Metodele in filosofie [PDF]

Zitiervorschau

Colecţia

INIŢIERI ÎN FILOSOFIE

JACQUELINE RUSS METODELE ÎN FILOSOFIE

( \ li In" 11l;llmul

colecţiei: prof. univ. or. VASILE TONOIU

I�l'llaclor: f\L\I�II\ ')TANeIU Idlll\lrcd;ll·1t >1:

IVIARJANA

ISBN 973-9436-14-6

MÂRZEA

JACQUELINE RUSS

METODELE IN FILOSOFIE /\

Traducere de VASILE TONOIU

univers enciclopedic Bl!cure�ti, 1999

Jaquclinc

Russ, Les m ethot !es en phi/osophie

© Armand Colin / Masson, Paris, 1992, 1996

Toate drepturile

asupra acestei ediţii aparţin Elliturii UNIVERS ENCICLOPEDIC

CUVÂNT ÎNAINTE

"Nu ni se dă nici o indicaţie de metodă", se plâng studenţii

Monde de 1'6ducation, oct. 1990).

(Le

Scopul acestei lucrări - scrisă pentru studenţii care pregătesc

examenele sau concursurile de intrare în Marile Şcoli (învăţământ, comerţ, politică etc.,ca şi D.E.U.G.*-urilc de filosofie şi ştiinţe umane­ este aceia de a aduce o metodă, principii de acţiune, reguli de muncă, destinate să călăuzească buna desfăşurare a exerciţiilor filosofice.

Pentru

a oferi elemente de reflecţie complete, am ales 'să

explicităm un dublu demers, teoretic şi practic. Teoria metodei analizează conceptul însuşi de metodă filosofică, precum şi diversele elemente filosofice care clarifică metoda. Partea practică este consacrată metodei concrete şi, cu ajutorul unor procedee diverse (studiul fazelor pregătitoare în vederea redactării etc.), încearcă să clarifice demersul care trebuie efectuat. Considerăm necesară această dublă abordare teoretică şi practică: cunoaşterea fundamentelor metodei va permite studenţilor să adapteze mai bine regulile şi proccdeele practice la nevoile lor personale. Această carte răspunde unui scop: acela de a permite studenţilor care studiază filosofia să înţeleagă ce strategic este cerută de natura însăşi a exerciţiilor filosofice. Veţi găsi, aşadar, explicitată lucrarea de faţă tocmai această strategie .

•

Diplomă de

studii uni ver�itare generale,

(Nota trad ,)

în

Introducere

o metodă adecvată exerciţiilor filosofice Cele două exerci ţii fundamentale care, în Fra n ţa, permit accesul travaliul reflecţiei fi los ofice şi conducerea lui cu to ată rigoarea sunt disertaţia şi comentariul de text. Despre ce este vorba în aceste două cazuri ? Despre ,,îndrăzneala de a g ândi" , despre conducerea unei reflecţi i autonome şi personale , cum ne-o semnalează toate j uriile de la concursuri şi , printre acestea, corectorii probei de ordin general de intrare l a "Sciences Po * ": "Oricare ar fi subiectul (disertaţie sau c omenta ri u ), juri ul aşteaptă de la c an didaţi o reflecţie personală , argumentată , c oeren tă ş i dinamică , o capacitate d e a ev al ua miza subiectului sau a textului propus şi de a conchide . EI reami n te ş te exigenţa probei: îndrăzneala candidaţilor de a g ân di" (1988). Care este deci obiectivul acestei cărţi? Să propună studenţilor de l a D.E.U.G. şi "Prepa"" o metodă de lucru adaptată naturii exerciţiilor fil osofice , să o e xpli ci teze şi s-o aplice prin intermediul unor exemple variate (disertaţii şi comentarii de texte), ale căror pregătire şi redactare sunt minuţios comentate . Studenţii vor dispune astfel de un suport eficace, permiţându-le "înd răzneal a de a gândi" . Exerciţiul filosofic este, cum ne-o arată şi numele său , un exerciţiu: o activitate reglată , ordonată şi complexă, care arc drept scop o dezvoltare şi o formare , şi se bazează pc un anumi t număr de regul i sau de convenţii . Cartea de faţă îşi propune să explici teze aceste reguli, să le aplice, să le lege de o func ţion ar e logică şi filosofică la

• ••

Ştiinţe politice. (Not a lraJ.) Clasă Je pregătire pentru învăţământul superior. (Nota trad.)

Mtlodde

În jilosrl/ie

8

fundamentală. Disertaţia şi comentariul de text - exerciţiile noastre

filosofice prin excelenţă - se supun unor reguli, unei metode şi se () tematică filosofică generală care le dă sens. Este dcci riguros necesară o me to d ă adaptată acestor exerciţii.

leagă de

Strategia exerciţiilor Această metodă se ba/,ea/ă pc o strategic foarte simplă: - mai Întâi trcbuie Înţ e l e a s ă şi dezvăluită CLI claritate problema es en ţ i ală ridicată de h:mă; ac est efort este inseparab il de un dublu demers: trebuie, În primul rând, să descompunem şi să demontăm dificultăţile inere n te diversclor exerciţii şi, în al doilea rând, să operăm ( ) recompunen.: tntală, as tf el Încât să putem se s i za sensul global al temei. Această reeompunere este vitală, căci orice exerciţiu (fie că este vorba de t) d i se r t a ţi e sau de r ân d uri l e prezentate într-un "comentariu") constituie o unitate care nu poate fi percepută decât sub acest unghi unitar; - apoi, Jupă ce natura problemei a fost astfel explicitată prin punerea în evidenţă a diverselor dificultăţi, trebuie propusă, În c azul disertaţiei, o soluţie (nedogmatică) a problemei centrale puse în valo ar e . Î n cazul comentariului de text, se va reflecta asupra sol uţie i aduse de autor problemei implicite ridi c ată de text. Această strategie utilizează în m o d fundamental: - cunoştinţe filosofice dobândite pe parcursul anului universitar, cu deosebire prin frecventarea marilor autori: de aceea vă este propusă o metodă care unnăreşte să dezvolte arta de a citi cum se cuvine; - diverse instrumente în vederea comunicării ideilor voastre şi a convinge ri i cititorului sau auditorului; în această per spectivă, vi se vor propune În egală măsură reguli de retorică precise, ca şi o organizare clară pentru a vă expune gândirea: acestea sunt instrumente de metodă. Cum se poate aplica această strategie la exerciţii care par, a priori, de natură foarte diferită? D i sertaţ i a şi comen t ariul de text apar, sub numeroase aspecte, foarte apropiate Între ele: le putem compara cu obiectul şi imaginea lui uşor moJificată într-o oglindă. S� spunem un cuvânt de spre aceste rela ţii fundamentale, care călăuzesc în parte metoda.

Introducere

Disertaţie şi comentariu de text Punerea în evidenţă a unei probleme filosofice implicite în formularea subiectului comandă cele două exerciţii. Este vorba, în

ambele cazuri, de

a

degaja o problematică (aceasta trebuie crc�)t5 în

discrtaţie şi relevat!1 în comentariu). Totuşi, în pofida acestui demers

comun, disertaţia şi comentariul diferă. Într-adevăr, crearea unei problematici deschide, în disertaţie, calea unei mari libertăţi rellexive. Studentul trebuie să expună, cu ajutorul unui ansamblu de argumente riguros organizate, punctul său de vedere asupra problemei filosofice pe eare a detectat-o, problemă a cărei precizare îi va permite să răspundă la întrebarea explicită sau implicită a subiectului. În comentariu, dimpotrivă, fidelitatea absolută faţă de gândirea autorului, aşa cum este ea exprimată în text, se dovedeşte a fi imperativă. Studentul regăseşte propria sa libertate de gândire atunci când, într-o parte separată, pune în valoare mizele legate de problema filosofică ridicată de autor. (Acest al doilea nivel de studiu, fără a fi obligatoriu în învăţământul superior, pare totuşi de dorit.) Explicitarea precisă a strategiei exerciţiilor, aplicarea ei la disertaţie şi la comentariul de text constituie elementele esenţiale care au călăuzit conţinutul lucrării.

Alcătuirea lucrării Lucrarea este divizată

în trei părţi: o parte teoretică, în care sunt

1-5), o a doua parte 6-11), o a treia parte care tratează despre 12-16) .

definite şi explicate fundamentele metodei (cap. consacrată disertaţiei (cap. comentariul de text (cap.

Partea teoretică Primele trei capitole tratează despre înţelegerea şi fixarea problemelor puse de diversele exerciţii. Capitolul

1, "l