Malformatii Congenitale.2 [PDF]

Zitiervorschau

MALFORMATIILE CONGENITALE MALFORMAŢIE DEFINIŢIE Anomalie morfologică congenitală a unui organ, a unui aparat sau sistem sau a unei părţi a corpului Defect de conformaţie congenitală; anomalie fizică. Viciu de conformaţie Malformatiile congenitale reprezinta o problema de patologie importanta deoarece: au frecventa relativ ridicata (1-3% din nou-nascuti) mecanismele de producere sint putin cunoscute implicatii medico-sociale (mortalitate perinatala si infantila) DEFINITIE : Dupa OMS, malformatiile congenitale (M.cg.) comporta toate anomaliile macroscopice prezente la nastere, inclusiv cele care nu sint aparente sau imediat decelabile in aceasta perioada. Istoric Placutele de argila ale civilizatiei babiloniene si sumeriene (sec. I i.e.n.) descriu 62 malformatii congenitale. Hipocrat descrie hidrocefalia Polidactilia este cunoscuta la romani ca « sedigitti » Mall si Hiss au alcatuit prima colectie de embrioni malformati. Harvey (1631) arata ca M.cg. se produc ca rezultat al opririi dezvoltarii fetale intrun anumit stadiu. In 1907 Hippel descopera rolul malformativ al radiatiilor X, iar Wolf obtine experimental M.cg. prin iradierea embrionilor. Greeg face legatura intre M.cg. si rubeola. Thalidomida – medicament folosit pe scara larga la gravide in anii 60 a dat nastere la mii de copii fara brate si membre inferioare M.cg. dau o mortalitate neonatala intre 7-26% (Romania este de 11%). Se apreciaza ca 1/3 din mortalitaea prin M.cg. se situeaza in perioada neonatala ; ½ in prima luna de viata si 80% in primul an. Cele mai cunoscute M.cg. sint : piciorul strimb congenital (10%) malformatii cardio-vasculare (6%) despicaturile labio-maximo-palatine (2%) Etiologia malformatiilor congenitale A. Cauze genetice sau endogene.(35% din M.cg.) B. Cauza exogene (infectioase, parazitare, medicamentoase) -5% C. Cauze mecanice D. Idiopatice (fara cauza cunoscuta)

1

A. Cauze genetice sau endogene sint reprezentate de mutatiile genetice si anomaliile cromozomiale. 1. Mutatiile genetice. Nucleotidele AND pot fi modificate de factori mutageni cunoscuti ca: radiatiile ionizante, agenti chimici, determinind alterarea mesajului genetic. Mutatiile genetice se pot manifesta sub 2 forme: - mutatia unei singure gene; se adreseaza genei responsabile de sinteza unuia sau mai mutor inductori proteici ai embriogenezei. Este responsabila de : distrofii condroectodermice, microcefalie, anomalii metabolice. - mutatia mai multor gene ; e cauza unor multitudini de malformatii comune ca : fante palatine, malformatii cardiace,spina bifida, luxatia congenitala de sold. 2. Anomaliile cromozomiale. Ele ating fie numarul fie structura cromozomilor s sunt decelabile prin stabilirea cariotipului. Mii de gene vor fi atinse de anomalie si expresia tarei va fi multipla. - aberatii de structura cromozomiala – sunt rupturi cromozomice care survin in diviziunea meiotica sau in timpul primelor diviziuni ale oului - aberatii de numar ale cromozomilor. Accidentul cel mai frecvent este nondisjunctia a 2 cromozomi sau a unei perechi, rezultind monosomii sau trisomii B. Cauze exogene. Factorii exogeni care produc M.cg. se numesc agenti teratogeni. Se considera agent teratogen acela care trebuie sa fie prezent in toata perioda critica a dezvoltarii si care sa produca malformatii congenitale semnificativ mai numeroase la populatia expusa fata de populatia martor. a. Mecanismele de actiune ale agentilor teratogeni. Este importanta perioada expunerii oului la agentul teratogen : - inaintea fecundarii – agentii citostatici pot produce anomalii cromozomiale in timpul gametogenezei ; - inaintea implantarii- intre fecundatie si implantarea din ziua a 6-a oul este susceptibil la actiunea agentilor teratogeni, in specila medicamente (thalidomida , barbiturice, tranchilizante) - in timpul organogenezei si embriogenezei (intre ziua 13 si 56 dupa conceptie). Aceasta este perioada producerii celor mai multe M.cg. Data interventiei factorului teratogen este fundamentala, fiecare organ avind o perioada de sensibilitate maxima la agentii externi in cursul organogenezei (foarte rare inainte de 3 saptamini de gestatie, mult mai frecvente dupa aceasta perioada). - in perioada de maturare fetala (fetogeneza). Dupa ziua 56 doar sistemul nervos si organele genitale pot fi sediul malformatiilor. La celelalte organe se pot observa alterari ale structurilor preexistente (amputatii, deformatii) sau anomalii histogenetice (rinichiul polichistic). b.Factori ce influenteaza actiunea agentilor teratogeni. - factorul genetic ; un agent teratogen nu va actiona la fel la diferite specii (thalidomida e teratogena la om , maimuta, iepure, dar nu si la sobolan) - factorul biologic ; agentul teratogen actioneaza asupra embrionului, dar actiunea lui este influentata de pasajul placentar si de organismul matern care se comporta ca un filtru.

2

- rolul placentei. Pentru producerea unor malformatii fetale este necesara trecerea transplacentara a unui agent agresiv sau a produsilor de degradare ai acestuia. Experimental s-a demonstrat ca injectia de Albastru-Trypan la sobolanul gravid coloreaza tot organismul cu exceptia lichidului amniotic si a embrionului ; antreneaza insa anomalii ale fetusului desi acesta nu contine Bleu-Trypan. Exista posibilitatea trecerii transplacentare a virusurilor, microbimor, parazitilor, agentilor chimici in functie de greutatea moleculara. c. Principalii factori teratogeni *Medicamentele si toxinele ; medicamentele considerate teratogene la om sunt : - anticonvulsivantele. Femeia epileptica are risc de a naste feti malformati de 2-4 ori mai mare decit femeia normala.Hidantoina este mai teratogena decit fenobarbitalul - psihotropele. Thalidomida are rol cert teratogen. Neurolepticele, amfetaminele, anxioliticele, antidepresivele sunt resonsabile de anomalii ale membrelor, inimii si despicaturilor labio-palatine. - antitumoralele – produc actiune teratogena constanta si severa( ex: aminopterina, metotrexat) - antibioticele : streptomicina produce defecte auditive la fat ; tetraciclina produce coloratie a dintilor - hormonii. Androgenii sunt teratogeni asupra fetilor feminini.Estroprogestativele nu par a avea efect teratogen. Dietilstilbestrolul administrat in sarcina poate da la fetite cc. Vaginal sau anomalii uterine iar la baieti anomalii testiculare. Antitiroidienele de sinteza actioneaza asupra tiroidei fetale. - toxicele. Tutunul e responsabil de hipotrofia fetala si prematuritate. Alcoolul in doze mari determina hipotrofie fetala, cardiopatii, anomalii articulare, si intirziere psihomotorie. *Radiatii ionizante : - razele X – actiune teratogena cu risc maxim in saptamina 3-8. Malformatiile intereseaza ochiul (microftalmie, cataracte, coloboma) si creierul (microencefalie, encefalopatie) - elemente radioactive.Tiroida fetala poate sa capteze Iod 131 din a 12-a saptaminasi poate se fie distrusa de acest element radioactiv. Fosfor 32 este de asemenea teratogen *Factori materni. Boli ale mamei ca : diabetul , epilepsie, fenilcetonurie, antreneaza riscuri malformative ca ; malformatii cardio-vasculare, anomalii ale scheletului, despicaturi labio-palatine, hipotrofii si intirziere mentala. *Factori infectiosi si parazitari. Principalii agenti de contaminare sunt virusurile, bacteriile si protozoarele. Agentii etiologici implicati in geneza m.cg. sunt grupati in sindromul TORCH : Toxoplasma, Rubeola, Citomegalovirus, Herpes virusuri. Contactarea unei asemenea infectii de catre mama in timpul sarcinii va determina, cu mare probabilitate, afectarea produsului de conceptie. Listeria monocitogenes, bacil gram pozitiv, poate da moartea intrauterina a prod. de conceptie sau meningita hemoragica la nou – nascut. - infectiile virale responsabile de malformatii : rubeola, herpes , varicela, rujeola, parotidita epidemica, gripa, hepatita, virusul coxsackie, virusul poliomielitic .

3

Malformatiile mai frecvente sunt : cardiace, oculare, microcefalii, purpure, anomalii digestive si uro-genitale. - infectiile parazitare sunt reprezentate in special de toxoplasmoza congenitala. Cele mai frecvente malformatii sunt corioretinita si decesul neo-natal.

4