Marele Dicţionar Geografic Al României Vol IV [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

4

_

,

1!

'

;';LL,,,!;°-,'". I

'S

;;",,..1.,,;.:,:,,:liii.r::-'01..(,:ii,:.,::.'!...1"..."?,,,.1:,

,,,

r.

1 =0 4 ',,. (1.. 4. , '.. ,,,,,;..0 : '''ii . ' iii ',.. ,,

; Iry "1.1%.

4,"'" 117%514,

'01

., :'

"t1'

)

67

' 'ili;

...,',

',IAL:y,,,, ';

i't:

,..',.

ill:: ..,,,,,,,,,,::, J.:..,::.1:1, ::::.'.:

,,,..,09.q.,..i. .. if

,,,,,,,,,

" ' ,,,/,',,.

.1r-,

t

't..''.':'.' ' ,

w".:;%%:,..,, Pk-4 , 01-,,,'

' '

,

'

r'

'

ifeW St

er!Pfr:

L

4

'

,' 'Lem

°

"

3

.0'

A44.

,,

,'

.'Pr

Li.Y.

"

'

tfi

)1,

' .4.1,'

.11.!

1

;

_

.

'Si ,`

CL5

0".

'

.i. ,

S,.

,,P,,

oir,,,^

,r

'l,

.



'

,I.:,, 1' '

.4.,1

'

,.'

fi

.

,*!1'

t

iL,-Nv,

.,,L,

"l'u.. '.. 4:: :I' :t,::,eli,'

: p.:....I'l '',. '4',i,"; 1.:.'.:;,',4e:':

',

t.

,

.4',1) il:':',' ' ,,,,, 11 i ',OS,

H.I S.43,711(

.

° PI,

...

,,

1

'S:i.11:71,

,to: al:::

,'

i., ir q

i

14,1 h 14 ..1

i .'

l'.ii 'L

''. F':1".\:.*:....

'

o'::: ::12:

..,:ill.: ::

,11 r s ., / 5

c..w

L

,

..

y

,

r

0..4 '' ,. 5'; .01'Ll

1

c i r.E+

'

.,

,..1P

r.

..

'

'i '

,,,

,,,.:,

' ' &-

w,... ,.

;

.

,.rilit, ,

.,

'''

.t'

,,

, 'N.." ,. , ..,,,,...1,,, gP, i -.. 1 t ,,,'LL.,,,,, ,',..6 Lue* ttl ,',I i. Ji:.:1... 'r,it .'i: -,, ,

.Ii

,,,[1.

,,:',X

k

,..,'S I, p, ,O, ,,,

'

....'.L-.'In.',,' '1?'' e,';',,

....,,,,riii,,;'It't :;.,I. ''''

!'l

,

s l!LS

,

.!,

1

,;., 97 . 0

, "'

.:r.

'Lro..,

'

'

:'''''''''''',11'' '

'

/!,1

0'

0

'

:2,',,,k.:

i

h

.,

,,%:,,,..

,,, 1.,,,`,,,y1..

..°: , ,,.,;.

;

:::'''' ':..':-.. ,'00'..i'

L3.

.

,,11,

rk,

L.

. L. ,

'

°''''''' ''

:

t'

'

' ''''''

. ''''T1:';'"?'''

1

,

Li' ite a,:,41, a ,e, ..

0

'

'°.:°''''' '':;i'''''

' 4 '$. '' ''' 'I ', ' 4

' i 't3.

.`,1.,Y

,,

. ,,V,.°,,,,; k':

i'lli N , IL Y..

'

'4;a,...

1e

"

''`Ii.i.L;V:

t. °:7',, www.dacoromanica.ro

'

1,, f',--' 't

',0,,..; .

'

1

['i

,:,,U/

1

1.1.4/1

,,, lip -,,,

;''':::::::::r ,::,,.:::.L,.:;6'..,.:,,,,:!:'.t:,,11.:.:1''

'' "i.'1.T13'. "t.

., o ,..;lit

,,,,

IpP:, '

..i

ill

;,Il ,

.

'''''''':i 41,':''. 4

..'

,y,.,,,,

S 7V ,

.L ,¡,...,

,

I'

r

'

t:1::'.,_

,,if...:"¡::,i. v

62.

"

.

,..,, ., r , .

'11,A1

.'1

',:.::,: ',,,,, ..0? .,:.,',::!'',L,,,, " ',:,','':r,

lY

L

,V, e 1 ,n,..

' Vc 1 I 1.sss.: .;:-..N 1

,"'.E'' ...ki

M. !

ti,

i aqY v., :..',,O.A'

,.

'

'. 4

,:::::,

9,, Lk,

1;°.,,,',

,

V..

I ''

,..,,j.:k .,,r,, ,n, ..,

,

%

,,. ,

'' '..1 ::

6Sti,t ',..4,".1'L

SSr ,

,11

To

'''

o Lfikli'sr

I'S.

pyS "

'''''''';')

'4

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC AL

ROM INIEI

61275. Novels Diclionar Geogralle. Vol. Ir.

1

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFICÄ ROMMA FUNDATA LA 15 ILJNIE 1875 RECUNOSCUTA. DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN ao FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC AL

ROMiNIEI ALCÄTUIT §I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETE DE

GEORGE 10AN LAHOVARI PREgDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI, PRWDINTE AL SOCIETATII PENTRU INVATATURA POPORULUI ROMIN, SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMiNE §I

GENERAL C. I. BRATIANU

GRIGORE G. TOCILESCU

SUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

MEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,

DIRECTOR

PROFESOR UNIVERSITAR,

AL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHIT41

VOLUMUL IV.

BUCURE§TI

STAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59 1901

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFIC AL ROMNIEI

I Iablanita, com. rur. li sat,

Dealuri mar insemnate sunt :

Iacob-Mog, movild, jud. Tulcea, situata in partea centrala a plaser Tulcea, si cea de S. a com. rur. Malcoci ; asezata

la E.

Cuca-lur-Rador, Dealul - Malinu-

pe muchea Dealulur-Mare, are

cu com. Podul-Grosuluya S.;

o t'Intime de 148 m., domi-

cu com. Padina-Mare si Padina-

lur, Boca si Sculele. VE: lablanita si Boca, pe care

Mica ;

la V., cu com. ParoinaMare si la N., cu comuna Stig-

curge pirtul Iablanita si care se uneste cu apa Podul- Gro-

nita.

sulur,

in

com. sunt: Balaurul, Iepurele,

jud. Mehedinti, pl. Dumbrava, la 35 kil. de orasul T.-Severin,

Vulturul, Batovul, Sculele si Geanta.

situatä pe dota dealuri vale si

marginindu - se

si o

Satul formeaza comuna cu mahalalele : Dosesti si Tata, avind 1600 locuitorr, locuind in 300 case.

la locul numit PodulIablaniter. La V. com., la o depastare de 1 kil., se afla fin-

tina numita Posta, pe unde se cunoaste olacul vechiii.

Locuitorir posea. : 70 pluguri,

165 care cu bol, 26 carute cu cal ; 70 stupi cu albine. Are : o osea comunalá care o leaga de com. Orevita si Paroina-Mare ; o biserica, cu hramul Sf. Gheorghe, deservita. de 2 preoti si 3 cintareti ; o scoala,

conclusa de un invatator, frecuentata de 26 elevr si 3 eleve.

Budgetul com. e de 3736 ler la veniturr si de 2936 lei la chel tu ell.

Contribuabili sunt 246. Vite : 690 vite marr cornute, 330 bol', 6o cal, 700 or si 600 rimatorr.

Cimpiile mai principale din

Iacob (Dealul-luï-), deal, In jud. Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriul com. rur. Turcoaia; este deal fara legaturr cu vre-un alt deal, asezat in partea de V. a pl. si a com, care se intinde la poalele sale de V. ; e de natura, stincoasa, acoperit pe alocurea cu fin ete ; are o t'Intime de 336 m., care poarta

numele de Turcoaia, dominind asupra satului Turcoaia, asupra Dunarei si asupra drumulur judetean Macin-Satul-Noti-Ostrov ;

are ca prelungirr dealurile : Iglisoara-Mare, Iglisoara-Mica, Manote si Gorgova ; este acoperit Cu finete si pasunr.

www.dacoromanica.ro

nind asupra vailor Sari-Ghiol si Valea-Mare, asupra satului Malcoci si drumului comunal Malcoci-Agi-Ghiol; este naturala si acoperita cu verdeata.

Iacob (Piscul-lul-),pisc, in com. rur. Govodarva, pl. Motrul-d.-s.,

jud. Mehedinti. Aci se afta urmele unel vechi cetati romane. Se afta. pe partea dreapta a ptrtulur Govodarva si In apropiere de osea.

Iacob-Suhat, ella; in jud. Tulcea, in partea de N. a plaser Tulcea si a com. rur. Malcoci, si in partea de S.-V. a plaser Sulina si a com. urb. Chilia-Veche ; se desface din lacul Costin ; curge spre E. d'alungul malului nordic al grindului Stipocul; trece pe linga lacurile Costinciuc si Buciul, care se

scurge in el, si, dupa un curs de 12 kil., se pierde in intin-

IAC013ENI

sele stufArir de lingd lacul Pepurnicul.

6

Iacovile, sat, fAcin d parte din com. rur. MAdulari, pl. Cerna-d.-j.,

>d. Vilcea. Are o populatie

Iacobeni, sat, in partea de E.

de 202 10Cuitorr (102 bArbatl si

1AILA-DERE

iar populatia, compusd din BulgarY si RominT, este de 57 famili', saA 215 suflete. Prin el trece drumul comunal HasanlarOrta-Chioi.

a com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi, situat pe malul drept al Ale, format din 2 cAtune :

Iadul, vale, izvoreste de la E.

Iaila-Bair, deal, in jud. Tulcea,

Iacobeni si Tomuletul, carT fac

de com. Mioveni, pl. Rtul-Doam-

un trup, avind o populatie de

neT, jud. Muscel si se vars1 in riul Argeselul, pe malul sting.

pl. Babadag, pe teritoriul com. urb. Babadag ; se desface din dealul Asmilar-Bair ; se intinde spre E., avind o directiune ge-

87 familiT, saa 335 locuitorY. LocuitoriT din Tomuletul sunt

1090 femeT).

Iadului (Gura-), loc izolat, in

nerald de la S.-E. spre N.-E.,

jud. BuzAti, com. Nehoiasul, pe mosia Jaristea, in poalele mun-

brAzdind partea de N. a plAseT

preot, Andrer. Vite sunt : 239 vite marT cornute, 30 cal, 723 ol, 9 capre si

tela Cumpenile, unde se allá o multime de izvoare cu ape

75 rimAtorI.

furos, ce T-a determinat numirea.

lul Ghel-Tepe ; pe la poalele de E. merge drumul judetean Babadag-Alibei-Chioi ; este de naturd stincoasA ; se ridicA la 138 m., dominind satul Satul-Noti, balta Topra-Chiopru si drumul

statornicitT in anul 1880. Iacobeni éste sat vechirA.

Are o bisericä ziditd de un

Iacobeni, deal, lingd satul cu acelasi nume, com. Sipotele, pl. Bahluiul, jud. Iasi.

minerale, exalind un miros sul-

Iaga, loc, in jud. Badil, pl. Tazldul-d.-s., com. Bucsesti, situat la confluenta piriulur Cernul Cu

si a com.; lasd spre S. dea-

judetean ; este acoperit cu pddurl si finete.

TazlAul-Mare.

Iacobeni-NoI, sat, in partea de

Iaila-Dere, pida, in jud. Tulcea

N.-V. a com. Dingeni, pl. Jijia, jud. Botosani, pe coast5 de deal, In dreapta JijieT. S'a infiintat la 1879 cu noir improprietAritl pe mosia statuluT Iacobeni. Are o suprafatA de 436 hect. ale lo-

Iaguda-Ceair, vale, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe te-

desface din poalele de E. ale

pl. MAcin. Izvoreste din poalele de Vi ale dealului Ciubucluc-Bair si Orta-Bair, si se indreaptd mal intiid spre N.-V. si apoT spre V.,

dealuluT Sari-Mesea-Bair ; se indreaptd spre E., in& o directiune

avind o directiune de la E. spre V.; trece prin partea de

cuitorilor si o populatie de 70

generald de la S.-V. spre N.-E.,

N. a satuluT Iaila, de unde si-a luat numele ; curge de la poalele de N. ale dealuluT Ortabuirac si HasanlaruluT, si, dupd un

familiT, saa 264 suflete.

Numdrul vitelor e de 1240: 422 bol si vacT, 81 cal; 702 or, 35 porci.

In sat se allá: I circiuml, 2 comercianti si 2 meseriasr.

ritoriul com. rurale Almaliul ; se

mergind printre doud prelungirr ale dealulur Sari-Mesea-Bair, cal-1 poartA acelasT nume ; haz-

deazd partea de N.-V. a plAseT

si pe cea de S.-E. a com.; taie drumul judetean si cel comunal ce duce de la Almaliul la Ese-

curs de 12 km., se varsd in piriul Cerna, pe partea sangl, Ruga satul Satul-Noti, pe care-1 udd prin mijloc. BrAz-

Iacobeni-VechI, sat, in centrul

Chioi, si, dupd un mers de 6

com. Dingeni, pl. Jijia, jud. Bo-

kil., se deschide in valea piriu-

deazd partea de S. a plAseT, si pe cea de N. a comunerSatul-

tosani, pe partea dreapa a Ji-

luT Almaliul, numitä Beilic-Ceair,

Noil. Basinul sAtá, cu o intindere

jieT, cu o suprafatd de 993 hect.

ceva mal jos de locul numit Cismeaua-Ostrovenilor ; malul sli1 sting este acoperit cu vil.

de 2400 hect., coprinde cite o parte din teritoriul comunelor Satul-Noa si Cirjelari, si este

Iaila, sat, in jud. Tulcea, pl. MIcin, cdtunul com. Cirjelarl, a-

cuprins intre dealurile : Hasanlar, Dijcadael-Bair, Ciuciuc-Cara, Orta-ChioT, de-oparte, Carapcea si

si cu o populatie de 50 familit; satí 250 suflete. Mosia este proprietatea StatuluT.

Are o bisericA flcutá de locuitorl si deservitA de 2 cintdreti.

sezat in partea centrará a plAser

Iacoboaia, pddure, In jud. Bacan, pl. Siretul-d.-j., com. TIma0, Cu o intindere de 28 hectare.

si cea de N. a com., la 12 kil. spre N. de resedintA, pe ambele malurT ale vdiT Iaila-Dere.

Intinderea sa este de 45 hect.,

www.dacoromanica.ro

Ac-Punar, de altA parte. Ca afluentl are pe dreapta: DereaAc-Punar, si pe stinga DomusCulac. Malurile sale sunt in general ripoase, pAnd la conflu-

IALOJITA

7

enta cu piriul Domus-Culac. mu nale : taila-Satul-Noti, Ac-Pu-

despre N. de com. Jilavele, merge spre E., trece prin valea piriutul SArata si pe la N. satului Gir-

nar, Satul-Noti, Homurlar-laila.

bovi, apoi satul Grindul, de

Pe valea lui merg drumurite co-

Talonta, pirig, in jud. Suceava, com. arul-Dornei ; afluent al piriului Calimanelul.

IalonteT (Vlrful-), piscul muntelul cu acestnume, intre com. *arul-Dornei i Brosteni, jud. Suceava, avind 1616 m. altitudine.

Ialomicioara, sat, jud. Dimbovita, plaiul Dimbovita-Ialomita, cat. com. Motaeni.

mide se coboara spre N.-E., despartindu-se de judetul Braila pana in dreptul satului Murgeanca, unde teritoriul comunei Cioara-

Doicesti din judetul Braila, se coboara spre S. pana in lacul

Strachina, formind un cot in judetul Ialomita in forma de dreptunghiti, de unde iardsT ia directiunea spre E. pana in Dunare.

Limita judetuluT spre S. o formeaza Dunarea, ce desparte

judetul de Bulgaria din drepjud. Dimbo-

vita, care izvoreste aproape de muntele Leoata, i primeste in sine piraiele: Ialomicioara-Frumoasa, Ialomicioara-VaeT sati ValeaVacei, Silistea, Lili, Giur-

culetul, Chincioaca, Tantea si altele, apoT trece prin raionul com. Runcul, i, aproape de com. Motaeni, se varsa in partea dreapta a IalomiteT, sub numele

de Ialomicioara-Mare. Tot in Ialomicioara se mal varsa Valea-Tita, din sus de Motaeni.

Ialomicioara-Mick sati Rásäriteanä, pirig, jud. Dimbovita, ce izvoreste de sub muntele Paduchiosul, despre Prahova si se varsa in partea stinga a IalomiteT, din sus de Moroeni, in dreptul GlaveY, care este o poeana frumoasa.

Ialomita, Jude;, numit ast-fel dupa riul Ialomita, ce-1 uda de la V. spre E. Este situat

tul satuluí VArasti, pl. Borcea, pana in dreptul pichetului Chiciul, sati pana la un kil. spre

E. de Silistra; de aci, Dunarea desparte judetul Ialomita de judetul Constanta, formind si limita despre E., pana intrA in judetut Braila.

Margin ea de E. este o linie conventionala, care incepe din limita judetuluT de N., desparte acest judet de judetul Prahova,

IALOMITA (JUDET)

marginesc acest cimp in partile de N.-S. si E., lar partea de V. formeaza o continuare a cimpiilor din pl. Cimpului si din judetut Ilfov. Coasta de N. poarta nuniirea de coasta IalomiteT, lar cele despre E. si S., numai simpla numire de coasta. Sunt in: judet, si cu deosebire pe cimput Baragan, multe movile, artificiale. Modul cum sunt aranjate nu pare a fi ceva intimplator ;

asa, in partea de

E. a Baraganului, unde sunt mar bine conservate, se poate observa ca movilele sunt ast-fel dis-

puse, ca formeaza patrulatere, dintr'un centra, format dintr'o movila maT mare, se intind mal multe raze in diferite directiunT. Nu se cunoaste de uncle s'a luat p5.mint pentru a se ridica aceste movile, cacT prin prejurul lor,

nu se vad gropi. Sapindu-se unele movile, nu s'ati gasit inteu-

nele nimic, lar intealtele numai cArbuni. Cele mal principale movile sunt : Movila-Voevodului, Movita-lui-David, Dragaica, Ca-

comeanca, Baurul, Ciunga, PA-

mergind spre S. pana in riul Ialomila si de aci merge spre

una, Copuzul, Gemenile, a-NeacsuluT, etc.

S.-E., taind d'a curmezisul vaile Ileana, Ilie i Bulumezi i trecind pe la Moara-Saraca, prin ValeaArgoveT, prin lacul Mostistea,

.Ape. Dunarea curge spre S., apoi spre E., formind mai multe brate, din "cari cele mal mar!

pana in Dunare, in dreptul satului VarAsti.

Suprafala judetutui, cu o intindere de 805529 hect., este o cimpie vasta, taiata in dota par de riul Ialomita, presarata de o multime de movile i eres-

sunt: Borcea si Gura-Balii. lomita strabate judetul despre

V. spre E., unde se varsa Dunare. Sarata, 0.10, curge din judetut Buzad, spre S., si se varsa in riul halo mita. Ghighiul, un mic pifia, vine din jud.

Prahova si se vars5. in piriut

tata in partea de N. si de S. de mai multe val% Din tila /a. spre S., in latime ca de 35 kil. si din Borcea, spre V.,

Sarata. LacurT principale sunt: Boianul, Jegalia, Calarasi, Cabilul, Strachina, etc. Dunarea, in curgerea sa, for-

meaza mal multe insute, din

gineste cu judetele Buzati i Bra-

In lungime ca de 75 kil., se intinde cimpul Baraganul, a carui suprafata prezinta niste ondulatiunT tare, nesimtite in urcare

ila. Linia despArtitoare incepe

si

pe tarmul sting al DunareT, in unghlul ce formeaza acest flu-

viti in curgerea sa despre N., udind partea de V. a Dobrogel. Limite. Spre N., judetul se mar-

coborire. Trei mar! coaste

www.dacoromanica.ro

cari cele mal marisunt: Balta, Tul-

chia-Mare, Strimbul, Hopa, Balaban, Aleo ate, Atirnati si Vaca. Clima. In timpul Terne!, clima

IALOMITA (JUDET)

8

este aspra, din cauza vinturilor

Culcati (Nucet), Culcati (Raz-

ce sufil despre N. si carI, ne-

viscole ce pun adesea in pri-

van), Fratilesti, Mottiva, Sforile, Pisculesti, Pisculeasa, compusa din Cotul-1ui-Coco i Cotul-luI-

mejdie d'a se nameti turme in-

Dragan, Bobul saü Corneanca,

tree de vite. Primlverile sunt adesea umede i red si din

Surdeasca - Gloganeasca masesti. Eforia Spitalelor Civile din B ucuresti, poseda opt proprietatI,

gasind nicI un obstacol produc

cauza ploilor si a topirif zape-

zilor. Dunarea ese din albia sa inundeaza pasiunile i pAdurile de pe tä.rmurile sale. Verile

sunt calduroase, ploile adesea inceteaza, Dunarea scade i cu &ma, bratele i lacurile ce formeaza mlastine.

Toamna, cind nu cad ploI zapezile nu vin de timpuriti, este timpul cel mal frumos. Proprietdp. Sunt treT seriT de proprietatT in acest judet : prima serie incepe din Dunare pana In mijlocul BAraganuluI; a doua

serie incepe din riul Ialomita spre S., pana in mijlocul BAraganuld ; a treia serie, din riul Ialomita, spre N., pang. In judetele Braila si Buzati. Statul poseda 59 proprietatI anume : Carareni sati Hagieni,

Cunesti saü Bizeanca, FundulCrasani, Jegalia, Strachina, Brosteni-VechI, Rogozul, Buesti, Fetesti, Faurei, GAunosi,

VIddeni, Blagodeasca, PIersica sati Borduselele, Piscul-CarapanuluI, Ciocanesti -Mihaiti-Voda, Dichiseni, Trimseanca, Sapu-

nari sati Odaia - ProtopopuluI, Berbeci - Popesti, Cocora, Mileasca, Slobozia, Ciocanesti-MArgineni, Bogata, Ceacul sati ValeaPlopuluI, Iazul sati Lata-Sanata,

Lupsani, Ulmul, Copuzul sari Odaia-CalugaruluI, Gaita, Sdpunari, Calarasi-VechI, Coslogeni, Bucul-Matusesti, Curesti, CotulluI-Epure, Stelnica-Pirtani, Reviga, Cazanesti, Calarasi, Orasul sat" Piva-PetreT, Cotorca, Grindul-cu-Rogoazele, Cotorca-Mica, Cunesti, Petroiul, Baraganul, Buciumeni cu Fratilesti, Bucsa,

anume: Calarasi-Lichiresti, Cirnulisa, Crasani-d.-j., Dudesti, Luciul cu Giurgeni si Gura-IalomiteI, Popeni, Prersica-MIerlani i Stelciul.

Producliunea. Pamintul judetulur, propritl zis pentru cultura, formeaza un strat argilo-nisipos

amestecat cu substante organice si produce o mare cantitate de cereale, plante alimentare. Cultura tutunuluI se face In pl. CimpuluI.

Pe insulele ce Dunarea formeazd in curgerea sa, se afia multe padurl cu lemne de salde

si plop, iar pe amindoul malurile riuluI Ialomita, se afla padurf, earl', pe linga salcie si plop, maI contin si stejar, anin, carpen, frasin, etc.

Suprafata judetuluI, fiind o Intinsä producatoare, este favorabilA crestereT animalelor. Vite in jud. Ialomita sunt : 49009 cal, 92932 bol, 257737 or, 1960 capre, 49578 porcI, 147 asinI.

Este cunoscut ca numarul vitelor era in secolele trecute chiar pana pe la jumatatea acestur secol maI mare si ca vitele erati de o maI buna rasa; asa ca guvernul turcesc cumOra de aicI pentru armata si alte vite, din hergheliile i tun mele ce populati cimpiile judetuluI Ialomita ; acum insä transformarea suhatelor in locurf de

cultura, a facut ca numarul vitelor sa se inputineze. Dintre a.nimalele salbatice se gasesc: lupul, mistretul, vulpea, iepurele, vidra, viezurele, etc.

www.dacoromanica.ro

IALOMITA (JUDET)

Dintre pasaii se afla vulturul, dropia, cocorul, lebada, pelicanul, becata, gtsca i rata batica, etc. Din cultivarea albinelor se produc anual pang la 20000 kilog. miere i 6800 kilog. ceara. Din Dunare, Borcea si de prin lacurI, se pescuesc: crap, somn, morun, cega, salati, stiuca, etc.

De si agricultura este speciala ocupatiune a locuitorilor, totusI si industria a luat avint ; asa, in fabrica din satul Brosteni-NoI se fabrica mult alcool. Mdcinatul cerealelor se face in mal multe morI de Ant, de apa

cu abur!, din cad cele mal sistematice si carI dati zilnic o

mal mare cantitate, sunt cele din Brosteni - Noi, Lehliul CAlinesti. Fabricarea brinzeturilor, a pastrameI, a pesteluI sarat,

apo'f a caramideI, a obiectelor de lemn si de fier, precum tesaturile de Rua, de cinepa, de bumbac si de matase, etc., formeaza una din principalele ocupatiunI ale locuitorilor. Comerciul. In judet, comerciul se face cu cereale, animale, pia nelucrate, lInA, alcoolurI, seti, peste sarat i proaspat. Comer-

ciul cu cereale, care formeaza primul izvor de bogatie al locuitorilor jud., se face in fe-care

com., dar me mult in porturile Calarasi si Gura-Ialomiter. Comerciul de vite si de manufactura se face in fe-care comuna si Cu deosebire In bilciurile ce se tin peste an in urmatoarele localitatI: in Calarasi, de la i -10 Septembrie si la 9 Martie; in Slo-

bozia, la 23 Aprilie, 24 Iunie si la InAltare ; in Urziceni, unde, In deosebT de tirgul saptaminal, e tirg la Duminica Fluriilor si la 14 Octombrie ; in Lehliti se face tirg saptaminal ; in Giurgeni, la 14 si 26 Octombrie; in Ciochina,

la 8 Septembrie si Duminica-

IALOMITA (J UDET)

Floriilor ; in Jilavele, la 20 Iulie

banT si pentru scoalele urbane

la Pogorirea Sf. Duh; in

47394 leT, 6o banT. Pentru invat5.mintul secundar

si

Brosteni NoT, la 25 Martie, 29

Iunie, 27 Iulie, Duminica TomeT si 14 Octombrie; in Grindul, la 9 Martie, 15 August, 26 Octombrie si la Pogorirea Sf. Duh. Cdi de comunica/le. Jud. Ialo-

mita e strAbätut de cal' ferate, sosele si caT navigabile. CAile fe-

rate strAbat judetul in lungul si latul sAti, avind o lungime de 167 kil., din carT linia Bucuresti-

Fetesti, Cu 77 kil., avind statiile : Lehliul, Dilga-Mare, Ghimpati, Ciulnita, MArculesti, Elena si Fetesti ; linia Slobozia-CA15.rasi-Port, Cu 47 kil., cu statia Silistea ; linia Fetesti-Faurei, cu

43 kil., avtnd statiile Hagieni, Tindarei si Murgeanca. osele acoperite cu preatrA sunt pe o intindere de 15 kil., iar neimpIetrite sunt foarte numeroase pe o mare intindere. CAT navigabile sunt: Dunarea,

cu bratele sale Borcea si GuraBala. Instrucliunea.

IALOMITA anal')

9

I n st ructi u n ea

se preda in judet in 124 scolT primare rurale si 4 scolT pri-

mare urbane, din carT 22 de bAetT, 24 de fete si 82 mixte ;

iar din acestea, 62 sunt intretinute de stat si comuna, ¡o de judet si comuna si 56 numaT de comund. Urmeaza cursurile

in scoalele rurale 4000 elevI si 800 eleve, lar in cele urbane 600 elevI si .300 eleve. Personalul didactic se compune din 104 invAtAtorT, 8 institutorT, 24 invatAtoare si 5 insti-

se aflA un gimnazia real in orasul alArasi, cu 9 profesor!.

In satul Armasesti este o scoall mixta de meseriT si agricultura practica, in care se af15. internatI 40 elevT si 40 eleve, avind 14 profesorT, profesoare, maestri si maestre. Personalul sanitar al judetuluT se i:ompune dintr'un medic primar, patru mediei de plAsT, un medic al orasulul CAlArasi, dor medicT la spitalele din CAlArasi si Urziceni, precum si un medic la spitalul ArmAsesti. Se mal aflA patru vaccinatorT si

patru moase. Un medic veterinar ingrijeste de starea sanitarl a vitelor in caz de epizootiT. Su nt treT farmacil, din carT doua in Calarasi si 1 in Urzi-

ceni, carl procura medicamente bolnavilor din spitale si particularilor.

Yustiga. Se aflA in judet un tribunal, care depinde de curtea de apel din Bucuresti ; o curte cu juratT, care functioneazA la inceputut fie-cAruT trimestru, treT judecAtoriT de ocol cu resedintele

In alArasi, Slobozia si Urziceni si in fie-care comuna cite o judecatorie comunalà. Administralia. Se aflA o prefectura, treT subprefecturr si in fie-care comuna. cite o primArie. Siguranta publica in orasul CA1A-

rasi este pusl sub privigherea

Dota escadroane de calArasT fac parte din regimentul 5 de cAlArasT cu resedinta in Ploesti. In Slobozia se aflA un regiment

de cavalerie perrnanent. Cultul. Se aflA 140 bisericT, cu 181 preotT, divizate in patru su bpro toi eriT : su bprotoieria Bor-

cea coprinde 3 circomscriptiT ; subprotoieria CimpuluT coprinde 4 circomscriptii ; subprotoieria IalomiteT coprinde 5 circomscriptiT si subprotoieria BAltiT coprinde 5 circomscriptii. Peste aceste subprotoieriT este o protoierie cu resedinta in CalArasi, si care

depinde de Eparhia MitropolieT din Bucuresti.

Populafiunea. Dupl statistica oficiall din 1887, se aflä in judet 132936 locuitorT, cu 29134 capT de familie, din carT 15092 persoane stiA carte si 117844

nu Oil. Dupl recensAmintul fAcut in 1894, populatiunea judetulur consta din 146630 locuitorT, cu 33962 capT de familie, 5i112668

membri de familie, sati 75679 barbatT si 70951 femeT. Dupl profesiunT se afla : 38487 agricultor!, 1185 meseriasT, 85 industrialf, 1273 comerciantr, 800 cu profesiunT libere, 6o8o muncitorT si 323! servitorT. Budgetul pe 1898 99 : ZecimI : veniturT, ler 540710, banT

70; cheltuell, ler 537428, banT 95. Drumurr si prestatil : venituri, ler 283302, banT 19; cheltuell le! 280313, banT 6o. Spitalul rural TindAreT, la veniturT ca si la cheltuelT, le! 32189,

ro banT, din care pentru

una politiT. Resedinta sub-prefecturilor este in : CalArasi, Slobozia si Urziceni. Armata. Este in judet un regiment de infanterie, care poartä denumirea de al 5-lea, Ialomita No. 23, si depinde de corpul III de armatl cu resedinta in Galati. Regimentul are treT batalioane, din carT unul permanent si dota

scoalele rurale 152972 leT, 50

teritoriale, avind si 12 companif.

cu DunArea si spre V., cu Ilfovul.

tutoare, ceea ce formeaza un total de 141 membri aT invAtAmintulul primar. Cu intretinerea acestor scol1 s'aii chel-

tuit de stat, judet si com., intr'un singur an suma de 200367 leT,

banT 54.

"'stork. Pe timpul domnieT luT Alexandru Ipsilante ('778), jude-

tul avea alta. forma si alta impArtire ; asa in partea de N. se limita cu raiaua BraileT si judetele : Slam-Rimnic, BuzAti, SA-

cueni si Prahova ; spre S. si E.,

h,

2

61275. Marero Ilieflonar Geograllo. Vol. IV.

www.dacoromanica.ro

lo

IALOMITA (JUDET)

IALOMITA (PLASI)

Coprindea 127 sate impArtite in 7 plAsT : Lichiresti, Stelnica, Orasul, Slobozia, Girbovi, Jilavele si Dridul. Pläile: Girbovi, Jilavele si Dridul coprindead sate, carT azr sunt in judetele : Buzdti, Prahoya si Ilfov. Plasa Orasulur co-

bAtu in anul 1398 pe Turcr;

mar ales or si vite mati cor-

Nenisori, numit azr Armdsesti, unde Mateid-Basarab bAtu in anul 1639 pe Vasile-Lupu ; Orasul-de-Flocr, unde

nute. Pddurr su nt : 105000 arir la

teazul bdtu la 1595 pe Turci.

Bolovani, 5000 arir la PodulBärbierul, 5000 aril la Coraltel, 25000 ara la Frasinul-Pir-

Urme de cetdtT sad intdrirr mi-

lita, 5250 arir la Ghergani, 8o000

prindea sate din judetul SlamRimnic ; iar satele din V. p15.ser Borcea formad plasd separatd, numitd a Ciocdnestilor, ce depindea de judetul Ilfov. Din punct de vedere militar, jude-

litare, despre carT istoria nu spune nimic, mar sunt la Ceta-

arir la Mdrcesti, w000 arir la

tea-Feter, CrIsani, Iazul, Ulmul, etc.

Mavrodinul, 57000 arir la Vizuresti-Pirlita, I [750 la Boanga,

Ialomita, plasei, in jud. Dimbovita, care si-a luat numele de la riul Ialomita. Aceastd plasd

etc. In pl. Ialomita, afarl de riurT si pirare, sunt I cite-va lacurr si helestae, precum : dota helestae si un mare lac la BAleni,

restilor, a-Stelnicir, a-Orasulur, a-SlobozieT, a - Grindulur -FAgl-

ocupd partea de S.-E. a jud.

un helesteti la CornAtel, unul

Dimbovita, fiind situatd numaT

rdseanuluT i a-Fundul-DanciuluT,

pe loe ses si cimpir intinse, avind numaT cite-va delulete in raionul com. BAleni-Romtnr si

la Ghergani, unul la Podul-Bdrbierul, etc. Ca industrie aceastd pl. are :

tul era imparta in 7 apeteniT militare : a- Scau n ulu T, a - Lichi-

peste care era si o polcovnicie. Schele principale erati : Orasulde-FlocT, Berlesti, Plopi, Stel-

nica, Timburesti si aldrasi. Capitala judet 110 era Urziceni. Aceastä impArtire a durat pd-

nd in anul 1832, cind judetul a fost divizat in patru pldsr :

cite-va vAlcele, precum si cite o movill artificiald fAcutd in tim-

pul rezbelelor vechr la Finta, Cornesti i Frasinul. AceastA plasA se invecineste : la E. si la

o fabricd de spirt si o fabricd de fdind la com. BAleni-RominT,

o fabricd de spirt la com. Gheboaia, o moard de apd la BAleni-RominT, o moard cu aburr si trer brutdril la Bilciuresti, o

N.-E. cu jud. Prahova, pl. Mgsorul, de care se desparte prin riul Cricovul-Dalce, afl tent al Ialomitel ; la N.-E., ea pl. Dea-

moard de apd si o brutdrie la

Balta s'ati unit in 1882,

lul-DimboviteT, jud. Dimbovita ;

ndtel, o moard de apd la Fra-

formind o singurä plasd cu nu-

la V. si S.-V., cu pl. Bolintinul si la S. si S.-E., cu jud. Ilfovul. Clima acester pldsT este dulce

sinul, o moard de aburr la Gher-

si sAndtoasd, pAnfintul este fer-

la Vizuresti.

Borcea, Balta, Ialomita i Cimpul, strAmutindu-se capitala ju-

detuluT la aldrasi. Plä.sile mele Ialomita-Balta.

La 335, inainte de era crestind, locuiad pe aicr si in restul %dril, Getir, cari aveati o cetate de lemn, in dreptul Silistrel, la treT sferturl de ord

departe de Dunäre. Acea cetate a fost prä.datA si arsä de MacedonenT, carT trecuserd Du-

ndrea inteo noapte, sub

co-

manda lur Alexandru-cel-Mare, regele Macedonier.

Pe la jumatatea secolulta al saselea, tara fu invadatd de Slavr si pärtile cele mar populate de acel neam erati laturile riulur Ialomita si cu deosebire

locurile de pe litiga gura riuluf Ialomita. Ca locurr istorice in judet sunt: Rovine, unde Mircea-cel-Mare

til

si este udat de riurile ur-

mAtoare : Ialomita, cu alluentir

ski Piscovul, Crivdtul si Cricovul, carT cite-trele se varsd In partea sti ig5. a Ialomiter; Colintina, Ilfovul si la partea de V. riul Dimbovita, care servA de limitd intre pl. Ialomita si pl. Bolintinul. PI. Ialomita ca si pl. Bolintinul si Cobia, fiind si-

com. CAtunul, o moard de apd la Cornesti, o brutArie la Con,testi, o moard de abuti la Cor-

gani, o moarä de apd si o pita la TAtdr5.1 si o moard de apl Comerciul este activ si ca centre de desfacere a diferite obiecte peste an sunt : CornAtelul, un mare erg anual, care se face toamna, la 8 Septembrie,

unde se adund lume si comerciantr din diferite pIrti ale tdrer ; apoT BAleni, unde se face tirg la DrAgaica, adicA la 24

din cele mar productive in cereale, grid, porumb, orz, ovAz meiti ; mar produce cinepd, fineturT intinse, legume si in

Iunie. Cu toate acestea, productiunea acester pldsT se vinde si se exportd i in alte pArti depártate: asa spirtul din BAleni s'a exportat anir trecutT tocmar pe pietele Ispanier in Barcelona

cite-va locurr e acoperitd cu pd-

si alte pArtf ; fdina, de asemenea,

durr.

fiind de o prea bunä calitate,

tuatA pe cimpir intinse, este una

Animale in aceastd pl., sunt

www.dacoromanica.ro

se trimite in multe pArtr ale td-

IALOM1TA (PLASA)

IALOMITA (PLAlt)

11

re!; un depoa insemnat este si

resti. Ad este si resedinta ju-

florT

In Tirgoviste.

decatorid de ocol a plaseT. colT sunt in toate comunele acestei plasT. La cat. Cocosul

podoabele natureT. Pamintul acestor plaiurT este fertil si in sinul sáll contine multe metate

Pentru inlesnirea comunicatieT

sunt r soseaua nationala viste Fundata - Bucuresti, care trece prin comunele : Bildana, Podul-Barbierul, Ghergani, Contesti, Bolovani i intra in pl.

Dealul, mergind la Tirgoviste ; soseau a j detean a Tirgoviste- B u-

timanul, care trece prin catunele comunele : Butimanul, Fintiacide, Bujoreanca, Catunul, Ochiul-BouluT, apoi prin Cojasca, Dobra, Baleni, dupa care intra in pl. Dealul, mer-

i

impodobite cu toate

din com. Cornatelul este un

minerale de mare valoare.

mare spital, intretinut de Efo-

Muntir mal insemnatl, cari brazdeaza aceste plaiurT sunt Mun-

ria Spitalelor Civile. La catunele Stanesti, Boanga si Mavrodinul aú fost lupte intre RominT i TurcT sub MihaitiViteazul (1585-1599). Finta este loc memorabil pentru lupta, dintre Mateiti-Basarab si VasileLupu, la 1653.

ti! despre E. de partea dreapta a Ialomitd, cum mergT de la Moroeni in sus : Plaiul-Domnesc, Priporul, Gilma-IalomiteT, Brindusi, Orzea, Marginea-Cirligulta, Surlele, Dichiul, Paduchiosul, Oboarele, care se numeste si muntele Pietrosita, Nucetul, Bla-

p/ezia, jud. Dimbovita, care sT-a luat numele de la riul

na, Lapticul, Cocora, Furnica

seaua vecino-comunala care trece prin comunele : Bolovani, Cor-

Ialomita si care pana la 1883

este Piscul-Omul, linga Bucegi, MuntiT pe partea stinga a Ialo-

natelul, Dobra, Gheboaia, Finta Frasinul ; soseana vecino-co-

a judetuluT,

gind iarasi la Tirgoviste ;

so-

coprindea toata partea de N.

spre E. de riul

si Obirsia. In virful ObirsieT

miteT,

de la Moroeni in sus

Ialomita ; cad spre V. de Ialomita era plaiul Dimbovita.

sunt: Gilgolul, Piscul-cu-Brazi,

De la numita data, aceste dota plaiurT s'al-1 unit si asta-d este

iul, Lespezi, anoaga, Lucacila, Padina, Colti, Batrina i Doamnele. MuntiT despre V. si apropiatT de Muscel : Orlea, Vaca, Ratuneiul, Marginea-Domneas-

com. Bolovani, un pod pe Ialomita

unul cu numele Plaiul IalomitaDimbovita Cu resedinta in com. erbanesti-Podurile, unde se allá B5.ile-Pucioasa. Acest plaiù unit este situat numaT pe muntT,

munalA Ghergani-Colacul-Cojo-

sea. Peste riurile pe unde trec aceste sosele se allá: cloua Po durT pe Ilfov i unul pe Colintina in raionul com. Balteni, un mare ped peste Dimbovita si dota peste Ilfov in raionul

Magurile, Raciul, Cufuritul, Rate-

Deleanul, Plaiul-Mircer, TAtarul,

el, Leaota, care este cel maT

unul pe Crivat la com. Ca-

dealurT, val si valcele si co-

tunul, &tia podurT pe r. Crivdtul la Cornesti, patru podurT la Contesti peste riurile Ilfovul, Colin-

prinde toata partea de N. a

inalt munte din Dimbovita dupa Omul, Mitdrcea, utila, Dudele-

judetuld. Se margineste la E.

Mari i Dudele-MicT. MuntiT des-

cu Prahova, de care se des-

pre E. de Moroeni : In vecina-

tina si Dimbovita, un pod la

parte prin muntiT Furnica, P5.duchiosul, Plesul, Plesuva, Gur. guiatul, Secatura, Poiana-Lupu-

tatea RunculuT : Podul-Frumos,

Gheboaia, pe riul Piscovul, unul

la .Marcesti. tot pe Piscov, unul in centrul com. Vizuresti, peste riul Colintina. Pl. Ialomita se compune din 19 com. rur. i anume : BdleniRominT, Bäleni-SirbT, Balteni, Bo-

luT, Mägura, Sultanul i altiT; la

V., cu jud. Muscel, de care se desparte prin muntiT : Meterezul, Muchia-LeoateT, Marginea-Domneasca, Plaisorul, Valea-BrebuluT

la N. cu Transilvania, de care se desparte prin culmea

Tontea, Piscul-Vulturul u I, Piscul-

LaculuT, Fata, Catinele, Gilma si muntele Orlea zis maT sus ; in vecinatatea Moroenilor Pietrositel : Suhatt11-Maliu, Plaiul - Plopilor, Dealul - Porumbei, etc.; in vecinatatea BezdeaduluT:

lovani, Bilciureti, Cojasca, Catunul, Cornesti, Contesti, Cornatelul, Dobra, Frasinul, Finta,

si altiT ;

Vi rfu l-MaguriT-MorlI, Virful-Run-

Carpatilor cu piscurile sale Omul,

Gheboaia, Ghergani, Märasti, Podul-Barbierul, Tätarai Vizuresti, avind peste tot o populatie

Caraimanul, Batrina i altele; iar la S., cu plasa unja Dealul-Dim-

culuT, Virful-GruiuluT, Virful-UrseiuluT, Virful-VoineT, i altii. Plaiul Ialomita-Dimbovita este

de 26069 locuitorT Rominl si

este foarte dulce si sanatoasa, de

udat de o multime de cursurT de apa, dintre cari mar insemnate sunt : Ialomita ce izvo-

citT-va BulgarT in com. Baleni-

aceea in toate verile multime

reste

Sirbf.

de vizitatorT din Bucuresti, Ploesti, Tirgoviste, etc.,

curge spre S. printre plaiurile unite si primeste in sine : in

cutreera aceste locurT pline de

partea de E.: Ialomicioara-Mica,

Resedinta subprefectureT acester plasi este in com. Bilciu-

bovita. Clima acestor plaiurT u nite

www.dacoromanica.ro

din

muntele

Obirsia,

IALOMITA (PLAID)

IALOMITA (PLAID)

12

care izvoreste despre Prahova din muntele Paduchiosul si de sub virful Pietricica, si vine de se varsa din sus de Moroeni ; pirful Rusetul, care se varsa tot in apropiere de Moroeni ; ValeaLupulta, care se varsa In Ialomita intre Moroeni i Pietrosita ; Bizdidelul, care primeste in sine Valea - Coporodului i Valea-

LeurdeT, si se varsa in Ialomita in dreptul Branestilor, intre ca. tunul Podurile $1 Pudraria saa

fabrica de praf de pusca. In partea de N., Ialomita primeste Ialomicioara- Mare,

Vilcana, etc. Mara de Ialomita si afluentii sal, plaiurile unite mai sunt u-

Preste 9680 hect., 50 aril plc:lure sunt in muntii Blana, Piscul-Brazi, Magurile, Beindusile, Cocora, Deleanul, Dichiul, Plaiul-Domnesc, Ldpticul, Lucautul, PlaiulMircei, Nucetul, Oboarele, Sur-

lea, Vinturisul si Zanoaga ; peste 200000 aril la Valea-Lungl, 77000 aril la Glodeni, 25000 aril pe mu ntil Mitarcea i PietreleAlbe, 29500 aril pe muntele Cor-

nätelul, 175000 aril la Izvoare, 35000 arii la Runcul, 75000 aril la Vileana-d.j., 145000 aril la Vilcana-d.-s., i prin alte locurl. Plaiul Ialomita-Dimbovita

ionul comunelor : Urseiul, nesti, Valea-Lunga. i Colibasi, si

primeste in sine afluentii : Ur-

Ca minerale terenul sat' consine: sare, la Bezdeadul, Branesti i Glodeni ; pucioasa, la

Valea - Lacurilor, ValeaTraistei, Puturosul, Valea - lui-

Virfurile, Visinesti,

Dimbovita, in care se vat sa Riul-

Alb aproape de comuna Izvoarele i primeste in sine afluentiT : Valea-Barbuletul, Valea-Runcul, altii. In plaiul Ialomita -Dimbovita

de acestea, la com. Pietrari, Pietrosita i maT ales la com. RailAlb, se lucreaza costume nationale cu fluturi i cu fir de aur,

argint, saa bronz, sad numaI cu linurI multicolor; de o frumusete rarA, precum : lie, camasT,

i mai cu

fote saú catrinte, sorturT, bete, stergare, etc., cari se vind in diferite pArti ale Wei.

seama la bai la Pucioasa, com. Serbanesti-Podurile ; 'Acura in exploatare, la Glodeni, Colibasi, Cucuteni, cat. Valcana-d.j., unde sunt i baile iodo-salifere,

Visinesti; carbuni de pamint, In exploatare : la Sotinga doua mine, una a statului si una, a proprietarului Dobrogeanu, in ne exploatare: la Glodeni, la Mo-

reni, pe muntii si in padurile muntilor Brindusile i Priporul ; pletre de moarä in exploatare, la

exista in Rominia. Ca animale sunt : bol, cal, vacT, si mai cu seama porci si capre multe. Se cresc turme mad de porcI, pe earl altd-data le desfacea pe

Pietrari ; var, la Branesti, Izvoare, Runcul, Tì%a, Visinesti, Vilcana-

pietele Austro-Ungare : Brasov,

neascd, in cat. Laculetele, com.

Pesta i altele. Asemenea turme marl de capre. Pasari inca se cresc in aceste plaiuri,

Glodeni, pe malul sting al Ia-

contin pest( gustosr. Albina si gindacul de matase se cultiva.

in Urseiul, 2 in Visinesti,

Bezdeadul, Glodeni, Pietrosita,

se afla tot felul de animale, vegetale si minerale, cad pot

precum : gaini, eurci, rase, giste, bibilici, rate lesesti, etc. Muffle

In Pietrosita, cite-va in com. Runcul, etc. ; apoi : 3 mori de apa in Bezdeadul, i in Bela, I In Barbulet, 3 in Branesti, 7 in Gemenea, 5 in Izvoarele, I in Cucateni, i in Colibasi, In Moroeni, 3 in Motaeni, 3 in Pietrosita, 6 in Poduri, 3 in Riul-Alb, cite-va in Rune, 4 in

Pandeli si 2 in Voinesti. Mara

aproape prin toate comu-

este udat o mica parte de riul

In comuna Izvoarele, doted pive

in, tot felul de poame si mal ales prune multe,. din care se fabrica. nele i catunele acestor plaiuri.

V., plaiul Ialomita-Dimbovita mai

cup. Cu tot felul de -tesaturi si inpletituri de lina.; o piva

mai produce porumb, cinepA,

vul-Dulce, care curge prin ra-

Rea, Cordunul, Valea-Lunga si apoi intra in jud. Prahova. Spre

o piva si o dirstA pentru

i in VilcanaTta' 4 iinValea-Lunga,

date : spre E., de 2.11.11 Crico-

Natul, Tinoasa, Strimbul, Valea-

etc. ;

fabricarea tesaturilor de Una in Moroeni, unde locuitoriT se o-

Pandeli, etc. Se aft: o mane fabrica de praf de pusca, singura din Tara-Ro mi-

lomiteT si pe soseaua Tirgoviste-

Comerciul este foarte via in aceste plaiuri i ca centre de desfa-

cere a diferitelor productiuni sunt : Pietraril, unde se face bilcia la 29 Iulie si la 17 Ianuarie ; Voinesti la 8 Noembrie si la Florii ; Branesti, la 20 Iulie ; Poduri-

le, la 27 Iulie si la 6 August. Pe lingä acestea se exporta din aceste plaiuri in diferite part! ale Ord tot felul de productiuni mai importante, precum : pral

de pusca, var, 'Acura i gaz, %Wed, scindurf, lemne de foc de cherestea, fructe, tesaturi de lind, etc. Cal de comunicatie prin pl. Ialomita-Dimbovita, sunt: soseaua nationall Tirgoviste-Transilvania, care pleaca. din Tirgo-

Pucioasa ; un herestrda de talat scinduri in com. Branesti, cinci herestrae in Moroeni, cite-va in Runcul, cite-va pe piraele Cu-

viste spre N., trece prin Lacu-

furitul, Valea-RaciuluT si Brateiul,

Sinaia, trecind pe linga mun-

www.dacoromanica.ro

lete, (Pudraria), Gura-Bezdedelulta, Podurile, Motaeni, Pietrosita, Moroeni i apt)/ spre

IALOMITA (RIO)

IALOM1TA (R1CI)

13

tele Paduchiosul; soseaua judeteana Tirgoviste- ampul-Lung,

tre jud. Prahova si Ilfov. Spre N. de com. Butimanul, din pl.

care dupa. ce Tese din plasa Dealul- Dimbovita, apuca spre N.-V. si trece prin comunele

Znagovul, intra in jud. Ilfov. De

tea, Valea-Lile!, Giurculetul, Valea-Titer si alp ; piriul Valeana

la cat Turbati, o la spre S., uda un colt al jud. Prahova. Apoi

care izvoreste de sub dealurile de E. ale com. Pietrari si pri-

Izvoarele, Voinesti si Gemenea si apor intra in Muscel; soseaua vecino-comunala IzvoarelePietrari-Barbuletul si altele. Plaiul Ialomita-Dimbovita se com-

de la com. Micsunesti curge

meste afluentiI Valea-CheiT, Val-

spre E. si intrá in jud. lalo-

canita, Valea-Sticlarid cu Va-

mita linga satul Pantoiul, com.

lea-BaciuluT, Valea-Glodului cu

Moldoveni, unde primeste pe partea stinga. riul Prahova. De

pune din 23 comune rurale si anume : Bezdeadul, Bela, Bar-

sail spre E.,

Valea-Popii si apol se varsa in riul Ialomita intre Vilcana-Pandeld si .$otinga. In stinga Ia-

primind iarasT pe partea stinga

lomiteT se varsa : Ialomicioara-

piriul Sarata, linga satul Alexeni si dupa ce face mal multe coturI, din earl cele mal marT

Mica care vine despre N.-E. si se varsa din sus de Moroeni ; Valea-Lupuld, intre Moroeni si

sunt la satul Malul, la Cazanesti

Pietrosita ; Bezdedelul cu afluentil sal Valea-Leurdel ; ValeaCoporodului se varsa. in Jalomita intre Poduri si Laculete; Razvedeanca ; Slanicul, care se

buietul, Branesti, Gemenea, Glo-

deni, Izvoarele, Cucuteni, Colibasi, Moroeni, Motaeni, Pietrosita,. Pietrari, Riul-Alb, Runcul, erbanesti - Podurile, Tia, Urseiul, Visinesti, Virfurile, ValeaLungA, Vileana-Pandelil si Voi-

nesti, avind peste tot o populatiune de 34867 locuitori Ro-

aci are cursul

si la Bucul, se uneste cu Dunarea la capatul de N. al satuluI Piva-Petrel. Unirea la acest punct cu Du-

närea, dateaza de pe la anul

mini. Resedinta sub-prefecturd

186o, cind malul care despartea

acestor plaiuri unite este in com.

cele doul ape, a fost rupt de

erbanesti-Podurile, unde este

Dunare si ast-fel s'a format un

si resedinta judecatorieI de ocol. La Pietrosita este o sucursala de vaml.

noti punct pentru debarcare, humit, dui:4 vechea schela, tot

sunt 22, adica prin

De aci, apa Ialomitei ameste-

toate comunele sus numite cite una, afara de Visinesti. In er-

catd cu a Dullard, curge spre N., pe vechea albie a riuluI si la 6 kil. spre N. de Piva-Petrei se varsa in Dunare.

coll

banesti este un local mare de scoala facut din fondurile judetene, precum si la Pietrari.

Gura-Ialomitel.

Riul Ialomita, incepind de la

Frumoasa, Valea-Vace, Sills-

varsa din jos de Sacueni ; Piscovul care vine din padurile si vaile com. Adinca, trece pe lingl Bucsiani, Marcesti si se 'varsa. in Ialomita linga Gheboaia ; Crivatul, care vine tot

din apropiere de Adinca, trece printre Finta si Frasinul si se varsa in Ialomita din jos de com. Catunul. Cricovul-Dulce, care, dupa ce primeste afluentiT : Ur-

seiul, Valea - Lacurilor, ValeaTraisteT, Puturosul,

Valea-lui-

M'anästirI sunt treI : Bunea, Fusea si Petera.

N. spre S.-E., are pe malurile

Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea-

sale comunele : Moroeni, Petrosita, erbänesti-Podurile cu ba-

Ialomita, rid, jud. Dimbovita,

ile Pucioasa, Laculetele cu fa-

Prahova, Ilfov si Ialomita, izvo-

brica de praf de pusca, Doi-

Lunga si altele in jud. Dimbovita, in jud. Prahova piriul Provita si un Iaz-de-MorI rupt din Prahova, se varsa in Ialo-

reste de sub coama muntilor Carpati, care desparte in jud.

cesti, Razvadul, Sacueni, Buc-

Dimbovita, Rominia de Tran. silvánia, de sub muntele Obirsia, din apropiere de manastirea Petera-Obirsid care se nu-

siani, Marcesti, Gheboaia, Finta,

mita in fata com. Tatarai din jud. Dimbovita si in apropiere

Cdtunul si cu cat. sail Ochiul-

de com. Poenari-Burchif din jud.

BouluT, Tita, Motleni, Branesti, Vilcana-Pandeli, otinga, Tirgoviste, Comisani, Habeni, Baleni, Dobra, Bilciuresti, Cojasca,

Prahova. In Ialomita se maT

'Mari, Crivina, Slobozia, Tin-

varsa si alte riurT carl uda jud. Prahova, precum: Prahova cu tre marl afluentl al sal, &flea: Doftana, care se arsa in Pra-

dal-el, etc. etc. In tot cursul WI, Ialomita are o multime de afluenti atit in

hova din jos de Cimpina, Teleajenul, care se varsa la com. Palanca si Cricovul-Sarat la com.

maY co seama in apropiere de

dreapta cit si In stinga. Ce!

Adincata, dupa care apoi Pra

Finta si Bilciuresti; apoT, printre com. Catunul si Tatari, infra In.

din dreapta sunt: Ialomicioara-

hoya se varsa in lato mita la coin.

Mare cu afluentir saT Ialomicloara-

Dridul. In jud. Ialomita, la A-

meste si Izvorul-IalomiteT. Curge

in jud. Dimbovita spre S. pana aproape de Tii goviste, la com. otinga ; de ad se indrepteaza spre S.-E., &dud diferite coturr,

www.dacoromanica.ro

1ALOMITA-BALTA

1ALOMITA-BALTA

14

lexeni, Ialomita primete piriul Sarata.

Malul drept al Aula Ialo-

mind o singura subprefectura cu resedinta in Slobozia. Se margineste la N. cu jud.

VIda'eni, formata dintr'un singur sat. Chioara, formata din sa-

la S., cu pl.

tele : Bobul, Cojoaca, Sf. Vasile $1 Chioara.

mita este cind bah format de

Buzati

coasta riuluT, cind jos, märginit de luncile caff sunt formate filtre coasta i albia riuluT. Malul

Borcea ; la E., cu Dunärea $1 la V., cu pl. CimpultiT. Limita

Braila ;

pla$iT despre N., de care se desparte de judetele Braila si

Lo.

Piva.-Petret, cu satele :

Brailita si Piva-PetreT.

dese inundatiuni. Cursul Ialomitei este lini$tit

$filor din ambele judete, care

Hagieni, cu satele : Hagieni i Gura-JigalieT. Frdfilefti, cu satele: Ghiz-

formeaza o linie neregulata.

daresti si Fratilesti.

dar rtpede si din dreptul satuluT Hagieni i pana se varsa

Terenul piase este putin accidentat i coprinde tre/ parti : partea baltoasa formatä de lun-

Mdrculefti, cu sat ele: Morile, Cealic $i Marcule$ti. Sud:/i, cu satele : Sara-

cile Dunlrif, BorciT $i a Aula Ia-

gea, Masa% Caraman si Su-

lomita; partea despre N. de rt

diti.

sting este mal in toatd lungimea riuluT o lunca supusa la

Buzar', o formeaza capatul mo-

In Dunare are aspectul uneT ape statatoare. Latimea riuluT ajunge

la 60 metri. Peste riul Ialomita sunt construite trei podurl cu picioarele de piatra i supra-structura de fler, unul pe c. f. Bucure$ti-

Ialomita $i brazdatä de valle S tra-

china si Fleanca i in fine, partea despre S., de riul Ialomita, care coprinde cea maT mare parte a cimpuluT Baragan. Prin aceasta plasd curge Duparea, care o uda despre S. spre N., din dreptul satului Du-

Ploe$ti, ltngä statia Crivina, altul ltngä satul Slobozia i altul lla-

ga Tindarei. Ialomita a. purtat $i numirea de Galbenul i Galbenita, din cauza apeT sale, care mar in tot timpul este turbure galbinicioasa ; lar in timpurile maT

de$ti pana intra in jud. Braila; Borcea, care curge aproape

paralel cu Dunarea riul Ialomita, care uda plasa prin mijloc,

curgind despre V. spre E. La-

vechT s'a nurnit Naparis. Dupa etimologia d-luT B. P. Hasdeti, numele de Ialognita ar veni de la termenul slav ialov,

curl maT insemnate sunt : Coscovata, Strachina, Bucul, Amara

Fundata. Aceste dota din urma lacurr contin ape mine$i

care inseamnä pustlii, de$ert, precum era $i este inca in parte

rale.

In plasa Ialomita-Balta sunt

cimpia BaraganuluT.

48 comune, formate din 107 sate sati catune :

lalomita-Balta, p/asei, situatä In partea de N.-E. a judetului Ialomita. si-a luat numirea dupa riul Ialomita, de care este udata $i

dupa multimea bältilor ce

are. Pana la 1832, judetul Ialomita

fusese impartit in

7 pla$T

aceasta plasa coprindea treT

plasi: Stelnica, Orasul i Slobozia. De la acea data, judetul a fost divizat in patru pla$T $i din cele treT pla$T, aratate maT

sus, s'ab' format riumar Ialomita $i Balta. In anul 1882 aceste doua plä$T s'ati unit, for-

t. Duclefti, formata diateun singur sat. Fetefti, formatä dintr'un singur sat. Stelnica, formata din satele: Maltezi $i Stelnica. Cegani, formata din satele: Pirtani si Cegani. Bordufani, formatä din satele: Bordu$ani-Marr, Bordusani-MicT i Lateni. FeTclierti, formata dintr'un singur sat. GiYila, forman. dintr'un singur sat.

www.dacoromanica.ro

°grada, cu satele

O-

grada $1 Dimieni. Tìnddrei, cu satele: Tinarel, Cotul-EpureluT, Strachina, Nicole$ti, Clineasca i ValeaTronii. Murgeanca, cu satele: Dumitre$ti, Pribegi i Murgeanca.

lazul, formata dintr'un singur sat. Zmirna, formata din satele: Grivita i Zmirna. Giurgeni, formata din-

teun singur sat. 2 I. Gura- lalomilet, formata dintr'un singur sat. Luciul, formata dintr'un singur sat. Slobozia, Cu satele : Slobozia, Amara $i Slobozia-Noud,

Bucul, cu satele: Gheorghe-Lazar, Sarateni i Bucul.

Pribeg-i, cu satele: Lata Pribegi. Ferie/i, Cu satele: Perieti, Bordea, Botarul, Bratescul Lata. Andritsefti, cu satele :

Andrase$ti si OrboeSi. Ciochina, formata dintr'un sin gur sat. Cds?inefti, formata din-

tr'un sin gur sat. Sdrdleni, formata dintr'un singur sat. Fundul-Crdsani, cu sa-

IALOMITA-BALTA

YANCA

15

In mar! cantitatl: porumb,

fa-

Iazul saa Lata si Sarata, Co-

°yaz, uta, secará,

puzul sail Odaia - Calugamlur,

Balaciul, cu satele: Bala-

meia, etc. Prin insula Balta si

Gaita, Bucul-Matasesti, Cotul-lur-

ciul-d.-s., Balaciul-d.-j. i Crantosul. Crunfi, format dintr'un

pe amindoul tarmurile riuld Ia-

Iepure, Stelnica si Partani, CAzanesti si Reviga, Blagodeasca, Plua-Pietrer Sa5 Orasul, Buciu-

tele: Vadul-Pietros, Suditi i Fundul-Crasani.

singur sat. Reviga, cu satele : Reviga i Munteni-Buzaa. Cocora, formata dintr'un sin gur sat. Colelia, formata dintr'un

singur sat. Miloseffi, cu satele: Pastrama i Milosesti. Cosimbefli, cu satele: Gim-

basani, Popesti si. Cosimbesti. Bora, formata dintr' un sin gur sat. Ciulnija, cu satele : Ciulnita si Liveciea. Poiana, cu satele: Ghim-

pati si Poiana. Larga, cu satele : Larga si Ivanesti. Albefti, cu satele : Bu-

sole, orz,

lomita sunt padurr de diferite esente. Pasunile, care alta data eraa atit de intinse, acum sunt reduse aproape cu totul din cauza intinderer ce se dà agriculturir; totu$I in 1887 aa fost 266639 capete de vite i in anul 1888 aa fost 275780.

Ialomita-de-Jos, fosta p/aser, a judetuld Ialomita, formata sta esclusiv numar din aceste conf, lega organizarir admidouà articole, care se desfac nistrative, votata de Corpurile in portul Gura-Ialomita, in schelele de pe Borcea i in fie-care comuna. Micul comercia se face Cu bauturr, manufacturr in fiecare comuna i cu deosebire in

Dormeirunt, cu satele : Dormarunt, Sibireanu, Pelinul Grindul-Pietrer. Raci, Cu satele : Rasi

culesti, Elena si Fetesti; linia Slobozia si linia Fetesti-Flurei cu statiile: Hagieni, Tindarei si Murgeanca. Resedinta pldser e in Slo-

populatiunea consta din 15020 familir, saa 69196 suflete : 36000

barbatr si 33196 femer; 18036 agricultorf, 502 meseriasr, 9 industria, 490 comerciantr, 298 ca profesiunr libere, 4347 muncitorr si 1581 servitorr. titi carte 11749 persoane.

Pamintul pläiT, propria zis pentru cultura, este format ca si al intreguld judet, de un strat negru argilo-nisipos si produce

Legiuitoare, in 1892. Aceasta plaO. are resedinta in Slobozia si co-

prinde comunele Poeana, Larga, Ciulnita, Bora, Cosimbesti, Marculesti, Suditi, FrAtilesti, ()-

Slobozia, unde se fac trei tIrgrada, Bupul, Iazul, Smirna si gurT : la 23 Aprilie, la Pribegir. Inaltare si la 24 funie. Tirgurr anuale se mar fac in Giurgeni, Ialomita-de- Sus, fosta plasd, la 14 si 26 Octombrie i in a jud. Ialomita, formata. conf. Ciochina, la Duminica Floriilor si la 8 Septembrie. Linia Bucuresti-Fetesti, intra In plasa in dreptul satuld Dormarunt si are statille Miga-

Copusul, Cu satele : Crasan' i Copuzlil. Dupa recensamintul din 1894,

saa Corneanca.

Productiunea plaser fiind cerealele i vitele, comerciul con-

esti, Socoale, Batalul i Albesti. Marsileni, ca satele : Marsileni saa Dilga - Mare, DilgaMica si Neamtu. Bordufelul, Cu satele : Borduselul, Orezul si Persica.

Cara.usi.

meni i Fratilesti, Bucea, Fratilesti, Motilva, Sforile-Pisculeasa, compusa din Cotul-lul-Cocolos si Cotul-lur-DrAgan i Bobul

Mare, Ghimpati, Ciulnita, Mar-

bozia.

Are: 75 scolr primare rurale, frecuentate de 2174 eled si 711 eleve, conduse de 8o inva.tatorr

invatatoare, din carr 28 retribuitr de stat i 45 de comune si judet; 67 bisericr, cu 202 deserventr.

Statul posedá in aceasta pl. urmatoarele proprietatr: Carareni san Hagieni, Fundul-Crasani, Strachina, Buesti, Fetesti, Vladeni, Persica cu Piscul-Carapanulur, Berlesti i Popesti, Cocora i Mileasca, Slobozia,

www.dacoromanica.ro

legd organizariT administrative votata de Corpurile Legiuitoarer

in 1892. Aceasta plasa are resedinta in Ciochina i coprinde comunele : Perieti, Andrasesti, Albesti, Crunti, Reviga, Milo-

sesti,Cocora, Colelia, Cazanesti, Borduselul si Marsilieni.

Iamandinul, ditun, in jud. Teleorman, com. Baneasa, pl. Calmatuiul, format din insurateir improprietaritr in anul 1880 pe mosia Statuld ipoteleBaduleasa. Pe locul unde se gaseste

acest catun a fost de

j i orr

sat ; dar locuitorir eraa siliT a'l párasi de frica si de jafurile Turcilor. Silistea satuld yechia se vede si astazr.

Ianca, p/a.rd, jud. Braila, situata In partea de S. V. a judetuld. Se margineste la N. cu pl. Vade ni,

la S. cu pl. Calmatuiulur, la E.

IANCA

IANCA

16

Cu pl. Balta si la V. cu judetul Buzati si Rimnicul - Sarat, de

V., de muchea numita Baldovinesti, ce vine prin pl. Vadeni,

carl se desparte prin rIul Bu-

intra In aceasta pl. pe fa N.

Pamintul produce tot felul

zaul.

satuluI Nazirul, de ande la direc-

cu pAsunl si fineturi intinse pen-

tru cresterea vitelor.

Aceasta plasa poarta numele

tiunea spre S.-V., pana la com.

de cereale. Populatiunea totala a acestei

comunei de resedintä,Ianca, si tu-

Romanul u nde se pierde ; aparind

plasi este de 3550 fama*, sati

ata aproape In centrul plasei si In apropierea laculd ca acelasi

din noti pe teritoriul com. Gurgueti, dupa care se intrerupe si

14340 sufl. din cari 2590 contrib.

nume. Coprinde

apare pe teritoriul com. Scortarul-

Stiti carte 1750 persoane. Locuitori improprietariti In a-

Noti, de unde trece pe teritoriul

ceasta plasa, dupa legea din

com. Domnita, din jud. RimniculSaratsi pe urma prin com. Sutesti

1864 sunt 1720; chipa cea din 1878, sunt 203; nermproprietáritr sunt 500. Prin comande de plasa sunt 125 licente de bauturI spirtoase si 50 debite de tutun. Are : 12 bisericI, Cu 20 preotI, 18 paracliseff si 17 cinta-

13 com. rur. 47 de sate si anume :

si

r. Batogul, Cu satele:Batogul, Ghionesti si

Mocani, Cotica, Mangiuresti,

Dedulef ti, Cu satele : De dulesti, Bagdat, Visineni, Gherghisani si VlAdulesti. Filipefti, Cu satul Filipesti.

Zanca, ca satele Ianca si Niculesti.

lonefti-Berlefti, cu satul Ionesti-Berlesti.

MOvila-Miresel, Cu satul Movila-Miresei.

urmind tarmul drept

al

fiu-

luI Buza.11, pana la Piscul-Negru

din com. Dedulesti, de unde se tine de tärmul Buzdulul-Sec,

trece in pl. Calmatuiul pe la satul Vizireni si apoi se continua in jud. Buzar!. Acest pla toa este intrerupt prin mijloc de Valea-Ianca, care strabate com. Scortarul-Vechiü si Urleas-

ca; de -dealurile sarate: lanca, Coada-Encer, Iazul, Lutul-Alb,

Periforul, ca satele : Perisorul, Plopul, Oprisanesti si Jipesti. Slobozia-Cireful, Cu satele: Slobozia-Ciresul si Cirjani.

Plopul, Ezna, Seaca si Bratesul.

Strimbul, cu satul Strim-

com. Cotul-Lung. Comunicatia In plasa se face pe calea ferata Baila-Buzar' ce

bul. ro. Surdila-Gcliseanca, cu satele :Surdila-GAiseanca,Bratesul, Mares, Stravolca, Mortul si Dascalesti.

i I. Surdila-Greci, cu satele : Surdila-Greci, Vizireni, Faurei, si Gura-FAurei.

Sutefti, cu satele : Sutesti Constantinesti, Oncea, Sasul, Gagulesti, Grigoresti si Irimesti. Urleasca, cu satele : Urleasca, Calddrusa, Eznea, Burdusani, Ciscanesti, Burta-Tencei si Baldnesti.

Suprafata pl. este de 65400 hect., din cae* 56400 hect, arabile si 9000 islaz. Calitatea pa-

Buzaul curge pe hotarul de V. al pläser, de la V. spre N. si se varsa in Siret pe teritoriul

scoale de fete, cu 175 eleve si 5 scoale mixte, cu 190 de elevI si eleve. Sunt 17570 vite cornute (din carI 9862 boT, 5986 vacI, 265 tauri, 2340 viteI, 58 bivoli), 6520

cal, II mágarr, 35560 or, 3890 rimatorl si 30 capre. Este fabrica de spirt in satul Ianca ; 3 morI de aburi si 13 morl de vint.

teritoriul comuneI Tudor-Vladi-

Ianca, com. rur., in jud. BrAila,

mirescu si trecind pe litiga satele: Traian, Ianca, Perisorul si Faurei, apoI in judetul Buzar,; pe soseaua judeteand Braila-RItnnicul - Sarat, ce pleaca

resedinta pase/ cu acelasI nu me,

din orasul BrAila, continua spre

S.-V. prin satul Cazasul, jara pe teritoriul plaser Ianca pe la

asezatá pe ses, la V. de lacul Cu acelasI nume si la 1 '/2 kil. depArtare. Se invecineste la E. Cu com. Perisorul, la V. ca Dedulesti, la N. ca Sutesti si la S. ca Urleasca. Suprafata com.

este de 6250 hect. Populatiu-

N. com. Tudor-Vladimirescu si Scortarul-Vechiti, pe la S. com. Movila - MireseI pana la satul

nea este de 320 familii, san 1483 suflete, 730 barbatI si 753 fe-

Sutesti si de ad peste podul de la Gradistea intra in jud.

Sunt 231 contribuabilf. Venitul com. e de 16080 leT,

R.-Sarat.

lar cheltuelile sunt in suma 15958 leT anual. Sunt 12 debite 5i 20 circiumI.

PadurI in aceasta plasa nu

ta plasa de cit in pl. Balta si

sunt de cit prin coturile riuluT Buzar' si sunt numai de salde, rAchita si plop. Tarmurile si luncile BuzauluI sunt acoperite

Aceasta pl. este strAbatuta prin mijlocul el de la E. spre

de baetl, cu 380 de elevi; 6

trece prin S. piase*, intrind pe

mintuluI esce maI burla in aceasCAlmatuiul.

reti ; 18 scoale, din carT 7 scoale

www.dacoromanica.ro

meI. Stiii carte 347 persoane.

Vite sunt : 673 bol, 457 vaci, 2

taurI, 216 viteI, 28 bivoli,

5 ro cal, 1498 or, 202 rimátorr.

IANCA

IANCA

17

Loc. posea. 20 stupr cu albine. Suhatul vitelor e de 750 hect. Are: 2 bisericr, una cu mul Sf. Treime, zidita, la 1834,

din Ianca-Noua (950 locuitorT),

de C. Draganescu, cu i preot cintarety si 2 paracliseri ; a doua, cu hramul Sf. Ion Bote-

DAbuleni i Potelul, la 25 kil.

batr i 690 femer; 547 casatoritT, 800 necasatoritr. Stin carte 347 persoane. Sunt 1200 vire marT cornute, 46Q cal, 1400 or, 170 rimatorr,

de Corabia, iar de Caracal de

§i 2 capre. Sunt 15 stupT cu

37 kil. Altitudinea terenulur d'a-

albine.

zatorul, zidita la 1885 de locui-

supra nivelulur marir este de 62m.

torr, cu I preot, 2 cintaretr si 3 paracliserr ; 2 §colf, una de baetr infiintata la 1863 si fre-

cuentara de 69 elevT, a doua de fete, infiintata la 1877, frecuentara. de 42 eleve.

In com, se afla : i fabricá de spirt, infiintata la 1878; =ara de abur!; 12 morT de

situara. pe o apa. mica, care se varsa in apropiere in balta Po-

telul. Se inveeineste cu com.

In timpul verer se face tirg in fie-care Dumineca. Are o scoala de baetr, infiin-

Are o populatie de 516 fam., sati 2214 suflete : 112F barbatr

tata la 1863, Cu 69 elevr, si o secan de fete, infiintata la 1877,

1093 femeT ; 947 cAsatoritT

si 1266 necasatoritr. titi carte 76 persoane. Sunt 379 contribuabilr.

Cu

Budgetul com. de 535$ ler si de 5167 ler la

frumoasa gradina.

la veniturr

Sunt 2 bisericr, una edita de locuitorr, la 1834 si a doua, la 1872, cu 2 preotr, 2 cintaretr

cheltuelr.

vint.

Drumurr: la gara Ianca spre N.-E., pe Ruga. lacul Ianca (2 kil.); la Braila, spre N.-E., (40 kil.) ; la Movila-Mireser, spre N.-

E., prin eat. Golasei, (i4 kil.) la Sutesti, spre N.-V., (9 kil.); la Dedulesti, spre V., (7 kil.) ; la Filipeti, spre S.-V., prin cat. Bagdatul, (I i kil.) ; la SurdilaGreci, prin Filipesti, spre S., (20 kil.) ; la Ionesti-Berlesti, spre S., traversind c. f. Braila-Bu-

Sunt 2449 vire marT) 7543 vire miel si 200 porcr. Are : o secalá primará mixta gradul II, cu I invatator, fre-

46 eleve, intretinuta de com.

Ambele scolr aa uti bun local de zid. Scoala are o ¡nansa si

2 paracliseri.

Ianca, sta /je de dr.-d.f., jud.

cuentara de 41 baetr; 2 bise-

Braila, pl. Vadeni, com. Perisorul, pe huía Faurei-Braila, pusl In circulatie la 13 Sept. 1872. Se afla intre statiile Dedulesti (10.2 kil.), si Urleasca Inaltimea d'asupra nivelulur marir: 26 m. 69. Venitul acester statir pe anul 1896 a fost de 155755

Sf. loan (1842) i Sf. Nicolae (1843), Cu 2 preotr si 4 cintaretr. La aceasta comuna, situata pe

o coasta de deal, se observa. in partea de N. niste gropr in pa-

mint, unde se zice ca a fost

curesti, pe la Cantonul 117 (17

elite pe vremea Tatarilor. Se

kil.) ; la Perisorul, spre 4S., talud c. f. Braila-Bucuresti, (5 kil.) ;

trec peste toate mosiele din

Ianca, lac sarat, jud. Bráila, avind

apropiere; intre aceste magurr este si Jidova.

Aproape aceeasT compozitie ca la-

Ianca, sat, infiintat la 1834, in jud. Braila, la S, E. com, cu

trece hotarul intre com. Ianca Perisorul. Rare-orr seaca in timpul vera'. Are dota insule : una in partea de N. si a doua in partea de S. In marginea de V. a laculur se afla ün izvor, care curge in lac.

la Urleasca, spre E., prin lele Oprisenesti si Jipesti, (14 kil.) ; i la Silistrarul prin Urleasca, spre E. In com. e a singura strada dreapta, lata de 50 metri si i-

mar vad un sir de magurT carT

laculur Ianca, linga drumul de fer

Aci se face erg in toate Du-

Braila-Buzan, ca la 40 kil. spre V. de orasul Braila. Numit ast-

BrAila-Bucuresti.

Com. s'a infiintat la 1834 si si-a

luat numele de la

lacul

Ianca, situar in apropiere.

Ianca, com. rur., la S. plaser Balta-Oltul-d.-j., jud. Romanati, formara. din Ianca-Vechre (1264 locuit.) unde se afla primaria

cul-Sarat de Ruga Baila. La N'.V. garer Ianca, prin mijlocul lur

acelasr nume, pe malul de V. al

luminara si 12 strade mar miel.

minicile. In partea de N.-V. a com. era statia poster vechr

leT, 57 banT.

fel dupa numele !acula Suprafata satulur este de 400 hect., avind 820 case ; 20 pravalii cu diferite manufacturr bauturr spirtoase ; 8 mor! de vint ; 2 mor! de aburr ; o fabrica

[anca, mofle particulara, in jud.

Braila, pendinte de com. cu acelas1 nume, In suprafata. de 6000 hect., dind un venir de

mare de spirt; bacanir i ma-

52000 le!.

nufacturl.

Are o populatie de 328

fa-

Ianca, vale, jud.

milir, sati 1347 suflete : 658 bar-

61275. Mara, Dictionar Mogrollo. Tol. Ir.

www.dacoromanica.ro

Braila, care

pleaca de la S. com. Roman si

IANCA-DIN-DEÀL

IAPA

18

Gurgueti, pe o 161-gime de 21/2

a dealului

kil., merge spre S., strlmtorindu-se si trecind pe linga satul Comaneasca, peste c. f. BrailaBuzaci, pe litiga satele Traian si Burdujeni, Coada-Iencei si

digul Chizil - Cum.

BAlanesti ; de ad i se ingusteaza

mar mult, trece pe linga satele Morotesti, \lame i Burta-Iencei, de unde ja directia spre N. si continuä pana in dreptul satului Calddrusa unde se pierde.

Chizil- S uhat,

pl. Borcea, lîngä satul Viteazul. In ce privete aceasta

Iancu- Caramel, vechig pichet, cu No. 29, in jud. R.-Sarat, pl. Orasului, com. Virtescoi, la hotarul spre Moldova ; azi e loc (prival),

in insula

Balta, teritoriul comunei Cocar-

gea, pl. Borcea, jud. Ialomita.

In cdpatiiul de N. al vaeT este lacul Coada-Iencei, care nu seacà maT nici o data, lar primavara, in

toata intinderea acesteT val, se formeaza multe lacuri cari scad

movila este o legenda poporand : ar fi avut o prin-

soare cu proprietarul moiel, ca mosia sa fie a lui Mihaiü, daca

in timpul cit va oficia preotul leturghia in biserica, va putea

izolat.

lane, bral

lapa, movild, in jud. Ialomita,

Ianoli, deal cu peIdure, jud. Bacati, pl. Tazlaul-d.-s., com. Slobozia-Luncani, situat pe limita satelor Dubasul i Arpeni.

Mihaiti sa ocoleasca cu lapa lui mosia, iar de nu va putea, lapa sa fie a proprietarului. primi prinsoarea, dar maT inatnte de ajunge la locul de unde plecase, lapa a cazut si a murit, iar Mihaiü alergd pe jos si cistigl mosia.

In locul unde a cazut lapa,

vara.

Ianca- din- Deal (Ianca - Vechle), sat, in pl. Balta-Oltul-d.-j.,

jud. Romanati, in care se afld primaria com. ¡anca, la 25 kil. de Corabia. Se invecineste cu com. Dabuleni si Potelul. Are 1264 loCultorT.

lapa. Vez! Calul-Iapa, com. rur., In pl. Piatra-Muntele, judetul

lapa, ostrov, jud. Braila, coprins

Neamtu.

tare: Lapa, sat, in jud. Nearntu, plasa Piatra-Muntele, com. Calul-Iapa,

situat pe valea piriului cu acelasi nume, la 21 kil, de orasul

Are o populatie de 495 su -

Ianca, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.

flete : 251 barbati si 244 femer,

Romanati, situat spre N. de

carr se indeletnicesc cu industria, agricultura, exploatarea terenurilor si a padurilor. Are : I biserica, cu I preot si 2 dascali ; 18 pive pentru fa-

N.-V. cu mosia domeniala Sadova si cu alte cimpii intinse. Are 950 locuitori.

cutul sucmanelor ;

Ianchi-Bair, deal, in jud. Tulcea, pl. Babadag, com. urbana Babadag; se desface din dea-

se intinde spre S. in o directie de la N. la S., brazdind partea de N. a plasei si a comuneI; pe clina merge

apa ;

rare; depozitul une! fabrici de cherestea.

lapa, sertz;sor, jud. Baca, pl. Siretul-d.-j., com. Botesti, situat la 2400 tu. de satul Botesti. Are 8 familii, sati 34 suflete.

din Ialomita, jud. Braila. Tapa, pichet de frontierd, pe Dunare, in pl. Borcea, j u d. Ialomita.

Neamtu, pl. Piatra-Muntele, comuna Calul-Iapa, cu o intindere de 2946 pog. (socotindu-se

lapa, izvor cii afta' minerald, in jad. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,

purile, din com. Cioara-Doicesti,

com. Calul-lapa, situat pe Valea-lepe!, la 3 ore departare de orasul Piatra, in apropiere de gara Roznov ; apa ferugi-

jud. Braila.

noasa-sulfuroasa.

lapa, aria'. Vez! Gulieni i Nesi-

lancina, cap, in iezerul Razelm, "Iapa, tire, situate pe partea situat in partea de E. a piase stinga. a Vilciului, in Bala, penBabadag si a judetului Tulcea ; se aflA pe ultima prelungire E.

chie i Vilciul, pe teritoriul comun elor Bertesti-d.-s., i Luciul,

acele de pe mosia Calul).

bei-Chioi ; din el izvoreste valea

Doruchi-Dere ; are 112 m., dominind asupra orasului; este acoperit cu paduri i pasuni.

nusoaia, la V. Este situat la S. de ostrovul Popa.

9 mori de lapa, piidure, situata in judetul

2 cariere de pieatra va-

lul Talla-Bair ;

drumul judetean Babadag-Ali-

la E.; Coitaneasa, viroaga, la N.; Cremenea i MA-

lapa, ostrov, filtre Dunarea-Ve-

Piatra.

Ianca-Noua, clitun, al comunei Ianca-de-Deal. Se invecineste la

s'a ridicat aceasta movila.

dinte de com. Bertesti-d.-j., jud. BrAila; ail 20 case.

www.dacoromanica.ro

lapa, inofie. Vez! Calul, mosie, jud. Neamtu.

lapa, jafise, jud. Braila, incepe

IAPA

IAItiM-MWLIC

19

de la coada privalului luT Mos-

In partea de N. V. a plasa si

Stanciu si da in partea stingl

cea de V. a comuneT; se des-

jud. Constanta, plasa Silistra-

a VilciuluT, la N. de cat. lapa.

face din dealul Ieral-Ceea-Bair,

lapa, priva/, care uneste Iezerul

se intinde spre E., avind o directie generala de la N.-V. spre

Noua, comuna Hairan-Chioi, catunul Sevendic, pe muchea dealulu! Ghiol-Punar ; are 196 m. inaltime ; prin el trece hotarul DobrogeT in spre Bulgaria.

lapa cu privalul Baicul, judetul Braila.

Iarlm-Ba§a, yid' de deal,

S.-E., printre fluviul Dunarea si valea Trincovita, afluent al pi-

in

riuluT Almaliul; ha. spre E, lapa, pirig, jud. Neamtu, ce izvoreste dintre ramurile Tarclul si Doselul, curge in directiune V.-S.-E., pe teritoriul comunei Calul-lapa, strins in ingusta vale numita aIeper, formata de muntii Doselul si IepeI (in partea stingd a piriuld) si culmile Tarcdul,

Porfirul, Nechitul, Alunisul si Negulesti (in partea .dreaptá a piriultd), varsindu-se pe dreapta riulul Bistrita in fata satuluT Roznovul, dupa un curs aproximativ de 12 kil. Afluentii din stinga sunt : piriul Catargul, Chiliile, Tochilele

(care se varsa la marginea satuluI lapa).

Afluentif din dreapta sunt : piriul Minza, care izvoreste din ramura Tarcaul, piraiele Pecela, Jabolanul, Malina, cad Tes din ramura Porfirul, pl. Negulesti, din ramura cu acelasi nume.

ca prelungirr, dealul Bugeacul, iar spre S., Dealul-CaramizeI ; este acoperit cu semanaturI, putine pasunI, iar la poalele de

IarIm-Culac, vale, in jud. Con-

N. si N.-V. se gasesc asezate

lul Iarim-Basa si se coboara In valea Sevendic ; malurile sale sunt acoperite cu padurT.

viile orasuluI Ostrovul ; Insu-s1 orasul este situat la poalele sale nordice ; inaltimea cea mal mare o atinge in virful Ostrovul (102

stanta, plasa Silistra-Noua, com. Hairan-Chia, catunul Sevendic, jud. Constanta; pleaca din dea-

Iarlm-Iuc, deal, in jud. Tulcea,

m.), fost punct trigonometric de rangul 1 -la ; din cauza cd el se termina brusc Bugg Du-

plasa IstruluI, pe teritoriul comuner Cogelac, si anume pe acela al catunuluT OA Inan Cesme ; se desface din dealul Rimnic-Bair, se intinde spre N.,

pare, malurile flaviului sunt innalte si ripoase ; este taiat de o multime de drumurf: spre Silistra, spre Cuzgun, si apol de drumurf comunale spre satele Almaliul, Bugeacul, etc., si care se intretaie In diferite senzurT.

intl.' o directie generala de la S.-V.

spre N.-E., brazdind partea cen-

trala a plaseI si de N. a comunef ; are o inaltime de 206 m., punct trigonometric de rangul al 3-lea, dominind satul Inan Cesme ; acoperit cu finete.

IarbA-Dulce, tirld, jud. Braila, pe teritorul com. Filiul, la 9'/2 kil. spre N. de satul Filiul sat' Budisteanca, pe drumul de la

Iarlm-Iuc, movild, in jud. si pl. Constanta, com. Techir-Ghiol, catunul Hazi-Diuliuc ; situata pe muchea dealuluT Hazi.Diuliuc ; are o inaltime de 44 m., dominind satul Hazi-Diuliuc.

Filiul la Perisor. Are o Intindere

lapa, vale, situatä de-a lungul piriuluT lapa, com. Calul-lapa, pl. Piatra - Muntele, jud. Neamtu,

cunoscuta pentru multele pive, morI, cariere de piatra, varAriI, depozite si fabrice de cherestea. Dealungul piriuluI lapa se

intinde un canal foarte lung, care serveste pentru transportarea dulapilor (lemnelor) de la fabricI la depozite prin ajutorul apei.

Iapa-A1136, deal, jud. Muscel, pl. Podgoria, com. Valeni.

de 13 hectare, cu o populatie de 24 familiI, sail

Vite sunt:

97

suflete.

cal, 230 vite cornute, 300 Or 0 25 pora. 65

Iarlm-Iuc, movild, in jud. Constanta, plasa Silistra-Noud, comuna Hazarlic, cdtunul GhiolPunar ; are 105 m. inaltime este acoperita cu verdeata, iar la poale sunt padurf.

Iarba-Ro§ie, lac, in insula Balta, pe teritoriul comunei Bordusani, pl. Ialoinita-Balta, jud. Ialomita.

larca, cot pronuntat, al CalmAtuiuluT, la N. de satul Insuratei,

jud. Braila, unde a fost podul peste almatuiti, pe vechiul drum al Braila

Iarlm-Iuiuc, movill, in jud.

larca, movild, jud. Braila, in mar-

Iapce-Bair,

jud. Constanta, pl. Silistra-Noud, pe teritoriul com. urb. Ostrovul, culme de deal,

i

plasa Constanta, comuna CaraHarman, catunul Peletlia ; are 73 m. inaltime; e acoperita cu verdeatd; este asezata pe dealul

ginea de V. a satuld Vizirul.

Peletlia.

Aci se intilnesc mosiile : Grozesti, Vizirul si Domeniul Braila.

Iarlm-Me§elic,p/atoa, pe dealul

www.dacoromanica.ro

IA1 (JUDET)

20

JARiM-TABIA,

Rimnic-Bair, jud. Tulcea, plasa IstruluT, pe teritoriul comunelor rurale Beidant i Cogelac, situat

pl. Prutul-de-jos, jud. Doroholti,

In partea centrall a plasif

nioara a locuit o colonie venita de la Iasi.

de N. a comunelor ; este acoperit jumatate cu tufarisurT, jumatate cu finete.

Iarim-Tabia, nume, dat de TurcI, ruinelor unta mic castru-roman, jud. Constanta afiator litiga valul roman de pamint, lingà movila Avreliuc, la 3 kil. spre N. de orasul Constanta.

Iarmac,

in bratul jud. Tulcea, coprinsa intre bratul principal si cele secundare, Solomonof

i

Vilcov, pe teri-

toriul comuneT urbane Vilcov, din Basarabia-Ruseasca ; are o lungime de 8 kil. si o intindere de 480 hect. este neproductiva, fiind acoperita cu stuf.

pe care se afla vechea seliste, Iasanca, unde se spune ca odi-

S. a pl. arliga.tura, prin punctele: Buznea, Gdnesti i Branesti. La S. se magineste cu jud.

Roman, unja hotaruluT continuind pe marginea de S. a comunelor : Goesti, Sinesti, Po-

Ia§anul, deal, pe mosia Putu-

pesti i Pausesti, iar de la satul

reni, com.. Cotusca, pl. Prutul-

Bojila, lastndu-se pe marginea

de-Jos,, jud. Dorohoia.

pl. Stavnicul pana in soseaua ju-

la§i, judel, numit ast-fel de la capitala sa. Formeaza o parte din hotarul Tare la E. spre Rusia, in partea de sus a Moldova E asezat pe valea i podisul dintre riurile Prutul

Jijia, incepind din hotarul de S. al jUd. Botosani ; pe valea podisele dintre riurile

Rija.

Bahluiul ; pe valea 13ahluiuluT

si pe sirul de dealurT, care se prelungese de la N.-V., de-a

deteana ; mal in jos incepe limita cu jud. Vasluia, prin punctele : Tibana i Mironeasa, si din soseaua judeteana de pe dea-

lul BordeT, de la satul Sperieti pe marginea pl. Codrul, mergind hotarul prin punctelePoiana-cu- Cetatea, Slobozia -Do. brovatuluT, Tirgusorul - PoeneT si de la satul Comarna, treciad pe marginea pl. Branis-

tea. Din soseaua judeteana, din

pl. Siretul-de-Sus, com. Berbenceni, j ud. Bacan, care

pana in marginea de N. a jud.

curge prin satele Chiticeni

Limitele. Se margineste la N. cu jud. Botosani, linia de

jos de Costuleni, incepe marginea jud. Falda, avind hotar apa JijieT, pana. din jos de satul Macaresti, la satul ColtulCorneT (jud. Falcill). La E. se margineste cu Basarabia, de care se desparte prin nIul Prut, hotand incepind de la satul A-

hotar incepind din malul drept

cial-E (com. Bivolari), din mar-

al riuluT Prutul, de la satul Bada-

ginea de S. a jud. Botosani mergind pana din jos de satul

dreapta riuluf Bahluiul, din mar-

ginea de S. a jud. Botosani si Suceava, lastndu-se spre S.-E.,

Iarul, pirta,

Berbenceni, in directie S,-N. apoT infra in judetul Roman,

prin com. Poiana-Iurascu, spre a se scurge In Siret, d'a stinga, dimpreung cu Piriul-OdobuluT.

Vasluiti si D'Alela.

rdi (com. Bivolari, pl. Turia) si

Ia§anca, deal, pe mosia Dara-

lul sting al riuluT jijia, din sus

bani, com. cu .aceeasT numire, pl. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti,

de satul Andrieseni, (com. Epu-

Macaresti, In marginea satuluT Coltul-CorneT, din jud. Falciil, udind de-a lungul marginele spre E. ale plasilor Turia i Bra-

reni, pl. Turia) ; de ad i se in-

nistea.

In hotar cu satul Grivita, din

dreapta pe marginea pl. Bahluiul,

com. Paltinisul.

dra, com. Darabani, plasa Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti, curge spre S., si dupa ce formeaza iazurile : Iasanca, Ieparia si alTurculuf, se varsd in piriul Po-

prin punctele : Onesti (com. ipotele), Luparia (com. Badeni), Hirläul (jud. Botosani) si Zagavia, pana in dreptul satuluT Sticlaria (com. Badeni). La V. se margineste cu jud. Suceava, din dreptul satuluT Sticlaria, prin punctele : Viriti (com. Ceplenita), ZbIereni (com. Cotnari),

driga.

Valea-RaculuT, Cirjoaia, Baiceni,

inclinindu-se spre S.-V., pe mar-

ginea pl. Turia, pana in ma-

Ia§anca, pîrîi, izvoreste dintr'o fintina, de sub dealul Bulean-

Ia§anca (Valea-), vale, formata lingd dealul cu acelasi nume, pe mosia Darabani, com. Darabani,

Cucuteni, Secaresti i Dadesti (com. Baiceni), pana. in marginea TirguluT-Frumos; de acolo cu jud. Roman, pe marginea de

www.dacoromanica.ro

Forma.

Forma teritoriuluT

judetuluT este aceea a unuT romb

neregulat. Aspectul salí topografic ni se infatiseaza prin treT sirurT de dealurT longitudinale, cu diferite ramificarT, ridicinduse de la N.-V. si inclinind spre S.-E., cu tref vAl marT, prin care curg treT riurT. In dota puncte, la intrarea riurilor: Jijia Bahluiul in sesul PrutuluT, se termina. dota din aceste sirurT, iar al treilea, care incinge jude-

tul pe toata partea de S.-V. In forma de semicerc, se lasa prin

IA51 (JUDET)

21

diferite ramificar! in jud. VasluiA si Fakir'.

Regiuni. Teritoriul judetula este mal tot deluros, si face

IAI auDED

sa pe teritoriul judetuld, ja nu-

noasa, com. Birlesti, la conflu-

mele de Podisul-Turief, care formeaza pe dreapta culmea

enta piriulul cu riul Bahluiul. Ramura din dreapta riuluI

despre V. a sesuluT JijieI, iar

Bahluiul incinge toatA partea de

parte din sistemul dealurilor cu-

pe stinga culmea despre E. a

V. si de S. a jud., fiind cea

prinse intre Siret si Prut, formind doua regiunI : una se Intinde de-a dreapta Bahluiulta,

sesuluT PrutuluT. Din acest podis

mar ridicata si acoperita cu pa-

(pe intinderea canija se aflA un drum vechiA, numit al Furilor), se desfac alte ramurT, formind diferite va culmI si dimburI, carT se sfirsesc in marile vaI

durl, din care o culme, cu diferite ramifican, se intinde intre riul Bahluiul si &tul Bah-

ale caruI dealurI mar!, formate

din straturI de piatra, sunt acoperite cu padurI, vil' si livezI;

desfac alte dota ramurf, din sus de satul Deleni, din jud. Boto-

luetul, incepind din satul Zagavia (com. Badeni). Aceasta culme se intinde prin comunele : Cotnari, Baiceni, Tirgul-Frumos si se termina in tirgusorul Podill-Iload, la confluenta piriuluT Bahluetul cu riul Bahluiul. Alta

sani, aproape de Hirlati ; una pleaca pe dreapta si alta pe

ramura incepe din com. Buznea, din capatul de V. al pia-

lar alta de-a stinga riulul Bahluiul, numita zona cimpeana, formata din dealurT mal miel, podisurI si sesurI, acoperite cu finete, imase si semanaturI. Intinderea. Suprafata teritoriulul este de 291137 hect.,

aflate la dreapta si stinga luI. Tot din lantul cel mare de dealurl din linia SiretuluT, se

sati de 2911 kil. p., dulä cadastrul publicat de catre Di-

stinga riuluT Bahluiul.

rectia Statisticel din Moldova, la anul 1860, calculata.

printre rtul Jijia si stinga riuluI

Clima. Clima in

Ratnura care intra in judet, Bahluiul, ocupa cea mal mare par-

general

te a terenuluI pl. Bahluiul, pre-

este sanatoasa si dulce; partea

QUM O tot terenul pl. Copoul, terminindu-se in sesul Prutulul,

PrutuluT este maT umeda primavara si toamna, partea padurilor

maT racoroasa in timpil vereI. Calitatea soluluT in genere e buna sis productiva. Pentru inaltimea terenuluT de la nivelul mariT, se poate lua ca

punct de plecare orasul Iasi, care este la o inaltime de 318 metri ; cu cit insa ne vom sui spre N., nivelul va fi mal* ridicat. Orografia.

Dealurile carT

se prelungesc de la N.-V. la S.-E. a judetuluI, nu sunt de cit ramificarT din lantul neprecurmat al dealurilor cae se intind din Carpati, 'filtre Siret g

Prut, pe toata linia Siretultif. Din acest lant se desface o ramura, care pleaca printre riurile

Prutul si Jijia, din sus de Dorohoiri, trece prin jud. Botosani si apol intra in acest judet, terminindu-se in 'sesul PrutuluI, la satul Carniceni, pl. Turia, unde si rtul jijig intrA in acest ses. Partea acestuT deal, de la intrarea

pe toata intinderea de la intrarea in acest ses a riurilor Jijia si Bahluiul. Aceasta ramura, fiind intretäiata, in diferite directiunT, de un numar de vAT, formate de

se! Cirligatura, desfacindu-se din

ramura cea mare de dealurI din jud. Roman si anume de la satul Poenele-Oancer; aceasta culme cu variatele sale ramificArT, se intinde sub numele de DealulMare, de alungul piase! Cirligatura, intre piraele Bahluetul pe stinga, pana la Podul-IloaeI, lar de acolo intre riul Bahluiul si pe dreapta piriulur acovatul, de la padurea Boghicea (jud. Roman),

ce face mal in jos hotarul jud.

plraie, prezinta mal multe culmI.

Vasluiu ; apoT din com. Pausesti

Ast-fel este culmea dintre riul Jijia si piriul Miletinul, care se prelungeste din jud. Botosani, com. ipotele, pana din jos de satul Vladeni, unde Miletinul,

trece In pl. Stavnicul, prin dota culmI, din care una pleaca printre piraTele Stavnicul si sacovatul, trecind prin com. Mironeasa, in jud. Vasluiii, lar partea din stinga StavniculuT, se prelungeste intre riul Bahluiul, para la varsarea lul in Jijia,

se varsa in Jijia. Alta culme se intinde printre piraiele : Miletinul si Jijioara, care cuprinde o parte a pl. Copoul, trece prin com. Gropnita, terminindu-se in marginea de S. a com. Movileni, unde piriul se varsa

In Jijia. O culme pleaca Intre piraiele : Jijioara si Hucul si continua pana in sesul PrutuluI, intretaiata de alte miel val si piraie, lar alta culme se intinde filtre 0.1111 Hucul si Bahluiul, trece prin com. Belcesti si se sfirseste la satul Spi-

www.dacoromanica.ro

si de acolo pe Ruga riul Jijia, pana in dreptul satuluT Macaresti, din marginea jud., de unde

trece in jud. FalciA. ldrografia. Apele ce curg pe teritoriul jud. In directiune de la N.-V. la S.-E. sunt : Riul Prut, care uda toatA par-

tea de E., de la satul Badarai, pe marginile plasilor Turia si Branistea, pana la satul Macaresti, facind hotarul cu Basa-

IA§I (JUDET)

22

rabia. Este cel mal mare rid

1A§I (JUDET)

si cel mal folositor pentru jud. ;

Jijioara, Hucul, Sirca, Buhalnita, Cirjoaia, Miletinul, etc.

Cultura livezilor produce foarte multe fructe alese si frumoase,

cad, pe toata intinderea so, a-

Producliunea. Din 291137

limenteazA Cu apa necesara, atit satele, eft si intinsul ses, pe

hect., intinderea teritoriuluI jud.,

carI pe lingA cA se consumä in tara, se exporta. si in strainatate.

care se prelungeste,

facindu-1

cereale, legume, tubercule si

fertil in productiunea erber. Prin debordarile sale intretine apele

plante oleioase ; 4151 hect. este

girlelor si ale baltilor, ce produc stuharii, papura, pestI si racT, servind tot odatd si pen-

hect., pdmint acoperit cu pa-

tru adApatul vitelor, cad se cresc

iar 178798 hect. se afla ocupate de orase si sate si acope-

Padurile, sun t intinse si satisfac trebuintelor locuitorilor din

rite de ape, imase, lived si ripI. Cultura cerealelor e foarte intinsa. Aproximativ cultura porumbului se face pe o intindere

judet ; din ele se scot tot felul

de 41 108 hect. a griuluI pe 24931

In pOdurI se gAsesc urmatoarele animale albatice: caprioare, pord, lupi, vulpl, jderr, epurI, etc. Din dealuri si pirafe se scoate:

pamint, pe care se afla vil; 44834

pe intinsele imase aflate pe se_ sul luI. Jijia curge de

73354 hect. se cultiva pentru

la N. spre

S.-E. printre plasile : Bahluiul, Copoul si Turia (hotar natural intre ele), formind intinsul ses al JijieI, bogat in finete si imase,

car/ inlesnesc cresterea vitelor.

Acest riA, de la trecerea sa in sesul Prutului, din pl. Branistea, pe care-I uda in toata lungimea, pe dreapta, devine mar mult pagubitor, atit pentru agricultura, eft si pentru climA, cdcI prin multa sa apropiere cu riul Prut,

dud, din car/ : 31426 hect. sunt particulare si 13408 a Statului ;

hect., a orzuluI pe 5181 hect., a ovazulur pe 1799 hect., a secare! pe 229 hect., a hristeI pe 70 hect. Dintre legume : fasolea pe 416 hect., mazArea, pe 44 hect., lin-

tea pe 27 hect. Tubercule : caitofele pe 482

curgind paralel pe acelas1 yes, mareste indoit volumul apelor In timpurile zlotoase, cad esind

hect. Plante oleioase : rapita pe I I I

hect., cinepa pe 134 hect. si inul pe 3 hect.

din matca lor, acopar in cea

Productiunea cerealelorinteun

mal mare parte sesul, producind inundatiuni foarte marl, cad citeo-data ineacá iarba si semAnaturile. Bahluiul curge de la N. spre S.-E., prin mijlocul pldser Bahluiul, printre plasile : Cirligatura, Stavnicul, Codrul, Copoul si Branistea, (hotar natural in unele partI) ; formeaza o vale intinsA.,

an bun se poate socoti in ter-

bogata in imase si finate ;

ali-

menteazd cu apa necesard toate satele de pe ambele malurl, precum si tirgurile : Podul-lloaeI si orasul Iasi.

Marl de aceste trer

riuri,

sunt un numar mare de piraie si piriiase, care curg in diferite directiunI, varsindu-se unele la dreapta si altele la stinga acestor riurI, ast-fel sunt : Bahluetul,

men mijlociti urmatoarea: 463000

Cultura albinelor, este maI puin intins5. ; din 12400 stupI, se

scoate : 30000 kilogr. miere si moo kilogr. ceara. Cultura vlermilor de mama

se face numg in cite-va sate.

de lemne pentru constructiunI si foc, lemne care se transporta ,si afara din judet.

pIeatra väroasà, pleatra pentru zidirT si sosele, nasip si prundis.

Apele ce se intind pe teritoriul judetuluI, pe Enga ca alimenteaza satele, sesurile si dimpiile cu apa necesara, Inlesnind vegetatiunea plantelor si cresterea vitelor, contin si pestI, racI si scoicI pentru hrand ;- stuh pen-

tru foc, acoperitul caselor si a ocoalelor ; papura, din care se

hectolitri porumb, 252000 hectolitri grid, 65000 hectolitri orz,

fac rogojini, etc.

26000 hectolitri ovaz, I 900 hecto-

Iasi (afard de orasul Iasi), 3 velnite, in care se fabrica rachiti, 38

litri secara, 500 hectolitri hrisca.

Productiunea cartofelor este aproximativ de 2500000 kilogr. Productia plantelor oleioase: rapita woo hectolitri, cinepa 1200 hectolitri.

Viile produc in termen mijlociA 100000 hectolitri vin. Pe lingA agricultura, cultura vitelor face bogatia jud. Numarul capetelor de vite ce se eresc pe intinsele imase si finate este de 240000, din car!: 84424 vite mad cornute, 120457 cif, 1177

Industria. Sunt in judetul morT de aburI pentru macinat fling, 88 morI de apd, 8 de Ant si 3 cu animale, 1 fabrica de teracota in satul Scobilteni, 2 de luminar!, una de scrobeala, In com. Buciumi, si una de dubllArie, in com. Galata. Ca tabricatiunI primitive sunt: oldria in com. Poeni, rotAria

In com. Voinesti, butnaria in com. Buciumi (scoala de meseril).

Industria manuall: impletirea de palAriI de paie si impletirea lo-

capre, 48 bivolf, 10207 cal si

ziilor, din earl* se fac : panere,

24023 rimItorI.

cosurI, scaune, a inceput prin

www.dacoromanica.ro

IAI GUDET)

$coalele rurale acum de cit-T-va ani. RogojinT $i co$ciuge, imple-

tite din papurd, precum $i md-

turi se fac prin satele: Bosia, Prisacani, Vorovesti si Uricani. Industria casnica se inseamnd prin lucrul bumbaculuT, cinepeT, inuluT $i a lineT, din cari fac : pinze, toale, sumani.

se

In raport cu industria rurala,

cea urbana a luat insa o desvoltare mal' intinsa. In ora$ul Ia$i, mai cu seamd, pe tina d:feritele meseril ce se exerciteaza,

.

pentru trebuintele orasenilor $i chiar ale locuitorilor din judet, se mal' inseamna : cite-va pcoli de meserie, ateliere de stolerie, fferarie, tinichigerie, fabrica de cartonaj, cortele, fabrici de bere, soda, etc. Comerciul.

fAI (JUDET)

23

Se face in aces:

judet un intins comercia', cu to'

soiul de cereale, dar mar cu seama cu gria, porumb, secara, orz $i °yaz ; cu vite : boT, yac!, oT si rimatori ; cu piel', Una $i brinzd ; cu lemnarii de tot felul, afara de brad ; cu vinuri de cele maT bune calitati, din podgoriile: Cotnari si Ia$i, precum si cu fructe. Desfacerea acestor producte pentru strainatate se face mar in pieata ora3ului Ia$1. Pentru comerciul intern sunt tirgurile : Podul-Iload $i TirgulFrumos, precum pi 12 iarmaales

roace anual in ora$ul Ia$1, pe $esul Frumoasel; patru iarmaroace la Podul - Iloaei $i unul mare la Tirgul-Frumos. Calea-Feratd. O t'amura pleael din ora$ul Iasi spre V. $i trece prin tirgurile: Podul-Iloaei $i Tirgul-Frumos, de unde e$ind

din judet pleaca spre Pa$cani (Suceava), legind judetul cu toate orapele $1 localitätile ce ati

retele ferate. Pe aceasta cale sunt patru garT : Ia$i, Cucu-

teni, Podul-Iloael si Tirgul-Fru-

mijlocul pl. Codrul pi prin mar-

mos, prin cari se face comu-

ginea de N. a pl. Stavnic, legindu-se cu jud. Vaslui0 dea-

nicatie pi transportul productelor de prin judet. Alta ramura. pleaca de la Ia$i, spre Ungheni, prin Cristesti; aceasta cale comunica cu Rusia, legindu-se cu reteaua ferata ruseasca prin un pod mare de fier construit peste riul Prut. Comunicatia pi transportul grinelor se fac pe aceata linie prin statiile: Cristesti $i Ungheni. O a treia linie ferata duce le Vasluiti $i de acolo la Birlad $i Mar5.$epti unde se leaga cu intinsa retea care strabate centrul Moldovei. Aceasta

supra dealului Bordea, la satul Grajduri ;

e pietruita li are o

lungime de 18 kil.

De la

tirgu$orul Nicolina,

din marginea de S. a ora$uluT Ia$i si din dreapta $oseler Ia$1-Vasluitl, pleaca alta ramura

spre S.-V., pe partea de N. a pla$ei Codrul, prin tirguporul $i podgoria Galata, apor trece prin mijlocul pl. Stavnicul, trece de-a curmezi$ul Dealului-Mare, prin localitatile : Sacaturile, Bojila, Lingurari si Ghideni, la margi

linie are in jud. 14 statiile la

nea de N. a jud. Roman, pe o lungime in total de 50 kil.

Ia5i, Ciurea $1 Birnova. Calea-Nationald. Ramura de $osea pietruita ce se prelun-

Din $oseaua nationala Ia.$1-

Tutora, de la satul Tomepti, pleaca pe dreapta o alta ramut'A de $osea, pe partea de N. a plasei Codrul, 5i, din jos de satul Comarna, trece pe partea

ge$te de-a lungul tare! dela S.

la N., trece prin jud. Roman In jud. Iapi, pe la Tirgul-Frumos, vine spre E., paralel cu

de S. a plhei Brani$tea, pana dincolo de satul Costuleni, de unde se leaga cu jud. Vasluiu. Cdi laterale. Drumul numit

calea ferata prin ttrgu$orul Podul-Iload, pana in ora$ul Ia$i,

de unde se ramifica, o parte spre Vasluiti, iar alta pana in marginea Prutului, la satul Tutora.

al Brani$teT, format din cal co-

Calea-Mixtd. Dela Tirgul-Frumos, din poseaua nationala, plea-

poseaua judeteana Ia$1- Botopani,

munale, pleaca de la N. din anume de la satul Trifepti, com. Hermeziul, pl. Turia $i se prelunge$te pe $esul PrutuluT, de-

ca o ramura de posea pietruita spre N.-V., prin mijlocul pl. Bahluiul, pana in marginea t'irgului Hirlail, din jud. Boto$ani, pe o intindere de 33 kil.

a lungul pla$ei Brani$tea spre

S., pana in marginea satului Mdcare$ti, com. Costuleni, unde

se leaga cu jud. Falciti. Drumul ce pleaca de la t'ir-

Cdt judelene. Din ora$ul Ia$1,

pleaca trei ramuri de posele : una spre N. prin pl. Copoul $i Turia, pana in marginea jud. Boto$ani, la Badarli din com.

guporul Podul-Iload, spre N.-V., prin pl. Bahluiul, prin Belcesti,

Hodura, Ceplenita, dincolo de B Adeni se leaga cu $oseaua mixta, aproape de Hirlail. impdriirea administrativa. Judetul Iapi se imparte in 7 pl.

Bivolari ; aceasta osea este pie-

truja, avind o lungime de 53 kil.A doua pe o lungime de 65 kil. pleacA de la Iapi, spre N.-V., dea-

lungul plApilor Copoul pi Bahluiul, pi, dincolo de satul Onepti,

com. Sipotele, se leagA cu judetul Botopani. O a treia pleacl

pi anume:

Bahluiul, cu 8 com.,

1

tirgu$. pi 57 sate.

spre S., de la orapul Iapi, prin

www.dacoromanica.ro

Brantftea, ca 8 com., 1 tirgu$. li 38 sate.

IA51 GUDET)

Cirligittura, Cu 7 com. I tirg. urb. ai 4o sate. Codrul, Cu 5 COM. 3 t'ir-

gu$oare $i 23 sate. Copa, Cu 6 com., 2 tirgurf si 30 sate. Stavnicul, Cu 5 com., I t'ir-

gu$or $1 36 sate.

Turia, cu 5 com., 3

tikg (JuDET)

24

t'ir-

gu$. $1 37 sate.

Sunt in total 44 com., io tir gupare 2 orase si 261 sate. Populapa.Sunt in jud. Ia$1 32975 familiT, san 172935 sufle-

te, din mil: 27520 familiI saa 105400 suflete, trAiesc in sate si tirgusoare, iar restul in ora$ele : Ia$i $i Tirgul-Frumos.

Sunt: 70435 asatoritT, restul necasatoriti, vaduvI $i divortatI; 119532 ortodoxI, 36425 evreI, 4524 catolicI, 399 protes-

tanp, 232 gregorienI, 520 lipo-

ved, etc., etc. Cu $tiinta de carte sunt 45290 loc.

Admizzistrajia. Puterea esecutivä a jud. este incredintata unul Prefect, care are in ajutor la administrarea plä.$ilor, 5 sub-

prefectt $1 44 primad Cu ajutoarele lor, pentru administrarea comunelor; politia ora$uluI Ia$i

este incredintata unuI Prefect, ajutat de 6 comisad, me multI sub-comisad $1 epistaff.

Podul-IloaeI, Bivolari $i Voine$ti.

din Procurorul- General $i dol

Medicamentele pentru populatiunea rurala se dati gratuit de catre judet $1 comune. Pe Ruga micile farmacri din fie-care spi-

procurorI de sectiI, care exercita puterea judiciara asupra intrege jurisdictiI a CurteT de

tal, se mal afla una in TirgulFrumos $1 alta in Podul-Iload. Pentru cautarea vitelor bolnave sunt doI veterinad: unul de judet $1 altul pentru ora$1.11

Tata statistica judeciara din 1892: 41 individ prevenitI la

Ia$i.

Mara de medicul de judet, se afla un Medic-Primar al ora$uluT Ia$1, 5 medid $1 5 moa$e ale despartirilor, pu$T la serviciul populatieT sarace ; osebit de

ace$tia mal sunt medidi spita lelor din ora$, precum $1 aceI particularI. Sunt dou5. consiliI de higiena : unul al judetuluI $i alt.11 pentru

231 cintaret1 $i 115 eclesiarcI.

sunt maI numero$I in judet, ati mal multe sinagoge. Bisericile ortodoxe, cu deser-

pla$ile Bahluiul $i Cirligatura ; una in tirgu$orul TigänaM, pen. tru p15$ile Copoul $1 Turia; una In tirgusorul Socola, pentru plasile Stavnic, Codrul $i parte

din BraniSea, iar 3 in orawl Ia$1. In orapl Ia.$1 este un tribunal divizat in patru sectiunI, cu patru pre$edintI, din carf unul prim-pre$edinte, opt judecatorI, patru supleanti.

Pe Ruga acest tribunal, se

decatorif tribunaluluI fiind insarcinatI $1 cu instructia crimelor $1 delictelor. Se af15. o Curte de Apel,

comunale, avind sub ingrijirea lor 4 spitale In: Tirgul-Frumos,

ortodoxa, avind bisericile lor prin sate $i tirgurI, in numar de i88, afara de 9 capele (paraclise), cu 593 deserventi $i anume : 223 preotI, 24 diaconIf

povene. EvreiI, carI dintre strainI

cheltuelI, lar in ce prive$te fon-

medid de plA$T $i unul de ora$ in Tirgul-Frumos $i de 42 moa$e

14 sunt mal totI de religia

una in Tirgul-Frumos, pentru

curod de sectiI, doI dintre ju-

Serviciul sanitar.Acest servida se face in judet de catre un medic primar, ajutat de 5

nate; 242 procese com.; 74 electorale. Cultul. Locuitorifi judetu-

In judetul Ia$1

yustilia.

$i de 261437 leI, 73 banI la

tuelI.

tional ; 3200 cartI de jud. pornite ; 259 procese civile termi-

se af15. 6 judecatoriI de ocol:

ora$.

afla politla judiciara, formatá din Primul-Procuror $i patru pro-

$i 196791 leI, 20 banY, la chel-

curtea cu juratT ; 1423 la coree-

Afara de acestea mal sunt: patru bisericI catolice; una luterana, una armeana $i douà li-

Bua'getul judetuluI in ce prive$te fondul zecimilor este de 620670 leI, 95 banI la venitud

dul pentru drumurl, este de 202109 Id, 7 banI, la venituff

Apel.

cu doua sectiunI, cu un primpre$edinte, un pre$edinte, opt membri $i doI supleantI, $1 avind

sub jurisdictia sa tribunalele din judetele: Dorohoiti, Boto$ani, Suceava, Neamtu, Roman, Bacati, Vasluiti $i Falda. Parchetul CurteI este compus

www.dacoromanica.ro

ventir tin de Mitropolia Moldovd $1 a Suceavel. Pentru judecarea cleruluI $1 administrarea bisericilor se afla un conzistoria

la Mitropolia de Ia$i, doI protoerel, unul pentru judet, altul pentru ora$, $i 2 sub-protoerd. Bisericile se intretin : parte de Stat, numite manastirl ; cele maT multe de comune $1 foarte putine de epitropli ai particular'''.

Manastirile din judet sunt : Galata, Hlincea, Cetatuia, Socola, Birnova, Hadimbul $1 Aroneanul.

Instrucliunea.Sunt in judet 144 de $coale, afara de acele private, care sunt In numar de peste zo. Dintre $coalele publice primare, 87 sunt rurale, cu go invA0.torT, 6 invAtatoare si cu o populatie $colara. de 3105 baetr, 724 fete.

Posta' fi Tele:re.

In jud.

IA§I (ORA)

Iasi sunt oficir telegrafo-telefonopostale in urmatoarele localitatf:

familif, sail 59427 suflete 26698

orasul Iasi, 3 oficiT, Cu un ve-

barbati si 32729 femeT; 21203 casatoritT, 31814 necasatoritt,

nit de peste 350 miT leT; Po-

6r7o vaduvl si 240 divortati;

dul-IloaeT, Cu venit r0000 leT ;

24087 ortodoxI, 33141 mozaid, 1709 cato lid, I I 3 grigorienr, 350 protestantI, 18 lipovenT 9 de deosebite religiunT ; 24780 RominT, 31829 IzraelitT, 188 PolonT, 728 Rus!, 1533 GermanT, ii i GrecT, 33 Lipovenl, 77 Francezi, i Belgian, 8 OlandezT, 9 BulgarT, 50 UngurT, 6 AmericanT, ro TurcT si I Spa-

Tirgul-Frumos, cu un venit de 15000 leT si Bivolari (pl. Turia),

cu un venit de peste 4000 leT anual.

Ia§i, orar, capitala judetuluT Iasi resedinta Inalt -Prea- SfintituluT Mitropolit al MoldoveT al SuceveT i vechia capitala

a MoldoveT. Se afla situat pe capetele de S. ale dealurilor : Copoul si Sorogari; pe valea dintre aceste cloua dealurT, prin

care trece piriul Cacaina si pe

Bahluiul, pe care trece riul Bahluiul, o parte se preses il

lungeste peste piriul Nicolina, pe podisul sudic al comuner Galata. Se afiä intre plasile : Copoul la N., Branistea la E., Codrul la S. si Stavnicul, cu o parte din Copoul, la V. Pozitiunea acestul oras este frumoasa, fiind inconjuratá mal

din toate partite de dealurl acoperite cu vil i livezT. Inaltimea orasuluT de la nive-

lul mareT e de 318 m. Partile cele mai prIncipale din earl e format Iasi sunt:

Tatarasi, partea de pe dealul Sorogari ; Copoul, Ticaul (Sara:

ria) si Pacurari, partea asezata pe dealul Copoul ; Podul-Lung,

Frumoasa si Broscaria, partea asezata

pe Bahluiul;

1A§I (ORA§)

26

Tirgu-

sorul Nicolina, partea de pe platoul Gal/tel.

Industria manuala ce se practica in oras este: croitoria, cizmaria, zidaria, lemnaria siferaria.

Industria mare e reprezentata prin cite-va fabricT, precum : o

fabricä de cortele, una de car-

tonaj, dota de soda, una de scaune; mal multe fabricT de luminati si sapun, o fabrica de bere; doul mort mart de aburf pentru fain& si maT multe morT

de cal. Acest oras este legat, cu juHuii detele limitrofe, prin

n iol.

de cale-ferata : Pascani-Iasi, Un-

Stia carte 16276 persoane. 0 parte din acestI locuitorT se ocupa Cu agricultura, iar aproape treT partI cu comerciul

gheni (cu Rusia) si luia ; prin calea nationall, cu Romanul si Vasluia ; prin so-

si industria. Comerciul constä în cumOrare de producte si vite ; in vinde-

sele judetene cu Botosani, FAIcia, Vaslula, Roman.

Are o statiune mare de cale ferata.

Se afla in oras sucursala Ban-

rea lor in partI micT prin localitatT sI 'in can titAtI marl in strainatate ; in cumparare de marfurT strain e :

ceT-Nationale si a CredituluY-Agricol, institutiunT publice si mar

lipscaniT, Mann' i fferariT, care

multe case de economir pri-

se desfac pentru trebuintele o-

vate.

rasenilor si a locuitorilor din judet, lar in cantitatT marl, oraselor din judetele vecine.

In privinta administrativa orasul este divizat in 5 Pentru paza si mentinerea despartir!.

Sunt treT piete : una numita medeanul Sf. Spiridon, in par-

ordineT publice se afla : un Pre-

tea de sus a orasuluT, alta la centru, unde este o hala mare

mal multi sub-comisarT, epistatT, un capitan de sergentI si ser-

frumoasa, si a treia, medenasul din Tirgusor. Pentru lemne de foc sunt depozite pe ulita Orel, iar pentru lemne de constructif, doul medeanurT, unul la batiera Särä-

gentl de oras. Pentru paza de foc sunt patru pompierit pendinte de comandamentul corpulul IV de armata din Iasi. Comuna se administreaza de catre un Primar cu trer ajutoare

riel altul Raga Bahluia, la Podul-Ipsilante. Pentru inlesnirea negotuluT

fect de Politie cu 6 comisar!,

Consiliul Comunal.

Venitul com. e de 2086963

de vite, sunt statornidte 12 iarmaroace anuale, cad ati loc pe

leT, 19 banT ; lar cheltuelile, de 1846034 leT, 76 banT.

Intinderea orasuluI este de

qesul FrumoaseT, (situat in par. tea dreaptá a riuluT Bahluiul si

16235740 metri patratT--=.1 r 82

de a stinga piriuluf Nicotina);

falcl, 27 prajinT si 13 stInjenT Strati saa 1623 hectare 0 5740 metri patratT.

osebit in toate Joile, la locul

Serviciul sanitar al orasuluT se face de catre un medic-primar, 5 medier de despartirl, 5 moase, r medic-veterinar i I

numit: Movila-luf-Cuza, in partea ora-suluT ce poarta numele Tatarasi.

vaccinator. In Iasi sunt 45 biserici ortodoxe i 8 capele, cu 8 t preotT, 18

Osebit mal sunt un numar mare de alte numirT de mahalale i strade.

Are o populatie de 11049 61275. Nara* Diefintior Geared& VoZ. rr:

4

www.dacoromanica.ro

IAI (ORA)

diaconr, 96 cintaretr $i 51 pa-

IAI (ORAq)

26

Intre zidirile publice se

in-

nat la Alba-Julia, in Transilvania.

racliserr.

seamna : Palatul-A.dministrativ

Un val numit al - la Traian,

Se mar afla 1 biserica catobel, I luterana, I armeana, I

sati Curtea-Domneasca, in care se af15. instalate : Prefectura ju-

care trece din jud. Botosani in acest judet, vine pi-in apropie-

lipovana. Numarul $coalelor publice pri-

detulur, Comitetul - Permanent,

re de Ia$i, pe sub dealul Po-

Tribunalul cu 4 sectiunr, Par-

mare de bletr e de ro, Cu 30

chetul tribunalulur, dor judeca-

institutor! $1 Cu o populatiune

torr de Instructie, Curtea de

$ colara de 1400 elevr ; 8 $colr pri-

Apel cu 2 sectiunI, Parchetul

mare de fete, cu 30 institutoare $1. 883 eleve ; 2 gimnazir, 2 licee, I universitate, Cu 4 facultatI, avind un cabinet de fi-

Curte!, Camera Depunerer $i de Acuzatie, Curtea cu Juratr, Corpul Portareilor, Perceptia Statulur, Medicul-Primar al judetulur, AvocatiI-StatuluI, Casieria, Telegraful $i Po$ta, Arhiva Statu-

canilor, pe $esul Prutului, trecind riul pe la satul S endreni $i merge pana la Nistru. Daca ar trebui O. clara crezamint una cronice slavone, apor pe la inceputul secolulur al XIV exista un principat al Ia$ilor, care

zica si chimie $1 o biblioteca; Se-

minarul Veniamin, Scoala Normala Superioarä, Scoala Normará. Vasile-Lupul, pentru invatatorT, Scoala Comerciald, Scoala

/ur.

In fata palatuluI se aflä statuia lur S tefan-cel-Mare, Dom-

traia in legaturI de priete$ug Cu domnul T161 Romtne$tr (To-

cilescu, Istoria Romind, 1886, p. 12o). Dela formarea Principatului Moldover, qi mar cu seama de

Tehnica, Scoala Fiilor - de - Mili-

nul Moldover. In centrul ora$ulur

cind Ia$i deveni capitala prin

tad, cu un cabinet de fizica $i

se ridica Mareata Catedrala a

stramutarea scaunultif Domnier

chimie, Scoala Copiilor-de-Trupa, S coala Normall de Fete, Externatul Secundar de fete, Scoala

Mitropolier $1 biserica Trer-Ierarlif, apor biserica SE Spiridon,

de la Suceava, de catre Ale-

Profesionala de fete, Scoala de Meserir. a comuna, Scoala de Mesen! a Reuniuner - Femeilor, Conservatorul, Scoala de Pictura, 2 colT Fröbeliane, (una a Societater pentru Invatatura Poporulul Romin) $i un Muzeil pentru Stiintele-Naturale. Scolr private mar de seama

Palatul UniversitateI, palatul Scoaler militare, Liceele, Banca Nationald, Primaria $1 Gara dru-

xandru -Voda Lupu$neanu in 1565, el are o importantd istorica foarte mare. Inainte de a fi capitall a fost ars de Betgherer, fiul Hanulur

mulul de fer. Cazarmele de pe

Tataresc, ciad a pradat li

platoul Copoului unde se afla $i cimitirul militar.

nutul Cirligaturer, la 1513.

sunt: Liceul-Institutele-Unite, si, pentru domni$oare, Liceul Normal Humpel. Osebit inca se mar

afil un numar de institute cu elevr internI $1 externI de ambele sexe. Pentru procurarea si tipAritul cartilor sunt: Io librara, io tipografii $i 2 litografiL Institute de bine-facere sunt: spitalul Sfintul Spiridon, cel mar

mare si mar avut din tara; administrat de catre o Epitropie ; Spitalul Pa$canul, Spitalul-Militar, Spitalul-Evreesc, InstitutulGregorian, pentru cre$terea copiilor gasitr, $i. Institutul pentru femer nebune. Sunt 17 farmacir, $i mar multe droguen!.

Cu mareata zidire a spitaluluI.

Printre casete particulare se ga-

sesc zidiri marl $i frumoase. GradinI publice sunt : Copoul, Ghica-Voda, In marginea de N. a ora$ulul. Cimitire sunt doua,

ti-

La 160o, suferi jafurl din cauza razboiulur dintre SimeonMovill cu fruti! Buze$tr. La 1621, Libozmischi, Hatmanul, cu 4000 Le$T, a jefuit $i

l'a ars in timpul lur Alexan-

unul Eternitatea in partea de

dru-Voda, fiul luI Ilie$.

E. a ora$ulur, $i altul afara de raza ora$ulid, in com. Ga/ata. Intrarea $i e$irea din oras se

nesc qi Radu-Mihnea a stra-

La 1624, a ars palatal Dom-

nicI-un temeiti, ca ar fi fost din ve-

mutat re$edinta la Hirlati. La 165o, Hmil-Hatmanul, Cu T'Atara', a ars ora$ul cu curtea Domneasca $i biserica Trer-Ierarhr, in timpul lur Vasile-Lupu. La 1672, Sultanul Mehmet, In timpul trecerer sale la cetatea Cameniter, s'a preumblat

chime e Municipium Iassiorum»

prin ora$ul Ia$i $i pe dealul

qi ea pe atuncI stationa in el Legiunea a XIII Romana. Un atare municipia n'a existat, de cit numar in fantazia interpre-

Cetatuia, dupa care a mazilit pe Duca-Voda, punindu-1 in

tatorulur uner inscriptiunr, lar legiunea XIII gemina a statio-

bieschi, Craiul Le$esc, care intrase in Tara, a ars manastirea

face prin $apte barierr $i anume: -Copoul, Sararia, Hotinul, Moarade-Vint, Sahana, Tutora, Socola, Nicolina, Trer-Calid $1 Pacurari. No/luid istorice. Nu mirea ora$ulur se crede de unir, irisa fara

www.dacoromanica.ro

fiare.

La 1687, armatele lur So-

I2W (ORO)

lAg

27

Trisfetitele, Mitropolia vechTe, Golia pi Feredeul-Turcesc. Tot atuncT, Dosoteiti, Mitro-

politul, a dat moaptele Sf. loan Novi, pe care Alexandru-Voda le cumpArase de Ja pAginT la 1415 pi care ail stat in Tara 300 de anT. AtuncT s'a dus pi

Mitropolitul in Tara Lepeascl Cu toate odoarele scumpe ale Mitropoliei pi ale Sfintulur, in

La 1878, in r5zboiul cu TurciT,

Manastirea Barnovschi, zidita

Tarul, ImpAratul Rusia, a trecut prin Iapi cu Mari! DucT. In Iapi se mal aflä un numAr de monumente religioase, de o importantä mare istoricA, pre-

la anul 1627, de Miron-Bar-

cum :

vit de Vasile-Vod5. la 1635. Manastirea Sfintilor TreT-IerarhI, ziditA la 1639 de Vasile-

Sfintul Nicolae saa biserica DomneascA, ziditA de Domnul Stefan cel-Mare, la anul 1491-

zitat Iapul Cu ImpArateasA, inchi-

¡493. La 1676, a fost reparatä pi reformad. de Antonie-RusetVoevod. Dupa stramutarea capitaleT de la Suceava, aceastA bisericl a servit de Mitropolie,

nindu-se pe la toate bisericile.

pana in timpul luT Duca-Voda,

La 1723, ají ars Curtile DomneptT, Cu mal multe case pi bi-

ctnd Doamna sa Anastasia, a

timpul luT Cantemir-Voda. La 171 I, Petru-cel-Mare, care

a venit Cu oastea 'in Tara, a vi-

serica Sf. Dimitrie, in Domnia luT Mihail Racovita. La 1733, a ars Tirgul-de-Sus, SArAria pi mAnAstirea Golia, in ti mpul lul Constantin - Mavrocordat.

La 1740, ocupara Rupii Tara sub Generalul Minih, pi in ura pe care o avea pentru Ghica-VodA,

stricara Curtile Domnepti de la Frumoasa. La 1753, ai1 ars, impreund cu Curtea-Domneascd, biserica ca-

tolica pi cea luterana. La 1769, RupiT aii ocupat iar cit-va timp orapul. La 1821, Domnitorul i.itti, in unire cu Ipsilante, instrumentul RusieT, ali ucis pe totT Turcil din oras. La 1828, ail ocupat RupiT orapul in rAzboiul cu TurciT.

zidit Mitropolia vechTe, pe a careia ruine, s'a ridicat mareata Catedrala a Mitropolief, ?riceputä a se zidi prin stAruinta MitropolituluT Veniamin-Costache,

restauratA pi terminatA in anul 1887, sub Domnia RegeluT Carol I.

novschi-Voevod.

Biserica Sf. loan BotezItorul s'a inceput a se zidi de MironBarnovschi-Voevod, pi s'a ispra-

Vod5.-Lupul, Cu turnul de la poar-

tA, zidit in 1638, care turn fiind darAmat s'a refacut 'in 1804 1806.

M5.nAstirea s'a restaurat de cAtre Stat, fiind una din cele mal frumoase monumente din tara. In ea se ala moaptele Sfintei Mucenice Paraschiva. ManAstirea Sf. loan Gura-deAur (Beilic), zidit5. de Duca-

Vod5. la 1683, pe locul une! bisericT de lemn, ce a existat din timpul luf Toma-Voevod. Aceasta biserica a fost 'llichinata mAnastirel Cetatuia din

MAnAstirea Dancul, ziditA de

com. Galata.

Jurie-Dancul, in anul 1541, pe timpul lui Petru-Rarep ; a fost inchinatä la o m5.n5.stire din Rumelia, de catre Duca-VodA, in a doua Domnie.

M5.nAstirea

Golia, ziditl la

1640 de Vasile-Lupul-VodA. In (agrada se aflä institutul de nebunT ;

la poartA este un turn,

lingä care se aflA pi casa apelor

Manastirea BArboiul s'a zidit

de unde apa se imparte in tot

pe la inceputul secoluluT al XVII de Marele-Vornic Barboiul, pi a fost inchinat5. MInAstireT Vatopedul, in timpul DomnieT luT Duca-Voevod. La 1837, cAlugariT grecT ail darAmat-o, pi pe urmele

orapul. M5.nastirea Sf. Spiri don, foarte

vechle pi cea maT bogatA, din a cAreia avere se intretin spitalele pi ospiciile din Moldova. In curtea bisericeT se afla zidi-

eT,

rea mareata a Spitalulul Central,

tin. MAnIstirea Sf. Saya, ziditA

aq zidit actuala manAstire, foarte frumoasI, in stil Byzan-

avut Cu UnguriT. La 1849, fu ocupat de TurcT.

in india jumatate a secoluluT

unde este li repedinta Administratier Epitropier. MAnastirea Frumoasa, zidita de Grigore-Ghica-Voda, unde a

XVII, s'a reinoit de boerul Jora

fost un palat Domnesc pi

1855, fu ocupat

gr5.dina foarte frumoasA.

rAmanind orapul Iapi numaT capi-

Postelnicul la anul 1625. In a doua Domnie a luT NicolaeMavrocordat s'a infiintat aci o pcoall pi o tipografie, sub epitropia PatriarchuluT de Ierusalim ('714). AceastA manlstire a fost inchinatl Sft. Mor-

tall a judetuluT.

mint.

La 1848, RupiT din noti el ocupat Iapil in rAzboiul ce ali La 1853 de AustriacT.

La 1859, s'a flcut UnireaPrincipatelor.

La 1862, s'a strAmutat de aicT capitala tarer in Bucurepti,

o

la9i, com. rur., in partea stinga a JiuluT pi la S. com. Romanepti,

pl. Ocolul, jud. Gorj. Se compune din cAtunele Iapi si Dra. gutepti.

Situad pe pes, are o supra-

www.dacoromanica.ro

IAI

IAZUL

28

de 36'.89, Venitul acester sta-

dominä prin indltimea sa dru-

tir peanul 1896 a fost de 1368279

munie

leT, 65 banT.

Cara-Chioi-Cop u cci.

fatA de 2910 hect., din cae 1700 hect. arabile, 810 hect. pAdure, 400 hect. finete, izlaz si lived cu prunr. Are o populatie de 200 fa-

Ia§i, trup de moysie, nelocuit, din

Iazi- Orman, deal, in judetul

mili!, sati 725 suflete, din carT

jos de valea alnistea, pendinte

Tulcea, pl. Babadag, pe teritoriul com. rur. Atmagea i BasChioi, Wat fiind de hotarul lor ; se desface din dealul CanaraCeiu; se indreaptd spre E., in-

de com. Strimba-Mare, pl. Cal-

171 con tribuabilf. Locuitorirposedd : 90 plugurf,

120 care cu bol, 4 cdrute Cu

nistea, jud. Vlasca, proprietatea d-lur Em. GrAdisteanu, in

cal; 820 vite mar! cornute, 120

suprafatd. de 2025 hect.

or, 44 ca! 0. 120 pord. Venitul com, e de 1225 leI, iar cheltuelile de 1016 ler. Apele ce udá aceastä com. sunt : Jiul, Amaradia, ce izvoreste din plaiul Novaci i Slas-

Ia§i, .ftddure de stejar, situatA pe arnbele coaste ale vdir Iasi, pe proprietatea Strimba-d.-j., pl. CAlnistea, jud. Vlasca ; are o suprafatd de 150 hect.

tiul.

Comunicatia in aceastd com.

Ia§i, vale, in jud. Vlasca, pro-

se face prin soseaua nationald

prietatea Strimba-d.-s., ce ese din cimpul Iasi si se scurge in CAlnistea in jos de satul Stoe-

Filiasi-Pietrosani i prin soseaua

comunald care o pune in comunicatie cu Urechesti la S.-E. Are : i coald, frecuentatd de 35 elevi, si 5 eleve ; 3 bisericT,

acute in anir

1839,

1842 si

1868, de locuitorT, deservite de

I preot i I cmntäreÇ i moard pe apapuluI ; 4 puturl, 26 fin-

nesti.

- Gherengic

teo directie generald de la V. la E., brAzdind partea central

a pase i cea vesticä a comuner Bas-Chioi, si cea nord-esticd

a comune Atmagea ; se prelungeste cu dealul Echili-Orman ; are 276 m., dominind valea Musafir-Culac i drumul AtmageaBas-Chioi ; e acoperit cu pddurl.

Iazi-Orman,padure, in jud. Constanta, pl. Silistra-Noul, com. Garvan, cdt. Veli-Chioi, asezatä

Iazil-Iuiuc, movilii, in jud. Constanta, pl. Mangana, pe teritoriul com. rur. Hazaplar si a-

pe ramificatiile estice ale dea-

nume pe acela al cAtunulur Cara-

Cu pAdurea Cara-Ali-Corusu, pd-

lulur Ciriagi-Orman ; formeazd,

Chioi ; e asezatA la sudul aces-

durea numitd Veli-Chioi ; are o

tu! cAtun, la 11/2 kil. ; face parte

intindere de 8o hect. ; esente principale: fag si mesteacAn ; e talad de drumul Veli-Chioi-Cra-

cu acelasT nume, pl. Ocolul, jud.

din dealul Cara-Chioi, pe a elrur culme se aflA si este punctul culminant al acestur deal ;

Gorj. Situat pe partea stingl

are o inAltime de 117 metri,

a Jiulur, are o suprafatd de 1460 hect., din cari 900 hect. arabile, 360 hect. pAdure, 200 hect, fi-

dominind prin indltimea sa sa-

Iazi-Orman,peldure, in jud. Con-

tul Cara-Chioi in intregime, par-

stanta, pl. Medjidia, com. Enige, cdt. Polucci ; asezata pe ramificatiile i poalele orientale ale dealulur Uzun-Culac-Bair, lingd satul Polucci, la E. de el ; are

tinr; I circiumd.

Ia§l, cdtun de resedintd al com.

nete si lived cu pruni. Are o populatie de 150 famili!, sad 525 suflete, din cae

tea de N. a cdtunulur Hazaplar si Ardite Arta, Burunul si DereAlceac ; este situatd in partea

centrald a pase si a com.

132 contribuabill.

o intindere cam de 110 pog.,

Locuitorir posea : 6o plugurf, 8o care cu bol, 3 cdrute Cu ; 600 vite mar! cornute, 8o oT, 30 cal si 70 pore.

Iazil-Iuiuc, movikf, in jud. Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul com. rur. Gherengic, la hotarul acestei com. cu com. Hazaplar ; este asezatd pe culmea

Ia§i, stalie de dr.-de.1., in jud.

dealulur Cogea-Sirt-Bair ; are o indltime de 102 m, i este punctul cel maT inalt al acestur deal;

Iasi, pl. Iasi (despArtirea I), com.

Iasi, pe unja Pascani-Iasi, pusd in circulatie la i Iunie 1870. Se afld 'filtre stapile Ciurea 8.6 kil.)

nova.

i Cucuteni (14.2 kil.). Indl-

timea d'asupra nivelulur mdrir

esente principale: stejar si fag.

Jazo§ti, vale, in com. rur. sesti, plaiul Cerna, jud. Mehedinti.

¡azul, com. rur. in jud. Ialomita, pl. Ialomita-Balta, situatä in par-

este situatA in partea centrald

tea de N. a pl., la hotarul spre

si putin esticA a plAse si in partea de V. a plAser ; este artificiald i acoperitd cu verdeatA

jud. BrAila. Teritoriul com. are o suprafatd

www.dacoromanica.ro

de 11500 hect. si se intinde

intre comunele : Murgeanca, Mi-

losesti, Slobozia si Cioara, din judetul BrAila. Mosia este proprietate a statuluT, cunoscutä sub numele de Iazul si LataSarata. inainte de secularizarea manastirilor inchinate apartinea manastireT Slobozia din acest judet si a fost arendata pe aniT 1885-95 cu 127700 lei.

IAZUL-FETEI

29

IAZUL

nume, pl. Cosula, jud. Dorohoid,

Contribuabili sunt 135.

Vite: 470 cal, 776 bol, 843 oi, 5 bivoli si 300 rimatorT.

Venitul comunei e de 4193 le! si cheltuelile, de 5444 le!.

din care a ramas numal vatra si Tezetura ce se hiende in curmezisul sesuld Jipe', din dealul Dimachenilor in dealul Corla-

Bis-

tenilor. Are o singura deschidere pe unde curge riul Jijia.

trita-d.-j , com. Dealul-Noa, si-

Traditia spune ca acest iaz ar fi

fost facut din ordinul lui

Pe aceasta mosie, deosebit de

tuat linga Petricica si in valea piriuluT Rachitisul. Are o populatie de 64 familii, saa 259

com. Iazul, se maT alía si com.

suflete.

Smirna.

s'aa improprietarit pe mosie

Vite sunt : 4 caT, 122 vite cornute si 46 porci. Silistea satuluT se afla la Ra-

229 locuitorT, iar dupa legea

diul-Iazului.

Dupl legea rur. din 1864, din 1878 s'aa mal improprletarit 113 ; neimproprietaritT se mal' &ese 201 locuitori. Acest numar de locuitorT improprieta-

ritT se gasesc pe intreaga mosie Lata-SArata, adica in doul

Iazul,

sat,

jud. Bacaa, pl.

din lacul Bilhacul, ce strabate com.

Cilibia, jud. Buzla.

Iazul,

lac,

boeruluT Hatmanul Balica, el ar fi reparat iezetura ce se stricase. las,

numit si

Cebalaul, pe mosia VAculesti, com. cu acelasT nume, pl. Cosula, jud. Dorohoiu. Este foarte vechia si a fost renumit odinioara.. A fost clAruit manastirei Molda-

jud. Baila, situat la

aflA improprietariti 141 locuitorT

V. de lacul Coada-Encei si la N.-V. de Lutul-Alb. Are o su-

si neimproprietariti 114.

prafata de 45 hect. Apa sa

Teritoriul com. este brazdat de valea Strachina, numita. si Lata-Sárata, pe care se afta la-

contine substante minerale.

comune, iar in com. Iazul se

la era Domneascl. Mosia maT tirzia devenind in proprietatea

Iazul-Domnesc,

Iazul, nunsire dad pella

te-

fan-Voda-cel-Mare, pe cind mo-

vita din Bucovina, de catre Bogdan tefan-Voda, prin uricul

din 20 Maia 1570. Manastirea l'a stapinit pana la 1785, cind se vindu mosia.

Iazul, os/roo, jud. Braila, coprins Iazul -DraculuI (Lingurari), la S. intre Vilciul si Brezoiasa, sat, jud.,Vasluia, com. Poenesti, curile : Feroiul, Usurelul, Laculla E. si V. intre privalul Ulmul pl. Racova, pe valea piriului Tataruld si Mate-Arse. si Gingarasoaia si la N. intre Se compune dintr'un singur Racova. sat, situat pe partea de N. a iezerele erban si Lunguletul. Se zice ca si'a luat aceasta numire de la un iaz, unde in coastei vad Lata-Sarata. Are: o scoall de baetl, cu 30 'azul, girlli, abatuta din riul Tefie-care an se inecaa cite un leajenul, trece prin mijlocul conumar oare-care de oamenT, si elevi, conclusä de un invatator mune! Bucovul, pl. Cricovul, pentru aceea l'aa botezat Tazulsalariat de stat si comuna ; o jud. Prahova, si se varsa iarasT scoalä de fete, cu 14 eleve, o Dracului. invAtatoare salariatä de com. In Teleajenul. Are o populatle de 20 famiLocalul scoalel este cladit de liT, saa 100 suflete, locuitorl tiIazul, pitill, jud. Tecucia, format comuna. gani lingurarT neimproprietAriti, din izvoare, curge printre saEste o biserica, deservita de locuind pe mosia numita Slobotele Barna si Poiana, comuna 2 preotT si 2 dascalT. zia-Strajescu. Godinesti. Contine peste si conPopulatia com. este de 243 LocuitoriT posea: lo or, 3 duce o moara. familiT, saa 1046 suflete : 564 capre si I cal. barbatT si 482 femeT ; 1035 RominT, 2 Greci si 9 de alte nationalitatT ; 1037 crestinT ortodoxf si 9 mozaicT ; 258 agricultor! ;

6 meseriasT, 6 comerciantr; 5 profesiunT libere ; 50 muncitori si 16 servitorf. , tiil carte 169 persoane.

Iazul-de-la-Redit, iaz, pe mo-

Iazul-Fetei, girld,jud. Prahova,

sia Hapif, com. Virful-CimpuluT, pl. Berhometele, jud. Dorohoia, in suprafata de so hect.

ro ja inceputul din riul Teleaje-

nul, mar jos de satul Plopeni,

pe mosia

face mar multe zigzagurE, strabate comunele : Boldesti, Seaeni, Pleasa si Bucovelul, din

Dimacheni, comuna cu acelasT

josul carea se varsa iarAsT in

Iazul-Domnesc,

las,

www.dacoromanica.ro

1AZUL-MARE

LBANE§TI

30

Teleajenul. Pe acest tia, in raionul com. Scdeni, sunt instalate.: 2 pive; 3 morT ; I fabrica de faing si o fabrica de hirtie.

La doua morT se macina

si

coaje de copad pentru tablea-

pl. Baseul, jud. Dorohoia, infiintat Cu vre-o 30 an1 in urma de proprietarul Vasile Drosu.

Are o suprafata cam de 1072 hect. si o populatie de 22 familir, saa 92 suflete.

rie.

Iazul Mare, pisc de deal,

pe

Ibäneasa, pida, izvoreste din padurea de pe Ibanesti, mar

In raionul comuner e o moara cu aburr a D-lur I. Dulujan din Slatina. Toatg, comuna se intinde pe o

suprafata de 412 hect. Se fabrica in termen mijlocia 2000 decal, vin si 80o decal. tutea din drojdir si tescovina. Comerciul se exercita de 3

mosia Broscauti, com. cu acelasT nume, pl. Cosula, jud. Do-

din sus de sat, com. Ibanesti, pl. Prutul-de-Sus, jud. Dorohoiti;

Veniturile si cheltlelile com.

rohoiti.

curge in jos pe la Leveni, Cordareni si Vorniceni, si se varsa In riul Jijia, la Iepureni, jud.

se urca la 18201e!, 14 banT, anual.

Iazul-Mare, iaz, in jud. Botosani, com. Dobirceni, pl. Jijia.

Botosani.

persoane.

Soseaua judeteana atinge comuna pe la capul de N., inlesnind comunicatia intre Ibanesti Cu Urlulasca, si Ibanesti cu R5.-

Iazul-Mare, iaz, jud. Botosani, format de piriul Corogea, in

Ibänesti, com. rur., pl. Oltul-d.-j.,

partea de V. a com. Bodulesti.

riultif Cungrea-Mica, la 25 kil. de capitala judetulur si la 20 kil, de a plaser. Comuna de la inceput a fost asezata tot pe aceasta vale, irisa. nu in linie dreapta, ci cu locuintele raspindite pe coastele vAer, pana la alinierea satelor, cind s'ali adunat totr, facindu-sT lo-

Iazul-Mare, iaz,

la intilnirea