Manual de Fizica [PDF]

Zitiervorschau

,9rl606opsd

!6

o

PJllroplP ornllPl

t 1

lnlnarrl lE Jolradm InsJrE ruluird lenu?hl

@ OEZF A

ralsnqcs '9 o a{auuerg'u

R. BR,ENNOKE ,/ G.

SCEUSTEB

Physik Oberslu{e

copydght @ 1966/1969 by trhieilr. vieweg Sohu GmbH, I erlag. Brausehwcig

R-

Brenn€k6 a G. Schuster

Fizicd,

Manual pentru cursu! superior al liceului Colaboratori

Gerd Hdrbeck, Jottchin Grehn, Dr. Hdns-Aerd llolz, Frllz Langeisiepefl

.G.

k# Editu.d didoctic6 9i pedogogici

Bu.uiegti 1973

Traducerea: Itrgrid Lukas 9i EeiBz Teutsch

Redactor: GheoryheDDe6eu Tehnoredactor: Valentin Bogdur

DeseDe: Ludislau Zeimen

Pre fafd ln ultinele daun decenii, nrnn.ul lucririlor .a.e prcztntd fizico lo ntrelul nedh (liceal s pastti.eol) o .res.lr in!/r. Acest fopt isi o.e origineo ln ne..sitateo gdsiri, lnor fo.ne noi de predorc o fizi.ii, pe nnsurd.e prcgrcsut sti)nlet odaugn olte .opitate d.estei drs.iptire. Pent.u include.ea ocettat des.af)eriti tn pratranLj de invdt6rrtntse jnbune Pe de aFotle, sdsee/inri,e unele di. foplele prcdate pinn in prezent la fizi.o ./osi.ri sl, te de atti parte, sd se focd a.cesibite irlelele.tt etelitat de ji.eu natle .u.aninlf ole fzi.it naderne Din o.est prnct ,1e v.de.e, sA nu oitdn ca Pe ci.tl fizra c/osi.d se o.opd de fenarhenele pe.orc le intilntn in vtata de toote zilele ti o .irar e)tpetir.enrate este re/otiv usat de realizot, ftzica nodetni se prcaupd de fenDnerc ate.aryut)tat nicrascapiG a .drar exper)nentare necesitd nijlao.e de .ele mot nuite ari ina..esib|e labatotaarclot solarc- Co Ntnarc, insu!/reo d.enor din urni fe:rmene se bazeazn moj Pulln Pe trtuitie .ate dn raade bne i. irsrs,red feiomere/o. fizt.ii ctasi.e. Un exenptu ir r.Esr sens, di. ftzi.o nadernd, esre compo.tarea cuanricd a carprrilo. ni.tas.ap).e. Coantifi.orco ene.giei si d nanentutut ctnetic (v. capitalui 10) nu pat fi irluite) ele t.ebuie insusie .a onre. Sottsface.ea .etinlel o.drore .ror sus, ir p.edc.ea o.toata a fizicii ,-a .ancretizat in diferite na,luri in dt[..ite ld.i Conaosterca aGsta. noduti de predare a ftzi.ii e5te faarte ne.esord sr ir tarc raosjn, pe.ttu stdbtrea proce .d '1" 1otl.'' ?a'a',,a'a- " ,1. ln ocesr scop, Ed)turc dida.i.d si pedogoEtcd sra prop!s rrodu.ered citotva .1tn nanu.tele de ftzicn n,at rcprczentottre din titercturc |r,ondiojii. Ast!/, cei i.te.esori in prcdarea ftzitii de li.er din firo naastrd vot potea sd si deo seomo de in.ercn.ite care se fa. il] d.est sens sr in o/ie !ari. coiea de fold, ttadusd din linba gerrnonn, cup.in.te intrun 5ingn vott)n intregul note al de fizidi destinat liGutut. I.ebrie renarcat faptol .d in ,,Cuvint inainte' autar ii srbliniozil aj ocest nonuoleste de5trnot nive/ului superior al liceolui rcal din R.F. cermanto. intru.i! din nonooi rez|ltd cd valunul (unastintelar .arespunzdt ntwtrlui supettar or /iceuiur ene GVa nai rcdos de.it acelo al sectiei reote a licertui rosr.! me,rd sd rcfle.tdn nai nrltartjpra hoximeit ,,Putin lnseannd noi nuk'

6

Prin pubticorea

ciere dire.ti o

]n linba rcnAnd o

nonnl se vo Puteo foce a apte dih prablemele diftcile a'e eta'.: ot,o o n o: oet:ea'a e'D''^''' de ocestui

nodului cum sint rczatvote unele

/-

' "-Pt . eosa ",,-","t"-",-"1.-l -" - dr"e6,",,'d -t"a'',o ad".a D.-oa.e --ea'" dc t.pt n, Dol t de" o e'a 'a'e leoa. '? de

o\'t -eeo

'p- e

"

p.ezentarea note.ialulDi se .ef,orcd totul ifipartont V ca'e outarii 1'oa acatdat jlusttatiila. si flgttilor ptin cdutarco onar so/uiii cit m'i sugestJve' va fifoarte Car'siderctiite fd.ute orci ne dor .anvingerca cd nanuotDt de fald in Ptedarea fl"ici) citslir Dtil u.ot catego.ti lotg de cititatt tntercsal) atit insusr.ea ei. r'lnnuolul poate ft falosit de elevii de.lt'eu si chta' '1e aceia carc u.neozd irvdfinintul Postii.eol de speclo/itdl' teh'''e (crn a' fi: rehna poote lagio chmi.d. tehnalogia nucleatd et..). De osemene', o'est n'nuol in invdldnintul odnitere de pe prcgntirca .r .ancusurile olrro - trrru ]a Dr. fiz. Mircea Alex. on.escu P.afesat lo Centrol de Pregdrire ti speciolizate ln daneniu)

'ucleat

Cuvinl inainte ul de fa_r; este desn,ot elevitar dtn .urcut supe.iot ot se.lttjot .eoje de //.e,. Deoarece in aceasti se.lie a liceutut tizica are o importanri majori, manuau se prezlnt; la un nivet sli ntific.:o.esp!nzAto. p;strind rot!! ingeneral, caracter! unu manLral de 9.oa a. printr-o seleqie corespun:;toa.e a ;ateriei tratate cartea poate fi ut tizata t .a mateia ta.ukattv in seciii e uman ste. Cartea i a propus siortentezeelevLr, dete.minindu-l sa si.deoscn \i sd dezbofi 'aa o-''t .e 5,b ir aza o.-.-o 1o int.e e\peti.rti, atolizd nintuln sr rpor.zd. ne jmitind! se numat tr comunic;.i. c l;sind elelul sa parirclpe a.tiv la toate prob emete fundamenta e st arezovart e lor. Cartea trebur-" sa faca eieyu .apabr s; repere d.dsa motetja tntotd ja leciie, ;r da.5 se iles. nelamur ri .u a.est prt ej, s; pootd /!..o independent dup; ea Aceasta sarc na presupune o descrere detal ata a expe.ieolelor, rezultatetor, .it I o sub in e.e a esent alLr u:. Autor i s au st.idujt s; sattsfa.; aceste .e.inte. l'1anua

Ca-r", a,o. o.."p.-.: p"r .(l a.a.a O mportanrS spe.rali s-a dat ntroducer i in inle egerea not,rnllor rzrcri si definiliilat ero.te. Unde e.a .e.esar s-a! int.odus dsoie tjrori... ca.e subtiniaze

insDF r" -Dool.z -o.a D. .- --...t..redo. Dc pjo.e_ so-ur SAAre p,r. r-de D,- o.c ae.-. - D-a-t .. S a p.evizut ca a.este prob eme sa lte trarate intr un !otum anexi. . Cartea a fon al.aturii dupa .r teri d da.t.e moderne incercind pe atocuri drumuri no. Autor I au.c;utat sa rezo ve abundenla de marerie pr n s.oatereain evrdenle a unei structuti ,upraatdarare. Ac€st lucru poate f obser!at dup;struc-

I-rd i.',. A. .rtrl.r d- o-nI,J

Do. .:t;-..- -.p". n-n-d.- .,u,e

a!,ps 4 t. :. are. ardo ea..". o iaoogi.t .e p.-r oa.a Atragem atenlie speciate asupra urm;toarelor puncte: ln Pa.agrafLrl 0.2 este dati o introduce.e in Drobiemelefundomentate ote md.i-

niro T . Pro.e.o, - . d der dc 1,r s; insiste asupra lor. Penrr! !rnir5I este

d.e.re p.o )

ele rr

..

lo o, t in exc ust, tare srslemLri MKS. recerile de la acesr s stern de unirili la a tele sint evitate, intru.it ele abat atenlia de la esen, al t nu prez nti valoare educat va. l'tomenclatu.a urmeaza recomandar te UpAp u uj ate Comisrer germone

ij

.

T.adu.erea romAneasca adopr, rerminotogia lzuari

i.

lara nodtrr.

c; vectorii sint dela cunos.uli de cetre elevi. O scurt; int.oducere in .ol.utul ve.totiol este totull data la lncePLrt, mergind PTn: la o -6-er P'od-.u .i ' a ar i .e'toiia. Auto.li

p.esLrPun

Cinenatito 5i dinantca sint tratate in genera .u ajutorul experienle/or cu tir)t ti druciaorc, la care se face uz de metoda figrtilot integBtrate be praf pentto .ndsutareo tlrrp!/ui Acesr millo. exper menta nou Perm te ca ln c asa a Xl-a s; se lLrc.eze i. cea mai mare Parte pe baza exPerlentelor efectuate de elevl. Cine n! are la dlspozltle aceste ni , poate efe.tuatoate exPer enlele !i .u a te lni :l m;su.ator de t mP. Noiiunea de mosi rne.ti esle introdusi inantea no!iunli de for!; Notiunea de forli este definlti aPo .! intreaga sa semn ficalle ca der'votd in rapon.u tinpui a cantifit,)i de niscarc. Cirrurile sinl tatate pr n a.liunea or asupra .orPuri or de Prob: 'orespunzitoare: .imPu/ grdvi.dlion./ p.ii fatla osop.a n.s-"i greletcimpulelectrastatic

p"'a':aa,D'a

:'''t)a

-a'

".

.dg"t.Di_o_dd to'o at':'::1

Cimpu magnet. este des.r s Prin ntera.! unea sar(lnior ln m;care De a.eea, pent.u f€nomenele magnet.e nLr se nt.od!.e o nou; m:r me fundamen h)e. )nC\).Iio rnagneti.n B esle d.finii Ptnfartaosrpto sorcinii 1n niscare adi'd ptin fatla Lare.tz. in caz!l .jnd nu vor ex na dlspozit ve exPeri'nenta e 'oresPun:;toare se poate ln.ePe ii c! forla asuPra .ondLrctoru ui parcurs de un curent (paragraful 6.1.5). Optico ondulatarie nu mai aPare ca paraSraf seParat Ea capito ul 7, Unde e/ectromdgneti.e.

a

fo3t ing obate in

alirmali ae leoriei.e/dtilrtilii.enrinse sint lncapitolu Sdinexpe.entaiu l'1 chelson. A.est.apito aiLrn8ePina la dirtre m.s.- si energie. La trata.ea fizi. i . asi.e au fo5t sLrb in ate ioate pi.tl e importante Side ajutor pent.u lnte egerea f z c I atomi.e. Partea de ,2i.d oloml'd este astfe constru t5, in.it mate. a u s; f e r.rrodus si foi dat exPetir|,entol aptooPe 'antinuu pTn; a rad oactlv tate natural; Asupra tddia.ctivitiltt ottif).iale ti fizicli nucle' o D"..Pe. .d.'1('- _o(_cd'_ nd' r're'i_; da., .a.e va rnt.a in deta i 9i in deperr .adru siu. S a prev;zli aceasta prob em5. Deci in multe P. vlnie.artea Piielte Pe drumuri ncl, urr'ind sa se dezvo te prin ap rcarea sa pra.t ci, in f.o l. Ed 1or I :i aLrtorli sint re'unosc;lor penrr! orl.e ibservat e crit ci ficltd. Cele mai lmportente

H.novra. Bonn,

lebrufie

19aa

Edrr6.tr

Cuprlns 1,2.3. Acceleratia .. . .. -..... 54 1.2.4, ciderea libe.n .....-.......-..........,.. 57 1.2.5, Caracte.ul vectodal al vitezei si 0.2.1.

0.2-2. Ecus!ii de rnn.imi, calcule 0.2.3.

al

\otinri d. h!7:i Crrrddisr,.i particul.r,l, n,a.imr grni:rxI si mn. mr s!ecia]e io ri

1.2.6. 1.2-7. 1.2.a,

cu mi

rimi ...,.-.,..,...,....,...,....,..-......Ilirimi Iundamentale li mErimi

t9 :1

Il.urlii d. Lnrln!l \i .rLrlij de di ,nen:iuni .. .......... .......... .. 22 0.25. Sisten.le biz:j- rjnrn d. trnilrli, nl.rir.i coererte .........-....-.. 23 026 tli.irni :u13rt, si r.d0rirlt . .. 21 0.3. l-egil. .il!rlului rcclorial .. .... ll5 0 i1.1. r)eIinilir \!ctomlLri . .... .....,.. .. 25 I il2 liliLjlrl.r si lnmollir.r ((1oril,,. cu u. nal!. .......... .. ..... ... !5 033. ldun..ea si scide.er reolorilor ... :lu 0 3.1. ltcp.czrntrrca l.t.rilor prin co.r ponente .... 21 ... -...-.---,-.0.3,5 Prodnel s.nl{r ti rtrtorial ......... ,8 Elemenle de n,eranir{

1,1,

Lungimea ti timpul .........-......-....

31

1.1.1_

Lungimea ..........,....,....-.,........,.

31

1.1.2.

'Iihpul

7.2.1-

descriereu de

67 73 73

conserltrii cantitntii de rniffare 79 Delinitia ioriei .-.-.-...-.-.-....-...-. a2 1.3.5. Iroria h cazul masei constant€i ecutia rundanenilu a mecanicii 84 1-3.6. Legntu.q dintre forla masD.tl static si dinamic -.-.-...-......-...-:.. As 1.3-7. Foria tn cazul m.sei variabile; propnlsia rach€tci ....-..-...-.....,,., 8S 1-3,a. Impulsul ti teorema impulsului... 89 1.3.9- Fo4e cenhaie ......,.-...,.,............ 93 1.4. l,u.ruI mecanic ti enogia .-.....,-... 99 1.4,1. Dclini!ia lucmlui mecanic ....-.... 99 1.4,2. Forne speciale de lucru Eecanic 101 1,4.3. Endgia .......,......,.,...,..-......... 105 1.4.4. Teo.ema conseNirii energiei me:106

r\plicnrer teorroelor de co.se.rare la proccsc de ciocnire......,..

Prtc.oa 1.5.

......,..........-...,...,....... 112 Rotatia cor!uilor rigide ............ 113

1.i.1. Corpul

re.tilinie )i noliune,

63

1.3-4.

.10

rcIc.inF 9i

61

1,3,1. Legea in.rliei -.-....-.....-.,......,..,. 73 1.3.2. Masa inerttr ......-...............,-...... rs 1.3.3. Cantitatea de dilca.e ti teorema

.-........-...-..-......-.-.........

7,2,

..

1.3. Dinamica.......-.-.-.-.,...-.-.......,...

0.2.1.

1

acceleratiei

Principirl independentei ti mit c{ril. de a nc.re ....,...............llisc.rea circtlari -.-.......-.-...-.... Privire d. ansahbl! asulE g€nu.ilor de mi$care .-...-.....................

rigid ........-...-...........,..,.,

Ilomentul Momentul

lollci ...'.-,-.-.-.......,. de indli. ,.....,.,..,......

113 114 116

10

impulsului

ti

tr,.m.ntului

teorema inrpulsx

1t7

Endgi! d. rnntie ..... ............... 1 i.6 AnaloSi. dintre nlnridilr lran5l. liei ri rotalier ..-._.-...-........ . 1.5.5.

119

120

2.6.2 Coritura hj (l!tilci, irnJgi.f( nre ranichtn . l-iirermhi. ... .. . . tt6

J; 3

r.

o.,,rrn1ll

rt

Osc,l.tiJ

!rft).i.n .... ........ .. tllj li nnrihi de

utrde nrsruni."

3.1.1. Procrs. de os.ila1i.

2.

os.iIalie................................. tla

rrtuptrl smvtlolto.nt

2.1. (;r!vila1i. ri

cimptrl jlrryil!tion.l

3.1.!. Studiul .anlitatrv 3l o{itatrei

2.1,2. Masa A.ea 123 2,1.3. ClmpDl g.avitatioml ........,......,.. 12.1 2.1.4. Intensltatea clhpului grlvitaiio 2.1.5. Proportionqlitatea dintre has. g.ea

2.2.

ti

masa iner& ..,.,........_...-. -.-,. Caz parlicula: clhput cu sio.trie

l2j 12s

2.2-1.

rAdiald ..,........-.......,........ _...,. _. Legea s.svitatiei (leeea at.s.iiei

urit.19l.'

2.2.2. Delerminarea constautei gravita-

2.3, Potenlialul clmpntui 2.3.1. 2.3.2- PotEntizlnl

Legitur! diqt.e potcnlial ii jn

t€nsitatea etmputui.......,..........,.. 136

2.{, Leentu.a djntre mssa jnertd $i < hasagrea..,...,._.-.-.-.-.-.......,. 2.5. Mttcar€{ corluritor jn ctmpul gravitationai ..._._.....,.,.._......_._.... 2.5-1. Mitcciea nnui .o.p ln ctmpul te

137

138

.€saru ........,_..,......_.,.-,_.-..,._ 138 verlic!t! ................_. 139 2,5.J. A.trncarea orizontald .......,...,.,.,.. 139 2-5.2. Arunearea

tn cimpDt gravitalional So,rPl i 2.6. . Conside.atii istorice ...._........._._. 2,6.1. Dezvoltare! istori.e a imagnrii astroxomi.e despre UniveB...........,

3.1

il. Desdkkr nrxtem!1i.i i os.ilr

ii.1.1. E\emDI. dr or.ilat,i jhoni.r 31 5 Oscil!1ia .rmoniQi rnro.tiTxti

tiri

...

3.2. .\.ljunc. comunA n nrai mullor osciralii ............................ 3

,-' 153 159

2.1. Suprapunerea oscilaliilo. ar;roni.e 1sg

nrl!lcj

.e,on.n1! . ... . . 161 2.3. Oscilrlii cuplate ............... ........ l6i 3 3. Irnde linir.r ...........-....-........ . 164 3.lJ.l. Fo.m.rea nn.i unde lin'a.e lr prn dulelc cnp].le ....,................-.... ltj8 3.2.2. Oscilxtii 3

Desdierer Driemrricn a trodeil ecurliJ !ndci ........... .. ....... 171 3 3,il tinde lini.re tr.nsv.rralc li kxl gitudin.le ...... .. ...... .. 1i2 175 il il.1 ltefl!xi. undrktr linirrr .. ...... . il il.5 Interlerc.!. u.d.lor l,nia( . ...... 177 3.i1.2.

sralitario

nat .....,...._-.-.,.-'..,._._............ 132 Lue.ul m€cani. hlr un .imp .....,... 132

2,3,3-

t

1rt2

2.5.ir. Misca.ea

al

143

l3.ti. Un.lr[ stxlion[r .r un .az parli culur rl nrtefercnlei . ...- .. ..... 3.3.7. Pol.rizalia uhdrl.. lhiafu ........

:1..1. linde plane ...,....-.......-........... il4.1 l.orn'$er undelor pl.ne .. .. .........

131 135 137 147

4.2 int.rIcr..lr | .l.un sis(rn,e de nnde ..................... ...,aO ",.",,,,,." it t il Prin.ipnrl lLu tluygens ... .. .. . 192 il.,l..l Relle\i3 ri refr!.!ia undelor I)iinr 19ll ll.r.5 Dirracli, .. .... 19ti 3 D. Snnetul cr trnd, ............ ... . ..... 197 :t

ll 5.1. Demonsbarea caracterului de uDdi

Drin inle.le.eu!n 113

3.i.2 viteza sunrLului......,.-.............

199

11

3.5.3. lrndc sono.e 5talionare

si oscilatii

balisticn, $r.inii ...... 254 sarcin! tiberl ri sa.ajhn legatd; inlluenta electdcE .,...,......,...,..-. 263 5.1,5. Misn.arca irdirectd a sarcinii .....- 265 5,1.6. Dishibuli! s2rc in i i liberepecondnctori; densitatca superficirl, r sq. cinii .,.,.....,...,-...,.,......-.......--.. 266 5.2. Ctmpul elecEic ...,-....,......,....,.. 269 t.2.1. Fo.iele in jurul corpurilor lncrr5-1.3- Misn.a.ea 5.1.4.

202

{.

r:r"-""t

do teo.ir cnlduril

.1.1. C.mporlfea termict 3 snbsta. lelor ...... ...........-....-... .... . .11.1. Oliser'.lii pr.ljhinore ... .... ... 1.1.2. Tcmperriura ..,..,....-.. .... . ,1.1.3.

Dilntarca so1idelor...................

20s 205 207

1.1.1.

Dil.t..e. in volrn ! licllid!lor .. . g.z(lor. . . {,1.6. 1cmlr.atu.a rbsohin, termom.trul cu grz .............. ........ ... c.l.t. E.ui1j! ,!!ne.rln r grzelor ... ...... .4.2 Teoria cincij., ! grTdlor ri 3 cnl durii ,...,.. .. .....-... ..-.......... 4.2.r. Strtrcturr snrsr.nlelor .... ....... .I.2,2, Ipotrzclc lundnn,drl!l( !lc tcorn,i cnretice a A.zelor ..-.............. 1.2.3. lr.esiunea Sazului si le.!ex Boyle \I..n,ttr .................................

208

4.1.a Cotr,port3re. ternricn

!03

ale lesii Botle.\Iariotle

229

.1.2.4. Conchrz,i

Schirrb!.u stnrilor de r{reg.re:i Looria cin.tici a c:lldurii .......,.. 4.3. Cr:ldur. si cner.qix ....-.. ........ 1_,1. Prnrcipitrl I rl rornodin{,ni.ii.. 1.3.2. Princjpiul al Il l!i il t.rmodrna

hicii ........................... ..

2 Repreze.txrei ci,np',lni . . ..... ..... 21! 5.2,3 l-lfrcl'rl rlrnpulri: nrte.sitite. cio pDlui electrie .. -. -.... -..,......,.,.. 273 5.2

5.2-4. Potentialul electric; tensiunca elcc

trtcn ....-.,.....,......,...-..,...-........ 16

211

213

214

5.2.5. Excitaiia clmpuluij lnduclia 5.2-6-

214

22o 216

.1.!.5'1enipe..tu. rDsoluln \i niscrrer

nol.cul*n .......................... rlanlitat.a dt rnldurn si cnldu.r spccifici ............... .............. ..

269

20rj

Sin,inn ii .inpnl elerlri.

5.1.

Sarcina

.....-....-.-.-,-.-,-..-,,-... 5,1.1. S.r.ins .{ hArine fundament.li .lectric:i _.......,..._.....,...,_._.,,_... 5.L2. Intensilatea .uentDlui clectric ...

electric ..-.......,., -...-...,...,.......,.. Caz special: clmpul cu simebie

286

.uaiutl

287

.. ..--.,.-..,.....

5.3.

Energi. clmlului elect.ic ............ 297 Mitca.ea Farticulelor in.{rca!. ln .tmpul electric..-....-...-.....,-..-..-.. 290

5.3.1,

Cohduclia ionicn in

5.2,10.

5,3,2.

lichide........ I-e;ile €lectrolizei ...............-..-..

299 300

Sarcinq elementara .-...-...-..........- 3{D 211 :216

216 240

slobititaleo ioni1or,...,........-..-.... 304 5.3.5. Legea lui Ohm in €lcct.olili......306 5.3,6. CondDctia clcctronicn hr coqrDri 5.3.4.

solide ..-..-.-.......-.,.,....-.307 ti.ri\i! ele.tronikr dir Nprafrli .onduct.rulri .....-. :....... ....... 309 5.3 3. Scmicondn.tori, .......... ........ 315 a 3 1, Potenji.lul de contict (termo cnplul) .... .. .... ... ........... 319 i ll.1r). FrnoDrene d. (rnlrcli0 ir !r7e ... .. 320 5il ll I1a7(te crtodi.. ... .... ...........,. 325 5.3.7.

al.

282

5,2.8. Substanta ln cimlut er€c*ic ...,.. 291 5.2.9. Copacitatea -.-,.... ,..-,..'..-...,....-.. 293

233

2ll5

elec-

tricd ....-.-.-.......,.......-.............. Legc! tundamertatd a clnpurui

254 254 256

17

6.

Purr,ir,ri d.! s, ,ion i. htrrtrrs ri cn pul mngn€li.

61.

Indu.li3 magnciicj. ... . . . ... {i.1.1 ForLi rr.r.ital! de .inp!t oragne

1.2.1.

Ci.cuilul osc,]]Dt rtc.t.ic ............ 3A! f roduc!rlr o{ilatiilor Dcamo.liza!{:

3U0

7.2.4.

Sislc,nul Leclr.r

LI.dele elertrom.qnctjce

Formar.a 7.3.2,

6.1.3.

61.1. Efectul Hall....._....._....._.,.....,.,.. 336 Eoria asupra unui .ondDctor st.ii-

bitnt de cDr.ht ..,.,.,.......,_........ Aplicalia rortei carc aciioneazn o snpr; particulelor hcnrcste,.-...... Excitatis hagneticn ..._..._........., Studiut unor clmluri spe.iale _,.... 6.1.2. Excitalia m.gneticS .-..........,,.... 6 2.3 Lcgea frndrmentali I .tmFului hagnetic,............. .. . Substania ia clmpDl hagnetic ,..... Legea inducliei electromaEnelicc .._ Ihdnclia lntr un cncu tnchis ..,._.

7.4.

339 7.4.2.

1.4.3.

7-4-4,

1.4.5. 355

lui Lenz Autoinductiq .._._._................_._. Energja .lmpului DrasDetic ..._..

7.5.1.

cuplajul.lhpurilor,..._............_...

7.1-

Elementclc

rl

?-6. 37.1

7.1,2, Ptrte.er curenrnlni atternativ ...._. i?s 7,1.3- CoDdensatorDl in ci.cnitDl d. curenr

altenltiv

._.....

71,r. aobixx ln crrcnittrl

.. d!.ur.nl

376

E\p.rien1. celor doun ogljnzi

a

Polarizareai luoina ti lndcte elcctromagDetice .,......-.......,....,.-.,.

?.6.1. Polarizarea

40,1

3a2

416 419

421

prin rellexie Si relrac

-.-.-.,...-.....-.,.....,...-.,...,......, 7,6.2, Polarizarea prnr c.istale; birelrin-

421

genta .........,._..,._.,'..,...-.........

123

polarizare.-....

424

I.umin{ @ proces ondulator elec1romagnptic ... ..,.,....... - -. -- - -- -

426

7,6,3. Roti.ea 379

411

lie

alter

7.1.5. Ci.crire d..czoDsDli... ....... ... 7.2. Oscil^lii !j unde rt.ct.ice..........

si

Dilrrclia ti inrofere.ia pe Iir ri pe Isnti -.....-.-...,..............-. -...... 7.5.5. Dilmctia ri interlerenl, pe relca ?.5.6. Rohl difr!.liei h iormarea inra ginii ..............-,...-.-.,_.....,...,.

rur€ni

7.1.1. Produceres tensiunii atternatirc.._

!itez! lurrinii ncft.clia luhihii Alte .tp.rjenre de j.te.re.ente .liI.aclie r luriinii

7.5.4.

dDde rte(rronr0netie€

cirtritutui dc

netice ................................ \r.drlul ond!raior nt iunrini, .... , Ite.rpirularex opticii ge.urlrj.r 395 U\prri.nlx cel0r donn lan{c li inie.p.eirr.1 ei nr im.gihea onau l!t{tr]e .,................................. 396 Detern'irarei lunginrii de rndn r lumnrii .u ajutorul .xpcricntei

7.5-2. Inierlerenla lre slraturi snbliri...... 406 ,.5.3, Coerenla d.ept conditic a interlereniei .._......,........,..., _,............_.,106

ci'n-

Ecu.liile lui }I!\wcll ...,......_.... Oscilalii

..

..

Prop.ietnlll€ !ndetor rlect.orrag

lLri Fresnel ..........,................._.

Clmpul elcctromagDe!ic ..,...._._..._.

,.

prop.Alrca

.elor d.uii Iante

Regula

hilire de ansshilu asupl.

,i

7,6.4.

llanuhi

de

-

-

-

t3

7.7.

Istoria

opticii

ur exemllu pentrD a unei probl.he

10. l-",rr-*

dezlolr.iei jstorid

.on.pnlirr tro,5rre d.si

1!a

elertr0r,!!r.lic ... .pli. rlzibil. ......... ... .l:1 Spcct.ul opti. e\tjns .......... .... 13',1

Modelele rtohice ale lizicii clr-

Spectrul ,.3.1. Sprctn'1 i.8.2.

Priri.e {le a\xnrbltr rsrprx s!r.LrL

lri.lc.tr.n,rg.ct,c

10,1-1. Modelul steric.._...._._......,.......... .r75 10.1.2. Modolul hi Thomson .,,............ 175 10.1.3.

Modelul lui Rutierlord...._.....,.,..

10.2. Modelul atomic Bohr .. _.. 10,2.1. Conhadictiile nodehrlDi Ilrrh.r 8.

Erhivuldnla rrinl.e nxrsn

3.1.

Eape.ienl! lui \Ii.hekon........... Tr.nsl.r.r.rr. Ca1i1ri .....,......... 'tr!.slornr.rei Lorrntz .............,. 1!2 (io.s.cinle str.i.le ale tr.nrormnrii

8.3.

!i

enerol.

180

Lorenlz . .......

3.5. 3.6.

E.hi!3l.nta dht.c

4.4.3.

Uohr. .,.............. la2

cxlerin'rnt!li a pos Boh. Drii spectNl 133

Calculul razelor orbitelor posinile r,; diametrut aiomnhi ... 10.3.2. St*ea lundamentru ti 6tnrile

4a3

Strrile d€ enogie posibite ale unui atom de hidrogen .,...,.,..., Nivelele de energje ti relruents@

485

10.3.1-

Dilola.ca tiDrpului............. ..... (i.nt..clir 1ungimi]o.... ..........,... Tc.rcnrx de adxnrre a \ilczetor... .. Vnriatir rlati!isri a mrsri .. ......

8.,1.1.

lri

nrasn

ri

exci&te .....,_,........._......,..._...-.. 484

10.3.3. .1.r3

en.rgic 451

10.3.4.

te.menilor sDectrali

9.

n"nrrr.urundn,corpusrul

91. Ettctul foloc]e.lric.................. 9.2. (lon.ltTiilc .xperienlctor . p.a 9.3. 9.1

10.3.5. Lim,ta

rlcclDlul lor..tcclric ...,.......... ... C!.rctcml .uanric at tuDriDii . .. . r)cter ri..rer.onsrlntei tri plnnrk,

n

si

..._._._....

486

conUnuu; energia 487

.151

1r).3.6.

dolul

10.1.3. 10.1.1. .161

10.5.

10,5.1. .168

FlDisia ctr.nticn r\bsorbtia cnanti.n .........,........,.. hryc.saren Iinici sodiuluij spectrc

hidrogeDului

pitu.ilor)

,138

tnro-

..,,._.... _........._.,190 cuaDti. -\trmnrul lrincipal n....,. 490

10..1.2.

lucruluj de ierjr. ........... Durliiniul nna, co.D.scul............

Seriilt specr..lt alc

101. C.l. latrn rumere .n.niift

,159

!

9.5. 9.6. iinonrl 9 ',i. r.Ie!ItrI Conrnr.,, 9.3 Emnia ti lbsorlrli3 endgiej dc

slectnhi

Nnh:i.i] .nantic azinut3l

(orbi"

t!l) 1 ............................_....... .191 -\nmnrnl cuantic Dagnetic ,, ... ,192 .ua.tic de spin I......... 493 ^_umi.ul Sistemnl pffiodic al otcmentelo. ,19,1 Principitrl fi2ic de o.donare !l sist.nrului Bern,dic ... 494 Strtrcrura sistemulni

pdi.dic......

.195

CrDp.lc dn1 shtcmul pdiodic .,. 497 l\Iodelul ondulato. al atonrului... 500 Def icicnlele teoriei Bolir Somne.112

leld

_,..,,.,,,,.....,......,_...,.....,...,

500

14

,t substxnl.i llndelc de B.oglic, relalir rlr i. certitldine si rdnmalii Pr xbi'

,0.6.2. Aspectul ondutrl,riu 10.6.N.

listicc ...... ........... ............

1q.6..1. 1O-6.5.

10.6-6.

llodelul atomic

I lri

50O

ll ll.

i'i ,rtiti.iale, fi:iunii ri frziunii 5l)2

nDrlertc .......................... ....-.

532

11.31.

I)rinx trnrsrnutalie nu.lcdn r lui Rniherrord

532

11.11.!.

Ilc{c1.iil. nucle.re,

Schriidnlger

Distribuli, electronil.. ln modelul oDdulator ..,-.....-...... -.....,.,.. Concluziile ood€lDlui oDdulltor

11.i1.3 h\eubonul ca 506 508

11. p-*o ""a"*" identilicaRa

510

ra_

dialiti .adioactiv€ -............,...,..11.1.2. Ca.acaerul orp!@tar al radiali€i rad mct'*.-.-...........................-. 11,1-3. Diferitelc tipqri de radialii ,.....-.. 11.1.4, Prop.idnlile caractsristice ale !4.ticnltlor d, p 5i r........,-.-.....-... 11.2. Dt2inte]lrrrca radioacti!t .......-.

510 511 513

11.2.3.

519

Bar!

Sruc!r.a ntrcl€uIui atornic .........

524 526

mdiactile.,................... Pro..s.lo crr. iu loc la deznl teerlrtr r, P ti 1 ..-...,...,..-,..-...

11.2.6.

t.

at.hic ..-...,.. Elrmentelc bansu.ani!ne; rnode lul ln pnluri.l nncleului..........,.

11.3.3. Fuziunra nuclrari 11.3.9. I,-uziunea

533

542

.

nucleErl ca sursd

dc

energie a stelelor iixe ...............

Translqtr,ltes unitnlilo. coerente ht llte unitnli IncI tolosite ... ..............

5.1r'

(llte\r p.oprietrli ale subst!nleto.

547

are cltorva lidii spsspeclrul Yizibil .,.......5'19

Lungnnilc de uadn a

t.alc h

Dale astronomice .........-....,-...,.... .....

11.2.4. E€prezentar€a proccselor de dezin 11.2.5. Seriile

11,3

535

Radio3ctiviistes artificiall; po,ilroDul ....-........-...-.........-.-... 53i

'Iabcla nnrimilor lizice 516

experituentaln a lcgii de dezinteg.are ...............-........-.. 519 11.2.2. Legea d.zinlegrnrii radiooctive ... 521 11.2.1.

.._

11.3.li. Fhiunea nuclenlui

11.1. Radiatia radioactivd .......-.....-.

ti

proi.ctil nuclea.

legirun $i detechtl de oasii: modclul picnturii .,..,...,...

11.3.1. Energia de 11.i1.5.

11.1,1. Descoperirea

Perspe.iirn asnpra .!dioactivitd

523 530

aroDsianieIizice Pa.licule .tomice

..

550

.......-..........551

-..,....-. -. -,...,.....,

Inder allrbetit ............,., ...........

552 553

0. Introducere

0.1. Prezentare

I

A fau..fi.zicd inseamnd. o obline o parte din cunogtinlele asupra nolurii, asupra lumtr tnconjutiloqre in care ne afldm. A. face lizici inseamni a cerceta pi a.pune intrebiri naturii ti lumii intr-un mod foarte precis. Toate rlspunsurile

qi toate cunogtiniele pe care le obfine fizica nu pot reda din naturi 9i lume decit ceea ce poate fi cuprins cu sistemul ei de noliuni gi cu me-

todele ei. . _Fizica esle ttiinla despre stdrile;i schimbdrile de stare in natura netnsuflelitd si despre legile care o guoerneozd. Astdzi intre fizicl 9i chimie nu mai existi o_ linie de demarcatie, iar fizica 9i biologia convieluiesc intr-o colaborare strinsE. O nofiune de bazd a lizicii este energ-ia, iar fiziia poate fi caracterizate ti.drept $tiint, (ale se ocupd cu energia, foimele ei de afarilie li transformertle er: cu energia mecanice, energia termicl. energia electrici, energia luminii, energia nucleului atomic. energia acumulatd in Cimpul gravitafional, in cimpul etectrrc St magnetic gi energia echivalente fiecirei mase. . Fizica este o stiinld prqcticatd de dragul cunoqsterii naturii. Rezullatele et au mare insemndlale practicd tn tehnicd;i economie. lntelegind procesele din naturS. putem se punem cuno$tinlele noaslre in slujba oamenilor. Cu ajutorul rezultatelor fizicii pot fi utilizate sursele de energie care dau omului un inalt nivel de tra i. Rezultalele fizicii au insd ti o mqre ?nsemndlqle penttu teofia cunoa;lerii lt .o _mare insemndlote spiriluqld. Aceste rezultate, impreu[e cu rezultatele celorlalte qtiin{e ale naturii n-au influeniat numai condltrille de viaii a miliarde de oameni, dar au schimbat gi atitudinea omului f4ii de multe probleme ale viefii. Fizica a petruns in domenii care nu mai sint accesibite unoi misur5tori directe, deoarece acolo nu mai sint aplicabile etaloanele noastre 9i, in Parte, nici formele noastre de gindire. Fizica a creat forme noi de gindire. E-a a furnizat criterii noi pentrri verificarea, prin metodele ei, a juste!"ei unor il*., !i.i Anumite probleme importante ate filozofiei nu pot ii rezolvate "f astdzi- fir6 cunoaiterea rezultatelor fizicii llrd a {ine seami de ele. Studiul dezvoltirii gindirii in Iizicri 5i in g"r".riii i, $tiintele naturii este astizi o Premrsa necesarA peDtru itrklegerea culturii moderne.

NOTIUNI DE

16

BAZA

Fizica este o gtiinld a erperienlei. Toate rezultatele ei se bazeazi pe experienta acumulati cu simlurile noastre, pe deducliile ;i concluziile pe care le tragem. Fizicianul nu se limiteazi insi numai la rolul observatorului, care sesizeazi procesele ce au loc de [a sine in naturl. El efectueazi experienle, adici face mlsuretori la procese provocate i[ mod inteniionat Si conform u[ui plan, La proaesele ilcurcate ti complicate din naturi, prin e\periente se e\trag anumite relafii simple, care se urmiresc pritr misuritori. Fiecare etperienliL se buzeazd pe o ipole2d. Se pregdtegte expt'r'ienfa, se contureazi pune'rca problemei ;i se proiecteazl aparatura. Ca rezultat al experien[elor se obtin giruri de misuritori, adici un material numeric voluminos. I)in aceste cifre, fizicianul inccarci si obiine relalii sistematice dintre mirimile pe care le-a ccrcetat in experienia respectivi, ca de exemplu o relalie intre spaliu ;i timp la o bill in cirdere liberi, dacd se face abstraclie de rezistenia aerului. DacA el gisette o asemenea relalie inseamnd cl a fost cunoscut ceva, iar valabilitatea acestei cunoalteri deplqe;te cazul izolat: cu alte cuvinte a fost obiinuti o Iege a fizicii. Aceastd metodd de a obtine legi 9i cunoagteri se nume;le melodd induttiod,l.oa|te adesea o astfel de lege impreuni cu alte legi cunoscute stau Ia baza unor viitoare descoperiri. Din rezultatele existente, fizicianul deduce comportalea anumitor mdrimi in anumite condilii, apticind 9i metodq deduc1iuri. Desigur ci tot ceea ce se presupune prin metoda deductivl devine valabil de-abia atunci cind se confirmi printr:o experienti practici. Fizica a inceput -odati cu experienlele lui Galilei; toate progresele au fost obtinute pe baza unor experieD!0, toate deducliile teoretice au fost confirmate sau infirmate prin experienle. Etperienla esle euenimentul cenlral al fizicii. Dir, legi izolate ite flziiii, legi privitoare numai la un anumit grup de procese (de exemplu toate legile despre procese electrice), pot fi gisite legi care sE cuprindd-9i si unifiie acele multe legi considerate drept cazuri particulare. Acestea sint importantele leqi fundamenlale cle fizicii. impreuni cu definiliile noliunilor ele alcdtuiesc o leorie a fizicii. Aceasti carte este o intloducere in fizici. N{ateria este astlel aleasd incit ihrstreazi liliiie generale ;i corelafiite din fizic5, mergind pini la rezultatele

fizicii

moderne.

0.2. No{iuni rle bazi, 0.2.1. Caracteristietr. parlieularl, mf,rimi generale qi mtrrimi speeiale in fizic5. La contactul cu marea diversitate a proceselor din naturi, omul se afli in fafa unei multitudini de fenomene complixe, de multe ori confuze. Fizicianul cauti legi cu ajutorul clrora sa poat, explica aceste fenomene 9i si poati face anumite presupuneri asupra desfeiurarii lor. In acest scop se efectueazh experienle. Pentru aceasta este mai intii necesar sI se aleagi din complexul de

obselva{ii anumite caracteristici parliculare, semnilicative pentru procesul studiat. El trebuie si precizeze nofional aceste caracteristici particulare, apoi

NOTIUNI DE BAZA

l

17

se stabileasci anumite conexiuni intre ele. Exemple pentru aceste caracteristici particllare ar fi lungimea unei bare, temperaturiuuui corp, luminozitatea unei stele. Timpul in care o piatri cade de la o indllime de l0 m este o caracteristicd particulard pentru procesul de cidere tiberr. altr caracteristici fiind spafiul parcurs in cldere. O caracterlstlci partl(ula$ pos-te fi aot (e pule r seslzr iD nrod lzolat Ia uD corp sau la ua.proces, lie cu ojutorul slmfurllor noostre, lle cu xt upsmtelor. o""a o" pulem giDdl tl desrrie prln rurlntc. ""t" - . Dupd ce fizicianul a selectat caracteristic i le particulare, tipice pentru obiectul cercetat, el trebuie s6 le face misurabile, deoa,ece diteritilor corpuri sau procese o asemenea caracteristici particulard le revine in ,,mdsurd,. foarte diferiti. O bari este mai. lungi decit ceataltd, un vehicul irfia decit ld la lt.. si fie posibil si determinim cind o caracteristica ^ai paiti-ce -Trebuie culara apSruta la diferite obiecte, este prezenti in aceeagi mesura h un alt obiect, sau dace ea este de doue sau de irei ori mai mare. ln acest scop este necesar.si se indice un procedeu de mdsurare pentru caracteristica particulari discutatS

-

Eremplu: Dou-d bare au aceeagi Iungime

daci ambele capete pot fi suprapuse simultan. DacI mai multe bare de aceeagi lungime iint iru"" la cap de douir "apare de doui ori, ori, de- trei ori, ..., de n ori, atunci spunern ca girul'de bare de trei ori....., de n ori lungimea birei singllare, _Fiecdrei caracteristici particulare peDtru care poate fi iadicat un procedeu pentru determinarea egalititii qi a multiplului ii asociem o literl cu simbot: 1 este simbolul .pentru lungime, 0 pentru temperaturi, u pentru vitezd qi 1 peDtru intensitatea curentului. o caracteristici particulare astfel definiii o numim mdrime generald, Mtrrftnlle 0onerale siDt caracterls (l par (ulale pentru ear€ oxlsl{ o lnstruolluDe d€ md.u.are petrtru detennlnare .gulit,ilfl ,l a multlplului s{r. pe srnrr! o ctrrtrct€ilstlcd parrioulard mtrsurabllii, Flecirel asemenea mdrlntl genet{le I sc asoclazri un slmbol.

Pentru a putea compara mdsuretorj efectuate in diferite locuri de cdtre dileri{i lizicieni, caracteristicilor particulare trebuie se li se asocieze ualori n.umerice 9i,_in spet5, trebuie si si lixeze cind unei caracteristici particulare ii revine valoarea numerjcd l. pentru aceasta, din mullimea corpurilor, respectiv a proceselor care posedl aceasti raracteristicl particulard, se alege unul anumit $i i se asociazi un anumit num5r. Enmple; 1. Pentru lungime s-a ales bara din platih iridiat pastratd la paris, s,a dat tungimii ei li valoarea numericil 1. 2. Pentru mas, s-a ales cilindrul din platin jridiet pistrat de asemenea la paris. Masei lui i se dd Ia fel valoarea numerice l. 3. Pe[tru timp s-a ales intervalul de timp dintre dou]A puncte de culminatie (puncte maxime) a Soarelui (aici mai slot necesare anumite corectii; vezi p.3g ). Acestuia i se asociazii valoarea num€rice 86 400. A 86 400-a parte a acestui irrt".v"i a" ti^p se asociazi ,"to"ru" ,uui"ii"a i,'

tel fractriuni a zilei solare i 2

- lizid .qr $pqior

iitu --

o secundA. Aces-

NOTIUNI DE

18

BAZA

La alegerea corpurilor, respectiv a proceselor amintite, sint hotaritoare urmrtoarele punc[e de vedere: 1. Corpul, respectiv procesul ales, trebuie sd pistreze caracteristica particulari, pentru care trebuie fixati valoarea unit,iii, in mare misurS neinfluen(ati din exterior. 2. Corpul, respectiv procesul, trebuie si fie in aqa fel incit si poatd fi folosit la cele mai avansate misurltori de precizie din acel moment. 3. Corpul, respectiv procesul ales, trebuie si stea oricui la dispozilie in mod nemijlocit sau sub formd de copie. Colpurile, respectiy procesele alese, se numesc etaloane; ele Iac posibilS o normare a tuturol rezultatelor misuritorilor, astlel lnclt fiecerei caracteristici particulare mtrsurate str-i revina un anumit numir, Valorile numerice pentru caracteristicile pa iculare la alte corPui sau procesr se obtin prjn comparalie cu etaloanele $i prin determinarea multiPlului. Etalosnele alese slnt nepotrivite pentru o comparatie nemijlociti cu obiectele cele mai rispindit€. Dactr am vrea str compatdm toate intervalele de timp pe care vrem se le misurtrm, cu inter_ valul de timp dintre doutr puncte de culminatie ale Soalelui- acest interval il numim zi solarE atunci ca r€TultAt al mdsurtrtorilor am obtine lntotdeau[a fractii ioarte mici. De aceea-uloarea nunrerici 1 nu se asociazi zilei solare, ci celei de-a 86 400-a parte a zilei solare. deci secundei- 7n ceta ce ttmeazd uom deoscbi tloliunile eldlon fi anitars. Ziue solarA este etalonul de tilnp, secund{ dedusd din ziue solare este unitatea de timp. ' Ori(.e m{srlrllosro consld inlr-o (onlporalle a unei camcterlsll(l parllculare cu unl' (rtea flxale peltrru acee cemcterlsllc[; compEralta se clcctueazd conlorm ltrslructlunll de mJsuraro dellnil{ Ientru {(enstd caractarlstlcd parllculsrd. Er?mplt1: Dace vrenr sd misurim lungimea unei s{li de clas{, atunci lu{m o rigll de un metru construite dup, metrul etaton de la Paris- $i constatim de clte ori rigla poate Ii puse cap -la cap de la un perete Ia celilalt, de-a ]u[gul zidului. f)ace acesta are, de exemplu, de tapte ori lungimea riglei, atunci sala are lungimea l-7 m. Indicatia I:7 m este o valoare specialtr a mtrrimii generile lungime, care existd ca rezultat al unei masurdtori Pe ea o numim mlrime

special{.

Dellrlrle: O Dr{rlme speelold se compune dlnlr-o valof,rc numGrlad (in eremplu,7) 9l o uDlrrtG (in exemplu, m). Valoarca Dulrrerlcl ltrdlctr ee mulllplu cxlstl lntre ohleotul cu mtraura unitf,te !i obleGtul mdsurat, ln eoca eo prlvcale caracterlstlco PartlcularA' UDilaleo do mdsurll lndlctr ce rD{surl unltate, dc exenplu lu ( etru), s (rco[de), k0 (Lllo0rf,Itl), f, fost utlllzatd pentru determhalea nrlilnrll speclalc. Mtralnre specloltr

-

valoaE nunrerlctr . unltole

ENmplc:

Distanla medie Pdmint-Lua{ Temperatura de fierbere a apei Tensiun€a unei baterii de lantern,

3,84.10.

m

0

"c

4,5

Mirimile generale $i lndrimile special€ slnt denumite cu

aceea

mai exist{

ti

delinilia : m{airlle

:

termetrul generel d€ md.imi. De

valoare numeric{,unitate.

NOIIUNI DE EAZA

19

Obseruali: indicarea

unei lungimi 1:17 nu are sens; de aici nu rezulti a dat numlrul 17 s-a ficut pe baza uritililor metru,

dac6 comparatia care

kilometru, !ol+ sau altele. Refineli: mirimea generalE lungime cupriude toate mirimile speciale rezultate dintr-o m5surltoare de lungime, iirrliferent ce valoare numericd apare Si ce unititi se folosesc. Ea reprezintl un gen deosebit de mdrime. Timpul, viteza, foria, etc. sint alte genuri de mirimi. 0.2.2, Ecualii rle mtrrimi, oaleule eu mdrimi

fizicii sint ecua[ii intre mdrimile generale ale fizicii. EIe nu conlin sau etaloaae. Astfel, ele sint'independente de anumite unitdli care au- lost folosite pentru deducerea lor de exemplu, ta determinarea unor giruri de mlsuritori. Astfel, de pildi, in-legea lui bhm: U/I : con,rl. nu se vede ce unitlti pentru intensitatia crrrentuiui si pentru tensiune s-au folosit Ia descoperirea ei. Legea Iui Boyle-Mariotte: pV:cnnsr. ramine valabit{ independent de iaptul cA presiunea se ia in unitilile torr, gf/cm2 sau mm coloani de apd. . La. aplicarea legilor fizicii la probleme concrete, in Iocul mlrimilor gene_ rale se introduc mSrimi speciale. Aslfel ajungem la ecualii i,tre mirimi speiiale. Ecuafiile intre mdrimi generale sau speciale le numim ecuafii de mdrimi. .. -Legile uuitili speciale

ln ecurllile d6 miirimi, m{rimlle sint legate inlre ete lrin operalil matema{lce. calculul cu m5rimi generale sau speciale trebuie sI se find seama "La urmitoarele reguli:

de

o) AduDarea

u) Adunarea mdrimilor generale Mdrimile generale pot fi adunate numai atuuci cind simbolizeazi aceeagi caracteristicl particularS. Rezultatul este o mirime generall care simbolizeaz5 din nou aceasti caracteristici particularl. Exemplu:

tamilicatie de cuFent, la cdre curentii /1 gi valabile relatia: La_ o

I:

It+

f,

se unesc lntr-un curent re?ultant.I, este

12.

$l Adunarea mdrimilor speciale speciale pot fi adunate numai atunci clnd confin o indicafie .I{irimile penhu misura aceleiagi caracteristici particulare Ei sint raporiate la aceeagi unitate. La aceasti adunare se aduna valorile numerice s! adaugi unitatea 9i termenilor ca unitate a sumei. *

1 tol

:2,5

mrn (nota rcd.\

NOTIUNI DE

z0 Erenple:

1. ' Placa unei

;;;i;;

mese are lungimea

ln

acest caz ca m.

l:1,5

m 9i ldiimea D:0,8

m

BAZA

Mtrrimea sp€ciald perimetru

liind p:i,5 m +1,5 m +0,8 m +0,8 m:(1'5*1'5*0'8*

+0,8) m :4,6 2.Doudsursedetensiunelegat€lnserie,avlndtensiunileUt:1,4v9iU2:2'7v'dautensiunea totaltr: u-1,4\ +2,7 v :(1,4+2,7) v-4,1 v' La scldere

se procedeazi enalog

rcgulilor adunfuii'

b) lnmulrhcs

a\ lnmullirea mdrimilot

generale

Mirimile generale pot fi lnmuliite unele cu-altele friri restrictii' Asemenea inie sens fizic, numai atunci cind simbolizeazi, la rindul lor' o i"L-.t"ri.tl"a pr.ticularr; de cele mai multe ori, aceste produse caplt5 atunci o noue denumire. nro,luse au

Eacmple:

acestui 1. Produsul dintr€ un segment de alrum s $i o forta F, care aclioneazl de_a lungul lln: mecanic numim lucru ll drum,

2. --

o intensitate de curent I li timpul I, In care ac€st curent curge printr-un ll numim sarcind Q; spuneml prin conductor s_a transportat o sarcintr Q'

Produsul dintre

"o"Jr"i.",

Q:It.

p) lnmullirea mdtimilor sPeciole La inmullirea m5rimilor speciale se inmu l{esc intre ele valorile numerice' resoecliv unit;lile diferitilor iactori. Cele doui produse formeazi valoarea ,rfuii"e ii unitrt", rezultatului finat.. De multe ori, pentru produsele unor unileti se introduc alte denumiri de unitdfi. Eaemplu:

Printr-un colductor curge' pe o duratd de 45s, un cur€lt de 2 A' -sarcina ln {elu} urmator:

i"rn"p."tuia In acest timip piin conductor,

Q:2 A'45 s:(2

0'

care a fost

se calculeaztr

(A ' s):90 As' Rezultatul Pentru produsui As (amper-secuadtr) se intto'luce noua unitate C (coulomb) este

deci:

45)

firal

Q-go c'

^) impdrlirea mdrimilor sPeciale La impirtrirea mdrimilor speciale se procede-azi conform regulilor inmul$iriil trebuie ddr avut grijn ca numilorul sa fie diferit de zero' Euemplu:

Fie ecualia pentau rezistenia etectrice Dactr intaoduc€m pentru tensiune

r

(€ngl.) uor&

:

lucru.

ii

9 :-R I.I

RePortul

inteirsitate de curent

9

capdtii denumirea de rezist€nld'

mlrimi speciale' atunci diE

lmper_

NOTIUNI DE BAZA

21

tiree unitatilor volt si arnper se

torrneaza raportul V-

(volt : anrperri penlru acesta se alege

noua unitate O (ohm).

Pe baza formirii de orodrrse si rapoarle a mdrimilor este posibili 5i formarea valorilor limiti-r a urror succesiuni'de p,"dr;. i; ';;;;J., il"","i rezulla inte_ grarea qi diferen lierea marimilor.

0.2,3. Mirimi fundamentale gi m

rimi

derivate

In paragraful precedent am aflat ci la formarea produselor rapoartelor ;i pot, lua nastere rnirimi noi cu o caracteristicd particulari independentl. Aceste mdrimi pot fi, prin urmare, reduse la altele. Toale nrlrimlle r&re pot li reduse la altele se numeac mLrimi deritale.

Astfel, 9e exemplu, mirimea o (viteza) poate timp. Yiteza este o mlrime derivata.'

fi redusi la rn{rimile spatiu ,i

Md.imile oare nll mal pot li reduse la olt€ mirftnl se numesc mdrimt lunilamentolc.

Depinde de o decizie arbitrari a fizicienilor, care merimi anume sint folosite drept mirimi fundamentale. De exemplu,'in ca mlrime fun.lamentali poate fi aleasi sarcina sau irt6r.iiut","f""i.l"it"t", tlin relalia "..Jului; fundamen_ Q:11 poale fi .deduse.apoi cealalta marime. L, dupa.principilllsimplitilii "t,,e".*"-;e;i,,ilor se aleg mirimi care ne sint djrect 5i 1"," l:.T"tS: r.:indirea.noastrd. Asrfal. lungimea. rimput :-.^*:,-1,,,^" f]]r::TJrl,il""ti li masa rac parre drn manmrre lundamentale. cu ele pol fi desirise loate fenomenele mecanice. Toate mirimile mecanice care mai'sint necesare pot fi deduse din acesle trei mdrimi fundarnentale. pentru descrierea fenomen'elor cildurii si a Ienomenelor electrice, aceste trei mdrimi nu mar sini fr-"ara",r.] ni se- oferi temperatura ca mdrime iundamentala. M;;l;;; ".ti"i*L.fundamentald aleas5-pentru descrierea proceselor electrice este .r."ln"Q. Deoarece toate lenomencle magretice pot fi explicate prin actiunile "l""i.i"a unli sarcini electrice In ml$care. pentru Ienomenele magnetice IIu mai avem nevoie de o noui mlrime fundamentali. Obserualii.: ecualiile de mlrimi au dou5 semnificalii diferite: 1. Toate ecuatiile in care nu apar declt mrrimi fundamertal€ deja cunoscute sau mirirni derivate {rxplica orelatie intre aceste mdrimi. Eleslnt le g i a le f iz ic i i.

2. Ecuatii in care

toate marimile cu exceptia uneia mtrrimi deia derivate au caracterul u[or e c u a j i t

acea merime.

In llzic[, ecuall

e cu mal

-

sint;Erimi fundamentale sau

de de fj

ni

t ie;ele

defjnesc

mull d.rir o slngud mtrrime nedelinlt{

evidentiem o deosebire caracteristicl dintre genul de definitie *.YTT:1-rj ^ marlmrror a rundamentale gi a celor derivate. Mdrimile fundamentale se definesc

NOTIUNI DE

22

BAZA

indicindoinstrucliunedemEsurarepentruconstatareaegalitdriigiamultiptului; i"-p-G "" define5te un etalon 9i o unitate pentru aceaste mdrime fundamentall. La rnirimi derivate, problema egalitdtii, a multiplului Si a unititii este ,"rut.rrta in mod automat'prin indicaiea ecua[iei de defini]ie a acestei mdrimi' s2' ij"r-a itr"r*i mecanice Wr'9i Wr. deduse din mdrimile Fr'.s" respectiv F, (se egale Frs, sint Frs, produsele dacd 9i ;;;-";;i;-i* "ita in ."poitot i:n1 alli in raportul l:n). 0.2.4. Eeuarii de unitdri qi oeuarii de rlimensiuni precedent am folosit exprimirile-: ,,unitate de lucru mecanic"' ln paragraful -r,it"rei' etc, Pentru ultima vom introduce un simbol nou; in contia" --,rnitatJ vom scrie simbolul I W]' iar unitatea ;;;;;. ;;., ,,unitate de lucru mecanic" genetald pusd intr-o parantezd dreaptd mdrime o nota cu ;;; ;;;ilJ;; [u]. acestui simbol i9i iir'tii"i^ia mdrimea insi;i, ci unitatea €i' Introducerea derivate se commdrimi unei unitatea cum utifitrt"" cind se cerceteaze poate scrie: se "i"ta de exemplu, cunoscute; deia uniEii pr"" Jit

twl:tFl

t4.

Aceast[ ecuaiie de unitdti aratl ci unitatea lucrului mecanic se ob'ine din Drodusul unitatilor de forld 5i de lungime Acest gen de notafii are avantajul i"rpt, ,nr'i sislem spccial de unitdti' insd dacd in locul "a",ir"""irrr"'ta"L"-ii-aii"t-a"l^ fi-"te unitd{ile pentru torli (kgf) 5i iungime (m)' atunci unitlti: de ecualie ", urmlioarea poate fi scrisd mai sui de 9i Ol "titafi "*"il"i

Iw]:kgfm.

DupA cum am vizut 9i mai sus, fiecare mdrime derivati poate fi redusi la o ex resie care nu conline decit mirimi fundamentale legate intr-un anumit derivatr' Ca 5i ill. n"[.i"e."-a" i;g;i;;, este caracteristic pentru. mirime.a generald sau o merime reprezinta ae.i*if" frindamenta"le, orice mirime derivata Ielului prin indicarea poate caracierizali ti Ea mirime senerali. un sen de

fn-"I." po"t" fi scrisd"ca produs satrraport de merimi fundamenlale O asemenea expresie se numegte dimcnsiunec merimii derivate'

DeIltrtiic:

ir ce lel mtrrlmea Dlmonslunlle u[el mtrrlml derlvate (genorsle seu spe(lale) lndicl lutrdametrlale' miitlntl de produse ttru raPoarte nspeollvl se eompune dln Exemple:

Dimensiunea vitez€i este cltul

4; llmp

dimensiunea

lucrulul mecanic este

forld.spaliu,

Yom introduce uu simbol

util la analiza genului

de mirime'

produsul

NOIIUNI DE BAZA

23

semtrul dim agezrt id rafa uner mirrmr ge,eralc sau speclare arata

la mdrlmea lnsiil,

rl

la lclul mdrlmll,

ei nu ne

reterrm

Pentru iudicarea dimensiunilor mdrimilor fundamentale lolosim urmitoarele litere: pentru lungime: L adicd dim I:L; pentru timp: T adici dim I:T; pentru masd: M adicd dim M:M; pentru temperaturd: O adicd dim pentru sarcini Q adicd dim 0:Q.* Ast fel avem acum; dim 5 cm:L, dim r:L (r razd), dim D:L (D litime). Sd constatdm ce fel de mlrime cste u. Scriem:.

$:o;

dim I L dim, T Felul mdrimii vitezei a rezulti de^ci. ca fiind raportul format din qi timp. ln acelagi sens avem dim S0 km/h:LiT.'

dim u:dim

1 I

lungime

Orse.uolr.' semnul dim in fala unei exprcsii cu mai multi Iactori se rezolvi scriindu_l ln fata fiecerui factor ql acestei €xpresii: dim r//:dim r/dim t. o ecualie a"- al*"n"r.rni se dezvortd

pha chd ln rezultatul linal nu apar dectt titerele L, f, U, r.r ti O. n"rurtrtol finat atu[ci dintr-o combinatie de produse, respectiv rapoarte ate ace'stoi "i".il;t""". In moil general, dimensiunile 'unei mdrimi au

constd

forma:

rroM"odQ, Aici exponenlii a, b, c, d, e sint numere inlregi pozitiue sau negatiue (mici), sau zeroi .adicd se_ formeazd produse de dimiiiuni ale mdrimitor iuruti_ menlqle ridicale la anumiti puteri. Euernple:

1. Dimensiunile vitezei

D:

dim D:LrT_rtr(ooo0o:L1fl. 2. Dimensiunile densittriii p: dim rr' dlmp - L-3M+rIoOoeo-L-3M+1.

Acum putem simplilica astfel definitia dimensiunilor: DlmeDllunlle uDol mdrlml derivate ltrdl(i iD co mod poate ll scrlsd Ecca3td ca produs al dlmensluDllor lutrdanrenlale, rldlaate la anumlte puterl.

mtrrlmo

0.2.5. Sistem de baz , sistem de unit{1i, mfuimi eoerente Alegem ca

mlrimi fundamentale mdrimile 1 (lungime), / (timp), m (masn),

$^ {temperatur5). gi Q (sarcine) cu notafiile dimensi-unilJi l,) f , U, O ' qi d: Un asemeuea sistem de mdrimi fundamentale, care este potrivit pentru descrierea _.

completi a feuomenelor de fizici, se nume$te sistem'de * In S.I, a circea mirime lu[alamentaltr este intensitatea

bazd'.

curentului etcctric (Noti red.)

NOTIUNI DE BAZA

24

Fiecirei m5rimi fundamentale a unui sistem de bazi ales ii este asociati

o unitate. Alegerea unitililor este arbitrarl Si in cadrul fiechrui sistem de bazi existi mii multe posibiliteti. De exemplu, pentru sistemul de bazi ales de noi pot fi alese unitSfile: m (metru), kg (kilogram), s (secundi), C (coulomb), grd (grad).

Pot fi folosite 5i unitS[iter

cm (centimetru), g(gram), min (minut), C (coulomb), "F (grade Fahrenheit). Unitilile corespunzdtoare unui sistem de baze formeazi un sislem de unitdti'

La tratarea ecualiilor de mlrimi, adic5 la calculul cu mirimi generale 9i sDeciale. trebuie avut qriia ca toate mlrimile si fie raportate la acela;i sistem

de baz, ri se fie exprimate in acelagi sistem de unitili' Daci se indici, de exemplu, ci placa unei mese are lungimea l:1,9 q Si lilimea D:80 cm, atunci ,li, aceste mSrimi speciale nu poate fi calculatl direct aria '4:lD; mai intii. una din cele doui date trebuie transformatd astfcI incit cele doud date si aibi aceleasi unititi. Mdrimile care indeplinesc cele doui cerinte ardtate se numesc mdrimi coerenle. Sistemul de unitlti ales se numette sistem de Llnitdli coerente' 0.2,6. Mtrrimi sealare gi veetoriale

Mirimile clin f izicl se separi in mlrimi scclare 9i mdrimi uectoritle. lI drimi scalare stnl loale nitrinile ruie sint contplel tlelet:minqte prinlr-o ualoate numericd masa, temperatura !i ;i o unitate. Exemple de mdrimi scaiare sint timpul,procedat pini acum cu sarcina. Indiclm m5rimile scalare tot a$a cum am mirimile generale: prin asocierea unei litere latine. Lldtimile nectoriale sint astfet de mirimi ltt caLe, in afurrd de indicarca unei ualori numerice ;i a unitdlii' mii este necesait indicuea unei clireclii 9i a unui sens. Vectori sint, de exemplu, toate indicafiile de pozi{ie, care se referi la un sistem de coordonate ales. de asemenea vitezele qi foitele. Exprimim caracterul vectorial al unei m'irimi printr-o sigeali pe care o adluglm literei latine folosite pentru merimea generall. Lln segmcnt cu o anumiti orientare il notirn atunci prin i De multe 5ri nu ne inteieseazi orientarea unui segment, ci numai lungimea Iui, pe in acest caz suprimlm s5geata gi scliem doar s. Scriind s nu infelegem vectorul i, ci vorbim de oaLoa-

care o caracterizim printr-o valoare numerici

;i o unitate;

mirimi vectoriale utilizim noliunea de vector din matematici ;i regulile calculului vectorial dezvoltate in matematicd. S-a dovedil ci noliunei de vector 9i operaliile cu vectoli pot fi folosite cu mult succes i]l rliferite domenii ale fizicii. Ce-i drept, aplicabilitatea calculului vectorial llcltuie verificati in Iiecare caz in mod experimental ;i este rea uectorului s. Pentru calculul cu

permis numai alunci chld rezultatele matematice corespund cu cele experim^en-. 'tale

(vezi irr legilurE cu aceasta;i observaliile la veclorii fort, din 0 3 2 9i i"ndcpenclen{ei dln 1.2.6). in continuare vom expune pe-.scurt cele mai- importante reguli ale ca'lc;lului veclorial, firl a da o explicatie matematice mai detaliati.

la piincipiul

25

LEOIT.E CALCULULUI VECTORIAT

0,3. Legile ealculului veetorial 0.3.1. Definiria veetorului Un vector se definegte prin indicarea a doud puncte. Dacii un v.hicul porne$te pe un daum drcpt din punctul ,{ $i t$i termintr cursa ln punctul B, atunci el parcurge segm€htul AB avlnd lungimea s. Feclnd abstractie de lungimea s, acest segment are un s€ns de orientsre foarte precis, ale la pornire la sosire. Tinlnd cont de oralinea ln indicarea segmentului .i-8, putem sa-.i asociem un anumit sens de orientare. ln acest sens se vorbe$te de petuched ile Ptncte otilonc,te AB. Aceasti pereche de puncte AB d€Iine$te un anumit vector s. Semnul eixprimil Iaptul c{ vectoNl s ar€ o anumittr lungime de valoarc r ii in atate de aceas{a o orientar€ deftnittr.

s ln sensul de la R la -'I, atunci mi$prin lractorul opus a lui s; caracterizAm carea lui nu este reprezentat{ prin vectorul sj ci Dactr un vehicul parcurge segmentul de lungime

acest vector opus

adiuglnd vectorului J ur1 semn minus, scriind deci

-

r.

0.3.2. Egalitatea gi lnmullirea veetorilor eu un sealar

veclorllot: eg&llldril prln perechllc dc purcle ordoa*le Dol veetorl a ti r, rrelitrlil dacd au aeeeail valoore. dhectle fl setrs. Se mal poale spuDe: Derln ltla

,4.B

tl

CD, sint egall ll slprapull

dscd pot

prlnlr-o translatle (llg. 0.3-t).

v-

,l------r). Fig.

0.3-l. Vectorii slnt egali

)'t ':g 0 3-? Vecto',; forla Fr. l2 $i Fs sint egili din punctLl de veoere lralemat;c. inse :.ii,rn,le,or f;zice oot f; dl,e'rt€.

a, b si c

R€lineli. Conform definitiei lui, un vector rimlne neschimbat. dac, este translat ptralel cu el lnsir$i. Acest lucru este valabil pentru opeaatia pur matematici cu vectori. Ce_i drept. ta descrierea situatiilor din fizicd, din cauza iegeturii strlnse cu fenomenele, aceastd posibilitate de deplasa.e a vectorilor este de multe oii timitata. f'n exemplu: din ,izica lnvelati lp cursul m;diu* $tiln ce fortele pot li reprezentate ca yectori. Fje o fo4d F, care aciioneaze printr-o sfoard asupra cirligului de tracliune al unui cdrucior (fig. 0 3_2). Sfoara poateli acum prelungiti adicd fortr; poate Ii deplasati ln lungul liniei ei de actionere- dar sfosra - de partea superioard a cdruciorului. Din punct de vedere matemalic, in nu poate fi prinsd cete trei cazuri descrise vectorii f;4d slnt egali. 1ns5, a$a cum u$or se vede din reprezentarea alin imagine, ln al treilea caz siiuatia lizicl este cu totul alta. Acesl exemplu aratl-clal cd la traiarea matematici a probtemeior de Iizjce nu trebuie se s€ piardd niciodali legilura cu faptele fizice.

r

Cursul corespunzetor claselor

V-X

al€ tcolii genemle de Ia noi (Nota red.)'

LEGII.E CATCUIUIUI VECIORIAL

26

Deltrilla

mulaiplulul

unui veolor: tin verlor i, dellnit prin perechea de puncte Ar, €ste egat cu de n orl vecrorut f deliDil prin p€r€(.L€a de truncte C/)r darn segmentut A,are o valoore de n orl mai rnsre de(il segnten(ul CD, du(i segmentele AB Sl Cb sint psrotole fi rla(,i sensurlle lor rorespund; sau, pe scutt, daerl vectorul ;+pretunUlt de n ori p.inrr-o deplasare psralet{ poaro tl supiapus peste vectorulT (rlg. 0.3-:l). ln acest esz putem $erle eeualla vectorlald:

a-nb.

i-JF

/

R

f----i-----i----1" tllt tttl

Conlorrn acestei delinilii poate fi introdus c.--7--b__7_-r__7____ lD special un vector unitar ao, a c?irui orientare Fi8. 0.3-3. inmultirea unui vector cu un co!€spunde cu c, dar care ate valoarea ao:l. scalar: o:3 b Dactr acum a este valoarea vectolului ; atunci conform delinifiei inmulti i unui vector cu un sceler este valabile ecuatia vectorial{

a.i

0.3.b, Adunarea

si

setrderea vectorilor

Doi vectori a $i b, deliniti prilt perechile de puncte dB

ii

CD, se adun{, deplaslnd paratel unul dintre vectori, d€ exemplu vectorul?t a$a fel lnclt noua pozitle C'a pulctului C sa se suprapuni peste pulctul B; atunci punctul A ti imaginea D' a punctu]ui D definesc un no! vector, vectorul sumil. a lui a $i D (Iig, 0.3-4). Este valabiltr ecualia vectorialtr:

)^

at:"1

1

\\:--\

I E

t!

E

s .P

vl R t\.\ ']il trlE

a

€

r

;

tl

a

t

E

-t

i E

a.

-S

F

i

\

+

i il m

s

*+{ rF

E

t\

H Eil @ @l

!

\

@

6

@

DEZVOLTAREA CONCEPIIEI NOASTTE OESPRE AIOM

508

este

fete

eqall cu zero. Suprafetele nodale sint suprafete sferice, plane Si supraconice.

Tipul ;i numirul suprafelelor nodale sint determinate prin starea cuanticE, adicd prin primele trei nurnere cuantice ale electronului. Daci se di numirul cuantic plincipal n. numhrul cuantic azimutal sau orbital I gi numirul cuaDtic rna!]-netic rn, atunci pentru distributia sarcinii spa!iale a unui electron caracterizat in acest fel se gisesc urm5toarele supralele nodale: Nurllfiru] lotal de supmfele nodale este

sferire, m plane

ti l-ft

supnlere

n-1, Din oeestea (n-1)-l

6itrt gupralgle

coDice.

La dcternrinarea tipului si a numrirului de supralele nodale pe baza acestei reguli

rnii lrehuie lirul cont

de doui lucruri:

1. I'cntru numerul cuantic magnetic m se lntocuie$te lntotdeauna valoarea absoluti a lui m. 2. Suprafrla conictr poate degenera lntr-un plan. Dace diferenla numerelor cuantice I 9i ,t rrr \'aloarea unu (1 m:1), attnci aten) de-a face cu cazul degenerdrii: dace difeftnll nre yaloarca doi (l-,l 2). atunci supralala nodali este o suprafaltr conicd, iar dac:i ditercnla are valoarea troi (l- m::i), atunci existi un plan (conul dege[erat) li o supratnti conice.

O privire de ansamblu asupra sferelor nodale, planelor nodale $i conurilor roclale pcntru diverse valori n, l5i m (pinir la n:4) se dd in ligura 10.ti-10. La atomii cu mai mulli electroni apar combina[ii de suprafele nodale corespunzltoare regulilor de mai sus.

10.6.6, f,oncluziile modelului ondulator

Multe subtilitdli privind structura atomilor, a cristalelor 9i compugilor chimici au putut [i in!elese de-abia cu ajutot'ul modelului de mecanici ondulatorie al lui Schliidinger. Se constati ci Ia o ocupare completi a stirilor p sau d - deci rite ;ase sau zece electroni in aceea;i stare cuantice secundarl apart, o cornbiua{ie de suprale!e nodale, respectiv nori de electroni care searnirni cu un nol s/eric, Asemenea formafiuni sferice se remarc5 printr-o starc energetic, deosebit de avantajoasS. Atomii cu stirile cuantice secundare ocupate sint deosebit de stabili. O asernenea stare avantajoasi se realizeazi gi atunci cind stdrile cuantice secundare sint completate numai pe jumltate. Din aceasti co[statare explicdm rnai intii rearanjdrile menlionate in 10.5.2. Dupn cum arati tabela 10/3, rearanjiri se produc mereu atunci ciud prin aceasta se realizeazl completarea sau ocuparea pe jumetate a unei stlri cuantice secundare (crom, cupru, molibde[, paladiu, ceriu). AceastE rearanjarc se poate produce, eventual, chiar cu o treaptl sau doud inainte de cornpk'tarea definitivi a acestor stiri cuantice (disprosiu gi aur), Ocuparea plivilegiatl completi sau pe jumltate (semicompleti) - clreia, dupd cum rneulionam mai sus, ii corespunde producerea unei sarcini spatiale sferice permite gi explicarea legiturilor chimice:

MODEI-UT ONDULATOR AL AIOMULUI

509

nl Lpgitlrr{l io l(;i lar hete}o}olllrr'l l-a legnturr chilDicd ionic:i se tltctueazi un schimb de electroni. Atonrul donor de f ine un ion poziti! irr ctl acceptor. un ion negAtiY Schinrbul de electroni (adici legAtura ionici) rre ior rte preftrilt6 cind prin reersta se rtrlizcaz:i completarea sau seliricompletrrea unei \tiri currrti(e \ccurrdur(. h) Leqirtura alonrletr LegAtura atomic:i apare. de e\emplu. intre atomi de acela5i fel clrora l0 lipsesc unul iiau mai nrulli electroni pcntru colnplectar(:l unei stiri (ualrti(e seculldare 0 ocupart com nletl se Doatc realiza prin uctea ci cti doi atollli forlncrzi perechi de elcctroni a cdror iarrind sprliali incorljuri nrnlncioi atomii rezidtlali inrpreuntr. Electronii nu mtj apartin atunci nici unuia din cei doi parteneri de reactje' adicd nu mai sint loc'liTtibili in ato_ mul individual. I,erechile de eleitroni formate apartin moleculei $i fortneAzi o distriblltie

de sarcini proprie moleculei. in aceastd reprezentare nu se poate txplica lnsit ctlm iau nattrrc forlcle de legeture iirtre atomii individuali. () Legltur$ Dretali(ri La metale cste vorba d€ atomi care, pe llnge ocuparea conrpleti a unei st'ri cu'rn_ tice secundare. mri poseda untll sAu doi electronj. I a legetura metalicd. atomii resping ac€tti elecironi suplirncntari. .\tomii reziduali a ceror sarcinii spatiali a luat o formi sfe .i"e ot"trtui"t" o;etea cristalinS. Electronii respin$i circultr liber prin aceasta re[ea ]liS_ cerile lor slnt distribuite statistic ca la un gaz $i ln acest context se vorbe$te de un gaz eiectronic. Gazul electronic face posibile procesele de conduclie ln metale.

11.

Procesele nucleare

11.1. Radia!ia radioactivS 11.1.1. Descoperirea Ei identifiearea radiariei radioaetive

inanull8gtj.tizicianulfrsncezHenriBecquerelaficut,inmoalintimplitor, o dcscoperire interesantl. intr-o colectie geologicd el avea clteva minerale care

prezentau

feronrene lulninorse (fosforescentd). Ounoattem aceste lenomene luminoase de la cifrele luminescente ale ceasului. in apropierea acestor minerale, el a a$ezat tntimpltrtor ni$te pl{ci lotografice inchise etan$ la lumind. Becquere I constatd c5, in ciuda ecrantrrii, ele luses€re iluminate, derenind astfel inutilizabile. Sursa radialiei care le impresionasc puteau fj numai mineralele, intrucit toate celelalte posibilititi ale unei expuneri la lumind putuserS li ercluse. in acelati timp, Ilecquerel a auzit yorbindu-se, la o $edinti a Ac{demioi dc Stiinle din Paris, despre razele penetrante descoperite de Ii it n t g e ni savantul a intuit atunci o legiturA. Investigatiile sale ulterioare au aretat ce toate mineralele pe care ficuse obseryatii conlineau elernentul uraniu $i ce radiatja nu putea fi influentattr nici prin pr€siune. nici prin temperaturi inalte sau joase. in cele din urme, sotii (l u r i e ru ron;it, ln anul 1898, sA izolez€ elementul radioactiv radiu pe cale chimjce. Ei au realizat un preparat cu radialio atit de intensi, inclt pe suporturile de hirtie sau stofi rirmineau rlrme de arsuri. Pe baza acest€i observatii, in prjma perioade de expeaimentare cu preparate radioacti\.e, s-a tolosit calorimetrul ca instrument de masurat cantitativ pentru radiatia radioactivi. (lurlnd s-a constatat insi cd radiatia radioactivi posedA $i alte proprietili care permit metode de mesurare mai bune.

Tirperienla 11.111:. linem un preparat de radiu intre pl5cile unui condensator incircat. De plicile condensatorului este legat un amplificatorde mdsuri. Obserualie: Amplificatorul de mIsur5 se pune in cimp.

indici un curent cird preparatul

InleLprelare: Radiaiia radiului a creat purtdtori de sarcind. lfoleculele aerului au fost ionizate de radiafie. Ionii produti se migc[ in cimpul electric ti genereaz, un curenl de ionizare.

Rezultal: Radialia

descoperild de Becquerel are un efecl ionizanl. Substanlele care emit o radialie ioniza[te se uumesc rqdioacliue.

I

51

RADIAIIA RADIOACTIVA

1

Asupra organismului umau. radiatia radioactivi exercil.it un efect nociv.

Ea distruge celulele ;i tesuturile priu ionizare (leziuni sornaticer). Prin lezarea materialului genetic poate fi afectati nu numai persoana individuald, ci gi descenden!ii ei (leziuni genetice2). )

\

Obserualie: Din cauza cfectelor nocivr., manevrarea prcpamtclor radioaetive trcbuic fdcuti cu cea mai mare griji. Datoriti interesului general pentru respectarea anumilor rnisuri de proteclie, legislalia a pus toate substantrele radioactive sub control de stat ;i a elaborat dispozilii precise pentru lucrul cu radia[ia ionizantd.

11.1,2. Caracterul eorpuscular al radialiei radioaetive

Erpetienls 7-I.7/2: Apropiem un preparat radioactiv incet de un contor I cu virf a cirui constructie 9i montaj se vede in figura 11.1-13. I Obserualie: La o anumiti distan-

!I

a preparatului

la vi rf

1ca m 5 cm).

de

din

difuzol se aude o succesiune neregnlati de zgomote, Pe eclanuI

os'cilolrafuluiaprrco succes

U=l

iune de impul-

suri imprlitiate statisli c. lnlcrprelure: Cimpu I e lectric

din jurul virfului este atit de intens incit inci nu are loc o descircare autonomS. dar se produce o ionizare prin iioc

Fig. 11.11. flontajul contorului GeiSer

(v.5.:i.10) daci in cimp se creeazi ioni. Cind moleculele de aer sint ionizate de radia!ia radioactivi, ionizarea prin goc declangeazi o avalan;e de ioni qi deci un impuls de curent care determinl nigte piriituri in difuzor gi un semnal pe oscilooraf. Descdrcarea se stinge insi imediat. deoarece ciderea de tensiune pe rezistenta ohmici rnare R este a9a de mare incit in tub nu mai existi condilia pentru o ionizare prin qoc (v.5.3).

Rezultat: Contorul cu virf nu indici o ionizare continui. Preparatul radioactiv nu radiazi deci continuu. Presupunem ch elemite ur flut de particule indiuiduale.

I (grec.) son./ : corp. , olnr : purttrtoare ale informatiei ercditare. 3 (la surse dr tensiune fArA paraziti folosim in

aceasti experiente un condensator de lnalte tensiuDe ircarcat, cu o capa€itate de circa 10 000 pF. Descircarea acestui conden-

sator in timpul experientei este loarte

scezute.

E

512

PROCESELE NUCLEARE

Fig. 1'1.1-2.

Constructia

schematice a unei camere cu

ceala (P- placa de pisl5, electrod de ionizare, E

L--

O

directie de observalie, surse de lumini pentru ilum inarea camerei).

Dispozitivul experimentaI se poate imbuniti!i- inlocuind contorul

virf printr-un conlor Geiger-llli1ler (v. 5.3-!3). In locul diluzolului

cu se

leaq6 un numdrdtor electroDic. In felul acesta st, poate determina nrrrnlrul de particule pe care le emite un preparat intr-un anumit timp.

SI confirmim printr-o alti experienli structura binuitir corpuscularl a radia!iei rad ioactive. Erperienla 11.1/J.' Folosim o carneri cilindrici (cameri cu reaii) inchisl de sus cu un geam transparent 9i putind fi iluminatd in interior printr-o fereastri lateralA. Pe fundul camerei se a i o placd de pisli imbibati cu un amestec de ape gi alcool. Presiunea din camerl se poate reduce in scurt timp la jumltate, cu ajutorul unei pompe de aer (fig. l1.l-2). DacA aceasti cameri ste citva timp inchisi, aerul din ea se salureaze cu vapori de apd 9i alcool. Gradul de saturalie corespunde temperaturii mediului ambiant al camerei. Prin aclionarea pompei, amestecul de acr qi vapori din camerl este expandat; in lelul acesta, el se riceite (v.pentru comparatie recirea aerului respiratiei dupi expansiunea prin suflarea printre buze). Prin ricire, vaporii devin suprasaturanli, adicd in aer se gisesc mai multe molecule de vapori decit sint posibile la temperatura scizute. Ca urmare, o parte din vapori se condenseazi \ii se formeazl ceati, Dupi numele descoperitorului ei, camera se nume;te c(mera cu ceald a lui lVilson. Formarea ce{ii incepe de preferinti atunci cind in camer6 existd numerogi ioni. AceSti ioni reprezinte nuclee de condensare, adici sint centri de care moleculele de vapori ce ajung la condensare se lixeaze utor. Efectuarea erpetienlei: Introducem un preparat radioactiv in cameri, o inchidem qi indepdrtim toti ionii existen[i in camerd apticind, intreplaca de bazi 9i un ineI metalic aflat sub fereastra vizoare, o tensiune de circa 200 V. Apoi se acIioneazd pislonul iompei. Obserualie: Observ5m un sistem de dire de ceali sub forma unor raze fine. Direle pornesc radial de la preparat gi au toate aproape aceeagi lungime (f ig. 11.1-3). Interpretare: Preparatul emite particule ionizante. Pe drumul prin amestecui aer-vapori, liecare particule creeazE numeroSi ioni. Intrucit toli ionii ceilalli au fost indepertali prin cimpul aplicat, formarea ce!ii incepe nemijlocit pe urma traiectoriei particulelor individuale (este apropiati comparalia cu trenele de condensare pe care le lasl in urma lor avioanele in anumite condilii meteorologice).

RADIAITA RADIOACIIVA

513

I)rin ionizarea rnoleculelrr dc ilcr. clt care rr particuli se ciocnesle pt, lt.air.cloria sa se consumi cnergia de (,misic a acestei particule de cltre preparat. l)cUarece urmele de ceati. cu rnici abateri, au ilcceasi lunginre. putern conchidc ci parti(ulcle siDl cmise ilptr)\irnativ cu acecasi ener{ie. (:xrr.ft, (.u l,ul,. rcpr(.zinl:i uD disp,'7itir c\oI|lli.

tril',r (tlnr(rr'cu rr'uli. in .n \c lrlitirr.uzri un li(hid ltlat sub presiunc si incilzit pc$te pun(tut J'iu (le 1i('rlx're (incrlinir(.a fitrberii). t,a nri(sora rra pr(\illuii. urnta traiectoriei partjcuk,l)r rk. Inrnlirr( (u (,n('r(ic ntart cste rnarcnti pri|ltr-0 dirrl de bule IiIr (l( lbur. t(i Ip:rrlli (ll f,,r rnarca bul(.1,)r ln rlrschiil(rcn rlIri \tictr ru lpr'1 gazoasi. carr in((,pc (lo pref(riDlii iI lrr.rrrltc n (l(. suprrfl]ta \ticlei pr(,ziDtri 0 ll( k.gutrrritnlc.) 11.1.:1.

Fi8. 11.'l-1. Razele camera cu ceate,

r are Lorrului C

in

l)iicrittk. lilturi do nr(lialii

J; Ilcpctrrrl erpclicrrla clt camera crr ccaIir. irrvelind t-a Fig. 11.14, Reprezentarea funcliei din fig. .11,1-5 pe hlrtie semilotaritmicd de dou5 d.epte.

se obtine in diagrama 11.1-6 a doua dreapt.ir.

u I t a t: Pr€peratele rodio ( ve enlla, in genelal, trel ltpurl de r[dlslii. Iilc so aunre3o raze z, p qi y. (:orespunztrtor cur&rl,orullli rorlusr,uhr rl mdlsliei eristrt de(l purlicule d. p |i y. (lupa(itfiteo de io iz:uc a purti{.ulelrr erle dlfclit:i; (sparil.iea de lonizarc marr esto €chivalenttr cu parcu.s s(::izut in ae$i ltrrets.

. . Din. rezultatele experimcntale reprezentate in Iigura ll,l_6 se poate deduce legea de.absorbtie pentru pariicule p si 1. F.ie"No numirul departi_ cu.le_. p detectate la grosimea zero a stiatului- Din "diagraml extiagem

rela{ia:

ln

N:ln

No-kd. numirul de particule p misurate la grosime d, iar constanta ii indicd panta dreptei. Luind ambele pirti ca exponenii in baza e, rezultE relatia:

N

este

N:elo N.-M:Noe-id.

Rezultat: Numirul particulelor care trec scade dupl o lege exponenlialE. O formd analoagi a legii de absorb[ie rezulti pentru

radialia 1. Cercetiri pe diferite materiale au aritat ce mlrimea k are valori caracte_ ristice pentru fiecare tip de substanfi si de particuli. pentru plumb, constanta * are o valoare deosebil de mare- I)e aceea plunrbul este foarte potrivit pentru ecranarea radiatiei radioactive prin straturi de grosime rehtiv sci-

z\te.

tr

PEOCESETE NUCLEARE

516

Pbblema 11.111: l)in (liagranra din figure ll.1_6 dcterminali constantel€ legilor de absorbtie pentru radiafja p fi f ilr aluminiu. Ll c( grosinle scade radiatia Ia iumitate ln cele doud cazuri?

11.1,4. Proprietl1ile earacteristice ale particulelor a, p 9i y

X

Becq uere I binuise o legeturl intre radiaiia radioactivi;i

sau Riintgen. Aceasta radiatie

X

radiaria

fusese observate la Iu n cfi onarea tuburi lor

cu descilcale in gaz la studiul razelor catodice ii canal (v. 5.3.11). De aceea era de afteptat ca ;ii radialia radioaciivi (aidoma lazelor canal $i catodice)

si fie inlluentati

de cimpuri electrice sau rnagnetice. Releritor la aceasta figurl trebuie

s-a gesit rezultatul reprezentat irr Iigura ll.t-7. (ln aceaste sd ni inchipuirn, in spatele planului desenului, un pol nord,

iar in lafa sa un pol sud cu secliune circulard.) Evaluarea acestei experienfe a adus o serie de informalii asupra propliet5]ilor particulelor c., p 9i T' f. in cimpul magnetic radialia radioactivi se descompune in trei componente. Cele trei componentc ale radialiei se identificb in lunctie de penetrabilitatea lor ca radialie ct. p ri 1. 2. Hadialia T nu este influenfati de cimpurilc magnetice (9i nici de cimourile electrice). -\ceastd trisAturi a ei cste comund oricirci radiaiii electromaqnetice (lumiu5, unde radio, raze X etc.). Din puterea de penefratie detsebit de mare s-a putut conchide ci este vor6a de o radialie e lectro maguetici de lungime de undi 9i mai scurtd decit.radialia X. Parli'iint cuonlele unei rtdiulii electrcelec fi omagnelice tle lungitte de culele y tndd scurld. Lungimea de und[ a radialiei X: l0r...10-rnm Lun[imea de undi a radialiei 1: l(Fr . . . 10-6 nrn (v. pentru comparatie tabloul cu privile de ansamblu asupra radiatiei electromagnetice 7.8.3). Prcblema 11.112: Din

lungimile de- undii datt calcula

ii

energiile cuanle-

Ior

T.

3. Din devia!ia

particulelorn9ipin cimpul magnetic lezulti cI aceste par'ticule posedi o sarcini electricd. In expresia foriei Lorentz F"":Qu yB (v.

6.1 .3),

semnul sarcinii Q este

determinat de sensul Iortei care actioreaze.

Fig. 11,1-7. Separarea radiatiei d. p 5i Y in cimPUl magnetic. Ci aparate de detectie sint schilatei placa fotosensibila Pentru particule a, contorul Geiger Pentru particule p ti ra2e Y.

RADIATIA RADIOACTIVA

s17

l)ir figulr I Ll-7 r'czulli dt'ci tir particuk.k.cc;i palticuk.lt. p posedl

(lc sernll c(,llIIxr.

sarcini

I'|obltn.1 ll.tlit: A.rilali re lx,nlru s(. sul cinrptllui \txbilit rn i sus, prrtirulclr poriti\'(. .rle rx(lii{i(,i rcprrr.rltnt{. irr tiglrra ll.l ; \inl rl('\inl( sl)r(. (lrcxptn. iar ccle ncgativc sprr stirgr (In{:'r de s(r\ul d(. p11'prgar" : rxrlixliri).

Ilr:ulkrt: llaltilrrk.lt.z ncga t ivii

pos('di-r salcilrir prrzitivri.

ilr

par.liculele p sarr:ini

.

.1. [)articulcl('r sint dorr slalr dt.viatt in cirnpul magnetic. (ln fig. ll.l.7 dcYiafia estc r('llr'oz(,tl:llir cx gor' t. iar cu rnijkracel(, exislcnt(. in fizica, din ;coli ea nu esl(. dctoctll,ilir.) I\)sibilitatca sctizutir dc dcvicrt' itnllune o analogie cu l'azelc canal. [-a ac('stcil est(, r'orixr dt' atonrii ionizali ai unui () gaz. I)in misuriitori ale sarcinii spccilicc l lczull.rI cI particulele c pot

avca lnasa atornilor de hcliu si sarcina (.1l:urentarir dublii. S-u presupus cir esle vrrrlra

+

u,1itu/ /€ sarci^i

I

b)

a)

-

p. .,e^p rj! na "r b) reorezen!area nivelelor.

FiC. 11 .2-6. Dezintegrarea o) reprezentarea schematic;

@"-*ffi 'zl!fia

r+

U'

fe +

l,lanintl de sarcini

AP,

a)

I

0

FiC. 11 .2 7. Dezintegrarea a) rep.ezentarea schematic5

pe exemptu

t 2!!

-

RaE

b) reprezentarea nivelelor.

,T'l I

,t

lx

!x*

-

))

+ t

ZI lhnirul

I

Z de

urck;

/*

b)

FiE. 11 .7 A. Dezinte8rarea ?: exemplu general o) reprezentarea schemati(i i b) reprezentarea nivelelor.

ZIl

528

PROCESEI.E NUCLEARE

Deschirnbat. irtrucit masa electronului este neglijabili fald de masa nucleului. In figula 11.2-7 se ilustreazi dezintegrarea p pe exemplul ,$RaE.

.)

lleprezentarea le;inleqrdrii .y: La dezintegrarea y nucleul emifirtor i;i ;i sarcina. Se emite doar energie sub forma unei unde cl(.ctromagDclice. Un nuclcu care se giseste intr-o stare din care poate emite energie se nurn(,ste rtucleu etcilel,.l)aci X este simbolul pentru un nuclid neexcitat, parstreazir rnasa

nuclidul cxcitat so notcazi cu Xx. I)ezintegrarea y este reprezentatal in figura ll.2-lt pe un exernplu general.

11.2.5. Soriile radioael ive

t'rrnirind d(.zvoltarea unui atom radioactiv, se constath ce el nu lrece irnediat dupi prirnul proces de dezintegrare intr-un atom neemi{5tor (stabil), ci devine lipsit de radiatie abia dupi mai multe transformiri peste rnulte (,lernente interrnetliare.l)acd un element radioactiv s-ar izola sub formd pur.ir de toatt, celelalte tlemente, dupzi un anumit timp s-ar constata totuti un amestec de mai rnulle specii atomice care s-au format in decursul timpului din acel elernt'nt ini!ial. Pentru a intelege aceasta, trebuie sI ne lSmurim mai intii ci nu to{i atomii substanlei iniliale parcurg o aceeaqi dezvoltare in acelafi ritm. Este adevirat cI, pe baza legii dezintegririi radioactive, putem spune dupir cit timp nu mai e\istl decit jumltate din substanla iniliali. lnschimb, nu putem spune in care moment se dezintegreazi un anumit atom. l)ezintegrarea radioactivd reprczintl un tcl sponlan in alom care nu poate fi influentat prin nimic. Un alorn pc care il putem alege - daci putem spune astlel cu gindul, poate fi dezintrsraL dcja dupi o secundi in a treia sau a patrasubstanti derivati (indiferent dc timpii de injumltllire care revin fiecirui element in parte), dar poale dura 5i ani de zile pini cind din el ia na)tcre prirra substaniA derivati. I)e aici lt,zrrltir cI intr-o substanld radioactivi, substania iniliall coexistE iDtotdeautrir cu lnai multe substanle derivate, Pentru stndiul substanlelor radioactive este important sI $tim ce elemente pot aplrea ca substan!e derivate ale unei substanfe primare unitare. itr acest scop se stabilesc a$a-numite serii de dezintegrare sau serii radioactive. Seria radioactivd a unui element aratl in ce succesiune trece un element radioactiv intr-un element ce nu emite radialii. Elementele intermediare care iau iragtere se caracterizeazi ordonindu-le intr-un sistem de coordonate in care pe abscisi se trece numdrul de sarcind Z, iar pe ordonat5 numhrul de mase A. ln figura ll.2-9 sint redate cele trei serii radioactive naturale. Substan!ele ini!iale ale acestor serii sint uraniul ,!!U, actinouraiiul ,$!U 9i toriul ,fo2Th. in funclie de substanfele primare, aceste serii se numesc seria urauiului, seria actiniului qi seria toriului. ProduEii finali stabiti ai seriilor radioactive sint ,!!Pb. '!!Pb, '!jPb ei P

Probltmn t|.'.!tJ: Cornparrli timpii de tnjumettrtire ai 23r8rU, r8;U $i %33Th cu ceilalti I I timpi de injumelilire indicali ln ligura 11.2-9. Ce rezulti dilr aceasti comparalie?

DEZINTEGRAREA RADIOACTIVA

F

529

ig. 11.2-9. Seriile

de dezintegrare natural;: a) seria ura,

niu-radiu;

b)

seria

uraniu-actiniu; c) seria toriulu i. A lV a serie de dezin-

teBrare

seria

rad

I ,R

t

ioactiv;,

E

e

=

neptuniu lu

i

prezentat; in fi8. 11. 3.7 pe pag. 541

81 82 83 84 85 86 87 Pb 8i Po At Rn fr

I

8e

89 90 9/ 92 AcfhPaU ,**/ /, orn,r; Z*

88

89 90 91 A. IhPa

88

'135

23t R

t

227

s

6t 82 83 84 85 86 87 fl Pb 8i Po Al fr, f?

fre

llanira/

3,r

- lizict .urs euperior

de

nrclni Z

92 U

->-

s30

PROCESELE NUCIEARE

t R

t

s

6t 82 83 84 85 86 87 88 89 9A 9/ rl Pb 8i Pt lt Pn fr fra Ac lh Pa 1,.i,,/ fr o.",i; Z* 4

11.2.G. Proresok'(.ilrc

itu

lo(1

la dezintrgrarc:r (, p Ei y

l,a scIiilc mdio ctiv(, sc r('rnalcit nurniil.trl pr('J)ondelent de dezintegriri {. dczinlt'qlllr micqo|citzti urrrniirul de rnasl al elementului emititor cu p.rlru unitali. Ne int|chitn dc ce nr.rcltele atomice expulzeazi de fiecare datt-r cite patlu unitir(i dc rnasir dcodatS. S-ar putea ct.edc cd ei pot expulza tot alit (l(, I)iDe ;i ptotoni sau ncutroni individuali. )Iotivul pentlu procesul dezintegrirtii a trcl)uie ciutat ir faptul cir o formafiune compusE din doi protoni Ei doi ntutroni -adicl un nucleu de heliu reprezinti o configuratie deosebit de stabili- Pentru nucleul cmithtor este cu mult mai ugor si expulzeze intreaga configuratie a nucleului de hcliu (adicir o particulii cr) decit sir rupd accasti Iormaiiune in constiturntii ti ;i si expulzezc protonii, rcspectiv neutrouii, cite unuL Estc lesne de intel(,s clt lln nrrcleu poate emite particule a pentru ci constilucntii acestora -protolii si nt, tIoIii prcc\istir in rr,rrcleu. Curn se explicir iDsir oriainea clccllonilor la dezintcglalea- B? lrr nucI.u nLr existl electroni. I.r dt'zintcelaroa p, rrn neutlon din nrrclcrr se dezintegreazl intl-un electrou ;i un plolorr. I.lk'ctlonul rst('('rpulzal cu cnergie mare, iar ptotonul rdmine irr nrl(lcrr. in li'lul act'sla, nrrmi]r'ul dc sarcitrar crcite cu o u;itate. Care este t itttzir atcsltti Ptoccs I)alir plivirn tlisllilrrr(ia nr.utlonilor dc-a lungul elementelor sistemului pctiotlic, ol)scr'\'aul cii pinir la t,lernerrtrrl calciu uurnetele de masl sint de doud ori rrrai rrrali (lcril rUtnrrel(. dt, sarcini (v. tabloul sisternului periodic la slitsilttl cirr'!ii irr t.art sinl trccute nurnt'r't'lt' dc masir ii nurnerele atomice). l,a accslc llIiluc rlorrirzt.r.i (l(.rk'llr('nlc alc,sistcrnulrri, nuclcul rontitre aproape irlol(k'ault la fcl >

5.t,

III.

Gazo

1. Gteutrtea moleculari relative .rl1 (v. coloana I din tabela urmitoare) 2. Densitatea p ln conditii normale $-ooc $i p:760 tor. (v. coloana 2 din

tabela

lume-

toare)

3. Volumul molar V- la 0'C ti 760 torr (v. coloada 3 din tabela urmetoale) 4. Coeficientul d€ dilatare ln volum p (v, tabela 4/2 de la p. 208) 5. Ctrldura specifictr c? la presiune constantd ti cildura specificd a, la volum constant, cdldurile molare Cr, C, (v. tsbela 414 d,e la p.237t 6. Punctul de condensare fc k presiune normaltr (v. coloana 4 din tabela urmdtode li tabela 414 de la p, 237') 7. Celdura de condensare 0c (v. coloana 5 din tabela urm{toare) 8. Mdrimile critice de stare (v. tabela 4/5 de la p. 2{5) 9. Constanta dielectrici relativ{ e (v, tabela 5/1 de la p. 293) 10. Echivalentul electrochimic ,{ (v. tabela 5/2 de Ia p. 301) 11. Permeabilitatea relative p (v. tabela 6/2 de la p. 353)

Hidrogen H2

1.

{.

M

Tc

(ts tn-")

2,016

Heliu He Neon Ne

4,003 20,183

Azot

28,015

Nz

Oxigen O,

Bioxid de carbon

COz

0,0899 0,119 0,900

31,999

1,251 1,429

,1,0,,

1,9 t-7

DoEeniul de crloare ?50

Linii

. ."

llnll

650

spectaate

o,

Fc)

{Lcd

22,4

rrJ

)

111

22,4 22,4 22,4 22,4

6

-269 -246 -196 -183

21 48 51

,,,

-79

1,293

l-uEglmllo do undd ). alo citorva

!.

itr spectrul vlztb

portocaliu I salbe! 650...585 t585...575 575...490 190... {30 (30. ..380

de emisie

Hidrogen

t{a

Ho Hr

Hs

656

486 434 4?1 447

410 397

Heliu Vapori de rodiu

668 588

r

I

502 492

Hr

414

589,6

sss,o

Vapori de mercur

5?8

546

436

405

Linii dc absotblie

Linii

I

Frauenholer I Abrorbrie prin

ABC 761 687 656

02orH

D

E

589

Na

FG 486 434

FeCa

HH

HK 3S? 393

Ca

Ca

550

Dnte stronomlce Uiiltili d. lunqim(: I UA (unitatc astronomici) : 1.49:).1oII nt ldistin[.] rlrcdie intre l'i,nint ii Sotrr) I AI- (rD iuDrini) -ti.32.10r U,\:9.1ti.10r, nr (drunrul strnbltut de ltlnrinti intr-un xrr) L'niruti tu lintp: An sideral: 365 z ti h I min 1(l s:365.256:] zik' sol.rre nriilocii (Timpul pnrii cind Soarrlr se ltfli din nou in laln acrleiari stt'lt tilic) An tropi(: 1165 z; h 18 rnin lli s: i|{j5.2122 rilr solnm mijlo(ii ( l irnpul piori ciDd Soarcle re\irr l1l echirlorliul dr prinriv:)rri) Cot I)u

t iIe

t islr

Ltu

I

ui solar

rs (i.1)i l03 nr (unghi vizual 32J 1.99. IUJ'' kg I i..r. 1,,: rrpl

rNzN nr(.dic

rrir\|l).1.

(ior\ilatea m((lie p.\ -1.4.lUrr kS nt' ir H(clcralia grrvil3li{ii lr supr.rLr{5 rs:27:l In s-r {:2tt periorrlr \iderr l, '/s::15 z trnrp( ral ora sullrlrtctoi 7:; ;lX)'k

di\tr rla

la

(rr nriixpropi.rlr'i

stea

g)

rProximr) 4.3 AL

Prinrirl: r p,. t't tt r la lt , (I:,lr'r r/,, li.:l;\. l,'6 r, ) : I la.a la I',,1 /,, ,r.:r,,: l',{,,, } "'rrrrcJ r* * rgza merlie r/, 6.3;0. llrd r! nra\a m/, -;.1)7.l0I kg (lrnsitntctl rr('(lio i/,- 5.:') l0r kg h-l llrn\ilalea rrc(lie a slralului superlicial ,.-.2.6.10r kg nr'-:l rc(elerrlia gftrvit,rliri,condilia slEn,lsr(lr or,:y:9.U1 ms_? (liltnnla lncdir dc la So,rtr I UA = l.495 lorL nr cx(rrl ri( ital (',l orbilpi ..0.lrl{i7

L

nir:

rlur rrtdic //. l-;l.ll16 rn {urglri vizual:11'r nrrsa ,r.-..;.ili.lO:r.j kg r .0.01..23 nrr,) (l(rr\ilrle:t r e(lic pl. ll.:l l'-):r kg ni-:j :rc((.lcrxlrr +r:r\it.rli,i,/..1.6..!nrs .[

- t'i tri./ '

{listxDla de ln IrriDrint :t.i-)6 ... l.ar7.1(r3 nl (lislxoln rnedi(,do lx I':-rllllnt:1.81.103 nr

Plxn(tr r\,. l.l)el:r :l'2 p.r p. 1J2) (lit:1I \.lrlilinrtiticixli .ri I)rirnlntului (v. tabela 2/1 de la p. 1421 Cilivr s.rtelili nrtiliciali ai Soarelui (v. tabela 2/3 de la p. 1.13) vitcze cosmicc (v, p. 140, 1.11, 143)

551

Constante fiziee I Acceleratia grrvitaIiei (valoerce normal{)

,:9,80tj65 m s '

Constanta gravitaiionrle

Y:ti,tj73.10

11

N m! kg-!

3

Corlstenta lui Loschmidt! (constanta Avogadro)

Nr:ri,02252.

Volumul molar al gazului ri 760 torr)

(la 0"C

a

Constaota universalil

1016

kmol

I

28 idea12

l do-2,2'll3ti.l0 mr kmol

1

:i0

ll-11,31.13. 103

gazelorz

l2

l:1,:]805.!.

Constanta Boltzmannt

J grd r knrol-l

10-2s J

grd

I

18

e:l,60210

Sarcina elementari

10-re C

7

Constsnta Faaada.v

F:9,ti4870.107 C kval I

Constanta clmpului eLctric Constanta dielectrice (Yid)

eo:8,ti542.10-rt C V-r m-r

Constanta clmpului magnetic Permeabilitatea (Yid)

Fo:1,2566

Viteza luminii (ln Yid)

c:2,997925

10

3 V s A-l nr

103

I

msr

3

Constanta Rydberg (atomul de

hidrogen)

RyE:1,0967758.10t m-r 3

Constants Rydberg (masa

infinit)

Cuanta de aciiune a

nucleului

3

Iui Planck

Lungimea de und:i Compton

(a eleclronului)

I

Ry_:1,0973731.10? m-.

h:6,6256.104 J

3

lc,:2,42621.10-r'm

Valorile slnt extrase din

6

nrbols, Units and Nomenclature in Physics" Document U. LP. I1 (S.U. N. "Sl (Editia germanE ln editura Friedr. Vieweg. & Sohn GmBH, Braunschweig) Indicatiile de erori sub valori reprczint:i de trqi ori abaterea standard.

t ConsBnt!!9 slnt raportate la nuclidul de carbon moleculari 12,0000.

65-3)

1965

l[C, ciruia i se atribui€

masa

552

I

I

; I

lt

II

rlE I ,

d,

I

lt

+

+ !!!o9

EE

!s-. !E iss" sF: sEE NO6 ]I

[[ll

ir

n

n $ !:

[[

ll

E

lt

E

E B

I

I

ll

ll

I

+ +

:d

I

d?

E

T .2

A

z

lndex al{abelic

Cadere de tensiune pe catod

Absorbtie (468) cuantica (469) -spectru de absorblie (432) (472\

(323)

Acc;leratie (54) (61) centripeti 01)

Calorie cal.(235),__^. Lamera - wrrson tf, I l,)

- instantanee (56) - radial; (71) - tangential6 (71) - unghiulari (72) -Amortiz?re (158) (165)

Cantitate de migcare (79) Cantitate de substan-te (2'16) (221) (223)

Capacitate (294)

A

l;

Anod (299) (4ss)

Armonici L

(235) Celdure specifica (235) (237)

Cantitate de cildura G35)

(257) Amplitudine (149) An rumina (32) (401) Analizi spectra (431) Analizor (423) ADgstrdm A (32) An ih ilare, radiatie de (538)

Ampdre

Celdur, molara

(181)

Aruncare orizontalS (65) vertacal; (66) -Atom (218) (47s) diametrul atomului (484

- termica (calorica) (236) Caracteristica particulare (17)

Catod (299) (4ss) Celir

la

sacker (543) Cinematice (40) Ciocnire (110) - elasticd inelastica (80) (110)

leeile

(220) invelisu

(382)

I atomului

(478)

stare {undamentala a (484) (480)

Atom de hidrogen (483)

Autoinduc[ie (36'l) coeticient de * (353) Axiomele lui Newtoh (74) (8s) (e2)

Balanll 8ravitalionall

sau

de torsiune ('122) (130)

Ea.ier5 sonica (zid

sonic)

(313)

Ciclot.on (346) Ciclul Bethe - v. Weiz-

greutate atomice relativ, energie de formare a

fotoelectrice

(450)

('110)

- oscilant electric Circuit Circuit rezonant (380) - de curent (38'l)

- de tensiune (380) Clmp -

electric (270) intensitatea

-

gravitalional

(275) (370) ('l 25) (125) (130)

intensitatea ma8netic (330) intensitatea - (335) (349)

radial (116,287)

turbionar electric (369) linie de - (126) (272) (330) Coeficient de autoinductie

Componente (27)

Compton, etectul (465)

-

lungimea de

unda

(482)

Conditie prin electron (304 Constanta aberalie (402) - de amortizare (158) - de - lui Avogadro (22'1 )

Boltzmann (234) (252) - dielectrica - absolut, (287) - - relativa (293) - - a vidului (287) -Faraday (302) - gravitalionala - Hall (337) (130) ( 31) (221) - Loschmidt lui Planck (461\ (467) - lui Rydberg (486) - universald a gazelor (217) Contor - Geiger sau - cu v?rf(32'1 r511) - Geieer-Mijller (321) (51 2) Contractie Lorentz (446)

Contraclia lungimi lor (445)

Corp rigid

(113)

Coulomb C (255) Coulo(mb)metru (255) Cuantd (461) - de energie (461)

- de luminl (461) (465) Culori amestecate (408) Culori spectrale (395) (419) Curent de deplasare (372) Curie Ci (523)

BEtaie (163) Birerringentd (424) Bobin6 (378) 8ohr, condi{ia de trecvenl5

volum al gazelor (208)

Defect de masi (535) Densitate de energie (298) - electrica (365) magneticd -

Coelicient de tensiuhe al

a lui (483)

gazelor (210)

supralatl

C;dere liberi (57)

Coerenta luminii(409) Coincidenla (31) (35)

(203)

(363)

Coeficient de dilatare in

(468)

Condensator.(295) Condilia cuantice a lui Bohr

Densitatea sarcinilor

sau

(267) Descercaae

-

ln gaz (321)

de

superliciale

554

INDEX

prin s(lntei

-

(321)

cinetice (229)

Dezintegrare

alfa (530) beta (530) radioactivE (5'19)

--

(52'l) legea Dezord ine molecular; (225)

-

Diagrama vectorialS (161)

Dielecric (29'1) Diferenta de drum

(179)

(1e0) (3e8) (403)

Diiractie

(196)

pe fanle (4'1 2) pe lanta dub16 (397) a luminii(397)

- pe retea (416) - pe sirma (411) - a sunetu lu i (202) -Difuzie (224)

- de intens itate (4'15) - de viteza marwelliana

1231\

Domeniu de audibilitate

al

(200)

Drum riber mijlociu

(232)

Drum optic (403)

Dualism

\rnde

corpuscul

\464) Ech ilibru .-- dinamic

-

(243)

termic (250)

Echivalent

electrochimic

(3 01)

Echivilentu

loriei

I

mecanic al ca-

(248)

Echivalenla dintre nrasi energie (451)

5i

Ecuatie

- de definilie (21) de echilibru van -Waals (246) de marimi (19) -

der

Ecuatie

staie a gazelor --- de iundamentale

(214)

a mecanicii

(8s)

-- fundamentali a teoriei

orbita !arc na specifica a (345)

-

(309)

Electronl orbitali (sau pla,

netari sau de petur:)

Electron volt eV (lt0) Elongatre ('149 )

(479)

(459)

de rotatie

('120

(165)

-

viteza de

-

(195)

Feromagnetism (353)

lux - electric (286) F

-

magneti. (358)

Formare de perechi (538) (83)

molecularA

curent (339)

'- care actioneaza la dtstan1a (124) centrifugi (95)

- centipeta (93) (483) -- compensatoare (93) (98) Coriolis (99) - de inerlie (97) - Lorentz (335) (368) - la mas: constantA (84) - masurAtl dinamic (87) --

-mesu.atA static (87) - radiale (vezi forla cenrrr-

Fotoelement (sau element fotosensibil (313)

Fotomultiplicato.

(3'14)

Foton (454)

Entropie (252)

cantitate de mitcare a -

Eter (430) (437)

(46s)

Excitalie atomicA (485)

Excita'!ie magnetici

Kundr (20't) Fisiune nucleare (538) FluoresceniS (433)

Foslorescenli (433)

\249)

(349)

Experien'la

-

53)

Peta)

)

(237)

dilerenle de (486) iegea conserverij - (108)

de ciocnire cu electroni

(16e)

(r

- care aclioneaza asupaa conductorului strebatrt de

electrice G97) -- de excitalie (486) intindere (106) - de de leg:ture a nucleului atom ic (535) '- magnetica (364) - medie pe nucleon (536) - potenlialS (1 05) - de repaus (452) - reziduali a fotoe,ectrotermics

de

(177) (378) salt de (176) (407)

(241)

i (109) de lumine (468) Energie (105) cinetici (105)

-

Faze (153) (171)

diferenta

(de atraclie)

de electron

nilor

Farad F (294)

Forli

Em is ie

-

Fant, (411) Fanta dub e (395)

Figurile de pral ale lui

(309) (483) sarcina (304)

l!i

FoLrcau lt f9B) - lui Francl - Heftz (469) - lLrr lui Fresnel (404) - Iui - Mi.helson (437) ill,I an (303) - lui l'4pata de ulei (221y - cu Stern (2311 - lui tut Totman (jb7)

Figuri Lissajous ('16'l)

masa

istributrie

urechii

- Doppler (203) (310) -- Edison Faraday (425) (430) - fotoelectric (313) (454) - extern intern (317) - Ha,l (336) (313) - Hallwachs (425) (430) ---peKerr vlrf (268) lectrolrzE (300) Electron (308)

rem iconductoare(3'l 7) Hertz s3Lr elementar (388) Distanle ful,) damentala (207) D

I

E

Dimensiune (23)

Diodi

Maxwe

Efect

- termoelect c (310) (320)

Dilatare lin iarA (207) Dilatare in volum (207) Dilatarea trmpului (445)

Dipolul

a gazelor (214) - general: - lentilelor (395) lui Thornson (384) - universala -Ecuatiiie lui a gazelor (217) (370)

ATFAEETIC

Foton

-

enereia masa

Frecvenli ({03)

(465) -f465)

(L8)' ('149) (i95)

INDEX

55s

ATFAEEITC

limitl

-

a

proprie

lpoteza atomrca (219) (475) lpoteza lui Avogadro (220)

64)

(1

(487)

enerSie de

(4s9) (463) oscilatiei (149)

lreversibil

Front de unda (188) Fuziune nucleare (542)

(250)

('1

lzobar (209) lzocor (210)

lzoterm: (245) - criticd (245)

Gaz

idea (210)

- monoatomic (240) - real (21'1) Generator cu bandS

lzotop

-

lncetin ire (54) im prastiere (477)

Grad (206) (213) Grad de libertate (234) (240)

loule |

ac(eleralia 11s6)

-

(60)

Greutate (88) (123)

moleculare relativ; (220)

Hertz Hz (68) Histerezis (353)

de reiractie

(395)

(404)

lnduclie (355) (284) (285) - electrostatic: magnetice (335) -lnductivitate (sau indu(tan1e) (363)

lnelele lui Newton

lnerlie

(408)

(74)

moment de

lnfl!enl,

-

(116)

(264)

lnfrarosu (434) lnstruc'!i

un i

de mAsurare (17)

lnstrument pentru mesurarea cimpului magnetic (338) lntensitatea curentu lu i elec-

tric

(257)

maxime

si

minime

de

a luminii(398)

- pe straturi sub'!iri (406) - a undelor circulare (189) - undelor lioiare (17) - a a undelor sonore (198) -lnvarianla (441) lnversiunea lin iei sodiului (472)

lonizare

-

Amontons (2'10) - lui un iversale (130) - atractiei (363) - autoindu.Ilei - lui Boyle-l'lariotte (214) \229) ui Brewster (423) - lui Charles (2'10) - cederii corPlriLor (61) - conservarii cantit;tii de -mi$care (82) (92) (110) -(24e)conserverii energiei (108) - momentului c inetic (244)

radioactive

a atomilor (482) (488) prin ciocnire (32'1)

Frauenhoter (432)

specrale (155)

gire) al electronilor

(3s1)

Gay-Lussac (209) - lui (157) - lui Hooke (104) electromagne-inductiei tice (3s8) (360)

(sau

(310)

(4ss) de frecare (103)

- de ?ntindere (1 04) - de ridicare (1 02) Luminl (395) infrarotie (433) - naturali (427) ultavioleti (433) -drspersia - (404) (429) lungimea de unde a - (398) (41e) modelul corpuscular al (464) modelul geometric al (3e4) (464) modelul ondulator al (3ee) (4se) (464) structura cuantici a - (46'l) vector de - (422) viteza - (399) (424) Lungime (31) Lungime de undl (180)

masuretoarea

- fundamentala a cimPlrl!i electric (285) - a cimpului magnetic

(73) - inertiei lui Ohm (306) (314) - proporliilor definite echivalente) (219)

(417)

(431) (488)

- lorter a lui Cou omb (290) (293) (483)

Legea

(299)

ii ii

rie extraclie (sau de ie-

(508) Legea

-- lui Dalton

Lin Lin

l-ucru mecanic (99) (132) - de accelerare (101)

(

(1e1) (3e8)

loni

ma_

heteroPolarS)

dezintegriri i -s21)

lnterferenti culori de - (407) hiperbole de (190)

(395) (408)

1126) (272) (130)

Kilocalorie (sau calorie re) kcal (235) KiloSram ke (78) (1 24) K ilomol kmol (216)

018)

-

Linie de forla (sau cimp)

(99)

valenta sau

(143)

innobilarea

Lampa cu luminescenle (124) Laser (427) LegaturA ioni(; (sau electro_

lmpu ls (90)

lndice

ecuatia

('122)

terestre

lui Kepler

Lentile

van de Graarf) (268)

Gravitalie

'1

(2s3)

(525)

lzotrop (207) (sau

094) (395) - reflexiei refra4iei 0 96) (395)' -Leoile -ciocn iri' 0) - lui Faraday - {undamentale(301) ale termo_ dinamicii i prima (249) a doua

-

(415) (418)

Merime (21) - derivatl directoare ('151) - fizica generale (17) (21) - fundamental: (24) scalara - sp'eciala (18) - de sta.e (214) (252) - vectoriale - critica (246) G4) Masa - ti energie (437)

556

INDEX ALFAAEIIC

('123) (127) (137) - grea inertr05) ('124) (127) (137) - de repaus (449) (465) Masini cu unde de torsiune

(53'1)

Paturi electron (496)

Neutron (525) (534) Newton N (84)

(16e)

Nivei energetic (sau de energie) (1sa) (485)

MAsurarea sarcinii,

Nod al oscilatiei

(258) - balisticl - indirecti (265)

Mesurarea tensiun

Nucleon (524)

ii

(280)

(44) (s2) (s7)

l"letodA inductivi (15) (229)

l''letru m

(32)

l'aicroscop electron

rc

(146)

de cimp (327) lYi$care

-

brownian; (224) (253) (67)

-circulari

-- --- $i oscilatie armonica 0 se) (75) - rectilinie (44) ... (45) unilorma (68) (75)

uniform5

(62,\ (75) (54)

unilorm accelerata \62)

I'l0bilitate

-

a

electronilor (314)

a ionilor

(305)

l'4odel

--

atomic (475)

Bohr (480) (.191) - atomic (476) - - Rutherlord Thomson (375) - - ln (494) - pAturi - cuantic al luminii (463) -'- al gazului perlect (sau ideal) (225) (231) - Beonretric al lum,nrr(395)

(464)

nuclear (479)

- in p;turi (540) - - al pic;turii (535) - ondu lator al atomului (500) (s04) IYodel ondu

lator al (3e8) (4s9)

Nucleu atomic (478) (574) bombardarea - (532) energiade leSatur; a (535)

sie.ic al atomLrlui

(475)

l'lolecule (219) l'lomentul torlei (1'14) 14omentul impulsului (117) Mament de inertie (115) Montaj ?n trel puncte (386)

Pend u

rce (488) (494)

I

ar. (157) - cu cuplat (167) - gravitational (156) --- matematrc 55)

-.

('1

secunda. f156)

Perioade

iniumEt:iire (158) (536) - de a os(ila1ie, 049) 0 53)

Nuclid (525)

(1s6)

Numer - atomic (479) (494)

Permeabil itale

de revolutie (58)

- cuantic (490)(491) .azimutal - - p.incipal (490) spih (493) -.- lui - deLoschmidt (221) lui Mach (204) - de mas; (525) - de ordine .(479) (494) de sarcine (ve2i oum5r -atomic) - de und6 (485) Orb ite

- de planete (141) de satetit (141) -Osc,latie .(149) (149) (158) - amortizati (151) - aarmonic; - unei coloane de ae. (200) (167) - cuplate (164) (188) - fortate (182) - fundamental; libers (164) - neamortizata 049)

-

proprie (167)

(385)

(181)

amplitud ine a - ('l49) frecvente a - (149)

intensitate

nod

al

vector de

a

(154)

0 81)

- (173) venru al - (181) Oscilator ('149) Oscrlatori, lant de f168) Oscrlogra i

luminii

(464)

-

(181)

Normale la und; (188)

Ilecanism de conductie (105) (307) (314) lYediu optic mai dens (403) l'letodi deductiva (15) (229) lletoda figurilor de pfa{

I

Neutrinc

-

cu bucli (342) catodic (328) (343)

PImlnt

('143)

satelil

ai

i

Particu le

-

absolut: (351) - relative -Permitivitate(352) absolute (287) - relativa - a viduluiG93) (287) -Perpetuum mobite (249) Polarizare

i251)

cristale (423) - prin undelor electromapne-ticea (393) liniare (185) - aa undelor luminii (421) rotirea planului de - H24) Polaflzor 1185) (423) Postulatele lui Bohr (482) Potent

-

e

ia

I

(115)

lectric (277)

Pozitron (537) Presiune criti.a G45)

Presiune, uhdi de (174) (2011

- rizic (64) - lui Huysens 094)

(41',|)

i402)

(74) --- inertiei lui Pauli (494)

relativitalii

(442)

superpozitier (sau inde-

pendentei) (64) (114) (160) - vitezei constante a lu-

mioii

(439) Probabi litate (25'1) (502) Produs scalar (28)

Produs vectorial (29) Propulsia rachetei (89)

P.oton (540) Pulsatie ('153)

(141)

atr a (477) (s13) - beta -deviatie (513) - alfati beta(S1C)

Punct material (94)

(113)

Putere (112)

-

separatoare (sau de rea instrumentelor

zolu!ie)

optice (419)

557

TNDEX ATFAAE]IC

Semiconductor (315)

iatie

Rad

Seria (spectrala)

alla (477) - beta (s14) (517) - cosmic5 (436) - gamma (436) - R6htgen (436) - x (436) -

(468) Serie rad ioactiva (528) (541)

Seriile specfale ale hidroeenului (490) Simultaneitate (35) (440) Sistem

Radioactivitate

bazi G3) - de (97) - inertial (82) (108) (2s3) - inchis Lecher (389) period ic (al elementelor) -(494); co"arta interioare

(537) - artificiale naturalA (5'10) -Raze catodice (325)

Reactanti

capacitivi (37) inductiv, (378)

Reactie captura (533) - de (385) - etectric6 lanl (539) - ln (166) - mecanice (512) nuclear; - de schimb (533) ciclu de - (543) Recombinare (482)

de referint, (44)

(79)

Spa!iu cosm ic, diametru l(33)

Spectrograf de masa (343)

- lnvers; (458) de virf (268)

Termen energet ic (486) (487)

Termistor (316) Termocuplu (320)

Termometru (206)

-

cLr 8az.(213)

elementar (39)

Traie.torie (41) Gali ei (440)

Spectr'u (155)

de absorbtie (432) (4"11)

Relalia de incertitudine (sau nedeterm inare) a lui Heisenberg (503) Reprezentare pe model (94)

- de benzi (431) - continLru (4J1) lim ita - - (487) electromagnetic (434) emisie (432) (468) - de al hldrogenu lu i (488) optic (43'l) vizibil (436) Spin (4e3)

Stare de agregare ('175) (241) Stat stica (226) (252) StrLrctura ondulatorie a ma-

de

teriei

(113) (224) Relea (416)

5u

(500)

Substanle radloactive, activitatea (538) net (197)

viteza (199) Supraf ala echipotentlali

constanti a - (416) spectru al - (417) Reversibil (250)

- Lorentz (444) Transmatalie nucleare (532) Transuran ian, e ement (540)

Tranzistor (318) -lranz

Supralete nodale (507)

-

cu iascicul filiform

Ultrav olet (433) Unde de Brroglie (500) lungime de - (501) Unde capi{are (189) Unde e ectromagnetice (390)

viteza de propagare

a oscilaliilor

(159)

- a

undelor liniare

Undd eLementari (sau Huygens) (193)

viteza de propagare a (170) long itud

inale (73) (191)

mecanice ('175)

-- de adunare

elementarE (303)

lu

i

(206)

Scare termometrice, PLlncte Scheme de nivele (486) Secunde s (38)

- -

(178)

Teorema

(206)

(189)

nde lin iare (158)

Sursa de neutroni (535)

Sarcina

Iiber; $i legata (263) - specifica a electronu -(30e) (34s)

a

(3e3)

U

Suprapunere

(344)

Lenard (475)

Suprapunere

(307) (314) - electrica ohmici(375) - specifice (307) (314) Rezonanli ('165) curbe de - (165)

tie cuantlci (483) (489)

Tub electron ic (311)

Unde gravitationale

0 36) (280)

Rezistenla

fixe ale

.alternativi (374) (279) - electrici Hall (337)

Spectometru (431)

(39s) (407) - aa luminii undelor liniare (175) - a undelor plane ('193) legea - (194) (395) Refraclia luminii (402) - undelor ('194) -Regu lator plane centrifugal (94)

Scari Celsius

- ondulatorie (428) absolr]te (211) - c.itica -Tensiune (245)

Temperature (206)

Timp (34)

Sond; Hall (338)

Reflexie

i

Balmer

clasica (447)

(447) - relativista - ariilor (119) (91) - impulsului lui Lenz (360)

d

-

a Sazelor (218)

Teoria

-

corpusculari (428)

9i sunetu

(197)

plane (187)

ispersia -

(196)

Unda

Teoria

-.rnetica a c;ld!rii

-

(241) f225)

-

rad io (436)

staliona.i (181) transversale

(425)

(72)

mecanrca u /J)

(197)

ri lumina (a22) (42e) de vitez: (174) (701)

INDEX AI.FAEETIC

Unitate (18)

presiunea

(22)

masa atomice (53S) - de de masure (1 8) -Unitdti coerente (24)

Unit5li, sistem de

(23)

(448)

a masei

Vector (24)

Vectorial, produs

(29)

Un ivers

Ventru al oscilatiei ('18'l)

diametrul - (33) vlrsta (38)

Viteza (46) (61)

-

Valoare numeric, (1 7) Vapori - nesaturanii (242)

-

I

(243)

- Variatia relativistS

saturanli (242)

Vib.alie

(149)

Vitera - cosmicl (140)

-

interval (50) - de medie a moleculelor (23Q) -(237) tiaiectorie (69) - pe (70) (1'14) -Voltunghiulare V (279) Volum molar (216)

Watt W

('112)

de fug; (139) de grup ('195)

Zerc absolut (211) (234)

instantanee (49)

Zid sonic (203)

Zi

solare mijlo.ie (37)

Spedre/e ,foare/ui 80 75 70 €t .

Hidrogen

He/iu

/{eon

A

rgon

spedru ra;u

liliu

Sodtu

Polasiu

/ndtu

Ia/iu

Mercur

80 75 70

65

ti ab cilorva

e/emenle tnporlanle 45

I

I

N.. colilo. d. tipr!: 3r. Ti.aj : 20 000+120 d. legat r/r hirtie. Nr. plan: 6691. h-.. c.di: 379. A,ul apariiiei: tr7l. lntfeprinderea polisraftci Sibiu

soseau:.Albi Iulia nr-.i0

R:Fubl,.i So.ialisti Booln,i

Sistemul periodic a[ elementetor Grupele

IN

Explicarea labloului, llundrul deasupn smbolalai etemenlulu ndini dasd atonbi .eldhii t.aporlali la /n din ndsy izotopulu; de cdrbon/2t) a anesteculur nelurel de itolop; de pe piniot llt/nirul (rost/) d,in slingalbs a slnbolulur' e/enentu/a/ reprezi1li nanir!/ de o"d/he. Un

asleitc rofu +/ingd sinbo/ arald

c;

loy' izoloptti aceslui €/enE1l cinl radioac/lv/

(vezi paraqrafut /l). ,b/rtba//a specifca/ti penhu e/ectron/i afonilor corespunde slirii fundane"/a/e Sennificahb ce/or ?a/.u ,anere coan//ce //,/,n,r/.t, tare deeffiu slarea enerydhti a elecJronl/or, esle //?d/LEi; in /a 4. /odivtdt/a/e esle expllcefi io paragrafu/ /45.

Li Lniu

tu aluloral regu/ll de 1topary (prmc/piu/ /u/ PeLt/, ne a/ciltl/esc

N

h pi/rdle/ele 106// sit/ cupnt/ e/ec/ron/i declsli penlru conp1ierea atonului le/eclror/i de ya/erli)

3odtu

0rupele

Ill

a

lantanide Ei Aclinide

I

eco/o

pilar/'/e

clin/ci

a

ax

I I

?u//e//l

'i".1, naqeJl

,*,

r1p!41

'",,,,t:9,,

M

IH

ztPostt ntu'tn!

i',:-i",-r-

rutT

uz

!N o,

zz

!1

1",

t 3', $b'a!l tte's

eI

em e[t er

e

6i96 eN

ilLililr

alednwrd

I

oL !o

2" oii

id

dd

Lel 24,50

.il N

.t{ lr{ ?t