Lighting101 Romanian [PDF]

Zitiervorschau

strobist.com de David Hobby

Lighting 101 by David Hobby

Lighting 101 de David Hobby (www.strobist.com)

Traducerea și adaptarea în limba română: Cristian Vlădoaica http://blocoperator3.ro

Editor: Anca Pandrea

Designer: Andrei Boțeșteanu Copertă realizată pe baza unei ilustrații www.wordle.net Foto: Cristian Vlădoaica

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Cuprins

Strobist Lighting 101���������������������������������������������������������������������������������������������������������� 1 Două lucruri esenţiale�������������������������������������������������������������������������������������������������������� 2 Călătoreşte uşor�������������������������������������������������������������������������������������������������������������������� 4 Lighting 101 - Stative de lumini�������������������������������������������������������������������������������������� 6 Menghine “Super Clamps”������������������������������������������������������������������������������������������������ 7 Corzi elastice cu bilă������������������������������������������������������������������������������������������������������������ 8 Adaptoare stativ pentru umbrelă ��������������������������������������������������������������������������������� 9 Cabluri PC și declanșatoare Pocket Wizard���������������������������������������������������������������10 Lumină difuză: umbrele���������������������������������������������������������������������������������������������������12 Declanșarea blițului îndreptat spre pereți și tavan �����������������������������������������������14 Iluminare cu tubul-descoperit (Bare-tube)���������������������������������������������������������������15 Iluminare directă ���������������������������������������������������������������������������������������������������������������16 Echilibrarea intensității blițului cu lumina de ambinent ������������������������������������17 Utilizarea gelurilor pentru a corecta lumina������������������������������������������������������������21 Tunuri din cutii de cereale și paravane�����������������������������������������������������������������������23 Crearea texturii prin iluminare pentru cadre detaliate ���������������������������������������25 Iluminare încrucișată �������������������������������������������������������������������������������������������������������26 Retroiluminarea ca lumină principală �����������������������������������������������������������������������27 Portret într-un colț�������������������������������������������������������������������������������������������������������������28 Iluminarea pentru ochelari���������������������������������������������������������������������������������������������29 Lumină directă cu zoom �������������������������������������������������������������������������������������������������30 Identificarea surselor de lumină utilizate de alți fotografi����������������������������������31 Cunoaște-ți blițul���������������������������������������������������������������������������������������������������������������33 Observă blițul����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������35 Fii unul cu blițul������������������������������������������������������������������������������������������������������������������36 Nu permite luminii bune să strice o fotografie�������������������������������������������������������37 O idee bună (și gratuită): Ţine un “Registru de iluminare”�����������������������������������38

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Strobist Lighting 101

Textul aparține integral lui David Hobby, extras de pe http://strobist.blogspot.com/2006/03/lighting-101.html în versiunea din 05 iunie 2007

Te intimidează ideea de iluminare prin declanşare la distanţă? Nu ar trebui. O să pornim de la zero, deci nu iți face griji. Primele articole vor fi despre tipul de echipamente necesare pentru operaţiuni simple de declanşare a bliţurilor. După ce o să cheltuim tot ce ai în portofel (având în vedere că iluminarea oferă un raport mai bun calitate-preţ în comparaţie cu obiectivele luminoase, ultimul tip de aparat digital sau un obiectiv 300/2.8) vom trece la tehnici elementare. După aceea, vom continua studiul cu eseuri periodice şi idei despre îmbunătăţirea (sau revizuirea) abilităţii tale de a ilumina. După ce parcurgi etapele de bază pentru alcătuirea şi utilizarea setului de lumini, ia o pauză şi răsfoieşte exemplele din secţiunea “Teme practice”. Şi această secţiune va fi actualizată periodic. Nu uita să revi din când în când. Este posibil să ai câteva întrebări pe parcurs. Din păcate, este imposibil să răspund în parte la fiecare întrebare despre iluminare ce poate apărea pe parcursul acestui curs. Prin urmare, te rog să nu le postezi în secţiunea comentarii. Vei descoperi banca de cunoştinţe pe care o cauţi în grupul Strobist pe Flickr. Acolo, poţi adresa întrebările care îţi trec prin minte şi vei primi diferitele răspunsuri de care ai nevoie. Aceştia sunt, ca să zic aşa, absolvenţi ai iluminării. Cunosc bine aceste lucruri şi sunt foarte entuziasmaţi să împărtăşească ceea ce ştiu. Cel mai important lucru e să te distrezi şi să înveţi cum să produci o iluminare deosebită.

www.strobist.com

1

2

Lighting 101 by David Hobby

Două lucruri esenţiale Pentru a putea utiliza tehnicile descrise în lecţiile următoare, vom porni de la câteva presupoziţii: 1. Ai un bliţ ce poate fi declanşat extern prin intermediul conectorului PC al aparatului foto, aşa cum se poate observa în prima imagine. (În acest exemplu este un Nikon SB-28dx, un bliţ profesional din “era D1”.) Acestă capabilitate poate fi adăugată oricărui bliţ care dispune de patin-caldă prin utilizarea unui adaptor de sincronizare “patină la dispozitiv principal” (hot-shoe to household) care costă aproximativ 20$. Nicio problemă. 2. Ai un bliţ care poate fi setat manual, iar puterea poate fi “scăzută”, ca în cea de-a doua imagine. În principiu, acest lucru este obligatoriu. Dacă bliţul tău nu are un control manual variabil, nu te vor încânta opţiunile limitate. Din fericire, majoritatea bliţurilor bune au această funcție. De asemenea, poţi găsi cu uşurinţă unul care dispune de această funcție, dacă trebuie să-l cumperi. Plec de la presupunerea că bliţurile profesionale Canon au aceste două funcţii de bază. Dar se pare că majoritatea unităţilor nu au un terminal de sincronizare. (Să vă fie ruşine, Canon). Dacă ai un Nikon, știu că seriile SB-24, -25, -26, -28 și -800 au conector extern de sincronizare PC și control manual. Deci recomand să iei în considerare adaptorul HS-HH (sincronizare cu dispozitiv principal) de mai sus. Chiar dacă nu ai un Nikon, te sfătuiesc să foloseşti o unitate mai veche din seria blițurilor speedlight SB de la Nikon. Majoritatea au control manual complet și conector extern de sincronizare PC. Şi un SB-24, de exemplu, (află mai multe detalii aici) poate fi achiziționat la aproximativ 75$. Aceasta este o ofertă imbatabilă în comparație cu prețurile blițurilor ultra-performante TTL actuale de la Nikon. O variantă nouă de bliţ bun este Vivitar 285HV, despre care vom povesti în detaliu aici. Vivitar încearcă să țină pasul, dar modelul 285HV poate fi uneori greu de găsit. Important:

încearcă să eviţi un bliţ

285HV

folosit, dacă nu

poţi descifra care model are un nivel de sincronizare a voltajului considerat sigur pentru aparatele foto digitale.

Altă atenționare: nu utiliza un bliț Nikon direct pe patina unui aparat foto Canon! Blițul ar putea deteriora aparatul foto, sau invers. Dacă fotografiezi cu Canon și foloseşti un bliț vechi Nikon SB, ţine-l împreună cu stativul de lumini și umbrela în geanta “pentru iluminare”, folosindu-l doar atunci când vrei să iluminezi cu bliț declanșat de la distanță. Ceea ce se va întâmpla din ce în ce mai des, după ce vei învăţa cum se face.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Îndată ce ai un bliț, întrebarea e cum să îl utilizezi cât mai bine. Pe scurt, deciziile pe care trebuie să le iei sunt: • • • • • • •

Unde o să pun lumina - și de ce? Cum o să o fac să stea acolo? Cum o să o declanșez? Care va fi calitatea luminii: directă sau difuză? Care va fi unghiul de dispersie a luminii - larg, îngust? Cum voi echilibra intensitatea bliţului cu lumina de ambient? Cum voi echilibra temperatura de culoare a bliţului cu lumina de ambient?

Cam astea ar fi. Şapte decizii pe care trebuie să le iei, cu un număr infinit de posibilităţi. Şi toate acestea luând în considerare doar un singur bliţ ca sursă de iluminare. În curând, toate aceste variabile vor fi instinctive şi te vei putea concentra asupra a două sau trei ce vor defini calitatea luminii din fotografiile tale. În continuare vom arunca o privire asupra echipamentului esenţial pentru un fotojurnalist (echipamentul care este utilizat în majoritatea situaţiilor) şi modul în care se poate extinde pentru a eficientiza iluminarea fără a îngreuna, complica şi creşte costurile.

www.strobist.com

3

4

Lighting 101 by David Hobby

Călătoreşte uşor Fiecare individ este diferit în funcţie de echipamentul pe care îl alege pentru o anumită sarcină. Dar un fotoreporter are de obicei 2 aparate foto, unul cu un zoom larg luminos şi celălalt cu un teleobiectiv rapid luminos. Un utilizator Nikon poate avea două Nikon D2h, un 1735/2.8 şi un 80-200/2.8. Acest echipament acoperă o plajă focală de la unghi larg la telefoto având posibilitatea să fotografieze cu diafragma deschisă la f/2.8 pe tot intervalul. Adăugaţi un bliţ şi un obiectiv de 50mm (fie f/1.4 pentru mai multă lumină, sau un obiectiv micro în funcţie de sarcină în cazul meu) şi vei obţine un echipament foarte capabil. Adăugând câteva mici elemente de iluminare, poţi ilumina cu uşurinţă prin declanşarea bliţurilor la distanţă în orice împrejurare. Ideea este de a încorpora acest echipament în configuraţia standard astfel încât să ai posibilitatea de a utiliza o iluminare mai bună. White Lightnings sunt bune, dar nu sunt prea utile dacă sunt ţinute în portbagaj...sau sub pat. Dacă ai sursa de iluminare cu tine, îţi va fi mult mai la îndemână să o foloseşti. Aceasta este filozofia din spatele înţelegerii utilizării eficiente a bliţurilor pe patină. Acestea vor fi mereu acolo. Dacă te obişnuieşti să le utilizezi mai eficient, vei putea adăuga oricând o lumină atunci când e nevoie. Prima imagine (de sus) ilustrează o configuraţie tipică de două aparate foto, două obiective zoom şi un mini-rucsac de talie. Cea de-a doua imagine ilustrează faptul că prin adăugarea câtorva accesorii ai posibilitatea de a utiliza iluminarea declanşată la distanţă. Poţi crea lumină directă, difuză sau asemenea bliţului de studio fără reflector, cu undă de lumină cu răspândire largă sau foarte îngustă. Poate fi echilibrată pentru lumină de ambient fluorescentă, zi însorită sau tungsten. Sursa de lumină poate fi poziţionată pe un stativ de lumini sau cu ajutorul unei menghine “Super Clamp”. Nu este o diferenţă mare din punct de vedere al greutăţii. Însă diferenţa stă în versatilitate. Stativul de lumini este un Bogen 3373 compact alcătuit din 5 secţiuni, modificat (găurit) pentru cureaua de umăr. În vârf are un adaptor standard de umbrelă/ stativ cu montură pentru patină. Prinsă de stativ cu “corzi elastice cu bilă” este o umbrelă cu 2 segmente pentru a fi uşor de transportat. Umbrela este băgată într-un ”snoot” făcut acasă din bandă adezivă şi dintr-o cutie de carton de Frosted Flakes.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

În mini-rucsac se află un set de declanşatoare Pocket Wizard cu care pot declanşa bliţul de la sute de metri distanţă. De asemenea, mai am şi câteva accesorii, cum ar fi o menghină “Super Clamp”, o difuzie de bliţ Sto-Fen OmniBounce şi nişte geluri. Corzile elastice cu bilă ce ţin umbrela pe stativ pot fi folosite ca și cleşti. Câteodată iau cu mine şi o baterie externă pentru bliţ, de înaltă viteză, doar dacă este posibil să folosesc bliţul la mai mult de 1/4 din putere (sau pentru o sesiune foto prelungită). Acest echipament e suficient în peste 90% din sarcini. De asemenea pot merge cu uşurinţă câţiva km, dacă este nevoie. Şi pot fotografia cu uşurinţă cu oricare din aparate şi echipamentul de iluminat agăţat de umăr. Cu cât înţelegi mai repede ideea că “puţin înseamnă mult” în ceea ce priveşte echipamentul pe care îl porţi cu tine, cu atât este mai puţin probabil să ai nevoie de Vioxx pentru durerile de spate şi articulaţii la 40 de ani.

www.strobist.com

5

6

Lighting 101 by David Hobby

Lighting 101 - Stative de lumini După ce te-ai decis să declanşezi bliţul de la distanţă, trebuie să îl montezi undeva. Iar în majoritatea cazurilor, cea mai bună alegere este să îl fixezi pe un stativ de lumini. Un bliț pe patină se poate ataşa aproape oricărui stativ de lumini. Deci, caută un stativ la un preț rezonabil, să fie rezistent, să aibă o greutate mică şi să fie uşor de transportat. Două dintre stativele mele preferate sunt stativele de lumini “Bogen 6’ retractabil cu 5 segmente” și “Bogen 8’ Compact”. Cele 2 stative de lumini menționate mai sus sunt în jur de 50-60$ fiecare, dar există și alte modele mai ieftine în jur de 30$. Dacă nu ai de gând să le foloseşti des, în mod profesional, nu are rost să cheltui prea mulți bani. Primul exemplu este de fapt și stativul pe care îl folosesc cel mai des (le folosesc pe ambele în mod regulat) deoarece este foarte compact și se pot monta perfect blițuri pe patină. Dar dacă vrei o înălţime mai mare și poţi renunţa la avantajele unui stativ ultra-compact ca 3373, ai la dispoziție și alte modele ce se potrivesc oricărui buget. Cel de-al doilea exemplu este mai rezistent, mai înalt, putând fi utilizat mai bine pentru blițurile mai mari când am nevoie, dar nu este la fel de compact deoarece are doar 3 segmente. Există multe alternative la fel de bune. Dar dacă ţii cont mai mult de preț ai grijă totuși să fie un stativ complet, nu doar o versiune “la nivelul solului”. În afară de portabilitatea foarte bună, un alt motiv pentru care îmi place stativul cu 5 segmente este că are picioare de aluminiu pentru a face economie de spațiu. Acest lucru înseamnă că pot fi găurite cu ușurință (o gaură de 1/4” este perfectă - vezi imaginea alăturată) pentru a introduce un inel pentru atașarea unei curele. Această configurație este foarte bună deoarece permite purtarea stativului de lumini peste umăr la fel de ușor ca si cum ai avea un alt aparat foto.Poţi atașa de asemenea o curea și unui stativ cu picioare cilindrice. Poţi folosi bandă adezivă și 10 sau 12 cm de sârmă, realizând o îndoitură în mijloc. Foloseşte un clește cu bot ascuțit şi lipeşte cu bandă adezivă sârma de picioarele stativului. Ataşează inelul la mijloc. Un avantaj al altor modele de stative este faptul că oferă mai multe opţiuni în ceea ce privește alegerea umbrelei, despre care vom discuta mai târziu. Stativele cu 5 segmente, compacte au aproape aceleași dimensiuni cu umbrelele care se strâng în două. Dar dacă dispui de un stativ de lumini de dimensiuni normale, gama de umbrele din care poţi alege este mai variată. (Ar fi ciudat să cumperi un stativ de lumini compact și să îl legi de o umbrelă normală, sau invers.) Orice ai alege, ambele versiuni sunt deosebit de funcţionale. Modelul 3373 și umbrela care se strânge în două sunt foarte greu de găsit în stoc, deoarece nu este decât un singur model disponibil pentru fiecare dintre ele. Dar dacă nu portabilitatea este ceea ce cauţi, stativele de lumini și umbrelele de dimensiuni normale pot asigura un suport mai stabil și difuzie a luminii la un preț mai mic.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Menghine “Super Clamps” În tmp ce stativele de lumini sunt opțiunea cea mai bună, nu reprezintă singura cale de a ține o sursă de lumină într-o anumită locație. Iar alte opțiuni ocupă și mai puțin spațiu în kit-ul de iluminare. Favorita fotografilor în această categorie este menghina Bogen Super Clamp. Se poate prinde de aproape orice suprafață cu o grosime de câțiva cm sau mai puțin. Laturile îndoite ale zonei de prindere permit utilizarea cu o mulțime de forme de suprafeţe. Fără nicio problemă se poate atașa de țevi, șine, uși, rafturi, ramuri de copac, circuite electrice de-a lungul unui perete dintr-o sală de sport (nu prea strâns).

și fiecare fotograf ar trebui să aibe măcar una.

Această mengină este distribuită împreună cu un adaptor spigot căruia i se poate atașa un cap tip bilă sau un adaptor de stativ pentru umbrelă. Astfel, montarea luminii se face cu ușurință. Acestea costă aproximativ 28$

NOTĂ: Există mai multe versiuni diferite de menghine “Superclamp”. Dacă versiunea pe care o cauţi nu mai este în stoc, roagă vânzătorul să-ți prezinte modelele alternative din stoc. Acestea pot fi furnizate cu/ fără adaptor spigot, cu mâner metalic/plastic, etc. Toate modelele de menghină sunt foarte bune. Împreună cu accesoriul potrivit, aceste pot ține și aparate foto pentru a fi declanșate de la distanță. Menghina “Bogen Super Clamp” reprezintă un accesoriu foarte util.

www.strobist.com

7

8

Lighting 101 by David Hobby

Corzi elastice cu bilă OK, pot să vă spun cât de mult imi plac? Fiind bărbat, sunt conștient că am o înclinație genetică în ceea ce privește corzile elastice. Dar ideea ce stă în spatele corzilor elastice cu bilă e că nu au cârlige de metal care pot zgaria echipamentul. Super tare! Un prieten fotograf, Karl Ferron, care lucrează la ziarul Baltimore Sun, m-a convins să folosesc corzile elastice cu bilă pentru a atașa în siguranță blițul pe o mulțime de lucruri. În situațiile rare când rămân fără stativ de lumini, aceste minunății (și o amplasare creativă) duc treaba la bun sfârșit cât ai clipi. Pur şi simplu se întinde coarda elastică în jurul obiectului de care doreşti să atașezi blițul, îndrepți capul blițului și fotografiezi. Le poţi dubla atunci când ataşezi blițuri pe elemente mai groase. Fac o treabă excelentă când e vorba să ţină umbrela ataşată de stativul de lumini când împachetez echipamentul. Acestea cântăresc și costă foarte puțin - am plătit 1,93$ pentru un set de 4 corzi elastice de 8” cu bilă (fiind o lungime foarte utilă) din WalMart. Așa că aprovizionează-te din plin. Pot fi utilizate de asemenea la menținerea declanșatoarelor Pocket Wizard de bliț (ajungem imediat și acolo).

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Adaptoare stativ pentru umbrelă OK, acum că ai un bliț și un stativ sau o menghină, e nevoie de o modalitate pentru a le uni. Probabil o să vrei să foloseşti un adaptor stativ pentru umbrelă. Bănuiesc că poţi utiliza și un cap tip bilă dacă ştii cu siguranţă că nu o să foloseşti niciodată umbrela (pentru a crea lumină difuză), dar cele bune costă foarte mult. Și (fără să știi) economiseşti bani pentru un set de Pocket Wizard. Deoarece la acest capitol vei dori să faci cele mai mari investiţii în kit-ul de lumini. Avantajul unui adaptor pentru stativul de umbrelă este că face tot ce face și capul tip bilă dar în plus poate ține și o umbrelă pentru reflexia sau difuzia luminii. În plus, costă și mai puțin. Poţi cumpăra aceste adaptoare cu aproximativ 20$. Ataşezi adaptorul pe stativul de lumini (sau adaptorul spigot al menghinei “super clamp” asemeni imaginii din capitolul despre menghine) și va ține blițul în unghiul dorit. În mod surprinzător, pentru 20$ acestea se livreaza împreună cu un adaptor spigot și un adaptor pentru patina blițului. Dar ca să fii sigur, intreabă totuşi. Ah, și să nu uit, de îndată ce ai achiziţionat adaptorul, dacă montura patinei este metalică, ACOPERĂ CU O BUCATĂ DE BANDĂ ELECTROIZOLATOARE locul unde stă blițul. Dacă nu asiguri această măsură de protecţie, poate produce defecțiuni blițului pe care ai dat toți banii de chirie. Și nu glumesc în privința asta.

www.strobist.com

9

10

Lighting 101 by David Hobby

Cabluri PC și declanșatoare Pocket Wizard Ar fi bine să stai jos când citeşti ceea ce urmează. Cea mai importantă decizie (și variabilă din punct de vedere financiar) pe care o vei lua este alegerea modului în care declanșați blițul de la distanță. Metoda pentru care optezi va evolua probabil odată cu bugetul alocat. Exista câteva soluții de declanșare a blițului de la distanță. Unele sunt ieftine, altele scumpe. Unele sunt foarte bune, altele nu. În principiu acestea se împart în două categorii: Cu fir sau fără fir. Cele fară fir pot fi prin frecvență radio, sau prin infraroșu. Vestea bună e că e posibil să dispui deja de această opţiune fără să ştii, în funcție de aparatul foto şi modelul bliţlui. Atât Nikon cât şi Canon au sisteme proprii de declanşare prin infraroşu care folosesc şi sistemele auto-TTL care fac totul. Dar (a) aceste sisteme TTL nu fac fotografiile întotdeauna să arate aşa cum doriţi şi (b) sistemele infraroşu sunt limitate din punct de vedere al distanței de utilizare, căii directe de comunicare şi al anumitor unghiuri. Acestea fiind spuse, poţi economisi banii şi experimenta cu sistemele Canon E-TTL sau Nikon CLS dacă dispui deja de aşa ceva. Mai multe despre aceste sisteme poţi afla căutând (aici) sau întrebând pe Grupul Strobist de pe Flickr. Următoarea opțiune este un “cablu PC”. Este versiunea cu fir a universului declanșării blițului de la distanță, fiind o metodă rezonabil de ieftină și eficace. Este important ca cele două mufe de conectare, ale aparatului foto şi bliţului, să se potrivească pentru a le putea conecta. Aparatul foto are fie patină de bliț (deasupra, unde se ataşează blițul), fie o mufă PC (o mufă în formă de cerc concentric de 1/4”) ori ambele. Apratele foto profesionale dispun, de obicei, de ambele modalităţi de conectare. Aparatele foto mai ieftine au doar patină de bliț. Aparatele P&S nu au niciuna din opțiunile de mai sus, deci nu pot fi utilizate pentru declanşarea blițului de la distanță. Blițul are o patină-tată (așa se conectează blițul pe aparatul foto), dar poate avea și o mufă externă de sincronizare, cum ar fi un conector-mamă PC asemeni multor aparate foto. Dacă atât aparatul foto cât și blițul au o mufă PC, luați doar un cablu PC tată-tată. Dacă unul dintre dispozitive, sau ambele au doar patina, va fi nevoie de un adaptor sau două. Orice bliț cu patină poate fi adaptat în ceea ce se numeşte “sincronizare cu dispozitiv principal” (la fel ca un cablu de alimentare american) cu ajutorul unui adaptor Wein HSH. Orice aparat foto cu patină poate fi modificat pentru a dispune de o mufă PC cu ajutorul unui adaptor PC, cum ar fi Nikon AS-15. (Acest lucru nu este valabil doar pentru aparatele foto Nikon.) Ceea ce urmează poate fi destul de confuz pentru un începător, dar din fericire acest lucru s-a rezolvat (și multe din celelalte decizii din capitolul de echipament a secțiunii Lighting 101) datorită lui Moishe Applebaum de la Midwest Photo Exchange. Acesta a alcătuit kituri de iluminare cu declanşare de la distanță (stative, umbrele, sincronizări, acumulatori Ni-MH, etc.) la preţuri rezonabile şi care pot pot fi livrate oriunde în lume. Prețurile nu sunt mari, echipamentul este bine ales, iar un astfel de kit reprezintă o modalitate de a economisi timp şi de a elimina eventualele bătăi de cap în a decide de ce ai nevoie. Singurele lucruri pe care trebuie să le ştii sunt (a) dacă aparatul foto are o mufă PC sau doar o patină de bliţ şi (b) dacă vrei să treci la un set de declanşatoare Pocket Wizards, la care vom ajunge imediat.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Detalii privind diferitele kituri se pot găsi aici. Dacă ai întrebări cu privire la echipament/conectare, am deschis un grup de discuții aici pentru ca informaţiile să fie accesibile fără bătaie de cap. Acum, dacă eşti student sau fotografia este doar un hobby, partea ce va urma va suna inutil de costisitoare pentru tine. Şi e posibil să fie aşa. Dar dacă eşti profesionist, vei ajunge mai devreme sau mai tarziu să achiziţionezi un set de Pocket Wizard. În principiu, cu toții ajungem acolo. Acestea costă 375$ setul de două bucăţi şi reprezintă cel mai ridicat standard al sincronizării la distanță. De ce? Distanță incredibilă de declanșare (500 m) și acuratețe ridicată. Pur și simplu sunt foarte bune. De fiecare dată. Punct. Încearcă să găseşti pe cineva care le folosește și nu este mulțumit de ele. Nu vei găsi. Dar dacă de abia păşeşti în universul declanşării de la distanță, nu trebuie încă să dai spargere la bancă. Pentru cei care își fotografiază doar copiii sau fotografiază natură statică în studio, cablul PC sau sistemul infraroșu al aparatului foto sunt un început bun. Verifică înainte de a cumpăra un bliț de 300$, pentru a putea fi folosit cu sistemul infraroșu “ieftin” al Nikon/Canon. Mai degrabă cumperi blițuri mai ieftine, cu setări manuale și declanșatoarele scumpe Pocket Wizards. Aşa aş proceda eu. Mai există o alternativă ieftină pentru a experimenta. Există o companie din Hong Kong numită Gadget Infinity, care produce declanşatoare radio ieftine pentru blițuri. Şi, de asemenea, toate sunt pe patină. Acest lucru rezolvă multe probleme de conectare pentru începători. Şi pe deasupra, acestea costă 29,95$ în momentul când scriu aceste rânduri şi poţi primi mai multe receptoare la un cost suplimentar minim. Părerea mea este că acestea nu sunt destinate profesioniştilor. Acestea nu au o acuratețe ridicată ca Pocket Wizards, dar pe de altă parte PW costă și de 15 ori mai mult. Cam asta ar fi de zis. Acestea sunt discutate aici, in forumuri de discuție. O altă alternativă este utilizarea cablurilor DIY Pro PC pe care le voi discuta pe parcurs. Dacă informaţiile sunt confuze, respiră adânc. Ce urmează este de departe partea cea mai confuză în ceea ce priveşte declanşarea blițului de la distanță. Şi există câțiva oameni care te pot ajuta în grupurile de discuții de mai sus. Nu lăsa câteva detalii tehnice să te inducă în eroare.

www.strobist.com

11

12

Lighting 101 by David Hobby

Lumină difuză: umbrele Îţi aduci aminte de adaptorul de umbrelă pe care l-ai atașat în vârful stativului? Ei bine, vei avea nevoie de o umbrelă. Declanşezi în ele (unele sunt realizate pentru a declanşa prin ele, dar sunt mai puţin eficiente) iar lumina dură a blițului se va transforma în lumină difuză. Acum, trebuie să te decizi asupra unui stativ ușor. Dacă alegi varianta stativului de lumini super-compact Bogen 3373, ai la dispoziție două tipuri de umbrele ce se potrivesc ca și portabilitate, una din ele fiind perfectă pentru tine. Acestea sunt umbrelele Westcott de 43” cu 2 segmente, alb-satinat sau argintie. Cea argintie este mai eficientă (reflectă mai multă lumină) iar cea albă oferă o lumină mai difuză și poate fi utilizată pentru a declanşa prin ea. Versiunea argintie dispune şi de o față neagră pentru a controla dispersia luminii. Și, din fericire, fiecare costă în jur de 20$ (portofelul nu va mai avea de suferit ca în cazul declanșatoarelor Pocket Wizard.) Acestea se pliază la o dimensiune redusă încât pot fi înghesuite pe diagonală într-o geantă foto Domke F2. Sau, cum se prezenta în fotografia anterioară, umbrela poate fi legată cu corzi elastice de stativul de lumini pentru a obţine un kit de lumini portabil. Deschizând-o, ai o umbrelă de mărime normala (43” ), gata să împrăștie lumină difuză în fotografiile tale. Veștile proaste? Sunt foarte greu de găsit în stoc. Dar, dacă economiseşti bani cu un stand de lumini de preţ mediu, nu vei avea oricum nevoie de o umbrelă pliabilă. Este o risipă de utilizare a instrumentelor compacte (dacă se poate spune aşa). Iată deciziile pe care trebuie să le iei: 1. Albă (satinat) sau argintie? Cea albă oferă o lumină mai difuză, dar cea argintie este mai eficientă. Din moment ce lucrăm cu blițuri cu putere mică, sunt de părere că eficiența are prioritate. În plus, poţi modifica oricum calitatea luminii mutând umbrela. 2. De reflexie sau de difuzie? Exact ce ai auzit. Poți opta pentru cea de reflexie, doar dacă nu fotografiezi multe prim-planuri. Acestea sunt mai eficiente. Lucru destul de important. 3. Cu sau fără husă detașabilă? Cu husă detașabilă veți face un compromis privind #2, fiind mai scumpă și ineficientă din punct de vedere al luminii. Ca fapt divers, ambele mele umbrele sunt argintii, cu huse negre (nedetașabile). Și sunt grozave. Dar o poţi alege pe oricare o doreşti. Încă un lucru. Nu lua o umbrelă mai mare de 100 cm, decât dacă utilizezi un bliț puternic. Ai nevoie de eficiență și distanță rezonabilă pentru utilizare cu un bliț pe patină. Acum, să vedem cum le putem utiliza. Umbrelele oferă o combinație bună de difuzie, eficiență și control. Softbox-urile oferă mai mult control asupra dispersiei de lumină. Dar acestea sunt mai scumpe și necesită mai multă putere watt-secundă.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Cu o umbrelă, lumina difuză obţinută este direcţionată în mod rezonabil. (Dacă doreşti să iluminezi o cameră întreagă, cel mai probabil vei declanșa blițul îndreptat spre tavan. Vom vorbi despre asta mai târziu.) Dacă umbrela este apropiată se obţine o lumină difuză dar controlată, perfectă pentru portrete. Acesta este un mod simplu ca fotografiile să pară efectuate de un profesionist, nu de către un ofițer de la Biroul Pașapoarte. Împreună cu un teleobiectiv scurt și un bliț în umbrelă și cu atenţie la lumina de ambient, poţi realiza portrete care arată mai degrabă a fotografii de copertă. Dacă mai adaugi o lumină vei obține o iluminare direcțională ce acoperă o zonă mai largă. Poţi muta subiectul (iar dacă se mișcă, nu trebuie să te îngrijorezi) căci iluminarea va fi în continuare bună. Este o iluminare sigură, clasică, ușor de transportat. Din punct de vedere calitate-preț este o alegere ideală.

www.strobist.com

13

14

Lighting 101 by David Hobby

Declanșarea blițului îndreptat spre pereți și tavan Înainte să încep, știu ce gandesc majoritatea celor care declanșează prin TTL. “De ce să mai scot blițul de pe aparat dacă oricum îl declanșez îndreptat spre perete/tavan?” Deoarece te mişti mult în timp ce fotografiezi, ceea ce afectează locul în care/sau de unde vine lumina dintr-o cameră. Deoarece lumina pusă pe setare manuală dintrun loc fix oferă consistență în expunere, direcționarea luminii și o calitate a luminii dură/difuză. Deaorece este o tehnică rapidă de semi-aranjare a luminilor și de fotografiere până când decizi ce vrei să faci cu adevărat cu o iluminare mai bună. Deaorece lucrând cu iluminare declanșată la distanță îţi vei crea un bun obiecei, chiar dacă declanşezi doar înspre perete/tavan sau utilizezi un bouncer stofen cu gel 1/2 tungsten printr o plantă de birou drept șablon pentru a realiza cu ușurință un portret deosebit în straturi într-o lumină fluorescentă inadecvată de birou. Această metodă este ușoară, dar intens utilizată. Și, aşa cum poţi vedea, vorbim de chestiuni pur tehnice fără să fie nevoie de echipament suplimentar. Era şi cazul, nu? OK, atunci! Această metodă oferă o iluminare largă ce umple camera și permite o marjă de eroare a luminii direcționale. Difuză și uniformă, dar consistentă. Aceasta este varianta rapidă Strobist. Ce trebuie să ţii minte? În primul rând ai grijă la culoarea peretelui. Pentru că va altera culoarea luminii. Deseori poţi utiliza acest lucru în avantajul tău, ca în portretul artistic de mai sus în care peretele reflectă lumina caldă. • Utilizează capacitatea de zoom a blițului pentru a controla unghiul de iluminare a subiectului. • Declanșează blițul și verifică spotul de lumină de pe suprafața în care se face declanșarea.

Fotografia de mai sus a șerifului, a fost realizată cu un bliț setat la 85mm îndreptat spre tavanul de lângă subiect. De observat reflexia din tavan care cade în spatele cadrului.

www.strobist.com

Acest cadru a fost realizat cu un bliț setat la 24mm îndreptat spre tavanul din spatele meu. Astfel iluminarea a fost ca un șir larg, difuz de lumină.

Lighting 101 by David Hobby

Iluminare cu tubul-descoperit (Bare-tube) Una din limitările utilizării unui bliț mic, pe patină este că toate piesele sunt integrate in bliț. Alimentarea, condensatorii, lampa de bliț și reflectorul - sunt ambalate la dimensiunea unui sandwich Subway. (Mmm-hmm-hmmmmm, saaand-wich...) Blițurile mai mari (de studio) au o construcție pe componente, cu acumulatori separați, capete de bliț, tuburi și reflectoare. Desi acestea sunt mai grele și voluminoase, faptul că reflectoarele sunt detașabile oferă posibilitatea fotografierii “bare-tube” . Cu tubul-descoperit (sau un termen mai vechi - bare-bulb, “cu lampadescoperită”) nu înseamnă decât că tubul blițului este descoperit și împrăștie lumina într-o sferă cu o acoperire de (aproape) 360 de grade. Spun aproape deoarece trebuie să fie un fir care alimentează și declanșează blițul. Și acest lucru face ca o parte din lumină să fie blocată într-o direcție. Dar, pentru aplilcaţii practice, în această situaţie bliţul funcţionează ca şi cum s-ar afla pe o frânghie. De ce este grozav acest lucru? Ei bine, există mai multe motive. În primul rând, poţi ilumina o cameră cu un singur bliț, împrăștiind în mod eficient lumina în toate direcțiile. Două blițuri ”bare tube”, înălțate și la un unghi de 45 de grade vor ilumina uniform o fotografie de grup. (Poţi reduce intensitatea unuia cu 1 stop pentru a obține un raport plăcut.) În al doilea rând, și unul din motivele pentru care iluminarea arată astfel, este că blițurile ”bare-tube” generează propria saturație de iluminare într-un mediu tip cameră. Din moment ce lumina se împrăștie în toate direcțiile, aceasta se reflectă în pereți, tavan, etc pentru a acoperi propriile umbre. În al treilea rând, poţi introduce în apropiere un bliț ”bare-bulb” mic (sau într-o încăpere mică) iar acesta va ilumina întreaga arie, indiferent de unghiul subiectului față de lumină. Dacă pui un bliț mic ”bare-bulb” în spatele unui computer poţi ilumina peretele și utilizatorul. Sau în frigider pentru a ilumina pe cineva care se uită înauntru. Sau într-o carte. Sau aproape oriunde. Ai prins ideea. Dar cum majoritatea nu vor scoate tubul dintr-un bliț Canon EZ, cei de la Sto-Fen au inventat Omni Bounce. Și din fericire pentru studenții săraci la fotojurnalism, cineva a inventat și cutii ieftine tip ”tupperware”. Imediat revin cu detalii. Omni Bounce, care vine într-o gamă largă de dimensiuni pentru diferite blițuri (și una ”universală”) este o bucată de plastic translucid, mică, ieftină ce se introduce pe bliț pentru a obține efectul ”barebulb”. Veștile proaste? Consumă lumina. E vorba doar de fizică. Îmi pare rău. Și mai costă și 20$. Vestea bună însă este că este foarte mic și ușor de transportat. Și dacă doreşti să îl realizezi în casă, poţi utiliza o caserolă de plastic care face exact același lucru. Poţi tăia partea inferioară sau un ”X” în capac de dimensiunea diagonalei blițului și doar glisezi caserola pe bliț. Ai grijă doar la caserola utilizată să nu provoace alterarea nedorită a culorii luminii.Sunt foarte multe lucruri grozave pe care le poţi realiza cu un bliț de 360 de grade indiferent de felul în care obţii efectul. Vom aborda acest subiect în secțiunea ”Teme practice”. Dar acum vom vorbi despre lumina dură.

www.strobist.com

15

16

Lighting 101 by David Hobby

Iluminare directă Cei mai mulţi am început să folosim bliţul pentru a spori cantitatea de lumină. Dar calitatea luminii avea de suferit. Și am început să observăm munca altor fotografi care utilizau ”bounce”, umbrele, softbox-uri etc. pentru a schimba calitatea luminii. Și am început să ne gândim ”Iluminare directă rea, iluminare difuză bună.” Aceste experiențe timpurii, bănuiesc, ne-au făcut să fim împotriva iluminării directe. Ceea ce nu e cazul. Pentru că lumina directă nu este ceva de care să ne ferim. Problema cu experiențele noastre anterioare este legată de direcționarea greșită a luminii (adică atașată ”pe aparatul foto”) și a raportelor oribile ale luminii (adică ”luminează-i până lucesc.”) Dar dacă abordăm iluminarea directă din punct de vedere al direcției luminii, culorii luminii și raportului luminii, atunci aceasta ne poate ajuta enorm, ceea ce este foarte util pentru utilizatorii de blițuri mici, deoarece aceste unități oferă multă putere dacă lumina nu este difuză. Iar lumina directă mai ales din unghiuri multiple - are un aspect finisat de înaltă calitate (dacă se acordă atenţie raportului luminii şi luminii de umplere) care se reproduce bine chiar și pe hârtia de ziar. Lumina difuză este mai sigură și mai previzibilă. Dar, aşa cum văd eu lucrurile, ecranele TFT ale aparatelor noastre de fotografiat Nikon sau Canon ne oferă feedback-ul necesar să riscăm când e vorba de lumină. Dacă vrei să experimentezi, încearcă să lucrezi aproape de nivelul luminii de ambient. (Dacă nu ştii ce vreau să zic, o să afli câteva capitole mai încolo.) Faptul că zonele umbrite vor reține detalii bogate va reduce șansa de a obține rezultate groaznice cu lumina directă. Dar efectul va rămâne prezent. Poţi crea cu ușurință propria lumină difuză/directă utilizând de asemenea două blițuri. Să presupunem ca trebuie să realizezi un portret în cadrul unui birou. Poţi declanşa un bliț mic în tavan, aducând expunerea camerei pe la f/4. Apoi aşezi celălalt bliț pe un stativ de lumini și îl îndrepţi direct spre fața subiectului reglându-l până oferă o expunere la f/5,6. Vei dori să limitezi zona afectată de lumina directă mutând blițul aproape și facând zoom la 85mm. Sau construieşte un tunel dint-o bucată de carton. Astfel, vei fotografia la f/5,6, iar umbrele vor fi iluminate la f/4. Efectul va consta în iluminare finisată pe fața subiectului cu detalii bogate în umbre peste tot. Ai o bilă albă dacă te-ai gândit să ”răceşti” puţin blițul cu care vei face “bounce” (cu gel de răcire a temperaturii culorii) și să încălzeşti lumina directă de accentuare. (Astfel vei obține un contrast în culoare, direcționare și o calitate dură/difuză a celor două lumini.) Desigur, poţi obține acest efect la fel de bine cu un singur bliț și puțină lumină de ambient. Despre care vom vorbi în continuare.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Echilibrarea intensității blițului cu lumina de ambinent Mai mult decât orice, calitatea luminii se reduce la raportul iluminării. În primul rând realizează întregul aspect al fotografiei. În al doilea rând, raportul iluminării va reprezenta variabila cheie pentru a determina dacă hârtia poate reproduce detaliile din umbre. Detaliile umbrelor sunt foarte importante fie că doreşti sau nu. Și cu siguranță vei dori să decizi ceea ce se reproduce pe hârtie. Echilibrarea iluminării cu lumina de ambient reprezintă același proces, fie că iluminezi un portret fotografiat în interior sau fotografiezi cu lumină de umplere un portret în exteror. Gândeşte întotdeauna în termeni de echilibru, nu de umplere. Acest concept este mai puțin limitat. Și nu va induce decizia de a utiliza soarele ca sursă principală de lumină atunci când blițul poate fi alegerea mai bună într-o anumită situație. Voi presupune că nu toţi cei care citesc aceste rândurii dețin un exponometru (eu am unul pe undeva, dar nu îl mai folosesc) și vă voi oferi o abordare care vă va permite să reglați după ochi un echilibru potrivit. Exponometrele sunt foarte bune, dar reprezintă încă un lucru în plus de transportat. Și dacă te vei obișnui să iluminezi intuitiv, nu vei mai avea nevoie de el. Să începem cu exemplul de echilibrare a blițului cu lumina de ambient. În acest caz, vom utiliza blițul ca lumină principală și lumina de ambient ca lumină de umplere. În trecutul vostru Neanderthalian, am fi declanşat blițul încorporat al aparatului foto (deja ideea “bliț încorporat: rău” ar fi trebuit să îţi treacă prin minte) am fi reglat diafragma la f/8 și viteza de declanșare la cea mai mare viteză de sincronizare permisă de aparatul foto oferind un bun câmp de profunzime dar lumină oribilă. Noi oamenii tindem să iluminăm interioroarele în jur de 1/60s la f/4 cu ISO 400. Acest lucru funcționează de minune pentru fotografi chiar dacă ne golește rapid rezerva de combustibil solid și produce un dezechilibru la nivelul climei globale. Este un nivel de iluminare foarte flexibil și îl vom utiliza în ideea de a echilibra lumina blițului cu cea de ambient. OK, deci fără bliț vei fotografia la 1/60s, f4, ISO 400. Și de foarte multe ori vei fotografia fără bliț. Reglezi viteza de declanșare la 1/125s - f/2.8 dacă ai nevoie de viteză, sau 1/30s - f/5.6 dacă ai nevoie de câmp de profunzime. Dar aceasta este și o setare care creează un aspect plăcut, echilibrat a raportului de lumină de ambient/bliț. Și despre asta e vorba aici. Deci, vom echilibra lumina pentru a utiliza blițul ca sursă principală de iluminare, iar lumina de ambient va oferi umplerea. Presupunând că am rezolvat problemele privind culoarea luminii fluorescente/de zi/tungsten (subiect pe care îl vom aborda imediat după ce învățăm să echilibrăm iluminarea), vom avea două surse de lumină consistente din punct de vedere al culorii: bliț și lumină de ambient. Să presupunem de dragul dezbaterii că trebuie să fotografiem un designer important din New York în apartamentul lui plin cu animale împăiate, ca în fotografia de mai sus. Punem un bliț pe un stativ de lumini și îl declanşăm îndreptat spre tavan înclinat la 45 de grade spre subiect. De ce? Deoarece avem la dispoziție doar câteva minute până când subiectul se va plictisi. Și am dori ceva sigur care să nu ne dea bătăi de cap. (Vei depăși acest moment în curând.) Îl aşezi pe canapea în fața ghiveciului de rinocer

www.strobist.com

17

18

Lighting 101 by David Hobby

împăiat(!) și te pregăteşti să îl fotografiezi. Trebuie să reţii că expunerea de ambient originală este de 1/60s la f/4 şi vei dori să o reduci cu, să zicem, 2 stopuri. Acest lucru va produce umbrele - dar cu detaliu. Presupunând că aparatul foto poate sincorniza până la 1/250s, există mai multe opțiuni. Poţi folosi 1/60s și f/8, pentru profunzime, dar blițul va trebui să muncească un pic mai mult pentru a reda lumina care să suporte acea diafragmă. Se poate păstra diafragma la f/4 și timpul de expunere 1/250s, ceea ce e o idee bună dacă foloseşti baterii AA și/sau vrei un timp de reîncărcare mai rapid pentru a spori șansele de a prinde momentul. Se poate împărți diferența și vei obţine 1/125s la f/5.6. Cum doreşti. Ideea e să construieşti doar o expunere a luminii de ambient care să rezulte într-o subexpunere de 2 stopuri. Acesta va fi raportul iluminării. Poţi alege și alt raport (e bine să experimentezi) dar 2 stopuri e un bun punct de plecare. Deci, acum că ai o fotografie cu un ambient subexpus cu 2 stopuri de lumină, reglezi doar blițul până când subiectul este iluminat corespunzător. Dacă ţi se pare că sună complicat, ei bine, este şi nu prea. Pe de-o parte iluminarea poate fi ca un joc de ruletă. Destul de aproape înseamnă destul de aproape dacă arată bine. Vei învăța rapid să estimezi ceea ce arată ecranul (și histograma). Dar avantajul acestui mod de lucru este că e rapid și intuitiv. Dar asta nu înseamnă că vei vrea să fii leneş. Rapid este important pentru că (a) nu ai foarte mult timp la dispoziție, și (b) vei dori să realizezi fotografii bine iluminate înainte ca subiectul să îşi piardă răbdarea. Ei, doar are treabă, nu? Așa că abandonează ideea de măsurare a luminii și zecimile de f/stopuri și bazează-te rapid pe inspirație. Vei ilumina mai des iar fotografiile tale vor arăta mult mai bine. Și în afară de asta, așa cum vom discuta mai târziu, vei căpăta abilitatea de a regla blițul manual foarte aproape de setarea potrivită din prima încercare.

nimeri perfect expunerea.

Din câte am observat, rar mă aflu la un stop diferență. Este un mod rapid, intuitiv de a lucra care se potrivește bine cu variabilele pe care trebuie să le rezolvi când fotografiezi o anumită temă. În cazul nostru, schema iluminării poate fi așezată în aproximativ trei minute cu puțin antrenament. Și asta include 30 de secunde pentru a testa în câteva cadre ajustarea puterii blițului pentru a

Derulând puțin, vorbim aici de utilizarea blițului pe manual și ajustarea puterii (incremental în pași între 1/3 și 1/2) pentru a regla fin expunerea blițului. Consultă manualul de utilizare a blițului pentru a învăța cum poţi face acest lucru. Avantajul este posibilitatea de a repeta. Reglezi corespunzător lumina și se declanșează la fel de fiecare dată, pentru a obține rezultate consistente și predictibile. Încă un lucru. Dacă vrei să schimbi unghiul de iluminare în timpul ședinței foto fără să treci prin procesul de echilibrare (adică o testare timp de 30 de secunde) păstrează blițul la aproximativ aceeași distanță față de subiect când ajustezi unghiul. Am mai discutat de echilibrarea blițului cu lumina de ambient. Foloseam blițul ca sursă de lumină principală și ambientul ca lumină de umplere, dar nu trebuie să procedezi mereu la fel. Blițul pentru lumina de umplere este foarte utilizat zilele astea, cu blițurile TTL făcând toată treaba în mod automat. Dar mergând pe calea ușoară înseamnă să păstrezi blițul pe aparat sau să utilizezi un cablu TTL. Aceste cabluri tind să facă lumina să vină dintr-o poziție consistentă din stânga cadrului deoarece acolo ne-a pus Darwin mâna stângă. Scopul aici este de a înlocui conceptul de “lumină de umplere” cu cel de “echilibrare a luminii”. Și mai important, de a separa ideea de bliț de umplere/echilibru de obișnuința de a utiliza blițul încorporat.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Procesul de a utiliza blițul pentru a amplifica (un concept mai bun decât ”umplere”) lumina soarelui este unul foarte simplu. În primul rând vei începe la viteza maximă de sincornizare a aparatului foto, deoarece aceasta permite cea mai mare flexibilitate de utilizare a blițului. Tot în acest pas, micşorezi setarea ISO cât mai mult posibil pentru a obține o calitate mai bună și de asemenea pentru a evita punctele de praf de pe CCD. Acum gândeşte-te la unghiul de iluminare. Spre deosebire de blițul de umplere, pe aparat, din orice unghi afară fără a lua în considerare direcția soarelui, utilizând un bliț pe un stativ de lumini vei avea 2 lumini cu care să te joci. De asemenea acestea pot fi echilibrate. Le poţi încrucișa sau poţi utiliza ambele metode. Astfel vei obține rezultate mai flexibile (și consistente) utilizând acest mod de abordare. Atunci când utilizezi blițul de umplere pe aparat, acesta va reda umbre. Adăugând totuși detalii, blițul nu reușește să îmbunătățească profunzimea și calitatea luminii. Și de ce să nu avem ambele avantaje în același timp? Primul pas: consideră lumina soarelui ca lumină principală și lumina blițului ca lumină secundară. Și acum nu doar scapi de efectul de ”ochi de raton”, lucrezi cu două lumini, ai flexibilitate, alegi unghiul de atac. Poate ai soarele în spate (pe partea stângă) la o înclinație de 45 de grade. De ce ai lăsa blițul atașat aparatului foto când îl poţi declanșa cu rezultate mai bune din partea dreaptă-sus? Blițul atașat aparatului foto te limitează. Întotdeauna. Poţi întoarce și unghiul și să fotografiezi subiectul din profil. Să presupunem că priveşte în partea dreaptă. Poţi aşeza subiectul cu fața în soare, care vine acum uşor din spatele subiectului pentru a oferi o lumină de contur bună (dar cu prea mult contrast). Poți muta blițul în partea stângă, îl ridici puțin și vei obține o iluminare reușită cu două surse de lumină. Indiferent de unghi, tehnica echilibrării e aceeași. Expunerea de bază va fi pe lumina de ambient, iar blițul va umple umbrele și/sau va oferi iluminare din altă direcție. Presupunând că avem de echilibrat un ambient cu soare, reglezi aparatul foto la viteza maximă de sincronizare (diafragmă deschisă) pentru a ușura povara asupra blițului. Acum, setezi expunerea de bază (de ambient). Să zicem că ai 1/250s la f/11 cu ISO 200, de dragul dezbaterii. Cu blițul pe setare manuală pe un stativ de lumini, îl reglezi la 1/4 din putere dacă lucrezi de aproape. Poate la 1/2 sau la putere maximă dacă blițul este mai departe. Dacă nu iluminezi o arie întinsă (și de obicei nu vei face asta) setează zoom-ul pe bliț la 70mm sau 85mm pentru a-i spori puterea. Tragi un cadru de test și reglezi ”la ochi”. Dacă zona iluminată de bliț e prea intensă, micşorezi puterea sau îl muţi mai în spate. Dacă e prea întunecată, măreşti puterea sau îl muţi mai aproape. Aceasta este o tehnică rapidă și simplă care funcționează foarte bine. Nu este necesar un exponometru. Setări manuale pentru o sesiune foto consistentă. Cel mai important lucru pe care trebuie să îl ţii minte (și pentru care am menționat unghiul mai întâi) este că aceasta este baza de plecare în a transforma blițul exterior de umplere într-o sursă de lumină secundară. Experimentează. Unul din subiectele pe care poţi exersa iluminarea exterioară este efectuarea unui portret simplu. Ce trebuie să reţii este că ei nu ştiu că poţi face o treabă extraordinară dacă îi ţii la umbră timp de 30 de secunde si declanșezi de sus blițul.

www.strobist.com

19

20

Lighting 101 by David Hobby

Afară? Joacă-te cu lumina de umplere și unghiurile. (Ar fi bine să tragi niște cadre de siguranță la umbră.) Înauntru? Aranjează o umbrelă într-un colț unde un perete este fundalul iar celălat acționează ca un card de umplere (card alb utilizat pentru bounce). Vei transforma portrete de buletin în portrete reușite, aceasta fiind o modalitate mai profesionistă de a face lucrurile. Astfel vei căpăta o bună experiență în iluminare (fără stress). Și vor arăta mai bine pe hârtie. Este o situație în care toată lumea iese în câștig. Și, chiar dacă nu crezi, oamenii vor fi flatați de eforturile tale de a face o fotografie mai bună. Și încă un lucru. Din acest moment nu mai tratezi portretele drept poze de buletin. O maimuță antrenată să fie reporter poate realiza o poză de buletin. Fotografiați multe portrete. Vei îmbunătăți calitatea și vei prinde obiceiul de a utiliza lumina în mod eficient.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Utilizarea gelurilor pentru a corecta lumina Sper ca până acum oricine fotografiază color și utilizează blițul, corectează culoarea luminii. Dar aici vorbim de Iluminare 101. Dar în caz că nu faci acest lucru, vom parcurge subiectul pe scurt și îţi voi da câteva ponturi pe care e posibil să nu le fi luat în considerare. În primul rând, cunoștințele de bază. Fiecare bliț pe care îl utilizezi trebuie să aibă două geluri - Window Green și CTO, care înseamnă Color Temperature Orange (Temperatura Culorii Oranj) în apropiere și gata de utilizare (de unde le poţi procura) . Acestea sunt cele mai importante geluri de corecție a luminii. Pentru a le atașa de bliț, tai gelurile în fâșii și lipesc velcro (arici) (foarte ieftin în IKEA, BricoStore etc.) pe margini. Pe o latură a gelului pun suprafața care agață iar pe cealaltă pun suprafața de care se agață, iar când e necesar pot suprapune mai multe geluri. Dar în mare parte este mai folositor pentru a le stoca cu ușurință pe o parte a blițului. De asemenea va trebui să lipeşti partea care se agață pe marginile blițului, ca în fotografia alăturată. Această metodă îţi oferă posibilitatea de a atașa ”scuturi de lumină” pentru a nu produce efectul de strălucire când este utilizat ca bliț lateral sau pentru iluminare din spate. Vom vorbi despre asta mai târziu. Să revenim la culoare luminii. Lumina fluorescentă nu este albă. Este de un verde groaznic și putred. Dacă nu utilizezi un gel pentru a o echilibra, obiectele iluminate de bliț vor fi albe iar porțiunea cu lumină de ambient a cadrului va fi verde. Aceasta este o problemă pe care nici Photoshop-ul nu o poate rezolva. Soluția este foarte simplă: utilizezi un gel fluorescent “Window Green” pe bliț. Setezi balansul de alb în aparatul foto pe lumină fluorscentă. Astfel vei obține fotografii consistente, rezonabil de corecte din punct de vedere al culoriii, ambele surse de lumină (bliț și lumina de ambient) fiind redate correct. Spun ”rezonabil” deoarece luminile fluorescente sunt de temperaturi diferite ale culorii. Și, în funcție de momentul în care aparatul foto prinde lumina fluorescentă de ambient în intervalul ciclic al frecvenței electrice sinusoidale de 60Hz, culoare se va schimba și ea. Nu mă crezi? Setează aparatul foto în intervalul de viteze de declanșare cuprins între 1/60s și 1/125s, cum ar fi 1/80s sau 1/100s. Vei încerca să prinzi o porțiune a frecvenței aici. Realizează 10 cadre succesive în lumina disponibilă. Observi diferența culorii între cadre? Despre asta este vorba. Nu prea ai ce să faci în privința asta, doar să fotografiezi la 1/60s (pentru a obține un ciclu întreg al frecvenței de 60Hz) sau 1/30s (pentru a capta 2 cicluri complete.) Nu este soluția ideală, dar ajută. Deci, vei echilibra nivelul puterii blițului când fotografiezi (așa cum am discutat și mai devreme) și vei obține o fotografie corectă din punct de vedere al culorii. Dacă apar probleme, încearcă să încălzeşti sau să răceşti setarea fluorescentă în aparatul foto. Știu că aparatele mele Nikon pot face acest lucru cu ușurință și presupun că și aparatele foto Canon pot face la fel.

www.strobist.com

21

22

Lighting 101 by David Hobby

Pentru tungsten se procedează la fel, doar ca vei folosi un gel CTO și vei seta aparatul foto pentru tungsten. Și repet, tungsten nu e neapărat tungsten. Unele lumini sunt mai calde (din punct de vedere al culorii) iar altele - în special cele care sunt mai stinse - au o culoare aproape roșie-portocalie. Prin setarea aparatului foto pentru tungsten și prin aplicarea unui gel CTO pe bliț vei obține rezultate acceptabile în majoritatea cazurilor. Ah, dar ce facem în încăperile care au spoturi fluorescente, lămpi cu becuri tungsten și ferestre mari cu lumină naturală? Nicio problemă. Facem fotografii în alb-negru. (Glumesc, glumesc...) Ceea ce trebuie să faci e să alegi lumina dominantă și să mergi cu ea. Ține minte că lumina naturală și tungsten merg mai bine împreună decât cea fluorescentă și orice altceva. Dacă în cameră lumina este în mare parte fluorescentă, dar prin fereastră vine și lumină naturală, închide jaluzelele/draperiile/etc și încearcă să excluzi fereastra din fotografie, deoarece lumina se poate strecura prin ceea ce acoperă fereastra. Dacă ferestrele sunt mari și/sau luminoase (cum ar fi o clasă) întreb de obicei dacă pot închide luminile fluorescente ”deoarece fac ca pielea să pară verde. ”Foarte puțini oameni vor avea obiecții când vine vorba ca pielea lor să nu pară verde. În plus, dacă lumina naturală este atât de intensă încât se dovedește a fi problematică, ar trebui să fie destulă lumină care să îţi permită să lucrezi. După aceea vei lucra cu bliț fără geluri. Dacă acorzi atenţie nivelurilor de lumină provenind de la fereastră, totul va fi floare la ureche. Presupun că odată cu creșterea arhivei foto pentru ”Teme practice”, vom folosi gelurile colorate pentru efect. Dar toate astea le vom dezbate mai târziu. Dacă vrei să experimentezi, ține minte că (a) aspectul de Geluiește-cât-poți-de-mult-ca-MTV-ul-anilor-80 nu mai e la modă și (b) puțin înseamnă mult când vorbim de colorarea cu geluri a fotografiilor pentru efect.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

23

Tunuri din cutii de cereale și paravane Acum că ne simțim confortabil cu ideea de a declanșa blițul printr-o umbrelă sau tavan, crearea raporturilor luminii și corectitudinea culorilor, e timpul să ne extindem un pic. Câteodată nu unde e lumina scoate cu adevărat o fotografie în evidență, ci unde nu e. Și având deja o bază teoretică, o configurație de blițuri declanșate exterior, putem construi cu bani foarte puţini echipamente ce restricționează lumina. Mai ţii minte când am pus arici pe ambele părți ale blițului? Ține foarte bine geluri, dar mai trebuie adăugată o fâșie de arici pentru a atașa blițului şi un paravan*. Pentru a realiza un paravan de dimensiune utilizabilă, este nevoie de bucată de carton rigid pentru a realiza un dreptunghi de 10x20 cm. Se acoperă cartonul cu bandă adezivă și se lipeşte o bucată de arici (partea care agață) la un capăt și la o treime distanță pe lungime. Acest lucru îţi permite să îl ataşezi pe o parte a blițului în orice poziție pentru a acoperi porțiunea dorită. Acum că mă gândesc, vei avea nevoie de o rolă mică de bandă izolatoare. Arată ca banda adezivă, dar nu e. Este etanșă și nu lasă urme (doar dacă o lăsați aplicată timp de 6 luni) și este o componentă indispensablă în kitul de lumini. Revenim la paravan. Vei obține un fel de sistem care blochează lumina blițului în direcția dorită. Să presupunem că utilizezi blițul pentru a ilumina ceva din lateral sau din spate. Blițul, fiind mic și nu prea puternic, este chiar în afara cadrului. Paravanul poate fi prins pe partea blițului din apropierea ta pentru a nu cauza pale luminoase în obiectiv. De asemenea, poţi utiliza unul pe fiecare parte pentru a face ca lumina să fie împrăștiată vertical, nu orizontal (sau invers). Astfel poţi să nu luminezi un fundal, iluminându-l cu ajutorul altei surse de lumină. Dacă ai de gând să îţi fabrici paravane, poţi face de la început patru sau șase. Le poţi strecura într-un buzunar din geanta foto având și o greutate scăzută. E simplu. Dacă vrei să restricţionezi și mai mult lumina ai nevoie de un ”tun**”. Tunul este pur și simplu un tunel prin care trece lumina pentru a ajunge doar în direcţia indicată de bliţ, fiind restricţionată în toate celelalte direcţii. Dintr-un carton poţi face un tub dreptunghiular ce poate fi introdus pe bliț. Construieşte mai multe de diverse dimensiuni - cu cât tubul este mai mare cu atât fasciculul de lumină va fi mai îngust. Acoperă tunul cu bandă izolatoare, pentru a-l face mai rezistent şi etanş la lumină. (Apropo, când fotografiezi cu tun, bliţul trebuie setat la zoom printr-un fascicul larg de lumină pentru a-l bloca cu un tun).

tele.

Nu

are rost să risipeşti puterea blițului

Cum poţi şti cât de mare va fi spotul de lumină? Declanşezi blițul cu tun în apropierea unui perete (să zicem1,5 m) pentru avea o idee asupra razei fasciculului de lumină. Dacă doreşti poţi nota rezultatele chiar pe tunuri, pentru referinţă ulterioară. * Paravan=GoBo, este un termen de jargon care denumește ceva care se află între lumină și obiectul pe care nu dorești să nu ajungă lumina) ** Tun=snoot

www.strobist.com

24

Lighting 101 by David Hobby

Acesta este un bliț declanșat lângă un zid (la 1,2 m distanță) cu setare de zoom la “85mm”. Priveşte ce model are lumina.

Iată aceeași configurație, cu un snoot de 20cm pe bliț. Acum, cum vom lucra cu acestea fără lumină de modelare? Îţi spun eu cum. Nu este nevoie de lumină de modelare. Iată lumina de modelare: Întrebi subiectul, “Vezi partea frontală a blițului prin tunel din poziția ta?” Dacă da, lumina va fi direcționată spre față. Îţi aduci aminte fascicolul de lumină provenind de la o fereastră sau ceva, pe care doreşti să îl exploatezi fotografic? Acum îl poţi realiza oricând. Acest mod de iluminare este foarte util în iluminarea unor portrete reușite, dar trebuie să ai grijă la nivelul luminii de ambient. Măreşti viteza de declanșare pentru a crea o atmosferă mai dramatică, sau o micşorezi pentru a surprinde detalii din zonele neiluminate. Pentru mulți începători, aceasta este o tehnică nouă care deschide multe posibilități. Acordă-ţi o seară experimentând acasă pentru a înțelege cum acționează.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Crearea texturii prin iluminare pentru cadre detaliate Aceasta este o tehnică pe care îmi place să o folosesc atunci când caut unul sau două cadre în plus cand fotografiez o temă. Artiștii grafici apreciază flexibilitatea de a utiliza o fotografie detaliată într-un proiect și câteodată te va surprinde cât de bine sunt utilizate aceste fotografii. Mai ales când au relevanță în poveste sau sunt executate foarte bine. Cheia este de a adăuga profunzime și textură unui obiect banal, bidimensional. Pentru a realiza acest lucru, vom plasa obiectul şi blițul la aceeși înălțime pentru a ”grebla” efectiv obiectul cu lumină. Poţi utiliza o masă sau poţi pune obiectul pe podea cu blițul la câțiva metri depărtare. Obișnuiam să fac asta repede cu un cablu TTL când fotografiam pe film. Dar încă nu am încredere în TTL și digital. Și în plus, am un ecran TFT pe spatele aparatului pentru a ajusta rezultatul rapid atunci când fotografiez cu setări manuale. Cu siguranță cea mai importantă variabilă va fi înălțimea blițului față de obiect. Mai întâi identifici variabilele. Pașii mici fac diferența. De aceea îmi place să folosesc o masă (și un bliț pe un stativ de lumini) pentru flexibilitate. Te va surprinde câtă textură poţi reda unui obiect “2-D” în felul acesta. Muţi un pic blițul. Ai multă putere la dispoziție - fotografiezi cu lumină directă, dură - așa că nu are rost să ai scurgeri nedorite de lumină. Poţi folosi un gel de încălzire pentru a imita lumina soarelui la apus dacă doreşti. Poţi aşeza cărți între lumină și obiecte pentru a crea umbre interesante. (Dacă faci asta, alegi ca lumina să vină din direcţia unui colț al cadrului. (Acest lucru creează linii mai plăcute compozițional.) Aceasta este o tehnică ce poate spori rapid venitul unui fotograf liber profesionist. Majoritatea sesiunilor foto se plătesc la zi. Artiştii grafici adaugă deseori cadre detaliate machetelor. Te va surprinde cât de des poţi câștiga încă 100 $ pe zi petrecând 5 minute pentru realizarea unei fotografii reușite.

www.strobist.com

25

26

Lighting 101 by David Hobby

Iluminare încrucișată Iluminarea încrucișată nu reprezintă decât utilizarea a două surse de lumină care se intersectează. Spun surse de lumină, în loc de blițuri, deoarece este important să ţii minte că dacă fotografiezi afară cu un bliț, ai de fapt două lumini. Decât să estimezi pagubele produse de soare asupra subiectului, gândeşte-te să utilizezi soarele ca lumină principală (sau secundară). În fotografia de mai sus se află o elevă de clasa a 5-a care a salvat acest copac punându-se ca un scut în fața muncitorilor care urmau să construiască o parcare. Ea este eroina din această poveste. Și am vrut să o redau în acest fel în fotografie, fotografiind-o de jos dintr-un unghi scăzut. Pentru a obține un fundal curat, soarele trebuia să vină din partea dreapta-sus din spatele aparatului foto. Puteam de asemenea cu ușurință să umplu cadrul cu bliț pentru a compensa lumina dură a soarelui. Dar dacă utilizezi un stativ de lumini, este la fel de ușor să utilizezi un bliț într-un mod eficient. Am amplasat blițul pe setare manuală (la 1/2 din putere) pe un stativ de lumini în partea stânga sus a aparatului, subiectul fiind îndreptat spre bliț. Expunerea la1/250s, desigur, pentru a ușura treaba blițului, cu diafragma corespunzătoare pentru a expune corect cerul. Acum, blițul devine lumina principală, iar soarele lumina de contur. Muuuult mai bine decât cu blițul de umplere de pe aparatul foto. Schema de încrucișare a luminii este destul de permisivă în ceea ce privește mișcarea subiectului. Atâta timp cât lucrezi în unghiuri apropiate (împărțind diferența dintre cele două surse de lumină) nu ai de ce să îţi faci griji. Când fotografiez meciuri de baschet îmi place să încrucișez lumina. Folosesc două blițuri SB, unul deasupra băncilor de mijloc, îndreptat să încrucișeze lumina principală de sus. Utilizându-le la 1/2 din putere cu un zoom de 50mm îmi oferă fotografii clare la f/2.8 la ISO 800 de la linia de mijloc până la coș. Cel mai util ar fi să utilizezi (dar din păcate sunt scumpi) acumulatori externi pentru blițuri, deoarece vei trage multe cadre la 1/2 din putere. Acumulatorii AA se consumă destul de repede.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Retroiluminarea ca lumină principală Când te hotărăşti asupra iluminării unei scene nu uita să iei în considerare ideea de adăugare a unei lumini ce provine din spatele subiectului. Și încearcă să nu o consideri așa. Consider-o ca fiind o lumină de ”separare”. Cei care lucrează în industria știrilor tipărite au nevoie de orice ajutor când vine vorba de reproducerea fotografiilor. Iar utilizarea luminii de separare poate evidenția o fotografie. În plus, dacă lumina este puternică va crea umbre ce produce linii de ghidare în direcția sursei de lumină. Un singur dezavantaj ar fi că va trebui să ascunzi lumina de aparatul foto. Cum am menționat și mai devreme, o tehnică bună (mai ales într-o cameră întunecată) este să montezi un bliț invers și să întorci capul. Acest lucru îţi permite să utilizezi lumina de reciclare ca ghid pentru a menține anumite elemente în cadrul dintre bliț și aparatul foto. Umbrele ar trebui să îţi indice ce folosesc drept paravan. Alt lucru pe care trebuie să îl remarci la această fotografie. Acest bliț pe patină este montat la treizeci de metri față de copiii care repetă salutul către public. Aceste blițuri mici au mai multă putere decât ai crede. Și poţi lucra la distanțe mari, mai ales când fotografiezi în lumină scăzută.

www.strobist.com

27

28

Lighting 101 by David Hobby

Portret într-un colț Ca fotografi de presă, fotografiem multe portrete. Pur și simplu așa stau lucrurile. Întotdeauna a fost așa. Poţi privi asta ca pe o vacanță mentală (până și o maimuță antrenată poate fotografia un portret) dar aceste portrete pot reprezenta o oportunitate de a te juca cu lumina. Cum am menționat mai devreme, subiectul nu știe că poţi realiza fotografia în aproximativ 30 de secunde cu un pic de umbră. De ce să nu utilizezi sesiunea foto ca o șansă cu stress minim de a-ţi îmbunătăți aptitudinile de iluminare? În acest sens iată o metodă simplă și rapidă, de iluminare a unui potret cu o singură lumină din colț . Conceptul este simplu, dar îţi permite să te joci cu raportul de lumină pentru a observa în ce mod afectează fotografia. Proba ”A” este mama mea dragă, Griselda Strobist (OK, de fapt e actorul Bruce Vilanch, travestit, pregătindu-se să o interpreteze pe Edna Turnblad în ”Hairspray”.) Tot ce ai nevoie pentru un portret care să fie clar și detaliat este un bliț și o umbrelă de difuzie, un stativ de lumini și un colț neutru. Nu genul de colț neutru de la box, ci unul cu pereți albi sau gri. Dacă au o culoare caldă te poţi descurca și cu asta. Acum, să revenim la raport. Există două raporturi în această fotografie. Primul va controla cât de luminos va fi fundalul. Raportul în cauză este distanța dintre bliț şi subiect/şi distanța dintre bliț şi fundal. Ceea ce vreau să spun este că dacă blițul este mai aproape de subiect decât de perete, fundalul va fi întunecat. Lumina de umplere pentru acest portret vine dintr-o reflexie a celuilalt zid din colț. În acest exemplu, blițul se află în partea stângă a aparatului foto, la o distanță sigură, anostă de 45 de grade. În dreapta aparatului se află un zid. (Celălalt zid care include colțul va deveni fundalul nostru curat.) Deci, cel de-al doilea raport este cel dintre distanţa dintre bliț şi subiect şi distanța dintre bliţ şi peretele care reflectă. Cu alte cuvinte, cu cât peretele care reflectă lumina este mai departe de bliț/subiect, cu atât va fi mai întunecată partea cu umbre. Cum funcționează asta practic? Simplu. Pentru început, vei fotografia la cea mai mare viteză de sincronizare, cu destulă putere în bliț pentru a obține un f/5.6 sau f/8. Acest lucru va oferi claritate și va face ca lumina de ambient să nu strice fotografia. Dacă nu poţi stinge luminile fluorescente (pff, mereu sunt lumini fluorescente) va trebui să pui un gel verde pentru a le echilibra. Să presupunem că începi cu subiectul la 60cm de peretele lateral, cu blițul la 90cm distanță (declanșat într-o umbrelă) iar peretele-fundal la 1,2 m în spatele subiectului. Fă un cadru de test. Sau mai bine foloseşte mâna (plasată unde va fi capul subiectului) pentru a estima situația înainte să se pună în poziție. Eu îmi fotografiez deseori mâna stângă când testez lumina. Vrei un fundal mai luminos? Mută tot echipamentul foto (subiect și lumină) înspre peretele de fundal. Îl vrei mai întunecat? Mută totul mai departe de peretele de fundal. Același principiu se aplică luminii de umplere. Muţi subiectul/blițul înspre peretele lateral pentru a fi mai luminos. Mai departe pentru a fi mai întunecat. Cum se spune, floare la ureche. Dar portretele tale (spre deosebire de pozele tip buletin) vor arăta bine. Și vei câștiga viteză și încredere în aptitudinile tale de iluminare.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Iluminarea pentru ochelari Această tehnică va fi usoară și rapidă. Dacă ştii deja să realizezi un portret fără să îţi faci grij în privința reflexiilor din ochelarii oamenilor, poţi trece mai departe. Dar dacă ochelarii ţi-au creat probleme, acesta va fi un moment “D’Oh!”, gen Homer Simpson. Și dacă ai probleme cu asta, nu îţi face griji. Și eu am avut problemele astea. Problema este că dacă ai de gând să luminezi pe cineva, îl vei pune automat cu fața spre lumină. Ceea ce e ok. Doar dacă nu poartă ochelari. Pentru a evita reflexiile din ochelari, pur și simplu luminezi dintr-o parte și îndrepţi fața subiectului în cealaltă parte. Nu este nevoie nici să fotografiezi neapărat din profil. Un unghi adecvat de 3/4 (subiectul în raport cu aparatul foto) e ideal. Fotografia de mai sus este exemplul perfect. Asta e tot ce trebuie să faci.

www.strobist.com

29

30

Lighting 101 by David Hobby

Lumină directă cu zoom Încă un exemplu de tehnică de iluminare înainte de a trece la identificarea surselor de lumină din alte fotografii. Și pentru a te face să gândeşti așa o să te ghidez în identificarea surselor de lumina din această fotografie. Din lipsa unui termen mai bun, voi numi această tehnică “lumină directă cu zoom”. Această fotografie, ca cea a copiilor care repetă salutul către public, reprezintă un exemplu bun în ceea ce privește distanțele de utilizare pe care le poţi obține cu un bliț cu patină. Lumina în acest caz provine de la un Nikon SB-28 pe un stativ de lumini, la putere maximă, cu zoom la 85mm, la 25-30m de gimnaste. Probabil lucram la ISO 800 (expunerea nu a fost înregistrată) dar lumina face fotografia să fie clară și creează iluzia unui ISO mai scăzut, cel puțin așa cred eu. De asemenea cadrul a fost tras cu un Nikon D1, care nu se descurcă la fel de bine la ISO mare ca aparatele foto de acum. OK, să vedem ce lumini avem ca să explicăm tehnica. Priveşte fotografia. Lumina este pe partea dreaptă sau stângă? Era în stânga mea, cum arată și umbra gimnastului, ascuns în centru, din partea dreaptă a fundalului. Lumina e directă sau difuză? Ei bine, ştii asta deja. Directă. Așa și trebuie să fie dacă declanșezi un bliț cu patină de la 30m distanță. Care este raportul luminilor? Densitatea (tonul) umbrelor în comparație cu peretele ar trebui să îţi dea o idee că am lucrat cu lumina de ambient la 1 și 1/2 stopuri mai jos decât blițul. Deci, vei spune că sălile de gimnastică nu sunt iluminate natural. Nu, nu sunt. Nu unde locuiesc eu cel puțin. De obicei sunt iluminate cu o culoare dezgustătoare de vapori de sodiu. O valoare apropiată am obținut-o cu un gel pentru lumină fluorescentă pe bliț, aparatul foto setat corespunzător și compensația pentru balansul de alb la -1 (un pic mai cald) pentru a trece peste inconsistențe. Dacă ratam, unde s-ar fi observat? Dacă ai zis culoarea umbrelor de pe perete (iluminate cu lumină de ambient) ai un punct în plus. Dar şi gimnastele ar fi arătat un pic ciudat pe partea umbrelor. Dar gimnastele din prim plan? Sunt mai aproape de bliț, chiar dacă iluminarea nu este aşa de puternică. Cum stă treaba aici? Aici intervine iar fasciculul de lumină cu setarea la 85mm zoom a blițului SB-28. Deoarece are un fascicul controlat, am putut să ”împrăștii” lumina sau să o îndrept cu câteva grade mai sus. Acest lucru a pus copiii de pe bârnă în calea principală a luminii iar copiii din față au fost iluminați de restul luminii din partea inferioară a blițului. De ce am facut asta? A fost o alegere pur subiectivă. Am vrut să subliniez copiii de pe bârnă în loc de cei din prim plan. Aceștia ar fi fost mai iluminați decât cei de pe bârnă dacă nu împrăștiam lumina. Succesul acestei fotografii nu este produsul final (îmi place, dar nu e perfectă) ci mai degrabă diferența dintre cum ar fi arătat fotografia - adică groaznic - dacă aș fi fotografiat doar cu lumina disponibilă într-o sală de sport întunecată ca o peșteră. De asemenea, nici blițul de pe aparatul foto nu m-ar fi ajutat prea mult.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Identificarea surselor de lumină utilizate de alți fotografi Dacă ai parcurs cu atenţie informaţiile de până acum, ar trebui să cunoşti câte ceva despre tipurile de lumină şi efectele produse. Deci să vedem cum ne descurcăm cu asta. Lumina nu poate fi ascunsă. Orice amănunt privind iluminarea - stil, culoare, direcție, dimensiune, răspândirea razei de lumină etc. - este dezvăluit pentru oricine are cunoștințele necesare pentru a desluşi indiciile. Ar trebui să poţi identifica iluminarea utilizată de alți fotografi. Iată câteva sfaturi. Î: De unde vine lumina? R: Umbrele îţi arată calea. Î: Există surse multiple? R: Probabil, dacă lumina pare să vină din mai multe direcții (presupunând că nu s-au folosit oglinzi).

De asemenea verifică inconsistența umbrelor. Î: Lumina blițului a fost echilibrată? R: Păi, luminile fluorescente par albe? Cam acesta este răspunsul. La fel și cu lumina Tungsten etc. Î: Lumina se împrăștie pe o zonă izolată? R: Tun sau fagure*. Î: Care este cea mai simplă metodă de verificare a stilului de iluminare frontală pentru un portret? R: Ochii pot acționa ca oglinzile pentru a observa sursele de iluminare. Dacă poartă și ochelari de soare, e tot ce ai nevoie. Doar dacă nu au retușat reflexiile în Photoshop. Și nu, nu ai voie să faci asta dacă eşti jurnalist. Iar dacă eşti Strobist, nu va fi nevoie să faci asta. Î: Este lumina în apropiere? R: Se poate verifica viteza cu care se împrăștie lumina după ce trece de subiect. Rapid? Da Încet sau deloc? Nu. Î: Sursa de lumină este mare? R: Depinde cât de aproape este. Un bliț mic cu patină arată ca un softbox de la o distanță de 5 cm pentru un cadru macro. Soarele, care este cea mai mare sursă de lumină pe care o vei utiliza, reprezintă o sursă de lumină destul de dură datorită faptului că se află la 93,000,000 mile depărtare. Aici este vorba de cât de mare pare sursa de lumină în raport cu subiectul.

*

fagure=grid

www.strobist.com

31

32

Lighting 101 by David Hobby

Î: Este lumină de bliț sau lumină continuă? R: Aici e un pic mai complicat. Poţi utiliza lumina disponibilă într-un mod eficient încât poţi induce în eroare oamenii. Î: Cum au obținut nuanța albastru neon pe cerul înnorat? R: Au setat balansul de alb din aparatul foto pe tungsten pentru a transforma cerul neutru în albastru. Au subexpus cerul (să zicem cu un stop sub valoarea medie) pentru un efect mai pronunțat. Apoi au folosit un gel CTO pe bliț pentru iluminarea subiectului cu o lumină albă pentru a obține acest efect... Î: Începe să sune haotic și incoerent. Totul OK? R: Da. Și nu, nu sunt OK. Mi-e dor de casă de la atâta muncă azi, mă simt de parcă ar fi dat un tren peste mine. Voi adăuga mai multe puțin mai târziu când voi fi mai lucid. Dar sper că ai început să înţelegi că nu există secrete când vine vorba de iluminare. Ci doar fizică pură.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Cunoaște-ți blițul Cu riscul de a suna de parcă am ajuns la sfârșit, vreau să îţi vorbesc despre a experimenta și în lipsa unui termen mai bun să îţi vorbsc despre ”frica de bliț”. Acum că am discutat despre multe tehnici și echipament, este timpul să îmbunătăţeşti piesa de bază a echipamentului: Spațiul dintre urechi. Mulți tineri fotojurnaliști pot fi acuzaţi de ceea ce jucătorii de tenis numesc “învârtit în jurul reverului” când e vorba de utilizarea blițului. Dar în cazul meu (și presupun că pentru mulți alții) e vorba mai mult de frica de bliț. Problema are două părți. În primul rând, fasciculul blițului se declanşează într-un timp extrem scurt. 1/10.000s este în mod normal durata pentru o fotografie la putere mică a blițului sau puțină lumină pe subiect în mod TTL. Acest lucru este dificil de înțeles, de vizualizat, dar mai ales greu de controlat. În al doilea rând, predecesorii noștri fotojurnaliști foloseau combinația de “film Tri-X, f/8 şi simpla prezență”. Lumina disponibilă era alegerea “pură și etică”. Gregory Heisler, unul din fotografii mei preferați, chiar glumea spunând că a efectua o fotografie cu adevărat etică înseamnă să fotografiezi pământul din spațiu, cu un obiectiv de 50mm pe un Leica foarte silențios, utilizând film Tri-X. Adică dacă nu vrei să influenţezi situația deloc de ce să nu mergi până la capăt? Predecesorii noștri (din păcate sunt doar câțiva, dar nu o sa le răpesc realizările) nu își făceau griji în privința redării luminilor cu vapor de sodiu în ziarul de a doua zi, de exemplu. Timpurile s-au schimbat. De asemenea și jurnalismul. Dar argumentul luminii disponibile a funcționat atât de bine încât ne-a îndepărtat de la a învăța să iluminăm încă din tinerețe. Asta înseamnă că e ”cool” să punem un gel magenta pentru cu aspect de anii ‘80 ca lumină de contur pentru fiecare portret săptămâna asta? Probabil că nu. Dar iluminarea este un instrument. Trebuie să ştii cum să o utilizezi pentru a o produce când este nevoie. Așa că nu folosi scuza “o să fotografiez în lumină disponibilă”. Poţi alege să utilizezi lumina disponibilă atunci când știi să utilizezi blițul. E mereu disponibilă. Așa că lasă scuzele la o parte și învaţă să iluminezi. Acum urmează să spun ceva care mă va ridiculiza în ochii multor colegi de la ”The Sun”. În special cei care fotografiază evenimente sportive - și sunt câțiva chiar buni pe domeniul ăsta. Iată ce am de zis. Obișnuiam să stau pe canapea în fața televizorului, în timpul meciurilor de fotbal și să “fotografiez” meciul cu un Nikon F2 și un obiectiv de 180mm. ... Mai sunteți acolo? OK. Motivul pentru care făceam acest lucru a fost (a) îmi plăcea să mă prefac că mă aflam la meci, făcând fotografii (hei - eram foarte tânăr) și (b) era cea mai bună cale de a de a lucra asupra sincronizării în sport între sedințele de antrenament de vineri seară. Nebunie? Sigur. Mi-a îmbunătățit sincronizarea? Eu cred că da. Ce făceam dacă colegii mei de cameră ma prindeau făcând asta? Ei bine, mă prefăceam că îmi verific viteza de declanșare a aparatului foto, desigur... Ce vreau eu să zic de fapt: Nu există înlocuitor pentru experiență, indiferent cum o poţi obține. Ceea ce vrei să înveţi, trebuie să exersezi. Și dacă nu poţi exersa în ședințe foto (de frica eșecului) mai există o cale, aceea de a experimenta. Utilizez lumina de peste 20 de ani. Dar în ultima lună, am petrecut o seară în cameră jucându-mă cu un bliț și încercând o nouă tehnică de iluminare pe un obiect. (Pisica știe deja când să fugă și să se ascundă.) În acea seară, mă jucam cu ideea de bliț echilibrat pe lumină naturală cu tun într-un mediu de ambient cu lumină tungsten. Am realizat peste 100 de fotografii care arătau groaznic. Și doar 3-4 imagini mi-au plăcut foarte mult. Ceea ce înseamnă cu 3-4 mai multe decât dacă nu experimentam.

www.strobist.com

33

34

Lighting 101 by David Hobby

Aparatul digital este ideal pentru acest lucru. Încearcă o nouă tehnică. Nu te îngrijora dacă faci greșeli mari. Foloseşte ecranul TFT. Vei greşi mai puţin în timp ce rafinezi ideea sau tehnica. Foloseşte din nou ecranul TFT. Vei începe să înțelege tehnica. Acum încearcă tehnica, înţelegând-o deja, într-o varietate de difierite medii din casă, afară sau oriunde. Dacă cineva te întreabă de ce ai aranjate două lumini și fotografiezi un pantof, spune-i, a..., că una din ele nu funcționează, (tehnic vorbin este adevărat, datorită incompetenței temporare a utilizatorului) și doar verifici. La fel și cu procesul de amenajare al luminilor. Fă ce se poate într-un minut sau două în timp ce porţi o conversație de complezenţă cu subiectul. Ultimul lucru pe care îl doreşti e să te fâstâceşti aranjând luminile într-un timp limitat când tragi un cadru cu un director important pentru coperta unei reviste. Army Rangers au o zicală când vine vorba de practică: “Încet înseamnă fin și fin înseamnă rapid.” Doar prin practică repetitivă poţi aranja rapid luminile care vor produce rezultate extraordinare fără a spulbera șansa de a clădi o interacțiune bună cu subiectul, fără a pierde din vedere că trebuie să realizezi fotografia. Ai înţeles ce vreau să spun. Continuă să exersezi.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Observă blițul Așa cum am menționat și mai devreme, declanșarea de scurtă durată a blițului poate fi dificil de observat. Desigur, aceasta poate fi văzută. Dar ceea ce vreau să zic e că e greu de înțeles cum va arăta atunci când faci primii paşi în ceea ce priveşte iluminarea. Cel puțin așa a fost pentru mine. Am avut un profesor de fotojurnalism în cadrul Universității din Florida, fostul fotograf pentru ”Miami Herald”, John Walther, care îmi zicea să declanșez blițul și să observ efectul pe care îl are asupra subiectului/peretelui/etc. Parcă încă-l aud. “Ai observat asta, Dave?” Ar fi spus. “Eu zic că arată a 5.6 la 400...” Aham. Sigur că da, dle Walther. Dacă ziceți dvs. Niciodată nu eram sigur când glumește sau spune adevărul. Era o legendă în ceea ce privește calitatea tehnică a fotografiilor alb-negru. Vă jur, tipul ăsta se putea uita la o tavă cu fixator și îți putea spune câte fotografii bune mai poate scoate. Nu știu dacă vorbea serios sau nu. Dar cu siguranță știa să ilumineze. Și m-a pus pe gânduri, ceea ce cred că vroia de la început. Derulând un pic înapoi, aveam două lumini Lowel Tota-Lights (lumini cu cuartz) atunci. Și puteam să le folosesc pe acestea, deoarece puteam să văd rezultatul pe loc. Dar blițul? În niciun caz. Apoi, într-o zi, mi-am dat seama că pot să previzualizez rezultatul luminilor cu cuartz înainte să le aprind. De ce? Deoarece am văzut efectul de nenumărate ori. E o nebunie, dacă stai să te gândeşti. Puteam să prevăd rezultatul luminilor cu cuartz, dar nu puteam să prevăd rezultatele blițurilor? (Să fim serioși, Dave.) Toată lumea știe ce efect vor avea luminile cu cuartz când le pornim. Dar un bliț? Încearcă să previzualizezi asta. Și atunci mi-am dat seama. Dacă priveam Vivitar-ul meu (la vremea aceea) ca o sursă puternică de lumină continuă , puteam să previzualizez efectul luminii. Acest lucru a reprezentat o revelație pentru mine. Și a funcționat. Nu puteam să constat cantitatea de lumină. Pentru asta aveam exponometre, înaintea ecranelor TFT. Dar acum pot previzualiza calitatea luminii. Într-o oarecare măsură, fac asta de atunci. Mintea mea estimează automat lumina blițurilor Nikon Speedlight/lumina continuă. O să am grijă de expunere imediat după. Este important să observi ce rezultat va produce lumina, nu cât de luminoasă va fi. Încearcă. Poţi începe cu lumină directă, deoarece efectul este mai ușor de vizualizat. Apoi încearcă să te gândeşti cum acționează fasciculul de lumină (cu un tun). Apoi lumină difuză. Declanșarea blițului îndreptat spre tavan? Imaginează-ți o fereastră acolo. Te va surprinde cum creierul va înregistra aspectul luminii. Acum revenind la dl. Walther, cred că știa el ceva. Când setezi zoom-ul blițului, de exemplu, va afecta dimensiunea sursei de lumină. (Sursa de lumină este suprafața de ”bounce”.) Declanşează blițul în timp ce priveşti peretele. Sigur, doar se întâmplă în 1/10.000s, dar poţi vedea lumina deoarece arde o imagine temporară în bastonașele și conurile din ochii tăi. Unde se propagă lumina? Cât de mare e? Cum va arăta o lumină provenind de la o fereastră de dimensiunea și locația respectivă pe subiectul tu? Înțelegi ce vreau să spun?

www.strobist.com

35

36

Lighting 101 by David Hobby

Fii unul cu blițul Unul dintre cele mai mari lipsuri (printre altele) în ceea ce privește blițul cu acumulatori este lipsa luminii de modelare. Ideea e că lumina de modelare necesită multă putere. Iar puterea provine fie din perete - adică CA - sau baterii mari și grele. Iar lumina de modelare a blițului, nefiind proiectată să consume multă putere, nu redă nici multă lumină. Deci, dacă cauţi portabilitate maximă, nu te mai gândi la lumina de modelare. Oricum nu ai nevoie de ea. Ştii cum arată lumina directă. Ştii cum arată lumina difuză. Deci nu ai nevoie de lumină de modelare pentru a previzualiza rezultatul. Ceea ce trebuie să ştii e (a) unde cade lumina și (b) vor exista reflexii? Reflexiile sunt destul de ușor de identificat. Lumina acționează ca o lovitură de tac. Unghiul de incindență al luminii față de subiect este egal cu unghiul de reflexie (dar în direcția opusă). De aceea am învățat să fotografiem în unghi oblic pe cei ce poartă ochelari. Reflexiile sunt încă acolo. Doar că sunt îndreptate departe de unghiul aparatului foto. Poţi declanşa blițul în funcţie de intuiție - în special în zonele lucioase sau de sticlă - pentru a verifica de asemenea și reflexiile. Asigură-te că priveşti din aceeși poziție din care fotografiezi. E mai ușor decât ai crede. Încearcă. Acum, unde cade lumina? Aici e diferit, motiv pentru care majoritatea oamenilor utilizează lumina de modelare. Dar există și o metoda prin care putem rezolva asta. Oricum obişnuiai să priveşti scena din mai multe puncte pentru a alege unghiul aparatului foto. (Ar trebui să faci asta, oricum.) De asemenea, același lucru trebuie să îl faci și cu luminile. Momentul potrivit pentru a face acest lucru e atunci când aşezi luminile. Diferența dintre unghiul aparatului foto și unghiul luminilor va determina calitatea fotografiei, așa că e bine să iei în considerare ambele unghiuri. Dar, mai important, când priveşti scena din unghiul luminii, vei vedea exact ceea ce ”vede” lumina. Iar cu puțin exercițiu, vei elimina nevoia unei lumini de modelare. Din câte știu (cu excepția cazului în care lucrezi lângă o gaură neagră) lumina are o mișcare rectilinie. Dacă priveşti scena din aceeași perspectivă ca cea a lumini, vei deveni propria lumină de modelare. Cu puțin antrenament, poate deveni o procedură rapidă. Mai ales în procesul de aranjare a luminilor. Știu, poate sună un pic ciudat. Dar încearcă.

www.strobist.com

Lighting 101 by David Hobby

Nu permite luminii bune să strice o fotografie Din conversațiile pe care le-am purtat cu unii dintre cititorii mei, am impresia că există o armată de entuziaști Strobist, gata să pună stăpânire pe lume doar cu un bliț (uzat) de 60 watt-secundă. De exemplu, m-am intrebat ce crede orice șofer care a trecut pe o anumită stradă din România și a văzut un fotograf - împreună cu un stativ de lumini și bliț - declanșând în continuu înspre un copac foarte bine iluminat. Nu inventez asta. (Mă gândesc că reacția include traducerea în română a cuvântului ”drugs”.) Ei bine nu, nici nu fac haz de întrebarea unui cititor. Nici pe departe. E foarte bine să exersezi. Devi mai bun prin excercițiu și am observat entuziasmul pe care l-a stârnit site-ul ăsta din ziua 1 și mă bucur că l-am creat. Din moment ce am creat site-ul pentru a ajuta lumea să evite multe din problemele pe care leam întâlnit ca tânăr fotograf, poţi lua în considerare și asta: În entuziasmul proaspăt de a ilumina, ţine minte că nu trebuie să exagerezi cu luminile cool într-o fotografie care ar fi arătat la fel de bine (sau mai bine) realizată în lumină ambientală. Spun asta deoarece tind să aplic ce am învățat recent următoarei sesiuni foto. Mă îndoiesc că sunt singurul în acestă psihoză. În ierarhia fotojurnalimului, conținutul și momentele triumfă asupra luminii ”cool”. Dacă te concentrezi pe lumină în defavoarea celor două, aduci un dezavantaj ţie și fotografiilor tale. Caz concret: Ieri, am fost la audierea lui John Allen Muhammad (criminalul ”lunetist” din Washington, D.C. acuzat de crimele din 2002) înarmat cu un bliț, un stativ de lumini, o umbrelă și declanșatoare Pocket Wizard. Acesta este echipamentul normal pe care îl am cu mine pentru interior. Dar totuși. Aveam ocazia de a fotografia ”jucătorii” importanți din cel de-al doilea proces (în jurisdicția Maryland de data asta) pentru crimele din Maryland. De fapt, am fost plăcut surprins să văd că pot obține 1/20s la f/2.8 cu ISO 1000. Mi-am așezat blițul într-un colț, l-am pus pe manual îndreptat spre tavan, declanșat cu un Pocket Wizard obținând 1/125 la f/2.8 cu ISO 400. Pe scurt, avocații își făceau griji de reacția d-lui Muhammad în privința celor 9 videografi și a celor 9 fotografi. A fost un circ mediatic în toată regula și probabil nici prea respectuos în privința procesului juridic. Am observat că judecătorul era cât pe ce să ne dea afară pe toți. Am căzut totuși de comun acord să îl lăsăm pe Chris Gardner să fotografieze - în lumină de ambient - ca unic fotograf pentru a avea șansa de a obține totuși fotografii. Am avut noroc. Și a funcționat, iar Chris și cu mine ne-am petrecut câteva ore trăgând CD-uri pentru toată lumea cu fotografiile lui. Să revenim; la un moment dat Chris mă întreabă: “Mereu cari cu tine un stativ de lumini ca ăsta?” “Pai, da!” i-am răspuns. Nu e mare lucru să-l pun pe umăr, și de ce nu? Atâta timp cât pot să îl car, care-i dezavantajul? Ei bine, dezavantajul este subtil și nu e ușor de observat. Dezavantajul e că te duci acolo, pregătit să iluminezi. Și datorită preconcepțiilor, poţi pierde o fotografie sau un moment inedit. De ce? Deoarece nu ai lăsat sesiunea să se dezvolte treptat, ca să zic așa. Eu privesc lumina așa: Beneficiul imediat de a adăuga o sursă de lumină este de a ridica nivelul calitativ pentru sesiuni foto anoste. E simplu. Același lucru se poate spune despre portrete, dar nu întotdeauna e așa. Încerc să consider lumina blițului ca o opțiune, împreună cu sursele de lumină de ambient pe care le am disponibile. Sunt pregătit să folosesc un bliț, o fereastră, o lampă de birou, o lumină fluorescentă, o rază de lumină naturală - orice am la dispoziție. Oricare sau toate de mai sus. Dar să nu te duci pregătit cu luminile gata de utilizare. Sunt de părere că o minte deschisă spre noi orizonturi este cel mai bun atu pe care îl poate avea un fotograf. Lasă lucruri grozave să se întâmple. Ține ochii deschiși. Iar dacă nu se întâmplă așa (sau nu avea deloc să se întâmple) gândeşte-te la o iluminare superbă și pune-o în practică aşa cum trebuie. Pentru un ciocan totul seamănă cu un cui. Asta-i cursa. Nu te comporta ca un ciocan. Adăugarea unei lumini este doar o opțiune bună. Dar nu te comporta ca şi cum ar fi singura opțiune.

www.strobist.com

37

38

Lighting 101 by David Hobby

O idee bună (și gratuită): Ţine un “Registru de iluminare” Dacă ai parcurs secțiunile ”Iluminare” și ”Teme practice”, ar trebui să ajungi în punctul în care doar câtorva fotografii nu le poţi identifica sursele de lumină. Am tot vorbit de asta cu câteva pagini în urmă, apropo, trebuie să actualizez textul acum că nu mai scriu în starea de gripă în care mă aflam. Ideea de ”Registru de iluminare” este asemănătoare cu tehnica folosită de dna Strobist pentru a ține o evidență a bucătăriilor și (potențialelor) tunsori deosebite. Deși nu compar aranjarea luminior cu deciziile cruciale în remodelarea bucătăriei și alegerea tunsorilor noi (dragă, în caz că citești asta) conceptul este unul bun. Practic, este foarte simplu. De fiecare dată când văd o fotografie cu o iluminare deosebită, încerc să o trec în registru pentru a o utiliza mai târziu. Dacă ideea este într-o revistă pe care (eventual) o paște coșul de gunoi, pur și simplu rup foaia. Cu permisiune, desigur. (Sau tuşesc destul de tare pentru a masca sunetul de rupere...) Dacă ideea este reproducerea unui Maestru al picturii dintr-un manuscris valoros din bilblioteca universitară, atunci e altă poveste. Poate doar notezi niște idei. E foarte dificil să iluminezi din închisoare. Poţi păstra un carnețel de idei vizuale într-un dosar sau plic din rucsacul laptop-ului și vei observa cât de deschis și organic va deveni procesul de iluminare. La fel și cu site-urile fotografilor celebri. Pe Mac cel puțin, poţi salva orice fereastră de internet imprimând-o pe hard disk sub forma unui fișier .pdf. Creează un dosar cu chestii interesante pentru inspirație când ai nevoie de ea. De exemplu, eu am un dosar cu portofoliul lui Tim Tadde, un fotograf din California. În ultimul timp face niște chestii interesante cu lumina și chiar am început să experimentez cu aspectul câtorva fotografii ale lui de pe site. Ca fapt divers, acum 10 ani, tipul ăsta era un nimeni care tot se ținea după colegii mei, adunând cunoștințe. Acum, are niște lucrări grozave. Pe mine acest lucru mă inspiră pe mai multe nivele. În primul rând creează o iluminare deosebită. Iar în al doilea rând, Tim este un exemplu bun de muncă și străduință pentru a obține rezultate deosebite în cadrele și tehnica sa. De notat că am folosit termenul ”mă inspiră” și nu ”furt.” Ideea e nu să imiți pe cineva, ci mai degrabă să adaptezi elemente stilului și viziunii tale. Această diferenţă este importantă. Oricum, cu Tim drept exemplu, încerc să creez un aspect de învăluire cu 2-3 blițuri mici și ieftine. Am deja o încercare la activ și o să scriu despre asta mai pe larg după ce apare în ziar pe 10 mai. Întregului efort i-aș da nota “-8,” conceptul fiind valabil, dar mai rămâne să lucrez la execuție. Acest lucru este normal și nu trebuie interpretat ca un eșec. Voi mai lucra pe acest proiect, modificând lumina pentru a fi mai subtilă și pentru a pune accentul mai mult pe conținut și mișcare decât pe lumină specială. Primul meu cadru avea subtilitatea lui Mike Tyson. Pe lângă faptul că trebuia să fac lumina mai subtilă, trebuia să lucrez mai mult la conținutul fotografiilor. Dar am utilizat trei lumini într-o zonă foarte îngustă. O sursă de lumină fiind chiar soarele, care intra și ieșea din nori. (Asta-i scuza mea de începător și mi-o mențin.) Am un carnețel aproape tot timpul, deoarece combin mereu idei și tehnici în cadrul temelor practice. Dacă aș avea 20 de minute înainte de o sesiune foto pentru un portret aș lua o revistă de modă din drum. Sau mai bine, dintr-un magazin de muzică. Ai prins ideea. Stimularea vizuală e peste tot. Scufundă-te în ea și ţine un jurnal. O să îmi mulţumeşti după.

www.strobist.com