Memoriu Liviu ITA 192 [PDF]

Zitiervorschau

Elaborarea proiectului sectorului de spălare-curățare a autobuzelor Isuzu pentru parcul de autobuze

Student:

Coordonator:

Calos Liviu

CORPOCEAN Anatolie lector uni

Chişinau, 2022

Ministerul Educaţiei și Cercetării al Republicii Moldova Universitatea Tehnică a Moldovei Facultatea Inginerie Mecanică, Industrială şi Transporturi Departamentul Transporturi Admis la susţinere Şef DT: conf. univ., dr. Victor CEBAN

____________________________ „_____” ________________ 2022

Elaborarea proiectului sectorului de spălarecurățare a autobuzelor Isuzu pentru parcul de autobuze

Student: Calos L. ( _______________ ) Conducător: l.u. Corpocean A.( _______________ )

Chişinău – 2022

MINISTERUL EDUCAŢIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI APROB Șef DT conf. univ. dr. _____________ V. CEBAN ________ PROIECTAREA TEHNOLOGICĂ A ÎNTREPRINDERILOR AUTO

CAIET DE SARCINI la proiectul de an Studentul

gr. ITA 192 zi

Calos Liviu

Tema proiectului: « Elaborarea proiectului sectorului de spălare-curățare a autobuzelor Isuzu pentru parcul de autobuze » Datele iniţiale pentru proiectare Numărul de

automobile

Numărul de

Parcursul

Categoria

mediu zilnic

condiţiilor de exploatare

deservite la

automobile

al unui

ÎTA sau SSA

vândute la SSA

automobil,

Parcursul automobilului

Numărul zilelor

Parcursul

de la începutul

lucrătoare

anual al unui

exploatării

anuale

automobil, km

km

95

-

490

III

0,55*LRK

365

-

Denumirea procesului tehnologic elaborat: De revizie zilnică a autobuzelor

Conţinutul proiectului de an INTRODUCERE

MEMORIU EXPLICATIV

1. INFORMAȚII GENERALE ȘI MEMORANDUM DE CONFIDENȚIALITATE 2. BAZA TEHNICĂ PRODUCTIVĂ A ÎNTREPRINDERII 2.1 Calculul tehnologic al întreprinderii 2.2 Destinaţia sectorului proiectat și caracteristica lucrărilor efectuate 2.3 Organizarea procesului de producţie în sectorul proiectat 2.4 Determinarea numărului și destinația locurilor de muncă în sector 2.5 Precizarea volumului anual de lucru în sectorul proiectat 2.6 Înzestrarea locurilor de muncă în sector. Solicitarea locurilor de muncă 2.7 Personalul sectorului 2.8 Argumentarea sistematizării sectorului cu determinarea suprafeţei reale a sectorului 2.9 Argumentarea aranjamentului blocului de producţie sau planului general al întreprinderii în conformitate cu sarcina individuală cu amplasarea sectorului proiectat 2.10 Calculul necesarului de resurse energetice în sectorul proiectat 2.11 Securitatea şi sănătatea în muncă în sector. Ecologizarea producției

3. PARTEA TEHNOLOGICĂ 3.1 Analiza datelor iniţiale: tipurile și cauzele impurificărilor caroseriei autobuzelor, metodele de înlăturare 3.2 Elaborarea itinerarului procesului tehnologic 3.3 Elaborarea operaţiilor tehnologice 3.4 Normarea tehnică a operaţiilor tehnologice 3.5 Definitivarea setului de documente ale procesului tehnologic CONCLUZII BIBLIOGRAFIE PARTEA GRAFICĂ 1.

2.

Sistematizarea sectorului cu amplasarea utilajelor –

1 coală f. A1

Specificația

utilajelor

Schema organizării

(f.A3)

procesului de producție în sector (f.A2) Pozele

utilajelor

(f.A3)

1.

Aranjamentul blocului de producție –

1 coală f. A1

Graficul elaborării proiectului de an

1. Informații generale și memorandum de confidențialitate – săptămâna 2 2. Baza tehnică productivă a întreprinderii – săptămâna 10 3.

Partea tehnologică Susţinerea proiectului

– săptămâna 14 – săptămâna 15

Conducătorul proiectului

A. Corpocean

Elaboratorul proiectului

Calos Liviu CHIŞINĂU - 2022

1 coală f. A1

DECLARAŢIA STUDENTULUI

REZUMAT La proiectul de an cu tema Elaborarea proiectului sectorului de spălare-curățare a autobuzelor Isuzu pentru parcul de autobuze. Principala idee care a fost redată în acest proiect este de a efectua proiectarea tehnologică a sectorului de spalare-curatare a autobuzelor Isuzu cu scopul asigurării stării de bună funcționare a acestora. Proiectul de an conține 3 coli formatul A1 și memoriul explicativ. Memoriul explicativ conține 2 capitole. 1. INFORMAȚII GENERALE ȘI MEMORANDUM DE CONFIDENȚIALITATE În acest capitol sunt accumulate informațiile generale a întreprinderii pe baza căruia este făcut proiectul, și metodele de gestiune a întreprinderii. 2.

BAZA TEHNICĂ PRODUCTIVĂ A SSA În acest capitol este elaborat procesul tehnologic spălare-curățare a autobuzelor. Setul de documente conține informația amănunțită despre fiecare operație și sunt anexate imagini care oferă informație privind ordinea dezasamblării și asamblării elementelor. Componența părții grafice:

3.

 Analiza datelor iniţiale: particularitățile construcției obiectului, defectele posibile  Elaborarea itinerarului procesului tehnologic  Elaborarea operaţiilor tehnologice  Normarea tehnică a operaţiilor tehnologice  Definitivarea setului de documente ale procesului tehnologic PARTEA TEHNOLOGICĂ În acest capitol este elaborat procesul tehnologic de revizie zilnică a autobuzelor cu definitivarea documentelor tehnologice respective. Componența părții grafice: Coala 1 - sistematizarea tehnologică a sectorului de spalare-curatare pentru autobuze cu amplasarea utilajelor necesare. Coala 2 – aranjamentul blocului de producție, specificația utilajelor și imaginile unor utilaje mai esențiale. Coala 3 - Aranjamentul blocului de producție .

CUPRINS Sarcina Introducere.......................................................................................................................................2 1. Informații

generale

și

memorandum

de

sectorului

de

confidențialitate.................................................5 2. Proiectarea

tehnologică

a

producție.............................................................6 2.1 Calculul

tehnologic

al

întreprinderii.......................................................................................6 2.2 Destinația

sectorului

proiectat

și

lucrările

efectuate..............................................................18 2.3 Organizarea

procesului

de

producție

în

sectorul

proiectat....................................................19 2.4 Determinarea

numărălui

și

destinația

locurilor

de

muncă

în

sector.......................................20 2.5 Precizarea

volumului

anual

de

lucru

în

secotorul

proiectat...................................................20 2.6 Înzestrarea

locurilor

de

muncă

în

sector.

Solicitarea

locurilor

de

muncă..............................21 2.7 Personalul sectorului............................................................................................................30 2.8 Argumentarea

sistematizării

sectorului

cu

determinarea

suprafeței

reale

a

sectorului..........33 2.9 Argumentarea randamentului blocului de producție sau planului general al întreprinderii în conformitate

cu

sarcina

individuală

cu

amplasarea

sectorului

proiectat...............................32 2.10

Calculul

necesarului

de

resurse

energetice

în

sector.............................................................34 2.11

Securitatea

și

sănătatea

în

muncă

în

sector.

Ecologizarea

producției...................................37 3. Elaborarea procesului tehnologic de revizia zilnica a autobuzelor ............................40 3.1 Analiza datelor iniţiale.......................................................................................................40 Mod

3.2 Alegerea procesului Coala Nr.Document Semnaturtehnologic Data

Elaborat

Calos L.

Verificat

Corpocean A.

Control norm. Corpocean A. Aprobat

Ceban V.

UTDT 527.192000 ME

tipic sau analogic............................................................43

Elaborarea proiectului sectorului de spălare-curățare a autobuzelor Isuzu pentru parcul de autobuze

Litera

Coala

Coli

1

U.T.M F.I.M.I.T ITA-192

3.3 Elaborarea itinerarului procesului tehnologic....................................................................43 3.4 Elaborarea operațiilor tehnologice.....................................................................................44 3.5 Normarea tehnică a operațiilor procesului tehnologic.......................................................49 3.6 Stabilirea cerințelor securității și sănătății în muncă.........................................................50 3.7 Defenitivarea setului de documente al procesului tehnologic...........................................50 Concluzie......................................................................................................................................52 Bibliografie...................................................................................................................................53 Anexe

INTRODUCERE Întreprinderile auto se clasifică în cîteva grupe: întreprinderi de transport auto, terminale sau centre logistice auto, întreprinderi de SSA, întreprinderi auto pentru deservirea populației și întreprinderi pentru reparația capitală a automobilelor. Întreprinderile de transport auto sunt destinate pentru prestarea serviciilor de transportare a mărfurilor și călătorilor. Î.T.A. complexe în comparație cu cele necomplexe îndepllinesc suplementar funcțiile de păstrare, punere în circulație, deservire tehnică și reparație curentă a autovehiculelor întreprinderii. Î.T.A. după destinație se clasifică în: Î.T.A. pentru trafic de mărfuri, pentru trafic de călători, pentru trafic mixt și întreprinderi cu destinație specială de pompieri, de destinație medicală etc. La rîndul său Î.T.A. pentru călători pot fi: parc de autobuze, parc de taximetre, mixte. Marea majoritate de Î.T.A. în RM sunt întreprinderi necomplexe cu număr mic de automobile. Terminale auto sunt destinate pentru prelucrarea terminală a încărcăturilor și îndeplinesc funcțiile de recepționare , acumulare, stocare, prelucrare , completare și expediere cu autovehicule a încărcăturilor. Întreprinderile de S.A. pot fi comerciale, tehnice și mixte. Întreprinderile comerciale de S.A. sunt destinate pentru : realizarea automobilelor; realizarea pieselor de schimb și accesoriilor auto; realizarea automobilelor , pieselor și accesoriilor auto; realizarea și alimentarea automobilelor cu combustibili lichizi, gaz petrolier lichefiat și cu gaz comprimat. Întreprinderile de S.A. tehnice sunt destinate: pentru prestarea serviciilor de deservire tehnică și reparație curentă a autovehiculelor comerciale; pentru prestarea serviciilor de deservire tehnică și RC a autoturismelor particulare; pentru prestarea tehnică a autovehiculelor.

Întreprinderile de S.A. mixte îndeplinesc funcțiile întreprinderilor de S.A. comerciale și tehnice. Punctul de service auto este destinat pentru efectuarea lucrărilor de service limitat : spălarea – curățarea automobilelor; schimbarea uleiului; demontarea – montarea anvelopelor. Punct de S.A. pe lîngă stația de alimentare cu combustibil este destinat pentru efectuarea lucrărilor de schimbare a materialelor de exploatare, de spălare – curățare a automobilelor. S.S.A.( Stație de Service Auto) în funcție de amplasare se clasifică în 2 grupe: S.S.A urbane și S.S.A. situate pe drumuri magistrale. S.S.A. sunt destinate pentru prestarea serviciilor de RT și RC a automobilelor care se deplasează pe porțiunea respectivă de magistrală. Pot fi în formă de stație de asistență tehnică și stație de service auto pe lîngă motel. S.S.A. urbane pot fi : cu ciclu complet de service( vînzarea automobilelor, pieselor, accesoriilor auto și serviciilor de RT și RC a automobilelor), cu ciclu incomplet de service ( vînzarea pieselor, accesoriilor auto și serviciilor de RT și RC a automobilelor), cu prestarea numai serviciilor de RT și RC a automobilelor. S.S.A. urbane autorizate posedă contracte directe de dealer sau de distribuitor cu uzina producătoare de automobile sau cu reprezentantul general al producătorului abilitat de producător de a vinde și de a asigura service auto în regiunea acordată. S.S.A. urbane independente nu dispun de contracte directe de la dealer sau de la distribuitor cu uzina producătoare de automobile. Avantajul S.S.A. independente este prețul mai redus a serviciilor prestate, dezavantajul calitatea mai proastă a RT și RC a automobilelor. S.S.A. pot fi universale și specializate pe tipuri de autoturisme sau pe tipuri de lucrări efectuate. S.S.A. specializate pe tipuri de lucrări efectuate necesită investiții mai reduse, mai mic este și prețul de cost al serviciilor prestate. Capacitatea S.S.A. este determinat de numărul de posturi de lucru și de numărul de muncitori productivi. Avem S.S.A. de capacitate mică pînă la 2 posturi și pînă la 4 muncitori, medie pînă la 9 posturi și 20 muncitori, mare pînă la 19 posturi și 40 muncitori, foarte mare pînă la 35 posturi și 70 muncitori. S.S.A. de capacitate mică de regulă sunt întreprinderi de familie. În dependență de asigurarea tehnică materială stațiile de service auto pot fi de categorii diferite: clasa de elită, clasa de prestigiu, clasa 1, clasa 2, clasa 3, fără clasă. Centrele auto sunt întreprinderi de service auto de diferită capacitate și reprezintă centre regionale sau zonale cu S.S.A subordonate, amplasate la periferie. Centrul auto posedă un depozit central de automobile și piese de schimb, serviciile centralizate de funcționare, centre de instruire , centru analitic, serviciul de marketing, servere și rețea de calculatoare.

Centre de testare tehnică a autovehiculelor sunt destinate pentru testare obligatorie a autovehiculelor în scopul verificării vehiculelor în vederea corespunderii normelor și standardelor naționale de siguranță a circulației rutiere și a protecției mediului. Grupa întreprinderilor auto pentru deservirea populației cuprinde întreprinderi de transport – expediere , autogări și stații auto de călători, parcări auto, firme de închiriere a automobilelor, moteluri și champinguri. Întreprindere de transport – expediere este destinată pentru deservirea în expediție: transportarea mărfurilor pentru populație, organizarea voiajelor etc.

1. INFORMATII GENERALE SI MEMORANDOM DE CONFIDETIALITATE SSA are denumirea de ,, S.C. AUTOBUZ SERVICE S.R.L.’’ adresa mun. Chişinău, Sîngera, str. Andrieş, 5.

Gama de lucrări prestată se execută în conformitate cu toate standartele prevăzute de lege în domeniul dat. Toate lucrările ce permit oferirea garanției sunt executate de lucrători calificați ce dispun de o experiență în domeniu de mulți ani. - Comertul de piese si accesorii. - Intretinerea si reparatia. - Revizia zilnica - Servicii de expediere si transportare Fondatorul Intreprinderii este persoana fizica Poiata Valeriu ce deține studiile centrului de excelență în domeniu dat cît și studii superioare căpătate la UTM. Forma organizatorico-juridică este SRL .

Intreprinderea este înregistrată prin intermediul Agenției de Servicii Publice în conformitate cu legislația în vigoare a Republicii Moldova. Autorizația a fost eliberată de ANTA - Agenția Națională de Transport Auto al Republicii Moldova. Autorizația pentru desfășurarea activității de service auto va fi eliberată pe un termen de 5 ani. «Autorul atrage atenția asupra faptului că informația prezentată mai jos este confidențială, privată și este un obiect al dreptului de proprietate. Toate drepturile de utilizare, responsabilitățile și veniturile din contractele existente la fel aparțin autorului. Aceasta informație confidențială a fost elaborată sau primită în rezultatul muncii îndelungate. Prin urmare, beneficiarul acestui Memorandum se angajează să păstreze secretul informației confidențiale și însăși existența acestui Memorandum, să nu dezvăluie, să nu copie, să nu transmită prin intermediul mijloacelor electronice, verbale și prin alte tipuri de mijloace de comunicare și să nu folosească aceasta informație confidențială în beneficiul unor terțe părți fără acordul prealabil cu autorul»

2. Proiectarea tehnologică a sectorului de producție 2.1 Calculul tehnologic al întreprinderii de transport auto şi centrului de service auto pentru deservirea automobilelor comerciale Bibliografie: 1. A.Corpocean, I. Rotaru. Proiectarea tehnologică a întreprinderilor auto. U.T.M., 2010

2.1.1 Date iniţiale pentru proiectare: Tabelul 2.1 – Date iniţiale (Anexa 1) Parcursul Categoria Parcursul Tipul sau Numărul mediu zilnic condiţiilor de automobilului de

Numărul zilelor anuale

modelul

de

al unui

exploatare ale

la începutul

de lucru ale

automobilului

automobile

automobil,

automobilelo

exploatării, partea

automobilelor

r

din parcursul

АL

lmz ,km

ZL

normat de amortizare Autobuz

95

490 Clasa

Tipul MT

automobilului (pentru autoturisme și autobuze)

III Capacitatea,t (pentru autocamioane)

0,55∙LRK

365

Dimensiuni de gabarit lungimea, m

lăţimea, m

Autobuz

mare

11,400

2500

2.1.2 Calculul coeficientului de pregătire tehnică a autovehiculelor Coeficientului de pregătire tehnică αт a autovehiculelor se determină cu relaţia: αт = 1/[1+(lmz ∙d ∙ k2 ∙ k4*/1000)], (αт≤1) (2.1) unde lmz – parcursul mediu zilnic al unui automobil, km; d – normativul zilelor de staţionare a automobilului la RT şi RC, zile/1000 km ([1]tab.4.1); d=0,35 k2 – coeficientul de corectare în dependenţă de modificaţia MT ([1]tab.4.2); k4 – coeficientul de corectare în dependenţă de parcursul automobilului de la începutul exploatării ([1]tab. 4.3). k4 = 1 αт = 1/[1+(490 ∙0,35 ∙ 1 ∙ 1/1000)] = 0,853 2.1.3 Calculul parcursului anual al parcului de automobile ∑La , km ∑La = lmz ∙ ZL ∙ АL ∙ αт , unde ZL – numărul zilelor anuale de lucru ale automobilelor; АL – numărul de autovehicule deservite la întreprindere. ∑La = 490 ∙ 365 ∙ 95 ∙ 0,853 =14493109,75 km

(2.2)

2.1.4 Corectarea periodicităţilor reviziei tehnice a automobilelor Periodicitatea RT de tip respectiv (RT1 - L1, RT2 - L2), km: L1 = L1n ∙ k1 ∙ k3 , (2.3) L2 = L2n ∙ k1 ∙ k3 , (2.4) unde L1n, L2n – normativele periodicităţilor RT de tip respectiv, km ([1]tab. 4.4); k1 – coeficientul de corectare în dependenţă de categoria condiţiilor de exploatare ([1]tab. 4.5); k3 – coeficientul de corectare în dependenţă de condiţiile climaterice de exploatare ([1]tab. 4.6) L1 = 5000 ∙ 0,8 ∙ 1 = 4000 L2 = 20000 ∙ 0,8 ∙ 1 = 16000 2.1.5 Calculul programului anual de producţie a reviziei tehnice a automobilelor Determinarea numărului de RT de tip respectiv Nci într-un ciclu de deservire: Numărul de RT-2: Nc2 = 1 (2.5) Numărul de RT-1: Nc1= (L2/L1) - 1 (2.6) c N 1=(16000 / 4000) – 1 = 3 Determinarea numărului de cicluri nc de deservire pentru parcursul anual al parcului de automobile ∑La nc = ∑La/L2 , (2.7) unde Ln – periodicitatea ultimului tip de deservire dintr-un ciclu. nc = 14493110/16000 = 905,819 = 906 Determinarea programului anual de revizie tehnică de tip respectiv ∑Nai

Rezultatul calculului se rotunjește până la un număr întreg! Revizia tehnică de gradul 2: ∑Na2 = Nc2∙ nc ∑Na2 =1 ∙ 906 = 906 Revizia tehnică de gradul 1:

(2.8)

∑Na1 = Nc1∙ nc ∑Na1 = 3 ∙ 906 = 2718 Programul anual de revizie sezonieră, automobile: ∑Na RS = 2 ∙ АL ∑Na RS = 2 ∙ 95 = 190 Determinarea programului anual de revizie zilnică ∑NаRZ = ∑La /lmz ∑NаRZ =14493110/490 = 29577,77 = 29578

(2.9) (2.10) (2.11)

2.1.6 Corectarea normativelor manoperelor RT şi RC a automobilelor Manopera RZ, om∙ h: tRZ = tnRZ ∙ k2 , (2.12) Manopera RT de tip respectiv, om∙ h: tRT1 = tnRT1 ∙ k2 ∙ k5 , (2.13) tRT2 = tnRT2 ∙ k2 ∙ k5 , (2.14) Manopera specifică RC , om∙ h/ 1000 km: tRC = tnRC ∙ k1 ∙ k2∙ k3 ∙ k4∙ k5 ∙ k6 , (2.15) n n unde t RZ , t RTi , tnRC – normativele manoperelor RZ, RTi şi RC respectiv ([1]tab. 4.7 şi 4.8); k1 – coeficientul de corectare în dependenţă de categoria de exploatare ([1]tab. 4.5); k2 – coeficientul de corectare în dependenţă de modificaţia MT ([1]tab. 4.2); k3 – coeficientul de corectare în dependenţă de condiţiile climaterice ([1]tab. 4.6); k4 - coeficientul de corectare în dependenţă de parcursul automobilelor de la începutul exploatării ([1]tab. 4.3); k5 - coeficientul de corectare în dependenţă de numărul automobilelor deservite ([1]tab. 4.9); k6 - coeficientul de corectare în dependenţă de modul de păstrare a MT ([1]notă 2 la tab. 4.9). tRZ = 0,5 ∙1 = 0,5 tRT1 = 9,0 ∙ 1 ∙ 1,19 = 10,71 tRT2 = 36 ∙ 1 ∙ 1,19 = 42,84 tRC = 4,2 ∙ 1,2 ∙ 1 ∙ 0,9 ∙ 1 ∙ 1,19 ∙ 1 = 5,397 2.1.7 Calculul volumelor anuale de lucru de RT şi RC a automobilelor Volumul anual de lucru a RZ, om∙ h: ∑ТRZ = tRZ∙ ∑NaRZ , (2.15) Volumul anual de lucru a RT de tip respectiv, om∙ h: ∑Т RT1 = t RT1 ∙ ∑Na1 , (2.16) ∑Т RT2 = t RT2 ∙ ∑Na2 + 0,2 ∙ t RT2∙ ∑NaRS (2.17) Volumul de lucru total anual a RC, om∙ h: ∑ТRC = tRC∙ ∑La /1000, (2.18)

Rezultatul calculului se rotunjește până la un număr întreg! ∑ТRZ = 0,5 ∙ 29578 = 14789 ∑Т RT1 = 10,71 ∙ 2718 = 24462 ∑Т RT2 = 42,84 ∙ 906 + 0,2 ∙ 42,84 ∙ 190 = 40440,96 ∑ТRC =5,397 ∙ 14493109,75 / 1000 = 78219,313

Tabelul 2.2 – Repartizarea volumelor de lucru anuale pe tipuri şi între sectoarele de producţie (а1, а2, а3 … an, [1]tab. 4.11) Denumirea Lucrările efectuate Formula de Calculul,om∙h

subdiviziunii

calcul

(rezultatul – rotunjit până la un număr întreg)

Zonă de RZ

spălarea

ТSZ = а1

(revizie zilnică) automobilului, a automobilelor

∙∑ТRZ /100

curăţarea

ТCZ = а2

automobilului, de

RT -1:

revizie tehnică a automobilelor

lucrările

ТCZ = 20 ∙14789/100=2958

∙∑ТRZ /100

Total RZ Zonă

ТSZ = 10 ∙ 14789/100=1479

de

ТRZ= ТSZ+ТCZ

ТRZ= 1479+2958 = 4437

ТRT1 = а5

92 ∙ 24462/100 = 22505

∙∑ТRT1/100

strângere, de reglare, de ungere RТ -2:

ТRT2 = а6

lucrările

de

96 ∙ 40441/100 = 38823

∙∑ТRT2/100

strângere, de reglare, de ungere Total RT

ТRT = ТRT1 +

22505 + 38823 = 61328

ТRT2 Zonă

de

lucrările de reglare

reparaţie curentă şi a automobilelor Zonă diagnosticare

de

demontare

-

ТRC = а7

27 ∙ 78219/100 = 21119

∙∑ТRC/100

montare

de

diagnosticarea

a generală D1 la RT-1

automobilelor

diagnosticarea generală D1 la RC Total D1

Тg1 = а8

8 ∙ 24462/100 = 1957

∙∑ТRT1 /100 Тgr = а9 ∙∑ТRC

1 ∙ 78219/100 = 782

/100 ТD1= Тg1 + Тgr

1957 + 782 = 2739 7 ∙ 40441/100 = 2831 1 ∙ 78219/100 = 782

diagnosticarea profundă D2 la RT -2 diagnosticarea profundă D2 la RC Sector

de

lucrările de sudare

reparaţie curentă efectuate nemijlocit pe

Тp2 = а10

2831 + 782 = 3613

∙∑ТRT2 /100 Трr =а11

2739 + 3613 = 6352

∙∑ТRC/100 Тsp=а13 ∙∑ТRC /100

5 ∙ 78219/100 = 3911

a

caroseriilor automobil (la posturi)

metalice

ale

automobilelor

lucrările

de

Тtp = а14

tinichigerie

(rihtuire)

∙∑ТRC /100

2 ∙ 78219/100 = 1564

efectuate nemijlocit pe automobil (la posturi) lucrările de sudare

Тss = а15

efectuate la locurile de

∙∑ТRC /100

2 ∙ 78219/100 = 1564

muncă staţionare lucrările

de

Тts = а16

tinichigerie efectuate la

∙∑ТRC /100

locurile

de

2 ∙ 78219/100 = 1564

muncă

staţionare Total

reparaţia

caroseriilor Sector

de

Тss + Тts

lucrările de vopsire

Тv = а17

vopsire Sector

3911 + 1564+1564+1564 = 8603 8 ∙ 78219/100 = 6258

∙∑ТRC /100 de

lucrările de agregate

agregate Sector

Тst = Тsp + Тtp +

Та = а18

17 ∙ 78219/100 = 13297

∙∑ТRC/100 de

lucrările

lăcătuşărie şi de lăcătuşărie prelucrare

şi

de

Тlm = а19

de

∙∑ТRC/100

8 ∙ 78219/100 = 6258

prelucrare mecanică

mecanică Sector

lucrările

electrotehnic

electrotehnice

Sector

de

Таc = а21

a

∙∑ТRC/100

de

Тiа = а22

a întreţinere instalaţiei de

∙∑ТRC/100

întreţinere

7 ∙ 78219/100 = 5475

∙∑ТRC/100 de

acumulatoare

lucrările

Тel = а20

2 ∙ 78219/100 = 1564

acumulatoarelor Sector întreţinere instalaţiei

de

de alimentare

alimentare Sector

lucrările

3 ∙ 78219/100 = 2347

cu

combustibil de

lucrările demontare-montare

de a

Тdm =а23

2 ∙ 78219/100 = 1564

anvelope

anvelopelor

∙∑ТRC/100

lucrările

de

vulcanizare

Тvl = а24

1 ∙ 78219/100 = 782

∙∑ТRC/100

Total

sector

Тan = Тdm + Тvl

1564 + 782 = 2346

Тafa = (а25 +

(3+2) ∙ 78219 / 100 = 3911

anvelope Sector de arcuri fierărie

lucrările de –

arcuri - fierărie și de

а26)∙∑ТRC/100

și arămărie

arămărie Sector

de

lucrările de tapiţerie

tapiţerie şi de armatură

Тtp = а27

3 ∙ 78219 / 100 = 2347

∙∑ТRC/100 lucrările de armatură

Таr = а28

3 ∙ 78219 / 100 = 2347

∙∑ТRC /100 Total

sector

de

Тtar = Тtp + Таr

2347 + 2347 = 4694

tapiţerie şi de armatură 2.1.8 Calculul numărului necesar de muncitori productivi Numărul nominal de muncitori productivi Рn: Рn= Тsec /Fn , (2.19) Numărul efectiv de muncitori productivi Рe: Рe= Тsec /Fe , (2.20) unde Тsec - volumul anual de lucru în sectorul respectiv, om∙ h (calculele anterioare - tab. 2.2); Fn - fondul nominal anual al timpului de lucru, h ([1]tab. 4.12); Fe - fondul efectiv anual al timpului de lucru, h ([1]tab. 4.12). Calculul numărului necesar de muncitori productivi se efectuează separat pentru fiecare sector de producţie în formă de tabelă: Tabelul 2.3 – Calculul numărului de muncitori productivi Denumirea sectorului Volum Fondul anual al Numărul de Numărul de ul anual timpului de lucru, h muncitori muncitori primit de calculat (rotunjit până la un lucru, număr întreg) om∙ h nominal efectiv Fe nomin efect nominal efectiv (tab.1.2 Fn al iv ) Zonă de revizie zilnică a automobilelor 4437 2070 1820 2,143 2,43 2 3 7 Zonă de revizie tehnică: 22505 2070 1820 10,871 12,3 11 12 RT1 38823 2070 1820 18,755 65 19 21

RT2 Zonă de reparaţie curentă a automobilelor Zonă de diagnosticare a automobilelor Sector de reparaţie curentă a caroseriilor metalice ale automobilelor Sector de vopsire Sector de agregate Sector de lăcătuşărie şi de prelucrare mecanică Sector electrotehnic Sector de acumulatoare Sector de întreţinere instalaţiei de alimentare Sector de anvelope

21,3 31 21119 6352

8603

2070 2070

1820 1820

10,202

11,6 03

10

12

3,068

3,49 0

3

4

4,156

4,72 6

4

5

4

4

7

7

3

4

3

3

1

1

1

1

1

1

2

2

2

3

2070

1820

6258

1830

1610

3,419

13297

2070

1820

6,423

6258

3,023

2070

1820

5475

2070

1820

2,644

1564

2070

1820

0,755

2347

2070

1820

1,133

2346

2070

1820

Sector de arcuri3911 2070 1820 fierărie și arămărie Sector de tapiţerie şi 4694 2070 1820 de armatură Total numărul de muncitori productivi la întreprindere∑Pp

1,133 1,889 2,267

3,88 6 7,30 6 3,43 8 3,00 8 0,85 9 1,28 9 1,28 9 2,14 8 2,57 9

∑Рpn=73

∑Рpe= 83

2.1.9 Calculul numărului necesar de muncitori auxiliari și personalului administrativ Numărul de muncitori auxiliari ∑Рaux se determină în funcţie de numărul total efectiv de muncitori productivi ∑Рpe : Tabelul 2.4 – Calculul numărului de muncitori auxiliari Normativul numărul de Numărul efectiv de muncitori muncitori auxiliari, productivi % din numărul total de ∑Ppe muncitori productivi (vezi calculele anterioare - tabelul ([1]tab.4.13)

Numărul de muncitori auxiliari calculat

primit (rotunjit până la un număr întreg)

2.3) 83

26

21,58

22

Numărul de personal administrativ al serviciului tehnic ∑Padm alcătuiește 15% din numărul total de muncitori productivi ∑Ppe și auxiliari ∑Paux ∑Padm = 0,15·(∑Ppe+∑Paux) (2.21) ∑Padm = 0,15 ∙ (83 + 22) = 15,75 = 16 Total numărul de lucrători: ∑P = ∑Ppe + ∑Paux + ∑Padm

(2.22)

∑P = 83 + 22 + 16 = 121 2.1.10 Calculul numărului de postu[ri pentru RT şi RC a automobilelor Numărul necesar de posturi se calculează separat pentru fiecare sector, unde sunt efectuate lucrările la posturi. Numărul necesar de posturi ХSZ pentru spălarea mecanizată a automobilelor în zonă de RZ se determină cu relaţia: ХSZ = ∑NRZ /(Fp∙ Аm), (2.23) unde ∑NRZ - programul anual de RZ (formula 1.14); Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului, h ([1]tab. 4.15); Аm – productivitatea pe oră a utilajului de spălat, automobile/h: (Аm = 12...15 pentru autocamioane; Аm =15...20 pentru autobuze;Аm = 20...25 pentru autoturisme). ХSZ = 29578/(2480 ∙ 17) = 0,701 Numărul necesar de posturi Хi pentru spălarea manuală și curăţarea în zonă de RZ a automobilelor, pentru zonă de RT, zonă de D, zonă de RC, pentru sectoarele de RC a caroseriilor şi de vopsire a automobilelor se determină cu relaţia: Хi = Тi ∙ φ / (Fp∙ Рm∙ η),

(2.24)

unde Тi – volumul anual de lucru la posturile respective, om∙ h (din tab. 2.2); φ – coeficientul de rezervare al posturilor respective ([1]tab. 4.16); Fp – fondul nominal anual al timpului de lucru al postului respectiv, h ([1]tab. 4.15); Рm – numărul mediu de muncitori care lucrează simultan la un post ([1]tab. 4.17, 4.18); η - coeficientul de utilizare al timpului de lucru al postului respectiv ([1]tab. 4.19). Calculul numărului necesar de posturi se efectuează separat pentru fiecare sector de producţie în formă de tabelă:

Tabelul 2.5 – Calculul numărului de posturi Denumirea postului Volumul anual

φ

Fp

Р

η

Numărul

de lucru la

respectiv de

m

posturile

posturi Хi

respective

calc

(tab.2.2)

ulat

prim it

Zonă de RZ: spălarea mecanizată spălarea manuală curăţarea Total zonă de RZ

Formula 2.23

0,70

1*

1 1479

1,8

2480

2

0, 98

2958

1,8

2480

1

0,

0,54

1*

7 1,19

1

90 2 RT1

22505

1,4

2480

3

0,

4,32

4

7,45

8

1,82

2

10,4

11

98 RT2

38823

1,4

2480

3

0, 98

Zonă de diagnosticare

6352

1,4

2480

2

0, 90

Zonă de RC

21119

1,8

2480

1, 5

RC

a

caroseriilor

metalice Sector de vopsire

Тsp+Тtp =3911

1,4

2480

98 2

+ 1564 = 5475 6258

0, 0,

2 1,57

2

2,01

2

98 1,8

2480

2, 5

0, 90

8

*primim numai una din două variante Tabelul 2.5a (pentru 2 schimburi) Denumirea postului Volumul anual

φ

Fp

de lucru la

Р m

η

Numărul respectiv de

posturile

posturi Хi

respective

calc

(tab.2.2)

ulat

prim it

Zonă de RZ: spălarea mecanizată

Formula 2.23

0,70

1*

1 1479

1,4

4140

2

0, 97

spălarea manuală curăţarea Total zonă de RZ

2958

RT1

22505

1,4

4140

1

0,

0,25

1*

7 1,13

1

2,24

2

3,86

4

1,04

1

88 1,2

4140

3

0, 97

RT2

38823

1,2

4140

3

0, 97

Zonă de diagnosticare

6352

1,2

4140

2

0, 88

Zonă de RC

21119

1,4

4140

1, 5

RC

a

caroseriilor

metalice Sector de vopsire

Тsp+Тtp =3911

1,2

4140

2

0, 99

1,4

4140

2, 5

4,90

5

0,80

1

97

+ 1564 = 5475 6258

0,

6

0,

1 0,96

1

88

* În zona de RZ a autobuzelor prevedem și un post de uscare după spălare. Respectiv, în total sunt 4 posturi. 2.1.11 Calculul suprafeţelor încăperilor de producţie Suprafaţa încăperii de producţie Sp, m2 pentru efectuarea lucrărilor la posturi (zonă de RZ, zonă de RT, zonă de RC a automobilelor, zonă de diagnosticare, sector de reparaţie a caroseriilor, sector de vopsire) se determină cu relaţia: Sp = fa ∙ Хi ∙ Kd, (2.25) unde fa – suprafaţa de gabarit a automobilului, m2 ; Хi – numărul de posturi în încăperea respectivă (calculele anterioare - tabelul 2.5); Kd – coeficientul de densitate a amplasării posturilor (Kd = 6...7) Tabelul 2.6 – Calculul suprafeţelor încăperilor de producţie pentru efectuarea lucrărilor la posturi Suprafaţa de Numărul Coeficientul Suprafaţa Denumirea sectorului gabarit a de posturi de densitate încăperii, m2 automobilului, în sector amplasării (rotunjit până 2 m posturilor Kd la un număr întreg) Zonă de revizie zilnică a 4 6,5 741 automobilelor

Zonă de revizie tehnică a automobilelor: RT -1 RT -2 Total RT Zonă de reparaţie curentă a automobilelor Zonă de diagnosticare a automobilelor Sector de reparaţie curentă a caroseriilor metalice ale automobilelor Sector de vopsire

11,4*2,5=28,5 0

2 4 6

6,5 6,5 6,5

5

6,5

1

6,5

1

6,5

371 741 1112 927 186 186

1

6,5

186

Suprafaţa încăperii de producţie Ss, m2 pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele fără posturi se determină în funcţie de numărul nominal de muncitori într-un schimb mai încărcat: Ss = f1 + f2 ∙ (Pn – 1) (2.26) Calculul suprafeţelor încăperilor de producţie Ss, m2 pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele fără posturi se efectuează separat pentru fiecare sector de producţie în formă de tabelă:

Tabelul 2.7 – Calculul suprafeţelor încăperilor de producţie pentru efectuarea lucrărilor în sectoarele fără posturi Numărul Suprafaţa Suprafaţa nominal de specifică specifică Suprafaţ Denumirea sectoarelor muncitori pentru primul pentru fiecare a într-un muncitor următorul încăperi 2 2 schimb mai f1, m muncitor f2, m i Ss , m2 încărcat Electrotehnic 3 14 5 24 De acumulatoare 1 36 10 36 Întreţinerea sistemului de alimentare 36 5 1 36 cu combustibil De anvelope 1 18 +18 = 36 10 36 De lăcătuşărie şi de prelucrare 54 8 3 70 mecanică De arcuri-fierărie și arămărie 2 27+18 = 45 15 60 De reparaţie curentă a caroseriilor 75 metalice ale automobilelor (lucrările 27+18 = 45 10 4 la locurile de muncă staționare) De agregate 7 54 12 96 De tapiţerie și armatură 2 27 + 14 = 41 10 51

2.1.12 Calculul suprafeţelor depozitelor Suprafeţele depozitelor Sd, m2 , se determină cu relaţia: Sd = fd ∙ Kс1 ∙ Kс2 ∙ Kс3 ∙ Kс4 ∙ Kс5 ∙ АL, (2.27) unde fd – suprafaţa specifică a depozitului respectiv, m2/1 automobil ([1]tab. 4.22); Kc – coeficienţi de corectare în dependenţă de: Kс1– parcursul mediu zilnic al automobilelor ([1]tab. 4.23); Kс2 – numărul de automobile ([1]tab. 4.24); Kс3 – tipul mijloacelor de transport ([1]tab. 4.25); Kс4 – înălţimea depozitării ([1]tab. 4.26); Kс5 – categoria condiţiilor de exploatare ([1]tab. 4.27). Tabelul 2.8 – Calculul suprafeţelor depozitelor fd , Suprafaţa 2 Denumirea depozitului m /1 Кс1 Кс2 Кс3 Кс4 Кс5 АL depozitului automobil S d, м 2 Depozit de piese de 0,44 66 schimb Depozit de materiale de 0,44 66 exploatare Depozit de agregate 0,30 45 1,5 0,95 1,0 1,0 1,1 95 Depozit de lubrifianţi 0,18 27 Depozit de vopsele 0,06 9 Depozit de instrumente 0,015 2 Depozit de metale 0,03 5 Depozit de anvelope 0,26 39 2.1.13 Calculul suprafeţelor încăperilor tehnice Tabelul 2.9 – Valorile suprafeţelor încăperilor tehnice Denumirea încăperii

Suprafaţa încăperii, m2 recomandată

primită

De compresor

15...20

20

De ventilator

20...30

30

De transformator

15...25

25

2.1.14 Calculul suprafeţelor încăperilor de uz social Suprafaţa încăperilor de uz social Sus, m2 se determină cu relaţia: Sus = fm ∙ ∑ Р /ρ, (2.28) unde fm – normă sanitară pentru un lucrător, m2/lucrător; ∑ Р – numărul total de lucrători la întreprindere; ρ – numărul specific de lucrători la o unitate de inventar sau la un m2 de suprafaţă. Tabelul 2.10 – Calculul suprafeţelor încăperilor de uz social Denumirea încăperii fm, m2/muncitor ρ ∑Р Suprafaţa [1] [1] încăperii de uz social Sus , m2 De garderob 0,40 1 121 49 Lavoar 0,80 15...20 (18) 6

De duş Veceu Fumuar

2,00 2,50 0,03

3...5 (4) 30 1

61 10 (min 8 m2)

Suprafața încăperilor administrative ale serviciului tehnic poate fi determinat cu relația: ∑Sadm = 7∙∑Padm (7 m2 pentru un lucrător administrativ). ∑Sadm = 7 * 16 = 112 2.17 TABELUL REZULTATELOR CALCULULUI TEHNOLOGIC AL SSA Denumirea subdiviziunii

Volumul

Numărul de

Numărul nominal de

Suprafaţa

anual de

posturi în

muncitori

subdiviziunii

subdiviziune

lucru, om∙ h Zonă de RZ (revizie

1 sch. 2sch.

1 schimb

2schimb

, m2

4437

3

3

2

741

0

0

0

1

51/90

0

0

0

0

61328

12

6

30

1112/1080

Zonă de RC

21119

11

5

10

927/990

Zonă de diagnosticare a

12704

2

1

3

186/180

8603

2

1

4

186/180

Sector de vopsire

6258

2

1

4

186/180

Sector de agregate:

13297

--

7

96/96

Sector de lăcătuşărie şi

6258

--

3

70/72

Sector electrotehnic

5475

--

3

24/24

Sector de acumulatoare

1564

--

1

36/36

Sector de întreţinere

2347

--

1

36/36

zilnică) a automobilelor Sector de recepţionarelivrare a automobilelor Sector de pregătire pentru vânzare a automobilelor Zonă de RT a automobilelor

automobilelor Sector de reparaţie a caroseriei

de prelucrare mecanică

instalaţiei de alimentare cu combustibil

Sector de anvelope

2346

--

1

36/36

Sector de arămărie

3911

--

2

60/60

Sector de tapiţerie şi de

4694

--

2

51/54

--

--

--

armatură Depozit de piese de

--

66/72

schimb Depozit de agregate şi ansambluri

45/48 --

--

--

--

Depozit de materiale de exploatare

66/66 --

--

--

--

Depozit de anvelope

--

39/42

Depozit de vopsele

--

--

--

--

9/9

Depozit de lubrifianţi

--

--

--

--

27/24

Depozit de instrumente

--

--

--

--

2

Depozit de metale

--

--

--

--

5

Incaperea de compresor

--

--

--

--

20/21

Incaperea de ventilator

--

--

--

--

30

Incaperea de transformator

--

--

--

--

25/24

De garderob

--

--

--

--

49/49

Lavoar

--

--

--

--

6(84)

De duş

--

--

--

--

61

Veceu

--

--

--

--

10

Fumuar

--

--

--

--

8

Încăperi administrative

--

--

--

--

112

Încăpere pentru clienți

--

--

--

--

60

Încăpere pentru vânzarea

--

--

--

--

18

154341

49

73

0

4270

accesoriilor TOTAL

2.2 Destinația sectorului proiectat și lucrările efectuate Sectoarele de producție sunt destinate pentru efectuarea proceselor tehnologice de întreținere tehnică și reparația curentă a autovehiculelor sau părților componente ale acestora. Lucrările menționate mai sus se îndeplinesc în conformitate cu destinația sectorului. Lucrările de revizie zilnică includ: lucrările de pregătire și de verificare a stării tehnice generate sau pe agregatele, ansamblurile și subansamblurile componente ale automobilelor și remorcilor, legate în special de siguranța circulației, înainte de plecare și după sosirea din cursă, precum și în parcurs. Cu această ocazie se execută și lucrările de asigurare a unei stări de curațenie a cabinei automobilelor de transport mare, a caroseriei lor sau a remorcilor pe care le tractează, a salonului autobuzelor și autoturismelor. Controlul și îngrijirea zilnică în parcurs se execută de șoferii automobilelor și remorcilor respective, cca.100 km efectivi parcurși, respectiv după 3-4 ore de circulație precum și cu ocazia staționărilor pentru încărcare-descăcare. Controlul și îngrijirea zilnică, inainte de plecare și după sosirea din cursă, se execută de regula de catre soferii automobilelor respective în timpul lor normal de lucru , fie în incinta unității, fie la locurile de parcare stabilite în afara unității. Spălarea automobilelor și remorcilor constă din lucrări care au drept scop menținerea lor în stare de curătenie și facilitarea efectuării celorlalte lucrări de deservire tehnică. După anumite categorii de transport în cadrul spălării se execută și lucrări de salubrizare și dezinfectare. Salubrizarea si dezinfectarea automobilelor și remorcilor auto se executa cu scopul preintîmpinării pericolului contaminării și deprecierii mărfurilor ce urmează a se transporta cu un automobil ce a fost utilizat la transportul vietăților, produselor de origine animală sau a unor substanțe chimice. Salubrizarea și dezinfectarea se execută: autobuzelor și autoturismelor destinate transportului în comun la recomandarea organelor sanitare; automobilelor și remorcilor care efectuează transport de vietăți (inclusiv păsări și stupi de albine) produse și sub produse de origine animală (carne, pește, lapte, preparate, piei, reziduuri piei, oase, copite etc.) - înainte și după descărcare; automobilele și remorcile care transportă produse chimice (var, ciment, negru de fum etc.) - cînd

se trece la altfel de transport;

automobilelor și remorcilor care transportă produse sau

subproduse agricole și agroalimentare alterate sau care pot afecta calitatea altor produse în timpul transportului - cînd se trece la alt fel de transport; automobilelor și remorcilor sosite din trafic internațional la punctul de frontieră (la exteriorul mijlocului de transport) și la autobaza din rețeaua proprie cea mai apropriată de locul descărcării (la interiorul); În cazul sosiri în țară a unor automobile și remorci goale, dezinfecția la interior se va efectua obligatoriu la cea mai apropriată autobază (din rețeaua proprie) de punctul de frontieră; în situații epizootologice speciale - la recomandarea organelor sanitaro-veterinare, automobilelor și remorcilor care transportă furaje sau alte mărfuri. Lucrări de curățire interioară zilnică a saloanelor autobuzelor și autotiuismelor: 

curățirea interioară a salonului (caroseriei);



ștergerea și curățirea banchetelor;



curățirea interioară a geamurilor;



salubrizarea și dezinfectarea mijloacelor de transport în comun la recomandarea organelor sanitare;

Lucrări de curățire zilnică a intereorului și a caroseriei camioanelor de marfă și speciale precum și la remorci: 

curățirea interioară a cabinei de conducere;



curățirea interioară a caroseriei camioanelor și remorcilor auto;



curățirea geamurilor și a oglinzilor retrovizoare;



curățirea geamurilor de la far, semnalizatoarele și tablelor cu nr. de matriculare;

Lucrări de verificare sumare și revizie zilnică: 

verificarea plinurilor (lichid de răcire, ulei de motor, combustibil, lichid de frînă, lichid pentru spălat parbrizul, alcool antigel pentru instalația de frînare, ulei de acționare a instalației hidraulice și de servo-direcție);



verificarea stării și fixării capacelor și bucșelor la releu, sigiuanțe, rezervor, pompa centrală, rezervor combustibil și ulei acționare a instalației hidraulice, radiator, butucul roților sau fuzetelor.

Verificarea etanșității: 

instalației de răcire, de ungere și de alimentare;



casetei sau servo-mecanismului hidraulic de direcție;



elementelor sistemului de transmisie (ambreiaj cu sistem hidraulic de acționare, cutie de viteze, punte față și spate, cutia de distribuție sau reductor);



sistemul hidraulic la autobasculante sau la automobile speciale.

Pregătirea pentru pornirea motoarelor supraalimentate cu turbo suflante: 

verificarea etanșietății și stării conductelor de ungere, tubulaturilor de aspirație și de evacuare de la turbosuflantă;



amorsarea ungerii turbosuflantei după о staționare mai mare de 10 zile;

se interzice încălzirea turbosuflantei sau a tubulaturii de aspirație cu flacăra deschisă. Verificarea stării bateriilor de acumulatoare, suporturilor și capacelor de protecție, nivelului electrolitului și curățirea orificiilor de aerisire. Controlul repartizării uniforme a încărcăturii, nedepăsirea sarcinii maxime admise. Controlul zilnic de siguranță a circulației, la plecarea în cursă și supraveghere în parcurs. Verificarea sistemului de rulare: 

starea pneurilor eliminarea ciopurilor străine intrate între anvelope;



existența și strîngerea buloanelor și a piulițelor de la prizoanele roților;

Verificarea sistemului de direcție: 

jocul la volan sa fie sub limita admisă;



starea și asiguraiea barelor, pîrghiilor, capetelor de bară; bielelor;



verificarea în parcurs a sistemului de direcție (nu se admite jocuri excesive sau blocări, trepidații sau zgomot la acționare), de asemenea nu se admite ca direcția sa tragă într-o parte sau alta.

Verificarea sistemului de frînare, fucționarea pedalei de frînă: 

eliminarea condensului din rezervorul de aer comprimat;



valoarea presiunii de regim în instalația de frînare pneumatică;



funcționarea frînei de staționare;



existența calelor de staționare.

Verificarea instalației electrice: 

starea și funcționarea instalației de iluminare și senmalizare.



starea și funcționarea instalației de avertizare a avariilor;



starea și funcționarea stergătorului de parbriz.

Spălarea autosașiului și caroseriei: 

spălarea generală și limpezirea cu apă;



spălarea exterioară a motorului;



spălarea cu detergenți specifici;



spălarea cu apă;



spălarea cu aer comprimat.

Salubrizarea și dezinfectarea autobuzelor: 

curățirea mecanică a eventualelor rezidiuri ;



dezinfecția prin pulverizare fină a soluției de dezinfectarepe suprafețele exterioare sau interioare nemijlocului de transport.

Dezinfecția este de 2 feluri: 

dezinfecția profilactică care se aplică în caz că nu există suspiciunea transniiterii unei boli;



dezinfecția de necesitate solicitată de organele sanitare și sanitaro-veterinare care se recomandă și soluțiile de dezinfecție specifice;

2.3 Organizația procesului de producție în sectorul proiectat Procesul de producție include totalitatea de lucrări a oamenilor și mijloacelor de producție pentru a obține produsul final al sectorului, și pentru a oferi lucrătorilor condiții prielnice de lucru. Procesul de producție include conssecutivitatea rațională a efectuării a proceselor tehnologice. Pregătirea locurilor de muncă ale sectoarelor în care se vor efectua lucrările prevede asigurarea acestora cu mijloace necesare pentru crearea condițiilor necesare la ăndeplinirea efectivă a funcțiilor sale. Sectoarele sunt echipate cu: 

Utilaje și inventar tehnologic;



Utilaje de ridicare – transportare;



Echipament tehnologic;



Inventar de producție;



Inventar gospodăresc;



Documentația normativă, tehnică și tehnologică;



Documentația privind SSM;



Mijloace de siguranță;



Mijloacele de iluminare;



Mijloacele de semnalizare;



Mijloace de întreținere la locul de muncă a microclimei;



Mijloace de estetică a interiorului.

Urilajele tehnologice sunt alese în dependență de următoarele criterii:



Parametrii tehnici – care se aleg în dependență de tipul automobilului sau agregatelor pentru care este destinat utilajul dat;



Proprietăți de exploatare – fiabilitatea, calitatea lucrărilor efectuate, siguranța tehnologică;



Proprietăți fiziologice – comoditatea efectuării lucrărilor la acest tip de utilaj, influența asupra sănătății omului;



Proprietăți economice – cît este de productiv, ce consum de energie are , raportul între efect la efort a utilajelor;



Prezența certificatului de conformitate a utilajului.

În proiectul elaborat este nevoie de sectorul de spălare – curățare a camioanelor. În sectorul spălare – curățare a camioanelor sunt efectuate următoarele lucrări: 

Curățarea cabinei;



Spălarea cabinei cu soluții de spălare și clătire ( în cazul nostru lucrările sunt efectuate mecanizat );



Spălarea roților direct pe automobil ( în cazul nostru lucrările sunt efectuate mecanizat);



Spălarea profundă a compartimentului motorului cu soluție de spălare și clătire;



Uscarea suprafețelor spălate mecanizat;



Lustruirea suprafețelor.

Pe lîngă sectorul spălare – curățare mai avem nevoie de un post de control tehnic a camioanelor în care se efectuiază controlul camioanelor în proces de RZ. Sistematizarea sectorului de spălare – curățare a autobuzelor.

Sistematizarea sectorului de spălare-curățare a autobuzelor 1-pod de trecere; 2,5- instalaţie pentru spălarea cu presiune înaltă; 3- instalație de spălare mecanizată a autobuzelor cu perii; 4- stelaj; 6- coloana de distribuire a aerului comprimat; 7 – panou de comandă al instalației de spălare mecanizată; 9-canal de scurgere a apei;10aspirator;11- instalație de uscare cu aer cald; 12-pierdeli de aer; 13- compresor;14-stație de epurare a apelor uzate

Figura 1.2 Schema procesului de producție a sectorului de spălare-curățare

2.4 Determinarea numărălui și destinația locurilor de muncă în sector Sectorul de curățare-spălare a autobuzelor în procesul de revizie zilnică este împărțit în 4 posturi de lucru dintre care: postul de curățare a interiorului, post de spălare a caroseriei și roților, post de uscare și lustruire și post de curățare-spălare profundă a autobuzelor lucrările fiind efectuate într-un termen stabilit. 1. Post de curățare acesta este destinat pentru eliminarea tuturor impurităților care sau acumulat în interiorul autobuzului în timpul functionarii acesta fiind primul pas după sosirea autobuzului. Acest post este echipat din echipament cu aspirator, generator de aburi, uscător manual și compresor. 2. Post de spălare aici se efectuiază spălarea de impurități a caroseriei și roților autobuzului cu ajutorul instalației automatizate de spălare, spălarea se efectuiază prin deplasarea longitudională a instalației dealungul autobuzului eliminînd impuritățile de pe părțile laterale, acoperiș și spălarea parțială a fundului autobuzului. Acest post este conectat la intalația de epurare a apei care este amplasată alături de acest post fiind conectată prin furtunuri. 3. Post de uscare și lustruire aici se efectuiază lucrările finale de uscare cu ajutorul intalației mecanizate de uscare, lustruirea caroseriei se efectuiază manual. 4. Post de curățare-spălare profundă aici avem nevoie o instalație de spălare mobilă pentru spălarea motorului, la fel ca și postul de spălare acesta este conectat la instalație de epurare a apei.

2.5 Precizarea volumului anual de lucru în sectorul de agregate Pentru a preciza numărul volumului anual de lucru utilizăm formula următoare: ∑Tt = ZL∙DZL∙∑Lm∙Kut∙ Kti unde ZL – numărul zilelor anuale de lucru ale întreprinderii; DZL – durata zilei de lucru, h; ∑Lm - numărul de locuri de muncă determinat anterior; Kut – coeficient de utilizare al timpului de lucru (Kut = 0,96…0,97); Kti - coeficientul care caracterizează nivelul tehnico-organizatoric al producţiei (Kut = 0,95… 0,96). ∑Tt = 365∙8∙4∙0,97∙0,95 = 10876 om∙h

2.6 Înzestrarea locurilor de muncă in sector Operațiile se execută cu ajutorul unor mașini-unelte specializate pentru lucrările enumerate și evident echipamente. Prima etapă după sosirea autobuzului de la cursă este intalarea acestuia la postul de curățare a interiorului. Pentru aceste lucrări utilizăm următoarele echipamente: aspirator, generator cu aburi, uscător manual, compresor cu aer comprimat. 

Aspirator model Aspirator Auto 12 V. Parametrii de bază:

Figura 1.3 Aspirator pentru curățarea interioară a autobuzului Caracteristici Aspirator: Furtun flexibil cu lungime de 1 metru; Ieșire pentru funcția de aspirare; Ieșire pentru funcția de umflare; Cablu de alimentare 12V pentru bricheta mașinii de 2.8 m; Accesoriu de umflare; Accesoriu pentru spații înguste; Perie pentru accesoriul de spații înguste; Putere 93-120W. Culoarea poate diferi, în funcție de lotul disponibil.

Dimensiuni Aspirator Auto 12 V: Înalțime ~ 25 cm ; diametru ~ 20 cm; greutate: 1.1 kg; lungime cablu alimentare: 2.6 metri; lungime furtun pentru aspirat: 1 metru. 

Generator cu aburi model LAVOR ETNA 4100

Figura 1.4 Generaotor cu aburi pentru curățarea interioară a cabinei Tabelul 1.13 Presiune maximă bar

7 bar

Producție abur

3.5 Kg/h

Tip boiler inox

AISI 304

Motor aspirare

1200 W

Putere boiler

3000 W/ 230V-Ph1

Capacitate rezervor apă

5 l. – 1.32 gal

Capacitate rezervor detergent

5 l. – 1.32 gal

Debit de aer

220 m3/h

Greutate

32 Kg

Rezervor coelectare

65 Litri

Descriere Corp din oțel inoxidabil AISI 304; Lampă de avertizare cu aburi pregătită; Boiler 3 kW S.S.AISI 304; grosime 25/10; Indicator lămpi de nivel scăzut de apă; Boilerul se poate umple în timpul funcționării; Comutator pentru utilizarea substanțelor chimice și a detergenților amestecate cu abur;

Dispozitiv pentru curățarea apei calde amestecate cu abur; Filtru lavabil; Furtun flexibil 4 m; Rezervor colectare 64 litri; Sistemul de evacuare a furtunurilor; Reglarea aburului; Roți potrivite pentru utilizarea în zona de procesare; Comutatorul principal ON / OFF cu indicatorul luminos PORNIT / OPRIT; Panou de comandă simplu și intuitiv; abur de cuplare rapidă; Comutatorul principal ON / OFF cu lampă; comutatorul ON / OFF al cazanului cu lampă; regulator / selector de abur / detergent; debit de abur regulator; lampă de avertizare pregatită cu aburi; indicator de nivel scăzut al apei; Lampă cu alarmă; manometru de presiune abur cu sistem integrat; Controlul pornire; reglarea puterii de vid și a aburului; Funcția de activare a tastelor; Autonomie nelimitată datorită sursei de alimentare continue a cazanului, care permite reîncărcarea de apă în rezervor fără să se întrerupă munca; Funcția de suflare cu aer cald pentru uscarea rapidă a interioarelor auto cu un furtun flexibil de 2 m și duză plată; Țeava pentru a scurge rapid apa murdară colectată fără a fi indepărtat capul; Motor în două trepte; Echipat cu 3 pompe: cazan, detergent și apă; Siguranța maximă datorită celor 2 termostate de siguranța, 1 presiune comutator și 1 supapă de presiune mecanică maximă. Dimensiuni de gabarit: Înălțime - 120 cm Lungime - 76 cm Lățime - 51 cm.



Uscător manual model Bieffe CarFon 2800W:

Figura 1.5 Uscător manual CarFon Bieffe СarFon este un uscător profesional pentru interiorul auto și nu doar. Avînd un motor puternic, liniștit și de înaltă capacitate, Carfon poate usuca interiorul unei mașini în mai puțin de 2 ore, în dependență de nivelul de umiditate a tapițeriei și de temperatura aerului.  Scaunele și podeaua mașinii se acoperă cu huse speciale care pot fi uscate concomitent  datorită celor 2 ieșiri cu furtunuri. Temperatura aerului care poate ajunge pînă la 50°C și se poate regla în 2 trepte (aer cald și aer rece) și pot fi uscate mai multe tipuri de țesături, sintetice și naturale. Aerul cald elimină mirosul de mucegai din interiorul mașinii, iar geamurile nu se aburesc pentru că nu se formează condensat. Aerul rece va permite o uscare specială a pielii și lînei din interiorul mașinii. Husele sunt universale și pote fi utilizate atît pentru  scaunele și banchetele auto cît și la pardoseli, canapele, fotolii, etc. În setul de bază a uscatorului Bieffe intră: 1 x suflantă aer; 2 x furtunuri;1 x husă - banchetă din spate; 2 x huse - scaune față; 2 x covorașe – podea; 2 x carcase - pentru covorașele de podea. Parametri de bază : Sursa de alimentare: 220 V  Puterea de suflare a motorului: 350 W  Putere de încălzire: 2800 W Dimensiuni de gabarit: 40x40x77 cm  Greutate (cu accesorii): 15 kg. 

Compresor cu aer comprimat model PANSAM A077030 1500 W

 Figura 1.6 Compresor Compresor de ulei Pansam A077030 cu

ulei este un compresor tradițional, cu o putere de1500 de W.

Ideal la locul de muncă în grădină acasă sau garaj sau atelier.  Compresor mare  cu o capacitate de 50 litri , este utilizat pentru a comprima aerul. Acesta este echipat cu două standarde de cuplare de pe reductor. Presiunea sa maximă de funcționare este de 8 bar. Compresorul este proiectat pentru funcționarea pe termen lung și ideal pentru puterea tuturor sculelor pneumatice de pompare. Acesta poate fi folosit pentru necesități legate de locul de muncă, curățare, roți, pictură, etc. Acesta are două manometre ce permit citirea ușoară a parametrilor. Robinetul profesional de scurgere a condensului asigură cu ușurință utilizarea. Mîner și roți grupate garantează stabilitatea și ușurința transportului. Protecția motorului la suprasarcină. Compresor cu piston dublu, cu ungere. Rapid pe priza de aer pentru conectarea ușoara a dispozitivelor de aer comprimat. Potrivit pentru muncă îndelungată și intensivă. Funcționează cu aerograf, pistoale pentru vopsire cu chei pneumatice, etc. Bonus  un set de 5 accesorii aer comprimat , vopsire ,suflare curățare, presiune pneuri. Tabelul 1.14 Tip compresor

Cu piston

Utilizare

Rezidențial Industrial Comercial

Tip

Portabil

Tip combustibil

Electric

Structura

Orizontală

Tip lubrifiere

Cu ulei

Material

Plastic, metal, oțel, aluminiu, cupru

Funcții

Design ergonomic, protecție supraîncălzire, ușor de transportat mîner și roți de transport, comutator pornit / oprit, reglare presiune, controlul presiunii, 2 manometre, comutator de

presiune, filtru de aer, supapă de evacuare a condensului, compartiment pentru accesorii, 2 dispozitive de cuplare rapidă, valvă de siguranță, supapă de evacuare a apei, dispozitiv de cuplare rapidă, cuplaje cu eliberare rapidă Culoare

Black

Conținut pachet

1 x pistol de suflat, 1 x compresor cu 2 pistoane + kit aer comprimat, 5 piese, 1 x filtru de aer, 1 x robinet de ulei, 1 x didon ulei, 2 x roți, 1 x dispozitiv de montare a roților, 1 x manual de utilizare, 1 x trusă accesorii Caracteristici tehnice

Tabelul 1.15 Tip motor

Electric

Putere

1.5 kW

Putere motor

1500 W

Viteza maximaă (rot/min)

2900

Tensiune alimentare

230 V

Nivel zgomot

80 dB Performanțe

Tabelul 1.16 Debit de aer aspirat

200 l/min

Debit de aer refulat

200 l/min

Presiune de lucru

8 bar

Capacitate rezervor

50 l Dimensiuni

Tabelul 1.17 Înălțime

74 cm

Lungime

115 cm

Lățime

60 cm

Greutate

35 Kg

Următorul proces de lucru este deplasarea autobuzului la postul de spălare a caroseriei și roților. Aceste lucrări sunt efectuate cu ajutrul instalației: 

Instalație de spălare model KARCHER TB

[ Figura 1.7 Instalație complet automatizata tip portal KARCHER TB Înălțimea de spălare - 4250 mm Înălțimea sistemului fără protecție de stropire - 5189 mm Înălțimea sistemului cu protecție de stropire - 5247 mm Lățimea sistemului fără protecție de stropire - 4830 mm Lățimea sistemului cu protecție de stropire - 4600 mm Volumul de racordare la apă dulce - 100 l/min Bara de presiune a conexiunii cu apă dulce - 4/6 Volumul de aer comprimat - 500 l/min Presiune de aer comprimat - 6/8 bar Consumul de putere - 5.3 kW Tip curent - 3/400/50 Ph/V/Hz

Într-o perioadă stabilită autobuzele vor fi supuse unor sucrări de curățare și spălare profundă. În procesul de spălare intră și spălarea motorului care se efectuiază cu aparat de presiune înaltă. 

Instalație de spălare a roților model TYW

Figura 1.8 Instalație de spălare a roților TYW Spălarea roților se realizează prin rotirea tijelor sub presiune puternică a apei. Un design simplu vă permite să efectuați rapid întreținerea, în timp ce o efectuați cît mai puțin posibil. Acest produs de curățare este perfect pentru spălările automate cu portaluri. Carcasă: ⌀ 520 mm; Alimentare cu apă: G3 / 8 '' F; Intrare pulverizare: 4x1/8 '' NPTF; Fluid de lucru: ph 3-12; Presiune: 275 bar (27.5 MPa); Temperatura: 120 °C; Viteza de rotație pînă la 2000 rot/min; Alimentare cu apă: G3/8 "F; Pulverizare intrare: 4x1/8 "NPTF; Înălțimea se poate regla ușor folosind un mecanism de strîngere. Construcția robustă din oțel inoxidabil lustruit protejează echipamentul împotriva ruginii și va funcționa în orice condiții extreme. Pivotant de înaltă calitate. Dimensiuni de gabarit: lungime x lățime: 400x250 mm.



Aparat de spălare a motorului model KARCHER HD 10/21-4 S Plus

Figura 1.9 Aparat pentru spălare mobil KARCHER HD Parametri constructivi: Tensiunea - 220/380 380/220 400V Sarcină conectată - 8.0 kW Cablul de extensie - 30 mm Max. temperatura de alimentare - 60° C Min. volum de alimentare - 1200 l/h Max. presiune de alimentare - 1 MPa Dimensiuni și greutăți: Lungime - 560 mm Latime - 500 mm Înălțime - 1090 mm Greutate fără accesorii - 78 kg În procesul spălării va fi utilizată apa care trebuie epurată pentru reutilizarea acesteia, pentru aceasta avem nevoie de o instalație de purificare a apei.



Instalație de epurare model ФФУ-10

Figura 1.10 Instalație de purificare a apei Caracteristicile tehnice ale stației de epurare ФФУ-10: Productivitate - 10 m3/oră; Lungimea x Lățimea x Înălțimea - 3000 x 2200 x 1300 mm; Greutatea transportului - nu mai mult de 5000 kg; Greutate de lucru - nu mai mult de 20.000 kg; Consumul de energie (380 V) - 20 kW; Ultimul proces este de uscare și lustruire a caroseriei. Uscarea se efectuiaza mecanizat. 

Instalație de uscare mecanizat model WEKO

Figura 1.11 Instalație de uscare mecanizată

Înălțimea standard a mașinii - până la 4.0 m; Puterea motoarelor electrice – 4 x 7.5 kW; Puterea acționării căruței - 0,75 kW; Dimensiuni de montare: lățimea x înălțimea – 5.0 x 4.8 m. După efectuarea tuturor lucrărilor sus menționate se face lustruirea manuală a autobuzului apoi ăsta este deplasat la parcare.

2.7 Personalul sectorului Numărul nominal de muncitori productivi Рn (după calcul am obținut 36 muncitori): Рn= Тsec /Fn ,

(1.50)

Numărul efectiv de muncitori productivi Рe (după calcul am obținut 11 muncitori): Рe= Тsec /Fe ,

(1.51)

unde Тsec - volumul anual de lucru în sectorul respectiv, om∙ h (calculele anterioare - tab. 1.2); Fn - fondul nominal anual al timpului de lucru, h ([1]tab. 4.12); Fe - fondul efectiv anual al timpului de lucru, h ([1]tab. 4.12); Numărul de muncitori auxiliari Pa alcătuiește 25-30 % din numărul de muncitori productivi. Cerințe față de personal: 

Meseria;



Funcția de bază – efectuarea lucrărilor în conformitate cu documentația tehnologică;



Funcțiile auxiliare – primirea sarcinii de lucru, pregătirea și așezarea instrumentelor, deservirea locului de muncă etc;



Nivelul minim de calificare – categoria, experiența;



Studii – de bază, profesionale, perfecționarea;



Cerințe suplimentare – vîrsta minimă, sex, contraindicații medicale etc.

Tabelul 1.17 Motivația personalului Forma de motivație Motivația materială

Conținutul Salarizarea

Salarizarea în regie Salarizarea în acord Comision

Bonusuri

Remunerarea din contul profitului întreprinderii

Participarea la capitalul

Dividente de la acțiuni

acționarilor Motivația convențional

Participarea în profit

Partea în profit

Reduceri

Reduceri la servicii

nematerială

prestate de întreprindere Creditarea preferențială

Eliberarea creditelor preferențiale pentru construcții, mărfuri etc,

Servicii medicale

Asigurarea medicală

Perfecționarea

Burse pentru studii profesionale și universitare, perfecționarea în cadrul întreprinderii

Programe de construcție a locuințelor

Construcția locuințelor pentru personalul întreprinderii cu prețuri preferențiale

Motivația nematerială

Recunoașterea publică

Conferirea titlurilor onorifice, înmînarea diplomelor de onoare și decorațiilor, poză pe panou de onoare etc.

2.8Argumentarea sistematizării sectorului cu determinarea suprafeței reale a sectorului Sectorul proiectat este de curățare-spălare a autobuzelot, acesta este folosit pentru efectuarea lucrărilor de revizie zilnică într-o întreprindere de transport auto. În urma calculelor am obținut niște valori ale suprafețelor încăperilor de producție, dar în urma reprezentării grafice aceste valori sau schimbat din cauza neeficienței spațiului determinat analitic. Pentru zona de RZ în calcule am obținut valoare de 000 m2 în realitate această valoare a ajuns la 000 m2. Sectorul dat este înpărțit în 4 secții: 1. De curățare; 2. De spălare; 3. De uscare și lustruire a caroseriei; 4. De curățare-spălare profundă lucrări ce se efectuiaza periodic. Sectorul este echipat cu utilaje și instalații specializate pentru lucrările efectuate.

2.9 Argumentarea aranjamentului blocului de producție sau planului general

al întreprinderii în conformitate cu sarcina individuală cu amplasarea sectorului proiectat Blocul de producție proiectat este constituit din: Zona de RC a caroseriei; Sector pentru motoare și agregate; Sector lăcătușărie; Depozit agregate; Depozit lubrifianți; Depozit de piese de schimb, instrumente și metale; Zona de RC; Sector de acumulatoare; Sector de anvelope; Depozit de anvelope; Sector electrotehnic; Zona de diagnosticare; Depozit materiale de exploatare; Sector de tapițărie și armatură; Sector de arcuri-fierărie; Sector de întreținere a intalației de alimentare; Sector arămărie; Compresor; Transformator; Garderob; Încăperi sociale duș, viceu, fumuar. În urma calculelor au fost obținute valorile convenționale ale suprafeței acestor încăperi, deja în urma reprezentării grafice în pofida micșorării suprafeței de încăperi nefolosite și reducerea cheltuielilor pentru arendă și servicii au fost reduse sau majorate aceste suprafețe. Tabelul 1.18 Valorile suprafeței blocului de producție Încăperile

Valoarea calculată, m2

Valoarea reală, m2

Zona de RC a caroseriei

0

0

Sector pentru motoare și

0

0

Sector lăcătușărie

0

0

Depozit agregate

0

0

Depozit lubrifianți

0

0

Depozit de piese de

0

0

Zona de RC

0

0

Sector de acumulatoare

0

0

Sector de anvelope

0

0

Depozit de anvelope

0

0

Sector electrotehnic

0

0

Zona de diagnosticare

0

0

Depozit materiale de

0

0

0

0

Sector de arcuri-fierărie

0

0

Sector de întreținere a

0

0

agregate

schimb, instrumente și metale

exploatare Sector de tapițărie și armatură

intalației de alimentare Sector arămărie

0

0

Compresor

0

0

Transformator

0

0

Garderob

0

0

Încăperi sociale duș, viceu,

0

0

fumuar

2.10 Calculul necesarului de resurse energetice în sector

Necesarul de energie electrică pentru funcţionarea utilajelor

W u , kWh, poate fi determinat cu

relaţia:

W u =∑ ( Pi⋅F Ei⋅K Ci⋅ηi )

,

(1.52)

Wu=70.42×2070×0.45×0.5=32798.115 kW unde

(1.53)

Pi – puterea instalată la utilaje, kW; F Ei – fondul efectiv anual de lucru al utilajelor, h; k Ci – coeficientul de cerere ( k Ci=0 , 45÷0 , 50 ) ; ηi – coeficientul de solicitare (tab. 1.19).

Tabelul 1.19 – Valoarea coeficienţilor de solicitare

ηi

Denumirea utilajelor 1. De diagnosticare, de control, de încercare, de reglare, de spălare, de

ηi

Valoarea 0,5

curăţire. 2. De vopsire, de fierărie, de sudare, de RC a caroseriilor.

0,6

3. De prelucrare mecanică, de tâmplărie, de demontare – montare,

0,7

electrotehnice. Necesarul de energie electrică pentru lumină

W L , kWh, se determină cu relaţia:

W L=R⋅T⋅S , WL=0.014×2070×000= kW ,

(1.54) (1.55)

unde R - normă de consum specific al energiei electrice la 1 m 2 a suprafeţei podelii sectorului, kW/m2 (tab. 1.20);

T - durata medie de lucru a luminii electrice pe an, h;

S - suprafaţa încăperii sectorului, m2. Tabelul 1.20 – Normele de consum specific al energiei electrice pentru lumină R Valoarea R,

Denumirea sectorului

kW/m2

1. De prelucrare mecanică

0,025÷0,030

2. De agregate, electrotehnic, de întreţinere a instalaţiei de alimentare cu combustibil. 3. Celelalte sectoare.

0,020÷0,025 0,014÷0,016

Necesarul total de energie electrică

W E , kWh, se determină cu relaţia:

W =W U +W L

(1.56)

E

WE=32798.115+000=0000

(1.57)

Calculul necesarului de energie termică Necesarul de energie termică

Qîn , GCal, pentru încălzirea încăperii se determină cu relaţia: −6

Qîn =V în⋅q în⋅( t în −t ex )⋅T s⋅10

,

(1.58)

Qîn=000×0.45×(18-5)×3600×10−6=000 GCal, unde

(1.59)

V în - volumul încăperii, m3; q în - consumul specific de căldură pentru încălzire, kCal/hm3oC (q = 0,45 ÷ 0,55); în t în - temperatura medie în interiorul încăperii în perioada încălzirii, oC; t ex - temperatura medie din exterior, oC; T s - durata sezonului de încălzire, h.

Necesarul de energie termică

QV , GCal, pentru ventilarea încăperii se determină cu relaţia:

QV =V în⋅q V⋅( t in −t ex )⋅T s⋅10−6 , QV=000 ×0.15×(18-5)×3600×10−6=000 GCal, unde

(1.60) (1.61)

qV - consumul specific de căldură pentru ventilare,

kCal/hm3oC (qv = 0,15 ÷ 0,25). Calculul necesarului de apă Necesarul de apă pentru maşini de spălat a

Q a =q a⋅N i ,

Qa , m3, se determină cu relaţia: (1.62)

Qa=0.5×0.2×1830=183 m3,

(1.63)

unde qa- consumul specific de apă pentru spălarea unui obiect (agregat, automobil etc.), m 3 (conform paşaportului instalaţiei de spălare);

N ai - numărul de obiecte spălate anual. Necesarul de apă pentru necesităţi individuale Qin, m3, se determină cu relaţia: Qin = ZL∙ C∙ P ∙ (qin + 0,75∙ qd /dd) ∙10-3,

(1.64)

Qin = 2070∙ 1∙ 3 ∙ (25 + 0,75∙ 500 /3) ∙10-3=931.5 m3

(1.65)

unde ZL- numărul zilelor anuale lucrătoare ale sectorului; C – numărul de schimburi; P - numărul de lucrători în sector; qin – normă de consum a apei de un lucrător într-un schimb, l/lucrător; qin= 45 l /lucrător pentru sectoare termice şi qin= 25 l/lucrător pentru alte sectoare; qd – normă de consum a apei pentru un duş, l/h; dd – numărul de muncitori pentru un duş (dd = 3 – 5). Necesarul de apă pentru necesităţi neprevăzute alcătuieşte 10% din necesarul calculat. Calculul necesarului de aer comprimat şi caracteristicilor compresorului Consumul de aer comprimat

V ac , l/min se determină cu relaţia:

V ac =∑ q a⋅K c⋅a ,

(1.66)

Vac= 1500×0.2×1.2=360 1l/min, unde

(1.67)

q a - consumul specific de aer comprimat de un consumător, l/min (tab. 1.21); K c - coeficientul de cerere (tab. 1.21); a – coeficientul de pierderi în comunicaţii de aer comprimat (a=1,2÷1,3).

Tabelul 1.21 - Consumul specific de aer comprimat

qa q a , l/min

Kc

1. Şurubelniţa pentru piuliţe

110÷ 250

0,2

2. Maşina de găurit

500 ÷ 600

0,3

3. Maşina de şlefuit

250 ÷ 450

0,6

4. Instalaţie (ciocan) de nituire

200 ÷ 400

0,3

5. Foarfece pentru metal

600 ÷ 700

0,3

50 ÷ 90

0,2

7. Pulverizator pentru vopsea

200 ÷ 400

0,6

8. Pistol suflant

100÷ 250

0,2

Denumirea instalaţiilor

6. Acţionările pneumatice pentru strunguri (standuri)

Productivitatea compresorului Pc, l/min se determină cu relaţia: Pc = (1,4 – 1,6)∙ Vac

(1.68)

Pc = 1,4 ∙360=504 l/min

(1.69)

Volumul necesar al resiverului Vr, l se determină cu relaţia: Vr = (1,1 – 1,2)∙ Vac

(1.70)

Vr = 1,1 ∙ 360=396 l/min

2.11 Securitatea și sănătatea în muncă în sector. Ecologizarea producției Condiţiile de muncă La proiectarea sectoarelor de producţie trebuie de asigurat condiţiile sanitar – igienice, estetice şi ergonomice. Condiţiile sanitar – igienice sunt stabilite de Regulile şi Normele Igienice pentru întreprinderi de transport auto şi service auto aprobate de medicul – şef de medicină preventivă a Republicii Moldova (RNI 2001): 

condiţiile meteorologice – temperatura aerului şi suprafeţelor, umiditatea relativă şi viteza curentului de aer;



concentraţia (CMA) compuşilor nocivi;



iluminarea şi încălzirea;



zgomot şi vibraţia. Tabelul 1.22 – Condiţiile meteorologice

caldă

rece

până la 139 W (120 kcal/h)

22-24

21-25

60-40

0,1

140-174 W (121-150 kcal/h)

21-23

20-24

60-40

0,1

175-232 W (151-200 kcal/h)

19-21

18-22

60-40

0,2

233-290 W (201-250 kcal/h)

17-19

16-20

60-40

0,2

peste 290 W (peste 251kcal/h)

16-18

15-19

60-40

0,3

până la 139 W (120 kcal/h)

23-25

22-26

60-40

0,1

140-174 W (121-150 kcal/h)

22-24

21-25

60-40

0,1

175-232 W (151-200 kcal/h)

20-22

19-23

60-40

0,2

233-290 W (201-250 kcal/h)

19-21

18-22

60-40

0,2

aer, m/s

curenţilor de

Viteza

relativă, %

°C Umiditatea

suprafeţelor,

Temperatura

aerului, °C

Temperatura

Cheltuielile de energie anului

Perioada

Valoarea normativelor

peste 290 W (peste 251kcal/h)

18-20

17-21

60-40

0,3

Tabelul 1.23 – Caracteristica igienică a proceselor tehnologice de deservire tehnică şi reparaţie a automobilelor CMA,

Clasa de

Acţiunea asupra

mg/m3

toxicitate

organismului

3

4

5

5

III

Alergică

Oxid de carbon

20

IV

Toxică

Hidrocarburi

300

IV

Alergică

Oxid de carbon

20

IV

Toxică

Hidrocarburi

300

IV

Alergică

Oxid de carbon

20

IV

Toxică

Hidrocarburi

300

IV

Alergică

Reparaţia

Hidrocarburi

300

IV

Alergică

carburatoarelor şi

Tetraetil de Pb

0,005

I

sistemelor de

Benzină

100

IV

Procesul tehnologic

Factorul chimic

1

2

Curăţirea şi spălarea

Aerosol de uleiuri

automobilelor

tehnice

Diagnosticare Revizia tehnică Reparaţia motoarelor

injectare

Rectificare şi chituire

Tâmplărie şi tapiţerie

Neurotoxică şi alergică

Aerosol de sudare, Sudare

Neurotoxică

0,2

II

Toxică

Oxid de carbon

20

IV

Toxică

Pulberi

4

IV

Fibrinogenă

Xilol

50

III

Iritantă.

Toluol

50

III

Alergică

Butilacetat

200

IV

Iritantă

Etilacetat

200

IV

Iritantă

4

IV

Fibrinogenă

după Mn

Pulberi

Acetonă

200

IV

Iritantă, asupra ţesutului cutanat

Vopsire

Xilol

50

III

Toluol

50

III

Iritantă

Butilacetat

200

IV

Alergică

Etilacetat

200

IV

Iritantă Iritantă

Plumb

0,01

I

Acţiune neurotoxică şi

Reparaţia şi

asupra aparatului

încărcarea bateriilor

neuro-muscular

de acumulatoare

Acid sulfuric

10

II Toxică

Tiuran

0,5

II

Alergică

Oxid de carbon

20

IV

Toxică

Pulbere

4

IV

Fibrinogenă

Echilibrarea şi

Oxid de carbon

20

IV

Toxică

reparaţia roţilor

Hidrocarburi

300

IV

Alergică

Reglarea unghiurilor

Oxid de carbon

20

IV

Toxică

roţilor directoare

Hidrocarburi

300

IV

Alergică

Plumb

0,01

I

Vulcanizarea cauciucurilor

Neurotoxică; asupra aparatului neuro-

Reparaţia

Acid sulfuric

10

II

muscular

radiatoarelor

Oxid de carbon

20

IV

Toxică

Hidrocarburi

300

IV

Toxică Alergică

Curăţarea şi spălarea automobilelor Diagnosticare Deservirea tehnică şi reparaţie

Iluminarea, lx vizual

lucrului

Procesul tehnologic

Categoria

Tabelul 1.24 – Normele de iluminare

combinată

generală

VI

-

150

Va

300

200

Canale de vizitare

VI

-

150

IV a

750

300

III a

2000

500

Va

300

200

IV в

300

200

Reparaţia motoarelor Reparaţia carburatoarelor şi aparaturii de injectare Sudare Rectificare şi chituire Vopsire Tâmplărie şi tapiţerie Reparaţia şi încărcarea bateriilor de acumulator Vulcanizarea cauciucurilor Echilibrarea şi reparaţia roţilor Reglarea unghiurilor Reparaţia radiatoarelor Tabelul 1.25 – Normele de zgomot Procesul tehnologic Curăţarea şi spălarea automobilelor Diagnosticare Deservirea tehnică şi reparaţia automobilelor

Nivelul zgomotului, dBA 80 75

Reparaţia motoarelor

80

Reparaţia carburatoarelor şi sistemelor de injectare

80

Sudare

80

Rectificare şi chituire

80

Tâmplărie şi tapiserie

80

Vopsire

80

Reparaţia şi încărcarea acumulatoarelor

80

Vulcanizarea cauciucurilor

80

Echilibrarea şi reparaţia roţilor

80

Reglarea unghiurilor

80

Reparaţia radiatoarelor

80

Tabelul 1.26 – Normele de vibraţie Nivelul maximal admisibil

Bandele de octave Procesele tehnologice

1.

Rectificarea

manuală sau mecanică 2.

Echilibrarea

roţilor 3. Lucrările de lăcătuşărie

cu frecvenţă medie

vibroacceleraţia

vibroviteza

geometrică, Hz

m/s2

dB

m/s10-2

dB

8

1,4

123

2,8

115

16

1,4

123

1,4

109

31,5

2,8

129

1,4

109

63

5,6

135

1,4

109

125

11,0

141

1,4

109

250

22,0

147

1,4

109

500

45,0

153

1,4

109

1000

89,0

159

1,4

109

Condiţiile estetice influenţează asupra părţii emoţionale a procesului de muncă. Condiţiile estetice reprezintă definitivarea colorată a interiorului încăperii şi utilajelor, iluminarea eficientă a locului de muncă, estetica utilajelor şi inventarului, utilizarea îmbrăcămintei de lucru comode şi plăcute. Pozitiv influenţează asupra organismului omului culorile de la galben până la azuriu şi respectiv negativ – culorile mai saturate: roşu şi albastru strălucitor, care provoacă oboseala vizuală. Pereţii încăperii se recomandă până la înălţimea de 1,8 m de acoperit cu teracotă de culoare verde deschisă (de salată), care influenţează binefăcător asupra sistemului nervos al omului şi favorizează creşterea productivităţii şi calităţii muncii. Pereţii şi podul se recomandă de vopsit cu soluţie de cretă cu ton azuriu, galben sau verde. Pentru elementele fixe ale utilajelor se recomandă culoarea verde, iar pentru elementele mobile sau traumatic periculoase – culoarea galbenă sau roşie cu fâşii galbene. Butonul de pornire al utilajelor este de culoare verde şi respectiv butonul STOP- de culoare roşie. Conductele de apă se vopsesc cu vopsea de culoare verde iar conductele de aer – de culoare azurie. Ergonomica reprezintă studierea omului în condiţiile de producţie cu scopul optimizării condiţiilor de muncă ţinând cont de antropologia fizică, economisirea puterii etc. Condiţiile ergonomice determină organizarea locului de muncă în spaţiu, condiţiile de ridicare şi expediere manuală a încărcăturilor, lipsa operaţiilor monotone etc. Organizarea locului de muncă în spaţiu reprezintă amplasarea în ordinea stabilită a

mijloacelor de înzestrare ale locurilor de muncă faţă de muncitor în limitele spaţiului respectiv. Zona de lucru reprezintă o parte din spaţiul locului de muncă în care sunt efectuate procesele de muncă. Este necesar ca să fie prevăzut spaţiu destul pentru efectuarea lucrărilor şi lucrătorul să dispună de posibilitatea de a schimba liber poziţia corpului său în procesul de lucru. Poza lucrătorului va fi mai puţin obositoare în condiţiile de proiectare corectă a zonei de lucru. Zona de lucru este proiectată corect în cazul când proiecţia centrului de greutate al corpului muncitorului se află în limitele suprafeţei de sprijin (fig. 4.2).

Figura 1.12 - Schema pozei de lucru în poziţia stabilă (а, b) şi instabilă (c, d) Cerinţele faţă de locuri de muncă în poză şezând pe scaun sunt reglementate de GOST 12.2.033-78 (fig. 4.3 a) şi respectiv în poziţia verticală - de GOST 12.2.032-78 (fig. 4.3 b). Poziţia verticală este caracterizată de un echilibru instabil, însă mai mică este sarcina la coloana vertebrală şi la coşul pieptului omului, mai bune sunt condiţiile de vizibilitate şi de mişcare. Poziţia verticală este mai obositoare deoarece este necesar lucrul muşchilor pentru asigurarea echilibrului corpului.

Figura 1.13 – Dimensiunile zonei de lucru a) - dimensiunile zonei pentru poză şezând pe scaun; b) - dimensiunile zonei pentru poză z Regimul de lucru şi odihnă

Timpul de muncă este timpul de care dispune un executant pe durata reglementată a zilei de muncă. Este alcătuit din timp productiv şi neproductiv. Timpul productiv – se efectuează lucrările necesare realizării sarcinii de muncă. Timpul neproductiv – întreruperi sau se efectuează acţiuni care nu sunt necesare pentru realizarea sarcinii sale de muncă. Timpul productiv conţine: Timpul de pregătire şi încheiere – executantul înainte de începerea unei lucrări creează la locul de muncă condiţiile necesare efectuării acesteia şi după terminarea ei aduce locul de muncă în starea iniţială. Apare la începutul şi sfârşitul schimbului. Timpul operativ – executantul efectuează sau supraveghează lucrările necesare modificării cantitative şi calitative a obiectului muncii, efectuând şi acţiuni ajutătoare pentru ca modificarea să aibă loc. Timpul de servire a locului de muncă – executantul asigură pe întreaga perioadă a schimbului de muncă atât menţinerea în stare de funcţionare a utilajelor, cât şi organizarea, aprovizionarea, ordinea şi curăţenia locului de muncă. În funcţie de scopul muncii efectuate el se împarte în: timp de servire tehnică (menţinerea în stare normală a utilajului) şi timp de servire organizatorică (organizarea şi îngrijirea locului de muncă). A doua parte a timpului de muncă o constituie timpul neproductiv: 

timpul de întreruperi reglementate – procesul de muncă este întrerupt pentru odihnă şi

necesităţi fiziologice şi pentru a avea loc întreruperi condiţionate de tehnologie şi organizarea producţiei; 

timpul de întreruperi nereglementate – procesul de muncă este întrerupt din cauze

nereglementate, care pot fi dependente sau independente de executant. Dependente de executant – încălcarea disciplinei profesionale. Independente de executant – cauze organizatorice, tehnice sau naturale; 

timpul de muncă neproductivă – executantul efectuează acţiuni care nu sunt utile

desfăşurării normale a procesului de producţie. Din timpul total de muncă la întreprinderea auto timpul operativ alcătuieşte 88 – 89% , timpul de pregătire şi încheiere – 3,5%, timpul de servire a locului de muncă – 2,5%, timpul de întreruperi reglementate – 5 – 6%. Pe parcursul schimbului starea psihofizică a muncitorului se schimbă, respectiv se schimbă şi capacitatea de muncă a omului care poate convenţional împărţită în trei etape: perioada sporirii capacităţii de muncă, perioada capacităţii stabile de muncă şi perioada capacităţii scăzute de muncă. Se recomandă întreruperea de 3 minute la sfârşitul primei ore de lucru, de 10 minute

peste 2,5–3 ore de lucru şi câte 5 minute peste 6 şi respectiv peste 7 ore de lucru. Măsuri şi mijloace de protecţie Personalul muncitoresc, care are contact profesional cu factori nocivi şi nefavorabili trebuie asigurat cu echipament individual de protecţie şi de lucru, alimentaţie de protecţie şi preparate vitaminoase, în conformitate cu Legea RM “Cu privire la protecţia muncii” nr. 625XII din 02.07.91 şi Normele pentru elaborarea şi realizarea a măsurilor de protecţie a muncii nr. 40 din 16.08.01: Tabelul 1.27 – Criterii de acordare gratuită a echipamentului individual de protecţie şi de lucru pentru lucrători Asortimentul Nr. ord.

Profesia

Factorii

echipamentului

nocivi

individual de

Termenul de folosire, în luni

protecţie acordat 1

2

3

Lăcătuş,

încărcarea Pb, acizi acumulato

Mănuşi –“-

1

Şorţ

12

antigaz

Arămar

Îndreptar

12

Respirator, mască

arelor

2

Costum rezistent agenţii chimici

ocupă de

Sudor

5

în contact cu

care se 1

4

în lucru până la uzare

Ochelari Costum

12

Aerosoli de

ignifugat

24

sudare,

Cască

temperatura

termoizolantă

1

sporită,

Ochelari

12

zgură topită

Mănuşi ignifugat

până la uzare

Bocanci 3

Zugrav

Solvenţi

Costum rezistent

12

în contact cu agenţii chimici Ochelari –“-

până la uzare

Mănuşi –“-

1

Bocanci –“-

12

Mască antigaz

în lucru

filtrant 4

Spălător

Mediu apos

Costum

12

impermeabil

12

Cizme –“-

5

Lemnar

Zgomot, pulberi

Căşti, antifoane

până la uzare

Costum contra

12

prafului Mască –“-

în lucru până la uzare

Ochelari Ochelari 6

Vulcaniz ator

Pulberi, CO

până la uzare

Costum contra

12

prafului

1

Mănuşi Lăcătuş

Costum rezistent

12

auto

în contact cu

Lăcătuş

agenţii chimici

care se

Mănuşi

1

Deservirea

Costum

12

utilajului

Mănuşi

1

mecanic,

Ochelari

până la uzare

ocupă cu 7

reparaţia

Hidrocarburi

carburat

Ulei tehnic

oarelor şi sistemel or de injectare

8

Lăcătuş Strungar

lichide lubrifiante

9

Electrici

Deservirea

Mănuşi din

12

an

utilajului

cauciuc,

12

sau tensiune

Încălţăminte din cauciuc

Lucrător 10

Ochelari

până la uzare

la

Pulberi

Costum

12

maşină

abrazive

Mănuşi

1

unealtă Echipamentul individual de protecţie şi de lucru trebuie curăţat şi reparat în mod centralizat. Înlăturarea periodică a peliculei uleioase de pe suprafaţa soluţiilor de detergent este o cerinţă obligatorie la spălatul echipamentului individual de protecţie şi de lucru. Muncitorilor trebuie să li se asigure condiţii de menţinere a igienei personale: lavoar, săpun, paste de tip “mâini curate”, ştergar electric sau şerveţele de unică folosinţă, creme de protecţie a ţesutului cutanat, soluţii dezinfectante, etc. După finisarea lucrului este necesar ca muncitorii să-şi spele mâinile şi corpul cu apă caldă. La întreprinderi se organizează servicii medicale – pentru o întreprindere sau grupuri de întreprinderi, în funcţie de numărul muncitorilor, conform cerinţelor SNiP 2.09.04.-87* “Edificii administrative şi social-sanitare”. La locurile de muncă cu risc de accident se vor asigura puncte de prim-ajutor care vor fi amenajate, asigurate, dotate şi vor funcţiona potrivit normelor Ministerului Sănătăţii al RM: 4.8.4 Măsuri antiincendiare Proiectele sectoarelor de producţie să corespundă cerinţelor generale faţă de securitatea antiincendiară conform GOST 12.1.004-91 Tabelul 1.28 - Categoriile antiincendiare şi antiexplozive ale încăperilor Categoria încăperii

Denumirea sectorului (încăperii) 1. Sector de vopsire, depozit de vopsele, depozit de lubrifianţi

A

B

V

G

D

+

+

-

-

-

-

-

+

-

-

-

-

-

+

-

-

-

-

-

+

2. Sector de tâmplărie, de tapiţerie, de montare-demontare a anvelopelor, zona de RT şi RC a automobilelor, pregătirea electrolitului, depozit de anvelope, depozit de piese de schimb 3. Sector de arămărie, sector de arcuri-fierărie 4. Zona de spălare-curăţare a automobilelor; sectoarele: electrotehnic,

instalaţiei

sistemului

de

alimentare,

de

acumulatoare, de tinichigerie, de prelucrare mecanică, de agregate; depozit de agregate, depozit de metale Încăperile în care se efectuează lucrările termice trebuie să fie izolate de celelalte încăperi cu pereţi - despărţitori rezistenţi la foc şi în apropierea lor să nu fie amplasate încăperile cu degajarea vaporilor vopselelor, gazelor explozive. Încăperea pentru încărcarea acumulatoarelor se amplasează pe lingă peretele exterior al clădirii, iar la suprafaţa de peste 25 m2 se prevede ieşire directă în afară clădirii. Încăperile trebuie să fie asigurate cu sistemele şi mijloacele antiincendiare - pentru fiecare 50 m2 se prevede un stingător de foc, pentru fiecare 100 m2 – un scut incendiar şi două stingătoare de foc. Ecologizarea Sectoarele de producere, cu surse de poluare a mediului cu substanţe chimice, aerosoli, vapori, pulbere etc. vor fi izolate de restul încăperilor şi dotate cu sisteme eficace de ventilaţie mecanică flux-reflux şi la necesitatea ecologică cu instalaţii de captare şi neutralizare a substanţelor nocive din aerul zonei de muncă şi apele uzate. Pentru zonele de RZ (spălare-curăţire) a automobilelor de regulă se prevede sistemul de alimentare cu apă fără scurgeri cu purificarea şi cu utilizarea secundară a apei. Pentru spălarea interioară a furgoanelor destinate transportării produselor alimentare este necesar de utilizat sistemele locale de utilizare secundară a apei. Sistemele pentru purificarea apei sunt prevăzute şi în sectoarele de acumulatoare, de vopsire, de agregate (spălarea pieselor şi agregatelor), de prelucrare termică. În sectorul de acumulatoare are loc impurificarea apei în procesul de spălare a acumulatoarelor şi în rezultatul revărsării acidului şi spălării ulterioare a podelei. În sectorul de vopsire apa impurificată se formează în rezultatul revărsării vopselelor şi dizolvanţilor, la fel şi în procesul de pregătire a suprafeţelor pentru vopsire. Nu se permite utilizarea secundară a apei pentru spălarea automobilelor destinate transportării substanţelor nocive şi soluţiilor fecale. Asigurarea calităţii RT şi RC a automobilelor Calitatea RT (RC) a automobilelor – un ansamblu de proprietăţi şi caracteristici ale automobilului deservit (reparat) care îi oferă capacitatea de a satisface anumite cerinţe în conformitate cu destinaţia lui. Asigurarea calităţii – ansamblul activităţilor planificate şi sistematice implementate în cadrul sistemului calităţii pentru furnizarea încrederii că automobilul deservit (reparat) va satisface condiţiile referitoare la calitate (ISO 8402).

Asigurarea tehnică a calităţii prevede mecanizarea şi automatizarea procesului de producţie, corespunderea caracteristicilor utilajelor de RT şi RC a automobilelor cerinţelor asigurării nivelului stabilit de calitate, organizarea întreţinerii utilajelor, calitatea documentaţiei tehnice: desenele de lucru, prescripţiile tehnice la lucrările efectuate, normele de consum ale materialelor şi pieselor de schimb, paşapoartele şi instrucţiunile de exploatare ale utilajelor, literatura tehnică referitor la construcţia automobilelor etc. Asigurarea tehnologică a calităţii prevede utilizarea tehnologiilor şi materialelor moderne (de perspectivă), calitatea documentaţiei tehnologice, disciplina tehnologică (executarea lucrărilor în volumul stabilit şi în strictă conformitate cu documentaţia tehnologică) etc. Asigurarea materială a calităţii prevede asigurarea procesului de producţie cu materiale, instrumente, dispozitive, piese de schimb. Asigurarea metrologică a calităţii prevede determinarea necesităţii producţiei în mijloacele de măsurare pentru asigurarea preciziei stabilite a măsurărilor, achiziţionarea şi evidenţa mijloacelor de măsurare, organizarea controlului, încercărilor şi verificarea mijloacelor de măsurare, controlul documentaţiei normative, tehnice şi tehnologice, implementarea standardelor respective, elaborarea şi implementarea prescripţiilor tehnice. Asigurarea psihofizică a calităţii prevede optimizarea numărului de muncitori, calificarea muncitorilor, respectarea cerinţelor ergonomice la efectuarea lucrărilor, respectarea cerinţelor fiziologice faţă de utilajul utilizat (comoditatea pentru exploatare, gradul minimal de oboseală la efectuarea lucrărilor, lipsa influenţei negative asupra organismului omului), asigurarea regimului optimal de muncă şi odihnă a muncitorilor, organizarea instruirii muncitorilor, progresivitatea normelor de timp. Asigurarea sociologică a calităţii prevede asigurarea lucrărilor cu serviciile sociale, estetica locurilor de muncă, compatibilitatea lucrătorilor, eficienţa salarizării muncii. Controlul calităţii este o totalitate de operaţii de control efectuate la toate etapele procesului de producţie – de la recepţionarea automobilului în sectorul de producţie până la livrarea automobilului posesorului.

3.ELABORAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC DE DEMONTARE SI MONTARE A AMBREIAJULUI RENAULT LOGAN 3.1Analiza datelor iniţiale