34 0 297KB
ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ MASTERCLASS
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR: Veronica Mitescu
ABSOLVENT: Andreea Hanceriuc
BUCUREȘTI
2019
ASOCIAȚIA INTERNAȚIONALĂ MASTERCLASS
Terapia nutrițională a femeii supraponderale, cu boli cardio-vasculare
COORDONATOR: Veronica Mitescu
ABSOLVENT: Andreea Hanceriuc
BUCUREȘTI 2019
CUPRINS Argument....................................................................................................................................3 Capitolul I - Obezitatea...............................................................................................................3 Capitolul II - Bolile cardio-vasculare asociate obezitatii............................................................9 Capitolul III – Studiu de caz.....................................................................................................10 Concluzii...................................................................................................................................21 Bibliografie...............................................................................................................................22 ANEXA 1..................................................................................................................................23
Argument Conform Organizației Mondiale a Sănătății, ȋn 2014 ȋn lume mai mult de 1,9 miliarde de oameni peste 18 ani erau supraponderali, din care peste 600 de milioane erau obezi. 42 de milioane de copii sub 5 ani erau supraponderali sau obezi ȋn 2013. In lucrarea prezentata, am ales sa prezint un caz intalnit foarte des in randul nutritionistilor si al cadrelor medicale, precum femeia supraponderala, cu boli cardiovasculare, pentru care am propus un regim alimentar hipocaloric, hiposodat, cu o ratie alimentara de 2.000 kcal /zi. Sunt prezentate mai intai, notiuni teoretice despre obezitatea si factorii de risc ai obezitatii, evidentiind apoi pasii pe care i-am parcurs pentru a intomi un meniu recomandat in dieta femeii supraponderale, cu boli cardio-vasculare: calcularea indicilor somatometrici, completarea unui chestionar pentru studiul starii de sanatate, intocmirea unui jurnal alimentar a pacientului, intocmirea meniului recomandat. In urma meniului recomandat, pacientul a adoptat recomandarile alimentare si in decurs de 1 luna de zile a reusit sa reduca masa corporala cu 3kg, fara efort fizic.
Capitolul I - Obezitatea Obezitatea este o boală nutriţional-metabolică, ce se caracterizează prin acumularea grăsimilor, care determină o creştere ponderală cu peste 20% faţă de greutatea ideală. Din punct de vedere etiopatogenic, obezitatea este rezultatul unui bilanţ energetic pozitiv, ca urmare a dezechilibrului dintre aportul şi consumul de energie al organismului, iar acest dezechilibru poate fi produs fie prin creşterea ingestiei alimentare, fie prin reducerea consumului de energie. Creşterea ingestiei alimentare poate fi rezultatul tulburării mecanismelor neurohormonale de reglare a aportului alimentar (hormoni şi neurohormoni care stimulează aportul alimentar = noradrenalina, opioidele endogene, factorul de eliberare al hormonului de creştere, hormonul melanostimulant, neuropeptidul Y şi orexinele; hormoni şi neurohormoni care inhibă aportul alimentar = serotonina, dopamina, colecistochinina, factorul de eliberare a hormonului corticotrop, neurotensina, polipeptidul pancreatic, glucagonul). Cauzele obezitatii, atunci cand e vorba de obezitate primara, pot fi: factori genetici, endocrini, metabolici, nervoşi, alimentari, psiho-comportamentali, socio-culturali, consumul de alcool, sedentarismul. Iar in cazul obezitatii secundare, cauzele pot fi tulburările endocrine, sindromul Cushing, insuficienţa tiroidiană, insuficienţa gonadică, ovarul polichistic, obezitatea de menopauză, obezitatea hipotalamică, sindromul adipozo-genital. Obezitatea se poate clasifica in functie de IMC - Indicele De Masă Corporală: Valori normale: 18,5-24,9 kg/m². Variaţii patologice: Valoare IMC (kg/m²) 40 (similar cu punctul 1, plus dietă hipocalorică severă şi, la nevoie, tratament chirurgical). Indiferent de cauzele excesului ponderal, corecţia sau ameliorarea nu se poate obţine decât printr-o dietă hipocalorică. Aceasta din urmă semnifică asigurarea unei raţii energetice sub cerinţele curente ale organismului. Dieta hipocalorică trebuie să satisfacă anumite cerinţe : - să asigure principiile nutritive necesare menţinerii stării de sănătate în condiţiile deja menţionate de păstrare a unei balanţe energetice negative; - să fie variată; - să ţină seama de preferinţele culinare ale persoanei supraponderale, de statutul său religios, cât şi de modul său de viaţă ( în caz contrar, apare lipsa de adeziune pe termen lung a persoanei, făcând astfel imposibilă reducerea în greutate ), - consumul alimentar hipocaloric trebuie prezentat persoanei pentru o perioadă de timp şi nu doar pentru o perioadă limitată,
- să expună organismul unor potenţiale influenţe negative, chiar şi tranzitorii, cât mai restrânse numeric şi ca amplitudine, - pe cât posibil să se recurgă la surse alimentare care să facă dieta cât mai economică, fiind astfel mai accesibilă tuturor categoriilor sociale (în cazuri extreme, se pot utiliza şi produse hipocalorice mai scumpe - datorită multiplelor prelucrări industriale, care le fac însă convenabile doar pentru o categorie limitată de pacienţi şi fără beneficii terapeutice notabile). Problema tratamentului dietetic al excesului ponderal este rezolvată atunci când, după o anumită perioadă de instruire medicală, pacientul este singur capabil să-şi regleze regimul alimentar, să-l adapteze particularităţilor sale constituţionale, ca şi programului său de lucru. Procesul de slăbire necesită ca alimentaţia să furnizeze mai puţine calorii decât necesarul energetic zilnic al organismului. Deficitul caloric nu trebuie să afecteze starea de sănătate a individului. Pe cât posibil, se recurge la surse alimentare naturale şi economice. Trebuie avut în vedere că nutriţia inadecvată, bazată mai mult pe plăcerea de a mânca anumite produse limitate cantitativ, dar cu conţinut caloric ridicat, poate fi urmată de împiedicarea scăderii sau chiar câştigarea în greutate. Trebuie evitate fluctuaţiile curbei ponderale, întrucât ele sunt nocive (ex : bolile cardiovasculare pe care le generează sau le accentuează). Este mai puţin nociv să nu începi cura de slăbire, decât să ai repetate insuccese ale acesteia. Din aceste considerente, atunci când se ia decizia urmăririi curbei de slăbire, este bine ca ea să se facă cât mai adecvat, pentru a putea obţine o reducere în greutate stabilă. In acest scop, se are în vedere stabilirea unui exces ponderal şi modificarea dietei, pentru a o ridica la necesităţile nutriţionale ale organismului (pe cât posibil în limitele unor implicaţii financiare decente). Restricţia calorică în funcţie de o serie de factori. Dintre aceştia, cei mai importanţi sunt: obiceiurile alimentare, motivaţia reducerii ponderale, aplicarea dietei în condiţii de spitalizare sau tratament ambulatoriu, voinţa pacientului şi prezenţa unor boli asociate. Se va avea în vedere că prin regimul alimentar asociat celorlalte intervenţii terapeutice (efort fizic, psihoterapie, farmacoterapie, etc), greutatea ideală nu poate fi atinsă decât rareori şi adesea nu poate fi menţinută o perioadă lungă de timp. Din aceste considerente, restricţia calorică trebuie să fie realistă, permiţând atingerea unei greutăţi corporale cât mai apropiate de cea normală. Se estimează că şi o scădere de numai 5-10% din greutatea existentă are apreciabile beneficii cardiovasculare. Scăderea în greutate nu este uşoară, întrucât, privind realist, îndepărtarea unui kilogram de grăsime necesită un consum energetic de 7500 calorii. Acest lucru este foarte greu de obţinut practic. Spre exemplificare, dacă se face o restricţie de 500 kcal/zi, excesul ponderal ar trebui să se reducă cu 6 kg în 3 luni (0,5 kg/săptămână). Matematic lucrurile aşa ar trebui să se producă. In realitate, scăderea în greutate este mai redusă. Cauzele acestei discordanţe sunt micşorarea metabolismului bazal (se diminuează concomitent cu pierderea unei părţi din masa de ţesut neadipos - de exemplu : masa musculară - care se reduce în acelaşi timp cu ţesutul gras) şi în acelaşi timp scad adaptativ arderile din celelalte ţesuturi neadipoase, în afara celui muscular. Menţionăm că arderile metabolice necesare activităţii organismului au loc în ţesutul slab, neadipos, în timp ce rezervele grăsoase reprezintă doar o parte din stocurile disponibile furnizării energiei necesare.
Restricţia calorică se poate realiza cel mai frecvent după trei modalităţi cantitative. Acestora li se interferează aspectele calitative. Ultimele, urmăresc alcătuirea dietei din produse cu indice glicemic scăzut, grăsimi în cantitate restrânsă sau extrem de restrânsă şi proteine. Strategia scăderii ponderale moderate, sigură şi cu efect îndelungat în timp, se bazează în principal pe realizarea zilnică a unui deficit caloric de circa 500 kcal, urmată de o reducere în greutate de 0,5-1kg/săptămână sau a unui deficit caloric de 1000 kcal, cu o scădere în medie de 1-2 kg / săptămână. Obţinerea unui deficit de 500 kcal este recomandată persoanelor supraponderale (IMC 25-29,9 kg/m2) şi cu distribuţie abdominală a grăsimii, iar cel de 1000 kcal - celor cu obezitate, cu o importantă depozitare abdominală a grăsimii şi cu un IMC > 30kg/m2. Pe termen scurt, se urmăreşte atingerea scăderii ponderale cu aproximativ 5kg/3 luni şi cu 1000 kcal / 3 luni. Dieta hipocalorică trebuie menţinută pe toată această perioadă şi continuată cel puţin 3 luni de zile după atingerea obiectivului terapeutic. Menţionăm că metoda este simplă, totuşi imprecisă, ultimul aspect fiind bazat pe memorie sau pe unele rapoarte alimentare (unii pacienţi sunt incapabili sau nedoritori să-şi amintească sau să raporteze aportul lor energetic uzual; alţii au atât de mari variaţii ale aportului caloric, încât le e greu să definească aportul lor energetic cotidian). Dacă dieta cu deficit caloric de 500 kcal/zi este menţinută 3 luni, se realizează o pierdere ponderală de 5-10% din greutatea iniţială. Trebuie să se ţină cont de anumite principii în modificarea stilului de alimentaţie. 1. Să se aibă o cât mai bună evidenţă a modului de hrănire, acest fapt implicând: - cantitatea şi genul produselor utilizate - orele la care au fost consumate şi condiţiile în care acest lucru a fost realizat - dacă hrănirea a fost realizată până la a te sătura, săturându-te sau depăşind saţietatea ( în ultima situaţie se ajunge când subiectul, fiind deja sătul, în loc să se oprească din alimentare, continuă să îngurgiteze doar din plăcerea de a mânca şi nu din nevoia de a-şi acoperi necesarul energetic ). 2. Trebuie respectat programul de împărţire al alimentelor pe mese principale şi gustări, conform recomandărilor date de nutriţionist. 3. Evitarea altor activităţi de genul cititului, urmăritului programelor TV, etc, care fac consumul alimentar necontrolabil, atenţia fiind distribuită în principal asupra activităţii extranutritive. 4. In timpul mesei se va mesteca încet, încercând pe cât posibil să se prelungească masticaţia unei inghiţituri. Pe această cale se creează saţietate, fără a mai fi necesar a se consuma un volum mare de produse. 5. Să se încerce să nu se consume tot ce este în farfurie. Practic, cantitativ, ar reprezenta cea mai simplă modalitate de restricţie calorică, cu condiţia ca porţia să fie concepută de un nutriţionist. Cu cât cantitatea ingerată este mai restrânsă,cu atât şansele de slăbire cresc. O altă modalitate de a induce psihic saţietatea este ca porţia restricţionată să fie servită în vase pline, dar mai mici, dând astfel senzaţia subiectului că nu este privat de ceea ce în mod obişnuit i se servea. 6. După terminarea mesei, se recomandă efectuarea unei plimbări pe jos de aproximativ 20-30 minute. In felul acesta, o mai mare parte din energia ingerată este utilizată pentru digestie, ceea ce face ca rezervele adipoase să se reducă mai substanţial.
7. Ridicarea de la masă se recomandă a se face cu puţin înainte de a se instala saţietatea deplină, momentul echivalând cu senzaţia că persoana ar mai fi avut puţin până să se sature. 8. Alimentele bogate în calorii ( migdale, sărăţele, pişcoturi, prăjiturele ), să nu se găsească la îndemâna obezului, întrucât sunt uşor accesibile ingestiei, dar au şi o mare cantitate de calorii într-un volum mic de produs. Acest din urmă fapt nu ridică bariera aportului nutriţional, iar fenomenul de slăbire este stopat sau inversat. 9. O recomandare de bun simţ este ca subiecţii să facă cumpărăturile când sunt sătui. Se limitează astfel pornirile spre achiziţionarea de produse care pot fi astfel consumate încă din magazin, iar pe de altă parte, sunt oprite tendinţele de a cumpăra alimente suplimentare recomandărilor nutriţionistului. 10. Este bine de cumpărat produse ce trebuiesc gătite, întrucât ele, prin ingredientele slab calorigene adăugate şi procedeele gastronomice dietetice la care sunt supuse,devin mai săţioase şi se poate astfel evita surplusul ponderal. 11. Utilizarea de gustări, care să prevină senzaţia de foame, iar la persoanele obeze, chiar hipoglicemiile ( motiv suplimentar de consum exagerat de hrană ). 12. Evitarea consumului de alcool - în cantităţi mici ( sub 18 g ) stimulează pofta de mâncare, ceea ce face dificilă restricţia energetică, iar în cantităţi mari, etanolul furnizează multe kcal ( 7 kcal/g, ceea ce este mai mult chiar decât se întâlneşte în cazul proteinelor sau glucidelor – 4 kcal/g ). 13. Regulile stabilite de nutriţionist pentru slăbire sunt necesar a fi urmate în orice spaţiu are loc hrănirea supraponderalului. 14. Sunt de evitat metodele brutale de instituire a reducerii aportului energetic, aceasta chiar pentru anumite ţinte calorigene prestabilite, necesitând a fi realizat treptat. Se recomandă introducerea uneia sau maxim două modificări în comportamentul alimentar, pentru a nu rejecta dieta hipocalorică minuţios concepută. 15. In cazul în care impulsul de a mânca ( a nu fi confundat cu cel de foame ) persistă, este bine a se recurge la terapia ocupaţională ( spălatul vaselor, plimbatul animalelor de pe lângă casă, vizite scurte neasociate aportului alimentar, etc ). Uneori, rezultate bune dă şi ingestia, repetată la nevoie, a unei căni de apă. 16. Implicarea familiei în sprijinirea eforturilor de slăbire. 17. Descoperirea şi evitarea situaţiilor care determină abaterea de la raţiile alimentare prescrise de nutriţionist, prin motivaţie proprie şi/sau cu sprijinul celor din jur. 18. Recurgerea pe cât posibil la muncă în echipă : pacient – nutriţionist – dietetician psiholog. Conţinutul dietei în principii nutritive prevede ca o data cu restricţia calorică, sa se acorde o deosebită importanţă selecţiei principiilor nutritive adecvate slăbirii eficiente, în procesul de reducere al greutatii. Pentru dieta celor cu exces ponderal, nu este acelaşi lucru dacă aceeaşi cantitate de calorii provin din glucide, lipide sau proteine. Astfel, unele studii au arătat că un regim hipocaloric de 1000 kcal administrat supraponderalilor, dă rezultate diferite în funcţie de compoziţia acestuia. Astfel, dacă se dau 1000 kcal sub formă de glucide, se obţine o creştere în greutate de 100 - 110g/zi, dacă cele 1000 kcal provin din lipide, în mod paradoxal, deşi ele sunt de 2,5 ori mai bogate în calorii decât glucidele, duc la pierderea a 300 - 400 g/zi, iar dacă provin din
proteine, scăderea ponderală este de 100 - 200g/zi, cu toate că proteinele şi glucidele au aceeaşi valoare calorică. Explicaţiile acestor rezultate sunt multiple, totuşi incomplet cunoscute. Cea mai evidentă verigă în comportamentul principiilor nutritive asupra statusului ponderal o reprezintă secreţia insulinică. Glucidele stimulează cel mai mult secreţia insulinică, pe locul doi, într-o proporţie mai mică, fiind cu atât mai mare cu cât absorbţia glucidică este mai rapidă şi mai amplă. Dacă în alimentaţie predomină astfel de alimente, secreţia insulinică atinge cote ridicate şi converteşte o mare parte din glucide în lipide, pe care le stochează în ţesutul gras. Prin contrast, proteinele, deşi stimulează într-o mică măsură secreţia insulinică, nu sunt convertite în lipide, ci utilizate, prin efectul anabolic al insulinei, pentru refacerea structurilor proteice uzate. Pe de altă parte, proteinele sunt mari consumatoare de energie, care este folosită pentru digestia, absorbţia şi metabolizarea lor. In felul acesta, aproape 30% din aportul lor caloric se pierde pentru desfăşurarea evenimentelor digestive şi metabolice. Astfel, proteinele, administrate singure, nu au cum să îngraşe organismul, ci doar să îl slăbească ( cu 100-200g/zi ). In ceea ce priveşte lipidele, ele nu influenţează secreţia insulinică, ba din contră, prin acizii graşi rezultaţi în urma absorbţiei, chiar o inhibă. Neexistând stimulul adipogen, ţesutul gras nu mai are cum să se formeze doar prin ingestia de lipide şi organismul scade în greutate. Cum în alimentaţie se consumă atât proteine, cât şi glucide şi lipide, gradul de modificare a greutăţii depinde preponderent şi de calitatea principiilor nutritive. Sub acest aspect, menţionăm că pierderea a 10% din greutatea corporală necesită o reducere a aportului caloric cu aproximativ 25% , dar şi o modificare a consumului de principii nutritive. Dacă se doreşte o pierdere în greutate de 20%, consumul caloric scade cu 35%, dar concomitent cu modificarea compoziţiei în principii nutritive. O reducere cu 30% a greutăţii corporale necesită scădere a nivelului caloric cu minimum 45%.
Capitolul II - Bolile cardio-vasculare asociate obezitatii Bolile cardiovasculare (BCV), boli care implică inima sau vasele sangvine, rămân principala cauză a deceselor la nivel mondial. Factorii de risc asociați acestor boli sunt: - nemodificabili (vârstă, sex, antecedente personale de boli ale sistemului cardiovascular); - modificabili (alimentație, fumat, sedentarism, consum excesiv de alcool, profesie, stres); - influențabili (ateroscleroză, diabet de tip 2, obezitate centrală, inflamația, nivelul de colesterol și trigliceride). [1] Studii efectuate de către Organizația Mondială a Sănătății au demonstrat că dieta, asociată cu obezitatea, activitatea fizică redusă, fumatul, consumul exagerat de alcool și stresul favorizează mortalitatea crescută datorată BCV în țările dezvoltate.
Majoritatea studiilor clinice și epidemiologice susțin ideea că există o corelație strânsă între nivelul diferiților nutrienți din alimente, consumul diferențiat al unor grupe de alimente în fiecare țară și evoluția afecțiunilor cardiovasculare. Specialiștii în nutriție și cardiologii au convenit că o dieta sănătoasă și echilibrată în nutrienți esențiali organismului poate preveni și ameliora bolile cardiovasculare. Alimentatia unei persoane supra-ponderale, cu boli cardio-vasculare, trebuie sa respecte principiile unei diete hipocalorice: 1. Stabilirea alimentelor al căror aport trebuie controlat 2. Evitarea alimentelor cu densitate calorică mare 3. Evitarea consumului de alcool 4. Asigurarea unei diete echilibrate din punct de vedere nutritiv 5. Fracţionarea meselor, la 5-6/zi. Alimente permise : - laptele smântânit, iaurtul degresat, brânza de vaci dietetică, urda - carnea slabă de vacă, viţel, miel, pasăre ( pui ) - peştele slab de râu ( şalău, ştiucă, lin ) - ouăle fierte tari, albuşul de ou - legume : ciuperci, roşii, ridichi, andive, varză albă, fasole verde ( salate, înăbuşite, soteuri ) - fructe : mere creţeşti, lămâi, grapefruit, portocale, mandarine, fructe de pădure ( crude, salate, coapte ) - grăsimi : ulei vegetal, unt în cantitate redusă - sarea - aproximativ 5g/zi Alimente interzise : - caşcavalul, toate brânzeturile grase şi sărate, laptele integral, iaurtul gras - cărnurile grase, peştele gras, conservele de carne, peşte, afumăturile - ouăle prăjite - pâinea şi pastele făinoase în cantitate mare - leguminoasele uscate, fasole, mazăre, linte, bob - fructele : stafidele, smochinele, curmale, banană, struguri, prune, oleaginoase - grăsimile : frişca, smântâna, slănina, untura – sosurile cu rântaş, grăsime, maioneză - supele şi ciorbele grase, cu făinoase - dulciuri concentrate, crème, aluaturi cu grăsime - lichide : băuturi îndulcite, siropuri, alcool, cafea - sarea peste cantităţile permise - condimentele : oţet, lămâie, ierburi aromate ( mărar, pătrunjel, cimbru )
Capitolul III – Studiu de caz In lucrarea de fata, am ales ca studiu de caz o cunostinta, Angela, femeie, cu varsta de 51 ani, cu activitate fizică medie, G = 88 kg, T = 172 cm, suferind de HTA, hipercolesterolemie. Pentru a putea stabili dieta adecvata, am parcurs urmatorii pasi: 1. Calcularea indicilor somatometrici 2. Completarea Chestionarului petnru studiul starii de nutritie 3. Pacientul va tine un jurnal de nutritie timp de 7 zile, urmand ca apoi sa fie analizat si discutat 4. Intocmirea recomandarilor de meniuri pentru 7 zile
1. Calcularea indicilor somatometrici:
IMC = G/T² = 90/2.89 = 29.75 (supraponderal)
GI = 0.9*{50+0.75(172-150)+(51-20)/4}= 66.8 kg
MB= 655+(9.5*G)+(1.8*T)-(4.7*V) = 1.560,9 kcal
MB/h = 65.203 cal/h
NE= (8*0.9*65.03)+(8*1.3*65.03)+(8*(65.03+60) = 2145 kcal
NEt= 2.359 kcal
2. Completarea Chestionarului petnru studiul starii de nutritie – vezi Anexa 1 3. Jurnalul de nutritie al pacientului timp de 7 zile Ziua 1 – ora trezire 14:00 14:00 400ml shake cu banana !!! 20:00 rulada sunca de pui cu morcovi si telina; 150gr salata cartofi cu maioneza; 150ml wisky Snack: 200gr alune cu 2 doze bere Lichide: 500ml apa mineral; 300 ml suc neacidulat de portocale; 500ml sprite Ziua 2 13:00 1 felie paine alba cu unt si 3 felii sunca pui 17:00 350 gr paste cu pui si ciuperci in sos de smantana 22:00 3 felii pastrama de porc
Snack – 20:00 – 4 felii ananas in sirop Ziua 3 10:00 palanet cu urda (300-350gr) Cafea cu lapte si 2 pliculete zahar 14:00 3 burger din vita cu 1 felie de cascaval + 150gr cartofi prajiti 1 doza Pepsi Cola Snack: 250 gr covrigei Mini Brezel Lichide: 2 Prigat Kiwi, 1 doza Pepsi, 1.5l apa minerala Ziua 4 12:30 1 felie paine alba cu 3 felii de paizer taranesc 17:00 3 mici, 1 gratar ceafa de porc (150gr) cu 3 felii de paine alba, mustar 20:00 1 felie de pizza homemade Snack: 4 cuburi Ritter Sport, 100gr Haribo Lichide: 1 doza bere fara alcool, 1l suc neacidulat de portocale Ziua 5 14:00 250g orez alb cu legume; snitel de pui (250gr + 250gr) 19:00 sandwich cald: 2 felii paine alba cu 3 felii sunca pui si 1 felie cascaval Lichide: 1,5l Lipton Nestea Piersici Ziua 6 10:00 – 18:00 250gr Mini Brezel 20:00 Meniu KFC Crispy Strips cu 5 crispy, portie mare cartofi, sos usturoi, 500ml Nestea Ziua 7 14:00 cotlet porc la grill cu salata asortata (rosii, catraveti, ceapa) 19:00 piept pui la grill (250gr) cu salata (salata verde, rucolla, rosii, ardei copti) + 1 lingura ulei masline, lamaie, sare, piper Lichide: 330ml bere, 250ml Lipton Nestea, 1,5l apa minerala
Concluzii jurnal alimentar Capacitatea de a tine evidenta a ceea ce mananca. Pacientul nu a considerat dificila sarcina de a nota zilnic alimentele consumate. Notarea meselor si alimentelor a fost efectuata in format electronic, dupa fiecare aliment consumat astfel acesta a fost convins ca nu a omis nimic. Evaluare jurnal alimentar ➔ Orarul meselor: In ceaa ce priveste orarul meselor nu putem afirma ca exista o rutina zilnica. In cele mai multe zile micul-dejun nu exista in rutina zilnica a clientului desi acesta are o ora de terzire nu foarte matinala. Prima masa a zilei este abia la ora amiezei, clientul afirmand ca pana la ora
respectiva nu simte senzatia de foame. In perioada libera, cuprinsa intre orele 9-14, clientul fie savureaza o cafea cu lapte si zahar, fie renunta la aceasta. Un aspect constant este fumatul care din cate afirma clientul ii inhiba intr-o oarecare masoara senzatia de foame. La ora amiezei mancarea este comandata de la diverse restaurant locale, varianta preferata de catre client fiind cea clasica – proteine combinate cu carbohidrati cu eliberare lenta. Masa de cina de cele mai multe ori este consumata in diverse localuri si de cele mai multe ori pe langa cina este asociat si consumul minim de alcool. Concluzia oraului de alimentatie a clientului este ca totul este haotic, fara ca acesta sa tina cont de principiile de baza ale nutritiei. Calorii si nutrienti In ceea ce priveste repartitia caloriilor pe mese nu putem afirma ca exista o rigoare respectata zilnic. Facand un calcul procentual al repartitiei aportului caloric pe fiecare masa putem afirma ca masa de pranz este una importanta, insa de asemenea merit sa ne indreptam atentia si asupra zonei de gustari avand in vedere ca clintul consuma zilnic Mini Brezel. Mentionam ca aportul caloric in zona gustarilor este crescut avand in vedee ca in acasta categorie am inclus si sucurile si alcoolul consumt de client pe parcusul unei zile. Parte semnificativa in aportul caloric total al unei zile este aduc de consumul de lichide cu valoare energetica cescuta astfel incat clientul consuma calorii ‘ascunse’ (Tabel 1). Tabel 1. Repartitie procentuala si caloric pe mese a aportului energetic zilnic Ziua Calorii totale Micdejun Pranz Cina Gustare
1 3344kcal
2 1251kcal
3 3095kcal
4 2721kcal
5 2098kcal
6 2688kcal
7 1342kcal
0% 0 kcal 22% 784kcal 15% 511kcal 62% 2.085kcal
21% 267kcal 60% 754kcal 10% 128kcal 8% 102kcal
22% 688kcal 37% 1.143kcal 0% 0 kcal 41% 1.264kcal
10% 260kcal 50% 1.359kcal 0% 0 kcal 41% 1.102kcal
0% 0 kcal 52% 1.086kcal 26% 547kcal 22% 465kcal
0% 0 kcal 0% 0 kcal 64% 1.730kcal 36% 958kcal
0% 0 kcal 53% 704kcal 31% 421kcal 16% 217kcal
4. Recomandari de meniu pentru 7 zile pentru dieta femeii supraponderale, cu boli cardiovasculare Pentru afectiunile cardio-vasculare de care sufera se recomanda regim alimentare hipocaloric, hiposodat. Astfel vom calcula o ratie alimentara de 2.000 kcal /zi distribuita astfel:
Mic dejun si cina a cate 20% = 400
Pranz 40% = 800
2 gustari a cate 10% =200
Obiectivul acestei diete este de a scadea 23 % din greutatea actuală, adică 21 kg – in 20 săptămâni, aproximativ 1 kg / săptămână. Regimul alimentar recomandat va fi ușor hipocaloric ( 2000 kcal/zi ), normoproteic ( 1 g/kgcorp = peste 74 g/zi ), normolipidic (1 g/kgcorp = peste 74 g/zi ), ușor hipoglucidic ( 3 g/kgcorp = peste 222 g/zi ), lichide minim 40 ml/kgcorp (minim 3,3 litri/zi), program fix de masă, cu 5 sau 6 mese, somn minim 7 ore, mișcare minim 30 minute / zi (mers pe jos la serviciu și gimnastică). Se vor respecta urmatoarele: - 5 - 6 mese/zi - nu se consumă nimic între mese - nu se abuzează de sare - nu se consumă alcool - se respectă întocmai cantităţile de alimente indicate Scopul final al pacientului va consta in: → nomalizarea valorilor tensiunii arteriale si scaderea sarcinii asupra cordului astefel incat sa nu fie necesara continuarea tatamentului cardiologic dupa primele 6 luni cand se va efectua o noua evaluare cardiologica → aliminarea factorilo de risc in ceea ce priveste patologia metabolic (DZ tip 2) prezenta in familie → scadere ponderala de aproximativ 10-12kg in 3-6 luni, cu diminuarea in special a grasimii viscerale → eliminarea/ controlul poftelor impetuoase pentru junk-food → ameliorarea tonuslui mental si cresterea stimei de sine
ZIUA 1 TOTAL TOTAL GENERAL
MIC DEJUN
Proteine 2005.4 73.6 12%
20% kcal 500.00 apa 150.00 10.00 25.00 5 20 10 15
grame
294.3
kcal
Lipide 73.6 28% grame
Carbohidrati 662.8 284.8 48% kcal
grame
1139.1
kcal
Fibre 65.4 11% grame
261.8
kcal
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
70.5 8.0 85.8 18.6 64.0 57.3 98.3
0.2 0.2 3.3 0.7 0.0 1.8 2.1
0.6 0.7 13.2 2.9 0.1 7.1 8.3
0.2 0.1 0.9 0.0 0.1 5.0 9.3
1.4 0.7 7.7 0.0 0.9 44.7 83.8
17.6 1.8 17.9 4.3 16.4 2.4 2.6
70.2 7.1 71.5 17.1 65.6 9.4 10.3
0.2 0.2 2.5 0.7 0.0 1.2 0.5
0.6 0.8 10.0 2.9 0.0 4.7 2.0
402.4
8.2
32.8
15.5
139.2
62.8
251.3
5.3
21.0
102.4 99.5
2.9 3.2
11.5 13.0
1.0 7.9
8.6 71.3
24.6 5.4
98.6 21.6
6.4 0.5
25.6 2.2
201.9
6.1
24.5
8.9
79.9
30.0
120.2
6.9
27.8
fasole boabe fiarta morcov fiert ceapa ardei rosu fiert pasta de tomate
396.0 17.5 8.4 16.8 17.0
26.7 0.4 0.2 0.5 1.1
106.8 1.6 0.7 2.2 4.3
1.5 0.1 0.0 0.1 0.0
13.5 0.9 0.2 1.1 0.0
71.1 4.1 2.0 4.0 3.1
284.4 16.4 8.1 16.1 12.3
26.1 1.5 0.3 0.7 0.0
104.4 6.0 1.1 2.9 0.0
varza rosie ceapa marar ulei de masline Paine prajita de secara Finn Crisp
48.0 10.5 6.5 123.6 160.0
2.6 0.2 0.5 0.0 5.5
10.2 0.9 2.1 0.0 22.0
0.3 0.0 0.2 15.0 1.2
2.7 0.2 1.5 135.0 10.8
8.6 2.5 1.1 0.0 31.5
34.2 10.1 4.2 0.0 126.0
3.0 0.4 0.3 0.0 9.5
12.0 1.4 1.3 0.0 38.0
Total Pranz
804.3
37.7
150.8
18.4
165.9
127.9
511.8
41.8
167.1
53.8 58.2 93.2
2.7 1.9 4.5
10.8 7.7 18.0
4.5 5.0 7.7
40.5 44.8 68.9
1.3 2.4 0.8
5.2 9.6 3.0
0.4 1.1 1.1
1.6 4.4 4.4
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
205.2
9.1
36.5
17.1
154.2
4.5
17.8
2.6
10.4
117.5
0.3
1.0
0.3
2.3
29.3
117.0
0.3
1.0
43.5 10.5 6.3 11.5 41.1 88.4 5.8 9.0 8.4 10.8 12.3 26.7
4.1 1.0 0.7 1.5 2.0 0.0 0.2 0.8 0.4 0.4 0.3 0.9
16.2 4.0 2.6 5.8 8.2 0.0 0.9 3.0 1.7 1.6 1.1 3.7
0.3 0.2 0.2 0.2 0.0 10.0 0.1 0.2 0.1 0.0 0.1 2.1
2.7 1.8 1.6 1.8 0.3 90.0 0.5 1.8 1.3 0.2 0.5 18.9
6.2 1.8 0.9 1.8 7.9 0.0 1.9 1.6 1.5 2.4 2.9 1.4
24.6 7.2 3.7 7.2 31.6 0.0 7.5 6.3 6.2 9.6 11.5 5.8
2.9 0.0 0.4 1.1 0.0 0.0 0.0 0.8 0.5 0.7 0.8 1.4
11.6 0.0 1.6 4.4 0.0 0.0 0.0 3.3 2.0 2.8 3.4 5.5
391.7
12.4
49.7
13.7
123.7
59.5
238.1
8.9
35.5
suc natural de mere ghimbir proaspat hrisca goji uscate merisoare deshidratate seminte de susan nuci
Total Mic Dejun GUSTARE 1
10% 320.0 capsuni 18.0 caju
Total Gustare 1 PRANZ
40% 300.00 50.00 20.00 60.00 20.00 150 25 15.00 15.00 50
GUSTARE 2
10% 10.00 seminte de dovleac 10.00 seminte de floarea soarelui 15.00 seminte de canepa canah
250.00 apa Total Gustare 2 CINA
20% 250.00 suc natural de mere 50.00 50.00 25.00 50.00 30.00 10.00 20.00 25.00 70.00 25.00 30.00 5.00
conserva de fasole rosie valeriana rucola spanac usturoi ulei din seminte de in suc de lamaie raw frunze de patrunjel castraveti sfecla rosie cruda morcovi seminte de in Total Cina
ZIUA 2 TOTAL Proteine Lipide 2005.6 72.9 291.8 73.9 13% 29%
TOTAL
MIC DEJUN 500.00 apa
20% kcal
grame
kcal
grame
Carbohidrati 665.2 291.4 50% kcal
grame
1165.5
kcal
Fibre 49.0 8% grame
182.3
kcal
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
70.5 32.7 14.5 8.6 29.8
1.1 1.8 2.9 1.5 4.0
4.2 7.2 11.5 6.1 16.2
0.3 0.7 0.4 0.1 0.3
2.7 6.0 3.5 0.5 2.5
16.4 4.0 1.2 0.3 1.3
65.4 15.8 4.8 1.4 5.1
0.3 1.8 0.2 0.0 2.8
1.2 7.2 0.7 0.0 11.1
50 ou de gaina 71.5 6.5 70 ardei rosu gras 21.7 0.7 25 ceapa verde 8.0 0.5 50 Ciuperci champignon, crude 11.0 1.6 30 fulgi de ovaz 73.8 5.1 20 Paine integrala cu seminte de floarea-soarelui 38.4 Pural 1.2 100 rosii 18.0 0.9 398.5 27.7 GUSTARE 1 10% 10.0 ulei de masline 82.4 0.0 40.0 avocado 64.0 0.8 10.0 busuioc verde 2.7 0.3
26.0 2.8 1.8 6.2 20.4 4.8 3.6 110.7
5.0 0.0 0.1 0.2 2.1 0.6 0.2 9.8
45.0 0.0 0.5 1.4 18.9 5.4 1.8 88.1
0.5 4.2 1.8 1.7 19.8 6.8 3.9 61.8
2.0 16.8 7.3 6.6 79.2 27.2 15.6 247.2
0.0 1.5 0.7 0.5 4.6 1.6 1.2 15.1
0.0 5.9 2.6 2.0 18.5 6.4 4.8 60.4
0.0 3.2 1.0
10.0 5.9 0.1
90.0 52.9 0.5
0.0 3.4 0.4
0.0 13.6 1.7
0.0 2.7 0.4
0.0 10.7 1.6
150.00 suc de portocale 10.00 polen crud de iarba neagra 5.00 spirulina alga uscata 2.5 chlorella 10 pudra de lucerna
85.0 cirese
53.6
0.9
3.7
0.2
1.5
13.6
54.4
1.8
7.1
202.7
2.0
7.9
16.1
145.0
17.4
69.7
4.9
19.4
200.00 humus 60.00 frunze de patrunjel 60.00 ardei rosu gras 30.00 ceapa rosie 30.00 rodii 20 suc de lamaie raw 50 quinoa 50.00 lipie
354.0 21.6 18.6 11.7 20.4 5.8 184.0 135.0
9.8 1.8 0.6 0.4 0.3 0.2 7.1 4.1
39.2 7.2 2.4 1.4 1.2 0.9 28.2 16.2
17.2 0.5 0.0 0.0 0.0 0.1 3.1 1.4
154.8 4.3 0.0 0.3 0.0 0.5 27.5 12.2
40.2 3.8 3.6 2.5 5.2 1.9 32.1 25.7
160.8 15.1 14.4 10.0 20.6 7.5 128.4 102.8
8.0 2.0 1.3 0.4 0.2 0.0 3.5 2.1
32.0 7.9 5.0 1.7 0.7 0.0 14.0 8.2
20 Curmale proaspete
56.4
0.5
2.0
0.1
0.7
15.0
60.0
1.6
6.4
807.5
24.7
98.7
22.3
200.3
129.9
519.6
19.0
76.0
30.00 hrisca
102.9
4.0
15.8
1.0
9.2
21.5
85.8
3.0
12.0
5.00 cacao pudra 12.00 miere 15.00 merisoare deshidratate
11.5 39.0 48.0 201.4
1.0 0.0 0.0 5.0
4.0 0.2 0.1 20.1
0.7 0.0 0.1 1.8
6.3 0.0 0.7 16.2
2.7 9.7 12.3 46.2
10.8 38.9 49.2 184.7
1.7 0.0 0.0 4.7
6.6 0.0 0.0 18.6
31.5 4.6 18.6 79.2 8.4 16.0 85.7
3.0 0.8 0.6 5.4 0.4 0.9 0.0
12.0 3.2 2.4 21.4 1.7 3.6 0.0
0.6 0.2 0.0 0.2 0.1 0.1 9.9
5.4 1.8 0.0 2.2 1.3 0.9 89.4
5.4 0.4 3.6 13.9 1.5 3.7 0.0
21.6 1.6 14.4 55.7 6.2 14.6 0.0
0.0 0.4 1.3 0.0 0.5 1.3 0.0
28.8 10.3 4.8 107.8
0.2 0.2 0.2 1.9
0.8 0.9 0.8 7.4
2.7 0.1 0.1 10.0
24.1 0.5 0.5 89.7
1.6 2.4 0.9 2.7
6.3 9.6 3.6 10.8
0.8 0.7 0.5 0.0
3.2 2.8 1.9 0.0
395.6
13.6
54.3
24.0
215.7
36.1
144.3
5.4
7.9
PRANZ
40%
GUSTARE 2
CINA
10%
20% 150.00 valeriana 20.00 germeni de lucerna 60.00 ardei rosu gras 80.00 Fasole rosie conserva Bonduelle 70.00 castraveti 50.00 ceapa verde 10.00 ulei din seminte de canepa 25.00 masline negre 25.00 morcovi 30.00 radacina de telina 16.00 Alune crude intregi Sano Vita
Total Cina
ZIUA 3 TOTAL Proteine 2021.1 74.9 14%
TOTAL
MIC DEJUN
20% kcal
100.00 ardei rosu gras
grame
299.4
kcal
Lipide 76.5 32% grame
Carbohidrati 688.2 254.8 47% kcal
grame
1019.2
kcal
Fibre 38.4 7% grame
153.8
kcal
31.0
1.0
4.0
0.0
0.0
6.0
24.0
2.1
8.4
12.0 116.1 117.5 29.0 98.3
0.6 4.9 0.3 0.0 2.1
2.4 19.6 1.0 0.0 8.3
0.2 1.7 0.3 0.0 9.3
1.8 15.0 2.3 0.0 83.8
2.2 19.5 29.3 5.9 2.6
8.8 78.1 117.0 23.6 10.3
0.7 2.6 0.3 0.0 0.5
2.8 10.4 1.0 0.0 2.0
403.9 GUSTARE 1 10% 300.0 Pepene verde (cu miez rosu) 90.0 65.0 Paine neagra integrala de secara Vita Star 113.8
8.8
35.3
11.4
102.9
65.5
261.8
6.2
24.7
1.8 2.6
7.2 10.4
0.6 0.7
5.4 5.9
22.8 24.1
91.2 96.2
1.2 6.5
4.8 26.0
203.8
4.4
17.6
1.3
11.3
46.9
187.4
7.7
30.8
75.0 275.0 322.0 66.0 12.5 11.5 12.6 7.8 33.6
1.5 3.7 20.1 4.5 1.3 1.5 0.6 0.2 7.7
6.0 14.8 80.5 17.8 5.2 5.8 2.5 1.0 30.8
5.1 17.8 20.7 0.3 0.4 0.2 0.1 0.0 0.0
45.9 159.8 186.3 2.3 3.2 1.8 1.3 0.2 0.0
6.6 24.5 0.2 11.9 1.9 1.8 2.7 1.7 0.7
26.4 98.0 0.9 47.4 7.4 7.2 10.9 6.6 2.8
1.8 1.1 0.0 4.4 0.8 1.1 0.8 0.3 0.0
7.0 4.4 0.0 17.4 3.2 4.4 3.4 1.1 0.0
816.0
41.1
164.4
44.5
400.6
51.9
207.7
10.2
40.9
114.3 29.3 57.8
2.5 0.0 2.1
10.0 0.1 8.5
0.9 0.0 5.1
8.4 0.0 45.5
24.0 7.3 2.0
95.9 29.2 7.9
1.2 0.0 1.2
4.9 0.0 4.7
201.4
4.7
18.6
6.0
53.9
33.2
132.9
2.4
9.6
46.5 41.2 57.3 13.7 8.6
2.7 0.0 1.8 0.7 0.7
10.8 0.0 7.1 2.7 2.8
0.2 5.0 5.0 0.0 0.2
1.4 45.0 44.7 0.1 2.0
10.7 0.0 2.4 2.6 1.4
42.6 0.0 9.4 10.5 5.6
5.1 0.0 1.2 0.0 0.4
20.4 0.0 4.7 0.0 1.7
31.0 28.7 160.0 9.1
1.6 0.6 6.8 1.0
6.4 2.5 27.2 4.0
0.2 0.1 2.0 0.6
1.8 1.3 18.0 5.4
5.7 6.7 27.7 0.2
22.8 26.9 110.7 0.8
2.0 2.0 1.3 0.0
8.0 7.8 5.1 0.0
396.1
15.9
63.5
13.3
119.6
57.3
229.3
11.9
47.8
100.00 45.00 250.00 100 15
castraveti Paine integrala feliata Bongrana suc natural de mere Rosii cherry nuci
PRANZ 150.00 50.00 115.00 50.00 50.00 50 70 20.00 70.00
40% supa crema de dovlecel crutoane cu usturoi Somn Fasole boabe fiarta rucola spanac rosii ceapa rosie Albus de ou
GUSTARE 2
10%
30.00 Orez expandat Riso Scotti 9.00 miere 10.00 migdale
CINA 150.00 5.00 10.00 10.00 20.00 100.00 70.00 40.00 10.00
20% fasole verde ulei de masline seminte de susan usturoi marar varza morcovi Paste, 8 oua (de casa) Tofu
ZIUA 4 TOTAL TOTAL
MIC DEJUN 100.00 ou de gaina 100.00 rosii
20% kcal 143.0 18.0
50.00 ardei rosu gras 30.00 frunze de patrunjel 10.00 suc de lamaie raw 5 ulei de masline 40 Paine integrala feliata Bongrana
340.7
Lipide 84.8 35%
grame kcal grame kcal 13.0 52.0 10.0 0.9 3.6 0.2
Carbohidrati 763.6 236.7 43% grame
946.7
kcal
Fibre 35.0 6% grame
140.2
kcal
90.0 1.8
1.0 3.9
4.0 15.6
0.0 1.2
0.0 4.8
15.5 10.8 2.9 41.2 103.2
0.5 0.9 0.1 0.0 4.4
2.0 3.6 0.4 0.0 17.4
0.0 0.2 0.0 5.0 1.5
0.0 2.2 0.3 45.0 13.3
3.0 1.9 0.9 0.0 17.4
12.0 7.6 3.7 0.0 69.4
1.1 1.0 0.0 0.0 2.3
4.2 4.0 0.0 0.0 9.3
70.5
0.2
0.6
0.2
1.4
17.6
70.2
0.2
0.6
405.1
19.9
79.7
17.1
153.9
45.6
182.5
5.7
22.8
102.6 100.5
1.3 6.4
5.0 25.4
0.5 2.4
4.9 21.6
26.1 11.3
104.4 45.2
4.3 4.1
17.3 16.4
203.1
7.6
30.5
2.9
26.5
37.4
149.6
8.4
33.7
178.5 300.0 27.2 51.6 32.1 92.8 117.5
5.3 20.0 0.7 2.9 0.9 7.2 0.3
21.0 80.0 2.8 11.6 3.6 28.8 1.0
1.5 25.0 0.6 2.8 0.2 0.3 0.3
13.5 225.0 5.4 25.2 1.4 2.9 2.3
35.6 0.0 6.9 0.0 6.9 16.1 29.3
142.2 0.0 27.6 0.0 27.6 64.3 117.0
2.0 0.0 4.6 0.0 1.5 6.3 0.3
7.8 0.0 18.4 0.0 6.0 25.3 1.0
799.7
37.2
148.8
30.6
275.6
94.7
378.7
14.6
58.5
131.0 70.5
2.8 0.6
11.0 2.4
12.4 0.0
111.8 0.0
3.4 17.1
13.8 68.4
0.7 3.0
2.7 12.0
201.5
3.4
13.4
12.4
111.8
20.5
82.2
3.7
14.7
50.00 ceapa rosie 19.5 10.00 ulei de masline 82.4 50.00 frunze de patrunjel 18.0 20.00 suc de lamaie raw 5.8 50.00 Conserva de ton bucati in ulei vegetal Siblou 99.0 250.00 suc natural de mere 117.5 7.00 ulei din seminte de in 61.9
0.6 0.0 1.5 0.2 14.5 0.3 0.0
2.4 0.0 6.0 0.9 58.0 1.0 0.0
0.1 10.0 0.4 0.1 4.0 0.3 7.0
0.5 90.0 3.6 0.5 36.0 2.3 63.0
4.2 0.0 3.2 1.9 0.0 29.3 0.0
16.6 0.0 12.6 7.5 0.0 117.0 0.0
0.7 0.0 1.7 0.0 0.0 0.3 0.0
2.8 0.0 6.6 0.0 0.0 1.0 0.0
404.1
17.1
68.3
21.8
195.8
38.4
153.7
2.6
10.4
150 suc natural de mere
GUSTARE 1
10% 180.0 afine 30.0 Polen crud poliflor
PRANZ
40% 150.00 mei fiert 100.00 Branza de capra cu ierburi LaColline 10.00 chimen 100.00 Ayran 300.00 supa de 7 legume 80 Linte fiarta 250 suc natural de mere
GUSTARE 2
10%
20.00 nuci 150.00 nectarine
CINA
Proteine 2013.5 85.2 16%
20%
ZIUA 5 TOTAL Proteine 2008.0 100.0 17%
TOTAL
MIC DEJUN 120.00 ou de gaina 50.00 salata verde 100.00 45.00 20.00 10
20% kcal 171.6 8.5
ardei rosu gras hrisca cicoare miere
GUSTARE 1
400.1
Lipide 92.8 36%
Carbohidrati 835.5 213.4 37%
grame kcal grame kcal grame kcal 15.6 62.4 12.0 108.0 1.2 0.6 2.4 0.2 1.4 1.7
853.4
Fibre 50.9 9% grame
203.6
kcal
4.8 6.6
0.0 1.1
0.0 4.2
31.0 154.4 4.0 32.5
1.0 5.9 0.3 0.0
4.0 23.8 1.4 0.2
0.0 1.5 0.0 0.0
0.0 13.8 0.4 0.0
6.0 32.2 0.8 8.1
24.0 128.7 3.4 32.4
2.1 4.5 0.6 0.0
8.4 18.0 2.5 0.0
402.0
23.5
94.1
13.7
123.5
50.0
199.9
8.3
33.1
124.6 78.0 0.0
1.5 1.8 0.0
6.2 7.2 0.0
0.4 1.1 0.0
3.8 9.5 0.0
31.9 17.9 0.0
127.7 71.4 0.0
3.6 9.8 0.0
14.6 39.0 0.0
202.6
3.3
13.4
1.5
13.2
49.8
199.1
13.4
53.6
354.0 28.0 18.0 18.0 11.7 114.6 68.5 65.5 122.0
9.8 2.2 1.5 0.9 0.4 3.5 2.8 1.4 9.8
39.2 8.8 6.0 3.6 1.4 14.2 11.1 5.5 39.2
17.2 0.0 0.4 0.2 0.0 9.9 6.0 6.2 2.5
154.8 0.0 3.6 1.8 0.3 89.5 54.0 55.9 22.5
40.2 5.3 3.2 3.9 2.5 4.7 1.7 1.7 13.4
160.8 21.2 12.6 15.6 10.0 18.8 6.9 6.9 53.6
8.0 2.2 1.7 1.2 0.4 2.4 0.6 0.3 3.3
32.0 8.8 6.6 4.8 1.7 9.4 2.6 1.4 13.2
800.3
32.3
129.1
42.5
382.3
76.6
306.3
20.1
80.5
121.4 78.0
4.5 0.6
17.9 2.4
10.6 0.3
95.6 2.7
4.1 20.7
16.5 82.8
2.5 3.6
9.9 14.4
199.4
5.1
20.3
10.9
98.3
24.8
99.3
6.1
24.3
0.0 1.3 0.6 0.3 0.4 0.1 0.0 33.2
0.0 5.2 2.4 1.1 1.6 0.4 0.0 132.6
0.0 0.4 0.1 0.1 0.0 0.0 5.0 18.7
0.0 3.2 0.5 0.5 0.2 0.3 45.0 168.5
0.0 1.9 4.2 2.9 2.4 0.9 0.0 0.0
0.0 7.4 16.6 11.5 9.6 3.7 0.0 0.0
0.0 0.8 0.7 0.8 0.7 0.0 0.0 0.0
0.0 3.2 2.8 3.4 2.8 0.0 0.0 0.0
35.8
143.3
24.2
218.1
12.2
48.8
3.0
12.2
10% 140.0 banane 150.0 zmeura 250.0 ceai
PRANZ
40% 200.00 100.00 50.00 100.00 30.00 20 12 10.00 50.00
humus Ciuperci fierte frunze de patrunjel rosii ceapa rosie seminte de susan seminte de pin nuci Paine de secara Benecol
GUSTARE 2
10%
21.00 migdale 150.00 mar ionatan
CINA
20% 250.00 50.00 50.00 30.00 25.00 10.00 5.00 130.00
ceai 0.0 rucola 12.5 ceapa rosie 19.5 morcovi 12.3 Sfecla rosie cruda 10.8 suc de lamaie raw 2.9 ulei din seminte de in 44.2 Conserva sardine in ulei de masline Nostromo 301.6
403.8
ZIUA 6 TOTAL Proteine 2016.6 77.9 13%
TOTAL
MIC DEJUN
20% kcal 500.00 apa 100.00 200.00 3.00 150 50 20 10 10
grame
311.5
kcal
Lipide 73.4 28% grame
Carbohidrati 660.5 290.2 50% kcal
grame
1160.7
kcal
Fibre 51.9 9% grame
207.7
kcal
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
89.0 48.0 7.8 85.5 26.0 65.4 29.8 57.3
1.1 6.0 0.1 1.1 0.6 3.6 4.0 1.8
4.4 24.0 0.5 4.2 2.4 14.4 16.2 7.1
0.3 2.2 0.1 0.5 0.4 1.3 0.3 5.0
2.7 19.8 0.9 4.1 3.2 12.1 2.5 44.7
22.8 6.0 2.4 21.8 6.0 7.9 1.3 2.4
91.2 24.0 9.6 87.0 23.8 31.7 5.1 9.4
2.6 0.8 1.6 3.6 3.3 3.6 2.8 1.2
10.4 3.2 6.5 14.4 13.0 14.3 11.1 4.7
408.8
18.3
73.1
10.0
89.9
70.4
281.8
19.4
77.7
98.0 88.5 15.5
4.5 2.5 0.5
17.9 9.8 2.0
1.0 4.3 0.0
9.0 38.7 0.0
17.6 10.1 3.0
70.4 40.2 12.0
2.3 2.0 1.1
9.1 8.0 4.2
202.0
7.4
29.7
5.3
47.7
30.7
122.6
5.3
21.3
Supa cruda de broccoli, apio, spanac,170.9 patrunjel 16.2 cartof copt 186.0 5.0 varza rosie 48.0 2.6 marar 4.3 0.4 piper negru 2.6 0.1 ulei de masline 82.4 0.0 suc de lamaie raw 1.5 0.1 seminte de dovleac 53.8 2.7 suc natural de mere 117.5 0.3 Mozzarella rasa Goldsteig 133.2 10.2
64.8 20.0 10.2 1.4 0.4 0.0 0.2 10.8 1.0 40.8
6.6 0.2 0.3 0.1 0.0 10.0 0.0 4.5 0.3 10.0
59.4 1.8 2.7 1.0 0.3 90.0 0.1 40.5 2.3 90.0
18.0 42.4 8.6 0.7 0.6 0.0 0.5 1.3 29.3 0.6
72.0 169.6 34.2 2.8 2.6 0.0 1.9 5.2 117.0 2.4
5.7 4.4 3.0 0.2 0.3 0.0 0.0 0.4 0.3 0.0
22.8 17.6 12.0 0.8 1.1 0.0 0.0 1.6 1.0 0.0
banane lapte de migdale scortisoara macinata afine zmeura polen crud de iarba neagra pudra de lucerna seminte de susan
GUSTARE 1
10% 40.0 Paine inegrala toast Real 50.0 humus 50.0 ardei rosu gras
PRANZ
40% 300.00 200.00 150.00 10.00 1.00 10 5 10.00 250.00 40
GUSTARE 2
800.1
37.4
149.7
32.0
288.1
101.9
407.7
14.2
56.9
65.5 55.3 80.0
1.4 1.8 0.0
5.5 7.2 0.1
6.2 4.4 0.1
55.9 39.6 1.1
1.7 3.0 20.5
6.9 12.0 82.0
0.3 0.3 0.0
1.4 1.2 0.0
200.8
3.2
12.8
10.7
96.6
25.2
100.9
0.6
2.6
8.5 10.5 54.0 43.5 9.8 8.2 8.6 7.2 15.5 87.9 2.9 148.4
0.6 1.0 1.7 4.1 0.3 0.2 0.3 0.6 0.5 0.8 0.1 1.5
2.4 4.0 6.6 16.2 1.2 0.7 1.3 2.4 2.0 3.0 0.4 6.0
0.2 0.2 0.7 0.3 0.0 0.0 0.0 0.2 0.0 8.6 0.0 5.2
1.4 1.8 5.9 2.7 0.2 0.4 0.2 1.4 0.0 77.5 0.3 46.6
1.7 1.8 12.6 6.2 2.1 1.9 1.9 1.3 3.0 1.9 0.9 26.8
6.6 7.2 50.2 24.6 8.3 7.7 7.7 5.0 12.0 7.6 3.7 107.2
1.1 0.0 1.4 2.9 0.4 0.6 0.6 0.7 1.1 0.8 0.0 3.0
4.2 0.0 5.6 11.6 1.4 2.2 2.2 2.6 4.2 3.2 0.0 12.0
404.9
11.6
46.2
15.4
138.2
61.9
247.8
12.3
49.3
10%
10.00 nuci 10.00 caju 25.00 merisoare deshidratate
CINA
20% 50.00 50.00 50.00 50.00 25.00 20.00 20.00 20.00 50.00 30.00 10.00 115.00
salata verde valeriana porumb fiert conserva de fasole rosie ceapa rosie morcovi sfecla rosie cruda frunze de patrunjel ardei rosu gras Pasta de masline Fora suc de lamaie raw Compot de cirese
ZIUA 7 TOTAL Proteine 2019.2 97.6 17%
TOTAL
MIC DEJUN
40% kcal 500.00 apa 250.00 20.00 5.00 10
suc de portocale polen crud de paducel spirulina alga uscata pudra de lucerna
100 ou de gaina 100 ardei rosu gras 10 mustar
GUSTARE 1
grame
390.6
kcal
Lipide 104.2 42% grame
Carbohidrati 937.6 192.0 34% kcal
grame
768.0
kcal
Fibre 35.0 6% grame
140.1
kcal
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
0.0
117.5 63.8 14.5 29.8
1.8 4.7 2.9 4.0
7.0 18.6 11.5 16.2
0.5 1.3 0.4 0.3
4.5 11.9 3.5 2.5
27.3 6.8 1.2 1.3
109.0 27.4 4.8 5.1
0.5 3.0 0.2 2.8
2.0 11.8 0.7 11.1
143.0 31.0 6.7
13.0 1.0 0.4
52.0 4.0 1.6
10.0 0.0 0.4
90.0 0.0 3.6
1.0 6.0 0.5
4.0 24.0 2.0
0.0 2.1 0.3
0.0 8.4 1.2
406.3
27.7
110.9
12.9
115.9
44.1
176.3
8.8
35.3
89.0 78.6 11.5 28.2
1.1 1.7 1.0 0.3
4.4 6.6 4.0 1.0
0.3 7.5 0.7 0.0
2.7 67.1 6.3 0.4
22.8 2.1 2.7 7.5
91.2 8.3 10.8 30.0
2.6 0.4 1.7 0.8
10.4 1.6 6.6 3.2
207.3
4.0
16.0
8.5
76.4
35.1
140.3
5.5
21.8
325.5 17.0 9.6 6.4 12.0 6.1 3.6 2.2 5.8 176.8 84.0 117.5 39.3
36.9 1.2 0.4 0.4 0.6 0.2 0.3 0.2 0.2 0.0 2.4 1.8 0.8
147.6 4.8 1.7 1.4 2.4 0.9 1.2 0.7 0.9 0.0 9.6 7.0 3.3
18.6 0.3 0.1 0.0 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 20.0 0.0 0.5 3.7
167.4 2.7 0.5 0.4 1.8 1.9 0.7 0.5 0.5 180.0 0.0 4.5 33.5
0.0 3.3 2.0 1.5 2.2 1.3 0.6 0.4 1.9 0.0 18.0 27.3 1.0
0.0 13.2 8.2 5.8 8.8 5.2 2.5 1.4 7.5 0.0 72.0 109.0 4.1
0.0 2.1 1.0 0.5 0.7 0.9 0.3 0.1 0.0 0.0 1.2 0.5 0.2
0.0 8.4 3.8 2.1 2.8 3.4 1.3 0.4 0.0 0.0 4.8 2.0 0.8
805.8
45.4
181.5
43.8
394.4
59.4
237.7
7.5
29.9
73.5 36.0 7.8 59.8 28.7 205.8
2.3 4.5 0.1 0.6 0.9 8.5
9.4 18.0 0.5 2.5 3.5 33.8
4.5 1.7 0.1 0.1 2.5 8.9
40.9 14.9 0.9 0.9 22.4 79.9
6.6 4.5 2.4 15.8 1.2 30.5
26.3 18.0 9.6 63.4 4.7 122.0
5.7 0.6 1.6 0.7 0.6 9.2
22.6 2.4 6.5 3.0 2.4 36.9
43.5 10.5 6.3 12.0 2.3 29.0 9.8 2.0 8.2 8.6 21.6 82.4 158.0
1.0 1.0 0.7 1.2 0.4 0.2 0.3 0.1 0.2 0.3 1.9 0.0 4.9
3.8 4.0 2.6 4.8 1.6 0.8 1.2 0.4 0.7 1.3 7.7 0.0 19.4
0.1 0.2 0.2 0.3 0.1 3.1 0.0 0.0 0.0 0.0 1.4 10.0 14.8
0.5 1.8 1.6 2.3 0.9 27.5 0.2 0.0 0.4 0.2 12.9 90.0 132.8
10.1 1.8 0.9 1.2 0.2 0.8 2.1 0.5 1.9 1.9 0.2 0.0 1.5
40.2 7.2 3.7 4.6 0.8 3.0 8.3 1.8 7.7 7.7 0.8 0.0 6.0
1.0 0.0 0.4 0.3 0.2 0.7 0.4 0.1 0.6 0.6 0.0 0.0 0.0
4.0 0.0 1.6 1.0 0.8 2.6 1.4 0.3 2.2 2.2 0.0 0.0 0.0
394.1
12.1
48.3
30.1
270.9
23.0
91.8
4.1
16.2
21% 100.0 12.0 5.0 10.0
banane nuci cacao pudra curmale proaspete
PRANZ
80% 150.00 100.00 60.00 20.00 100.00 2 10 5.00 20.00 20 120.00 250 6.00
Scrumbie proaspata salata verde ridiche ceapa verde castraveti oregano uscat frunze de patrunjel marar suc de lamaie raw Ulei de susan mamaliga suc de portocale Nuci
GUSTARE 2
20%
15.00 150.00 3.00 20.00 5.00 CINA 50.00 50.00 25.00 50.00 10.00 20.00 25.00 5.00 20.00 20.00 5.00 10.00 50.00
seminte de chia lapte de migdale scortisoara macinata stafide seminte de susan 39% cartofi fierti valeriana rucola macris Germeni de lucerna si trifoi rosu masline verzi ceapa rosie ardei rosu iute morcovi Sfecla rosie cruda parmezan ulei de masline Branza proaspata felii Exquisa
Concluzii In urma meniului recomandat, pacientul a adoptat recomandarile alimentare si in decurs de 1 luna de zile a reusit sa reduca masa corporala cu 3kg, fara efort fizic. Acest rezultat a fost satisfacator pentru pacient, fiind motivat sa continue adoptarea unui stil de viata saantos si echilibrat. Astfel, meniul elaborat este echilibrat, furnizând o cantitate de energie totală aproximativ egală cu cea recomandată. Proteinele din meniu sunt în proporții aproape egale reprezentate de proteine de origine animală și proteine de origine vegetală. În dieta mediteraneană, care este considerată de către specialiștii cea mai echilibrată dietă, care poate preveni și ameliora bolile cardiovasculare și efectele lor, se recomandă un consum moderat de proteine, puține de origine animală și mai multe de origine vegetală. Meniul propus de mine conține un aport optim de proteine de origine animală, dar acestea provin din produse lactate degresate sau semidegresate, pește (ton) bogat în omega 3. In alimentele de origine animală cu un conținut ridicat de proteine se află și o cantitate destul de mare de lipide. Având în vedere riscurile cardiovasculare ce însoțesc excesul de colesterol, se recomandă ca aportul zilnic de colesterol să nu depășească 300mg. Cantitatea de lipide din meniu are un rol pozitiv, deoarece induc senzația de sațietate. Aportul de glucide în meniul pe care l-am propus este optim funcționării în bune condiții a organismului, furnizând energia necesară desfășurării activității zilnice. Totuși, glucoza este principalul “carburant” al organismului. Ea este stocată, ca rezervă, subformă de glucogen, în muşchi şi ficat. Alimentele alese, conțin și o cantitate destul de mare de fibre alimentare, cu rol deosebit de important în alimentația persoanelor supraponderale. Astfel, fibrele alimentare prelungesc durata de masticație a alimentelor, dau senzația de sațietate, cresc volumul bolului fecal, stimulează peristaltismul intestinal – fibrele insolubile, și previn sau reduc absorbția lipidelor și a proteinelor în intestinul subțire, rețin intrarea glucozei în sânge și reduc nivelul de colesterol – fibrele solubile. Pentru a asigura eliminarea compușilor toxici rezultați din metabolizaism, este absolut necesar să se consume o cantitate mare de apă: 1,5- 2litri zilnic. În concluzie, aceast meniu poate fi aplicat cu succes persoanelor supra ponderale, cu boli cardio-vasculare, reprezentand un stil de viată sănătos, echilibrat, în care alimentația se completează cu exercițiul fizic.
Bibliografie
1.
Banu, C. , coord., Nour, V., Stoica, A., Bărăscu, E.
- 2009, Alimentație pentru sănătate., Editura ASAB , București
2.
2019, Suport de curs - Obezitatea
3.
The International Masterclass Association http://nutritiondata.self.com/
4.
http://www.nodismed.ro/ghid-de-sanatate/acizii-grasi-omega-3-6-5910929.html
5.
http://www.sfatulmedicului.ro/Diete-de-mentinere/dieta-mediteraneana_1548
6.
http://leahu.wordpress.com/2010/06/25/balanta-dintre-omega-3-si-omega-6-garantia-sanatatiiorganismului/
ANEXA 1