Lucrare de Laborator nr.3 [PDF]

Zitiervorschau

Lucrare de laborator nr.3 Cercetarea criminalistică a urmelor materiale Căutarea urmelor Urmele de mâini ale infractorilor se caută la fata locului după un plan al ofițerului de urmărire penală, procurorului, schițat (chibzuit) în raport cu împrejurările faptei în care s-a produs infracțiunea, ținând cont şi de natura locului unde aceasta a avut loc şi de modul de săvârșire a faptei. De regulă, urmele digitale trebuie căutate pe toate suprafețele netede, cum ar fi: obiecte confecționate din sticlă sau cristal (pahare, sticle, bibelouri, scrumiere, oglinzi etc.); pereți acoperiți cu faianță, lemn lustruit; 

obiecte din porțelan sau ceramică smăltuită (ceşti, lavoare);



obiecte confecționate din lemn lustruit ori furniruit (birotică, rame);



obiecte din materiale plastice, de tipul ebonitei, bachelitei, aparate de telefon etc.



obiecte din piele sau înlocuitori (poşetă, pantofi, cizme, genți);



obiecte metalice nichelate ori acoperite cu vopsea lucioasă (balustrade de scări, aparate electrocasnice);



hârtii, documente, cărți cu suprafața lucioasă, ambalaje şi pungi din celofan; unele fructe şi legume (mere, banane, roşii, vinete) etc. Examinarea urmelor Prima activitate pentru descoperirea urmelor de mâini de pe obiectele depistate constă în examinarea

acestora sub diferite unghiuri de observație la lumina obişnuită a mediului ambiant. Pentru uşurarea căutării urmelor de mâini, se foloseşte un fascicul de lumină, inclinat sub un unghi de 45°, privind suprafața obiectului din direcția opusă. La asemenea înclinare, lumina dirijată se reflectă pe suprafața lucioasă, iar in locul unde a rămas urma digitală apare o pată mată ca rezultat din faptul că grăsimea cu care este îmbibată urma absoarbe razele de lumina. O altă metodă, care se poate aplica în cazuri mai deosebite, constă in pulverizarea pe obiectul presupus purtător de urmă a unei soluții pe bază de luminol. Sub acțiunea radiațiilor ultraviolete, urma va apărea într-o luminiscentă specifică pentru un timp scurt. In prezent se apelează la tehnici nedistructive de genul razelor laser sau surselor de lumină emise de aparatură polylight. Descoperirea urmelor este posibilă şi cu ajutorul lămpii portabile de radiații ultraviolete aflată în trusa criminalistică. Relevarea urmelor Relevarea urmelor de mâini latente este operația tehnico-criminalistică prin care urmele invizibile sunt puse în evidentă cu ajutorul unor substanțe sau procedee fizice sau chimice. In prezent se cunosc mai multe metode de relevare a urmelor de mâini latente printre care: metode fizice, chimice şi optice. 1

Relevarea urmelor prin metode fizice constă în aplicarea de prafuri ori pudră cu granulație foarte fină pe suprafața obiectului presupus purtător de urme. Aceste prafuri pot fi pulverizate sau pudrate (prăfuite) pe suprafața sau obiectul unde se presupune că pot fi găsite urmele. Substanțele folosite in relevare, pe lângă finețea lor, trebuie să îndeplinească următoarele condiții: 

Sa fie în contrast de culoare, cu suportul pe care s-a format urma (de exemplu, pentru relevarea urmelor pe o suprafață albă, se foloseşte un praf de culoare închisă, şi invers);



Să prezinte o aderență selectivă, deci numai la materia din urmă, şi nu la întregul suport, pentru a evita îmbâcsirea urmei sau estomparea detaliilor caracteristice. Dintre substanțele utilizate de criminalişti pentru relevarea urmelor de mâini, se cunosc bine: praful

de aluminiu (argentorat) de culoare albă strălucitoare; oxidul de zinc; ceruza; grafitul; oxidul de cupru; roşu de Sudan III; clorură de plumb; praf galben fluorescent etc. Metoda fizică de relevare a urmelor de mâini cum este pudrarea, de obicei, se aplică la obiectele în poziție orizontală. Pulverizarea se aplică la suprafețele verticale, cum ar fi, de exemplu: pereți, sobe, şifoniere, uşi, ferestre, autovehicule ş.a. Pulverizarea este tot o prăfuire, însă aplicarea substanței colorante se face cu ajutorul pulverizatorului de praf. Metodele chimice de relevare a urmelor papilare latente se bazează pe proprietatea sărurilor, aminoacizilor etc. din transpirația umană de a intra în reacție cu anumite substanțe urme cu reactivi chimici, care, intrând în reacție cu factorii componenți ai sudorii, colorează amprenta papilară. Dintre metodele chimice utilizate în practica criminalistică, se cunosc bine: 

vaporizarea cu aburi de iod;



relevarea cu reactivi chimici propriu-zişi Ca substanțe chimice care se utilizează în practica criminaliştilor pentru relevarea urmelor latente de

mâini pot fi numite: aburi de iod, ninhidrina şi nitratul de argint. Vaporizarea cu aburi de iod se realizează cu ajutorul unui dispozitiv, care prezintă un tub de sticlă, unde se introduc cristale de iod. Tubul este unit la o extremitate cu para dublă de cauciuc, menită să furnizeze curent de aer. La extremitatea opusă, tubul are un locaș în care se introduce vata de sticlă pentru reținerea cristalelor. Vaporii de iod, care apar prin încălzirea tubului, prin acțiunile respective cu para de cauciuc, se pulverizează pe suprafața obiectului presupus ca purtător de urme latente. Prin reacție cu iodul, secreția de transpirație se colorează într-un oranj deschis, urma devenind pentru un timp scurt vizibilă. Relevarea cu reactivi chimici propriu-zişi constă in folosirea unor reactivi, cum ar fi soluția de roşu de Sudan III, azotat de argint, nitrat de argint ş.a. De exemplu, relevarea cu soluție de roşu de Sudan III, denumita şi metoda Stockis se foloseşte în cazul urmelor vechi, aflate pe obiecte de dimensiuni mici, care nu mai pot fi relevate prin metodele şi procedeele menționate mai sus. 2

Relevarea urmelor de mâini cu nitratul sau azotul de argint, acidul fluorhidric s.a. se utilizează des în practică, când este necesar de a releva urmele pe hârtie, sticlă, lemn. Aceşti reactivi reacționează bine cu aminoacizi din sudoare, dând rezultate bune la urmele mai vechi. Metodele optice de relevare a urmelor de mâini se constituie ca un ansamblu de metode noi in materie, bazate pe tehnici de vârf, aplicate la specificul descoperirii urmelor papilare. Un loc prioritar aici îl deține folosirea laserului şi, în special, a laserului cu argon. O altă metodă optică de relevare a urmelor de mâini o constituie dispersia luminoasă a unei raze de lumină incidentă, proiectată spre suprafața obiectului purtător de urmă. Imaginea urmei se obține prin intermediul unor filtre electronice. Folosirea acestei metode prezintă un dublu avantaj: nu este distructiv şi permite fixarea imediată, prin fotografiere sau pe bandă videomagnetică a urmei. Fixarea și examinarea preliminară Principala modalitate de fixare a urmelor este descrierea acestora in procesul-verbal al acțiunii de urmărire penală în cadrul căreia au fost depistate. Mai apoi se expun calitățile şi starea suprafeței pe care au fost depistate urmele. Sub raport tehnic criminalistic, fixarea presupune, în primul rând, fotografierea urmelor atât în cadrul ambiantei generale a locului faptei, cât şi în calitatea lor de obiecte principale, insistându-se asupra redării cu claritate a detaliilor caracteristice In al doilea rând, printre procedeele de fixare a urmelor se mai nominalizează întocmirea scitelor şi desenelor efectuate la fata locului şi care, de asemenea, ca şi fotografiile, se anexează la procesul-verbal. Examinarea şi interpretarea urmelor de mâini la fata locului oferă posibilități de stabilire a diferitelor împrejurări privind modul de operare a infractorului, sexul şi numărul persoanelor implicate în actul produs, unele particularități fizice şi psihologice ale acestora, iar în unele situații şi mecanismul infracțiunii. Interpretarea urmelor de mâini la fata locului are drept scop: analiza indiciilor (caracteristicilor) urmei concrete; stabilirea locului si obiectelor ce au intrat în sfera de interes a infractorului; obținerea unor informații preliminare asupra obiectului creator de urma (persoanei infractorului); stabilirea acțiunilor întreprinse de făptuitor în câmpul infracțiunii; determinarea mâinii și a degetului care a creat urma respectivă; stabilirea tipului desenului papilar al urmei relevate şi a caracteristicilor ei; aprecierea valorii de identificare a urmei. Ridicarea și ambalarea Ridicarea urmelor de mâini se efectuează, in primul rând, prin ridicarea propriu-zisă a obiectelor purtătoare de urme, apoi prin transferarea urmelor relevate pe pelicule adezive sau prin mulare In cazul când obiectele pe care au fost depistate urme de mâini nu pot fi ridica-te in totalitate, de pe aceste urme se fac copii (transferuri) şi mulări de urme. Obiectele dure (sticlă, metal, lemn, ceramică, masă plastică etc.) se manipulează cu mâinile înmănuşate sau prin intermediul unei batiste; cele flexibile (documentele, celofanul şi diferite alte pelicule) se prind cu ajutorul pensetei. 3

4

Descrierea urmei digitale

1- începutul liniei papilare 2- sfârșitul liniei papilare 3- ramificarea liniei papilare (bifurcație) 4- contopirea liniei papilare 5- butoniera papilară 6- reîntoarcerea 7- anastomoza papilară 8- fragment de linie papilară 9- intersecție 5

10- întreruperea 11- grup de creste papilare 12- cârligul papilar

ORDONANŢĂ cu privire la dispunerea expertizei dactiloscopice-judiciare. Chișinău 12 noiembrie 2019 Procuror din cadrul procuraturii mun. Chișinău sediul Botanica, Dragoi Alexandru, examinând materialele cauzei penale nr.7364905761, începută in baza semnelor componenţei de infracţiune prevăzute de art.145 alin.(1) din Codul penal al Republicii Moldova CONSTAT: In noaptea de 7 spre 8 noiembrie 2019 a fost depistat cadavrul unui barbat cu urme de moarte violenta ce rezulta din multiplele leziuni aplicate victimei cu un obiect ascutit in regiunea cutiei toracice,care conform raportului de expertiza medico-legala au cauzat decesul victimei. Alaturi de locul depistarii cadavrului a fost identificat un cutit cu urme de culoare rosie inchis care ulterior in baza raportului de expertiza medico-legala sau adeverit a fi singele victimei.În cadrul cercetării acestui cutit au fost depistate şi ridicate 6 (şase) amprente digitale. Amprentele in cauză au fost înregistrate pe bandă dactiloscopică. Luând in consideraţie faptul că pentru a stabili dacă mostrele indicate ale amprentelor digitale de pe cutit coincid cu cele ale concubinei sale Stici Nadejda este necesare cunoştinţe speciale şi conducându-mă de art. 54,142 şi 144 din Codul de procedură penală,

DISPUN: 1. A efectua in cauza nominalizată expertiza dactiloscopică. A pune in sarcina Centrului Naţional de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiţiei realizarea acesteia. 2. A solicita expertului răspunsuri la următoarele întrebări: a) amprentele digitale ridicate de la faţa locului sunt valabile pentru identificare? b) cui aparţin amprentele digitale depistate pe cutitul in cadrul cercetării,lui Stici Nadejda sau altei persoane? c) dacă vor fi identificate amprente care nu aparţin lui Stici Nadejda, de specificat dacă ele aparţin unor persoane diferite sau uneia şi aceleaşi persoane? 3. A pune la dispoziţia expertului: a) 6 (şase) fotografii ale amprentelor digitale depistate pe cutitul depistat in cadrul cercetării la faţa locului; 6

b) harta dactiloscopică a amprentelor digitale ale lui Stici Nadejda. 4. A informa procurorul despre hotărârea adoptată.

Procuror

Dragoi Alexandru

7