Manual Clasa A 10-A Religie [PDF]

Zitiervorschau

:'t

t:A

ti :',i: '

' it:.::i;,,:ri ,

. o fs

,:::

ia: i1*1,,

-# _ ' ': l : , : . , - . . . '.r: :,:: t::i::iit:

\'"

ff&3*fl{"jr# ,l,t::$iMl

d' *

&sfru

l

iN

on cnaontTi

Prin intruparea, Jertfa pe Cruce gi invierea Sa, Domnul nostru Iisus Hrrstos a ridicat firea umanb din blestemul pdcatului strdmoSesc,ddndu-i posibilitatea indumnezeirii, sfinJeniei. De aceastd sfinJenie se impdrtdgegte intreagafire a omului, trup qi suflet. Prin moafte insd, trupul se desparlede suflet, se intoarce in p[mdntul din care a fost fdcut, se descompune,iar sufletul se duce la Dumnezeu, Care l-a creat. Aceastd,realitate estepufin diferitd in cazul shn{ilor.

trupuri neputrezite,sau oseminte ale sfinlilor, precum gi prin ve$minte sau obiecte care au apa4inut acestora.Starea de nestricdciuneesteunnarea fireasc[ nu insd gi obligatorie!- a indumnezeirii trupului din timpul rielii, starecare rdm6negi dupi moane Harul lui Dumnezeu,ce lucreazd,prin sfin{i, nu dispareodatd cu trecereasldntuluila cele ve;nice.ci se manifestdin cLlntinuareprin binefacerileoferite prin sJintelemoq$te,prin neputrezireasi buna mrreasmaa rama;i1e1or trupegtiale sfdntului, ca serrrnal shn(enieiacestuia. Cinstind sJintelemou$te,credinciogiisimt o legdturdpersonall. speciald,cu sfin1ii gi prin ei cu Dumnezeu,Care este Cel ce sdvdrseste minunile. Moaqtele sfinJilor au fost cinstite incd de la inceput de cdtre credincioqi,ca nigte odoare de mare pre1.in Biserica primard, SfAnta Liturghie era sdvArgit[ pe mormintele martirilor, iar in zilele noastre, sfintele altare au la biza lor ingropate moa;te de sfinli martiri. Primele dovezi despre cinstirea moaqtelor ni le dd Epistola Bisericii din Smirna, in legdturd cu martiriul Sfdntului Policarp: Noi atn slt'tittsosetttirttt'|elui ca un odor mai scunp decdt auru/ Si decdt pietrele scqnpe qi le-am asezatunclese cttt'iite aic'i ne t ottt trtltrnuctr httttrrie qi Domnul ne va dctnoud sd sdrbdtorimziua na,yteriisale celei martirice, sLtreamintirea hit uirtt,,lorttrlt 1i ;:preinlcirlrcrilltor lupttitori. Cinstirea ntoastelorsTrnlilornu este idolatrie. Cici noi nu ne inchindm materieisfintelor moa$te,ci celor cdroraele le apa(in- 9i prin ei. lui Dumnezeu.Care le-a invrednicit de mari daruri. In Biserica noastre,cinstrreas.finrelorntoostese face prin: zidirea sfintelor altare ale bisericilor pe moaEtelesfinlilor, inchinarea.atin-eerea gi sSrutareas:-rnie,,-.: trlras:e.Lrrganizarea de pelerinajela locurile unde se afli sfinte moa$te:procesiune cu sfintelemoa$te,pentruanumitere.c.-r:niere:::u pl.-aie.la rreme de mari necazuri):instituireaunor zrle de saibatoare in amintireagdsirii saumutdrii moa)teiLrrui-,Lri:r-lnr:.

pentru cd un om ca toli oamettii rut poate sdvdrSimulte Si mari minuni. Nu te uita clar, la aceea cd trupul mucenicului ' :.;;t ittointe gol qi lipsit de activitatea sufleteascd,ci uitd-te la aceea cd in el sdldsluieSteo altd putere mai mare decdt insuSi sLt:.tul' adicd harul Sfdntului Duh, care prin lucrdrile sale cele minunate ne incredinleazd iespre adevdrul invierii prin 't''t itttilep€ care leface. (Sf. Ioan Gurd de Aur) Trebuie sa facem o distinclie clard intre Sfintele MoaSte, adicd trupurile neputrezite ale unor sfinli qi consernareasau ' n::tttti.ticareaunor trupuri. $i unele altele sunt neputrezite.Se Si Stie cd in cazul Sfintelor MoaSte nu contribuie nici un om la aceasra store. lucru dovedit Si defaptul cd ele mai au unele calitdli pe care cele mumificate nu le au - un miros deosebit, o -t

mireasmd divind Si sunt fdcdtoare de minuni. In timp ce mumificarea unor trupuri omeneSti este explicabild fiindcd este mijlocitd de oameni, Sfintele MoaSte depdqesc legile firii - nu omul contribuie la nestricdciunea lor, ci Dumnezeu. in creStinismSfintele MoaSteau existat de la inceput. O dovadd estefaptul cd primului martir ql lui Hristos, Sfdntul $tefan, nu a putrezit. Pe mormdntul lui a fost cldditd o Bisericd. Sepdstreazd pdnd astdzi MoaSteleunor Sfingi din sec. I, ca de pildd cele ale SJiintului Policarp Si cele ale Sfdntului lgnatie Teoforul. In secoleleII Si III, odatd cu numdrul creqtinilor creSteSi numdrul Sfintelor MoaSte. Chiar pe teritoriul ldrii noastre s-au descoperit la Niculilel, in Dobrogea, Sfintele MoaSte ale mucenicilor Zoticos, Atalos, Filipos Si Kamasis. Astdzi ele se afld in mdndstirea Cocoq- Tulcea. La Damasc, in Siria, existd impundtorul altar mdndstiresc de inchindciune al Sfdntului Ioan Botezdtorul, zidire care ' aparline impdratului lustinian. De cdnd arabii au pus stdpdnire pe provincie (sec. al VIII-lea dupd Hristos), s-a transformat in moscheemusulmand.Insd tntr-un col| al colosalului asezdmdntexistd un minunat mausoleu, lucrat artistic Si destul de mare. Este vorba despre mormdntul preacinstitului cap al Botezdtorului. Vrdnd-nevrdnd, arabii au fost nevoili sd-l pdstreze Si sd-l acopere cu un baldachin foarte scump Si sd-l impodobeascdcu aur. Cdnd musulmanii au prfficut Biserica in geamie, s-au atins Si de mormdnt. Dar s-au ingrozit deoarece la prima loviturd de lopatd a inceput sd iasd de acolo sdnge cald, care a continuat sd curgd timp de mai multe zile Si nopli. Nu se mai oprea. Plini de panicd, arabii au cerut sd sefacd rugdciuni de cdtre patriarhul creStin. Acesta, cu tot soborul bisericesc al Damascului, a fdcut timp de trei zile procesiune tn jurul mormdntului, pdnd cdnd intr-a treiq zi s-a oprit sdngele. O inscriplie speciald cu litere arabe de aur, pusd deasupra acestui loc ffint, relateazd intdmplarea cutremurdtoare. Pdnd astdzi, lumea musulmandpreacinsteStemormdntul Inaintemergdtorului Si,in acelasi timp, se teme de el, nu indrdzneStesd se apropie de el. Mdna dreaptd a Sfantului loan Botezdtorul s-a aflat timp de 900 de ani tn Antiohia Siriei. Pe la jumdtatea secolului al X-lea a fost adusd la Constantinopol. Poporul din Antiohia s-a bucurat de multe minuni sdvdrqite de mdna Inaintemergdtorului. Sd amintim numai una dintre acestea: La l4 septembrie, o datd cu crucea, era indllatd Si aceastd mdnd sJkntd, ca sd fie vdzutd de mii de ochi care q$teptau sd vadd semnul extraordinar. Dacd-Si deschidea degetele,prevestea numai binecuvdntdri pentru popor. Dacd le strdngea, era semn rdu. ,,Uneori, citim in Sinaxar (7 ianuarie), iSi rdsfira degetele, alteori le strdngea Si prin intinderea sau restrdngerea lor ldsa sd se vadd fericirea sau nefericirea viitoare.". O mdnd lipsitd de viald Si sd miste degetele Si in acelasi timp sd prevesteascdviitorul! ,,MARE ESTE DUMNEZEU $I'MARE ESTE PUTEREA LUI!'' '

' Sfdntul Sava a murit tn urmd cu o mie cinci sute de ani (533). Desigur, moastelesale neatinsede degradare au avut Si o anume intdmplare. in secolul al XIIIJea le-au adus ciucialii la Venelia. Dar in octombrie 1965 au fost date in seama Patriarhiei de la lerusalim. Le-au preluat clericii ortodocEi, care, cdnd avionul a ficut escald la Atena, s-au gdndit sd-l imbrace cu veSmintepreoleSti de culoare ortodoxd, insd au ezitat, pentru cd-Si inchipuiau trupul sJhntului inlepenit Si rigid. Dar indatd ce mitropolitul primat a incercat sd o facd, a simlit un fior. Mdinile, picioarele, gdtul, capul, mijlocul, toate erau mlddioase! Ca Si cum ar^fi fost vorba de un om viu. Astfel, cu uSurinld l-au imbrdcat cu straiele preoleSti cele noi. Adicd, in afard de nedegradarea trupului, prima minune, s-a constatat Siflexibilitatea membrelor, cea de-a doua minune. Trebuie sd nu uitdm de rdspdndirea unei miresme extraordinare, a treia minune qi sdvdrSireavindecdrii unor bolnavi qi a altor semne,care constituie cea de-a patra minune. Este bine qtiu cd trupurile care se pdstreazd cu ajutorul medicamentelor,cele imbdlsdmate, seamdndcu niStescdnduri. Nu pot sdfie miScatedin loc niciun milimetru. (Pdrintele loan. Cele trei mari minuni din Biserica Ortodoxd\

I

Enumerd argumentecarejustific[ cinstirea sfintelor moa$te.

flPrecueazAde ce sfintelemoa$t€nu suntidoli.

E $tinA cd legdtura dintre pdrintele duhovnicescAi ucenic se intinde dincolo de moarte, pdndla Judecata de apoi, comenteazd indemnul Sfhntului Serafim de Sarov de a i se scrie pe piatra de mormdnt acestecuvinte: Dupd ce voi muri, venili la mormdntul meu; cu cdt mai des, cu atdt mai bine. Orice veli avea pe suflet, orice vi s-ar intdmpla, venili la mine ca Si cdnd aSfi viu Si ingenunchindpe pdmdnt, vdrsali-vd tot amarul pe mormdntul meu. Spuneli-mi totul Si vd voi asculta Si toatd amdrdciunea vi se vq depdrta. ASa cum imi vorbeali tn viald, lafel sd o faceli Si acum. Pentru cd eu trdiesc qi pururi voifi. fiCrezi cd indemnul Sfdntului Ioan Gurd de Aur:.Sri venim necontenit la ei, sd ne atingem de racla lor Si sd imbrdlisdm cu credinld moastelelor, ca sd ludm binecuvdntare de la ele Sifolos sufletescpentru dobdndirea impdrdliei cerurilor estevalabil pentru oamenii dinzirttade azi gi, implicit, qi pentru tine? Argumenteazd. I Descrie, folosind mijloace artistice, unul dintre modurile de cinstire ale sfintelor moa$teaflate in eparhia sau mitropolia din care faci parte, la care ai participat in mod direct sau indirect.

4

ir,tviTirunz oz cnnnnvTi

Toli suntem congtienfi de faptul cd cele ce le vedem cu ochii sunt mai de crezut decdt cele ce auzim sau pipdim. V5zul este un simf al omului foarte important gi datoritd faptului cd prin el se pot stabili qi susfine anumite relafii intre oameni. Prin vdz, putem cinsti memoria unui semen care nu se mai afl5 fizic, trupeqte,intre noi, gi ne amintim cu drag de el cdnd ii privim fotografia; de asemenea, putem a ne alina dorul ce-l avem cltre o persoanddragd noud ce se afla undeva, departe. Acelagi lucru se intAmpld gi in cazul icoanelor. Ele sunt ca nigte fotografii ale Sfintilor lui Dumnezeu prin intermediul clrora noi realizdm gi apoi pdstrdm legltura cu ei. Din cele spusemai sus, s-ar putea na$te comentariti: Bine, cinstescqi respectpoza mamei sau a unui prieten. Nu md apuc sd le calc in picioare, dar nici nu md inchin lor ca unor idoli. La prima vedere, adresantulintrebdrii s-ar plrea sb aibd dreptate,dar la o privire mai atentd el poate fi ugor combdtut. IatI cdtevapuncte care sustin legitimitatea inchindrii la Sfintele lcoane: a) \u ne inchindm Sfintelor Icoaneca unor idoli, cdci prin cinstirealor, noi nu consider[m icoaneleca fiind Dumnezeu, ci numai o reprezentarea Lui. De asemenea,noi nu ne inchindm lemnelor sau vopselelor, materiile din care e confectionatd icoana-ci celor inchipui{i pe icoan6, adicd lui Dumnezeu, sfintilor ingeri, PreasfinteiNdscitoare de Dumnezeu qi sfinfilor, care sunt prieteni ai lui Dumnezeu gi a clror existen{lreald poate fi oricdnd dovediti. b) Icoana nu este nici un porhet; portretul infbligeazl numai aspectulpdmdntescal omului, pe cdnd icoana infdligeazdgi starealui l6untric[. c) Dac[ respectdmo pozd de-a unui cunoscut, cu atdt mai mult trebuie sd respectdminsuqi chipul Fiului lui Dumnezeu care a luat trup pentru mdntuirea noastrd. Sd ne gdndim gi la faptul cd Mdntuitorul nu a purtat trup numai cdt a stat pe pdmdnt, ci S-a suit cu El la cer gi tot cu El va veni sdjudece lumea. d) Cinstirea Sfinlilor prin Sfintele Icoane se r[sfrdnge in ultimi instanli tot la cinstirea lui Dumnezeu intrupat. O rugdciune din Molitfelnic care se citegte la sfinlirea icoanei unui Sfdnt, spune: iar pe ei cinstindu-i, pe Tine Te cinstim Si Te \ lcltUn

e) Sfintele Icoane sunt. pentru oamenii frrd gtiint[ de carte, precum 9i pentru copii, o Biblie in imagini. Ceea ce in Biblie estetipirit cu litere. pe icoaneeste zugrdvttcu vopsele.Ceeace omul carenu qtiecartenu va puteaciti in Biblie, privind la icoane-el va ingelege cu minteace estepictatpe icoanegi va simli mai multd er lar ie in inima sa. ft Cinstirea Sfintelor lcoane are putere de dogmi. de aderir neschimbabilgi obligatoriu. Ea a fost hotirAti la Sinodul al \-Il-lea ecumenic. Cinsrirea icoanelor are o bazh in Scnprura \-echiului Tesament. \srt-el. \Ioise a primir porunca din partea lui Dumnezeusd puni chipurileherurimi[-rrIa chirorul legii tle;. ]-i- l8-ll: -16.8r. in tap clrora poporulse inchinacdzAndcu fala la pdmdnt, in fap cdrora se aduceauJenlt (lll Regi 3. l5): preolii timiiau inaintea lor 1leg.30. 8), 9i inaintea lor se aprindeaucandele ([eq.27.20-21). Odati cu intrupareaDomnului, cdnd descoperireadumnezeiascds-a implinit, Biserica cregtinda continuatgi amplificat cinstireasfintelor icoaneintr-un contextnou, superior. Primele icoanepictate au apa(inut Sfrntului Evanghelist Luca, ele fiind reprezentdriale Sfrntei FecioareMaria. Insugi Dumnezeu doregte cinstirea Sfintelor lcoane. Aceasta o vedem din faptul cd El a inzestrat multe dintre ele cu darul facerii de minuni. Cea mai mare parte dintre acestea se gisesc in SfAntul Munte Athos. Iatd cdteva dintre ele: Gherontisa, carea imbdtrdnit pe loc; Prodromifa, cares-a pictat singurd; Icoana Sfintei Ana de la Mdndstirea Bistrjta. mare ajutdtoare in caz de secetd. Sa nu hulim Shntele Icoane, ci sI le cinstim cum se cuvine, iar Dumnezeu, Maica Domnului gi Sfin{ii nu vor inceta niciodati sd ne aiute.

Sfdnta Sfintelor, De putruzeci de co(i era despdrliturs tntdi a templttlui, Pe scandurile de cetlru dinduntru templului erau fdcute sculpturi tn formd de castraveli qi flori de trania/iri imbobocili; totul ers acoperit cu cedrtt si piatra nu se vedea. Iar despdrlitura diy fuydal templului el a pregdtit-o, ca sd pund acolo chiiotul cu legea Dcmnulal $i despdrlitura aceustu,,eralungd de doudzeci de coli, iatd-de doudz.eci ie cogi inaltd de doudzeci cle si cofii; 5i a tmbrdcat-o cu aur carat; asemeneaa tmbrdcat si jertfelnicul cel de cedra- a imirticat Solomon tentplttl $i si pe dinduntru cu aur curst; si a intins lan\uri de aur pe dinaintea catapetesmeisi a hnhrdcat-o cu aur. Tot templul I-a imbrdcat cu ilrtF' tot templul pfrnd la eupdt, qi tot jertfelnicul carle este rlinaintea altaralai l-a tmbrdcat ctt sur, $i tt f,icut ?n sJhnta sJintelor doi heruvimi de lemn de mdslin, inatli de zece coli. o aripd a heruvintului era de cinci coSisi cealaltd aripd a heravimulai era tot de cinci cofi, Zece coli erau di lu un iarl'ot aripilor lui pfrnd la firfitl celeilalte aripi, Tot de zececoli era Si celdlalt heravim; amdndoi heruvimii svectu aceesl;imdsurd Si aceeasi itffilisare. tndttimes unui heruvim era de zece coli; Ia fet gi celdlalr heravint. $i u asezat el heruvintii lu niiloc in pfrrtea de'la Jund,a templalal Aripile heruvimilor erau insd tntinse; atingea aripa unui6 un perete si si uripa celuilalt heruvim atingeu pe celdlalt perete. Iur celelqlte aripi ale lor se aiingeoi tn *riitrrul tetnplului aripi Je aripd. $i a imbtdcat el heruvimii ca aar. Pe toli peregii tentplului de jar imprejur, pe dini,ut,rrlu pe clina.fuid, si a JEcut chqFnti sdpate de heruvimi, de copaci, deJinici si de Jlori tmboboeite.' $i"a imhrdcat cu ilrr purdosealtt in remplu, tn partea ilin fund gi tn partea din fald. (IIl R c' qi6. l l- jr , , , Cel ce Md vedepe Mine, vedepe Cel ce M-a trintis pe Mine. (Ioan 12, 45) (lr*And dumnezeieqtilor tnudldturi ate Sfirc4ilor Pdrinli Si ale |'rctdiliei bisericesti universule,rdnduint cu -l cinstitei chipul Si de viald fdcdtairei cra*i sd se pand tn sJintele biserici ale lui Duntneieu, pe vusele si pe vegthintete cele sJinlite, pe percli gi pe scdnduri, in iuse qi in iram; asasi einstitele SJintele icoone, zugrdvite tn si calmi si din pietre scumpe si din altd msterie potrivit fdcute, precurn icoana Domnului si Dumnixealui si Mfrntaitoralui nostra Iisus Hristos Si a Stdpdnei noflstre Ndscdtoare de Dumnezea, precam u s/in1ilor ingeri si ;i a preacuviaqilor bdrbagi. Cdci de cfrte ori ni selac vdzuli prin inchipuirea tn icoane, de at1tea ori se vor tndemna cei ce privesc Ia ele sd pomeneascd Si sd iuheuscdpe cei tnchipuili pe ddnsele sd-i cinsteascd cu stirutarc si ;i cu inchindciune respectuoasd,nu cu adevdratu tnchindciune dumnezeiascd (adorare), care se cuvine nunttti Unicei Fifutie dumiceieieSii,ci cu einstire dupd acel mod cure se cld cirtstitei cruci qi prin tdmdierea prin crprin1ereude si lumdndri, precam era pioasa datind veche. Cdci cinstirea cere se dd chiputui, trece la prototip ;i cet ce se inc,hini igoane!' se tnchind pergoanei celei tnchipaite pe ea. Astfet se intdregte invdydtara SJinfilor-pdrinli; aceastu este Trudilia Bisericii Ltniversale care s primit Evunghelia de la o margine la alta a pimdntulul'. (din hotir6rile Sinoduluial VII-lea ecumenic- 787\

i ) c p i t , | t l t t | e p i t t t / c tttttllttictsp e t' tttlte h n iL ' ct| lttt' titii,tlut'i n|rag t le Slirr l i i P d r i r r t i i l ' 1 t ' t tt :' h i1 t /o tlle

lin tlte d e ( clin h o ta r i ri l e

. Conrcnteazirurmdtoareleafrlnralri: t ('aea ce ctn,tit.ttttl pove.slir.iipre:inlci atL:ttlttr.,t..,,, "

Drtc'd ttrr tc incltirri icottnt'i. nu lt' inchini ttit i Firt!i ( u lolul dsenlcnauZla (St'.loan l)antascltin,Dogntatiirr)

S j rtorl r-tl Lri11l\.rf t-1r111-1-.,

l tt /l ttt, ttrol i l )t i i l trl tt|LU .L',

..ctL. rS t r

fti r.ti (tt\ i nta (S l ' V asi l c cel Mare )

ri 1)trnrtte:t'tr C atre c\re i cttttntt t'i c tr travti -Lrrttl tti L)ttttttte-ett s i c hi l t

Co n r pune pos ibiledcfl n i ti in rc ta fb ri cael e i c o a n e i .

PelltrlLa fl icoane. feprezentalrilebidimensionale alc cl.ripur-ilorpersoanelol sllnte sau ale 11or scclc din istoria nra.ruirii irl cr-lllls-art t'cvelat;i au fost conselltnatein Sfhnta Scriptr-rrisau SfarrtaTraditie). tlebr-riesl-tr-espectcilt,dllrtLrrade cr-edinlli - lnLra ne leBisericii Dec i. nLror ic e pic t r - r r ic Lrs Lr biectr c l i g i o s p o a t e f i i c o a n a - \ rfitrtea accstor invA{aturi. realizeazd,,irnpreLrndcu prof-esorLrl ;i eoiegii tiii, o conrparatic intre o icgani rcligioasir gi r-L' ' r.cli''ios 1leaceca;i temd De ercttrplu. icoana Cina cea tle 1';ttrttist tabloul realizat cle I-conarclocla \/inci Ai in rederc . - ipe ctlice cal'c I r c olt t - er iac es t or aident it at e.

flDe ce pictorul de icoanetrebuiesd fie un bun cregtin?Ajutd-te de textul de mai jos: |{u se poate picta o icoand reprezentdnd doar aspectul din afard al trupului, ci in ea trebuie sd se reflecte nevoinlele nevdzute Si trebuie sd strdluceascd slava cereascd.Aceasta se poate face in mod desiivdrSit doar de acela care trdieSte el insuSio viald duhovniceascd,care a intrelesbine Si se simte apropiat de vielile sfinlilor. De aceea, meSteriiiconari din vechime fdceau inlotdeattna a;a 1i se pregdteau pentru aceastaprin post Si rugdciune. Multe icoanepictate in acestfel au primit de la Dontrtttllttrterealttcet'iide ntintmi... (SfAntulIoan Maximovici) ir- insu;i Dumnezeudoregtecinstireasfintelor icoane.$tim aceastadin faptul cd el a inzestratmulte dintre ele cu darul facerii de n.rinuni.Multe dintre ele se gdsescin SfAntulMunte Athos. Iatd istoriauneia dintre ele: Icoana Maicii Domnului (Prodromila), cea ,,1,{efacutd-de-mand omeneascd"a inceput sdfacdprimele minuni la laqi. Icoana ,,s-apictat singurd" in anul 1863, in^chip minunat. Era pe la anul 1862, cand doi cdlugdri, Nifon Si Nectarie, s-au pornit sd intemeiezeMdndstirea Prodromul (lnaintemergdtorul), o q$ezaremonahald romdneascdin Sf. Munte Athos. $i, cum fiecare mdndstire de acolo avea cdte o vestitd icoand a Maicii Domnului, ctitorii s-au gdndit ca pe a lor sd o zugrdveascd acasd, in Moldova lor natald. Au gdsit in Copotr (cartier al laEului) un iconar bdtrdn pe nume lordache I{icolau Si i-au cerut sd zugrdveascdo icoand cu Maica Domnului S-a ptrs zugrat'ulpe teabit... Dar, cu toatd ostenealalui, numaiveSminteleMaicii se ldsau pictate: Sfinlitele Fele, a .l[aicii Dontnttltrisi a Pruttcului Iisus,nu Le puteapicta Bietul pictor iSizicea ,,Vai, mi-am uitat meseria!".Cei doi cdlugari I -at t i t t t t t t ' , ti , t I i t t . r i It t l t ' - o t e u r d . i c o tto r u l rt t gt it i t r t t t l i t i ' h i t t t e

ttt r t l tti tt:-[r ri ittt l7 i) .ir .,' .' . . ;' , ,

d L lco p e r it p iclu ttt

Sld tttd F r ' t io a r ti

trt'ti ri i t

Lt i ;]ri : r .;r.','r.';-r,7)i r-rr r/i rs i tt odai a sa, cd:and

,t cJtip

,1 d r,tr,t:i. ctitrt l o r it lit ' , t i: ' - . t t l l t t l t t l .tl

L t:,1 | ttttl .g p .i.1r ' .' ,t:.1

.; .. '

in

\ 1.r ::::

qi ,rr-.rnj z:rzl i mnr::rn!;u crrl esl itdrio dezbat erpe Ai auz it gi de alt e i c o a n el h .-ft.." rei e r:l tu :ri l D Lrcumenteazd-te e aceastdtemd. Raspundela intrebari:

I '

Icoanaigi face simlita prezenfain via{a ta?

' Cum te raportezila ea? t Crezi cA icoanaar trebui sd ocupeun spafiu la vederein casata? Sautrebuiesd ai doar tu accesla ea? icoaneiin spaliupublic? ' Te agreseazdprezenla t CAnd intri intr-o cas6,remarciprezentasau absenfaicoanei? '

Conteazdprezenlaicoanelordintr-o casein relafiata cu persoaneledin aceacasd?

NOTITE

' lt

iNu'ITirun eDEcREDTNTI

Printre cele dint6i gi mai importante obiecte ale cultului nostru se afla Sfhnta Cruce instrument binecuvdntatprin care Hristos ne-a rlscumpdrat din blestemul p6catului. Prin cinstirea semnului Sfintei Cruci gi a cinstitului lemn al Crucii lui Hristos, se aratd importanfa altarului de jertfd prin care Mdntuitorul a rAscumpdratpdcatele lumii. R[stignirea Sa pe cruce, transformd crucea din obiect injositor de tortur6, in obiect de cult gi de cinstire pentru cregtini9i Bisericd. In sens spiritual, prin cruce se in{eleg greut5Jile gi suferintele pe care le are de trecut fiecare om in viata sa. Cregtinii evlaviogi igi ugureazi mult drumul vietii cdnd iqi pun suferintele la picioarele Sfintei Cruci a Mdntuitorului, aqa cum Acesta ii cheam6: Venili la Mine, toli cei ostenili Si impovdrali, Si Eu vd voi odihni pe voi. In Noul Testament se afrrmd cd Sfdnta Cruce estepentru cregtini mijloc de preamdrire a lui Hristos gi de impdcare cu Dumnezeu, semnul Fiului Omului, al biruintei Acestuia asupra mo(ii. SfAnta Cruce este numit[ qi pecetea lui Dumnezea, lauda creStinilor qi putere de mdntuire. De aceea,la inceputul lucrului, al rug[ciunii, la necaz gi bucurii, in ispite gi in temeri, cre$tinii igi fac semnul Sfintei Cruci Si invoci numele Sfintei Treimi. SJhntaCruce estecel dint6i obiect sfdnt al credinJeinoastre. Sunt documente care dovedescc[ semnul sfintei Cruci a fost cinstit de credinciogi incd de la inceputul cregtinismului. Tot de atunci, Sfdnta Cruce a impodobit bisericile, icoanele gi obiectele de cult. DupI descoperireacinstitului lemn al adeviratei Cruci, cinstirea acesteiaa intrat gi in cultul Bisericii prin zile speciafede slrbdtorire: . t 14 septembrie- Indllarea Sfintei Cruci estecea mai veche gi important5 sdrbdtoareinchinati cinstirii Sfintei Cruci (se serbeazdcu post). AceastE dati amintegte de ziua afldrii adev6ratei Cruci pe care a fost rdstignit Mdntuitorul gi de indl{area acesteia in fala poporului, la 14 septembrie anul 335, la Ierusalim, in Biserica Sfhntulgi MormAnt ctitorit[ de Sfrnta Elena, mama impdratului Constantin cel Mare. . Duminica a treia din Postul Sfintelor Pagti este numitd gi Duminica Sfintei Cruci. A fost instituitd la Constantinopolin secolulal VIII-lea. . Pe I August este comemoratdscoaterea Cinstitului lernn al Cinstitei Si de viald ficdtoarei Cruci. Este ziua in careSfdnta Cruce i-a eliberat in chip miraculos pe greci din robia saracinilor. . Ardtareasemnului Sfintei Cruci pe cer impdratului Constantin, in anul 351; este zi ftrd, prdznuire specialS,pe 7 mai. . Miercurea qi vinerea sunt zilele din cultul divin sdptdmdnalin care Biserica Ortodox[ cinstegteSfdnta Cruce qi Patimile Domnului. Promovdnd cinstirea icoanelor gi a Sfintei Cruci, Biseica Ortodox[ impodobegte.locagurile de cult cu Sfdnta Cruce, cu picturi religioaseqi cu icoane.Acesteauqureazimult trdireasentimentelorreligioasegi inil{area sufletului la cele duhovniceqti.

Vechiul Testament

I SEMN AL BINECUVANTANTT

I SEMN AL VINDECARII vuJi

V

sEMNuArAron DE PUTERE

un

Y

5F,\I\ \L IZB\\ IRII DE L \ \IO \RI E

Noul Testament

o

J'itnenisd nu se ruSinezede cruce, sintbolul ffint al mdntuirii noostre,capul bundtdyilorpentru care trdim Si pentru care suntent Ca pe o cunund,aSasd purtdnl crucee lui Hristos. Prin cruce se sdvdrSesctoate cele ale noostre. dncd trebuie sd te nasti din nou, crucea estealdturi, dacd trebuie sd te hrdne$ticu hrana aceeatainicd, dacd trebuiesd te hirotoneSti,dacd trebuie sdfaci orice, pretutindeni estealdturi de noi crttcea,semnal biruinlei, de aceeao scriem cu multd ravna Sipe case$t pe ziduri Si peferestre Sipefrunte qi in cugetulnostnt Crucea estesemnulmdntuirii noastre,al liberriilii noastreobSteSti,al bldndelii Stdpdnuluinostru, cd S-adus ca o oaie sprejunghiere (Isaia 53, 7). Cdnd ififaci semnul Cnrcii, gandeSte-teatunci lo tot ce s-a petrecutpe crltce Si stingemdnia sau celelaltepatirzi. (SfAntulIoan Gurd de Aur) Ptin cruce ne despdrlimc'eicredincioSide cei necredincioqiSi ne cunoastem.Prin ut'mare,acest lemnpe care Hristos S-.r,r,/ttriertfo trebuie cinstitpentru cd s-a sfin|it prin atingereade Trupul Si SdngeleLui Ne inchiniim deci semnuluicinstitei qltd materie.Noi nu cinstim materia, ci semnul,ca simbol al lui Hristos '; .r. . i.r[ri liicatoare ct'uci,chiar dacil este.fiicutddin Pi';i: :ri'trture.rt'ehttiesd ne inchindntsemnului hti llri.stos.Acolo unde va.fi semnul,acolo va.fi ql E/. (Sf. Ioan Damaschim, ),

' o o .,1 1 j 6 4 )

Q Precizeaz[ semnificatiile noi ale Crucii in noul Testament,fat6 de Vechiul Testament. [] Citegtetextul de mai jos gi rdspundecerinfelor: Crucea Mdntuitorului pe care a dus-o Simon Cirineanul in spate... este crucea materiald. Mare greSealdfac toli acei care deSi iSi zic creStini, nu cinstesc Crucea lui Hristos... Indoit este omul...fiind alcdtuit din trup Si suflet,... indoitd este Si crucea: una materiald, pe care o purtdm la piept Si cu care ne insemndmpe frunte, iar alta spirituald, tn suflet, adicd hotdrdrea de a rdbda cu dragoste toate necazurile,pentru a putea lmplini poruncile lui Hristos. (Arhimandrit Cleopa llie) a) Identificd intelesurile cuvdntului,,Cruce". b) Menlioneazd modaliti{i de cinstire a Sfintei Cruci, ca obiect. c) Explicd inlelesul spiritual al Crucii, pentru cregtini. I Citegte cu atenJie, comenteazdcitatul gi explicd, cerAnd ajutor profesorului de religie, semnificalia poziliei mdinii gi a degetelor in timp ce se face semnul Sfintei Cruci. Pe l6ngd o bisericd de trec, md inchin, mdrturisindu-mi credin1a Si it salut pe Dumnezeu. Cum po1i sd treci pe ldngd DumnezeuJdrd sd-L saluli? E scris in vreo carte acest lucru? Nu. Dqr de ce ar trebui sdfie scris undeva cd trebuie sd-L salut pe Dumnezeu?Fac aceastapentru cd aSasimt cd e normal cdnd trec pe ldngd locul, pe ldngd clddirea in care Stiu cd locuieSte Dumnezeu. Sd nu credeli cd nu Stim cd Dumnezeu e pretutindeni. $tim prea bine, cdci dacd n-am Sti, L-am localiza numai intr-o singurd bisericd. Dar Dumnezeufiind pretutindeni, existd Si in bisericd. $i fiindcd e bisericd, acolo mai ales'trebuie sd existe ca un loc in care asteaptd. Prin alte locuri, Dumnezeu lucreazd, supravegheazd, mdngdie, pedepseSte,dar tn bisericd, asteaptd.ASteaptdsd fie cdutat, sd fie intrebat, sd I se ceard, sd fie chemat. N-avem timp sd intrdm totdeauna induntru, dar fiindcd Stim de ce std Dumnezeu induntru, ti trimitem in treacdt un salut Si o cerere (rugdciune). (dupd Antonie Pldmideald, Tradi\ie Si libertate in spiritualitatea ortodoxd)

Mai intii, ducem mdna la frunte pentnr cd

Apoi, ducem mdna in 1os. pentru cA

$1Spunem

gl spunem

c. Apoi, ducem mdna la umbrul

Apoi, ducdnd mina de la umdrul drept la umdrul stdng, spundnd pentru cd

drept,pentrucd

e. Apoi, in timp ce lf,sf,m mdna in JOS,Spunem inseamnd

, Care

Cele trei deseteunite intr-un

Cele doui degetelipite de podul

10

Q Plecdnd de la citatul: inainte de a-li da crucea pe care o duci, Dumnezeu a privit-o cu ochii Sdi cei preafrumoSi, a examinat-o cu raliunea Sa dumnezeiascd,a verfficat-o cu dreptatea Sa neajunsd, a tncdlzit-o in inima Sa ceaplind de iubire, a cdntdrit-o in mdinile Salepline de afecliune, ca nu cumva sdfie mai grea decdt o poli duce. $i dupd ce a mdsurat curajul tdu, a binecuvantat-oSi 1i-apus-o pe umeri. Deci, o poli duce! {ine-o bine Si urcd pe Golgota spre Inviere! (Pr. Constantin Galeriu), alcdtuiegteun scurt eseu cu titlul: imi port cu demnitatea crucea lisqtd de Hristos

NOTITE

11

ixviTirunt

necnrntNyi

Suntem obignuili, in general, sI folosim cuvdntul ,,respect"atunci c6nd ne referim la anumite persoane pe care le considerdm vrednice de acest sentiment al nostru. in rela(iile interumane normale, respectul nu are o extindere prea mare. Nu acelaqi lucru se intimpld gi in spatiul Sfintei noastreBiserici Ortodoxe. Aici, respectul are o valoare mult mai mare, el extinz6ndu-senu doar la cei de l6ngd noi, ci gi asupratimpului, spaliului sau obiectelor. Ne punem intrebarea: ce ,,vegmdnt" ar trebui s[ imbrace respectul pe care eu trebuie sI il am fatd de un obiect - un lant de exemplu? Sau fati de un os? Sau de o haind care poate fi chiar gi pltatd de sdnge? gi oamenu preistorie se inchinau lnchrnau la tot lelul felul de obrecte, auzit cd gr oamenii dln din prelstone obiecte, cArora cdrora le ,,-- Am auzrt divin[..." u rv[ro... dddeau uouw@ u vo wv conotalie uv r oFv - ar putea suna o nedumerire. Ce facem? Ne imbrdcdm din tl semafor? nou in piei gi incepem sd dlm,,Bund ziual" cdnd hecem pe lAngdweo magini de scris sau weun Scopul acestei lectii este de a face lumind asupra faptului c5 respectul nostru fat[ de timp, spa{iu, obiecte,^nueste unul gi acelagi cu divinizarea acordat[ acestorade omul idolatru, deoareceele au fost sfinfite: pincrealie, de cdte Insdqi Sfhnta Treime SiprinintrupareaFiului lui Dumnezeu, a Logosului divin, a Mdntuitorului nostru Iisus Hristos. Noi nu cinstim gi respect[m aceste realitd]i care ne inconjoard inchindndu-ne lor ca unor dumnezei - aga cum fac inchindtorii la idoli - ci le cinstim gi le respectdmpentru c6 astfel Il cinstim qi-L lduddm pe Cel ce le-a creat. Dumnezeu este Creatorul timpului. Nu putem vorbi de timp in afar6 de Dumnezeu sau frrd Dumnezeu. Dumnezeiasca Scripturd spune c6: La inceput a.lacut Dumne:eu... Acest L