic prin măsurare (se controlează o mărime măsurabilă);  control statistic prin numărul de defecte (se examinează marfa și se identifică numărul de defecte, pe baza căruia se ia decizia pentru întregul lot). Lipsuri calitative sau cantitative imputabile furnizorului Răspunderea pentru lipsurile calitative sau cantitative ale mărfurilor îi revine furnizorului în situațiile următoare:

-

nerespectarea riguroasă a calității livrate, potrivit normelor și

standardelor de producție a acestora; -

nerespectarea normelor tehnice de ambalare, încărcare,

manipulare și fixare în mijlocul de transport; -

folosirea

pentru

ambalare

a

unor

materiale

necorespunzătoare; -

completarea greșită a documentelor de transport prin

înscrierea unor date inexacte, incomplete sau prin înscrierea datelor în alte rubrici decât cele rezervate lor; -

declarararea nereală a greutății;

-

livrări masive, nejustificate, care provoacă perturbări în

circulația produselor; -

absența sigiliilor corespunzătoare pe mijloacele de transport.

2.1.4 Procesul-verbal de recepție Procesul-verbal de recepție poate fi invocat ca instrument doveditor, motiv pentru care trebuie întocmit cu cea mai mare atenție, cu toate elementele necesare și conform cu metodologia stabilită legal. El are forță probantă, certificând atât cantitatea, cât și calitatea mărfurilor recepționate. În mod obligatoriu, procesul-verbal de recepție trebuie să menționeze data și locul efectuării recepției, componența comisiei de recepție, starea reală a mărfurilor recepționate, să ateste preluarea efectivă a mărfii de către beneficiar, cu evidențierea clară a tuturor deficiențelor calitative eventuale, a urmelor de violare, spargere, distrugere de sigilii, sustrageri etc. Comisia de recepție are obligația de a ține evidența privind calitatea mărfurilor recepționate și aceea a mărfurilor refuzate. Aceste evidențe constituie surse primare în caz de reclamații și litigii.

2.2 Depozitarea materialelor de construcții

2.2.1 Rolul depozitului

Formarea si pastrarea unor stocuri de marfuri in activitatea comerciala reprezinta un fenomen necesar si inevitabil, deoarece fara stocuri nu poate exista circulatia marfurilor. Necesitatea obiectiva a stocurilor de marfuri determina si necesitatea si existenta obiectiva a depozitelor de marfuri. Existentastocurilor si a depozitelor pentru pastrarea lor este determinata de particularitatile productiei, consumului, circulatiei, precum si particularitatile cailor de transport. Factorii specifici circulatiei marfurilor care fac necesara existenta depozitelor de marfuri sunt:  Transformarea sortimentului de productie in sortiment comercial, operatiune care se realizeaza in depozite prin intrari succesive de marfuri de la diversi furnizori;  Aprovizionarea periodica a magazinelor si in continuare a populatiei cu marfuri face necesara existenta stocurilor de marfuri, care de cele mai multe ori se pastreaza in depozite;  Caracteristicile comertului modern permit primirea marfurilor in depozite, in cantitati mari (uneori vagonabile), de la furnizori si livrarea acestora in cantitati mici catre reteaua de desfacere cu amanuntul;  Particularitatile si necesitatea eficientizarii activitatii de transport care determina discontinuitate in aprovizionari si obliga la asigurarea unor stocuri de marfuri pentru desfasurarea continua a activitatilor de productie sau comerciale;  Existenta rezervelor de stat, care necesita stocarea marfurilor care au iesit din sfera productiei dar n-au intrat in cea de desfacere. Depozitele indeplinesc in aceasta situatie o functie socialmente necesara.

Pastrarea produselor pe timpul existentei lor constituie o preocupare continua, in special in prezent, cand circulatia marfurilor a luat o amploare fara precedent. Ea necesita o serie de masuri organizatorice si tehnice care preintampina degradarea produselor. Pastrarea marfurilor se intalneste atat la producator, cat si la beneficiar. Elementele de baza in acest proces le constituie depozitele. Acestea sunt definite ca fiind „verigi structurale ale unei unitati care dispune de utilaje, instalatii sau dispozitive specifice, destinate efectuarii operatiilor de pastrare si eliberare a marfurilor potrivit destinatiilor acestora”. Notiunea de depozit poate avea un inteles mai larg si unul mai restrans. In acceptiunea larga a cuvantului, prin depozit se intelege o unitate comerciala operativa subordonata unei verigi economico-organizatorice care indeplineste functii legate de primirea, acumularea, pastrarea si livrarea marfurilor. Operatiunile de cumparare-vanzare a marfurilor ce trec prin depozit se fac de veriga comerciala de care depinde depozitul. In sensul restrans, notiunea de depozit reprezinta un sistem de incaperi sau alte forme de constructii, inzestrate cu utilaje si instalatii adecvate efectuarii operatiunilor de receptionare, pastrare si livrare a marfurilor.

2.2.2. Importanța depozitării

Rolul important al depozitelor rezulta din urmatoarele considerente:  Intreprinderile dotate cu depozite au o mai mare capacitate de disponibilitate a produselor la locul si timpul solicitate de catre clienti;  Amplasate corespunzator, depozitele diminueaza timpul de livrare;  Transporturile in cantitati mari sunt mai ieftine decat transporturile mici; expedierea in cantitati mari se face pe distante mari – producator depozit de distributie, in timp ce expedierea de cantitati mici poate sa se limiteze la distante scurte.

2.2.3. Funcțiile depozitării

Importanta depozitarii marfurilor este cel mai bine relevata de functiile complexe si variate pe care le indeplinesc depozitele de marfuri. Functiile de

depozitare sunt determinate de locul si rolul depozitelor in procesul circulatiei marfurilor, de felul si structura maselor de marfuri ce trec prin depozite, de marimea, profilul si rolul verigii comerciale pe langa care functioneaza. Functiile depozitelor sunt:  Functiile de miscare;  Functiile de alimentare. Functiile de miscare presupun:  Primirea produselor, deci descarcarea lor;  Depozitare / pastrare, deci manipularea marfurilor;  Comisionare, adica formarea comenzilor;  Expeditie. Functiile de alimentare cuprind:  Depozitare pe termen scurt;  Depozitare de termen lung, determinata de: 1.

Solicitari sezoniere;

2.

Varfuri de cerere;

3.

Maturizare produse (vinuri, fructe);

4.

Actiuni de marketing.

Alaturi de cele doua mari categorii de functii, de miscare si de alimentare, depozitele de distributie pot exercita si alte functii suplimentare, cum sunt:  

Marcare, etichetare; Controlul produselor care intra sau ies din depozit;



Derularea comenzilor;



Ambalare.

Depozitarea contribuie la formarea sortimentului comercial prin alegerea si sortarea marfurilor pe marimi, calitati, pret, culori, modele etc. conform necesitatilor cumparatorilor si faciliteaza controlul cantitativ si calitativ al marfurilor primite si expediate, depozitul fiind una din verigile importante prin care se impiedica patrunderea marfurilor de slaba calitate in reteaua comerciala cu amanuntul. Unele operatiuni, ca prelucrarea marfurilor, ambalarea sau preambalarea lor, reprezinta o continuare a productiei in sfera circulatiei. In asemenea cazuri, depozitul indeplineste functii productive, munca lucratorilor din acest domeniu marind valoarea marfurilor.

Capitolul 3.

OPERAȚIUNI EFECTUATE ÎN DEPOZITUL DE MATERIALE DE CONSTRUCȚII

3.1 Operațiuni de depozitare

Prelucrarea esentiala a materialelor intr-un deposit implica urmatoarele operatiuni:  Primirea marfii: Un depozit acceptă marfa livrată de către un transportator sau de la o fabrica şi apoi isi asuma responsabilitatea pentru această marfa.  Identificarea marfii: stocul marfii – unităţile de pastrare sunt identificate şi se înregistreaza numărul fiecarui element primit. Ar putea fi necesar ca identificarea elementului sa se faca printr-un cod al elementului, tag-ul, un cod de operator de transport sau a containerului, şi / sau în funcţie de proprietăţile fizice.  Sortarea marfii: marfurile primite sunt sortate pentru zona de depozitare corespunzătoare în depozit. - Dispecerizarea marfurilor in depozit: marfurile sunt tinute deoparte unde pot fii gasite mai tarziu in cazul in care sunt necesare.  Pastrarea marfurilor : mărfurile sunt păstrate în depozit sub o protecţie adecvată, până când necesare în depozit.  Preluarea, selectarea sau ambalarea marfii: articolele comandate de clienţii sunt scoase din depozit şi grupate într-un mod util pentru pasul următor.  Tirajul marfurilor: mai multe marfuri care alcatuiesc o singura comanda sunt aduse impreuna, sunt verificate complet si se face inregistrarea sau modificarea comenzii.  Dispecerizarea

marfii:

pentru

consolidrea

comanzii

este

impachetata corespunzator si directionata catre mijlocul de transport ideal. Documentele contabile si de transport necesare sunt de asemenea pregatite.

 Pregătirea înregistrărilor: numărul de comenzi primite, articolele primite, sunt înregistrate pentru acţiunea de reconstituire şi controlul stocurilor, iar cererea şi primirea de date sunt transmise într-un centru de control situat în altă parte.

3.2 Aranjarea mărfurilor în depozit

Una dintre deciziile importante referitoare la depozitare este legata de aranjarea produselor in spatiile de pastrare. Obiectivele urmarite in procesul de aranjare a produselor sunt urmatoarele:  

minimizarea costurilor de manipulare; utilizarea la maximum a spatiului de depozitare;



indeplinirea anumitor cerinte referitoare la compatibilitatea produselor, preluarea marfurilor pentru asamblarea comenzilor, securitate si evitarea incendiilor.

Preluarea marfurilor din spatiile de depozitare are o mare importanta datorita costurilor de manipulare pe care le presupune, in principiu, exista trei modalitati de preluare a marfurilor pentru constituirea comenzilor:  selectia individuala. Produsele sunt preluate pe rand, unul cate unul. Dintr-un anumit loc din spatiul de depozitare, este preluat un singur produs, care este adus pe platforma de expediere spre clienti. Ulterior, este preluat un alt produs.  ruta de preluare. Personalul responsabil de manipularea marfurilor parcurge in depozit o anumita ruta, care ii permite sa preia mai multe produse, inainte de a se indrepta spre platforma de expediere. Numarul produselor preluate depinde de caracteristicile acestora si de capacitatea echipamentului de manipulare folosit.  aria repartizata pe lucrator. Fiecare membru al personalului depozitului este responsabil de o anumita zona. Pentru asamblarea comenzilor, aplica fie selectia individuala fie ruta de preluare, in aria atribuita.

Pentru aranjarea marfurilor in depozit se aplica frecvent o serie de reguli intuitive. Aceste reguli se bazeaza pe urmatoarele criterii:  complementaritatea. Produsele care sunt folosite impreuna in consum si sunt solicitate de clienti in cadrul aceleiasi comenzi vor fi amplasate in apropiere. Complementaritatea este un criteriu relevant pentru modalitatea bazata pe rutele de preluare.  compatibilitatea. Aranjarea marfurilor in depozit trebuie sa ia considerare caracteristicile lor merceologice. Produsele compatibile sunt cele care pot fi amplasate in apropiere, fara a genera riscuri.  popularitatea. Utilizarea acestui criteriu este determinata de diferentele existente intre produse, in privinta vitezei de circulatie, in cazul in care un produs cu circulatie rapida este preluat din stoc in cantitati mai mici decat cele in care este furnizat, se recomanda amplasarea lui in apropierea punctelor de expediere spre clienti, in consecinta, cu ocazia fiecarei operatiuni de preluare, distanta pe care o vor parcurge astfel de marfuri va fi cea mai scurta.  marimea. Potrivit acestui criteriu, marfurile de dimensiuni mici se amplaseaza in apropierea zonelor de expediere. Se asigura astfel o densitate mare de produse in proximitatea punctelor de livrare. Criteriul marimii garanteaza cel mai mic cost de manipulare doar in situatiile in care produsele de dimensiuni mici sunt cele care au o circulatie rapida. Dupa ce au fost aplicate criteriile de complementaritate si compatibilitate, se utilizeaza criteriile de popularitate si marime. Considerarea unilaterala a criteriilor referitoare la popularitate si marime nu genereaza rezultate satisfacatoare. Este necesara considerarea lor simultana. Prin combinarea celor doua criterii se poate determina un indice al volumului comenzii. Indicele se calculeaza ca raport intre volumul mediu necesar pentru stocarea produsului (exprimat in metri cubi) si numarul mediu de comenzi zilnice care solicita produsul respectiv. Scopul utilizarii indicelui este aranjarea produselor in depozit astfel incat cel mai mare volum posibil de marfuri sa se deplaseze pe cea mai scurta distanta posibila. Se recomanda plasarea produselor caracterizate de o valoare scazuta a indicelui in apropierea punctelor de expediere. Metodele intuitive nu garanteaza identificarea modalitatii de aranjare a marfurilor care are cel mai mic cost total de manipulare, in afara de aceste metode, sunt disponibile o serie de modele de programare liniara, care conduc la obtinerea unei amplasari optime a marfurilor in spatiul de depozitare. Totusi,

programarea liniara rezolva cu dificultate situatiile care implica un numar mare de produse. Un alt aspect care conditioneaza eficienta operatiunilor de manipulare este pozitionarea stocurilor de produse in zonele care le sunt atribuite. Importanta pozitionarii creste odata cu aplicarea paletizarii marfurilor. Conceptul de pozitionare se refera la modul in care sunt amplasate paletele fata de culoarele de acces. Paletele se pot plasa perpendicular pe culoarul de acces sau intr-un unghi de pana la 60 de grade. Modul de pozitionare cel mai frecvent este cel perpendicular. Decizia de pozitionarea intr-un unghi situat in intervalul (O, 60] de grade trebuie sa se bazeze pe analiza atenta a punctelor forte si a limitelor specifice. Principalele avantaje oferite de pozitionarea unghiulara sunt reducerea latimii culoarului de acces, datorita unui unghi de intoarcere sub 90 de grade si eficienta sporita a operatiunilor efectuate de echipamentele de manipulare a paletelor, care nu mai efectueaza intoarceri de 90 de grade. Dezavantajele se refera la urmatoarele aspecte: spatiul neutilizat din zona in care sunt amplasate paletele, comparativ cu amplasarea in unghi drept; dificultatile de identificare a paletelor in unghiul corect; cresterea cheltuielilor de manipulare, datorita culoarelor de acces cu sens unic. Optiunea pentru pozitionarea unghiulara presupune considerarea deopotriva a gradului de utilizare a spatiului de depozitare si a eficientei operatiunilor de manipulare a marfurilor. Gama deciziilor legate de depozitarea marfurilor este deosebit de ampla. Importanta acestor decizii este influentata de faptul ca depozitarea marfurilor indeplineste rolul de sustinere a sistemului logistic al firmei si contribuie la indeplinirea eficienta a obiectivelor logistice.

3.3 Organizarea livrării mărfurilor

Organizarea livrarii se face pe baza de plan si grafic.

3.3.1 Pregătirea mărfurilor în vederea livrării

Pregatirea marfurilor in vederea livrarii si satisfacerii consumatorilor cuprinde urmatoarele faze:  resortarea marfurilor;  alegerea marfurilor de catre client;  ambalarea marfurilor alese;  marcarea si etichetarea coletelor;  transportul produselor spre locul de imbarcare sau la rampa. Toate aceste operatiuni se fac intr-un interval cat mai scurt, simultan cu eliberarea documentelor care vor insoti marfa (facturi, certificate de garantie, aviz de expeditie etc.).

3.3.2 Pregătirea livrării

Livrarea marfurilor din depozite presupune o astfel de organizare care sa asigure:  Ajungerea marfurilor in timp util in reteaua comerciala;  Folosirea rationala a mijloacelor de transport;  Utilizarea rationala a fortei de munca din depozite;  Mentinerea stocurilor in limite normale.

BIBLIOGRAFIE

Suport de curs Balan Carmen, Logistica, Ed. Uranus, Bucuresti, 2006. Nistor R., Chis A., Biro A., Bazele tehnologiei si merceologiei, Ed. Presa Univ. Clujana, Cluj-Napoca, 1999. Nistor R., Chis A., Biro A., op.cit. Balan Carmen, Logistica, Ed Uranus, 2006