Istorie Manual Vechi [PDF]

Zitiervorschau

r

MANUAL .

DE

ISTORIA ROMANA r

PENTRU

(itiLELE SECUNDARE DE

r

AMIDE -SERE

DE

Gr. G. TOCILESCU r

31embru, at Academiel Roma, Profesor la Universieate.

Carte aprobaUt de Onor. Minister al Instructiunel Pub lice fi Cultelor. I

I

Cu o harts §i 24 tabele

BUCURESCI

LITO-TIPOGRAFIA, CAROL GORL 16, STRADA DOAMNEI, 16

1891.

,

Tote drepturile reservate.

TABLA MATERIILOR Parana

Introducere

1

ImpArtirea istorieT

3

PARTEA I.

ISTORIA CEA MM VECHE

CAP. 1. GetiT si Dacii . CAP. 2. Burebista si Deceneil

3 5 6

CAP. 3. Resboiul lul Decebal cu Domitian CAP. 4. Resboiele lul Traian cu Decebal. Su-

punerea DacieT de Romani

.

.

8-14

.

A Ant6iul r6sboid 9; B. af doilea rtisboia 11.

CAP. 5. Dacia sub Romani

14-18

A. Starea DacieT 14; B. Istoria Daciel 16

CAP. 6. Dacia in timpul nAvAliriI barbarilor

18

CAP. 7. Viata Romanilor in timpul navAlirii barbarilor . CAP. 8. Statele Romane inainte de inteme-

20

ierea principatelor TeriT- RomanescT

si Moldovel .

PARTEA II.

22

ISTORIA VECHE

I. Istoria TEril Romanesci de la intemeierea principatulul pin's la Mihaid-Vitezul. 24

CAP. 1. Litean-Voila,

CAP. 2. Tugomir-Basarab, numit in domnie Radu-Negru-Voda

.

25

IV Pagina

CAP.

CAP. CAP.

CAP.

3. Alexandru Basarab . 4. Vladislav Basarab . . . . . 5. Radu-Voda Basarab, numit 5i Nogru-VodA.Dan Basarab . . . . 6. Mircea eel Betran

26 28 30 31.37

A. BAtrdiele de la Craiova (Bovine) §i de la

muntele Pa6rea 32; B. &Italia de la Nicopoli de langa Balcani 34; C. Batalia de la Bovine pe ei tractatul cu Turcii 35. CAP.

CAP.

7. Vlad Dracul 8. Vlad Tepes

1i

Iancu Corvin

.

.

,

37

39 45

A. Batalia de langa Braila cu Hamza-Pap. 40;

B. Expeditiunea Sultanului Mohamed con-

tra lul Vlad l'epe 42; C. Retragerea lui Mohamed. Soarta lui Vlad 43. CAP.

9. Domniile religioase ale luT Vlad CttlugArul, Radu eel Mare $i No-

goe-Basarab CAP. 10. Radu de la Afumati

45 48

CAP. 11. Istoria TeriT-Romanesci de la mor-

tea lul Radu de la Afumaci pang, la Mihaiti-Vitezul

50

IL Istoria Moldovel de la intemeierea principatului pina la Aron-Von. CAP.

1. Dragon -Voda .

52

CAP.

53

CAP.

2. Bogdan-Voda, eel d'antaiti domn peste tots, Moldova 3. Juga saii George Koriatovic1.Mu-

CAP.

satescli 4. Alexandru -Voda, eel Bun si B6tra'n

CAP. CAP.

5. UrmasiT lui Alexandru eel Bun. 6. *tefan-Voda eel Mare pi Bun . A. Batalia de la Baia 61; B. Predarea din

noel a ArdelulutInvingerea Tatarilor.

54 56 58 59-73

V Pagina

Luptele lul Stefan in Tara-Romanescl 62; C. Luptele luT Stefan cu TurciI; a) MU-

lia de la Podul Ina lt 64; b) batalia de la Piriul Alb sail de la Valea Alba 67; D. BAtitbit lui Stefan cu PoloniT in Codrul Cosm nuluI. S tefan coprinde Po cuti a. 1116 r-

tea sa 70. CAP.

7. Bogdan-Voda . 8. Stefan-Voda, cel Tine,r

CAP.

9. Petru Voda Rare§

CAP.

74 76 76 82

A. Expeditiunea Sultanulul Soliman in Moldova 78 ; B . A doua domnie a lut Petru Bares 79.

CAP. 10. Istoria Moldovel de la mortea lui Petru Rare§ pink, la Aron-Voda. .

82

PARTEA III.ISTORIA NOUN.

I. Istoria Teril-Romanesci de la Mihaill-Voda Vitezul pita la Grigore Ghica. CAP. 1. Mihaiti-Voda Vitezul A. Mihaiu inainte de a se face domn 85; B. Mihaiii scap5, tera de jugul turcesc 86; C. Expeditiunea lul Sinan pasa contra lul Mihai6.; a) Mafia de la Vadul CalugIrenilor 89; b) Mihaiil Voda gonesce pe Sinan

pasa peste Dunare 92; D. Urmarile expoditiund luT Sinan in Tora-Romanosc5 Luptele din nou cu Tatarii $i Turcii 95; cu imp6raE. Tractatul lul tul Germaniel 97 ; F. Mihaia- Voda coprinde Transilvania 99; G. Mihaill-Vod5, coprinde Moldova 101; H. RescOla Arde-

lultif.Batalia de la Mirislau 103; I. Infrangerea luT Mihaiil in Tera-RomanescA.

Mihaiil la Praga.Int6rcerea lul in Ardel si isbanda de la Goros15A1 106; J. Oinorirea lul Mihaiii-Voda 109.

85-112

VI Paging.

CAP. 2. Radu $erban Basarab

112-117

A. Radu $erban se face domn. Batglia de langg Brasov 112 ; B. Radu $erban face pace cu toti vecinit Navala lui Gabriel Batori 113; C. Bgtalia de la Petresci, langg Brasov. Radu $erban perde domnia 115.

CAP. 3. Istoria Teril-Romanesci de la Radu Mihnea Oita la Mateiti Voda Basarab CAP. 4. Mateiii-Vocla Basarab

117 119-131

A. Mateig se face domn 119; B. MateigVodg asedg si intocrnesce tera 121; C. Luptele lui Mateig-Vodg cu Vasile Lupul, domnul Moldovel, a) Bltalia de la Nenisori 123; b) Bgtglia de la Finta 125 ; D. RgscOla

Seimenilor.MOrtea lui Mateig-Voda 127.

CAP. 5. Istoria .'aril-Romanesci de la mot.-

tea luT Mateiti-Voda Basarab pin6 la Nicolae Mavrocordat 132.142 A. De la Constantin 5erban Basarab ping la $erbanVoda Cantacuzin 132; B. $erban-Vodg Cantacuzin 135; Cr Constantin Vodg Brancovonul 136; D. Tractatul cu Petru cel Mare. Mortea lui BrancovoMil 139; E. Stefan -Voclg Cantacuzin 141.

CAP. 6. Istoria Teril Romanesci de la Nico-

lae Mavrocordat pins, la Grigore Vod5, Ghica .

142-155

A. Nicolae si loan Mavrocordat 142; B Constantin Mavrocordat, Racovitescil si Ghiculescii 144; C. Resb6iele Rusilor cu Turcil 148-154; D. COI din urra, domni Fanarioti 154.

CAP. 7. Mi§carea nationalg a WI Tudor Vladimirescu

155

VII

II. Istoria Moldovei de la Aron Voda pans la Ion Sturdza. Pagina

160 162 165

CAP. 1. Aron-Vod5, CAP. 2. Movilescil .

CAP. 3. Vasile Voda Lupu . CAP. 4. Istoria Moldovei de la Gheorgh45, 168 Stefan pang, la Constantin Cantemyr 171 CAP. 5. Constantin Voc15. Cantemyr . . . . CAP. 6. De la Constantin Duca 'Ana la Di174 mitrie Cantemyr 175.179 . . . CAP. 7. Dimitrie Voda Cantemyr . . A. Dimitrie Cantemyr se face domn 175;

B. Tractatul lui Cantemyr cu Petra cel mare, si expeditiunea de la StAnilesci 176.

CAP. 8. Istoria Moldovei de la Nicolae Mavrocordat pang, la Ion-VodA Sturdza 179-190 A. Fanariotfl 179; B. CAti-va domni Tana. riotf 181; C. Perderea Bucovinei. Gri-

gore Von. Ghica 184; D. Perderea Basarabiesf.Moruzi 186; E. Cel din urm5, fa-

narioti.Eteria 188.

PARTEA IV. -- ISTORIA CEA MAI NOUA

De la Grigore Voda Ghica i Ion Sturdza 'Dana in timpul de fata. CAP. CAP.

1. Grigore Ghica si Ion Sturdza . 2. Conveiliunea de la Alterman. Tractatul de la Adriano.pole

.

.

191

. .

194

CAP.

3. OcupaOunea rusescaRegulamen-

CAP.

tele organice 4. Alexandru Ghica si George Bibescu

195

in Tara Rom. Mihaiii Sturdza in Moldova,

198 202

VIII Pagina

CAP.

5. Revolutiunea din 1848 6. DomniT de la Balta-Liman: Barhu *tirbeitt pi Grigore Ghica . . . .

CAP.

7. Resboiul CrimeiT si tractatul de

CAP.

CAP. CAP.

Paris 8. Adunti,rile ad-hoc 9. ConvenIiunea de Paris pentru reorganisarea Principatelor-Unite . . .

CAP. 10. Gu-vernul interimar al CalmactimieT de treT .

CAP. 11. Alexandu Ion I, Donn al P.-Unite CAP. 12. Locotenenta domnesca,.= Filip de

Flandra, domnul Romaniei .

.

.

202 208 210 213 216 217 221

229

CAP. 13. Carol I domn si mai apoT Rege al RomanieT 231-266 A. Carol I asigura tronul si positiunea politica a Romanier 233. B. Carol I organisOz5, %era si 4T asigura linistea In laun-

tru 235. C. Carol I lupta pentru independenta RomanieI si intemeiaza regatul de astadt a) Conventiunea cu Rusia pentru garantarea integritatii teritoriulul si pentru trecerea ostirilor rusesci prin Wra 240. b) Apararea Dunarii si independ. RomanieT,

243; c) Carol I is comanda armiel ruso-romane din jurul Plevnei 247; d) Carol I inaintea Plevnet Luarea Grivitei 249; e) Luarea Rahovei. Caderea Plevnei 252; f) Smardan.Vidin 258; g) Preliminarile p5,-

cii de la San-Stefano si Tractatul de la Berlin 260.

CAP. 14. Romania regat.CeT 8 anT de panA acum aT domnieT RegeluT Carol I 266-280 A. Proclamarea Regatulul gi lncoronarea RegeluT Carol I 266 ; B. Opt anT ai domnieT Regelui Carol I 268.

ARr AAJTC

V0 N

.2 .

..a. aceksa.... gzz ud.d.e..

staac3 ailnana:

INTROIJUCERE Istoria find icOna vietel omului, in care se desfasOra, cugetele, lucrarile si cuvintele sale, ea nu numal ca ne ajuta a pricepe starea de asta-di si ne deschide si lumineza viitorul, dar din invetatura el dobandim credinta, ca in toti timpil si In tote locurile omul a nazuit dupa Bine, Adever si Frumos, ca omenirea are o chemare inalta

in acesta lume, si ca ea merge mereii inainte calauzita de o mana. A-Tot-Puternica, de Dumneqeil. Daca lush' istoria general./ ne face sa iubim omenirea, istoria nationals ne aprinde scanteia iubirei de patrie, de

tera unde ne-am ascot, unde odihnesc osele parintilor nostri, unde vor trai copiii si nepotil nostri. Acesta, Ora face mandria nostra, bucuria nostra, tot avutul si speranta nostra. Inzestrata, de tote bunurile pamentului, seal-

data de un fluviu-rege cu sute de Anil, riulete si parae, aperata de niste munti mareti, en pasuni si avutii metalice, infrumusetuta cu plaiuri si valcele mirositOre, cu campii intinse roditOre, trebue s'o iubim nu numai pe densa, dar si pe eel cart de vecuri cu faptul si cu cugetul au lucrat la, fericirea si intregirea el, ail aperat-o cu statornicie, au luptat si murit pentru densa, pentru li-

bertatea si neatarnarea el. A trai cu slava sail a muri cu cinste" este o vorba din batrani. ,Cel ce pune pret la cirrstea parintilor sel, nu va scapeta nici o data". SA nu dam locul, ca pamentul este framantat cu sangele mosilor si stramosilor nostri" mai dicer betremil odiniora. Fie-care rand de omeni sth' pe umeril strabunilor sel, priimesc de la acestia idei, dative si obicelnni, o mostenire, la care mai adaogh si ei ceva, pentru ca ast-fel crescuta sa o lase generatiunei ce'l urmeza. Intre not de asta-di,

2

pa'rintiI nostri de ell si copiii nostri de maine, este o legatura ce nimic nu o pOte rupe : prin strabuni traim not in trecut, prin urmasi traim not in viitor. Sa spicuim dar din istoria trecutului nemului roman tot ce este mai frumos, mai vrednic a se intipa'ri in mintea /Astra ; sa ne insuflam en iubirea adeverata si luminata de patrie ; sa ne iubim tera din tote puterile inimel, caci cum dice un poet: Ori-cui e drag locul ce l'a naseut,

Eil, fratii mei, on unde-oi eauta,

Nu mai gasesc ca dnicea Romanie, Ea sent roman ri-mr place tera mea."

Sa ne invioram si sa ne intarim citind ispravile vitejesci ale strabunilor, jertfele for pentru libertate, dreptate si neatarnare ; sa culegem indreptari din greselile si suferintele for ; iar din ispita trecutului sa luam aminte ca, precum omenirea are in lume o sarcina de implinit, asa si fie-care natiune o are pe a sa, ca in implinirea acestei sarcini natiunea romana s'a aratat tot-d'a-una vrednica si barbatesca ; in mijlocul barbarilor de tot soiul, cati s'ati scurs prin valea Dunarel, ea a representat cultura antica si a servit de element civilisator printre densii. Ast-fel insufletiti, sa punem tots credinta in Regele nostril si dinastia Sa, a careia devisa, : ,Nimic fara Dumnecleg" este invetatura insasi a istoriel poporului romalt, caci sigur este ca sub regele Carol I, intemeietorul Romaniel de asta-c41, natiunea romana, va fi condusa cu aripi

destinse catre un viitor mare, vrednic de strabunii Lui si de al nostri !

Istoria romAna se pate imparti in patru parti: 1) Istoria cea mai vechici, de la cele d'Antaiti impuri 'Ana la intemeierea principatelor romane: T6ra-RomAnesca (an.1290 dupa nascerea lui I. Cr.),

ti Moldova (an. 1349 dupa nascerea lui I. Cr.), cars compun regatul Romaniei de asta-c,1. 2) Istoria vechia, de la intemeierea principatulul Terei-Romanesci path' la Mihanl-Voda Vitezul (an. 1593 d. Cr.), si a principatulul Moldovel pana la Aron-Voda (an. 1591 d. Cr.). 3) Istoria nouct, de la Mihaiii-Vit6zul si Aron Voda 'Ana la Grigorie Ghica si Ion Sturdza (an. 1593-1822), si 4) Istoria cea mat nowt, de la Grigorie Ghica si Ion Sturdza Ora in timpul de fata (an. 18221889).

PARTEA I. ISTORIA CEA MAI VECHIA. .De la cele d'antaiii timpuri panel la intemeierea principatelor romdne :

Tera-Roman4,9al (1290 d. n. lul Is. Cr.) fi Moldova 1349).

i. GetiI si DaciI. (Cam pe la anal 350 inainte de Is. Grist)

Cam pe la anul 350 inainte de Is. Cristos lo- ..L cuiaii in nordul Dunarei doue" popore de aceiasi origina : in Transilvania, Banatul Temisianel si o parte a Ungariel Daci i ; in Rom6nia, de la Portile-de-Fer 'Ana', la riul Dnistru, Geti. Getil erail curagiosi si mandri pens la nesocotinta, cad. la fulgerele si trasnetele cerulul el respundeaii maniosi cu l'ageti. El loculaii in sate si °rase; casele for erau fa'cute

4

de lemn sail de gard, avend o imprejmuire de pari si nuele, in care se adapostiail oile si vitele in timpul noptii. Mancarea obicinuitg era : mierea, legume, lapte 8e Oie si de lapa, mamaliga de mein si de oyez ; came prea puting; beau si yin neamestecat cu apg din cornuri marl de cerb sail de boil. Resbolul si prada eraii indeletnicirile for

obicinuite si in acelasi timp un mijloc de train. El erau mai toti arcasi &Mari ; obicinuiail sg arunce, din fuga Ca-

lulul, sageti inveninate si purtail tot-d'a-una la briil un cutit. Din testele inimicilor ucisi el obicinuiaii sg, facg cupe de 'Aut. Femeile nu stall sg tesa, ci lucraii la camp, macinail grail si &grail apg cu donita pe cap. Dacii erail si densil curagiosi, despretuitori on -cgrel primejdii, poftitori de morte si luptatori cu hothrire. Ngravurile for erail mai curate de cat ale Getilor, fiind temkori de del si ospitalieri. Femeile dace sunt lgudate pentru virtutile for casnice si pentru legaturile stranse ale casatoriei Dacii locuiau, ca si Getil, in sate si orase;

pe and insa acestia email mai mult locuitori campeni, aceia erail mai mult locuitori de munte. Se cunosc peste 50 orase dace. Casele for erail de lemn, cu coperisi de sindrilg sail de stuf, cu curte imprejur inchisa cu uluci inalte si ascutite la virf, cum so ved la not pang in diva de astg-di. In orase, casele erail mai frumose, cu mai multe odal, semenand unor palate. Hrana poporului de la terg, care ducea mai mult viata de pgstori si plugari, era : lapte, brinza, verdeturi, grane si came. Dacii purtaii,

ca si Getil, niste nadragi largi, lungi pang la glesne, un brill sell cingatOre, o haing cu mgneci ; pe d'asupra o manta sell un cojoc si in piclore opinci. Numai principii, preotii, ofiterii regesci si nobilii aveii dreptul de a purta caciula, din care causa se si numiai pilofori sell pileati, pe cand omenil din clasa de jos umblail cu capul gol, si se numiail conzati sell capillati. Femeile dace purtail : o haing cu maned, lungs pang la glesne ; pe d'asupra, o haing mai scurtg de in sail canepa, la gat margele, cununi de flori pe cosite, podobe la cap si la malni, si br17 -WI la umere. Getii §i Dacil se inchinail lul Zalmolxis, ca deului celui mai puternic al lor, lui Marte §i la alto deitgti mai midi.

El se inchinail si la ape; de aceia, inainte de a intre-

prinde un resboill, al se duceail la malurile Dunarei sell ale altor riuri, luau apa din ele, si bend, jurail de a -Inu

5

se intorce inapol in patria lor, de cat dupa, tie vor fi ucis pe toti dusmanii. Armata daca, se compunea din pedestrime si calarime, avend ca arme de atac : sabia incovoiata, ca o secere sea ea un iatagan, pumnal, lancia lunga, sulita

si arc, iar ca arme de aparare : coifuri, zale sea camesi de fer si scuturi cu frumose flori pe ele. Stegul armatei av6 ehipul unui balaur mare cu capul de lup si gatlejul cascat, de i se vedea niste colti marl si limba. Capul lui era de bronz sail de argint, iar corpul era de ,metal mai usor sea de lemn imbracat in panda. Fund infipt intr'un lemn tocmai sub gatlej, el da semnale prin vijaiturile stile ascutite. Dacii aveati si cetati intarite, cunosceaa maestria de inconjurare si de apararea cetatilor, se slujiaa cu masini si cu berbeci de asalt, se as sä ridice lagare intarite si fortarete dupa sistema romans, si eras inaintati in mestesugul resboiului. Agricultura si crescerea vitelor eras ocupatiunile de capetenia, ale Dacilor. Se semena : meiul, ordul, evezul, fa-

solea si alte legume, diferite soiuri de grail, care se macina cu risnite sea mori de mama. Dacii intrebuintan plugul de lemn sag de metal, secere de bronz si case, ce aveaa aprOpe aceiasi forma ca cele de acum. Vita era cultivata. in Dacia, ca si camepa si inul. Dacii lucraa si minele de aur si de argint din muntii Transilvaniei, stringAnd aur si din nasipul riurilor. Ei schimbaa acest aur cu diferite obiecte si arme, ce li se aduceaa prin cornercia din alte teri. Ei as batut si moneda propria de argint.

2. Burebista si Decenea. (A. 50 kind la a. 44 inainte de nascerea lui lsas Cristos)

1. Dacii, fiind Impartiti in mai multe triburi, trATail in certuri si resbOle nesfirsite intre densii ; ei incepuse sa duck o via molatica, si desfrinatb, si s'a, se dea mai cu sema la patima Nuturii. Atunci se ivesc in mijlocul for doui bArbati, cari 10 pun in gaud sk mantuiasca poporul de peirea sigura ce'l astepta: unul este un rege, Bure-

bista, cam pe la a. 50 40 inainte de nascerea lui Is. Cr.; cel-alt este un preot mare, Deceneu.

6

Anume despre Deceneti se povestesce Ca el se dusese mai anthill in teri departate, ca se, afle acolo

intelepclunea si invelatura. La intorcere, el po-

runci ca tote vile sa, se snrpesca, pentru ca nimeni sa nu mai bea yin. Dacii se supuse farce cea mai mica impotrivire, fiind ca la densii preotul trecea de clew pamentesc.

2. Burebista uni sub stapanirea sa tote triburile geto-dace, le deprinse la acme, Ulu poporele de prin prejur si derima orasele grecesci de pe termul Marei-Negre. Incarcat apoi de pradi si In culmea puterei sale, se puse in fruntea unei

armate de peste 200,000 de omeni si cutreera, cu foc si sabie terile de peste Dunare ale Romanilor. Acestia erati poporul cel mai vitez si mai puternic pe atunci in lume. Caiu Alia Cesar, un mare general al lor, forma planul sa, bata pre Dad si sa coprinda terile de la Dua.4t.r. Dare; insa cand se gatia, in anul 44, sa vine contra lui Burebista, more ucis miselesce la Roma,

tocmal in minutul cand la Sarmizegetusa (capitala Daciei, adi GrAdistea in Transilvania) peria si Burebista tot de mina ucigasa a cator-va nobill nemultamiti. 3. Resboiul lui Decebal cu Domitian. (a. 81-96 dupd nascerea lid cr.)

1. Dupa mortea lui Burebista regatul Dacilor se desface in patru, mai tardiu chiar in cinci principate. Dacii ins& tot nu inceteza pradarile for in terile romane de peste Dunare. Mai cu soma pe edi,

cre

timpul imperatiei lui Domitian (la 81-96 dup6. Cr.) Dacii devenira mai periculosi de cat on -cand. Un rege al for Duras, nesimtindu-se destul de tare, se retrase singur de buna-voie de la domnie, pen-

7

tru ca sa face be unul barbat vestit prin intelepefunea si calitatile lul re'sboinice. Acesta era Decebal.

El reusi sa, reunesca sub mAna sa tote triburile dace, ca in timpul lul Burebista; intocmi armata dupa mustra armatel romane si o deprinse en disciplina si armatura romans; ridica lagare si cetati intarite prin ingineri si mesteri romani; si intra in legaturi secrete cu poporele dusinane Romani lor,

asigurandu-se de ajutorul lor. Ast-fel pregatit, in fruntea anal armate tari, trecu Dunarea in anal 82 dupa nascerea lul Is. Cristos, si batu infricosat armata romans. Domitian atunci trimise asupra lul

82

pe generalul Cornelius Fuscus. Acesta trace Dunnrea si patrunde cu curagiti in Dacia. Dacil 11 lash sa inainteze intr'o -Ora necunoscuta, asteptand ca densul IntAiii sa-I lovesca. Fuscus da batalia. Ar-

mata sa frumosa este facuta bucati ; el insusi platesce cu capul pasul sell indeasnet 2. Domitian isi incerca iarasi norocul, insarcinand cu r'esboiul (a. 88) pe un general renumit prin disciplina sa, pe Tettius lulianus. Acesta redete armatel ordinea si curagiul perdut, intra, In Dacia, si intr'o batalia sangerosa la Tape (in valea Temisului, in Banat) repurta una din victorifle cele mai stralueite. Apol se indrepta lute spre

Sarmizegetusa, capitala Dacia ca s'o coprincla. Atuncl se dice ca, Decebal ar fi mantuit capitala sa, punend sa, tale In jurul el un mare nume'r de arbori si 0, infiga arme in trunchil taiati cat statul unul om, asa ca Iulianus, creclend ca are inaintea sa o armata numerosa cu care sa se bath, nu merse mai departe. Domitian, incurcat in r6sboill cu alte popore, se grabi a incheia cu Decebal o pace rusinosa, dandu-1 sume marl de haul' ca despagubire de resboiti, un tribut insemnat pe fie-care an, un nume'r de lucratori mesteri pentru lucrarile

88

8

de resboia si de pace, si marine cat de multe. In timp de 12 ani, Roma fu silita sa indure acesth stare unailitore fats cu poporul dac, pana, ce, cu venirea la tron a lui Traian, lucruri]e se schhnbara cu totul. 4. Resboiele lui Traian cu Decebal.Supunerea Daciei de Romani.

(De in an. 101 -107 dupd Is. Or) 62

1. Marcu Ul_piu Traian se nascu in Italica (cetate in Spania) la 18 Septemvrie 52 dupa Is. Cr., dintr'o familie veche. La versta de 16 ani el in-

tra in armata, si ca militar indath se facu iubit tuturor prin curagiul sea, prin rabdarea cu care suferia ostenelile si prin dreptatea ce arata care sotii se1 de arme si care soldati. Din acesth caush

el fu adoptat de fill si asociat la imperil' de ca,tre bhtranul imperat Nerva, urmasul lui Domitian. 98

Nerva murind (la 27 Ianuarie an. 98) Traian remase imperat in locul lui. Traian era inalt de stat, ocher la fats, cu ochii marl, buzele strinse, si barba desa si de timpurift &Arun-tit:1 Privirea lui, tot-d'a-una blinds si hotarita, impunea respect on si cul. Dormea putin, manta mai cumpetat de cat bea, umbla malt pe jos, II placea venelorea, dar mai ales resbolul, care nu'l obosea nici-o data. De si Para multa Invetatura, dar avea minte agefa si judecata sanalosa. Bun, bland, Inzestrat cu tote virtutile de om si de imperat, iubia poporul, facend institute pentru crescerea copiilor saraci; dar si poporul it lubea pe dAnsul dandu-i numele de cel mai bun". Palma bunatatii sole a remas vie printre vecuri ; in qiva cand pe tron se inalta un nou imperat, i se qicea : SA flu mai fericit de cat August, si mai bun de cat Traian". Cand era vorba de un om bun, se spunea E bun ca inyeratul Traian.

2. Era invederat, ca leghturile dintre Roma si

9

Dad acute de Domitian nu puteat sa fie pentru Inuit timp. De aceia Decebal, fa'fa a perde un sin-

gur minut priincios, ajutat de arhitectil si inginerii rnilitari ce dobandise de la Romani, int'ari cetatuiele cele vechi, Paul altele din nal, aduse masine de resboiii, in scurt puse tot& tera in stare de apArare. Traian la rendul seti, fiind sol(-tat inainte de tote, nu putea l'asa nest6rsh o path' ?

asa de mare pe numele de roman. El Isi puse (Tar cu hoarire nestramutata in minte supunerea poporului dac ; acesta era dorinta lui de tote qilele, si on de Cate-ori facea un juarnent sfersia cu cuvinte,le: ,cand ore void reduce Dacia in provincie roman'a? A. Antidul resboift.

3. In prima-vara anului 101, Traian pledi din Roma, ca s'a, se pun& in fruntea armatel sale de

la Duna,re, care se urea ]a 40,000-50,000 de omens. Apoi trecu DunArea, mai in sus de Orsova,

pe un pod de corabil impreuna, cu tot& armata sa, si se indrept6, prin Banatul Temisorei spre Sarmizegetusa, mergend incet si Cn prevedere. Dacii, si densii priceputi, nu se aretail Inaintea ior, asteptand ca Romanil sa inainteze mai mult, si apoi la locul si timpul priincios sa','Y atace far de veste. Intre acestea, armata romans, dete peste

Dad, nu departe de Bersobia (01 Jidovin, langA, riul Berzava). Bat'alia incepe cu mare furia din amendoue partile si se sfirsesce cu un macel sangeros. Dacii fug. Romanii coprind lagarul inamic, cel

forte intarit cu ziduri inalte, d'asupra dirora se vedeafi capete de prinsi romans infipie in pritjini. Decebal pricepu indata cu ce protivnic avea a face si voi s& intre la impaciniala ; ins& in loc

de a'i trimete personele cele mai insemnate din

101

to

natiunea sa, el incredinta solia la omens din clasa.

de jos. Traian nici voi sti4 asculte. Timpul cel red al iernel i1 opri ins& de a merge mai departe. ]02

4. Campania anului urmator 102 se deschide cu batalia sangerosa de la Tape, in acelasi loG unde cu 13 ani mai nainte Tettius Julianus repurtase o victoria stralucita asupra Dacilor. Si de asta data Dacii, dupe hinga impotrivire si lupta. desperate, fur& invinsi, dar si Romanii avura per-

deri simtitore. Numerul ranitilor fu asa de mare in cat, nemai ajungend carpe pentru legaturile ranilor, Traian dete doctorilor vestmintele stile chiar, ca sa, le face scama pentru raniti. De aci armata romana, trecu pasul Portilor-de-fer si infra, in valea Hategului, unde sustinu mai multe lupte prin paduri. In fine, coprin,derea cettquiei in care

se afla sora regelui dac, cum si luarea cu asalt a unel cetati intarite, hotaresc campania. Traian este la portile Sarmizegetusei. Decebal, veclendu-si tote cetatile luate, tote miqlocele de aparare sleiter nu-I remase de cat sa se supun'a. El trimise o

deputatiune, care incheia pacea cu urmatorele conditiuni: Decebal se lipsesce de tributul ce'i platia Romanii pan& atunci; nu mai are dreptul de a face pace sail a declara resboitt. Fugari.i, armele, masinele de resboiti, inginerii si mesterii cari i se dedese de Romani, fury inapoiati, cetatile fur parte darimate, parte predate trupelor romane. In Sarmizegetusa remase garnizona ro-

mana, ca si in partea Daciei deja cucerita de 102

Traian. Decebal in persona* trebui sa se presinte inaintea imperatului si sa face actul de inchinadune (anul 102 d. Cr.). Traian se intorse la Roma si lua titlul de Dacicul, 'far poporul serbatori invingerea Dacilor prin jocuri si ospet,e.

11

Partea Daciel cucerita de Traian, adich' Banatul TemisOrei si o parte din Oltenia, trebuia push in comunica-

tiune neintrerupta cu malul drept al Dunarei. Cu acest scop Traian, indath ce sfirsi antaiul resboia dacic,insarcin'a. pe Apollodor de la Damasc, eel mai vestit arhitect din acel

timp, sä construiasca un pod de petra peste Dunare Locul se alese intre Fetislan sat Cladova si Turnu- Severinulu!, in vechime Drubeta, ca eel mai potrivit, pentru ca pe acolo albia riuM1 este mai Ingusth. Minunata cladire

fu gata pang in tomna anului 104. Podul era asternut

104

pe 20 stalpi de plate& impreunat,1 prin bolte de lemn, iar pe d'asupra se intindea podela cu amendoue parmaclicurile sale impodobite in rascruci. Imperatul Adrian, urmatorul lui Traian, de pizmh, si 'Ate si de tema, ca nu bar-

baril sä gasiasca pe pod o trecetore lesniclOsa in sudul Dunarei, puse sa radice boltile si podela, lasand ast-fel numal stalpil de zidarie, cari stall pang asta-di in fiinta ascunsi sub ape. Numal cele done capethe stricate ale podului se ved inch in piciere pe amendoue malurile opuse. B. Al doilea resboid.

5. Dar DU trecu mult dupa intorcerea lui Traian la Roma, si Decebal MU de cele fagaduite: Nu predete Romanilor tote armele. nici tote cetatuele ; din contra, Incepu a face provisiuni de

arme, a ridica alte intariri, a priori fugari roman!, ba chiar incepu pe fata sa atace lagarele romane din Dacia. Atunci Traian, hotarAl cum era de a ear* cu poporul dac qi cu regele luT, fare, alte traganiri ii declare din noti resboitI, tree an! dupa Incbeiarea pace!, In a. 105.

for

Decebal nu se astepta la un pas asa de repede din partea Romanilor. Lupta trebuia sä fie desperate, pe vieta sat pe morte. Regele dac, pang a se hotara s'," o incepa,

incerca. de asta data cu viclesug si cu omor, sa scape

de neimpacatul sea dusman, de Traian Imperatul. Acesta se afla in ierna anului 104 105 intr'un oras de peste Du-104-1°5 nare. Decebal tramise dol fugari roman! ca sal ucida. Planul insa nu reusi. Tot cu viclesug, Decebal chema la sine pe un amic f6rte bun al imperatului, pe Cassius Lon-

12

glues. Cuvintul era el voia sä trateze cu dinsul despre pace ; ii fagaduia prin juramint ca nu '1 va face nici un

refi. Romanul increcletor se duce ; regele dac insa, dup.&

ce a incercat in desert antaiu prin daruri, apoi prin amenintari, sa afle de la densul planurile lui Traian, insciinta pe imperat, ca in mana lui sta vieta lei Cassius:

ca daca nu i se va da despagubire de rgsboiii si data nu i se va intOrce tera ce i se lease Omit la Dunare, atunci it va omori. Traian era pus ast-fel in cumpena

intre a lasa nepedepsit pe un inimic periculos al patriel sale si intre a scapa de o morte sigura pe un amic din eel mai bunt at sel. Cassius nu'l lasa sa stea mult la indoiala ; cu un curagiii eroic, vrednic de t6t6. lauda, se ucise singur sorbind veninul. 106

6. Resboitil incepu in primavara anului 105. Armata romana", intra in Dacia prin tree part' de odata (pe la Portile-de-fer, prin pasul Vulcan si pe la Turnul-Rosu) si dupa mai multe incaerari, dupa silinte, cart treceau peste puterea omenesca, ajunse in valea Hategului. 0 batalie crancena se 1ncinse Inaintea unei cetati dace intarite, dar Traian remase invingetor. Acum Romani' se gas.eau sub zidurile uriase ale Sarmizegetusei. Fiind respinsi la primul atac, Ii incep din nou cu mai mare

furie. Decebal, sleind tote micilocele de ap6rare, trimite un sol la Traian ca sä cOra pace; Imp6ratul insa, nu Ingadui nimic din cerintele regelni

dac. Acesta chiama atunci pe preoti si pe cel mai de capetenie dad, ca sä se sfatuiasca asupra mesurilor de luat ; cea mai mare parte dintr'ensii socotira ca on -ce impotrivire este peste putinta si pentru a nu cadea vi' in manile inving6torului, hotarira, a se ucide singur'. Strinsi cu totii la un osp6tce1 din urma osp6t pamentescimprejurul unut mare cazan, in care ferbea o Ventura otravitore, sorbira unul dupa altul din cupa datatore de morte. Decebal afland ca Traian intra invingetor in cetate, poruncesce ca tot

13

orasul sa fie pus in flacari si se sune retragerea ;

intr'un minut marea cetate infgisa o priveliste InfiorAtore: palatele, castelele, turnurile sale de ap'erare, totul fu prada focului. Apoi urmat de &tea ce 'I mai remasese, Decebal se retrase intr'un lag6r bine inarit, de unde esind, fu bAtut si de astA-datrt. Atunci, pentru a dal* cum incepuse, ca un vita mare si vrednic inimic al Ro-

mei, in minutul and era sa cads in m'ana Romanilor, se ucise singur cu sabia sa. Capul sea, taiat de un soldat, fu adus la Traian pe o tava,

si apoi tamis la Roma (a. 107). Un mare nu-

107

me'r de Daci, cu femel, copii, beleani, cu turmele

si cu tot ce avea mai pretios, ptifa'si tara. Resboiul se incheia in anul 107 cu nimicirea regatului si a poporului dac. Praqile c5dutg in mena Romanilor erail nenumerate ; chiar comorile lui Decebal, pe cari acesta le ascunsese intr'o bolt5, facut5, sub albia unui rill, se descoperith si

se luara de Traian. Triumful, ce se celebra la Roma, fu din cele mai stralucite ce se veduse vr'odata. Din tote partile lumel venir5, soli ca s5, felicite pe Traian si 123 de dile fara intrerupere tinura jocurile si serharile. Imperatul btu multi ani d'a rendul bani cari, prin chipurile pe densii sapate, aminteau tuturor din imperiul sea, chiar celor ce nu sciaii sa cites* stralucitele sale espeditiuni dace. El funda, un ores anume Alcopolis (adic5, cetatea 1 ictoriel Tanga Balcani, ruinele cunoscute sub numele de Stari-Nikiup), in amintirea Invingerei Dacilor. La

an. 113 d. Cr. poporul roman, ca s5, onoreze numele lui Traian si sä glorifice faptele de arme ale lui si ale vitezei sale armate, inalta o columna, numita Colunzna

Traian, care st5, pans ast54,11 in fiint5, la Roma si este unul din cele mai insemnate monumente ale treattului. Acest monument vrednic de mirare este inalt de 106 pici6re si e compus din 29 bucati marl de marmura, lick

alba, asedate strins unele de altele si scobite pe din5,untru

spre a face be unel scarf spirale cu 185 trepte. Temelia patrata este acoperita pe catesi patru ale sole fete cu sa-

11S

14

paturi, ce represinta gramedi de arme si vestminte ale poporului cucerit ; iar d'alungul stalpului se incolacesce ca o cordea un braii de sapaturi, ce devine din ce in ce mai ]at, cu cat mai mult se ridica in sus. Pe acest brio se infatiseza in 124 de tabeluri taiate in petra resboiele cu Dacil ; pe densele putem inveta, mai bine de cat de pe o carte scrisa, a cunosce intemplarile resboiului si pe cele done popore luate la lupta. Aci vedem pe voinicil si virtosii Daci, cu talia for de uriasl, cu chica lunge, tot asa

ca si barba si musthtile, cu oche, viol, infundati, cu privirea mandra si amenintat&e, cu sprincene marl si dese, cum isi apara in desperarea for eroica fie-ce tirg, fie-ce eh, fie-ce colt din patrie, mesurandu-se cu o armata, viteza, cuceritorea lumei, maiastra in arta militara si vrecinich de capitanul col mai mare ce a avut imperatia ro'liana, de Traian imperatul. Ba inch, nu vedem pe Columnd de cat victoriele Roma ilor asupra Dacilor ; invingerile for insa, suferite de la Dad nu le-a scris, nisi le-a sapat nimeni. Pate ca atunci figura lui Decebal ni s'ar pare mai mare, geniul seii militar mai estraordinar, deli

destul de mare este acela, care in timp de 26 de ani apara patria sa cu un curagiil statornic si nu se lash a muri de cat °data cu densa.

5. Dacia sub Romani. A. Starea Dade!. i07-112

1. De la a. 107-112 d. Cr., tOra Dacilor fu

prefa'cuta in provincie roman sub numele de Dacia. Ea coprindea terile locuite 0116 asta.-qi. de Romani : Romania, Banatul Temisorei, o parte

a Ungariei, Transilvania si Bucovina. Pentru a impopora o fora asa de intinsa si frumosa, Traian aduse locuitori romani din tote partile imperatiei, aseclendu-i prin orasele si tirgurile cele parasite

ale Dacilor, precum si pr n locurile bune de hrana. Populatiunea crescu repede. Mai bine de

70 cetati marl si mid se intemeiaza numal in

Transilvania, Temisora si Oltenia. In Oltenia : Drubeta (my Turnu- Severin), Romula (acli Recica,

15

Tanga Caracal), Amutria (langa riul Motru) ; in Transilvania : Apulum (acli Belgrad), Napora (acy Clu§1) si Porolissum (adi Aloigrad) ; in Banatul Temiscirel : Tibiscu;n (acli Caransebes), Tierna (adi

Orsova) si Ad Mediam (langa Mehadia). Capitala

Daciel era la Sarmizegetusa, unde sta guvernalorul imperatesc si preotul cel mare al provinciei.

Aci se tinea in fie-care an adunarea deputatilor -trimisi de cetati, ca sa puna la tale trebile comune. Tote aceste cetati en templurile, palatele, bails si teatrele for Impodobead Mara, iar prin -zidurile for cele tan o aparat. Se facura si drumuri asternute cu petra, din earl unele stair in -fiinta pone astaqi, cum sunt : drumul de la Turnu-

Severin prin Recica la Celeit si la Islaz, drumul de la Islaz la Turnu-Ros (calea Troianzdza pe malul Oltulul), cel de la Flamanda (langa Du/Are) la Campu-Lung, si allele. Prin aceste drumuri bine impartite, ca si prin flotila Dunarii, viata si bogatia se respindett in tote partile Daeiel, iar productele el roditore se duck"' pang in

-teri departate. 0 armata ca de 25.000 omeni apara provincia, care, pe tot lungul granitelor, era acoperita cu un sir de cetatui intarite si cu

vahirl de p'ament. 2. In scurt timp Dacia deveni una din cele mai frumose si mai infloritore provincil dunarene. Nouil locuitori cu o rabdare de fer deschid locurl de hrana, curata pamentul de rade'cini si '1 fac bun pentru cultura si pentru crescerea vitelor. Se deschid mine de our si de argint In Transilvania ; se Infiinteza scoli pentru invetatura artelor si sciintelor. Comerciul, industria, agricul-

tura si cultura viei isi iat sbor. Bunul trait se vede pretutindeni In orase : multe familii sarace,

gasind aci un pament roditor, mijloce de trait

16

Indestule, aurul din Transilvania, se inavutirti in curend. Cetatenii se'ntrec care mai de care FA, impodobesca lacuintele for si sa infrumuseteze orasele. Mai cu sem& Romania-mica sa.fi Oltenia s'a impopulat si a Inflorit f6rte repede, cu mult mai bine de cat in partile nordice ale Daciel. Ruinele de la Turnu-Severin, Recica si Celei (jud. Romanati), soselele romane cars stat in fiinta,. cele 13 cetati earl' se gasiai1 numai pe langa drumurile de la Turnu-Severin One' la Turnu-Ros, dovedesc Ca romanitatea se intemeiase aci pu-

ternic si in timp f6rte scurt. B. Istoria Dacia (a. 107-255 d. Cr)

117-13

1. Dacia romana se gasia Inca de la Inceput. Inconjurata din trei partI de pop6re barbare, venind numai la sud, prin Dunare, in atingere en stapanirea romana. Din acesta, causa apararea ei cerea multe jertfe din partea Romanilor. Imp6ratul Adrian (117 138 d. Cr.), care urma in domnie lui Traian, voi chiar s'o parasesca si s'o

lase in prada barbarilor. Dec& nu puse in la-

138-161

161-180

crare acest plan, causa a fost nume'rul eel mare de cetgeni, orasele numerose earl' infloria si civilisatiunea ce se intemdase in Dacia. El ins& stria podul de para de la Severin, de t6ma ca. sa nu treca barbarii in sudul DunareI. 2. Sub domnia lui Antonin Piul (138 161) Dacia se bucura de o lunga pace. Acest timp se pote numi epoca de our a DacieT. Acum se inzestra ea cu drumuri asternute cu path* si orasele se infrumusetara cu monumente si edificie marete. Dar sub Marcu Aurelio (161-180), MarcomanA hnpreuna cu alte popore navalesc de o

17

data ca un potop si acopera, Dacia §i te'rile de prin prejur. Cea mai mare parte din populatiune a fost dusa, in robie, in num'er de peste 200,000 omen!, cars, dupa incheierea pacei, se intorsera inapoi. Sub Commod (180 192), fiul si urma-180-192 torul lui Marcu Aurelio, Dacil cep Bert, calcand fruntariile Daciei, guvernatorul el intreprinse o espeditiune in contra for si asecld 12,000 dintr'ensii In Dacia, in conditiune de ferbi sea clacao. 3. Septimiu Sever (192-211 d. Cr.) merital 92-211

Cu tot dreptul a fi numit reintemeletorul Dacia, cad el facu mai multe imbunatatiri, aduse o noua colonie la Drubeta §i zidi acolo un castel de apti,rare, ale carui ruine se v'ed pan& astd-di. In timpul 511-217 Jul Caracalla (211-217 d. Cr.) DacA ca incepend din noa pradarile for in Dacia, furl, pu0: in respect si indatorati, in schimbul unlit tribut anual, a da trupe Romamilor in cas de

fe'sb_oiti ;

drept asigurare §i sub cuvent de alianta,

li se luara §i ostatici. Insa, dupa uciderea lui Caracalla (an. 217), ei isi luara inapoi acel osta- 217 tics §i continuara pradarile in Dacia, pone cand

impe'ratul Maximin In a. 237 II Ulu desaversitv"7 §i asap, o parte dinteen§ii in nord-vestul Daciei. 4. In anul 238 Gop trec pentru Antdia ora, 232 Dunarea si se napustesc asupra cetatilor grecesci de pe termul Marei-Negre. Imperatii romani sunt siliti sa, le plateasca un tribut anual si sa opresca ast-fel cu ajutore banesci navalirile barbarilor in imperiu. De aceia, §i Dacia se bucura cit-va timp de rodele binefacet6re ale Oa; ba Inca, din causa ca, legaturile sale comerciale eu poporele vecine erati irfsemnate, dobandi char dreptul (la a. 247) 247

de a bate bani de amnia cu numele ei propria. Sub vitezul si energicul Traian Deciu (249_249-2si 251), ea ridica acestui imp'erat un monument in 2

18

care '1 mnnesce reintemeietorul Dacielor, 'far densa singura isi dice pe monetele sale : Dacia fericitd.

Dar nu trecu de at 5 ani si ea, fruinosa tars a lui Traian, este ca si perduta pentru imperiu, 265 fiind coplesita de Marcomani (a. 255). In fine, 271 la anul 271, Imperatul Aurelian e silit a retrage armata peste Dunare, lasand ast-fel pe locuitori In voia intemplarii. 5. Acesta retragere a armatei nu trebue inte16sa ca cum Aurelian ar fi dus peste Dunare tot& poptdatiunea romans din Dacia. El nici nu putea smulge pe colonists din 1A,cuintele lor. Numai functionarii trecura cu ostirea. Partea cea insem-

nata ins& a natiunei, cetatenii, poporul agricol, statura pe loc. Acestia alcatulat un miecl puternic al romanitatii remas neintrerupt la stanga Dunarii, In Dacia Traiana, si din acest mied a crescut si s'a Intins nemul Romanilor, cu tote greutatile vremilor prin care el a trecut. 6. Dacia in timpul navaliiii barbarilor. (a. 255-1250 dupd Cr)

1. In timp de 1,000 de ani Dacia fa cutreerata de un cird de nOmuri, unele mai selbatice de cat

a]tele. Ele =bland numai dupa pradi, indata ce nu mai gasea ce sa ia de la locuitori, trecOu peste Dunare, seti se duceii spre Apus in tern mai bogate. Din acOsta causa' nici unul din acele nOmuri

nu ail intemeiat un stat, care sa dainuiasca, petrecerea in Wile romane fiindu-le vremelnica. 309

2. Pe la a. 300 navalesce din Asia in Europa un popor de rasa mongolica numit Hunit Di dab la Dnistru peste Gop. Acestia de spaima fug in numer de aprope un milion cu femei, copii si robi, peste Dunare. Hunii ajung pone in campiile dintre

19

Tisa si Dunare, si sub un rege sat cagan al for _Attila (a. 433) intemeiaza acolo un regat puternic.

43S

Ei supun multe pop6re, Inca si pe Romani, cars pentru o dare anuala in grane si pentru ajutor de

liste la timp de resboit,

1§I

pastrara in Banat,

Oltenia si Transilvania, limba, obiceiurile si domnii, lor. Murind Attila, (la a. 453), regatul Hunilor s'a 468 .desfiintat, si In locuintele for de la Tisa si Dunare

at venit un popor de vita germana Gepip,

Tar

pe amendoue costele Carpatilor si in campiile Teril Romanesci, seminWle slavone. Dar nici domnia Gepidilor nu tinu mult, pentru ca (la a. 567) .Avarit 687

¶1 bat de-I nimicesc. Slavii tree de mai multe or: Dunarea dupa prada, pang ce, pe la anul 600, 800 In numdr de peste 100,000 se reversa in peninsula balcanica, uncle reman pentru tot-d'a-una. Rdmasitele for din stinga Dullard: se perd In mijlocul Romani lor, car:, revdrsandu-se din munta in-

-trara In legaturi stranse cu acest popor asedat i dat la lucrarea pa' 3. Dupa Slav: venira in Dacia Bulgarii (a. 660),

880

un popor de acelas nem cu Hunil, sub conducerea lui lsperuch. Acesta nu sta., de cat 15 an: In. .BuNac ( Intre Dnistru, Dunare si Marea-Ndgra)

si trece cu tot poporul set peste Dunare, supune pe tot: Slavii si intemeiaza un regat, care mai tardit devine puternic pe arnendoue malurile Du-narei, si tine pene la a. 1018. Intre Romanii din "" :stinga Dunarii si Bulgarii din drepta se inodara legaturi strinse, ;nal' ales dupa ce Bulgarii s'at .crestinat de catre doT greci, Metod'i §i Constantin

Omit si aril), in timpul regelui bulgaresc Bo868 -a4 gor sea Bores (850-884). 4. Pupa plecarea Bulgarilor din Bugiac venira In locu-le Ungura set Maglaarit, de vita finicoinongolti, sub conducerea lul Arpad. ET stetera

20

aci numal eatI-va ani, fiind-at un at nem inrudit cu densiI, Pecenegil, II bat si-i silesc a trece prin pasurile Carpatilor si a se asecla la Dunarea de mijloc in tera numita dupa densii Ungaria. De aci eI incep sa pradeze Verne de prin pre1080 jur si yin in lupta si cu RomaniI. Pe la 1080 regele Ladislav eel Sf Int supune Transilvania si asecla, spre paqa ei granieeri numici unguresce &eke li, adica Secui. In fine pe la jum'etatea secoluldi al XI, Pecenegil tree Dunarea In numer de 800.000 suflete si se asecja in Bulgaria. Campine Teriii-RomanescI si Moldovei incap acum In mainile Guzilor WI Cumanilor. Acestia ajuta. pe Romanii din imperiul romano-bulgar al lui Petru si Asau sa bath pe Bizantinl ; der Mongolic lut Gengishan si al nepotulul s'eti Batu-han II bags. in groza ; unii sub craiul Ion gasesc scapare peste

Dunare; altii fug in Transilvania cu rugaciune sit fie primiti, cad' vor sa, se crestinesca,; 15,000 dinteensil chiar se si boteza, infiintandu-se cu acesta ocasiune episcopatul Cumaniel". AltI 40,000

se due sa, se asede in aampiile Tisei. In fine cm retragerea Mongolilor, pe la jumetatea secolultiI al XIII, se incheia epoca nAvalirif barbarilor in Dacia. 7. Vista Romanilor in timpul ntivrtliril barbarilor.

1. Romanii n'ail incetat vre-o data A ocupe in intreg sell in parti Dacia Traiana, si au pOstrat in mijlocul sdruncinarilor de tot felul, in rnunti ca si in campie, limba, datinele si obiceiurile mostenite de la Romani. Limba, care este semnul nationalitiItii unui popor, a remas nea-

in temelia sa, este aceiasi limba lating, cum o graiati in Dacia strabunil nostri pe timpul imperatiel romane. Datine, credinte si eresuri, obiceiurile la nascere, la nuntl si la inmormintare, One si lecurile si descintecele babetinsa"

lor de la tha, sunt mostenite si pastrate de la Romani.

2. Dupa parasirea Daciei de Aurelian locuitorii oraselor ail trebuit sä fuga dinaintea navalitorilor si sa se adO-

21

postesca in munti. Aci isi schimbara, felul de viata de Ong atunci ; din cet'd(eni devenira locuitori de sate ; Indeletnicirile si deprinderile orasenesci cu timpul se uitara, ca 4;;i numele vechilor orase ; trebuintele vietei se imputinara. Multi se_ facura pastor', der nu parasira, cn totul nici lu-

crarea parnentului, precum nu naafi nici deprinderile

tesboiniee, nici perdura institutiunile for militaresci. De aceia cea, mai vechia pomenire istorica, despre densii este Si cea mai vechiti despre ispravile for resboinice, cind pe

cal Intl ca ventul trag din arcurile for sageti otravite.

Sub voevocti sea duel si organisati militaresce el se areta,

In istorie, la stinga ca si Ia drepta Dunarii, In Carpati ca si In Balcani. 3. 0 schimbare insemnata avea sa aduca in viata Romanilor Crestinismul. Printre locuitoril Daciei asedati de Traian, printre soldati si negutatori, eraii multi car! creflea In Invetaturile Mantuitorului si cari primise crestizismul chiar de Ia Sf. Apostol Pavel. Numeral for crescu cu incetul, cu tote eä Romanii pagani opriaa respindirea credintel crestine. El credend ca imperiul roman datoresce rnarirea si puterea sa qeilor lor, socoteati de dusman al imperiului pe on -ce crestin, care despretula pe acel del i nu voia sa le aduca, jertfe. De aceia imperatii romani poruncira si guvernatorilor Daciei sa prigonesca pe crestini ; multi barbati si femel rehdara munci grOznice pentru credinta cea noua, si avura morte de mucenici. Imperatul Constantin eel _Mare, eel care a mutat scaunul Imperatiei de la Roma la Constantinopole (a. 330) lepada 330 paginismul ca religiune de stat, si primi in locu -i crestinismul, el insusi botezandu-se putin timp inainte de mOrtea sa. Propoveduirea nouii credinte facendu-se In iimba Latina, Romanil ph'strara, neschimbat 'fondul primitiv latin -al crestinismului, pe care'l primise treptat si prin legatura ca fratii for Romani de preste Dunare, cari deja, in secol. IV-lea aver biserica intocmita, avea episcop' al for ca : in Silistra pe Auxentill, in Arcer-Palanca pe Palladia, in Belgrad pe Ursacia. Toti acestia scrilaa si propoveduiaa in latinesce. Cand mai tardia Romanii, uniti cu Bulgaril. 1nfiintara imperiul romano-bulgar prin fratii Petru §i Asan, mai multe cuvinte slavone si grecesti se introdusera in terminologia bisericeseet.

22

8. State le romane inainte de intemeierea principatelor Terei-Romanesci si Moldovei. (45 0-13 00)

1. Romanis fiind phrasit,i in voia intemplarit cat tinu navSlirea barbarilor, simtirS de timpuriti

trebuinta de a se aduna in mid' principate sub, domnii for national'. Inca din secolul al V se vorbesce de ducele Roman al Severinulug, care vine cu 700 cAlareti la nunta lul Attila. Asemenea. principate existat de sigur la venirea Bulgarilor

si Ungurilor: unul in partea de apus a Transilvaniei (In valea Muresului) sub voevodul Geloit ; altul in tera Severinului sub ducele Glad qi mal tarcliti Achtum ; un al treilea in Maramures sub ducele Menomorout.

2. Pe la inceputul secolului al XII in Moldova de miacIA-cli, intre Prut si Siret, se afla un principat rornanesc al BOrladului, cu capitala in orasul Berlad, avend ca orase mai insemnate Tecuciul §i Galata (numit pe atuncl Galiciu-mic). In nordul Moldovel se intindea alt principat roman panS la hotarele Galiciei si panS departe in Ru1800

sin. In fine pe la 1300 vedem al treilea principat, cu capitala Iasiz. Numele de Moldova dat Orel'. (de la rIfil cu acelasi nume) este cunoscut Inc& din secolul XIII, iar ca orase ale stile in tiintS putem nunera: Hotinul de pe Dnistru, Suceva, Cerneguct, Seret, Petra, Baia, Nemr, Cetatea.Alba §i CU/a.

3. fora sau Banatul Severinulug coprindea districtele Mehadia si Almasul din Temisiana si cele cinci judete ale Olteniei sau Romanies -Midi. Locuitorii, tots Romani, trebuira Inca de timpuriii sa, tina pept vecinilor Unguri, cars cautat sä puns.

23

mina pe o ter& a§a de frumosa. Cate lupte avura cu densii, nimeni nu le-a scris. La a. 1240 Mongolii, cart dusese mortea si groza phyla in inima Ungariei, dais pept in Ora Oltului cu tin Basarabban, &lie& un ban din familia Basarabilor, dom-

nitore in Oltenia. Tot pe atund in Tera-Romanesca la rasarit de Olt se afla un principat roman cu capitala in Targoviste. Preste el domnea voevodul Seneslaii din erase existail: T.-Severin, Craiova, R.-Valcii, Braila, Giurgiu, Campu-Lung, Argeq, Pite§ti, Slatina, Ceta tea de Floci, Buzel si Bucuresci; Tar din manastiri: Govora, Glavacioc §i Snagov. T6ra era impartita in judete, avea o administraOune regulata, o armata, bine intocmita, in scurf ea infatisa chipul in mic al statului, ce vom vedea a se ridica indata sub 1?adu Negru Voda.

1240

PARTEA II.

-=-

ISTORIA VECHIA De la intemeierea principatulut prii-Romanesei (a. 1290) pantl la ifiltaig-Viazul (a. 1593), fri, a principatului Moldova (a. 1349) pawl la Aron Yodel (a. 1591).

I. Istoria Terii-Romanesci de la intemeierea principatulul pans la Mihaiii Vitezul. (1290-1593 d. Cr.)

z. Litean-Voda. (1272-1280).

1. Pre la inceputul secolului al XIII, in T6raRoman6sa se afla, deosebit de banatul Severinului, trei voevodate rom'ane ma' insemnate : la stanga Oltului voevodatul lui Linioiu si al Oril Lotru/ui; la dr6pta, voevodatul lui Seneslad. Asupra acestor principate poporele vecine Ungurii, S6rbii si Bulgarii Incepuse de vre-o call -va an' sa aibti ochi re', si ca unii ce se simtiarz ma' tar' &dead sa, le supuna,. Lucrul acesta se putea usor intempla, dad, Romanii aveati sa mai stea asa despartiti, sub capetenifle for tot-d'a-una in certuri. Simtul primejdiei Ins& ii facurti a se stringe de pe unde erau risipitT, si tend cutropitoriT voira sä-i ingbita unul dupa, altui, 11 aflar5, pe tot' unit', cu bratele inarmate si sub un singur stApAnitor.

25

2. Cel d'antaiii care a incercat sa unesca pe toti Romanil din Tera-Romanesca fu Litean Vodd. El veglend (In. 1272) pe tronul Ungariel un copil

1279

numai de 10 ani, Ladislag 1V sau Cumanul, coprinse in unire cu fratii sei banatul Severinuiui, -se declara neatarnat de ori-ce legaturi de supu-

nere catre Unguri si nu mai voi se le platescti, nici o dare. Pan& ce acestia sä vina cu armele asupra-i se sculara Serbii. Litean II batu in nenumerate renduri, si asa de tare, in cat pana asta-di ei it pomenesc in cAntecele for ca pe un Voda vitez si resboinic. Regele maghiar trimite atunci contra MI o armata. Dupa lupte crancene Liteanu cade ca un vitez pe campul de bataia, frate-seu Bcrrbatu, se prinde si se da pe mAna regelui ca primesca pedepsa Acesta, dupa ce-I storse some marl de bani pentru rescumperare, si-I primi juramentul de credinta si supu-

nere, II lasa liber sa se duca a domni la Tirgoviste. 2. Tugomir Basarab numit in domnie Radu-Negru Voda. (1290 1320)

1. Mai norocosi de cat Liteanu fur& Tugomir Basarab (1290-1320) si fiul sea. Alexandru (1320 12"

1360). Domniele lungi a amandorura erail trebuinciose pentru a inchIega Un stat pang atunci trunchiat, cutropit de nemuri straine si limit de vecini puternici. Lucrarea inceputa de Tugomir se desevirsesce de fiul seri, asa c& amendoui se pot numi Intemeietorii principatului Terii-Ronanescf.

2. Istoria lui Tugomir Basarab ne este prea putin cunoscuta. Atat se pike spune cu ore -care siguranta ca densul, dup.& ce a isbutit s. curete

26

tera de re'masitele 'Mari lor si Omani tor, cart se Incuibase mai cu sema prin judetele de munte, a intemeiat o noun domnie cu scaunul tot In vecbia. capitala Tirgoviste, a supus Banatul Severinulul si a rupt on -ce legaturi de supunere cu Corona,. Ungariei. AcOsta, fiind pe atunci sfasiata de turburarile si itsbOiele din launtru, nu era in star& sa, Ewa vre-o impotrivire. Ast-fel Tugomir puts sä, unesca pe toti Romanii si sa'sI staternicesca. stapanirea asupra intreg Principatulni. Tugomir Basarab, urcandu-se pe tron, lua title de Ion Rada Focht, cu mila lui Dumnecleu voevod

si domn al rerei-Romanesci si ban al Severinului". El ingriji de intemeierea si intogmirea Bise1804

1820

ricei ortodoxe: puse scaunul mitropolitan in Curtea. de Arges si infiinta episcopia Rlmnicului (a. 1304) In orasul unde mai pe urma se fa cu mil ropolie ; zidi biserica din Campu-lung

si o inzestra cu mosil si venituri. Asemenea mai facu biserica Sf. Nicolae domnesc din Curtea de Arges, care sta in fiint'a,'. Aci, dupa o domnie gloriosa, Tugomir fu Inmormentat pe la 1320, lasand tronul flului sat Alexandra Basarab. 3. Alexandra Basarab. (1320-1360 d. Cr)

1. Alexandra Basarab a fost un domn vita, Intelept si neobosit pentru binele Orel. In timpul

lunges sale domnil de 40 de ani el a avut sa se lupte cu unul dintre cel mai Insemnati regi ai UngarieT, cu Carol Robert §i cu cel mai groznic

cuceritor din nemul Slavilor, cu tarul s6rbesc 05'tefan Dugan.

2. Carol Robert se puse In fruntea unel armate numerose si far& nisi un cuvent infra (in an. 1330)

27

In Tera Romanesca pre la Orsova si coprinse Turnu-

Severinului. Alexandra porunci locuitorilor sa se retraga la munte, Tar el cu ostenii sei astepta in muntii Gorjului, sa vada ce vor face Ungurii. Acestia inainteza spre riul Motru, gasind in drumul

for tote satele pustii. Nu trecu malt si lip.a de ale hranei si nutretului incepu sa se sirnta; fiamanqira" si regele si ostasii si cail. Romanii atunci

esira din ascunqetorile muntilor, si in mid lupte, dese -orl repetate, bdtura cetele ungare, cars umblal imprastiate.

Atunci Carol Robert trimise la Alexandra soli de pace. Domnul roman se prefa'cu ca primesce bucuros pacea, si'i trimise cats- a omeni, ca sa-1

arate drama' cel mai scurt, pe undo putea esi din -Ora. Regele, multamind lui Dumnecieti, se credea scapat de on -ce primejdie. Omenii lui Alexan-

dra insa, dap& ordinal acestuia, dusera pe Unguri

prin niste ripe si stramtori lungi si inguste, inconjurate d'o parte si de alta cu stand inalte si drepte; pe cand armata se infunda din ce in ce mai in prapastii, eca a in dimineta gilei de 10 1330 Noemvrie 1330 Ungurii v6d pe verful muntilor pe Romani de amandoue partile tail. Atunci o ploia de sageti si de bolovani incepe sa calla asupra-le ; stand marl' pravalite din verful muntilor strivesc de o data siruri intregi de ostasi. Timp de 4 dile, cat tinu macelul, Ungurii picara, ca nisce musce

in tote partile. Regele, v6gend ca e in pericol de morte, schimba hainele si armele cu unul din voinicii, cari ii acopereaa cu pepturile lor; acesta, fiind

luat drept insusi regele, fu omorit, der Carol Robert scapa din macel prin acesta stravestire. Cu putinii ce-i mai remasese, si drip& ce rataci multe Bile prin munti, de abia ajunse la Temisora, lasand in vaile Carpatilor atatea mil de lesuri ne-

28

Ingropate, prinsi, arme, scale, vestminte si ban!, pana si pecetea regatulu!.

Dap, o perdere asa de mare el nu se mai incumeta sa ridice armele asupra lui Alexandra, care domni neturburat despre partea Ungurilor. 3. Abia se sfirsi resboiul cu Ungurii, si Alexandra trebui sä, sustina altul noa cu regele Serbiel Stefan Dusan. Acesta navali In Oltenia (pe 1355 la 1355) fart% de veste si coprinse Craiova. Alexandra 11 goni peste Dunare ; mai la urma se Incheia pace Intre densii printr'o Inzuscrire. Urof,

fiul lui Dusan, lua de nevasta pe o fata a domnulu! roman. 1360

Alexandra more la 1360, lasand dupa el trei fii: Vladislav, Nicolae si Radu. Vladislav, ca eel mai mare dintre frati, mosteni tronul parintesc. 4. Vladislav Basarab. (136 0-13 72) .

1. Vladislav Basarab fu un bun °sten, un bun organisator si un bun crestin. El coprinse districtul Fagarasului cu pamentul aprOpe de Sibia

(Amlas), puse in respect pe cel mai mare rege al Europe! din acel timp, pe Ludovic I, regele Ungariel, si repurta cea mai d'antaiii victoria stralucita asupra Turcilor. Acest popor asiatic se mat numesce si Osinanf, de la o capetenie Osman, care a intemeiat un principat in Asiamica. Fiul lui Osman, Orchan, infiinta ostirea de Ianiceri san pedestrasl, compusa numat din copii de crestini, ra-

piti de la parintii for i crescuti in legea turcesca (mahomedana) din Spah0 facu armata de calaraft, §i lua titlu de Sultan §i Padifah. Lacuinta lut fiind in tort, de la porta de intrare a cortulut vine numele de Portei sett Inalta Portel, Intrebuintat in loc de Turcia. Orchan fiind chemat In ajutor de Ioan Cantacuzen, pre vola sa ra-

29

pesca, lui Ion Paleologul tronul din Constantinopole, trecu in a. 1344 en 40,000 Turci in Europa ; 18 ani dup.. aceia, fiul 1344

sea _Murat incepu sa fad, coprinderi de orase si teri in imperiul bizantin ; lua Adrianopol, unde

puse capitala

sa, qi in scurt timp ajunse stapan preste intrega Ora pana', la Balcani si pana la poqile Constantinopolei.

2. In a. 1365 Sultanul Murat bAtu pe tiSisman, tarul bulgarese de la TIrnova, ii coprinse t6ra, care se intindea pAna la Dun'are (cu orasele Sofia, Silistra si Nicopoli), si incepu sa prade marginile Terii-RomAnesci. Doi ani mai in urma., (la a. 1367) in unire cu Sisman, el intl.& in Banatul unguresc de la Vidin si in Oltenia. Vladislav respinse Insa pe Turci si pe Bulgari peste Du-

1366.

136?

/are, trecu pe malul drept, si ajutat de mica Este unguresa din Vidin, goni pe pagani pen6 la Balcani. Vidinul Ins& nu'l mai Msa, Ungurilor, ci

'1 lua pe sema sa.

Din ac6sta, cans& regele Ludovic ridica resboiu asupra-I si hotdri s5;1 lovescA din done pArti (1369)

de o data,. 0 ostire avea sä se scobore din Transilvania, o alta sã treca Dunarea despre Vidin, ca amendou6 s5, se Intelneasca la Targoviste. Vla-

dislav isi ImpArti si el 6stea in done : un corp 1.1 trimise sub comanda pAralabului cettitai Dambovita (Bucuresci), vit6zul Dragomir, ca sa apere intrarea despre munta ; el Insusi en 6stea de el-

petenie se intari la Calafat. Ungurii trecurA Du-

narea pe plute sau pe seice cu mare greutate,

dupa ce gonirA corabiile romAne, ce ape'rau ma-

lul, si infruntara ploia de s'ageti ce eurgea asupra-le. Vladislav se retrase in regula la munti, asteptAnd minutul priincios sa dea batalia. Intro acestea voevodul Transilvaniei Nicolae, scoborind muntii pe la Predeal cu Secuii, ajunse la Ialomita (nu departe de Targoviste), unde Romanii facuse

1365

30

multe cetatui si Intarituri ; la Inceput el avu cate-va mid isbAndi contra lui Dragomir, darinaintand fora bagare de semi;,, se inchise in niste locurl strimte, mlastinose si neumblate ; aci Romani! ii Inconjurara far& de veste, II b5,tua cumplit si '1 omorlfa

Impreunit en mai -Lod), &tea; Cat! scdpara en viata, fora prinsi ; putini numal se Intorsera, in patrie, ducend cu densii si cadavrul voevodulul

ucis. In urma unei perderi asa de marl, care amintea pe cea suferita. de Carol Robert, Ludovie nu mai avu euragiii sO, inainteze cu armata si incheig, pace. Vladislav staphni neturburat Amla-

sul si Fagarasul, pe care '1 Impopu1a cu noui locuitorl. 1872

El muri in tomna anulul 1372, urmAndu-T

la tron frate-sel mai mic Radu.

1370

Sub domnia lui Vladislav, Romanii se IntArlaii mai mult in credinta bisericei ortodoxe a Resaritului, se intreceati in fapte piose, inaltati biserici si manastiri, imbunatatind si administrarea bisericesca. Vladislav infiinta in a. 1370, a doua Mitropolie cu scaunul In RimniculValcil pentru eparhia Olteniei, rgm'anend Mitropolitul Un-

1962

gro-Vlachiel pentru partea de dincoce de Olt. El inalta biserica Sarindaru (la 1362) in Bucuresci si Pam si o manastire la VodiN (sail .4pele de la Cernetul de langA Severin).

5. Radu Voda Basarab, numit si Negru-Voda. Dan Basarab. (13 72 188 0.

1. Radu-Voda, fiul lui .Alexandru Basarab, era

un om iubitor de pace. In tot timpul domniel sale de 4ece ani el a Ingrijit de lucrarile religiose, de Intemeittrea laeasurilor calugaresci. Aceste lacasuri serviati nu numal de mAnastiri, dar si de spitale pentru bolnavl, de scoli pentru invetnura clerulul si a poporului, si de cetati de aparare in

31

-timp de primejdie. La ac6st5, lucrare piosa el a fost indemnat si ajutat de sotia sa si de un Caluge'r serb, popa Nicodhn, care cu ajutorul domnilor rom'ani : Vladislav, Radu si fill acestuia, a inceput sa zidOsca la biserici, schituri si mamas-

tiri, din cari mai insemnate sunt: Prislopul (in muntii Temisorei), Motru, Vodita si Tismana. 2. Radii murind, lasa dupa densul doui fil: pe Dan si pe Mircea. Cel d'Anteit, lubitor mai inult de pace de cat de resboiu, gasea multAmire, ca si tatal seil, in Ingrijirea lucrurilor !religiose;

cel de al douilea, neastamparat si aprins dupa fapte vitejesci, punea mantuirea patriei sale in virtutea bratului se'ti r6sboinic si pe curagiul oste-

nilor s61. Din acesta caus5, Ora se imprtrti in doua tabere, si o lupta crancena, incepu intre frati. Dan cu ajutorul Turcilor fugari pe Mircea si re'mase sttipan pe domnie (1385). Acosta ins6,

1386

numai pentru un an, cad Siplan, tarul bulgaresc, trecu Dunarea si '1 ucise In lupta. Mircea se acu domn in locul fratelui s6i1 (1386). 6. Mircea cel Batran. (1386- 1418).

1. Mircea, suindu-se pe tronul Prii-Romanesci, la a. 1386, isi puse in minte doue lucruri de ea- 1386 petenie : 1) a apara tOra de cotropirea Turcilor

si de ingenuchiarea Ungurilor, si 2) al da o buna administratiune, intocmiri folositore si a face sa Infloresa Biserica. El, dupti, ce intocmi bine armata, trecu Dunarea, lua Vidinul, Sistovul, Nicopoli, Silistra si tote cetatuile dunarene p5m5, la gura riului, goni pe Turd din Dobrogea si coprinse Ora.

32

2. Aceste isbincli vitejesci inflacarara pe tote cre1389 stinii. La 1389 o armata, compusa din Serbi, Bospiaci, Bulgari, Albanese si Romani, cesti din urma.

trimisi de Mircea si de Petru Musat, domnul Moldovei, peste tot 200,000 omeni, se adung, pe sesul de la Cossovo (campul Illter la, in Serbia).

Armata era comandata de betranul Lazar, despotul Serbiei. In capul ostilor turcesei se afla Sultanul Murad. In clorii dilei de batalie (15 iunie) serbul Milos Obi lici ucide pe Sultan in cortul

se'ri, insusi el pere de o morte cruda. Fiul lui Murad, Baiezit I-itl, is comanda. La inceput norocul parea in partea crestinilor : Ins& de o data lucrurile se schimbara. Dupa perderi Insemnate in amandou6 partite, batalia se sfirsesce ea nimicirea armatei crestine. Lazar cade in robie impreuna cu multi boeri, si top' suet decapitate. Indata dupa batalia, Baiezit trimise osti sa coprinda Tera-Romanesca. Mircea le respinge insil. victories ; trece Dunarea Cu o armata mare, su-

pine tera pans la Adrianopol, si incepe de aci inainte sa se intituleze : Stapanitor al ambelor laturi ale Dunarii papa la Marea-Neagra, Domn al Dobrogei si cetatii Silistra si al tutulor ferilor qi ora.plor pdna la hotarele Adrianopolii". A. laritilliele de ht Craiova (Ravine) li de in Mantele Paserea. (1394 1395) 1394

3. In -Minna anului 1394 groznicul Baiezit I-ift navali in Oltenia, trecend Dunarea pe la Severin. Mircea era singur numai cu ostenii lui, cari avow

acum sa alega intre robie si libertate. De la is-

Wilda acestei lupte avea sä atarne nu puma sorta patriel nostre, dar si a crestinatatii, cad

din tote poporele dunarene, peste care 'Agana

33

trebuiail sa tree& pentru a ajunge sa lovdsca Apu-

sul, un singur popor mai remasese in piciore

:

asupra lui acum ochii tutulor erair tintip ; vitejia

si puterea lui aveatl sa hotarasca, dee& barbaria asiatica are sä, nimicesca civilisapunea europdna. Mircea se arata atunci vrednic de sperarrtele ce crestinatatea punea In el ; si vrednici se aretara si -ostenii lui de densul. Domnul roman se lovi n Baiezit langa Craiova, in niste locuri baltose, si de aceea numite Bovine. Si fu rdsboill mare, ne spune un vechiu cronicar, cat se intuneca de nu se vedea vazduhul de mulpmea sagdtelor, si mai pierdu Baiezit &tea lui cu totul, iara pasii si voevoqii perira top ; asa de se versa sange mult cat era vaile crunte. Deci se sperie Baiezit si fugi de trecu Dun'area".

Baiezit, dupa o fugi asa de rusinosa, trebui sa incheie pace si sa primdsca conditiunile puse de invingtor. 4. In primavara anului 1395 Sigismund, re- 1395 gele Ungariei, se intalni la Brasov cu Mircea si amendoi IncheIara un tractat de ap'erare comuna contra Turcilor. Dupa aceea, adunandu-si armata in Transilvania, Sigismund porni impreuna cu Mircea spre Dunare, trecu riul si inconjura Nicopoli-mic (Nicopoli de la Dunare). Acdsta cetate,

intarita bine cu ziduri, era aparata in launtru de o garnizona turcesca. Dupa multe osteneli, cetatea fu luata. Dar sosind ostirea de capetenie a Thrcilor, Sigismund de -Willa se grabi a se intorce in Ungaria, lasand pe Mircea singur in faia,

armelor lui Baiezit. 0 asa purtare supara forte mult pe Mircea; de aceea el canta sal dea cuvenita pedepsa. Pe cand regele se intorcea grabnic cu ostirea prin banatul Craiovei si se credea in tota siguranta, ajunse prin strirntorile munte3

34

lul Paserea (judetul 1\tehedinti) ; aci se vedu de

odata lovit de o ploie de sageti otravite, de bolovanT si de tot felul de lucrurI omoritore, asverlite de ostenii romhni, cari impanase trecetorile. LTngurii patira o Infrangere si un macel tot asa de mare, ca in timpul luT Carol Robert, si Ludovic. Regele abia scapa cu vieth'. Incurcaturile, ce 'I asteptaii a cash', dupa mortea sotieT

14 II oprira de a incerca macar sa'si resbune pe Mircea, cu care trebui sa se impace, avend de densul nevoTe. B. Batalia de la Nieopoll de liinga Ba lean'. 0306) 1896

5, In tomna anului 1396 o armata numerosa, in care se afla eel mai viteji cavaleri al Franciei si al Germaniei, intre cari si Frideric de Hohenzollern, strebuntil Regelui nostru, se strinse sub conducerea lul Sigismund, pentru a porni in contra Turcilor. Ostea de capetenie unguresca veni la cetatea Nicopoli -marl, (adi Stari- NikIup), de laugh Balcani, uncle se impreunh cu armata ro-

man& si moldovena, comandata de Insusi Mircea. Peste tot erat 130,000 omeni, pe child Baiezit 1396 ave 200,000. In diva de 28 Septemvrie 1396 se

hotari a se da bataia. Betrhnul Mircea, care cunoscea mai bine de cat toti chipul de lupta al Turcilor, propuse sa incepa el atacul, Tar ostirile ungare si francese sa lovesca truntea si centrul putereT inimice. FrancesiT nu primira, si cum erati

incalditi de yin, se aruncara pe cal si dedera naval& asupra Turcilor, pe care-T puse pe gona. D6ra

in indrasnela for nebunesch ne bagend de s6ma

ca s'atl departat de restul armatel, de °data se ved Inconjurati de 40,000 land.; atunci is. perd

35

cump'etul si o iau la fuga; sosind Ins noel escadrone de cavalerie cresting, se pun bras): in fir ; sar dupa cal, si cu sabiile in main! se ,rt:tricd, in mijlocul armatel pagane, sperand ca vor sosi ai for ca sari scape. Dar cdnd un batalion, trimis de Sigismund in ajutor, vequ tail fard calareti, se intorse si spuse ea n'a maT re.mas nicI unul. Acesta veste, respandita, ca fulgenii, bag& groza in osteni. Aripa drepta si sting&

dna Inapol; centrul se tine cal-va timp, respinge chlar pe Teniceri, insa in minutul hotaritor, eta ca sosesce din tabara turca printul Serbiei Stefan cu 5000 de omeni prospetl de lupta. Copleiti de numerul cei mare, crestinii sat fuga spre

Dunare, lasand pe campul de lupta 20,000 de ,eadavre. Cavaleria turca pe multi II prinde si4 robesce ; mare parte Ins se ineca in valurile Duflare'. Sigismund, insotit de cats -va credinciosi ai sei si de Frideric de Hohenzollern, apuca spre

gurile Dundrei, se arunca Intr'o corabie, si apol pe mare se duse la Constantinopol, Tar de aci In Dalmatia. A dam qi de lupta Baiezit puse de fdia peste 3000 de crestini Inaintea ochilor set Din armata turcOsca 60,000 de mort,i acopereaii cA,mpul de lupta. Atht costase pe Baiezit isbAnda de la Nicopoli,

dar ea deschidea Turcilor drumul spre apusul Europe!. C. Battllia de la Bovine pe Ialomita si tractatul cu Tarcil. (1398- 1411).

6. In a. 1398, Sultanul Baiezit, in fruntea unel

armate, cum nu mai avusese Inca, trece Dunarea pe la Calarmi si Incepe a pustii si robi tAra. Alircea duse pe femei, copii si b'etrani, cu tote

139g

36

vitele si trebuinciosele de hrana In muntii Vran, eel, punend sa, arza ho]dele In urma lor. Apo( cu o oaste destul de numerosa el lovesce din padurile dese, de Tanga campiile Baraganului, trupole singuratice de Turd, cari umblau dupa jaturf. Turcii fiind mereti hartuiti si imputinati, si suferind lipsa de apa si de hrana, incep a se retrage, apucand in Invalmasela spre Dunare. Mircea I 1 Intocmesce atunci bine ostea, si la o campie deschisa si mlastinosa numita _Rovine pe Ialomita, se arunca far& de veste cu 30,000 d'e Romani asupra-le, II bate Infricosat si4 pune pe gong peste Dunare, luandu-le tote munitiunile de resboiii, tote vitele si pradile. Acesta isbanda facu pe Mircea larasi stapan peste Dobrogea si cetatile de pe malul drept al Dunarei. 7. Intemplarile din imperiul turcesc dadura. prilej lui Mircea sa se amestice in certurile de acolo pentru tron. El ajuta pe Musa, fiul lui Baiezit, sa se faca, Sultan. Musa insa diva cat-va

timp fa Invins si omorit de fratele set Mohamed, 1411 en care Mircea Incheia in a. 1411, urmatorul tractat : Tera-Romanesca isi pastr6za neatarnarea ei, se ciirmuiesce dupa, legile ei proprii ; domnul are deplina putere de a face resboill cu veciuiT sei si

de. a incheia legaturi de amicitie cu danst, on si cand va voi; este stapan peste, viata si mortea supusilor sei; el se alege de catre mitropolit si de catre boeri. Turcii nu se pot asecla in tea, nici pot face geamii ; si in schimb pentru sprijinul, ce Sultanul se indatoresce a da terii,

Turcia are drept in fie-care an la un pefche adica day, de 3000 bani rosii de tern sad 300 lei argint bani turcesci".

37

Tretrenul Mircea, incarcat de ani si de multimea

lucrarilor sale, more in vara anului 1418 si se 1418 Inmorminteza la manastirea Cozia, cea zidita de densul. Mircea a fost vitez si neobosit in lupta, pe atat de curninte cat Insetat dupe fapte marl nascocitor de planuri iscusite si indeplinitor indreznet al lor. In timp de 32 de aril, chi a stat pe tron, sciu s5, se strecOre prin tote greutatile : invinge cu armele pe Turd i Unguri, se leaga cu Polonil pentru a bate pe Unguri, cu Unguril pentru a bate pe Turcl, cu Turcil contra, Turcilor pentru a apera si asigura esistenta terel sale, eareia II largesce hotarele : spre resarit ajungAnd papa dincolo de orasul Chilia, peste Dunere avend Dobrogea Cu. orasul Silistra, dincolo de Carpati ducatele Fagarasului, Amlasului si Hategul. Daca silintele lui n'au izbutit sa lase o tern neatir-

nata, asa cum fusese tinta vietei stile, nu este de invinovatit nici el, nici supusil sel, ci puterea nebiruita a lu-

crurilor omenesci. Si el, si densii, ail aratat ca nit' sa

moil pentru mantuirea patriel, si an Inscris in istoria Romanilor paginile cele mai frumOse ale vitejiel si gloriei strabune. Ca lucefer al voevodilor roman!, se cuvine ca istoria sa-I dea numele de Mare.

7. Vlad Dracul si Iancu Corvin. (14.33 -1437)

1. De la mortea lul Mircea cel &Iran si pang, la suirea pe tron a nepotuluT seti de flu Vlad Tepes (1455), in timp adica de 37 anT, Tera-Ro- 1466 rnanesca este sfisiata prin certele clintre fiii si nepota luT Dan si Mircea. Cand uniT reusesc a ca-

pata domnia cu ajutorul Turcilor, altiT yin sa 'T r6storne cu ajutorul Ungurilor, si cand acestia n'at'i apucat Inc a bine sa domnOsca, sunt r6sturnap' de cel d"antaiti, sprijiniti iarasi de Turd. Asa se Intempla ca stre'iniI, din causa pretenden-

38

taor la domnie, se amestecail in trebile terii si capelail Inriurire, §i ca, In mai putin de 40 and 1418(141 1456) se strecera la tron septe domni, 1466 din cari cel mai Insemnat este Vlad, fiul lui Mircea, poreclit din causa nasdravaniilor lui, _Dracut ski Draculea. 2. Vlad veni cu este din Ungaria ; respinse pe

Turd, earl intrase in tera ca sa puna pe alt Domn, si prada de mai multe on Bulgaria. Din causa multelor resbeie insa Tera-Romanesc6 se imputinase de locuitori in asa chip, ca mai nu remasese tine sa lucreze pamentul.

Tot pe atunci in Ungaria traia un mare ge-

1466 neral, Iancu Corvin de Uniad (-I- 1456). Acestct era roman de nascere (fiul lui Vacu Rom anul §i nepot lui Skim) din nemul Danescilor, §i serve% pentru regele Ungariei. El batu Intr'un singur an 1448 (1442) tra ostiri mari turcesti (la Sibiu, la Ialo-

mita de sus §i la Portile-de-fer), der pe'dn bata1444 lia de la Varna (1444), unde insu§i regele unguresc Vladislav romase mort pe campul de lupta, 1445 3. In anul urmator (1445) Corvin, vrend sa yes-

torne pe Vlad §i sa puna in locu-I pe cumnatu1 see Danciul, navali in Tera-Romanesca cu mare Este, inainte de ce Vlad sti, fi prins de veste. Vlad fugi peste Dunare impreuna cu feciorul sett mai mare, Mircea. Danciul apuca tronul si omori tote rudeniele si prietenii lui Vlad, cap.' a putut prinde. Vlad, cu &tea ce-I remase credinclosti, §i cu ajutorul Turcilor, indata ce Corvin se intone acasa, se arunca asupra lui Danciu, II pose pe fugri §i IF,3i relua domnia. Apol prada Transilva-

nia, de unde aduse multi prin:si de resboitt. Dan-

ciu cera ajutor de la Stefan, domnul Moldova 1445 (1445), precum si de la Corvin. Pre cand Stefan intra dintr'o parte in Tera-Romanesca, Corvin

39

dintealta parte se scobora prin pasul Bran insotit de Danciu, ca sa apuce pe Vlad intre done focuri Julie 1446). Vlad astepta dusmanii la Tirgoviste ; cand amandoue °stile se gasira fate, in fate,, in minutul de a incepe lupta, ostea lui Vlad

1448

it parasesce si trece in partea ltti Danciu. Vlad fuge, ins& este prins de catre Danciu si teat in piata orasnlui Tirgovistei, impreuna en fiul sea mai mare Mircea. El lasa dupe, sine doui fil: pe Vlad Tepes si pe Radu eel Frumos. 8. Vlad Tepes. (1433

146:

ysi 1476)

1. Vlad, fiul lui Vlad Dracul, este omul eel mai crud din cap au trait in Tera-Roman6sca. Chiar data pe jumatate ar fi se, credem cele ce se spun despre densul, si tot ar re.manea se, ne spaimanttim de faptele lui neomenesci, de sangele rece si pofta salbateca cu care omora, tragea in tepa, aedea si frigea pe omeni. El indata ce se sui pe tron (1455) isI alese o ceta, 1455

de omeni armati cu sulite, care '1 sta pururea de paza, si incepu sa face, crudimile cele mai marl': theme, pe boerii, ce i se parea ca nu Par fi prietini, la o adunare impreuna cu femeile si copiii lor, si'i omori pe toti, chiar si pe robii lor. Cinci sute boeri si ispravnici ii omori numai pentru ca n'ati sciut sa spun& numerul locuitorilor din judetele lor. Satele si mosiile boerilor ucisi, el le darui ostasilor sei de paza, pe care-i facu boeri. Strinse pe toti cerseto-

rii, lenesii si omenii far' de capataiti din OA, si dupa ce le dete se, manance si sa bea bine, ti arune& intr'un foc mare. Pedepsi cu. tepa on -ce fur-

tisag, si nu mai putin de 6000 hots II prinse in curend si'i omori. In scurt timp facu asa sign-

40

rantA in terk In eat negutAtorul eel mai bogat pu-

tea alatori fart nice o grija, putea 15,sa marfa pe ulita, a nimenea nu se atingea de densa. In chipul acesta omori p'an5, la 20,000 barbati, feraei si prunci, tengendu-I pe eel mai multi in tepa, pentru care lumea, i-a .pus numele de repeq. Unul din boeri anume Alba eel Mare ridicandu-se domn preste capul lui. Vlad, el i-a esit

cu oste in potrivA, l'a prins si l'a talat irnpreuna cu tot n6mul lui DupA, ce §1-a asigurat astfel domnia, a navtilit in Ardeal, pradand t6ra Birsei, Fagarasul si Amlasul, si prefacend sate si mAndstifi in cenuse. Arse si suburbiul Brasovului, trase in tep& inaintea unei biserici multime

de Sasi, pe and densul in liniste isi lua gustarea in mijlocul gemetelor celor intepata. Apoi a trecut in Bulgaria si a pus si pe Turd in spain-A, omorind multime de lume. In scurt timp s'a dus vestea prin teri departate despre cruclimile aces-

tui om si s'au tiparit arti, uncle stint cu am6nuntul povestite faptele sale. A. Bata lia de Tanga Braila ca llama-pap.

2. Vlad, dupa ce orendui tera milit6resce, se gati a pune in lucrare planul m'aret de a scutura jugul turcesc, care in anii din urma incepuse sa apese greil pe teen Turcii nu se mai multumeail acum cu tributul, ce tera se invoise a le

da, de pe timpul lui Mircea; ci mai cereati si ate 500 de copii pe fie-care an, pentru a-I cresce in legea turc6sca si a-i face ianiceri. Sultanul Mo1453 hammed II luase Constantinopole (1453), pusese 14" la bir si pe Moldoveni (1456) si ameninta sa", Inghitt amendou6 terile romame. Vlad, pan& a nu

face rupture pe fata, trimite in taint la Matei

41

Cor% in, regele Tingariei (fiul lui Iancu Uniad), pe

a carui ruda de aprope (pote pe soru-sa) el o tiilea In casatorie, ca sa se lncheie o legatura de aparare contra Turcilor. Dar Inca nu se Inchelase in forma acesta legatura, si Mohammed era Insciintat prin Omenii sei, ca Vlad a hotarit sa ridice arm-ele asupra-i. Maniat forte, voi sa preIntempine totul, si Inainte de on -ce, sa pima mina pe Indraznetul voda. De aceea el trimise la Vlad pe logofetul set Catabolinos, un grec siret si pre-

facut, ca sa-i diva, ca Sultanul voesce cu on -ce chip sä-1 vaga, avend sa.-1 spuna o taina mare, ca, data o veni are sa-1 primesch' cu cinste imperatesca, si cu tote darurile din lume are sa-1 incarce. Vlad Intelese cursa, si cam unde batea dragostea turcesca ; clise ca, acum nu p6te parasi tera, dar mai tarqiii va veni. Grecul mai adaose,

ca Sultanul cere, ca numal de cat sa-I trimeta 500 copii alesi, pentru slujba Imperatiei, si tributul de 10,000 galbeni pentru acel an. Domnul roman, superat, rospunse ca banil II are gata,

dar ca sa tritni0 si 500 copii, nu o va face odata cu capul. Atunci Catabolinos, voind sa piece, 11 ruga sa-1 insotesca pana la Braila, cad' ii e frica

sa, nu i se Intamp le ceva pe drum. Vlad merse, Ins& banuind vre-un viclesug, lua cu sine omenii lul de paza credinciosi si un numer Indestul de Oste. Cand ajunse la locul aratat, eca ca de ()data Domnul se pomenesce lovit de tote partile de o armata. turcesca. Era Hamza-pasa, cu care grecul vorbise, ca la giva si locul hotarit, sä vina

si sa prinza, pe Vlad. Se Incepu o lupta crancena, in care Vlad cu Omenii sei remase invingetori ; putini Turd luara fuga ; restul, Impre-

una cu Hamza si Catabolinos, fura prinsi, li se War& pe be mainile si piciorele, si apol Intr'o

42

padure de tepi fur trasi pana la unul. In mijlocul tepilor, randuite ca la batalie, se inalta o -t6pa mai mare : inteensa sta Hamza pasa cu festl in cap si cu tuiul alaturea, Tar Tanga, densul, grecul cel siret si pasii mai midi. Cazid Sultanul afia de cele intemplate, atat de Inuit nu voia sa creda, in cat cu toiagul batu singur pe tatarul, care-1 adusese antaiti vestea, neputend sa-si inchipulasca o asa de mare indraznela. B. Expeditinnea Sultanului Mohammed contra lui Ylad Tem, 1462

3. In prima-van anulul 1462 o armata turcesca de 250,000 soldatl comandata de insusi Sultanul Mohammed, trecu Dunarea pe la Nicopoli. Tepes trebui 'impart& Ostea in doue", pentru ca din dou6 parti venea primejclia : Stefan cel Mare, domnul Moldovel, pe care Vlad it ajutase sa capete domnia, gasise tocmai acum minutul priinclos sa coprinda cetatea Chilia (la gura Dunarei), care atunci se stapanea de domnul T6rei-Romanesci ; in acest stop el se unise cu Turcil, si dupa ce incercase zadarnic sa Ta cetatea, fiind respins en perderi, se plea sa.

treca granitele si sa apuce pe Vlad de la spate. Armata lush* trimisa de Vlad it alunga tint/ in respect. Asigurat asa dar despre o parte, Vlad cu 10,000 osteni lua o positiune sigura si bine aperata in niste paduri marl, trimitend numal din cand in cand cete de calarecf, ca sa observe miscarile Turcilor. Aceste cete se luau la harta, cu Turcil, ce umblati dupa prada, si4 macelareaa. Sultanul porunci. ca armata sa umble tot-d'anna

la un loc si sä nu se mai imprastie pentru jaf. Merse ast-fel tale de sdpte dile, filth' sa afle nice omenl, nice dobitoce, nice de mancat, nice de be'ut, Indreptandu-se spre capitala terii, Tirgoviste, care

43

era bine intarita si inconjurata de un lac sail baltrt.

Vlad capita sciinte amanuntite despre starea armatei turce.ci, ba Inca, ca sa se incredinteze cum este rinduit lagarul turcesc, se imbraca in Maine de cersetor si '1 iscocli forte de aprope, ba.

se dice ca s'a strecurat chiar printre Turd in lagar. In fine, cand socoti el ca este mai bine,

intr'o nOpte intuneeosa, si la un ]oc plin de mlastine, navali en 10,000 caltireti, cu hotarirea, ca. sa p'etrunda 'Ana la cortul Sultanului, sa prinda

pe Padisah sau sal °more. Nimeni nu se astepta la o asemenea ntivala; eel mai multi Turd dormeat dusi si nu se scularrt de cat in Opetele Romanilor voinici, cari, la lumina faclelor, ce tineati in mana, resturnat si ucideati tot. Vlad, cu o e6ttl, de ertlareti din eel mai viteji, se aruncrt spre cortul Sultanului; aci ins& gresesce, neme-

rind in cortul Marelul-Vizir si al unui pasa. Se incepe o lupta desperata, ba'tendu-se cu voinicie din amindou'e partile. Cu reve'rsatul zorilor Vlad e silit a se retrage, lasand ui mana Turcilor 1000 prinsi, pe cari Sultanul porunci indata sa-i tale. Paguba Turcilor insrt se riclica la 100,000. C. Retragerea lui 'Mohammed. Soria Iul Vlad.

4. Pe aci nainte Turcii se fticura mai prev6-

detori; nu inoptati fara sa nu se hitaresca en santuri si sa indoiasca veghile. Ajunsera in fine la Tirgoviste. Aci total era pustit, portile deschise, zidurile eetatii fart% nici un aparator ; 00, lumea era la Poenari (cetate pe un pisc inah langa

apa Argesului). Tureil avura tema sa intre in launtru, brtnuind vre-o cursa ; apucara deci dru-

rnul spre Braila, grabind retragerea, de terra sa nu vina Unguril, uniti en Romanii, asupra-le.

44

In drum suferira forte Inuit de lipsa hranei si a apes, tail crapara de fume si sete. In cele din urma se apropiara de Braila ; cand, la o ora departe de oras, sosira la un lot cu apa si desfatat : acolo se vedea o padure d6sa de par'

(peste 20,000) si in fie-care par ale un trup de om ; paserile isi Meuse cull) in cosurile mortilor. Eraii Turcii lui Hamza, pe care Tepes ii

se mai cunoscea dupa tepa mai inalta si dupa haina lui rosie, ce o omorise ; Hamza Inca

purta cand ca'cluse in mana lui Vlad. Cu scirba si cu manie se departa Sultanul de la o priveliste asa de groznica si clise : Cu greii se p6te

lua o t6ra din 'nana un.ul om cu intreprinderi asa de marl, si care indrasnesce sa faca asemenea lueruri".

5. TOra-Romanesea, de la un cap6t pang la altul, este acum cutreerata cu foe si sabia threesea ; tot ce mai r6masese viu este robit ; peste 200,000 capete de vite, mai cu s6ma cal si boi, fur& gramadite la Dunare, ca sa fie duse o-data cu armata, ce se intorcea pe Marea-Negra. Sultanul lasa pe Alibeg cu porunca de a asecla in domnie pe Radu eel Frumos, fratele lui Tepes, Tar el

se intorse la Adrianopol, nainte de venirea

tomnei. Radu lua domnia, pe cand Vlad, find parasit de tot' credinciosil s61, se retrase in Transilvania. Mate' Corvin, sub cuvint de protectiune, it chema la sine si'l arunca in inchisore la Buda. Aci stete vitezul voevod aprOpe 12 an', cat timp 1462domni frate-s6ii Radu (1462-1474). Acesta plati 1474 Turcilor un tribut anual de 12,000 galbeni, avu r6sboiti (la Soci si la C'ursul Ape) cu Stefan eel mare, domnul Moldovei, si: muta Capitala -Orli la Bucuresci. Diva mortea. lui, Vlad fu liberat si a1476 jutat ca sa se fact+, domn pentru a doua Ora (1476).

45-

El Ins& de ast5, data domni numai cAte-va lunT, eacI Laiot Basarab veni cu ostea turcesca, 11 prince si -1 omorl. (1477).

1477

Asupra Intamplarii mortii lui Vlad s'a svonit prin vremea aceia, cä el ar fi fost omorit, pe c'and alerga la yenat, de o sluge, a lui cumperatl de Turd, si cg Turcii, dupa ce an capetat capul lui Vlad, it purtare, lute° tera prin mai multe cetati turcesci, pentru ca to1i sa vada, ca nu mai traesce groza Turcilor, vitezul Romanilor, si se, se

linistescg. Cat'a frica bagase Vlad in inima Turcilor se vede si din faptul, ca pe child el se ggsea Inchis la Regele Matel Corvin, acesta nici o-data nu primea vre-o solie de pace de la Sultan, po,n5, ce nu trimetea mai antaia pe

soli se, dea ochi cu Tepeu iar solii, *lend pe omul, de la care Tamil suferise infrangeri ma de marl si multe, se Induplecati mai lesne, ca sit faca pace sail sa intrerupa resboiul.

Yak in resbOie, crud cu miseii, Vlad a hranit in sufletul seti ideia pentru neatarnarea patriei, a aratat ce, si un popor mic, card este insuflat de iubirea patriel si are virtute resboinica, pote cu isbande, da pept sutelor de mii de dusmani, si 'Ana si pe un Mohammed, cuceritorul Constantinopolei, it pots pune In uimire. Thick' n'a isbutit in

planurile sale, pricina a fost, ca in loc de a fi ajutat de Stefan al Moldovei. si cu puteri unite sa se lupte contra paghnilor, din potriva fu apucat intre doue focuri, de boleri fu pilfasit, de frate-seil fu urgisit si tradat, iar de cumnatul WI Matel Corvin fu inchis si retinut o bung parte din viata sa, fiindu'i mare tema de densul. g. Domniile religiose ale lui Vlad Voda Calugarul, Radu

cel Mare si Negoe Basarab. (1483-1496. 1496-1508. 1512-1522).

1. Dup4 domniile scurte qi turburate ale lui Laiot Basarab si a fiului se'ti Basarab cel tingr (repeluO (1478-1483), urma la tron Vied Vod1114:6 Calvarul, (1483-1496) fiul lui Tladislar din fa-

milia ainescilor. El fu un domn bun Si drept,

46

trai in pace cu Turcil, facu danii cuviose bisericilor si manastirilor din tera, ca si de la Sf. Munte (Turcia); rezidi si inzestra m-rile Glavaclocu, Govora si Snagov si petrecu o viata evlaviosa, pentru care i se dete numele de Galugctrul. In adever s'a si calugarit sub numele de Pahomie, ca si muma-sa monachia Eupraxia si sotia-sa monachia 1496 Samonidu. El a murit la Inceputul anulul 1496 si s'a inmormentat la m-rea Glavacioc. 2. Fiul si succesorul seu Radu fu de asemenea tin om intelept, lubitor pentru lucrarile pacii, cu dragoste si rivna catre Biserica, si a trait in le&dui de prietenie mai cu tot1 vecinii. Fiind-ca in Biserica intrase multe neorandueli si obiceiuri rele din pricing invalinaselilor trecute, Radu chema in terri, pe Patriarhul din Constantinopole, Nifon, si-I dete tote cele bisericesci pe mama, qicendu-i: sa donmesc, lar to sa ne indreptecil si sa ne inveti legea lui Dumnecleti, si sa ne fif tata si

al

pastor". Nifon aduna pe tot! egumenii de la tote inanastirile din tera si tot clerul bisericesc, si intocmira, slujbele dumnecleesci, m-rele si tote obicelurile pre pravila si pre aseclamintele Sf. Apostoli. Se sfintirrt Inca dour episcopi, din cari unul pentru

eparhia Buzeului, se imbunatati sorta preotilor de mir si se infiintara scoli in ri si pe la bisericile din orase. Dar Nifon, care venise cu multi calugari greci, Incepu sa-s1 Yea prea marl drepturi, nesocoti aseclamintele vechi ale Orel si intl.& in neintelegere

cu boa-i! si cu Radu. Acesta chema pe Patriarh si '1 spuse : Parinte, iarta-me sfintia ta, Si alb' si sfintia ta lertaclune de la no!, sill dam avu-tie ad trebui, numai pleca de la no! si du-te uncle 'ti-va placea, cacl aci strict* obicelurile nos-

tre." Patriarhul pleca; esind insa din Tirgoviste, si-a scuturat papucii de praf si a afurisit pe Domn.

47

Nu mult dupa ace% Radu muri (In postul Pastelui 1508), ingropandu-se in Mantra bisericii din 1508 manastirea Dealului de Tanga Tirgoviste (cea zi-

dita de densul). Pentru intelepciunea si faptele cele thane ale stile i s'a dat numele de Mare. 3. Dupa Mihnea eel Reu si Vladuta (1508-115n1512), care fu taiat in Bucuresci de Mehemet Beg, urma Negoe Basarab, fiul 1111 Basarab eel Tiner

(1512-1522). Negoe, de si se urea pe un tron 1612 stropit de singe si cu ajutor turcesc, dar reusi a pune bung orinduiala si odihna intre popor si in biserica. Prieten Fu toti vecinii, el n'a purtat nisi un resboi in tot cursul domniei sale de 9 anI si jumetate. El fiind forte evlavios, ca flu sufletesc al Patriarhului Nifon, a petrecut mai tot timpul vietii sale en ingrijirea de luerurI sfinte, ca inflorirea Bisericel roman ; aduse in tera mostele numitului Patriarh de la Muntele Atos, &Gond multe slujbe si ceremonii religiose, pentru ca sa inablan-

gesca mania Cerului asupra terei de atatea reutat' si singe versat -intre frati. El muta scaunul 1Vlitropoliel (le la Curtea de Arges la Tirgoviste, -sfersind Mitropolia din acest oras, care 'se Ince! puse de Radu eel Mare. Tip'ari MAI bisericesci,

Intre altele Evanghelia, care este asa de frumos

tiparita, in cat adi n'ar putea esi mai bine din teseurile tipografice. El inalta din ternelie biserica mareVa de la Curtea de Arges, care face mandria naonumentelor vechi ale Orel si ale intregei crestinatat,i de Resarit. El cheltui sums marl de bani cu infrunausetarea si inzestrarea sfintelor lacasuri din Tera-Romanesca, Moldova, Transilvania si -ehiar din imperatia tureesca. Negoe muri la a. 1521 (septemvrie 25) si se 1521 Inmormenta inlauntrul bisericeI UurtiI. de Arges.

48

xo. Radu de la AfumatI. (1521-1529).

1. Neagoe, inca in viata fiind, regulase ca sa-T urmeze la tron fiul sett Teodosie. Acesta fiind numaT de 7 anT, boerii nu'l primira, ci ridicara alt domn, pe 1?adu Vodct Calugctrul despre partea Buz'eului. Mehemet-beg, ce venise in ajutorul luT Teodosie, (find din nemul Vasar6besc, der se

turcise), ucide pe Radu, Insa in loc de a da tronul parintesc lul Teodosie, 1.1 opresce pe soma, Tar

pe Teodosie 11 trimite impreuna on mama sa, cu avutiile lul Neagoe si cu 31 tunurT, la Nicopoli. 2. Tera se gasia atunci sfasiata in maT multe tabere, fie-care hrapea si prada bunurile altuia ; cete de turd si roman4- jafuiati bisericT si mantis-

tiri, ne maT respectand nimic. Mehemet se intorso la Nicopoli, si de aci ceru de la Sultan, sa-I dea domnia Terel-Romanesci, dicend ca-1 pof-

1621

tesce Ora sa fie el dorun. Teodosie tocmai atund murise la Constantinopole. Sultanul se invoi la cererea lul Mehemet; dar boeril, insciintati la vreme, uitara in minutul primejdiel tote urele dintre eT si alesera intr'un glas domn pe Radu-Voda din sattil Afumati de presto Olt, nepot lui Radu Voda eel mare si ginere al lul Neagoe Basarab (1521). El batu in 6 renduri pe Mehemet, der si densul e biruit langa riul Argesel. Atunci el tuge Inapreuna cu boeril in Transilvania. Mehemet se aoqa in scaun, face fora pasalic, intoemindu-o dupa legile turcesci, si in .capul judetelor, oraselor, tirgurilor si satelor pune dreg'etori numiti tuba ft,

ca in tors turce'sca. Dupa aceea se duce peste Dunitire. Radu nu- lass sa -tree& multa vreme si intra, Tar in Ora cu Ostea sa si cu alte cete din

49

Transilvania ; trimite omen; alesT, cart tale capetele tuturor subasilor de prin sate si orase, si

ocupA iarAsi scaunul. Mehemet vine cu puteri si mai marl', dar dup6, mai multe infrangeri e suit s5, is fuga peste Dunare, unde Radu Ii urinaresce, bal'andu-1 infricosat la Nicopoli si la istov. 3. Dupa aceea boerii se sfatuir'd ce este de fa-

cut, ca s'a scot& tera de sub iataganul turcesc ; si hotArira, ca insusi domnul sä se duct la Sultan, pentru a se plange de faptele lui Mehemet, si a cere sä-1 recunOsca, pe el de domn, dupa, vechile legAturi cu Porta. Radu se duse la Constantinopole, si dupit ce capAta recun6scerea, domni

Inca patru ani. Der o sema de boerI ridicara 6ste in ascuns pe capul Jul si'l gasira nepregAtit de r'esboiti.

Radu fugi impreuna cu fiul set la Pirvu, banul Craiovei, ins& fiind gonit de pe urinti,, fu ajuns la RAmnicul-ralcii. Aci el se inchise in Capela Cetsatuia de Yang& oral, credend cti, dusmanii lui,

crestini ca si densul, nu o stt'l ucida chIar in biserica; selbatica for mAnie pingari insa altarul sfint, stropind cu sangele domnului si al copilului Oa, sfintul pristol. Radu fu inmormentat in biserica Cur0 de Arges, alaturea cu socrul sea Negoe Basarab (la 4 ianuarie 1529), unde i se vede mormentul. Pe petra mormentala el este aretat calare cu buzduganul in maul si cu mantia suflata de vint, in minutul and se lupta in fruntea ostirel sale. Radu se cuvine a fi pus intre eroii ceI marl al nemu-

lui roman, pentru ca a castigat 20 de batalii numal In doul ani, a desfasurat o staruinte, vitejesce. in aperarea drepturilor tarel, in minutele de cea mai grea primejdie, si a oprit cu bratul sea de fer, ca. Vri.s.A.nu se faia RI§alic turcesc.

Barbat intelept pe cit si viteaz, el a hranit planuri pentru neatirnarea patriel, si n'a uitat, cu tote vremnrile 4

50

turburate prin care a trecut, sä ingrijasca si de lacasurile sfinte, zugthvind si savirsind minuna.ta zidire de la Curtea de Arges. Cu el se incheig lunga periOda de vitejie, inceputa cu Radu Negru si sfirsita, acum, la a doua 4ecime a secolu-

lui al XVI,pentru a reinvia cu cea din urma dccime a

aceluias vec, prin sabia Jul Mihaia Voda Vitezul (1593). 11. Istoria Terel-Romanesci de la mortea lui Rath' de la Afumati pans la hal Vitezul. (1529-1593).

1. In curgere de 64 de ani, de la mortea lui Radu de la Afumati papa la suirea pe tron a lui Mihain Vitezul, Tera-Romanesca 10 schimba de 19 on domnii. Cei mai multi din acestia sunt trimisi de Porta, nici unul nu e fara invoirea Portil. Tera, de si prin legaturile scrise cu Turcii avea dreptul sa'si alega singura domnii el dintre pamenteni, Irma acest drept devenise o forma gola. Boerii

numiaa pe tine vreati, it sufereaii cat le placea, si apol and li se ura cu densul, ridica pe altul. Fiind-ca voiau mai multi o data sa se faca domni, tera era impartita in mai multe tabere ; se Incingea lupte crincene intre ele, si tine biruia apuca tronnl, pentru un an, chiar pentru cite -va luni sin saptamani, si platea on cu capul, on cu fuga timpul scurt de domnie. Porta vedea cu multumire cum Romanii se sfisie intre densii, pentru ca'i dedea dreptul sä se amestece cat mai mult in administratinnea interna a Orel, sa pue asupra.-1 cat mai multe sarcini si angarale, si drepturile natiunei sa le calce cat mai

urr si fara grija. Domnii, venind la tron, nu se ingrijail cum sa dom-

nese& mai bine, sa imbunathtesch traiul supusilor, sa fach

ca toti sa se bucure de siguranta personei si a proprietatei lor. Din potriva, ci n'aii de cat un singur gind, cum. sa se tina pe tron, o singura temere : sa nu fie omoriti ; de aceia pe boerii, earl ii banuesc ca ar voi sal restOrne, Ii uctd 7 cat din boeri seal* fug i'n Ardeal sail in Turcia, $r cu ajutofe de acolo navalesc asupra domnului ucigaskil Omura jzun pc sprijinitul Ion. Acesta la rindul serTemetor sa nu'si plarcla viata, omOra din boeril earl sustinuse pe predecesorul lui, si asg, temetori unii de altii,

se ucid intre densii, se varsa siroe de singe fratesc ; po-

51

porul capata deprinderi rele de prada i hotii, boerii se deprind cu viclenia §i silnicia, spiritul natiunei intregi se 6trica; tera intrega e pe drumul peiril.

2. Din cei 19 domni, numai deal mor in scaun de

=forte buns : Mircea -Voda dupa ce se schimbase de '2 on

In domnie, qi fiul sea Alexandra. Cei-Palti as sfir§ituri rele ; Moise Voda e taiat de Vlad Voda ; Vlad se Inc In Dambovita ; urmatorul sea Vintila este ucis de boeri la vinatore, in malul Jiului ; Radu Calugarul de la Arge§ more In surghiun, fiind gonit de Turd ; fiul sea Pea`traru a. inveninat de Vornicul sea Socol; Petru Schiopul, Petru Cercel, Mihnea turcitul, Stefan Surdul, Alexandra Bogdan sunt scqi de Porta. In dece locuri se incruci§eza armele acelora§1 fii al patriei, pentru a se alege care dintre cei rei are sa dommisca mai red ; la Vii0ra, Moise Voda se bate cu Vlad Voda ; la Fantina Tiganului, Radu Voda Calugarul cu Laiot Basarab ; la Peril, Romanesci §i Serpatesci, Mircea Voda sail boerii lui cu boerii pribegi ; la Manesci, Mircea Voda cu Radu Ilia§ la Boiani, Petru Schiopul cu pribegii ; la Craiova, Mihnea cu boerii Me-

hedintului, si in alte locuri. Singer Petra§cu-Voda (1554-1557), fiul lui Radu-Voda,' '6127 Calugarul, se arat5, un om bland, intelept, iubitor de

dreptate, §i sub domnia lui incepura timpuri mai bune pentru sermanil locuitori. De aceia poporul I-a dat numele de eel bun. Mai toti cei-lalti domni se intrec care mai de care in crudimi, jafuri i reutati ; Moise Voda, Vintila Mircea Ciobanul, Alexandra Voda, Petru Cercel §i Mihnea Tureitul omora pe boeri in tot felul de chipuri. Mai cu semi Mircea Ciobanul a fost ciuma boerilor

i biciul poporului ; In prima sa domnie (1546-1552) el '5,5"5-;--

a taiat peste 1600 boeri de frante; in a doua domnie

(1557-1560) a strins In adunarea obSescd a terii mul- 151:470 time de boeri, episcopi, egumeni qi calugari, i i -a macelarit pene la unul. Birurile crescura merefi : sub Petra

Schiopul (1560-1568), sub frate-sea Alexandra (1568 It1577), care scOse birul de-secii, sub fiur acestuia Mihnea 16,:787

(1577--1583 ; 1585-4590), care scOse geileta de pane, 1577 goscina de oerit si aipastea, precum §i sub urmatorii lui 15" Mihnea : Stefan Surdul (1591 1592) i Alexandra Bog-. 159i_

clan (1592-1593), eand birul until tent se ridicase la 1693 645 aspri de argint intr'un an. Locuitorii ajun0 in sap: de Iemn, apasati de dajdii §i angarale, pribegise prin teia

52

turcescl si prin Ardel ; eel remasi nu putee satura IAcomia Sultanului, a vizirilor si a pasilor, a domnului si a creditorilor lui, earl toil' socoteaii Tera-Rom'anesca de cornea, sail tie izvor nescurs de bard. Creditorii mad ales veniail in tera, Imputerniciti ca se. scertA nu numai dobenda, dar si capitalul Indoit ; el eraii ajutati In hrapirile lor de ianiceri, adusi de domni, ca sl le asigure viata si sA inspaimanteze mad mult pe bietil supusi. In acesta stare ajunse Tera- Romanesca la sfArsitul vecului al XVI, din causa imparecherilcrr lAuntrice casunate pentru domnie. Viteji si credinciosi domnului lor, boeril., luptase in tot vecul al XIV si al XV tu o bArbAtie rarA alaturea de ostenii lor, impotriva Ungurilor si Turcilor. pentru causa sfanta a neatirnarii. Cand zizaniile intrarA. In inimile lor, si pofta domniei ii impa'rti in tabere, a, tuned bratele lor, in loc de a se intrarma contra strainilor asupritori, se incrucisara intre densele ; domnii se fac ellaii boerilor si asupritoril norodului ; boeril, Wail domnilor, dar norodul unelta unora si altora ; tot! an perdut simtul primejdiei comune, si numai ursita acesteI ter{ a

voit, ca in minutele cele mad grele pentru dense, sa as arate si mantuitorul el. Acesta este Mihai Voda Vitezul, mindria Romanilor si spaima Turcilor.

II. Istoria Moldovei de la intemeierea principatuiu/

pang la Aron Voda. (1349 1591 d. Cr)

I. Dragos-Voda. (1342) 1842

1. 0 poveste, din batrAni ne spune c5. (pe la an. 1342) traia la Romani{ din Maramureq un om Intelept si vita, de n6m domnesc, anume Dragon. Intr'una din dile mergend el cu caa so de venatori prin piaiurile muntilor dup& flare selbatice, deta peste urnia de zimbru; se lu& dupa flail prin desisul codrilor si prin pescerile stincilor, §i tot mergend pre locuri necunoscute,

53

trecu, farg, sa simtrt, piscurile inalte ale munte-

lui spre t6ra Moldovei. Aci ii veni gand de la Dumneclet, ca sa'si aliga locul acela de locuinta si sa se asecle acolo. El spuse cetasilor dorinta lui, si tot! it Incuviintara, mai ales ca scapaii de locurile sterpe de prin giturile muntilor si se duced la locuri mai usore pentru train, la lunci si campii roditore, intr'o tdra ce remasese pe alocurea pustie, in urma. gOnei Tatarilor din partile Mtrei-Negre de crttre Ludovic, regele Ungariel. 2. Dragos ceru vora de la acest rege, ca sa se stramute din Maramures In Moldova. Craiul incuviinta cererea, si Dragos pled, cu tota curtea sa, cu tot! amenii si cu femei si copii, descaleca eel d'antait loc la riul Moldova; apoi la Baia si alte locuri, pe riuri si pe isvOre; si de pe capul flare! nasilnice el 10 facu pecetea V6rii, care este si pane, in cliva de asta-d!. Ast-fel Dragos intemeia un mic principat intr'o parte dine t6ra de sus a veche! Moldove (in Bucovina). El facu o biserica de lemn la Volove't (LATTA Ractztti), unde dupa o domnie de doui an! fu inmormontat, lasand tronul fiului sai Sas. 2. Bogdan-Voda cel d'antaiii domn peste tota Moldova. (1349-1359).

1. Pe cand Sas domnea in principatul tatalul

sit, un alt voevod al Romanilor din Maramures,

Bogdan, pe la an 1349, adunand in taina mul- 1349 time de norod, trecu fara, de veste in Moldova cu hotarirea de a intemeia acolo -Ora, noun si neatarnata de stapanirea maghiara. Folosindu-se de timpul cand regele se afla incurcat intr'un lung resboiii, el se puse in intelegere cu voe-

54

vodi romans din Maramures, indemnandu-I sa pa-

rasesca tera si sa-1 ajute in Intreprindere.

Apoi trecu muntii si batu pe Sas, care muri In lupta. Fiul acestuia Bale cerend ajutor de la regele Ludovic, acesta intreprinde mai multe ex.. peditiuni contra lui Bogdan, inst. remane in tote batut ; fratii lui Bale sunt prinsi de Bogdan si,

ucisi tiranesce, iar Bale e silit sa tree& In Maramures, lasand In mana lui Bogdan tronul, averile si mosiile sale. 2. In Moldova, afara de principatul lui Dragon,

se afla un principat al lafului, care traia in legaturi de prietesug si supunere cu domni! priiRomanesci. Acestia stapanOt pe atunc! Moldova de

jos si Basarabia. Bogdan coprinde tera lui Dragon, desfiinteza principatul Iasian si alunga r6masit,ele tataresci si cumane. Populatiunea cresce pe fie care di en Romani]: pribegiti din Ungaria din pricina prigonirilor. Bogdan Intemeiaza sta-

tul Moldovenesc in Intinderea sa de mai Unlit , el este eel d'dntdift domn peste tact Moldova. El muri la 1359 si se inmormanta in biserica. 2859 din orasul Radauti, unde zidi cea d'antaiti ma,nastire a Moldovei. Fiul set Teoclor Latco-Voda, 13661378 dupa o domnie 'de 8 anT (1365-1373) muri, nelasand urmas de parte barbAtesca,, ci numal o fata Anastasia, care se casatoresce cu Roman-Voda, si face pe Alexapclru eel Bun. 3. Iuga sad George Koriatovici.

MuqAtesciI.

(13 74-113 75.-137 5-1401).

1. LuI Latco Vada ner'emanendu-I urmasi, bo-

eril adusera la tron un principe avail de prin 1374 Podolia, luga sat George Koriatovict (1374), ve-

stit pentru vitejia lui. El se ardta om forte vred-

55

nic ; Infiinta Mitropolia Moldovel de sine stata-

tore; descaleca orase prin tot& tera tot la locuri bune, si mai ales sate, facendu-le ocole prin prejur ;_ darui rnosii de ale Statulul la voinici, ce la-

ma vitejil la osti, batu in mai multe renduri pe 'Mari si Intinse hotarul Moldovei pane, la Marea-Negra.

2. 0 parte din boeri, nemultumiti de densul, II gonira (1375) si chemare, la tron pe un nem 1876 al ilufdtescilor, inrudit cu Basarabi! din Tera Romanesca. Cel d'antaid domn Musatesc fu CusteaVocla, a caruia scurta domnie a fault loc fiulu! sett Petru -Vodci (1379-1389). Acesta vedend slat 'FAT biciunea UngarieT si crescerea primejdiei despre Turd, se lnchina regelui Poloniei (1387), depu- 1887 nend jurament de credintA si supunere impreuna cu boerii sei cel marl. El- se casatoresce cu sora regelui polon Vladislav Iagello, pe care'l Impru-

muta cu 4000 ruble de argint pe termen de 3 an!, si spre asigurarea imprumutulni, iea in stapanire tinutul Halici pane, la plata datorie!. Petru izbutesce a trage in partea Poloniei si pe MirceaVoda cel Betran, %tend cu regele polon o legtura intreita, mai cu sema contra Ungariei. Murind, urmeza pe tron fratele sett Stefan, care domnesce In doue renduri.

3. Stefan in antaia domnie (1390-1392, nu-1= mit si Stetcu) avu sa lupte cu regele UngarieT Sigismund. Acesta (la 1390) voind sa pedepsesca 1390 Moldova, pentru ca se Inchinase Poloniei, pornesce

cu o armata numerosa, in care era si multi Seca Stefan inchise strimtorile si drumprile de prin munti, pe unde avea sa treca Ungurii, si le Impana cu arcasi, ce staff ascunsi la panda. Cand regele incepe se, treca virful Carpatilor, nebanuind vre-o curse,, se pomenesce inconjurat de, o data

56

si lovit de num6rosa cet'a, a arcasilor moldoveni,

care cu ploia de sageti silesc pe Unguri a desaleca si a se apera cu sabia. Dupe, perderi insemnate, Sigismund ajunge la capitala Orli Suceva, unde Stefan e silit a se Inchina regelui, jurandu-I credint& si supunere. Acesta super& mult pe Poloni, cars ajutara pe Roman, fratele mai mic

al lui Stefan, se, iea tronul printr'o rescola. Stefan e aruncat in temnita, si mai pe urma liberat. Roman domnesce In doue rind uri ; antaia 45r5,

e resturnat de trate-sea Stefan, iar in a doua, de Iuga Coriatovici, care apuca tronul pentru a doua ore,.

Roman intemelaza% orasul Roman la versarea Moldovei in Siret ; Tar Stefan zidesce o biserica

de Fara, in manastirea Mint, care se intemeiase pe atunci de trei calugari veniti de peste Dunare. 4.

Alexandru-Voca cel Bun si Betran. (1401-1433).

1. Alexandru-Voda este numit cu drept cuvint

cel Bun si cel Bardn (adica, intelept), pentru a intr'o domnie lunge, de 32 de ani a inzestrat Moldova cu aseqeminte folositore si a statornicit linistea In Biserica, si in tera. 1401

2. El se urea, pe tron (la a. 1401) cu ajutorul lul Mircea eel Betram, care batu pe Iuga si '1 in-

chise intr'o mhnastire de linga Berlad, unde si muri. Alexandra reinoi legaturile inchelate cu Po-

Ionia de mosul sea Petru si le tinu cu credintit mai tot timpul vietei sale ; dar in acelas timp sciu sA fad, si pe regele polon Vladislav a nu calca drepturile terei. El ajut& pe rege cu oste In resboiul ce avea cu Calarii teuton!; it imprumut& cu o mie ruble de argint, ca sa pot& in-

57

destula cheltuielile r6sboiului, si drept chez6suire

de plata a sumel imprumutate, i se dete in stapanire tot& Pocutia. Alexandru se casatori cu Bingala, sora lul Vladislav, (in a. 1421), dandu-I

pentru intretinerea el orasele Siretul si Radaufa. 3. In a. 1422 avend Ionia r6sboit cu Calarii

1421

1422

teutoni la cetatea Marienburg de langa marea Baltica, Alexandru iT trimise si el un ajutor de 500 War' sub conducerea spatarrilui Coman. AcesU mica oaste arata o deosebita vitejie, cad pe child ea inconjura cetatea, esi-din launtru un nume'r insemnat de teutoni si coplesi de tote partile pe Romani. Acestia isi deschisera drum prin multimea inimicilor, si lasandu-le in mama bagajele, se prefacura di, fug. EI se retrasera, intr'o padure din apropiere, sarira dupa cal si se pusera in aparare intre copacil eel deli. Teutonii cre-

deat ca all putin de lucru, si ca nu le mai remane, de cat sa lege cu franghiile pe Romani in

ascundetorile lor ; se pomenesc insa de o data acoperiti de o plOie de sagetI, urmata de loviturl

cu sulita si sabia ; el apuca fuga. Ceta viteza a Jul Corn an incalec'and, se la dupa densiI, pe multi ii ucide si 'I prinde, apol s'arunca asupra corpit-

lui celui mare al Calarrlor, pe care 'I bate infricosat si '1 sileste sa, se inchida cu rusine In cetate. Peaty insemnate, un mare num6r de prinsi de r6sboiii, intre carT mai multi general', picara in manile Romanilor. 4. Pe la sfirsitul domnie', Alexandru-vocla avu

sa porte re'sboiti cu regele Vladislav, pentru ca acesta voia sa'l scota din domnie si sa imparta Moldova cu regele Ungariel. Alexandra intra cu

armele in Polonia, dar fu batut si silit a face pace. El muri la 1433, si se inmormenta la manastirea Bistrita, cea facuta de densul.

1433

58

Alexandru eel Bun se pOte numi pcirintele Moldova. Grija lui de capetenie a fost de a inbunatati sOrta locuitorilor, a pune randulala In administratiune, in biserica, a face asedaminte religiose si de invetatura, a inflori comerciul. Chipul sell bun de guvernare atragea in tern loeuitori in num& mare de prin terile vecine, din Polonia, Ungaria si Tera-Romanese5. El aseda sate intregi tataresci, daruindu-le pe la manastirl ; primi 3000 familii armenesci gonite ,din Asia, si le Clete vole sa se statornicesca in Suceva, Botosani, Doroholti, Hotin, Iasi, Vaslui si Galati.

lngadui si Tiganilor a veni in ter), insa cu deosebire el sprijini asedarea Sailor si Secuilor in orase si sate. Sasil fury descaleeati pe langa riul Moldova ; Secuii (Ciangail), pe Maga Trotus, Siret si Prut. Alexandru ased5. scaunul Mitropoliei la Suceva. care era si capitala teril, facu si episcopiele Roman si Radautl; zidi manastirile Moldovita (Bucovina) si Bistrita (jud.

Nemtu), pe care le inzestra en sate, robi, veniturl si o(hire ; aduse la Suceva, mOstele Sf. Ion cel not, carl se pastreza acolo pans asta-(11. Puse sa se scrie prin naanastirl cartile trebuinciose pentru slujba bisericei, in scurt intemeia Biserica Moldovei, care a fost si este marirea nemului Roman. El intocmi si dregatoriile Statului, din care unele, de si fiintati inainte de densul, Inca nu era hotarata trepta fie-careia. Inflint5, scoll pentru formarea Omenilor carturari, pentru trebuintele Bisericei si ale Statului. In Suceva intemeia chiar scOla, unde se talcuiati legi-

le imperatescl din Bizantia si se inveta si religiunea. In sfirsit el Ingriji si pentru inflorirea comerciului si bata monede de argint si de amnia. 5. Urmasil lui Alexandra cel Bun. (1433

1457).

De la mOrtea lui Alexandru eel Bun 'Ana la suirea pe tron a Jul Stefan eel Mare, in timp de 24 ani, Moldova este framintata de certuri si lupte sangerOse Intro fiii si nepotii din diferite easatoril al lui Alexandru, earl alergati, cand Ia Unguri, cand la Poloni, cand la Mantel-11,0'.

1458 le potolesea setea dupa domnie. Numal de Ia 1433-1417 1447 niaq si Stefan (fiii lui Alexandru), domnesc in done iinduri 11457 1467 impreuna ; Stefan de done on singur. De la 1448 One' la

59

1457, in curs de 9 ani, urmeza trei-spre-zece schimb'ari la tron, Petra suind si scoborind treptele domniei in 5 rinduri, Alexandra in 3 rinduri, Roman domnind numal dou6 luni, un venetic ungur Ciupor (Ciubgr), cate-va dile. Bias, ca sa recapete tronul parintesc de la frate-sea, se bate de 5 on in curs de 2 ani ; ca sä se scape de Ringala, muma sa vitregA, o ineca ; dar si lui ii scoate ochii frate-sea Stefan, care pentru acesta este ucis de Roman, fiul lui Bias ; Roman si frate-sea Alexandra mor otraviti ; Bogdan, fiul lui Alexandra eel Bun piers taiat de fratesal Petra. Ucigasi pe tron, si pan'a sa se urce la tron ; fara nici o simtire pentru primejdia la care impingeati tera; din causa acestor turburari $i nelegiuiri, Moldova ajunsese la o slabaciune apr6pe de peire, in cat Petra Voda se ve'duse silit sa inchine -Ora nu numai la Poloni, dar si la Tarci, cArora se indatori a plati tribut 2000 de galbeni unguresci pe an (1456). Ea s'ar fi inghitit de

1466

vecinii cotropitori, si mai en sera, de Tani, daca Pro-

videnta, care a avut tot-d'a-una ochil bine-voitori asupra nemului roman, n'ar fi trimis pe omul, care s'o scape de rusine si de peire. Acesta este Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan si nepot mai Alexandra eel Bun.

6. Stefan Voda cel Mare si Bun. (1457 - 1504).

1. Stefan Voda s'a nascut pe la a. 1436 in 1436 satul Borzescii (jud. Bacati) din tat61 sea Bog-

dan, fiul mai mic al lui Alexandru eel Bun, si din mama sa Maria. Vita pe c'ampuL de luptA, 1ntreg la minte si intelept la sfat, bun si cucernic crestin, el in curs de o jumaate de yen tine in natm6, ursitele Moldovel, factnd pe Sultan si pe regi se palescA inainte-I, pe Pap! si curtile regesci stt'l respecte, pe popor sal iub6sca si sa i se inchine ca la un sfint. 2. Bogdan fiind omorit tillittresce in satul Rauseni (langa Suceva), la o petrecere, de calre frate-s6ti Petru, tin6rul Stefan, ajutat de Vlad Te-

60

peg, btu pe Petru in doue renduri (la JoIclestr fn jud. Botosani, si la Orbic in jud. Nemt) si °cup, tronul parintesc. El fiind cu sufletul aprins spre fapte vitejesci, nici coma sa as* -Ora, ci se gatesce indata de resboe ; randuesce &tea in

cete de cate o sutA, dand fie-arei cete cate un steg, intocmesce si glotele sau teranimea, Impartindu-le sabii i pusci, pe langa arcele, ghiegele

i fustele ce aveati. In scurt, pune tera Intregg pe picior de resboia. 3. Dupa ce se asigurA de o buna armata, vrea sa'si asigure si tronul si linistea din rauntrul terii. Petru fugise in Polonia si intrebuinta feluri de mijloce, ca sä restorne pe Stefan si sal °more, cum facuse si tat'alui sell. Stefan cere in mai multe renduri de la regele Casimir pe Petru, der regele nu voesce sa i-1 dea; atunci domnul roman pustii cu foc si sabia Pocutia, pada' ce Petru fu

silit de Poloni a trece in Transilvania. Stefan, ca sa constring pe Voevodul acestel teri sa, 1'1 dea In mina, prAd5, Cara Secuesca, fara a-i sta cine-va impotriv5,. Petru gasi atunci ada'post la Vlad Tepes, din care causa Stefan se supara mult pe acesta si canto, sWsi rezbune. Ocasiunea i se 1482 infitti-6 indata, pentru a (in 1462) Sultanul Mohammed venind cu armata numerosa in Tera-Rornanese6, asupra lui Vlad, Stefan se uni cu Turcii, gi pe cand acestia loviau pe ap5, cetatea Chili& care era a Terii-RomaneseT, Stefan o incon-

jura pe uscat. Chilia insti, hind ajutata la timp de Vlad, nu fu luata. Mohammed o lass in stapanirea lui Radu eel Frumos, urm'atorul lui Vlad.

Trei ani dupa aceia, domnul Moldovei veni cu JOU puterea sa Inaintea aceleiasi ceati, si o cuprinse.

61

A. BAUM de la Baia. (1467).

4. Regele Ungariei Mateit Corvin hotarl sa'si itzbune asupra lu! Stefan pentru pradarea Scannelor Secuesci si pentru Intelegerile lui cu Sasii resvratitori din Transilvania. El, de si era iarna, treu munOi in Moldova (noemvre 1467) prin pa- 1467

surile Ghimis si Oituz, avend cu sine pe cei mai bun! general! ai regatului. Stefan lnchide trecatorile cu trunchiuri de copaci si markini si le intaresce cu un mic num'er de soldati; Tar el cu

armata de capetenie astepta la Suc6va sa dea pept cu dusmanul. Ungurii ajung, fara nici o lupth, la Trotus, de acolo la Roman, pradand si jafuind. Stefan, ca s6-1 zabovescA, trimite soli sub cavent de pace. Mateitt II primesce, dar mai pe urma se Increclinteza ca cererea nu e seri6s6; el arde tirgul Roman, si apoi apuca drumul spre Suc6va. A treia di se opresce la Baia, si cum nu se ingrija de nici-o parte, rasa 6stea fara nici o paza, a se dea la b6uturi si la jafuri. Stefan, afiand despre ac6sta chiar de la solii, ce trimisese acolo cu non! propuneri de supunere, botarasce sa-i lovesea Intr'o nopte. In adeltr,

pe &and regele vola sa se Tuna la mash cu generalil s'6i, i se aduce inainte un SecuiiI, carel spune ca : 12,000 RomAni au sa dea, navala asupra-le In acea nopte. Mateiti as6da pedestrimea In piata tergului ; calarimea o imprastie pre ulite, avangarda o pune afar& din oral, intArind si stra-

jile, Tar el cu 200 din cei mai bun! soldatI si cu generalul Nicolae Banfi, ItmAne in asteptare. Dupa Miedul noptii Romanii, venind prin lo-

curl ascunse, fara nici in sgomot, si ajutati de

62

Intunerec, se asvirla asupra avangardei, o taie in bucati, aprind tirgul din trei parV de o data, §i la lumina fiacarilor pelrand pan& In piata tirguluT. Aci se incepe o lupta desperate; pedestrasii Unguri, apucati pe neasteptate, sunt inconjurati de ostenii lui Stefan in a§a chip, ca nu pot primi

nici un ajutor de la calarimea de pe ulite, pe care plola de sageti a Romani lor o prapadesce. Nu le re'mane de cat mortea. Insu§i Mateiti se arunca In mijlocul bataii; sagetile omoritore asverlite asupra-1 se primesc de generalul seu Banfi,

dar si el capata trei rani in spate; o sag6ta i se Infige d'acurmezi§ul in Ora spinarii. Vestea ca regele e ranit baga spaima mortei in sinul o0enilor Unguri; apnea cu totii fuga, care in cotro putea. Ei nesciind drumurile si fiind Inca nopte, rataceati prin munti si prin zavoie, pe unde-i vinazi Veranii, asa ca peste 12,000 femasera morn,

multi raniti, forte multi prin§i, pe linga pradi 1467

bogate §i un num6r mare de stegari. Mateid Corbin insuO*, dus pe targa, abia putu scapa cu putini ostW prin poteci in Ardeal (decemvrie 1467). Asa norocesce Dumnedea, dice cronicarul Urechia, pe cel mindii yi falnici, pentru ca sa arate lucrurile ominesci cat sunt de fragide qi neadeverate ; ea Dumnecleil nu in

multi, ci in putini arata", puterea sa, ca nimeni A, nu se nadajduiasca in puterea sa, ce intru Dumnedeii OA fie nadejdea, nici fara, tale re'sbOie sa fact, ca Dumneclea celor mindri se pune in potriva". B. Predarea din noil a Ardealului..Invingerea Tttarilor. Luptele lui Stefan in TeraRomilnescd. (1469-1472).

5. Dupe acesta izbinda Stefan intra, In primavara 1409

a. 1469, in Transilvania, prada Ora Secuiasca §i prinse in cure pe duin-tnul seu Petri -Vocla,

63

caruia ii OA capul. Mu liarnit Ca a Ectipat de acest ona primejdios si di a resbunat mortea tatahi set, Stefan se Impaca acum cu regele Ungariei, care-I dote sa stapinesca in Ardeal doue cetati : Balta §i Cicaul. Tot in acest an hordele tatare conduse de hanul Maniak navalind in Moldova, Stefan le esi

inainte Ja Lipinp (aprope de Dnistru), II batu cumplit si '1 Imprastia, luand si un mare numer de prisonieri si tote pi agile. Intro eel prinsl fu chiar fiul luf Maniak. Hanul Infuriat trimise atuned o suta de soli la Stefan, sa-I spun& ca a dea drumul fiului sea, data el nu voesce ca tota Moldova sa fie pirjol si o bait& de sange. Domnul roman II dete respunsul ce i se cuvenea, mai cu soma in acele tirnpuri, pentru a chema Indata pe fiul prisonier, si In fata solilor it despica, in patru bucati; apoi trase in tepa 99 soli,

iar celui de al o sutelea

II

tala nasul si ure-

chile, si '1 trimise inapoi, ca sa, spun& Hanului cele ce vecluse.

6. Pornit cum era spre resboie, si hotarele Moldovei parendu-I mid pentru un vita ca densul, Stefan tintise ochil asupra Terei-Romanesci. El voia s'o coprincla, ca mai cu izbanda sa 00, purta resboiul cel mare, ce planuise in potriva Turcilor. In a. 1471 el preda. marginea si arse Bra-

ila. Radu cel Frumos, ca sa'si rosbune de acesta strambatate, 11 intampina la Sod, unde se dete o btitalie era ncena (7 martie 1471), intre frati de acelasi singe. Radu perdu resboiul cu naulta Tagub5, de ai sei si se grtti din not de lupta; la Cursul sail Isvorul ape!, (jud. R.-Sarat), se linpreuna cu Stefan-Voda (18 noemb. 1471) ; aci se bat vitejeste din amandoue partile trei 4ile Intregi, de dinainet,a papa sera; sa treia nopte Radu,

1471

64

sarbit si in desnAdejde, lass, tote in tabard si fuge cu &tea la scaunul &du in Bucuresci. Stefan, atitat de Laiota, Basarab, care vola sá capete tronul T6rel-Romanesci, porneste dupa Radu si II inconjora cetatuia de pe delurile malului nor die al Dambovitei, care apara BucuresciT (cetatea Dambovite1). Domnul e suit sa, fug la Turd, iar marele Stefan, dup6, o di de batere a ceta,teT, o coprinde. Dupa treT Bile el se intorce la Suceva, luAnd cu sine pe Domna lul Radu cu fica ei Maria, si lasand in Bucuresci domn pe Laiottt. Radu,

cu ostile roma,ne si cu 15,000 de Turd, goni pe Laiota, navali in Moldova si o pred5, in lung si In lat. Stefan mut& in anul urmator cu ajutor polon sa, se despagubesca de aceste perderT, Eland

si ard6nd cetatea Telejnei (linga Ploesci), si alte striaciuni fat end in Tera-RomAnesca,.

Dar aceste lupte ail, nici un plan nu avura

alt resultat, de at a slabesca, puterile Rornamilor din cele doue principate, si- sa, aduca mai curind pe Turd In Moldova. C. Luptele MI Stefan en Tamil. a). Bdtdlia de la Pedal Inalt (1475). i474

7. Chiar in Minna anului 1474 Soliman-pasa intia in Moldova in fruntea unei armate de120,000

Turd. §tefan nu avea de cal 40,000-50,000

omeni, altiri si pedestri, in car' intrati si glotele Veranesci, precum si 5,000 SecuT si 2,000 Poloni. Cu acest numer de osteni Stefan castig6, cea mai

stalucita, victorie din cele 34 ale sale, si una din cele ce fac mindria tutulor Romanilor.

El, in be de a lovi pe Turd la camp deschis, uncle ei ar fi putut desfasura tote puterile si mai ales calarimea, il erase spre locurl strimte si m15.-

65

stinose, unde calarimea tuna, care era toiul armatei, nu putea nimica folosi. Ca sa-I prapadescä Inainte cigar de a-i lovi, puse sa se area satele, semenaturile si lerburile uscate ale to:Simnel de prin

tote locurile, uncle avea ci sa treca, inchise tote intrarile si iesirile Orel, asa ca in putine Mile flamIn4ira si omen si dobitoce. Turcii 1naintase Vara In dreptul Vasluiului, chnd Stefan gasi minutul §i locul priincios sa le dea bataik. El Isi strinsese ostirea pe sesul, unde se intilnesc trei piriuri : Racovetul, Berladul si Vasluetul; strejile puse pe del 11 vestira, ca Turcii se grarnadesc In lunca strimta si blisosa a Berladului, care cu cat ci mergeil mai inainte cu atat se ingusta si devenea mai baltosa. Stefan 10 is positiunea la locul cel mai strimt, linga Poclul halt, care se vede si asta-di in satul Cantalaresti (jud. Vasluiii). El era aparat de mlastinile luncei ; in fundul el se vedea de partea drepta a Berladului o padurice. Turcii, osteniti de drum, SO oprira ceva mai departe, aseend cu multa greutate cele 100 si mai bine de tunuri grele, earl se infundati adinc in pamentul mocirlos.

8. Era in dimineta dilei de marti, 10 ianuarie 1475, o negura mare, de nu se vedea om cu om; 1475 &tea moldoveana sta asa de bine ascunsa, in cat Turcii nu sciaii in cotro se gasesce. Stefan ase(lase de cu nopte despre lunca Berladului, pe partea drepta a riului, cats -va omen cu buciume pi-

tulati in cring. La reversatul dorilor, pe and

ostirea turcesca Inca dormita, se aude de o data despre partea crangului sunete tari de buciume si trimbite, semnul de resboit. Turcii cred ca acolo este Stefan cu Moldovenil; se reped cu furie, dand unii xeste altii, ca .sa tree& mai lute apa §i lunca si s'ajunga la padurice; calarimea 5

66

sprintena abia esise din mocirla; tunurile /Arnolite, abia se indreptase spre locul de unde venea glasul buciumelor ; pedestrasiT Ojai' n6prasnic copaciT, ca sa deschida drumul. and 6ca ca Ste-

fan cu &tea Intocmita cade ca un trasnet asupra-le si-T lovesce de la spate ; tunurile asedate pe deluri versa foc cumplit; Turcil stati inmarmuritT ; credend ea sunt de tote partile Inconjurati de inimici, nu mit' Incotro sa apuce; local find strirnt, nu'sT pot nici intocmi &tea, nici indrepta tunurile. Se Incepe un maces lngrozitor ; din cauza negurei si ametelei, Tamil' se taTa in de-sine; Omenil si caii, unit peste altiT, reman InomolitT in mlastinT. Romanis, de si lupta dou6 dile si dou'e nopti cu o vitejia rark nu pot lush' misca din loc ostile turcesd, din causa num6rului celui mare. In sfarsit, in doril ciilei de jouT (12 ianuarie), Stefan, adunandu-si tata ostirea,

hotarasce a da eel din urma atac; batalia este din cele mai crancene, si isbAnda re'mane mult timp IndoTosa. Cei 5,000 Secul, pusT in frunte,

cad morti pang, la unul; dar si Turd multime pier de la'ncile si sagetile RomAnilor. In minu-

tul hotaritor, vit6zul Stefan, cu sabia in mina, urmat de o cetti al6sa, se arunca singur in focul luptei ; ostenii se Insufietesc; Turcii vedend ca

nu mai e chip de Inapotrivire, apuca fuga ; RomAniT se iati dna el' si-T gonesc pang dincolo de Si-

ret. La DunAre Vlad Tepes, care fusese liberat de regele Mateitl, se arunca asupra r6masitelor OsteT luT Soliman, si le ineca in valurile Dunaril. Ast-fel aprope Intrega armata de 120,000 Turd

fu nimicita prin mestesugul si eroismul lui Stefan, si prin vitejia armatei stile. Stefan, dupa o victorie asa de stralucitg, ordona prin mitropolitul Teoctist, ca WI lumea sä postesca patru dile

67

d'a rindul numal cu paine si cu apa. El r6splati vitejia ostenilor din glota (rnilitieni), dandu-le pamanturi de hrana si facendu-i rezesi (mosneni), lar din rezesi, pe acela

earl se deosebise mai mult in lupte, i-a inaltat la tr4pta de boerinasi (boeri mid), trecendu-i in armata calarasilor nobili. Dupg aceia puse de se adung trupurile celor morn in lunca Barladului, si faandu-le movile le dete foc, cad se temea sä nu sa intinza mai malt ciuma, care se incinsese Inca mai dinai te. Din prinsii de resboia, o buns parte fu trasa in tepa ; patru pasale, mai multi robi, 36 steguri (din cele 100 ce luase) si multe arme, le trimise regelui polon ; asemenea impartasi si pe regele Ungariel si pe Papa Sixtu IV din pradile si prinsii luati. Ba trimise chiar si Sultanului Mohammed printr'un sol al sail daruri pretiose, plangandu-i-se, cum ca niste talhari si haimanale din Turcia a indraznit sa navalesca in Moldova, de sigur fara scirea Sultanului ; ca, el, ca un credincios pazitor al gradinel Padisahului, i-an trimes pe toti pe lumea cea-lalta ; si daca cum-va s'ar fi Intamplat sa scape vre unul preste Dunare, apol el l'ar fi cerut de la densul chiar, ca sa i'l dea in mai* pentru a primi si acela pedepsa cuvenita. Sultanul, maniat de atata semetie, puse in inchisore pe solid roman, tinendu-1 o bucata de timp. b) Batalia de la Pleiul Alb sad de la Valea Albd (1476).

9. Infringerea suferita de Soliman-pasa la Poclul malt era cea mai crancena din Cate patise pang atunci Turcil. Mohammed hotarl sa Nina In persona asupra lul Stefan. Deci in fruntea a 150,000 OmenI trecu Dunarea (1476). Stefan, ne avend de cat 10,000 calaretI, cad militienii fusese trimisl

pe acasa, hotari sa urmeze acelas plan din anul trecut, care isbutise asa de bine, El dete foc la tote seme'naturile si ierburile, aprinclend chiar muntiI si satele ; pe locuitorI II retrase la, muntl Impreuna cu dobitocele ; iar el cu 10,000 c a a rep se duse intr'o padure desk de Tanga orasul

Vasluiti. Turcil Incepura a se Imprastia in cete dupa prada, ajutap fiind si de armata lui Laiota

1478

68

Basarab. Mold oven% la timpul priincios esind din

paduri, se aruncati asupra acelor cete, si pe cari din Turd li prindeati, II intepati, sati II jupuiati de vii. Dup6, 3 dile de odihna, °stile turcesci inaintara, in launtrul Moldovel ; Stefan lasa padurea, unde se ascunsese, arse Vasluiul si tote orasele, pe unde ar fi putut veni Turcii, precum Iasii, Bacaul, Romanul si Baia. Apoi se retrase In timpul noptii cu fiul seu Alexandru si cu &tear sa cea mai alesa, intr'un mic codru, departe o

jumAtate de di de Baia, la locul numit Piriul Alb sail Valea Alba (jud. Neamtu). Aci el se intari ca intr'o cetate. Alegendu-si o poianA in mij_locul crAngului, se inchise de -kite pArtile cu un val sail an adtnc, apArat de un gard vitt facut de copaci uriasi, Watt si grAm5,diti unii peste altii ; peste copaci aruncase pani'ent, crAci si ma-

racini, iar tunurile le rinduise pe inaltimi. Sultanul in zadar cerca si data in tote pArtile pe Stefan. Fomea incepuse sä crdscA din ce in ce mai mult in &tea sa ; multi se bolnavise, la, multi li se umflase ochil de praf ; ostenela si desgustul 11 coprinsese si pe densul. Se intirnpla, ca, intr'o di ctilduza, care ducea armata turcesca,

gresise drumul si apucase pe altul piezis. Mohammed, turbat de minie, poruncesce sä-1 tale ; cAnd era sail primesca osinda mortis, jack' c5, se aduce inaintea Sultanului un om, care-I spune unde este ascuns Stefan cu Moldovenii. Moham-

med trimite un corp de oste alesa, ca sa recunosca acel loc, si apoi merse si el acolo ca toth ostirea. A doila di din dori armata turcesca, inconjurA polele codrului si incepu cu tunurile

si cu sagetile. RomAnii, ve'clend asaltul, deter& si

ei foc tunurilor, facend s& se cutremure Omen-

tul. Turcil loviati insl In desert, pentru ca at

69

nostri stall pititi dupa santul si gardul urias, si d'acolo dedeati in Turd' numal in came vie. Chlar ienicerii, earl obiclnuesc a primi in fat& ghiulelele

si glontele, ne mai putend sustine fulgerile tunurilor moldovene, ca4ura cu fata la pament. Nimenl nu indraznea sa inainteze, intrarea codru-

lui find. Inchia. Atuncl Sultanul, mustrand pe Aga ienicerilor, lila in mina% buzduganul cel cu s6se aripi, si dand pinteni calulul, inainta panti sub tabara inimicti. Soldatii Turd' se insufietira, si dupa perderi insemnate ajunsera in fine pan& intre carutele artileriel moldovene. Aci lupta fu desperate. Romanii desfasurara o vitejie vrednia

de a-i pune in rindul celor mai marl erol ai lu-

men Tin pumn de amenT In fata a o suta si cincl -zecl de mil de dusmani, sustinura o lupta

incordata de diminka pan& sera. El nu se retrasera de cat cu cea din urma picatura de sange, nefiind Invinsi de arme, ci coplesiti de multimea

Turcilor. Padurea era o mare adinca, de singe, 30,000 Turd perira morn, afar& de multimea de raniti. Stefan perdu numal 200 Omeni ; el, in focal batalieI, caclu de pe cal jos, dar din norocire nu pati nimic. V6c,'end ca totul e perdut, fu silit sa fuga, printr'o ascungelura, a pAduril, 1476 urmat de 15 sail' 20 calareti alesl (1476). 10. Acum Moldova este lasatti, prada ordiilor musulmane. Nu remane nepustiit nice un colt de tern. Mohammed pornesce la Sudva cu 200.000 Turd' ca s'o coprincja, si inconjora si Hotinul ; dar e silit a lasa cu marl perderi amendoua cetatile si a se retrage cat mai repede peste DunAre, din causa ciumei si fometei, call 11 secerail cumplit ostea. Marele Stefan, pe care Vita lumea 11 socotea de perdut, isi aduna sfaramaturile ostii sale, stringe

70

pastorii de prin munti si argatii de prin curtile boeresci, si cu densii pane in gong, cetele dusmane, sfaramind trite() singura Ward an corp de 13,000 Turd. Apoi, ajutat de Stefan Batori si de Vlad Tepes, care venise din Transilvania cu 60,000 omens, urmaresce cea-Yalta oste unde era

Sultanul; ajungendu-o in minutul cand voia sa tree& Dunarea, o lovesce Para de veste asa de

tare si o pane in groza, a multi Turd' se lad.

In valurile riului, tots fug lasand in manile Romanilor nu numal pracjile ce adunase, dar si tote carele, tail, camilele, munitiunile si masinele de f6sboiti. Locul unde s'a tinut Walla, lui Stefan cu Tureil, langa, Pirful Alb seii. Valea Alba, se numi Resboieni, adica lo-

cal luptel" (jud. Nemt). Stefan, indata ce a curatit Ora de Turd, a pus de a strans trupurile celor morti In acea Mahe, ca era aqa de multi in cat se nalbise poiana de e]e, i le-a ingropat Intr'o mare movila, langa care, 19 ani mai pe urma, a inaltat in pomenirea acelor suflete o biserica, care se afla pang asta-di. D. MI lia hi Stefan en Polonii in codrul Cosminulul. Stefan coprinde Pocutia.Mortea sa.

11. Dar abla se potolise Ora de Turd, cars luara Chilia si Cetatea-Alba, si alti dusmani se aratara mai fel de cat Turcii. Acestia erau Po1492 1497

lonii. Regele Casimir murind (in 1492), IT urmase

Ion Albert. Acesta, in anal 1497, in fruntea unel armate numerase, mai mult de 80;000, intra far&

de veste in Moldova, sub cuvint de a o ape'ra contra barbariei turcesci si a libera cetatile Chi lia si Cetatea-Alba de jugul Otoman, pe cand scopul adeverat era sa cuceresca intrega tern pan& la Marea-Negra. El dupa, ce inconjurti cetatea Su-

ceva si o batu zadarnic trei s6ptamani, este Oft.

71

de timpu] rece, de lipsa si fomete, de bola ce-i secera armata, a cere pace. Stefan I -o acorda cu conditiune : a se intorce tot pe unde venise. Armata polona, apucand Insa calea spre codrul Cosminului, I§I afia aci deseversita peire (26 octomvre 1497); copacii taiati de Moldoveni, de abia 1497

tinendu-se la radecina, se neruesc asupra-i si o strivesc. Stefan-Voda en al' sei lovesce pe Polonl din tote partile. Putini mai scapara cu viata. De atunci a remas la Poloni pana, asta-di trista amintire : In clilele Cralulul Albert slahta (nobilimea) a perit". 12. In vara a. 1503 Stefan-Voda intra cu 6ste 1608

in Pocutia, o coprinse si o alipi la Moldova, de la care, clicea el, a Para tale o smulsese Polonii. Dar fu silit in curind s'o parasesca (.504), pentru a o armata polona fusese trimisa sa prade Moldova, iar el suferea greti de bola de podagra, care i-a §i pricinuit morte. In 2 iulie 1504, intr'o di de Marti, In asul 1504 al 4-lea din di, Stefan-Voda parasi cu mare jale priveliqtea lumei acetia, surpat prin resboie, virsta si podagra, dupa o domnie gloriosa de 47 ani

si 3 luni. El fu Inmormintat in m-rea Putna,

cea zidita de densul. Fiind pe patul mortis el chem.&

pe fiul set Bogdan, pe Mitropolit, archierei si top boerii, si le dete invetatura: std nu punch reazdm pe nici unul din nekurile vecine, pentru cd Unguril fi. Tdtarii sunt aprope inghifici de Turd, Vera-Ronuinesca e inchinatd Sultanului, Potonia are regi schhnbdcioqi f i nesigurT, iar Germania e sfdfiatd prin. certuri din lduntru. a este mai bine sd inchine sera cella mai puternic fi mai inple_pt

dintr' enfA, Turcului; dar prin acesta inchinare Moldova sd nu'fi jertfescd nimic din neatirnarea, drepturile qi libertafile ei, ci in schimbul unui tri-

72

but sd fi le asigure pe trite. Dacd insd Turcul va cere alte condiriwa mai grele, atund to sd ridice armele fi set se jertfescd pentru libertatea ysi religiunea parincilor lor, precurn s'a jertfit fi s'a lup-

tat el 47 de ani. i cu aceste cuvinte a

§i

tre-

cut in laca§ul cel vecinic. In time de aprOpe o jumetate secol Stefan lupta cu tot solul de dusmani: pe regele Matias iI batu infricosat, silindu-1 se. fuga peste munti cu 3 rani in spate pe targa In timp de iarna ; pe Regele Albert asemenea i1 alunga; pe grOznicul cuceritor Mohammed II iI puse in uimire, sferamendu-i done osti din cele mai puternice, una de 120,000, alta de 200,000 ostasi, pe cb,nd el avea numai un pumn de omen. In Ta'tari bagase groza, pe Romanil din Tera-Romanesca ii fa'cuse se. cunOsca in el, pe 'vrednicul si vitezul for domn. Marirea curagiului lul ridicase

pe al ostenilor sei, cari se otelise in lupte, crescuse in

isbinqi si prin isbanda. Viteji multi ail avut Romanii, dar numai doui au intrunit, pe langa calitati mart resboinice, agerimea politica si Intelepciunea. ; numai doul au isbutit se. invinga tote greutatile si se,' se sustine, timp indelungat, pe un tron totd'a-una neasecjat si nesigur. Acestia sunt: Mircea eel BetrIn in Tera-Romanesca, si Stefan eel Mare in Moldova ; amendoul sunt parghiile, pe cari avea sa se ridice o data o Romanie una si nedespartite, sub un liege intelept si marinimos ; amendoui omen marl, inzestrati cu tote insusirile spiritului si caracterului, cari fac pe un singur om se. conduce. si se. stapanesca destinele unui intreg popor, In epocele cele mai critice ale istoriel sale. Stefan a introdus Imbunatatiri in armata, In administratiune, in Biserica. A. inlesnit si sprijinit aseclarea de sate en populatiune romans, rutena si tatara ; a infrumusetat Vasluiul, Harlaul si Husii cu palate si biserici domnesci. In Suceva, Iasi si Piatra a inaltat biserici ; a zidit din temelie manastirile Putna si Voronet (Bucovina), Chipriana (Basarabia), Dobrovetul (jud. Vaslui), Resboenii si Tazlaul (jud. Nemtu), inzestrandu-le cu mosii si °dare ; a facut biserica din satul Borzescii (jud. Bacail), locul nascerel si copileriel lui, npentru sa'netatea si pomenirea stramosilor si parintilor lui" ; asemenea, biserica din satul

73

Renseni (lang'a' Suceva), pe locul unde fusese tgiat tat'al sea de calre Petru-Voda' ; biserica cea mare din manastirea Probota (judetul Suceva), biserica cea mare din m'angstirea Nemtu, biserica din satul aad'auti, (Bucovina), cu hramul Sf. Procopie, in amintirea isbindel asupra lui Tepeluq-Voda. (1481) ; clopotnita cu biserica din intrul de la

manastirea Bistrita ; a rezidit man'astirea Zograf din Sf. Munte, facend acolo si un turn pentru corabii, precum si case, a renoit petrele mormentale ale strebunilor s'el din m'angstirile Radluti, Bistrita si Nemtu ; preste tot a &cut 44 de manastiri si biserici, si n'a %sat mangstire sail biserica din terii, si din Sfintul Munte, se, nu le face, daruri in bani mosii sail In oclOre. Religiunea fiind pentru Romani temelia, pe care se rezema existenta national5,, Stefan nu

le-a despartit una de alta, ci rezemat pe religiune, pe credinta tare si nestrnnutatrt in A-Tot-Puternicul, invingea prin Domnul si tot prin El era invins. De aceea tote bisericile si m'angstirile sale aunt Inaltate in urma isbengilor castigate asupra vra'jmasilor, ca semn de multumire care Dumnedeti. Vitez fare, semln, drept, parinte al poporului, ocrotitor

al Bisericei, apkatorul crestingtatei, mOrtea lui a fost plans de toti locuitoril terel, cat plangea toti, ne sprine un cronicar, ca dupe, un parinte al lor, ca cunostea toti cä s'ati seapat de mult bine si aperare. Ce dupe, mortea. lui, ii qicea sfintul Stefan Yodel', pentru lucrurile sale cele vitejesti, carele nimenea din domni, nici mai nainte, fuel dupe, aceia, nu Pail ajuns". Era acest Stefan Voile, om nu mare la stat, manios ; intreg la minte, nelenevos, si lucrul sea scia sa,"1 acopere; si unde nu cugetal, acolo it aflai. La lucruri de resbOe mester ; uncle era nevoe insusi se varea, ca veclAndu-1 al sei, s1', nu inclarapteze (sä nu dea inapoi). i pentru aceea rar resboiti de nu biruia. Asijderea uncle '1 birdie, altii, nu perdea ngdejdea ; ca stiindu-se caclut jos se rhdica deasupra biruitorilor". Amintirea lui Stefan a remas adatic intipgrita in inimile Romanilor. Remasitele lui pamantesci odihnesc in lguntrul bisericei din manastirea Patna.

1481

74

7. Bogdan Voda. (1504-1517)

1. Bogdan, fiul lui Stefan eel mare si al Mariei, fiica lui Radu eel frumos, semana la fire cu

tatal set' In privinta lucrurilor vitejesci. El indata ce statu dorm trimise solii sell la Alexandra, regele polon, ca sa faca deplina pace, intorchndu'i dou6 targurI, ce le oprise Stefan de la Poloni, si cerend in cAsatorie pe Elisafta, sores regelui. Dar atat muma, cat si fata, nu voiail pe Bogdan, find ca era prea grozav la fat& (adica utht), se uita °Mori's, si audise de el, ca, ar fi om aspru, crud, si en totul 1nchinat bisericei ortodoxe.

Regele, de tema ca prin acesta imprejurare sa nu'si faca dintr'un amic un dusman, multami solilor pentru Intorcerea targurilor, iar cat pentru logodna o amana pe alta data. Se intampla, Insa ca muma fetei muri Indata, si fiind-ca Bog-

dan intelesese ca densa 11 statuse mai mult in potriva la casatoria planuita, trimise indata alta solie, care primi acelasiu r6spuns. Atunci el, suparat forte, intra in Polonia cu oste puternica, 1nconjora si arde mai multe cetatI, si apol se intorce nevatamat la scaunul set' in Suceva ; multime de t6rani si boeri robiti, 11 imparte in t6r5, 1509 In conditiune de robi (1509). Din acesta causes Polonil pustiesc Ora de sus a Moldovei si InconjOra Suceva, dar neputend-o lua, si ispravind pro-

visiunile de hrana, fura siliti a se retrage. Bogdan, cu o gma, de oste strensa in graba, se arunca nebunesce asupra-le la trecatOrea Nistrului;

si find ca acestia era cu mult mai numerosi, romanil fura Invinsi ; Bogdan fugi ranit. Acest resboiii Angeros lua capat prin Incheierea unui tractat de pace vecinica intre Moldova si Polonia

75

(1509) prin care Bogdan se 16gd intre allele a nu mai stdrui in cds'atorie cu Elisafta. 2. Dar abia se potolise focul dinspre Polonia, si un altul mai groznic venea dinspre Nistru a-

imp

supra Moldovei. Tatarii Hanulni Meng li Gherai (In 1511) in num4r de 60,000, predara, tera de 1611

la Orheia pAna la Dorohoiti, si pe Prat in sus, si rapira 74.000 suflete. Bogdan ceru grabnic ajutore de la Sigismund, regele polon, si de la ducele Moscoviei; acestea pand sa sos6sca, Tata-

rii se retraseil. Bogdan trimite din nal soli la Sigismund, afatand primejdia ce ameninta, Ora, de ore-ce Mengli-Gherai voia sa coprinda Moldova. Sigismund 11 trimise 4,000 ostasi alesi. Cu acesta trupd, cu ostile sale si cu 1,300 Unguri, Bogdan esi inain-

tea celor 40,000 de TatarT calla cart se gateau a trece Nistrul (in 1511), si iT puse pe fuga, luAndu-le multime de robi. 3. Cu acestd isbinda Moldova nu era asigurata de primejdie, nici 'Mara nu erau astimpdrati.

161r

Bogdan fu Oft sa face pace cu densii; si in acelas timp aducdndu-si aminte de sfatul Inteleptului sea tatd, si fiind incredintat de nestatornicia Poloniel in legaturile sale, inching tera Moldovei (a. 1511) Sultanului Selim I, apr6pe in a- 151t celeasi conditiuni, ca cele din tractatul lui Mircea

eel Mean cu Porta. Conditiunile tractatulut stint : 1) Porta reennOsee Moldova de ter& libel . gi nesnpusit; 2) Moldova va fi kb:Omit& si eirmuita dupil legile gi apcjamintele el, fare nici un amestec al Portil ; 3) Domnil vor fi aleqi de popor gi IntAritI de Porta, vor fi deplini stOpanitori presto supngli lor, ai vor aveacarmata lor ; 4) In vreme de resboiii dom nul va ajuta Porta en Wile sale ; 5) Porta se oblige, a respecta religinnea crestine. ai a apera Intregimea teritoriulul Moldovei ; 6) Turcii

nu vor putea eumpera, nici staptni pamintnri in Moldova, nici vor putea se, se apcIe Inteensa sal sa aibe, geamii; in fine 7) Moldo va va da Portii sub name de peqehes sad dar pe fie-care an 4000, galbeni turcesel, 20 qoimi §i 40 epe en presila.

7R

4. La 1513, tocmal eand Bogdan serlAtorea nunta sa cu Roxandra, Tataril pustiira iartisi Mol-

dova; in anul urmetor el avu sa lupte cu un

Trithill, care se clicea fecior de domn, si care navali Arl, de veste cu oste din t6ra Ungurescl, in timpul iernei, cand ostenii se aflati pe la casele

lor. Cu putinii ce se putu aduna in grabk Bogdan btu pe Trifaila la pod din jos de Vasluit, 1617

it nimici tota ostea, 11 prinse chiar pre el vitt si-1 tail capul. Bogdan muri la 20 Aprilie 1517, In tlrgul Husi, fiind in vIrsta numai de 37 ani, si se Inmorminta, la m-rea Putna. 8. Stefan Voda cel tinar. (1517-1527

Dupl mortea lui Bogdan se alese domn fiul sett mai mare Stefan, numit Steldnicd salt eel Ti-

Fiind numai de 11 ani la urcarea sa pe tron, grija domniel o ducea dasalul sal, Luca Arbore. and ajunse la versta de 17 ani, Stefancir.

nitl, luti, In many treburile domniel si incepu a ameninta pe Poloni cu Turcii. Watranul Arbore it tinu de WI pentru acesta ; d6r Stefanitl,, luandu-se dupl, lingusitorii de pe Peng& densul, it

omori pe el si pe doi fii ai lui, far& macar

sn

judece. 0 asemenea fapta baga groza, in toti boerii.

Ei se ridicarl, ca sa resbune mortea celor nevinovati, dar furl, prinsi si taiati ; eel mai multi pribegird. in Polonia. 1627

Stefanitl, muri in a. 1527 (ianuarie 14) la Hotin, otravit de satin, sa. g. Petru Vocla Rare. /1527 -1538, 1541-1546).

1. Dupl., mortea lui SteanitA-Voda, boerii pribegi, in Intelegere cu eel din tern, furl, la un ga,nd

77

sa, dea tronul until opil al lui Stefan eel Mare anume Petru, poreclit Rareq, dupa numele mamei sale, Maria Rams din HIT MA. Petru Indata 1627 ce se sui pe tron (1527) se apuca, de resboie. 2. Ungaria, dupa hatalia nenorocita de la Mohaci (1526) si mortea regelul el Ludovic II, de- 1626

venise o Ora tributary a Portii. Turcil pusera rege pe Ion Zapolia, domnul Transilvaniel. Germanii ins 11 batura si '1 alungara in Polonia. Armatele germane intrA,nd in Transilvania, sileati orasele sa se Inchine Imparatului Ferdinand. Petru voi sa se folosesca de turbura-

rile din aceasta Ora, si Paul planul ea s'o coprinda. Deci sub cuvent ca 's1 apara cele done cetati, ce domnil Moldovei stapaneati peste munti,

Ciceul si Cetatea de Balta, navali (in a. 1528) 1628 cu oste mare, si dupa ce supuse Sacuimea, se intorse Inapoi far& nici o perdere. Dupa. aceea (a. 1529) intra a doua ora in Ardeal si batu cu 1529 desaversire armata archiducelui Austria* Ferdinand

Is Feldi6ra (din sus de Brasov), luand lagarul si tote tunurile inimicului. In al treilea rend (octomvre 1529), inconjura Brasovul in timp de trel septamemi, sili cu foc si sabie Bistrita sa, se supuna, si coprinse Rodna en bogatele sale mine de argint. In cele din urma, de tema sa nu Tina Incurcaturi mai marl, el se IntOrse in ter& incar-

cat de pradi si de un mare numer de vite. 3. Intre- Polonia si, Moldova era tot-d'auna tarty

pentru pamentul dintre Dnistru si Prut, cunoscut sub numele de Pocutia, pe care domnil roman o reclamati ca o bucata rupta din Ora Moldovei. Petru Voda, cu stop de a hotarl acdsta, certa cu sabia, ocupa Pocutia (in a. 1531). Regele polon trimise mu o armata, ca sa gonesca °stile lui Petru lasate prin

orasele din Pocutia pentru aparare. In 12 locuri

78

se lncaerara Polonii cu Moldovenii, pin& ce acestia, -viSclendu-se strimtorati, cerura ajut6re. Petru alerg&

en 22,000 ostenI si cu artilerie minunata spre castelul Obertin, unde tabarise armata polon&. El fiind incredintat ca Polonii au s& fugl, si voind ca sg, nu'' scape din man& nici unul, Isi Imprastie 6stea

in cete in prejurul taberei, si porunci s& dea asaltul. Cinci ore d'arendul tinu lupta in bubuitul groznicei artilerii moldovene ; intaririle inimicilor sunt deja spulberate, Ins& clad islAnda era in mane, Moldovenilor, el sunt apucatl la naijloc din trei part' si espusI la focal artilerie' polone. PetruVodAr, care se batuse ca un adevOrat eroti si sdro-

bise aprope cu totul eel dInteiti corp al c&larimeI polone, fa rant si scapa en putini viteji aT se. 4,000 de Moldoveni acopereaq campul de luptA;

40 boerT si capitani se prinser& i fur& adusi la regele Sigismund impreunA cu vr'o 48 tunuri aus-

triace, ce Petra dobindise de la German in bat&lia de la FeldiOra. 4. Dupa, aceea Polonii prOdara in treI rinduri Moldova, fura insa respinsi cu insemnate perderi. Apo' Moldovenii, potcovindu'si tail, cad era Tarn& Bola si gbletosa, intrara in Podolia dupa prad&; la .apa Siretului deter& preste Poloni, pe earl iT b&turk omorind mai mult de 2,000, deosebit de rob',

,de r&niti si de eel inecati in Siret. A. Expeditiunea SultannluT Soliman in Moldova. 1538 .

5. Dar atitea fapte indrh'znete ale vitOzului Petru

Rarer, plingerile neprecurmate ale regelui polon contra lui la Portk trebuiall sa port-lose& asuprA-I o groznica furtuna. El nu maT voia sa piatOsca Turcilor peschesul, qicend

--e5,

sI-a rescum-

79

prat neatirnarea prin arme ; omori pe Ludovic Gritti, ce fusese trimis de Sultan sa, potolesca. pe Ardelenii resculati, si in fine facu lega",turi tainuite cu imperatul Germaniei si ducele Bloscoviei in potriva Turcilor. Sultanul Soliman, de care

tremura Europa intr6gk hot6r1 deer al pedeps6sa, si in fruntea unei armate de 150,000 -6meni trecu Dunarea (iulie 1538) pe la Braila, 1538 si se indreptA repede spre Iasi. Aci venira si TAtarii ; Muntenii, din porunca Sultanului, intrase dintr'o parte ; Polonii, din cea-alt5, parte, incon-

juraii Hotinul sau start gramaditi la hotare, gata sa navalesca. Petru se gasea in imprejurari cu molt mai grele de on tatel sea. Stefan, cind venise asuprtt-i Sultanul Mohammed; pentru ca Stefan avea sprijinul boerilor, pe cind Petru se vedea

acum pArasit si de boeri si de Orani. De aceia el fugi in Transilvania, Sultanul coprinse Suceva,

tar domnia o dete lui Stefan, poreclit Lacustct, care copilarise la Curtea Otomana. Stefan se indatora, ca la fie-care dour ani sa aduca in persona la Constantinopole haraciul, sa rezidescti cetatea Chilia, care se dArlmase, si sa intaresca Cetatea-Albk Dupa ce alipi la aceste done ce-

Vati intreg pamentul dintre Nistru, Prut si Marea-Negra, (Basarabia), si'l fact' sangiac turcesc,

Soliman se intorse cu inceputul iernei la Adrianopole. B. A doua domuie a lul Petru Rares. /1510-1546

6. Stefan Voda, poreclit Lacustd, pentru ca sub densul venise lacustele in tern, In timpul scurtel stile domnii de doul ani (1538-1540), puse multe `1:8; si grele dajdir pe locuitori si se arat5, mare versa-

tor de shnge. Din ac6st6 masa o s6m6, de hoer'

80

s'ati invoit si l'att omorit In patul sea, inteun foisor la Suc6va, noptea pe cand dormea. De aci urmara marl turburari, pentru ea, poporul de jos dorea sa le vina ;domn Petru Rams, care scapase din Cetatea Ciceul, unde statuse inchis un an si jumetate, si acum se afla in Constantinopole ; 'far boierii voiati pe orI -cine, afar&

de Petru, pe care '1 urat cumplit. Ei alesera pe un tindr de n6m domnesc anume Cornea, §i'l aseclara in scaun sub numele de Alexandru-Vock, Acesta nu domni 'lush' de cat dou6 luni si cateva dile, cad Sultanul dete domnia lui Petru-Voda. Petru prinse pe Alexandru si 'I UM capul la Galati, 'far el se duse la Suc6va in bucuria tutulor ;

pedepsi cu morte pe boeril r6svratitori, cari omorise pe Lacusta, si restatornici liniscea si traiul pacinic al bietilor locuitori. 7. Dar nu trecu mult si turburarile din Ardeal it tiara sa se apuce iarasi de intreprinderi r6sboinice. In Transilvania Mailat, revoltandu-se asupra Turcilor, se uni cu Ferdinand irnp6ratul

Germaniei, avend speranta de a se face domn. pedeps6sca, insarcina pe PetruSultanul, ca Voda si pe Radu, domnul 7r6rii-Romanesci, sa vina cu armele asupra-i, mai trimitand si pe Balibeg, pasa Nicopolei, cu ostea turcesca. Domnil romani, dupa ce pradara Secuimea si tera Birsei, tabarira la Ftigaras pe malul Oltului, unde veni si armata turcesca. Mailat fu chemat de Petru la densul; el nu voi sa Tina, Ora ce nu i se va da ostatici din boerii cel mai insemnati. Petru trimise 4 romani qi 2 turd, tots soldati de rind imbracati In uniforma de general. Mailat, asigurat in chipul acesta, se duse in lagarul roman. Petru 11 primi in cortul s6t1 si-I clise : Caine, acum esti robul imp6ratului",, dupa ce'l puse in

81

obegi, Ii dete lui Balibeg, ca sal trimit5, la Constantinopole.

Petru ceru apoi de la Ardeleni s5,-1 dea Inarat eetatile: Ciceul, Cetatea de Bala si Bistrita, ce i se luase dt.Zapolia, cacI alt-fel va fi silit sa le coprinda cu armele. Neap 6tand nisi o Indestulare, intra din nail in Transilvania (catre finitul anului 1542). Secuil alergara sub stegurile stile §i i se inchinara; el prada, t6ra Birsei, se indrept& spre Bistrita, qi nu se intorse inapoi

1642

pAna ce nu lua cele trei cetati pomenite mai sus. Intre acestea el more betran de dile si de bola grea, la a. 1546 (12 septemvre),

§i se in- 1546

mormintdza, in manastirea Probota. El a zidit biserici de petra in Hirlaa si in Baia, m-rea Cetatea Nentru lu1 (1530), m-rea Rica qi biserica din m-rea

Probota (jud. Suceva 1530) ; a inceput cladirea bisericel Episcopale din Roman (1542), care s'a finit de fiul sea Die (1550), a terminat m-rele Dobrovetul §i Chipriana, incepute de fatal sea Stefan, ci alte zidiri a fecut la Mitropolia Sucevei, la Moldovita, Bistrita, inzestrand le.'caqurile sfinte cu °dare, sate ci. venituri. Petru Rarec este eel mai insemnat domn al Moldovel din secolul al XVI. Prin intinderea qi inaltimea planurilor Bele, prin curagiul qi starninta eu care le indeplinesce, prin rebdarea de fer cu care infrunte leviturile sortei, si prin iscusinta politicel sale inddiese, el ajunge, deca nu chiar intrece, pe marele Stefan. Mare ostac, slice despre densul in istoric al timpului, der fire resvratitore, om vestit prin cruclime qi prin viclequg, radicand sabia pe cand nici to a0epti si desfatandu-se in amestecaturi". El izbuti, prin

puterea bratului sea si prin politica sa dibace, sa faca de o data pe Turci, pe Poloni, pe Unguri si pe Germani

st, se tame, de densul ; pe Turd ii uimi prin curagiul sea eel mare ; pe Poloni, Ungar'. qi Germani, prin izbindi straincite cu arms ; pe Unguri ii bagase in ate.ta greza, incat

chiar atunci, dud el era in manila lor, gonit din Ora, el nu indrazneafi sa se atinga nici cat de un fir de par

de densul sea de familia lui. De ilece on intra cu foc gi sabia in Ardeal, qi puse Secuimea cu ormele §i tirgurile 6

1530

1642

1560

82

el sub stapanirea sea. In scurt, in timp de 16 ani putu, nu numai sa apere tera sa in intregimea drepturilor si teritoriului ei, dar chiar sa-1 latesca hotarele despre Ardeal si Polonia, intr'un timp cand groznicul Soliman ajunsese cu armele-i InyingetOre naintea Vienei, Ungaria o

facuse pasalic, Europa tots o ingrozise cu sabia Iui naprasnica

zo. Istoria Moldova de la moartea lui Petru Rare§ 'Ana la Aron-Voda. 1546-1591)

1. Istoria Moldova de la mOrtea Iui Petru Bares pang la Aron Voda este plina de sfisieri in Mantra, de cruclimi ale domnilor asupra boerilor, de resturnari fa'cute de acestia cu ajutOre streine si pentru streini. Unsprelece domni impart restimpul scurt de 40 de ani, din earl unii yin

de 2, chiar de 4 on Ia tron. Din cei doi flu al lui Bares,

unul lliaysl dupg scurte, domnie .(1546-1551) se turcesce 1662 la Constantinopole; eel -alt Stefan (1551-1552) e omorit de boeri din causa crudimelor sale; Joldea, ales de o par tida boeresca., domnesce numai trei Bile, cad Alexandra

1546-

Lapusnenu 11 prinde §i '1 trimete la calugarie cu nasal thiat. Pe Alexandra (1552 1561) 11 restorna un grec 1563 Iacob Eraclide (1561 1563) ; acesta e omorit de

1562-

Stefan Tomp; Tomsa e fugarit de Alexandra §i taiat 1664- de Poloni la Lemberg (1564) ; Alexandra a doua ord 1568 domn (1564 1568) omora si ciuntesce lumea ; numai la un ospet ucise 47 de boeri. Pentru a face pe placul Turcilor, aretandu-se mai Lure de, cat densii, darling tote cetatile Intgrite, afare, de Hotin, si mute. capi-

tals Ora de la Suceva Ia Iasi. In chipul acesta Porta se asigura mai bine de credinta domnilor §i ridica terii putinta de a se apera singurb: contra nayalirilor streine.

151683 Dupe. mOrtea lui. Alexandra urmeza fiul sea Bogdan (1568

1572), care se tine numai de glume si petreceri. Un al-

1s772 men, Ion cel cumplit, ocupa tronul (1572-1574) si se

areta mai crud de cat Alexandra, cad IngrOpa de vii pe boeri, episcopi si caluggri. Porta 11 mazilesce si de. dom-

nia lui Petra Schiopul din Tera-Romanesca. Ion Voda bate pe Petra la satul Jili¢te (jud. Ramnicu-Sarat), coprinde Bucurescil, arde Braila, Tighinea si Cetatea-Alba; 1578 Irma la Cahul este umplit batut de Turci (1573), 20,000

81

de Moldoveni reman morti pe campul de lupta ; Ion, prins prin tra'dare si legat de codele a done camile, este facut bu-

cati, (1574). Petrie Schiopul (1574-1591), urea si sco- 1674bora treptele domniel Moldovel in patru rinduri, fiind, 1581 cand resturnat de Ion Potcova (1577), and de fratele 1677 acestuia Alexandru Serbega (1578), cand de Iancu Sasu, 1578 (1579-1582), cel care a scos un bir ne mai pomenit pea 1679 aci, vciedritul, qi a exit din tera. cu 40 care incarcate cu 1682 bath si sa pline cu alts averi. Der si Petru, trebuind so urce tributul te'rii la 100,000 galbeni pe an, se lass de bunk voe de domnie si se retrase cu tote averile in Austria, unde si muri. Dupe fuga lui Petru Schlopul, Porta sta in cumpana de a preface sail nu Ora in pasalic. Scaunul Moldovel insa era pre cautat, pentru ca Sultanul sl se lipsOca de niste venituri sigure. Mihnea-Voda oferea 30,000 galbeni, un altul 500,000 taleri ; un evreti Manole 600,000 galbeni ; in fine Aron, fagaduind mai bine de un milion galbeni, din care jumetate 11 ridicase cu imprumut de la turd, ovrei si greci din Constantinopole, izbuti sa capete domnia.

2. Ast-fel, Ora lui Stefan cel mare ajunsese acum la mezat ; domnil amanduror principatelor se socoteati nrobii Imparatului turcesc". Averile for se mosteneaii de Sul-

tan, cum in societatile unde robia era consacrata, staphiml avea dreptul asupra intregei agoniseli a robului see. Nu se mai scia -ce bir au se platOsca terile, el crescea In fie-care di ; si mai despuitOre de cat bind erati peschesurile, contributiunile sub diferite numiri si chipuri, cal, provisiuni de hrana, facere de cetati etc. Domnii nu era' al Ora, ci nisce mercenari, pusi ca sa strings da'sdii ; mercenari, earl se rsestOrna, unii pe altil, pentru a in-

destula mai bine lacomia de bani a Turcului, care care tate 200,000 galbeni de fie-ce schimbare de scaun.

Datoriile lasate de un domn, sunt luate asupra-si de

urmasul sea ; ale acestuia, de cel care-i urmeza, grania.dindu-se ast-fel milione de galbeni, cad' se store din spatele bietului popor. Domnii nu se mai slujesc cu Oste din _tea, ci en lefegii streini : turd, albanesi, unguri, casaci si poloni ; creditoril domnilor win en ianiceri, si acestia se fac strangetoril birurilor saracului si veduvel, el sunt

stapani prin orase si prin sate. Taranii Orasese princi-

patele, cautandu-si hrana prin terile ve6ine ; boerii, unil pribegesc, altii se fac tovarasi cu hrapitoril bei, si ran-

84

duese cete la codru, ca sa jefuesca pe negutatorii streini. Deca Insa la Porta se lupt5, cu bani eel ce vor sa Ca-

pete domnia, in tern se lupt5, cn armele in mani trupe moldovene cu trupe polonesci sea cazacesci, pentru cine 85, le fie domn. Sunt domni cari stair numal o lung, o septamana., chiar trei dile ; eel resturnati alerga Ia Turd si la Tatari ; cei urcati pe tron cu ajutorul strein, pl5,lesc cu capetele lacomia for de stap5,nire Din causa atator sfisieri launtrice, a pradarilor cu foc si sabie de care Tatail, Turd, Cazaci si Poloni, a ciumel si a fometei, Moldova ajunsese aprOpe pustia ; miseria era in asa culme, 1678 ca in 1576, cand regele polon Stefan Batori calatoresce prin Moldova, Petru Schiopul nu-i pOte trimite de cat o pane de secara, pe care trebui s'o platesca,' torte stump. Acelasi rege scria Vizirulul, doui ani mai in urm5, ca a ajuns niste talhari sa alunge si sa fats domni in Moldova dupa plac ; ca mai nainte acest5, tera, nu de doue sute sea patru sute de dusmani navalitori, der nici de resbOe marl nu se spaimanta, pe cand acum ea fuge de umbra ei proprie, si astept5, de la Poloni ca s'o pazesca, de la &alai sa-1 dea lovitura de gratis Eta unde ajunsese Moldova si Tera-Romanesca Ia incheierea vecului al XVI, dup5, 250 ani de lupt5,. Eca in ce stare ticaita furl adusi Romanil din causa neIntelegerilor dintre densii, a unel ambitiuni nesocotite si Orbe a cator-va, a nep5,sarii tutulor pentru primejdia, In care se afla ingenuchiat5, tera ! Dar, in sufletul nemului roman era destula putere inch, destula virtute si voinicie, pentru ca sa strabata cu is-

banda si prin acesta vreme cumpIit5, si amara, ba Inca prin altele si mai rele, patimile trecutului avend sa-1 servesca de lectiune si de inteleptie, pentru ca in qiva, cand se va ridica o Romani() liber5, si neatarnat5',, 8a scie bine densul cu cafe jertfe se pastrez5, o nationalitate, cu cats privighere de aprope, mesura si intelepciune trebue sa -ci conduc5, pasil sei, si cu ce mare sfintenie, iubire si

entusiasm cats sa tin5, mortis la Religiuuea, la Patria si la Regele sett

Wigmfe

044 Um,

Mt%

46 otii.xy 4: 15. '7

WHAM VODA CEL VITEAZ.

a 6 x 76

PARTEA ISTORIA NOUA De la Mihaig Vodd Vitezul fi Aron Vali pea la Grigorie Ghica 0 ion Sturza.

I.

Istoria Terii-Romanesci de la Mihaiti Voda Vitezul pene la Grigorie Ghica. (1593-182 2).

x. Mihaiu Voda Vitezul. A.

:Whale

inainte de a se face dont. /1557-1593 .

1. Mihaiu, fiul lui Petrascu Voda eel Bun si al domnei Tudora, s'a nascut in Tirgoviste la anul 1557. Re'manend Para de tata Inca din prun- 1657 cie, el avu sa lupte cu mult greutati in copi-

laria si tineretea lui. Suferintele insa mai mult Pat intarit lad pregatit pentru faptele marl,

ce avea sa s6vers6sca. La 1583, tine'r numai de 1583

25 ani, el se insult, cu Stanca, nepota banulul Craiovei Dobromir Cretulescu. Acesta casatorie it

ujuta mult, pentru ca un unchiti de pe muma al Stanchii, Iane Cantacozino, era bogat si cu mare trecere in tare, si la Constantinopole. lane ajungOnd ban al Craiovei, dupa mortea lui Dobromir, incredint,a bania judetului Mehedinti neputului s'ea Mihaid, care sciu in scurt timp sa

86

atrag5, asuprri-si iubirea locuitorilor si chiar pe a domnuluT sell. Mihnea Voda, 11 numi printre

sfetniciT set de frunte, mare agA si stolnic, cap adica peste tote trupele ostasesci din tab', ; Tar 1590 la 1590, chiar ban al Craiovei, in locul lui Jane, care fu tra.mis capuchehaia al Ora la Porta 0tomana,.

2. Curend ins& renumele mare, ce Mihaiu ca,stigase prin faptele sale cunoscute si trambitate in tote phrtile terei, destepta negre banueli in sufletul lui Alexandru Bogdan, domnul de atunci 1692 (1592). El trimise arm'aseT de la pusearie, sa-1 primp, si sa-1 aduca, in Bucuresci, seri sa-1 ucig& prin tainl.. Mihaiu, descoperind cursa si nesim-

tindu-se sigur in Craiova, plea in ascuns spre Constantinopole la unchiul sea lane. Prins in

tale si adus la Bucuresci de omenii lui Alexandru, fu aruncat in puscarie, chinuit si osandit la morte. InfAisarea lui cea mAr6t5 cautAtura-T selbatid, si ingrozitore in minu'tul cand era s5, fie oniorit, brtgara in fior de morte pe Wait, care, trintind satirul la pament, fuge prin multime si se face neveclut. Poporul si boerii, veclend in acesta un semn dumnecleesc, cer si castiga iertarea pentru osindit. Mibaiii se duce la Constantinopole, unde, cu ajutorul unchiulul seu, capAta,

chiar din mina Sultanului Amurat III stegul si sabia, semnele doniniei ; Tar cAtre sfirsitul anului 1593 1593 intrri, in Tera-RomAnesca, in bucuria, mare a tuturor locuitorilor, earl' II asteptari ca pe mantuitorul i resbunnorul lor. B. Millaift seapi Ora de jugul tureen. (1594).

3. Mibairi Voda, urcandu-se pe tron, gsasi tera Intr'o stare vrednia de plins: lipsita de locuitori,

87

sleitA si Impovarata de datoril, tractata de Turd mai fed de at un pasaIik. Orase le de pe Durare eras tote In stapinirea turcesa, si din ele cete armate navaleafi mereti Rifuind si omOrind MIA te-

ma,. De si legaturile cu Porta opreatt petrecerea Turcilor in tern, el incepuse acum a se statornici Inteensa, a'si face char si meceturi; unit' tineall in arena, dajdiile judet,elor, alt,i1 tined drumurile, ca tilharil de codru, altii pingAreit pene si sfintele Wave. Nimic nu mai femasese sfint in ter6, pen-

tru acesti pagini, nimic nu mai era sigur in casa Romanului. Ba Sultanul incepuse acum, ca pe vremea lui Vlad Tepes, sit la si dijma din omen*, tot al ilecelea fecior din fie-care sat, tirg si oras, si dt.-I dua la Constantinopole, spre a-i turci si a -i pregni de ianiceri. 4. Mihait nu era omul care s'a despere de sorta natiei sale, si sciind ce 'Dote ea and apaa o caus'a sfintit, hotari sa ridice sabia asupra Turcilor, si sa, n'o bage in tea, ping ce nu '1 va goni din Europa. Pentru aceea el &oil legAturi cu Rudolf II, impe'ratul Germaniel, cu Papa de la Roma, capul crestinatAtii din Apes, cu Sigismund Batori, principele Transilvaniei si cu Aron, dornnul Moldovei, si In c,iva de 13 Noemvrie 1594 ridia ste- 1594 gul independentii. Top* Turcii din Bucuresci sunt

ucisi in acea di, iar intr'o septhmAng, nu mai Amane picior de pagin in Ora,. Apoi in fruntea ostilor stile (la 15 Noemvrie) arde Giurgiu si Orasul de Floc*, care fu dArknat la pament; si la 1 Ianuarie 1595 pornesce pe Dunarea Inghetat5, 1596

spre Harsova, oral pe atunci bogat si bine intarit cu ziduri; 7.000 Turd esindu-I inainte, se Incinse pe ghiata o batalie singeros6, care se dal* cu nimicirea Turcilor. Romani* invingelori arsera orasul, si Inarcati de pracli se intorser& inapoi

as

Aceiasi sOrta avu si Silistra, pe care Mihaiti, dupg, o inconjurare de inai multe dile, o lua, ; pradile

gasite de ostenii Romani Inteensa fura asa de multe, In cat, dice un scriitor de pe atunci, ca ei I I dobandira vestminte pentru tea vi6ta". 5. Sultanul Amurat, Inmarmurit de aceste isbandi repedi ale Romanilor, porunci lui Ahmet pasa sa tree& cu 16,000 'Turd Dunarea pe la Rusciuc, si sa, pun& in domnie pe Bogdan, fiul lui

Iancu Sasul. In acelas timp 30,000 Tatars cu hanul for Gherei aveau sa intre in tera pe la Vidin si sa apuce pe Mihaiu pe la spate. Vitezul domn, afland despre ce i-se pregatesce, trimite pre fratii Buzesci cu o sema de osti, ca sä observe miscarile TAtarilor ; iar el astepta In tabara sa la sat ]a llulubeseY (jud. Vlasca), sa, vada, ce fac Turcii.

Buzescii bat pe Tatars la Putineig §i Stdnesel, uncle insusi nepotul Hanului piere in lupta. Mai Inuit de 7,000 cresting scapa cu acesta ocasie din robie. Intre acestea Mihaiu luand scire, Ca °stile lui Ahmet Pasa si Gherei s'at. Impreunat la qerpdtesd, pornesce asuprale; avangarda romana, comandata de Banul Manta, dand peste a vrasmasului, o isbesce cu semetie si o is in gOna pan& la Serpatesci. Aci groza mortis apuca. pe -Loci Tur-

cii si Tatarii : in intunerecul noptii ei cred, ca ghiaurul Mihaiu Insusi este printre densii cu sabia-I naprasnica ; Tatarii fug intr'o parte, apu-

cand calea pustiilor for de la Marea-Mgra; Turcii, in alta parte, find goniti si taiati de Manta, pan& ce'i trece Dunarea la Rusciuc. Dar Mihaiti

nice aci nu le da pace, cad a treia di, 25 Ianuarie, cu 10,000 ostasi vine pe ghiata, si pana sa n'apuce Turcii sa iasa din cetate, se si arunca mai repede ca gandul, cu frunte si inima de let', asupra-le si'i bate Infricosat ; 8.000 cad morti,

89

restul pana la 25,000 sunt in fug& ucisi sat prinsi. Insusi Ahmet e omorat de o lancie. Numai domnisorul Bogdan remane ca 4 Turd, ca sa duca Sultanulul stirea despre ispravile see si

ale psi'.

6. Putin dupa aceea Mihait, ca sa se folosesca de isbandile castigate, si One ce Dunarea Inc. era Inglietata. Imparte °stile sale in mai multe corpuri; coprinde, pustiesce si darama orasele si tirgurile de pe amendoue malurile Dunarei p'ene la Marea Negra, si apol cu iutime neaudita cutreiert, mai tota Bulgaria, ducend foc si sabie pen6 dincolo de Adrianopole. Ast-fel Mihaiu cu °stile sale, ajutat Inca de trupe transilvane si moldovene, se lupta, patru luni d'a randul in asprimea ierneI, repurta 10 victorii Insemnate, coprinse 25 orase marl si paternice, preda mii de sate si ajunse victorios peril la porple Constantinopolelui , facend o intrega imparatie sa tremure la numele unul singur om! C. Expeditiunea lni Sinan pasa contra lul Minain (August Tend la Decemvrie 1595).

a) B'dtlilia de la Vadul Cdlugeirenilor.

7. Intre acestea Sultanul Murat III muri (1595) si4 urma fiul set Mohammet III. El indata trimise asupra lul Mihait pe eel mai vestit din generalil furci, pe marele vizir Sinan pasa. Acesta, in fruntea unel armate de 180,000 Omen', porni spre Rusciuc.

FAA de acesta putere mare, Mihait se gasea singur, pentru. ca Sigismund Batori isi petrecea toemai nunta, Tar domnul Moldovei Aron, fusese, din Indemnul lul Sigismund, resturnat de pe tron si omorit prin venin. Vitezul donm, dupt, ce IsT

porni familia cu tot avutul la Sibiu in Ardel,

1695

90

stranse in graba 8,000 de ostasi si se duse la Giurgiu, ca sa Impedice cladirea podului, ce Turcii incepuse de mai multe lung de dile. Per dupa o septamana de impotrivire eroica, el fu silit a

se retrage, caci o ceta de Turd trecuse Dunarea mai sus de Giurgiu si voia sA'l apuce pe la spate. El tabaxl cu ostile sale intr'o strimtore numita Vadu[ Calugdrenilor (la jumetate drumul dintre Bucuresci si Giurgiu), far Sinan pasa sfirsind podul, se reversti ca un potop pe termul romanesc. 8. Positiunea alesa de Mihai, ca s'a dea lupta cu Turcii, era dintre cele mai potrivite pentru

casul, cand o armata mica are a se Impotrivi alteia cu milli mai numerosa. Este o vale Invsta, avend o largime, numai cat o jumetate de

ces, acoperita de padure si cring, si strabAtuta de riuletul NOov si de alte pirae, cari adeseaori o Medi, si o prefac in mocirla In acesta strimtore sunt locuri, unde abia deca se p6te asecla in front 12 omeni. Sinan avend pe aci sä treca, nu era chip sa'si desfasore tota puterea ostirei sale, ast-Tel Ca Romanii, earl mai crescuse cu 8,000 ostasi, se puteati cat-va lupta cu brate de 1595 o potriva. Intr'o di de Mercuri, 13 August 1595, amendoue armatele protivnice se ga'sea fata In fata. Sinan se minuna de Indraznela Romannor si era sigur mai din-ainte de victorie. Romanii, ardend de dorinta de a incepe cat mai lute lupta, chemara de trei on stint numele lni Isus si se aruncara, cu furie asupra paganilor ; lupta tine mai

multe cesuri, fried a se cunosce unde e izbanda; Romanii perd la inceput 12 tunuri si sunt siliti

a da Inderat; retragerea o fac ins& in deplina

regula. Intre acestea voinicul Kiraly, generalul lui Mihaiti, la Inapol doue tunuri si le mega la o bunk positiune. Mihaii1, veclend ca Sinan se ga-

91

tesce a trece podul de pe 116jlov spre a lovi pe

al nostri in frunte, se pune cu o ceta de 300

pedestrasi Ardeleni la capul podului; pe capitanul Cocea cu 200 Unguri si tot atatea Cazaci 11 trimite ca sa lovesca pe Turd' pe la spate, pe cand Kiraly cu cele dou'o tunuri avea sa apere podul.

9. Acum, ne spline un scriitor din acel timp, era minutul cand se cerea neaparat o miscare eroica, o fapta mareta care sa cutremure inimile paganilor si sa Ina lte pe ale crestinilor. Atunci marinimosul domn, cerend ajutor Mantuitorului, aptica In mama o secura, estasescg, se arunca sin-

gur In sirul dusman, lovesce in pept pe unul din capitanii Turci, taia in bucati pe altul, si dupa o lupta de era. se Intorce la al sei neatins". Romanii, la aceste minuni de vitejie ale donanului lor, se insulletesc si reincep lupta cu mai mare tarie si Indrasnga. Ddr Sinan a ajuns deja

si a trecut podul; de o data Insa Mihaiil it opresce In fata; Cocea it isbesce in spate, Kiraly ea tunurile II fulgera in costa si-i raresce rendu-

rile Infricosat. Mama betrinul vizir sa'si pupa din nal ostile In renduiala, dar in desert; isbanda de acum Inainte este a Romanilor. Eroul Mihahl facend o noun isbire, cetele turcesci incep sa fuga catre balta, pravalindu-se unil preste altii: artile-

rie, cavalerie, pedestrime, ca sa trdca mai lute podul; trel pasi, un vizir, un bei, 20 sangiad cu turci rnultime, se nomolesc in moeirla si stint ucisi pena la unul. Sinan chiar, in arnetela fugei -Brit de al sei, e calcat In piciorele tailor ; se ridica, dar ajungend

pe pod e lovit in frunte de o sulita si cade cu cal cu tot in balta, perendu-si chiulaful si feregeana, cum sr singurii doui dinti, ce mai avea in

gura; calul se ucide sub densul; el insusi ar fi

92

perit d'o morte sigura, pe cAnd inota in noroiii, ded crestinii l'ar fi cunoscut, si dem un spahiu turc nu l'ar fi pus pe alt cal, sea (dup5, cum spun altii) nu l'ar fi dus pe umerl- in tabard. Der vestea mortii stile se respindesce de la un capat la altul. Acuma sa fi vedut invAlmasela ordiilor turcesci, ianiceri pedestril si calari, spahii, tota cavaleria, fdcuti in bucati si fug&riti, acum pe Romhni infladrati de isbinda, cum, redstigAnd cele 11 tunuri, varsA foc nimicnitor si mana cetele vrajmase, ca pe niste turme de vite pene in taMra lor! Acum pe Mihaiu, ca un Arhanghel, cum

alerga intr'o parte si alta prin tabara turcesd, cautand cand pe Sinan, dud pe pasi si agale, dud zarind de departe pe Hasan-Pasa ca fuge, : sa stea pe vrea sal ajung5, cu palosul loc (led e yak, si sä poftescA sá se mesere cu dinsul! Hasan ins& se ascunde de rusine intr'un

crang de mdracini, si de abia a doua di .se tirasce la ai sei. Batalia finuse de diminetA si pene neptea ; trupele lul Mihaia se luptase -WU qiva mai far& minut de odihna ; ele se retrag cu

stralucita isbAnda si cu pradi bogate: tunuri, cal, camile, steguri multime; pen& chiar si stegul eel verde al lui Mohammet, despre care Tamil cred ca nimeni nu'l pote atinge, caduse in manile Ro-

manilor. Trei mii Turd zaceati morti pe dmpul de lupta; din crestini abia picarl sate -va sute, dar apele Nejlovului se rosise de sange. b) Mihaig Yodei gonesce pe Sinan Pap peste Duneire.

10. Noptea Mihaiu tinu sfat cu capitanii sei,

dad lupta trebuie urmat& pe a doua di, si se hoUri, c& e mai bine a se trage la munti si a astepta acolo peril sã vin& Sigismund Batori cu

93

°stile in ajutor. Peel Mihaiu porni la Tirgoviste, de aci la Cetatea lui Negru-Vodd in munti pe

malul Dimbovitei, si in fine se duse ]a un loe bun de retragere mai in adincul muntilor, la Stoienefn, pe apa Dimbovitei. Mai tots locuitoril

terii fugira in munti sou prin padu'ri dinaintea sabiei paganer Sinan intra in Bucuresci, pe care '1 gasi desert; puse sa se sfarame crucile si iconele sfintelor biserici, si pe turnurile for 0, se inalte semi-luna; prefacu biserica Sf. Gheorghe, ce servea de Mitropolie, in geamie, inconjura orasul cu o intaritura de lemn, iar Manastirea RaduVoda, en bastione si fortificatii. Apoi de la Bpeuresci merse la Tirgoviste, pe care de asemenea

o intari cu un zid de petre si doue santuri forte adanci; dar el nu indrazni sa inainteze mai departe, nici macar sa astepte acolo pe Mihaiu; ci lasand in cetate o garnizona de 4,000 soldati, o intinse repede spre Bucuresci (16 Octomvrie). Insa iocmal in aceiasi di Mihaiii irnpreuna cu Sigismund Batori si cu Stefan Rezvan, Domnul Moldova, cars venise in Ora pe la Ruck., se gateali s& lovesca, cu 60,000 soldatI si 75 tunuri,

tabara turcesca. Mare le fu deci mirarea, cand aflara ca Mare le Vizir a rupt-o d'a fuga; dupa trei Bile de bombardare el luara cetatuia Tirgovistei ; apol Mihaiu cu oste alesa apuca drumul cel mai drept spre Giurgiu, ca sa taie Turcilor trecerea Dunarel. Sinan intelegend de acesta, se umplu de grozasi parasi Indata Bucurescii, dupa ce-1 dede foc de arse cu tote cele 22 biserici ale stile Retragerea armies musulmane semena ins& mai mult

in timp de 14 cesuri Sinan nu se opri macar o singura data, si nu resufla de cat dupa ce se vedu scapat de Vadul Cd1ugarenilor ; pone la Giurgiu drumul era presarat a fug& prapastiosa

:

94

de arme, camile, bagage si raniti ; der cel putin Vizirul cu o parte din °stile stile putuse seapa nevelamat preste Dunare, inainte de ce Mihaid sa-1 fi ajuns de pe urma. Gaud Ron:aniT sosira la Giurgiu, era o invalmasela grozava ; pe mal tied de mil: de vite, robi, Turd', care si tunuri asteptati sa treca podul, unde multime nespusa de omeni, camile si cal', se impinged si se strived

intre care si tunuri. Mihaiti se arunca in spatele Turcilor de pe mal;

unit sunt taiati sat prinsi, altii cautand scapare pe pod se lovese si se ucid intre sine. In timpul acesta, tunurile nostre, aseclate pe un delusor, si puscile de pe mal, versa ploie de foe asupra-le ; pana ce in sfarsit podul rupandu-se in dou'e parti, tots Turcii sunt inghititi in. undele riulul. Dunarea este rosie de shnge turcesc si acoperita de lesuri dusmane. Cel putin 18,000 Turd' perira, si 5,000 robi crestini fury mAntuiti, pe langa 6,000 care incarcate de pracji, mii de vite, bagage si munitiune, ce femasera in mana Romamilor. Trei dile dupa aceea era luat si deri.mat pen6 in temelie si castelul Sin-Georgiu din fata orasului. Ast-fel fa sfirsitul expeditiunel intreprinse de eel mai vestit general al impgratiei Osmane, de cuceritorul Asiei, Africei si Europel", de Sinan cel nebiruit, caruia Mihaiu putea cu mandrie acum sa-I strige Ce to -al facut, mare vizir : sunt voinicil, paso cu trei tuiuri ? Ventul Impotrivirei sfa'xima zabalile armasarilor tai ; navala se trase Inapoi spalmantata de pepturile Ole ale vitejilor!"

Spaima ce Romanil bagase in Turci era asa de mare, In cat se (lice ca pe and acestia la intorcere treceail prin Vadul Calug'drenilor, li se parea ra in on -ce copac ved cate un ostas de al lui Mihaiii, Bed and tunul nafurisitulul si talharului de Mikal-Ogli", cum numiaii ei pe vitezul domn roman. Acesta traesce si pang asta-c,1 in a-

95

mintirea lor, c'aci intre alto traditiuni ce an despre densul, se afla si urmatorea : Spun ca'n nrma Iuptei, in Asia bogata,

Demi Musulmanil vadeafi cute-odaa,

tin armasar ce'n preajma'i cats sforaind, Coprinsi d'adfinei spaima, diceaii cu 'nfiorare Ctl el a veclut umbra bea ingrozitore A lui Mihai Vitezul, asupfa-le viind".

D. Urmari le expeditiunel lni Sinan in Tera-Romiln6sea. Luptele din not' en Marti si Tureil.

11. Pupa retragerea ordiilor turcesci ale lui Sinan, tora se afla Intr'o stare vrednica de plans. Mihaiti, care nu scia nurnai s5, se re'sboiasca, der se pricepea si cum sa vindece ranile resboiului, se apuc6, de descAlecat ter5, noun, rezidi orase si sate, facu orase noui ca Ploescil, chema, pe locuitorii ascunsi sett pribegiti, ca sa se asecle la se-

surl, aduse altil noui de prin Bulgaria si Serbia, si Imparti tuturor cu Imbilsugata sa mama mijloco de trait' : grane, &ink', yin, seminta, vite, tote cum Orate cu mare cheltuiala din Transilvania. 12. Der pentru a statornici satele, a asigura pro-

prietarilor de mosil bra#le de munca trebuinciose, iar statuluI plata. regulaa a birurilor, Mihait facu un aseclement (In 1596) ca, orb pe ce movie 1594 domnesca, boerjsca sea mcZnastiresca s'ar fi afleind in timpul acela 6meni in con dgiune de rumAnie set' vecin'etate (1), sd re'mcind acolo claca0 de (l) Inca de la intemelerea principatului T6rei-Romanesci se afla pe mosiile domnesci, boeresci si m5,nastiresei o elm/ de 6meni jiimOlate-libeii sail serbi, earl eras datori sa lucreze parnentul, Band &jai& proprietarilor din tote productele. Acestfi class a devenit din ce in c, mai numer6s6, en cit birurile si cele-alte sarcini, Carl cadeaYasupra mosnenilor sea micilor proprietari liberi, creseend mereti, au silit pre aeestia din urma a se vinde impreuna cu mosiele for la down, Itt.maliastiri soft la.4boeri. Prin acesta ve'inlare mosnenil se facea6 rumdni sod yerbi, din 6meni liberi si proprietari ce fasese 0116 aci. Mal en sem& de pe la jumetatea sutei XVI se obicinuesce aeesta venclare a mosnenilor, care la sfirsitul acelulas yen devine aprOpe genetalg.

96

&Wind al proprietarilor, lard a se mai tine thud de stdpdnii for de mai nainte, fi fcird a mai putea in viitor sd se mute in alte locuri. Acest aseclemamt, cunoscut sub numele de legdtura lul Mi-

hairz, a fost impus de imprejurari, cadi domnul avend sa, porte intr'una resboe si sa tiny osti cu plata, rumdni7, cars se inprAstiase atunci din causa pustiirilor tataresci sit turcesci, nu mai lucrati cimpurile, nu mai plated dajdiile, nici irnplineu cele-alte angarale, ci umblati rasleti spargend satele si -Ora. 13. Pe cA,nd Mihaiu isi dedea tote silintele ca

sa pun& tera la bun& orinduiala, o sema de boeri urzira o intinsa conspiratiune asupra vietei domnulul; ei intrase in intelegere si cu 6,000 Tatars din Dobrogea si 3,000 Turd, spre a navali in minutul dat si a le fi in ajutor pentru nelegluitele for planuri. Din fericire conspiratiunea se descopera, ca prin minune, patru Bile inainte de a isbucni; citi-va din aces boeri platesc cu capetele cutezarea lor, iar Tataril si Tur-

cii, ce trecuse Dunarea, suet biruiti si puss pe gona. Potolit acest foc se ridica un altul mai infricosat! Amagit de Ieremia Movila si de Hanul Gherei, ca vor mijloci impacaciunea lui cu Turcii, Mihaiu dete drumul ostilor transilvane, ce avO langa sine. Atit astepta si Hanul. El navalesce de- o data in tera cu Omenii sei, arclend, pustiind si robind totul de la Buzeti pena la Bucuresci, si cautand in tote unghiurile a pune mama pe domn. Acesta cu nadejdea in Dumnegal si cu 8,000 de omens adunati in prip4, taie cetele tataresci reslatite dup5, preda, si se arunca asupra ordiei celei marl, care se afla la orasul Gherghita (jud. Prahova). Tatarii apuca fuga,

fait, de a mai da lupta, de si erati de 6 ori mai

97

numerosi de at ostirea lui Mihaiu. Acesta s& is in gong dupn densii si °morn peste 8,000. Dup& aceia, ca sn'si resbune, aduna o noun armatt de 12,000 ostasi, trace Dunnrea pre la Turnu -ML%gurele, coprinde si derin35, Nicopoli, pe cind alte cete de ale stile iau Vidinul, Cladova, Plevna si Baba in Bulgaria. Apoi se intorce incarcat de

Fedi la Tirgoviste, aducend 16,000 crestini pe call II asecln in diferite locuri de hrana, mai cu sema in noul sett oras Ploescii. E. Tractatul Jul MihaiA-Todi en imperatul Germanic'. (1598)

14. Intre acestea, se ivesc In Transilvania schimbari neasteptate; car! aveti s& vateme causa crestinatatil si sa silescn pe Mihaiil a coprinde acea tern.

Lui Sigismund intrandu-i in cap ideia nenorocitn

de a'si napusti tera si domnia, se invoi (in

a.

1598) cu imperatul Rudolf a-i da principatul sett in schimbul a done mid principate germane (Op-

peln si Ratibor In Silesia) si a unel pensiuni anuale. El plea, remanend ca Ardelul sa fie guvernat de o cam data prin Comisarii imperntesti, Acesta retragere a lui Sigismund punea pe Mihaiu

la grea cumpana, cad In diva and densul cu sfatul boerilor sei ridicase arma, ca sä mintue tera de jugul Turcilor, pusese temeit statornic pe legnturile incheiate cu Ardelul si Moldova. Moldova Ins& se desfacuse de alianta cre5tina o data cu urcarea pe tron a lui Ieremia Movilrt; mai remnnea Ardelul, de sprijinul cnruia Tera-Romanese& nu putea fi lipsitn in lupta inceputn cu Turcii. De aceia Mihaiii, indata ce afln, despre purtarea lui Sigismund, trimise soli la Comisarii im-

perntesci sa le spun& cn acea plecare nu putin it 7

1598

98

1698

pune pe ganduri, nesciind ce s& faca; armata n'o 'Ate tine far& lefa, gendurile imperatului si ale Comisarilor nu le cunosce. Comisarii, potrivit instrucOunilor ce aveati de la imp6rat, se grabir5, a veni la Tirgoviste, si a incbeia (la 9 Iunie 1598) urmatorul tractat, in biserica Mh'nastirel Delului : 10 Imperatul se indatoreza a da lefg la 5,000 soldati d'ai lui Mihaiu ; si cand acesta va avea trebuintg de un ajutor mai mare, i se va trimite ()stile Ardelului si din alte pgrti, precum si tot materialul de resboia tunuri, munitiuni si altele. Mihaiu Ins sg fie dator a res-

pinge meree pe Turd din partea loculul si de a merge

in ajutorul imperatului, egnd nevoia va cere; 2° Mihaiii si fiul see Petraseu si toti urmasii for in linie dreptg hal:Wesel, sa aibg a steWani Tera-Romanesea cu tote veniturile, drepturile si hotarele el, Path' a plgti vre-un tribut imperatului; bar intomplgntht-se ca densii sg moth

fare,' mostenitori, Imperatul sa aibe, a intgri pe domnul, ce se va alege prin invoirea obsteseg a boerilor si a teril ; 3° Religia si Biserica Romans sg fie liberei ocrotite si neatinse de nimeni, si 4" Comerciul en Transilvania remgne liber, ca si in trecut.

15. Abia se incheiase acest tractat, §i in Transilvania lucrurile din nal se schimbara. Sigismund,

uprel si nestatornic cum era din fire, se chi in curend de fapta ce Meuse, intrh, far& de veste in

Ora, aresth pe comisarii Imp'eatesci si incepu din nos sa domnesca, contra vointerimp'eratului german ; der nu se a§eclase inch bine pe tron, si-I venir5, ghndurile cele vechi eh omul intelept afla calea si pe unde n'ati umblat, iar dee& '0" perde mintea rAtacesce si pe unde au umblat" . El parasi iar &si tronul, ins& de asta-dath nu pen1699

tru a '1 da imperatului Germaniei, ci unui ver al seh din Polonia, Cardinalului Andreiii Batori (29 martie 1599). Acest chluger era cu trupul §i cu sufletul inchinat Turcilor, Polonilor §i lu1

99

Ieremia Movila, cu cart se intelese ca s& dobdre

pe Mihaiu. Atuncl eroul de la Clilug&reni, cu scirea imp'eratului Rudolf, hotarl s& tree& Carpatii, ca norocul armelor sa alega,, decd el vitezul vitejilor si luptatorul crestinat&tii, sett un pope, nevoias si turcit, avea sä domnesca, preste fru-

mesa ter& a Ardelulni. F. Mihaid-Voda coprinde Transilvania. 1599

16. Deci Mihaiu adun& armata la Ploesci, o pose sh.-i jure credinta si supunere, si porni cu atita repediciune, In cit intr'o di si o nopte, biruind virfurile muntilor, trecu cu cea mai mare

parte a ostilor (7 Octomvrie 1599), prin pasul 1599 Buzeti, in Transilvania. °stile judetelor de preste Olt, in numer de 6,000, cu Radu Buzescu isi banul Udrea avett s& vin pe la Turnul-Rosu si s& se IntlInesca cu Mihaiu In luncile ibiului. La Alba Iulia, unde tocinai se deschisese adunarea sett dieta, nu se scia nimic despre primejdia acesta. Cardinalul la inceput nici yob, s& creda, soGotind ca este glum&; dupa ce Ins& se aSigur& de adev'er, trimise soli in tote partile, ca sa perte, dupa obiceiu, o sabiri IncruntatA in s&nge chern&nd tot poporul la arme, iar el cu &AA ar-

mata, ce putuse s& adune, veni la Sibiu. Trel dile dupa aceia (la 17 Octomvrie) se apropia de acesta cetate si Mihait-Vitezul, cu 30,000 pedestri si alert Oastea Cardinalului, de si mai mica (intre 18 20 miT), Ins& avea artilerie mai buna i mai nunaer6s&. Locul, ce se alesese de luptk

era campia dintre orasul Sibiu si tIrgul qellenberg. A doua di Joni, 18 Octomvrie, se dede b&-

talia, care tinu de dimineta pen& sera. Mihairi

100

si de asta data facu minuni de vitejie, ImbarbatAnd cu fapta si cu cuventul pe ostenii sa; dupa multa versare de sange, vrajmasii fur& pus! pe Ora. Gaspar Corn* generalul-sef peste °stile ardelene, fu prins Impreuna cu tote stegurile; Cardinalul lua fuga, lasand pe campul de lupta. 3,000

mortl si 45 tunuri.

17. Dupa, acela Mibaid-Voda infra ca un general triumfator in Alba-lulia si trase d'a drep-

tul la palatul domnesc. Cea d'anteit grija a luI fu de a da un decret, prin care fagaduia ertare tutulor, earl vor lasa jos armele si se vor supune. Orasele nu intarziara sa i se inchine. El puse in

ele garnizone cu capitani roman!, pentru ca in ostile unguresci nu avea incredere. Intro acestea Andreiti Bator!, pe cind voia sh fugh in Moldova, fu omorit de un Secuiti, care aduse lui Mihaiti intro traisth capul nenorocitului principe, cu speranta de o buns plata. Domnul, pArendu-I forte red de acesta, aseda pe mash capul lui Andreiti si se uith mult timp la densul, cufundat in ginduri. DOmna Stanca, ce era de fata la asth jalnich priveliste, se umplu de lacra" ml. In-

trebata de Mihaiti de ce plange, ea respunse cu adinci suspine, si ca o profetie: Ceea-ce s'a intimplat lui, se pote ft fie qi acestuia (aratand pe fiul for Nieolae-Petrascu)

tot ast-fel sa se intimple". Mihaiu miscat de aceste cuvinte si gandind la nestatornicia sortei omenesci, 10 intOrse fata, ca sa'si ascunda lacrimile, strigand : 0 seracut popd ! se'raeul pope 1 ! Dupg aceIa de grab trimise sa se caute si sh se aduch si trupul, si punend capul la trup Intr'un cosciug de argint, Cardinalul fu ingropat cu mare pomph regesch ; lar ucigasul se omorl, luandu-s1 resplata dupa fapta, precum spune Sf. Scriptura ch cu ce mesura vel mgsura, ti se va m6sura".

Putin dupa acesta veni veste lui Mihaiu, ca mai multe cete de Turd ail navalit in Tera-Romandsca dupa pradk si c& un pasa cu all 10,000 Turd stati la Dunare Bata ca sa &ea. 1 l trimi-

101

se Indata contra for pe fiul seti Nicolae-Petrascu cu o sema de osti ardelenesci, la apropierea ca-

rora Turcii se trasera cu rusine si pagnba. Petrascu remase sa carmuiasca tera In locul tatalui seti, sub numele de Nicolae- VothZ. Spre paza terii i se dete osti ardelenesci, cea ce era prea cuminte din partea lui Mihai, Ardelul pa' zindu-1 cu Romani, iar Tera-Romanesca cu Unguri. Ast-fel se asedara domni fiul si tatal in doue teri, crescend in mariro si putere. Isbanda de la Sellenberg fu salutat1, de tots crestin5,tatea, ca int6mplarea cea mai norocita din acel timp. In tote bisericele din Viena se cants pentru densa un TeDeu7n; Rudolf o vesti intregel stile impora'tii, la top' principii si Omenil insemnati din Europa, precum si Papel, aducend lui Mihaiu cele mai mart laude. Nemurile crestine, cars gemeaii,sub jugul pagan, Incepuse acum sri, se mince la numele eroului: Bulgarii, Serbii, Bosniacil, Albanesil vedea inteensul pe angerul for mantuitor, pre Craiul si Sreaua for de la R&M*, pe Macedonut lor, si asteptail sg'l v4(15., trecend Duna,rea, pentru ca el sa", se ridice din tote partile cu armele gi ajute a Infrunta Constantinopolea. (l.

Milmin-Todi coprinde Moldova. 11600)

18. Pe cand Mihaiti se silea sä 'si statornicesca stapanirea asupra Ardolului, Sigismund Batori si Ieremia Movila, din indemnul si cu ajutorul Turcilor si Polonilor, voiati sal scot& nu numai din Ardel, der si din Tera-Romanesca. Ei Meuse legaturi si cu Zamoisky, generalul polon, si adunati mereA osti, ca sa puna in lucrare planul acesta. Mihaiii, gata cum era tot-d'a-una de resbeie, nu le dete timp, ci lasand In Ardel cu conducerea treburilor pe Mihalcea banul, densul In fruntea unei armii de preste 50,000 ostasi pogora din Ardel. in

102

Moldova pe- la Trotus, prin stinci si strimtbri, prin prepastiT si locurl selbatice, in cat soldatii lul furl silitT trel dile sa se hanesca nurnaT cu fol de copact Repejunea mersuluT sett fu asa de mare, ca el sosi la Tirgul Trotus inainte chiar de a veni vestea pornirel sole din Ardel. Sigismund Batori si I eremia-Voda, cari tocmaT atuncl petreceti la o nunta

in acel targ, find lovitI ca de trasnet, se Imprastiara, care In cotro putea; Sigismund abia scapa pe o ferestra. Ieremia cu tote °stile sae Polone si Moldovene apuca fuga spre cetatea Suceva, unde

Mihaiti l'ajunse si'l sili sa dea lupta. In minutul de a incepe focurile, armia MoldovOna, , in num& de 15,000 osteni, puindu-si cusmele in verful sulitelor,

trecu In strigate de bucurie, in tabara luT Mihaiti. Ieremia cu Polonil seT este cumplit batut, si abia scapa spre Hotin. Mihaiii se Ta in pripa dupe den-

sul, Ii bate Inca o data la Jijia, si Inca si maT cumplit rang& Hotin, (18 Maiii), unde batalia tinu de la 10 cesuri dimineta pene sera; pe campul de lupta remase 50,000 morti, din Carl' numal 2,000 din armata luT Mihaiti. Multi vrajmasi se 'necara in Aril Nistru ; Hotinul fu dat fiacarilor, Tar Castelnl, unde se 'nchisese Ieremia, fu inconjurat si trel dile batut cu ghiulele, fara de a putea fi luat. Ieremia fugi intr'o nopte pe ascuns cu boieriT luT in. Polonia. De la Hotin Mihaiti se intone la Suceva,

care i se inching de bung -voia, de acolo la Iasi, unde intr.& cu pompa stralucita si se unse de domn al Moldovel, in bucuria tutulor locititorilor. Ca sa capete dragostea poporulul, el 'era biru-

rile, earl' se urcase de catre Ieremia la cate un galben pe luna de fie-care cap, opri si pedepsi cu mare asprime jafurile ostenilor, si dupa ce statornici in Iasi un guvern militarese, alcatuit din patru generals al' seT, se IntOrse prin pasul.

103

OItuzulai in Transilvania. La 1 Julie 1600 el infra in Alba-Julia, cu o pomp& cralasca ne mai pomenita. si incepu sä se intituleze domn al Moldoves, al Ardeluha fi al Prii 1?onuinesc1. Acum Mihaiii se gasea in culmea gloriei si marirel sele. Un vitez ca densul Inca nu aratase vecul acela In Europa, cad numai in 11 (Pe el coprinsese Ardelul, numai

in 8 dile supusese Moldova, iar la numele sea cetatile cele mai tad se supunea, popore 'ntregi se simtea atrase spre densul, ca prin minune, asteptandu-1 cu bucurie sa, vina la ele, ca sä i se inchine, sail sa 1g theme la libertate.

Der stem sea, ajunsa la punctul eel mai inalt dupa coprinderea Moldovei, in curand incepu sa apue, si eca si acest eroa ca incepe sa cerce nestatornicia lucrurilor omenesci; cu tit mai repede ii fu inaltarea, cu atit si caderea II va fi mai adinca. Caci, cum dice cronicarul moldovenesc : Nescluitore firea omenesca de lucruri ce vor sa, fie pe urma, ca pentru un lucru sea douse ce i se prilejesc pre voe, bietul om purcede desfrinat, si incepe lucruri peste puterea sa, si apoi acolo ga,Eesce peire. IL Rescola Ardelului.Batalia de la Mirislail. (8 Sept. 1600)

19. Coprinderea Moldovei, nefiind facuta la un timp potrivit, sdruncina forte mult positiunea lilt Mihail, si dede prilej dusmanilor set din afar si din intru sa se arunce asupra-I din tote partile de o data : Polonit la nord, Tatarii la resarit, armiile turcesci la sud si vest, nobilimea ungara

si sasesett din Ardel cu fostul for principe Sigismund Batori, chiar generalul impe'ra'tesc George Basta, -Loci cu total se jurara asupra unut singur om, pentru ca sa,'-1 zdrolAsca. Semnalul 11 dedera

Ardelenii. El ne mai voind sa rectmosca pe Mi-

hail de domn al lor, se stransera In name'. de 20 -25,000 omeni armati in lagrul de la Turda.

104

George Basta, cu ostile 1mperatesci, nu Int:Am-ilia

a se impreuna cu densii ; pe cind ast-fel ostirea vrajmasa crescea clilnic, a nostra se Imputina mereti, aci parte din trupe, nefiind plAtite, trecurti

la dusman Ast -fel nu mai remasese pe 1A,ng5, Mibai de cit 10,000 One la 12,000 omeni ; bani pentru plata ostilor nu avea ; generalil set cei mai buni it trtidase ; pane chiar si vestitul Aga Leka 11 venduse, Band lui Basta, In schimbul a trei sate ce i se agacluise, orasul Kowar, una din cheile Ardelului. 20. In ast-fel de imprejufari sosi cliva de 6/ 1600 Septemvrie 1600, care afla la satul A/iris/du pe Mures, nu departe de Alba-Julia, doua osta crestine abarlte fat'a In fat& si gata a se Incaera de lupta, in bucuria vrajmasilor crestinAtalii. Mihaiti isi aseclase tabara tate° positie forte tare, Intre Mures, un pirla a] Muresului si munti, de unde cu greil ar fi putut fi isbit ski constrins s5, dea bataia. Basta vq.Ond acesta, alerga la viclesug, ridica fara de vests tabara sa, si apuca inapoi pe unde venise. Mihaiii Inchipuindu-si 05, Basta fuge, lise: Unde fuge canele de italien? AU nu scie el, ea in tot 1ocu1 11 voiti gasi?" i pe data porni in gong -1 o parte din calarimea sea; iar el lnsusi cu artileria si cele-l-alte osti venia mai in urma, zorind a ajunge mai iute pe Basta. Acesta, cind vequ c5, Romanii au par5,sit tabara for si c5, sunt 500 psi dincolo de Mirislail, se opri de o-dat5, In loc si 41 Interse tots armia spre densii. Mihaifi abia atunci 1ncepuse it banulasca viclesugul; el se urea pe un del din apropiere, ca 85, vecla mai bine miscarile protivnicului, si clise catre

generalul sea Barceai : Ce gandesci a vor dusmanii?" Vor sa dea bat5,lia", re-ipunse generalul. Mihail'', care nu pre avea tragere de inima a se bate cu armat5. cresting, 11 gise: Sa facem pace cu densii, domnule Barceai." E cam thriliti acum, stralucite dOmne, punell platosa, rinduesce sold* de batalie si sa ne pregatim de lupta',".

21. Batalia Incepu pe la amiacli In focul groz-

105

nic al artileriei nastre. care, asedata pe drumul eel mare ce duce la Alba-Julia, Edinaintea liniei de bataid, furtunh cumplit in ostea dusmand,. Pa-

na pe la 2 ore s6rta zimbea armelor romane, and Basta, dupa indemnul unlit' general al seti, trimise o ceta de 300 puscasi earl apucar& pe la spate pe artileristif nostri, ii omorir6 pen& la unul,

si luandu-le tunurile le 'ndreptara in potriva n6-

sta. Acura sorta bathlief este hotkrit'a; aripa stin-

g& a ostilor 1uf Mihaiu, dupa o inipotrivire eroick incepe s5% se reschire, fiind izbita chiar de tunurile n6stre; aripa dr6pta nu IntArdi5, sa, faca acelasi lucru, cu tote ispravile vitejesci ale luI Baba Novae, In fine Insusi centrul unde se afla Mihaid, vklend amendou6 aripile reschirate, dede dosul. Numai Mihaiti nu voia sä pArasesca cam-

pul de lupta, nesciind ce este fuga, pentru un vit6z ca densul; ci el sta, in ploia de glonte si de puciosk nemiscat pe calul sett, in mana drepta, stegul eel mare al arnaiei, in stanga sabia sa

plina de singe, far in juru'i chti-va capitani rugandu-1 cu lacrimile In ochi a lua fuga, Cad dusmanul s'apropie si vieta-i e in primejdie. In fine trebuind a fugi, el scOse st6gul de pe lancea de care era atarnat §i'1 baga in sin ; tot asa facura si ofiterii sef cu cele-l-alte steguri; apoi eroul trecu in not Muresul eel lat si plin de sange si de trupuff, pe agerul seu armasar ; calul fiind sleit de puteri, Mihaiu descaleca, dupti, el, si ,,recunosc6tor pentru slujba ce-I facuse, 11 mangaik Ii trase de coma fruntii, II saruta si apoi II dete drumul s6, mOrga, slobod pe campie".

22. De la Mirislau, unde 10,000 cadavre acoperea campul de lupta, din amendoue partile cadend Cate jumatate, Mihait se duse cu grab& la Alba-Julia, apoi la Fag5,ras ; de aci luttn-

106

dull familia si ce avea mai stump, se indrepta, cu ostenii, ce4 mai re'masese, spre Tera-Romanesca printre munti. Cand se apropie de ho-

tare, afla ca, nu departe Moise Sekeli cu Polonit it astepta sä-1 lovesca. Pus intre doue focuri, Mihaiii se decise a se Impaca cu Basta, si trimise la densul patru soli, cart Incheiara pacea cu conditiune ca : &Mina Stanca, fiica-sea Florica si cu fiul seu Niculae-Voda sä remand ostatici in Ardel, iar Basta sa-1 ajute cu trupe impotriva Turcilor si Polonilor, earl navalise in TOraRoman &ca. I. Infringerile Iul Ilibain in Tera-Rominesea.Ilihahl la Praga.hitorcerea lni in Ardel si isbinda do la Goroslat. (1600-1601

23. Mihaiii-Voda luand veste, ca pe de o parte Zamoisky cu Polonii au ajuns pen la Buzett, Ian pe de alta, ca Turcii cunt deja in Bucuresci, scobori muntii prin pasul Buz6uItii, si puse tabara langa riul Telejenului. Oastea ce avea fiind numai de 7-8,000, el trimise grabnic dupa ajutore la Basta, rugandu-1 a-I da eel putin 2,000 pedestri si 500 calareti, precum si munitiuni de r6sboiti. Tote cererile lui re'maserA Insa zadarnice, alegendu-se numai cu fagadueli, fa'cute tocmai ca sal amagesca mai bine si sal 1)61.0. Intre ace-

stea Zamoisky cu 30,000 Poloni si Ieremia cu

10,000 Moldoveni ta'barlse pe malul eel -alt al `relejenului. Mihaiu sustinu cu densii vitejesce si cu isbInda lupta dou6' Bile (6 Y;i 7 Octomvrie); dOr

la 10 Octomvrie Polonii, apucand vadul riului, batura. pe Romani in padurea Bucovului, si-I silira, a parasi tota tabara cu bagage, artilerie si 95 -steguri. Peste 1,000 de omen altar& din amendoue pArtile.

107

Romani' Insti, se retrasera, nu de tot in risipk ci in bung, rinduiah, tot ap6Anduse pen& la o-

rasul Tirsor (4 sat pe l'ang Ploesci). De aci

Mihaiii se duse la Tirgoviste, unde 'Asa pe ce' trei frat.I Buzesci cu &tea ce se afla in loc, iar densul se retrase d'alungul muntilor spre Craiova. 24. Intro acestea Zamoisky, dup'a ce aseclase dome In scaun la Bucurescl pe Simeon Movila,

fratele lui Ieremia, se retrase in Polonia din ordinul regelui sett, las'and 4,000 PolonI ca s& sprijine pe Simeon; la Suceva el aseclA, domn pe Ieremia Movilg,. Dar Mihaiti, deli parasit si am'arit,

de to', isbutise a stringe o noud ostire, cu care, ajutat si de banul Craiovei, btu pe pasil Vidinului si Nicopolei, earl' intrase in tern; amendoi pasii fura ucisi, pr6cji si multe steguri aqua' in mana lui Mihai. Dupa, aceia el porni asupra lui Simeon-Voda, trimitend inainte pe banul Udrea, cu 4,000 de oste s6, fie de straja la Curtea de Arges; ins5, aci Udrea fu batut de Ostea polon'a, a lui Simeon. Cel -lalti osteni ai lui Mihaiu, afland acesta, se imprastiafa, Udrea se inching, lui Simeon.

25. Eroul acum singur, parrtsit de toil, pus intre focurile Turcului, Polonului si Ungurilor, Eteein si vendut char In fora lui, pentru care luptase cu primejdie de viat4, 7 an' intregi, despAr-tit de familia, lul draga, care sta in robie neavend nice pAnea de tote dilele, retacea cu putinii credinciosl, ce -' ma' remasese, prin scorborole muntilor, ca cel din urm'a fugar ; el, care sate -va clile mai 'nainte tinuse in mane, sceptrul a trei teri, si comandase cleci de mil de voinici, acum n'avea Mei unde sa 'si piece capul, pe care nelmblAnzitii se": dusmani pusese pret, ca pentru.

un ucigas! Nu -' remase alt, de Cat sa alerge Tia

108

1600 mila imperatului Rudolf, si la 25 Decemvrie 1600 cu 70 insi c &larI ajunse 1mpreuna cu Mihalcea

13anul la Viena, dna ce In tot drumul pene aci avu sa sufere multime -de nenorociri si nedreptag din partea Ardelenilor. Dupa tree lunI de asteptare la Viena el capata, void de la Imperatul sa vina la curtea din Praga, uncle fu primit cu 1601 cele mai marl* onoruri (23 Martin 1601) Mihaiii

sciu cu maiestrie si caldura sa se apere de Invinovatirile, ce i se adusese, si sa robesca inima Imperatului; acesta 11 numi guvernator al Transilvaniei si-I dede 100,000 galbenl, ca in unire

cu Basta, sa porte resboiti, pentru a goni pe Sigismund Batori din Ardel, si a aduce Ora IarAsi la ascultare. 1601

26. In e lam 1601 Mihaiti Vitezul si George Basta, cari se imprietenise ca trod cu Pilat, in fruntea a 10,000 pedestri si 8,000 calari, dedera, stralucita

batalie de la Gorosldii ; armata llil Batori, ce se ridica la 35,000 omen, fu desavIrsit sfaramata ; tot& tabara coprins5,, impreunti cu 54 tunurl si

130 steguri. Mihaiti fu bratul si inima acestel victorii. El desfasura aci minunatele-I talente militaresci si o barbatie vrednica de faima numelui sell. Serta cea nestatornic'a incepuse acum iarasi sa-I surlda si sa-I dea sperantele cele mai bune : in Tera-Romanesca fratii Buzesd, ne mai putend rabda pe Simeon Movila la tron, it gonise In done renduri, Tar pentru a treia óra chiar in dim, and Mihail-1 izbandea la Goroslati. Moldova gemea de crucjimele si nelegiuirile ostilor polone,

si de tirania lui Ieremia, asteptand pe vitezul down sa vina, ca s'o mantuiasca. Ardolul, saturat de atatea amesteaturi, se vedea silit a prirni din non domnia lui Mihaiu. Remanea num! zavistiosul Basta, care vina de mult peirea dom-

]09

nulul roman ; el nu putea sa uite, ca in doue

renduri pone acum imperatul Rudolf numise pe Mimic], Tar nu pe densul, guvernator al Ard6lului. El vedea bine, ca de asta-data Mihait, In-

teleptit prin cele patite, n'are sa mai lase din

man& acesta tera; ca, el strange mered la osti si se gatesce de resboid, si ca trimisese porunca la Alba-Julia sa-i gatesca palatul craiesc, unde avea

in curend sa vie si sa se aseze iarasi in scaun. J. Omorirea lui NOWA liodit. (8 August 1601).

27. Ast-fel vrajba cea vechie dintre Basta si Mihaid se reaprinse: Basta ceru de la Mihaid sa,-I predea tote tunurile si stegurile luate in batalie;

acesta respunse ca tunurile ii sunt de lipsa, iar stegurile voesce singur sa le trimita lul Rudolf, ceea-ce a si Lcut. Basta pretindea ca el are comanda suprema, a ostilor ; Mihaid sustinea din contra, ca, fiind el guvernatorul Ardelului, este si capetenia tutulor trupelor ; mai adause ca : anthill data a coprins singur Ardelul, si acum tot el a ajutat sa, se coprincla a doua Ora ; ca ver-

sandu-si de trei on pang acum sangele pentru asta tern, el are mai mult drept asupra-I de cat Basta si de cat chiar Imperatul Acestea si al-tele de acest fel, d6r mai ales speranta, ca, duya, peirea lur Mihaiu, Ardelul i se va da lul, it facura pe Basta sa grabeasca perderea acestui om. Remanea numai de gasit chipul, timpul si locul, unde sa severs6sca crima. Amendou6 ostile fiind tabarite in

campia Turdel, cortul lul Basta era departe de al lui Mihaid cat o aruncatura de sageta. Mihaiti se pregatea tocmai ca sa, porneasca, asupra cetatii Fagarasului, unde UnguriT tined Inca in robie familia sea ; pentru acesta el trimisese pe

110

capitanii sel George Rat si Marzea cu o parte din osti inainte, Tar el avea de gaud sa-'1 urmeze a doua di (8 August) cu alte trupe, ce-T fagduise Basta. Cu o sera maT nainte generalul imOrates° pofti pe Mihaia la consiliul de resboi-a,

care dupe obiceiti se Linea in cortul lul Basta. El presimtind vre-o curs& nu se duse, der a douadi dis-de-dimineta trimise pe secretarul sea. la Basta, sa-I cera iertaciune de nevenire si sa-i ve-

stesca tot de o data plecarea. Pe cand secretarul

vorbea in cort, Basta chema, la o parte pe Jacob de Beauri, si pe alti capitani aT pedestrimel valone, si le porunci, ca pe data cu 200 puscasi aT for si cati-va cu alebarde se, merga la cortul lul Mihaia, sal princla si sa, i-1 aduca ; Tar (Idea

nu se va supune, sal °more. Capitanii indeplinira, ordinul intocmai ; si cat maT in ascuns si faril sgomot ajunsera la cortul lui Mihaia, %cure,

cu cutitele maT multe gauri si intrara in cort prin maT multe parti de o data. Mihaia sta in piciere vorbind cu generalul calarimei, Ungurul Racotzi, cand -se vede inconjurat de ceta ucigasilor. Cel d'antaid, ce s'apropie de persona sa, fu un locotenent, care II disc : Esti prins !" Prins ea ? !" racni Mihaia, scotend sabia si dandu-i o lovitura groznica ; cand ins& voi sa ridice a doua era bratul gang, cad era stangaci, unul din valoni i-apuca manerul sabiel, II smulse cu dintil arma din mama, si intr'o clip& II taia cu (Musa capul, pe cand altii cu sulita it patrunse drept in inima. Ast-fel frumosul sea trup cac,u ca un copacia rostogolindu se la pament (8 Au1601 gust 1601). Tradatorul Racotzi, care asista cu sange rece la acesta priveliste, fu din nebagare de sema ranit la obraz. 2_8. Cand in lagar se respindi Vestea omorulul

111

lul Mihaiu, soldatii soi luara armele ca. sal resbune. Der George Basta cu amerintarile stile sciu sa -I potolesca. Banul Mihalcea, betran de peste

80 ant, fu prins, casnit si strins de gat in in-

chisore ; alti 300 boeri perira o data cu densul;

scapara cu fuga, Tar remasitele ostilor romane se intorsera in Ora. Corpul trunchiat al erouluT stete tree dile aruncat in torina, despuiat si ta'valit in sange ; ba, spre mai mare ocara, fu pus pe un hoit de cal, One ce se facu mild unui crestin si'l ingropa inteun loc in cimpie. Capul, cei-lalt,i

dupa ce fu plimbat pe un magar prin sate si tirguri, se imbalsama si se trimise In tern, ca sa se incredinteze toti ca Mihaiii nu mai traesce.

Radu Buiescu si sotia sa Preda (fiica lul Mihalcea Banul) it inmormentara in launtrul bisericei din M-rea Delului, la piciorele Petrascului-Pada, unde se pastreza si se 'Dote vedea pea asta qi. Ast-fel peri de- man/ ucigas5., in versta numai de 43 ani, voevodul cel mai vestit, cel mai minunat si eel mai

vitez al Romanilor .; in timp de opt ani, cit a fost pe tron, el n'a avut un minut de odihna, stand pururea in resboe pentru o singura mare idee : liberarea patriel de jugul pagin si marirea ei. Acestel idel el a jertfit total : viata sea, familia sea, insasi Ora sea, despre care stria lui Rudolf, cu putine dile inainte de a muri, ca n'a mai remas in ea de cit manta si apele. Din diva si cesul, in care de Nina voia lui a intrat in confederatiunea cresting si a jurat mOrte Turcului, si pea in clipa cand a inchis ochil, el a remas statornic si credincios causei, crestine si imperatului Rudolf. Resplata acestei credinte nestramu-

tate pentru causa cresting si pentru slujba imperatului o gasi Mihaiu pe campia Turdei ; ea era barda mercepary a unui capitan valon, care-i retezo, capul. Un istoric vestit german dice despre Mihaia-Voda : S5, arunc5.m mai bine flori pe mormentul unui dome' roman, care are un interes istoric universal. i el ajuta, si ajuta

112

puternic, sa abath' barbaria turcesca, de la cele-l'alte parti ale Europel. Daca acest barbat ar fi avut o crescere mai

ingrijita, data nu s'ar fi nascut in niqte Imprejurari aqa de grele, daea n'ar fi avut a face cu Basta, ea Sigismund Batori, cu Ieremia Movila, el ar fi Intreprins ispravi minunate. Un roman de nascere este o dovada Inca mai mult, ca Providenta 10 alege uneltele sale dintre tote natiunile qi limbele. Domnirea sa, dara ar fi tinut mai indelungat, an fi fost hotaritore pentru sOrta mai buna, a Orilor de la Dunarea-de-Jos. Ins& In al 43-lea an al verstei sale, el fu smuls cu silnicie din cariera sa ; urmarile intreprinderilor sale se zadarnicira, si in acela0 timp perira in spatiul gol al timpilor. Dar este datoria istoriei de a I pastra memoria si de a-I vesti lauda, fara Irish', de a -i ascunde cum-va greqelile. A ei datorie este de a desfalura inaintea ochilor ispravile, de a detepta prevederea,

ea in aceste teri frumose va veni un timp mai bun pentru omenire". In adefer, mOrtea lui nimicnicesce planuri marl i indraznete, sguduind feu trebile Romaniei ; cartea vitejiel strebune parea chiar ca s'a inchis pentru tot-d'a-una, pana in cliva cand, dupa trecere de 270 ani, vitezul Rege Carol I, punendu-se in fruntea Wenilor Sei, trece Dunarea., ,resbesce ostile musulmane, la Nicopoli, Magura qi Ghighen, Rahova, Plevna, Smardan ci Vidin, qi biruitor da', Romaniei Independen(a ei Regatut, indeplinind aievea visul de Mdrire Romanesed al celui mai mare si mai vestit domn roman : al lul Mihaiii-Voda Vitezal !

2. Radu Serban Basarab. (1601 161.1).

A. Radii Serban se face domn.Datiilia de Maga Brasov.

1. Dupe, mortea lui Mihal Vitezul se nascurrt, certurl marl pentru domnia Terii- Romanesci. Boerii alesera domn pe Radu Serban Basarab. Dar Simeon Movila Impreuna, en 160,000 Tatari, afar& de Polon' si Moldoveni, nAvalesce. asupra lul Radii Serban. Bathlia se dete In gura Telejinului oa la satul Teifaa (14 Septemvrie 1602) Si inu

113

trel dile. Ea fu hotarlta, prin lupta de fata a lui Stroie Buzescu cu un tatar vestit prin vitejia lul, si care era nepot al Hanulul tataresc. Stroie, bagandu-se Intre ambele o1, se lovi cu Tatarul, care '1 taia in bucati ; d6r si densul fu ranit la cap, din care causa peste 3 s6ptemeni i s'a IntImplat mortea. Hanul Impreuna cu Simeon luara fuga, iar Radu erban r6mase singur domnitor.

2. Pacea si linistea nu .tinura ins mult, din causa amestecaturilor din Transilvania. George Basta, lasat guvernator al acestei ter' dupa mortea lui Mihaiti, se purta cu a§a crudime, in cat to' locuitorii luara armele. In capul for se puse fostul general al luT Mihaiu, Moise Secheli, care fiind ajutat de Turd, supuse tot Ardelul. Basta alerga dupa ajutor la Radu erban. Acesta in-

tra fara de veste in Ardel §i batu cumplit pe

Unguri Yang& Brasov. Insusi Secheli fu ucis ; din G,000 Ardeleni, abia deca cati-va scapara cu

viAta (17 lulie 1603). Pe Tanga. pradi bogate se 'tiara si multe stAguri, din earl Radu trimise 32 la imp6ratul Rudolf. Acesta II fagadui un ajutor ba'nesc regulat pe fie-care an, munitiuni si o§ti la vreme de trebuin-ta. B. Radu Serban face pace cu tots Tecini1.Ni vala lul Gabriel Batori.

3. Radu

erban Intorcendu-se din Transilva-

nia, Inca nu apuca bine sa asede tera cu buns si avu mai multe lupte cu Tatarii si cu

pace,

Turcii, pe car' II fugari peste Dunare. Din causa Ins& a acestor navaliri dese, Tara-Romanesca ajunsese ma' r6"ti de cat or' -cand, Domnul roman nu scia Incotro sa apuce ; ajutorele fagaduite de Rudolf soseat cu anevointa, i nu la timp potrivit. De aceea el facu pace cu Imp6ratul turcesc, 8

1603

114

Indatorindu-se a-i da haraciul obicinuit ; xlede si Hanului tataresc 5,000 galbeni si 500 cal, numai sa inceteze cu pradarile in principat, inchein, si cu Stefan Bodical, domnul ArdOlului (la 5 Aug. 1606

1606

1605) un tractat de alianta, si nu rupse legaturile nici cu. imp6ratul Germaniei. Se intimpla ca si in Moldova, murind Ieremia Movila (1606) si dupa un an fratele acestuia Simeon, urmA, la tron fiul lui Ieremia, Constantin Movila, care era bun prieten cu Radu *erban. Numal ast-fel avend pace de tote partile, tera Incepuse a se mai ale@ ; locuitorii fugiVi de multele nevoi peste Dunare si in Ardel se .'ntorsera

pe la casele si satele lor. Domnul putu sa ingrij6sca de imbunatatirea sortei s'6rmanilor loonitori, §i pentru ca n'avea lemere de nicairi, des facn o parte din osti, iar celor-alte le dede dru-

1610

mul pe la casele lor. 4. Intro acestea facendu-se domn al Ardeului Gabriel Batori si hranind cugete vrajm4esci asupra lui Radu Serban, navali fara de veste in tern (25 Decemvrie 1610). Radu nefiind gata de resboin, fu silit ,ssa fug, la tera Moldovel cu tap boerii lni ; Batori coprinse Tergovistea ; goni pe

Radu pea la satul Pelin, si de si nu'l ajunse,

d6r prinse pe muma lui cu tote comorile stile ;

apol pustii in timp de 3 luni orase, tirguri si sate, macelari vite si omeni, darima curti, biserid §i mAnastiri, si umplu Ard6lul de argintul, aurul, p&nea si vinul Terii-Romanesci, cat n'afi re'mas nimic In Ora, nici alta data n'all mai fost aicea in Ora rautate si jaf ca atuncea". El puse In domnie pe Radu Mihnea si se 'ntorse inapor la Ora lui (1611).

115

C. Bata lia de la Petrescl, Ling% Brasov. Radu Serban perde domnia.

5. Der Radu §erban nu perdu timpul in zadar. Stind la orasul Roman, el incepu sad stringa, ostT, se uni cu Constantin Movilk si amendouT Incheiara un tractat de alianta. cu Mateia, fratele ImperatuluT Rudolf, contra luT Gabriel Batori (Febr. 1611); in acelas timp dede veste boerilor 1611 din Tera-Roma,nesa, Rosiorilor si Dorobantilor, sa stea gata, cad el va veni sa-T resbune de cele pa,tite de la Ardelen. In fine, (And fa bine pregatit, pe la jumetatea luT Maiii 1611, cu 8,000 ostenT alesT:

Romani, Poloni si Cazaci, merge drept la Tirgoviste; ostile romane 11 primesc ca pe resbtmatorul lor ; Radu Mihnea, pa,' fasit de boeri si de popor, fuge peste Dunare la Turd ; §erban, fara, minut de zabava, trece cu ostile stile ,muntil pe la Ruar. Batori, care nu scia nimic despre acesta, venea spre Brasov cu 32,000 emeni fara, nice -o grija, totT fiind veseli, ca si cand ar merge la nunta.; ei tabarlra la Petrefti (Petrisdorf), nu departe de Brasov.

6. and Radu Serban prince veste despre ac6sta, esi incetisor din muntI, si in noptea de 28 spre 29 lunie 1611, 41 rendui armafa in linie de ba- 1611 taia, Impartind-o in 32 companiT ; 2,000 omeni ii asecla, in dosul unor mori de hartie. Batori, vecjend In reversatul zorilor pe Radu ca inainteza, asupra,-T, trimise intrebe deca, vine sa petreca, cu el set sa,

se bata. Radu, drept respuns, incepu atacul pe la cesurile 11 cliva (29 Iunie) ; la It/cepa isbinda fa In partea Romanilor, der sosind Ardelenilor noui trope, pedestrimea romama din centru, putin numerosa, fu With% a da dosul; Batori incepu atunci sa strige : a nostrd este 6iruinta, qi ostasiT

116

Jul se dederg in invalmasel'a la pre'darea mortilor, Acura ins'a cei 2,000 Romani, ascuusi dupa mo-

rile de /Artie, navalesc asupra Ungurilor; Radu Serban pe de alta parte cu. calarimea sfaramn, centrul lui Batori. Atunci Ungurii in The de victorie strigati fuqd, tine pate fugi ! Insusi Batofi, :

no spune un scriitor din timpul acela, se puse pe fugh" , si pen sn, tree& o apa, mai era s'a se inece ; fugea ca canele cu coda Intre piciore ; II caquse cusma din cap, iI cacluse aripele ; pentru ca purta multime de aripi pe corpul seti, aripe la cap,

aripe la spinare, aripe la brate, aripe la piciare, aripe la cal, aripe pretutindenea, falindu-se cu nerusinare ca, era Inger, si ca toti inimicii auta sa pda de frica Inaintea lui". El abia scapa, inchiclendu-se in cetatea Sibiului.

7. Dup'a o expeditiune asa de norocita, Radu Serban, in loc de a se intorce repede In tea, ca sa 's1 apere scaunul, perdu timpul urmarind pe Batori in mid lupte faa insemnatate. In vremea acdsta Radu Mihnea cu multime de Turd si TAtaxi coprinsese Tergovistea sl astepta pe Radu la gura Telejenului, sa'l lovOsca. Radu Serban v6clendu-se parhsit de ostenii si o parte din boerii sdi, se intorse in tea pe /a Ruear, si de aci grin munti apuca drumul spre Moldova. Dar In lunca mare de l'angA Bacau, ratarii, trimisi gonaci dupa densul, it ajunsefa si '1 lovira farl de veste (Sep. 1611

1611). Atuncea Serban Voda, glee cronica, de abia au scapat cu o semi de omens 'Ana la Suc&a, ca acolo era si domna-sa. Si de acolo eau ridicat cu totul de au trecut in tdra lesdsca,, si

de acolo s'ai1 dus in %era Nemtesca la Viena (la 1612 1612), primindu-1 Impdratul cu mare cinste, d'an-

du-I bani de cheltuiala, ca sa se pda odihni el si omenii lui cu mare cinste si pace, si acolo. au

117

locuit 'Dena' la mortea luI (in a. 1620) Domnit-au 1620

Serban Voda an!' 9". Ast-fel Radu Serban Basarab avu o domnie forte turburata, der pline de fapte vitejesti, earl fac dintr'ensul un vrednic urmas al Jul Mihaiu Vitezul. Mal putin ambitios

de cat acesta, nu se lase, ins& mai pe jos in isietimea planuiilor si in indrasnela cu care le indeplinea. In tot timpul pribegiei stile de 9 ani, el nu ineeta a cere este si ban! de la Imperatul german, ca sä supuna Ardelul si Tera-Romanesea. Ca si Mihaia, el s'a aretat pururea credincios Imperatilor Rudolf si Mateiu, cars voiau cu orice prat se, face, din Tera-Romanesce, un zid de aperare in potriva Tureilor ; el a supus de done. on Ardelul, pentru care, ca si Mihaiu, a perdut seaunul sea stramosesc, fiind parasit de proteetskrii si aliatil sea, tocmai cand avea de densil mai multa trebuinta. Tote silintile ce a pus pe langa Rudolf, Mateiti si Sultan, ca se, 'si recapete tronul, au

limas zadarnice, One ce in a. 1620 muri in Viena 0 se 1020 inmormanta in frumosa biserica Sf. 9tefan din acel oral.

3. Istoria Terii-Rornanesci de la Radu Mihnea pana la Mateiii Voda Basarab. (1611-1633), 1. Cu urcarea pe tron a lui Radu Mihnea (1611-1616) TIT se intorsera iaresi vremurile nenorocite de dinaintea lui " Mihaiu Yob: asupra Teril-Romanescl. Porta Otomana incepu se, socotesea si sä tracteze tera iarasi ca o provincie turcesca, numind si sehimbend domnil dupe plac si dupe. tine da sume mai marl ; haraciul, dajdille si alto angarale ereseura si mai mult, si nu mai avea sfirsit. Orice plingere a sermanilor Jocuitori, acum nu mai era ascultata la Porta ; domnul, seti. se, -1 4icern mai bine, beiul, care domnea mai tiranesee, care despuiam al bine poporul si fa'cea se, sb6re sub secure, mai multe capete de boeri pamanteni, acela era mai placut Sultanulul si Vizirilor, mai sigur ea va tine in arena, timp indelungat gradina Padiphulta ; eaci asa se numia acum Tera-Romanesca a lui Mihaiu Voda Vitezul ! 2. Dar pentru a isbuti se ingenuche pe Romani, Porta Otomana trebuia se, trimita, ca sa-1 guverneze, Omen streini de teed, fare. nice o iabire pentru densa ; iar ace-

118

stia la rendul for trebula se, alega uneltele trebuinciOsa tot printre streini, ca streini prin streini se, vineze ca lupul in turma oilor, si .s'o risipesca. Cel d'antaia domn de, acest soli( fu Radu fiul lui Mihnea turcitul, care cind is1612 buti se, remand neturburat in scaun (1612), cea d'antaiii grijrt a lui fu de a pune in dregetorii greci multime, si a indeparta de la ele pe boeril pamAnteni, pe cart II more. fare, judecata, pentru a le lua averile. Radu Mihnea find mutat in Moldova (1616), in locul sea se trimise Alexan11061618 dru Riaf (1616-1618), fiul iarAsi al anal roman turcit, (al Jul llie Rams), si tot asa instreinat de tera, ca si predecesorul seu. Traind in casa Primului-Vizir, el capatase tronul dand 35,000 galbeni numai sociei acelui Vizir, pe langA alti bani impartiti, ce imprumutase cu cameta neauqite de pe la greci si ovrel. Acesti ban! trebuiaii platiti din spinarea Ore, prin Mijlocirea boerilor greci, implinitoril birurilor : ,,striga poporul de multele nedrep-

tati, ce i se facea, si blestema pe domn, care nu le o-

pria". Boeril si ostenii, sub conducerea pabarnicului Lugonira pe domn si omorire, pe tot! greci! de prin sate si tirguri. Porta trimise domn pe Gavrila. , fiul lui Simeon Movila (161x3 -1620) care, pentru a perde pe Lupu, II numi mare spatar (general) si-1 trimise cu &tea ]a Silistra in ajutorul lui Schender pasa. Aces1618 to prinse pe Lupu si-1 trase in tepa (1618). Gavrilas meri birurile, dar nu apnea se, implin6sca doul ani de domnie, sl find mazilit, fugi in Ungaria. In locul sea Pic Mehedin(enul,

1626180

Porta mute, din Moldova pe Radu Mihnea, care se indatorase a plati 40,000 galbeni tribut pe an. Acesta, dupe ce slei si de asta data tera en tot felul de angarale, se intOrse iarasi la Moldova (1623), isbutind, pentru 35,000 galbeni daruiti vizirilor, ca domnia Teril-Rol e,2 manesci s'o ia fiul sen Atexandru Coconut (1623-1627). Acesta fiind pre tine.; numai de 13 ani, dregatorii sal, mai tot! Greci, facura multe reutati si nepastuiri ; mai ales ciocoit, adica slujitoril insarcinati cu strangerea rilor, despuiara seracimea ca laniceril, din care cause, Meta locuitori '41 lasara caminele si fugira prin terile ye1624 tine. Peste aceste nevol mai venire, (in 1624) si Tataril

de an robit tera p'ena in Olt si an predat-o, fere, ca ea intempine vre-o impotrivire, ceci domnul fugise in Ardel. Calarasii de la Alanesci, Gherghita, Ploesci si Rusii-deVede se ridicara, ca se, gonesca, pe nedbstoinicul domn ;

4

11(4

maseztarammumotreitatima H o(es terret,eingenuaruetrpfaola urger Imago

Qticl t cogar eos,hos quare refpic tat . S41 +vir a7se...stro,

(

(AJA/f el-rid c2

C.)

MATEIU VODA BASARAB. 26176

119

der la sat la Manescl el stint batuti. Preste Olt alti boeri, cu un domn ce-1 dicea Paisie, se scOla cu armele, 1nsa sunt prinsi si omorit1 cu domn cu tot. In fine Bet len Gabor preda cu foc si sabia, 1ntrega tara, silind pe domn sa fuga. Din causa acestor InvalmaselI Alexandra e mazilit de Porta si inlocuit cu Alexandru Dias (1627-1629), 11%.17 iar acesta cu Leon Stridie, fiul lui Stefan Voda' (1629 1629- 1632). In timpul lul Leon boeril pamenteni se rescu- 1632

lark pentru a pune capet domniel streine a Grecilar si a da tronul unui roman de vita, din stralucita familie a Basarabilor, unui barbat intelept, vitez si cu adeverata iubire pentru pamentul stramosesc, lui Mateig Voda Basarab.

4. Mateiii-Voda Basarab. 163 2 1654)

A. Mateia se face dome.

1. Mateiti Voda, Miscut pe la 1580, era fiul leea Vornicului panda -din satul Brancoveni (dud. Ro-

manata) si al jupanesei Stanca. Dupa tata el se tragea din nemul domnesc al Basarabilor si se bucura de un mare renume printre locuitori, boeri si ostenl. Toti graiati cu cinste si iubire numele sea, si vedeti inteensul pe izbavitorul for de domnia streina a beilor, trimisi de la Constantinopole. Cel din urma din acestia, Leon Voda, gramadise asupra locuitorilor ajdii si napasti neau(lite. Din acesta causa judetele de peste Olt se sparsera; o parte din boeriT pamenteni, cu Mateia in cap, pribegira in Ardel la principele George Racoti. Aci Mateia adunanclu-si oste ungur6sca si

cu multi Rosh' de preste Olt, scobori muntil pre plaiul Vulcanulul si bath infricosat (la Tirgu-Jiti si la Ungurei'a) ostile hi Leon ; dar intr'o ba,talia de lingo Bucuresa (1631) el fu invins si silit sa 1631 treca iarasi in Transilvania la prietenul sea Racoti.

2. Intre acestea plingerile boerilor la Porta in potriva lui Leon facura pe Sultan A, '1 rnazilesca (Julie 1632), insa domnia o cede lui 1?adu, fiul 1632

120

lui Alexandru Iliaq. Atunci boerii se intelesera, cu Abaza, pasa Nicopolei, si aleserh' pe Mateiti, care 1632 (in 20 Septemvrie 1632) intra, in Bucuresci la scaunul domnesc. Radu cu este numerosa,, coinpusa. din'Moldoveni, 'Mari si Turd, veni asupr&-i.

Bata lia se dede in marginea orasului, intre Dudesti si intre manastirea Plumbuita, si fu isbinda lui Mateiti Voila ; lar Radu Vocla a dat dosul,

fugind cu mare spaimA si cu capul gol. Dupd, aceia Mateiti, lasAnd in scaun pe sotia sea,

domna Elena, se duse inpreun5, cu boerii cei mai insemnati la Constantinopole (Decemvrie 1632), ca sa, se piing& de jafurile si reutatile Grecilor, si s6. dish' a fi densul recunoscut de domn. El stete de fattl, in divanul turcesc, cu protivnicii sei Creel si

cu boerii pribegi, veniti de la Moldova din partea lui Alexandra Ilias ; der el sciu asa de bine sá 's1 intocmesca lucrurile, in cat castiga in partea sea pe pasi si pe viziri Boerii sel la rendul for spusera, ca deca Porta va urma sa trirnita si de aci inainte ca domn al Verii pe vre un grec din imp'eratia turcesca, nu numal boerii, der toti locuitorii vor ptirasi tera si se vor duce on -unde aiurea, numai sa, scape de robia grecesca. Sultanul le implini voia, Band steg de domnie nouse lui Mateiti, care nu se sfii a se infatisa, la Padisah, cu ale aruia osti, cate-va luni mai nainte, el se luptase in resboiul avut cu Radu. In fine, 1633 in diva de 10 Martie 1633, Mateiti intr.& in scaun

in Bucuresci, in strigatele poporului, care de bucurie isI desbraca hainele si le asternea la pa-

ment, ca sä tree& domnul peste ele. Si au fost mare bucurie si veselie la -UM tera de la mare

0116 la mic, si multAmia lui Diunnedeti de domn bun si milostiv si crestin, si -q-ate isbAvit de Mil vrasmasi greci".

121

B. Mateiti Yodi as* si intocmesce tern.

3. Mateid Voda, indata ce se sui pe tron, se apnea sä indrepteze tera in intru si s'o asigure din afara. El micsora birurile, puse o mai buna rinduiala in strangerea lor, si in scurt timp scapa -Ora de datoril. Fiind-ca satele se sparsese de multele neva el trimise carti prin tote tkrile ye-

eine, ca toti Romanii fugiti sa se intorca pe la casele lor, lertandu-I de on -ce dart Multi venira la chemarea domnulul, si se aseclara prin satele ce remdsese pustii, apucandu-se larasi de munca campului, ca mai 'nainte. 4. Manastirile de asemenea ajunsese la mare stricaciune si derapanare ; ele caduse in mama calugarilor grecl, cars le vindead si carciumared, stringed veniturile si apol fuged, lasand lacasurile sfinte in saracie si desevirsita mind. In zadar Mihal Vitozul Notarise, ca nici un calugar strein sa nu se mai faca egumen, ci fie care manastire sa 'si alega egumen-ul sdd dintre calugaril aflatorl Inteensa. Cu suirea pe tron a lul Radu Mihnea, Grecii luara nu numai dregatoriile Orel, der si egumeniile manastirilor, si prin staruintele lor mai tote ldcasurile pamentene furs inchinate, ca metoce dajnice manastirilor din Muntele Atos si din alte parti ale Turciel. Mateid Voda, ca sa pima sfirsit acestei urgil, care instreinase mai mult de jumetate tera, aduna in Bucuresci soborul duhovnicesc si mirenesc, compus din Mitropolit, Episcopi, archierei, boeri mari si midi, si intocmi chri-

sovul de desrobirea manastirilor (anul 1639), cari remasera lardsi pe sema terii, cum ad fost de vdc.

5. In acelas timp Mateid ridica d'asupra manastjrilor dajdiile si sarcinele; numi dupa alegerea soborului, egumenl destolnici pe viata, ina-

1639

122

poi'd mrtnastirilor satele, ce in vremea egumeniilor

streine fusese cutropite de boeril eel puternict ; bisericile si manAstirile stricate de cutremure, de foc si de n5,v6,1irile paghne, el le rezidi, pe unele

chiar din temelie, si le Inzestra cu sate si odore,

venituri de tot felul, facendu-se ctitor a 40 de lacasuri sfinte. 6. Mateiti Vod'a ingriji si de armata,, magi cetele dorobantifor, rosiorilor si verdisorilor, intocmi corpul Sehnenilor, care era compus din streini ; Serb.", Bulgari, Arb6nasi, scutindu -1 pe toti de bir si andu-le left bone ; aduse arme

ION

cu foc, tunuri si sAc5,1use (tunua mici), si tot materialul trebuincios de resboiti, cu care umplu cite-va mAngstiri, ca pe niste cetetui, si facu din no cetatea din Tirgoviste, care fusese stricata, iu timpul lui Mihaiii Voda. Punend ast-fel tera pe picior de aparare, Mateiti incheia, (in a. 1635) cu George Raco0, principele Ardelului, un tractat de prietenie si credintil, film legaturi secrete cu imperatul Germaniei si cu regele Poloniel, ca la timpul priincios s5, 'I ajute a ridica armele

asupra Turcilor. Din nenorocire ins& pentru causa crestinethtii, Mateiti fu impedicat, in indeplinirea

acestui plan, tocai de acela, care ar fi trebuit mai mult s'a-1 ajute, de Vasilie Lupu, domnul Moldovei. Acesta fu pentru Mateia, cea-ce Ieremia Movila fusese pentru Miliaiii Vitezul, dusman de

morte si poftitor a-I lua tera si domnia; numal ca Mateiii fuse mai norocit in lupta cu Lupu, si remase One la sfirsit biruitor, de si isbinda adeverata nu este, in lupta dintre fraV, de cat pentru dusmanii acestora.

123

C. Lnptele Int MateiU-Voda en Vasilie Lnpul domnul Moldovei. a) Bdtalia de la 1Velniprt (1639).

7. Vasilie Lupul, indata ce ajunse domn al Mol-

dovei, (in a. 1634), incepu sa starue la Porta., ca sa sco-ta pe Mateiti si sa-1 dea Jul domnia Terii-

1894

Romanesci, 'far fiului see mai mare Ion -Voda, sari

dea Moldova. Pentru acesta el coprinsese cu da-

ruri si cu halal pe Viziri, si In a. 1637 capata steg de domnie pentru amendoue terile. Un domn

ca Mateiti insa, vitez, intelept si prevedetor, nu se putea scote asa usor, si precum cu sabia dansul lease tronul, tot prin sabia trebuia sa fie silit a'l parasi. Deci in acelas an, tomna tarditi, Vasilie Lupu. In fruntea unei armate de mai bine de 30,000 ostasi, antra in Tera- Romanesca si inainteza cu foc si sabie One' la Buzea In acelas timp Mehmet

pasa sta la malul Dunarei, gata ca sa treca in contra lei Mateiti. Acesta, pregatit si ne-adormit cum era, incaleca cu tote ostile, 28,000 la

numer si 20 de tunuri, impreuna si cu 8000 oste ardelena, comandata de Kemeni Janos, si gQnesce pe Lupu 'Ana dincolo de Focsani. Mehmet,

din ordinal Sultanului, care era incurcat intfun resboifi in Asia, se retrage si trimite in grab& soli la domnul munten, ca sa '1 roge a nu mai pustii Moldova, nici a urmari pe Lupul spre rusinea imperatului turcesc; el se jura prin scrisori pre Dumnedeti si pre Suflet, ca data Mateiil se va intorce inapoi, nu numai ca nu . i se va intimpla nici tin reil, nici va perde domnia, der Inca se fagaduia, ca va starui pentru mazilirea lei Lupul. Racoti, principele Transilvaniei, de asemenea poruncise lei Kemeni Ianos sa impace pe domnia romani. Mateiti la inceput nu primi

1837

12i,

ac6sta, dar mai pe urma, sfatuindu-se cu boeril si vedend greutatile maxi ale lernel, se invoi la 1037

pace (Noemvrie 1637).

8. Ac6sta pace ins& fusese mai mult o amagela, pentru ca Indata ce lucrurile se linistira in Asia, Sultanul, atitat de Mehmet pasa, pe care '1 cumparase Lupu cu bani, trimise stegul si buzduganul de domnia a Teril-tiomanesci lul Lupu, Tar pentru a Moldovei, fiulul sett Ion. Lupul ince-

pu arum sa, 8e intituleze: doinn al Moldova $1 al Prit-Romdnesel ; el lase pe fiul sett in Moldova, Tar densul cu oste numerosa, intre care si 15,000 Tatar' si un corp de Ianiceri, veni asupra lul Mateiii. Ajungend la riul Prahova, el isi aseda tabara la sat la OjogenZ. Dupe cinci dile de hArtuiala, Mateiti trece in timpul noptii Prahova In vad, tot calaretul luand cu sine pe cal

die un pedestras, si cu tote &tea stolita se a-

runca asupra taberei moldovene. Batalia se dede la Ncinipli pe Ialomita, nu departe de Ojogenl. Yasilie-Voda, avend stile reschirate dupe prac,i in tote partite, apuca fuga cu calarimea si lathcerii, lAsand pe mana Jul Mateiti corturile, carele cu munitiuni si bagage, si tunurile cu tote pedestrimea. Preste 8,000 nun:m.1 din Tatar' re-

maserti, morti pe campul de lupta. Lupul abia scapa cu putinei omen' la Braila, si de aci fugi 1639

noptea calare spre Galati, fiind-ca era sa cad& in mana Turcilor (Decemvrie 1639). Cand Sultanul afla despre cele intimplate, strinse de gat pe Mehmet si trimise grabnic nal firman de domnie lul Mateiii, precum si darurl, Tar lul Lupul poruncti

strasnica, a se lasa de amestecaturi si a trai in_ pace cu vecinul sett. In amintirea isbindei ea0igata la Nani§ori, Mateiti-Voda 1541

zidi in a. 1641 o biserica In oraul Gherghita (jud. Pra-

125

hova) cu nume]e mucenicului Procopie, pe care 'I luase intr'ajutor de biruinta in acea lupta. Child mai pe urma% se impacara amendoui domnii, Vasilie-Vodg rezidi cu cheltuTala sa biserica Ste lea in Tirgoviste (a. 1644), iar Mateiu ialcu m-rea Soveja in Moldova (jud. Putna, a. 1645).

1654

1645

bi Bdtdlia de la Finta [1653]

9. Pacea dintre Mateit si Lupul nu tinu mult, Lupu se gatea, cu ginerile seu Timuf Hm,elniclei si cu Cazacii acestuia, s& gondsa pe MacacT

teiti §i sa impart& intre densii domniile amendoue. Mateiti, care scia despre ce i se pregResce, in-

cheia (la 1651) cu Gheorghe Racoti II un tractat secret de alianO, ofensiva si defensiva contra domnuluI Moldove, si amendoui ajutara cu ostI pe logofetul acestuia, pe Gheorghip Stefan, ca

1661

sä gonOsca, din scaun pe domnul seti si sn, se punA

in locu-i (Aprilie 1653). Lupul abia scapa, cu fuga la cetatea Hotin, si de aci peste Nistru la Camenita, de unde ceru ajutor de la Timus. Acesta,

cu invoirea regelui Poloniel, trece Nistru pe la Soroca cu 8,000 de Cazad alesi si bine Inarmati, si pornesce spre Iasi. Stefan cu 12,000 de este de tera, cad trupele transilvane si muntenesci se retrasese, ii ese Inainte d'asupra satului Popricanilor, nu departe de Iasi ; der este batut si slit a scapa in Tera-Romanesca',. Vasilie-Voda, in

lee sa stea ca at

asecle Ora si domnia, adu-

na cell din tote pArtile si pleca cu Timus ca sasT

r6sbune pe Mateiti. Acesta trimise pe Diicul

Spatar cu o sema de osti calarI sa stea la hotar,de strOjk impreuna cu Gheorghi0 Stefan, ()stile lui Lupu silesc la Rocfan'i pe Diicu a se retrage, neavend ostenii acestuia arme de foc. La qioplea, in TelejOn, se face o noun inctierare intre Cazacii lui Timus si Seimenii lui Mateiti, ba-

1665

126

tandu-se vitejesce din amendoue partite pone in nopte, fail de a le strica nimica Cazacil. Mateid luand mare inima si nadejde dinteacesta intimpinare, ese si el din Tirgoviste cu Rosii si alta

este de tell, si'sI mega tabara la o poena, Intre Ialom4a si pirlul Finta, nu departe de satul cu acelas n.ume., 1653

10. In cliva de 17 Maid (1653) se da, aci o batalie crincena. Armata lui Mateid, compusa, numai din 7,000 osteni romani si 500 ardelenI, caci ajutorele lui Racoti nu sosise inca, avu sa tina, o lupta de 7 cesurI cu o armata de 4 ori mai mare. Bata lia o incepu calarimea Moldovena, , care se asvirli cu atata furie in cit ajunse pone in corturile Muntenilor. Der Mateid, folositidu -se de Imprejurarea, di Timus null' apropiase Inca tabera ca sa incepa focul, dede inderat calarimea MoldoveI, intor-

and asuprarI tote tunurile si pedestrimea, si puse ast-fel resboiul la loc. Acura se incaera la lupta si Cazacii. Artileria muntena II fulgera asa de cumplit, ca-I pune in mare neorinduiala , isbinda insa

nu e hotarita, de si qiva e aprope de sfirsit. Mateiii face minuni de vitejie, luptandu-se ca un led. El, unchias trecut de 70 de anI, este pre-

tutindeni nelipsit, inbarbatand cu fapta, cu cuventul, cu gestul ostirea sea nespaimintata. Deja trel cal suet ucisI sub densul , la al treilea primesce si el un glont in piclorul sting, aprope de incheetura genachiultil ; cind un slujitor, pricepond primejdia, alerga, la scara selei, ca nu cumva vitezul A cage, el II gonesce de langa sine cu vorbe aspre ; trage din picior cisma, incalta

alta, si nedand semi, ranei, incaleca pe data ca un deplin °sten pe un al patrulea cal, si se arune& din nod in lupta. Era aprope de sera, cind de o data ,se scor-

127

nesce din sus un vifor cu ploe drept in fata ostii mai Vasile-Voda, si cu area furtFunh, cu sunetul copacilor .si cut ploie repede, cit se phrea ca este anume urgia lui Dumnedeii sosita asupra acei osti cat era despre Vasile-Vodd ; si Mateiii-Vodh cu tunuri adhogea groza ostii, si simeti ostenii lui". Mai antaiii is fuga aripa moldov6nh, apoi Minus cu Vasilie-Vodh, pe care se dice eh Mateiti

l'ar fi ajuns de pe urmh, d6r in loc de a '1 thia cu sabia, l'ar fi batut numai cu mana pe spate. Toth tabara, tote tunurile si bietii pedestrasi, -numai Cazaci peste 5,000, chdura in manele invinghtorilor. Mai mult de 10,000 morti acopered

camptil de lupta, dintre cad 3,000 Romani de amendou'e partile. Lupu abia scaph din r'sboid numai cu trupul, si ar fi fost de sigur prins de gonacii lui Mateih, trimisi dupa densul, d6ca nu s'ar fi travestit pen' la camase chiar; si asa putu ajunge la scaunul se'd din Iasi, en mare amh,rh-ciune a tuturor lucrurilor sole. D. Re'sc(ila SeimenilonMortea lui 2dateitloirodi.

11. Luptele neprecurmate intre cel douT principi romani avurh urmari triste si pagubitore pentru tem. nostra : cetele simbriate ale lui Lupu calcara si pustiirh in mai multe renduri Tera-RoInau6sch ; ostile unguresci si muntenesci ale lui Racoti si Mateiti nu fhcura putine rele Moldovei. 'Turcia vedea cu bucurie cum Romanii, in loc de uni armele si a lupta impreunh' ca sh scuture jugul roblei, se sfasiati cu nesocotinta intre

densii. Ea atIta pe sub ascuns, cand pe Lupu contra lui Mateiu, cand pe acesta contra lui Lupu,

pentru ca sh nu fie intre ei nici-o data pace, si pentru ca amendouo te'rile slabind din ce in ce, cu atit mai usor sh le vie Turcilor a le Inge-

128

§i apasa mai gred. De aceea Sultanul se grabi, curend dupa Walla de la Finta, sa tri-

nuchia

IA53 mita lui Mateid (14 Aug. 1653) diploma de noua

Intarire in domnie, precum si sabia si buzduganul, iar pe Lupu II last in voia sortei qi a lui Gheorghitd Stefan, carele cu ajutorul lui Mateid 11 goni desevirsit din scaun. 12. Der Mateid-Voda, sciindu-se mered dusma-

nit de Lupu si tinta a loviturilor Portii, fusese nevoit a tine sub arme un num& mare de osti nu numai de Ora, der si lefegii streini numiti Seimeni. Cum se fini re'sboiul cu Vasilie-Voda, mai multe neintelegeri se iscara intre Seimeni si Rosh',

fart ca Mateid sa peat a-I Impaca. 0 parte din hoer). nu erad streini de aceste neintelegeri, qi voiat sa pescuiasca in apt turbure. EI incercase mai amain sa perda pe Mateid, cumperand pe hirurgul s'ed, un polones, care-I otravi rana ce capatase in batalia de la Finta ; din fericire domnul scaptt, si 11 boeri tura pedepsiti, unil cu mortea, altii cu ocna. Cel-fialV partasi ai for invinuira pe doui dregetori credinciosi domnului

Vistierul Ghinea si pe Armasul Radu, ca an dat planul for pe fata, si de aceea atitara. pe

pe Seimeni qi Dorobanti asupra-le. Seimenii ce-

rura sa le dea laa pe trei luni si sa le-o si maresca, eAci denqii au invins pe Cazaci la Finta ;

ei trimisera 50 din sinul lor, ca sa silesca pe Armas a le 'ndeplini cererea. Rada nu numar ca-I ocarl, der puse sa-I faie in bucati, ca pe niste tradatori. Acesta fapta fu semnalul Teseurtrii ; cu Seimenil se unesc Dorobantii. Arma§ul voesce a pedepsi, cu ajutorul calarimel, pedestrimea revoltata; der calarimea, in loc de a se supune, face causa comuna cu fratii for de arme, gi atunci nimic nu mai pate infrena solbatica por-

129

nire soldatAsa. El dat nAvalg in palatul domnesc de Tirgoviste, unde Mateiti etcea bolnav, fac bucatl pe cci doui boeri si pe un al treilea Socol Cornatenti (lunie 1653).

1663

Dupa, acesta neomenosa fapta el jura, din nal credinta lui Mateiti, faraAnsa, ca s'o tina,; cAci cind betranul domn se vindecase putin la picior, si esise la

preumblare &Ire Arges, (t6mna a. 1653), la Intorcere armata Ii inchise portile cetatiI, 11 tinu trel Bile

nemincat cu tote boeriI lui din josul orasului, si nu '1 primia In l'auntru, pen6 ce nu le fagadui s'a le dea left Intreite. 0 en obida era lui Mateiti-Voda, dice cronicarul, unde scia cit bine le -au

facut, si acum Isl bat joc de el ; si cherat pe tots credinclosii EA' boeri si slug): si le chcea :

0 dragil mei! scifi cit munch de rinui Kra i

mg nevoil de o strinfl la mofiile lor, f i o pdclil de nu o celled nicl o limbo, qi in dilele mele crescurd qi se insurard, fi fdcurd copil, .i se imbogdfird tool, mal virtos die de acest nem dorobanfesc, find el tot dintr'acest pament al Orli Romdnescl, §i neavend el nicl o nevoie de la mine, sag de la alp ; lar diavolul eel nepohtitoriti de binele omenese, eatd cum intra in el de i-ail nebun2t, fi nu mit' ce fac, cd s'ait insocit cu Serbil Seimenl, de ql-au ?ndritat fetele fi surorile dupd el, fi nu pate nimene sd -I contenescd. De acum inainte, dragil

met ! sd scift cu adeverat cd pentru faptele for vor sd vile marl rgutdp asupra acestil serace de Gerd, fi, va sd cacld la mare nevoie, qi vor sd pdtimesca ft eel bunt pentru eel re ; cd (initial', ell nu pociit

rebda turburarea for care fac asupra mea fi asupra (era, ci gindese de voitt ave dile sd aduc in primavard 30,000 de Tdtarl, qi pre Craiu cu Unguril, sd t lovescd fdrd veste de tote parple, fi sd se puie suet sable top eel mal marl sd pierd 9

1653

130

cu mite tiaa71, scl-m1 isbindesc spre clenfi, pentru mult bine ce le-am fdcut."

4i

asa cu necaz mare all petrecut Mateiti-Vod5,

din di in di. Nei fiind slab, si ajungendu-1 adincile belranete, putine Bile s'ad r6sbolit, si cand 1654 all fort la Aprilie 9 anul 1654, Dumineca dimineta, au reposat Mateiii-VodA, In casele domnesci In Tirgoviste. i all domnit Mateiti-VodA, ani 21,

fara luni 5, si qile 11." El fu Inmormentat mai Anfaiti in biserica domnescti. din Tirgoviste

al6,-

turea de mormentul sotiei sale domna Elena; 1658 iar mai tardiu (in 1658) aselell fur5, duse la manastirea Arnota (jud. Valcea), unde se IngroparA

In lanntrul bisericel, sub o frumcisl lespede de marmura, care se vede acolo pen6 In cliva de asta-cli. Mateia-Voda Basarab este eel mai insemnat domn al Romanilor din vecul al XVII. Om fericit peste tote domniile east (6% dice cronicarul moldovinesc, ne-mandru, bland, dirept om de rerti, harnic la r6bdie, a,sa neinfrint i nespa1mat &it pofi sei '1 asemenl cu marl fi vestifl oftent al lumel". Cu sabia In mama deschidendu-ei drumul

la iron, cu sabia ei-a aparat tora ei domnia in timp de 21 ani, sciind sa se strecOre prin tote greutatile timpului, cn o dibacie ei agerime de minunat. In nimeni incredetor, el Iel punea nadejdea numal In puterea sea proprie ei a natiel stile ; om cumpanit, nici un pas nu facea cu pripiala, ei a sciut, ca tei Mihaiii-Vitezul, se. bage graze. In

Turd, fara sä fi ridicat Ins o data macat sabia asuprale. El s'a nascut intr'un timp, cind imperatia turcesca putea mai ueor se. fie 'mita si resboita de creetini; creetinil insa nu '1 ajutara ; ajutOrele aeteptate de la Racoti, on nu sosiail de loc, on sosiaii mai tardiu, cand nu mai era de ele trebuinta ; imperatia germane., fiind incurcata cu

resbdiele stile interne, se margini la fagadueli, de si ministrul Germaniel la Porta scria imperatului Ferdinand III (la 1643), ca Mateiu, domnul de acum al Terei-Ro1643 manesci, este un betran vitez °stag, de vita veche domnesca, a luat principatul mai mult prin sabia ei virtutea

sea, de cat prin alte mijlOce, ei a capetat la Turd un

131

ast-fel de, nume, In cat acestora le e frica de el, tot asa ea o diniOra de Mihaiii-Vitezul.... In sfarsit till pe Mateiti

drept un print asa de vitez, in cat data o mare Putere I'ar ajuta cum se cade, printeensul s'ar puts face forte mult, in contra Turcilor". Ceia ce insa a nimicit mai cu sema planurile patriotice ale acestui domn vrednic, fu necurmatele resboie cu dusmanul sea Vasilie Lupul.

Mateiti Basarab insa nu e numai un vitez de frunte, un aperator cu sabia al drepturilor si al vredniciei te'rii, der si un bun organisator in intro, un domn care 'fftelege si pretuesce bine-facerile pacil. Biserica romans, care devenise dajnica streinetatii, el o desrobesce ; limba romans, care One aci era despretuita, el o introduce In biserica si la carte, in local limbei slavone, in care se facea serviciul divin, in care eras scrise actele si poruncile domnesci. Mal multe carti bisericesci se traduc in limba terii si es la lumina din tescurile tipografice, aduse si ase4ate de de:nsul la Govora, la Tirgoviste, la Manastirea-Delului $i la Snagov. La acesta contribue malt si sotia sea dOmna Elena, fratele acestia, slovesnicul (literat) si lubitorul de invotatara Udriste Nasturel, precum si Mitropolitul Stefan. IVIateia publics si cea d'a,ntaiti adunare de legi bisericesci si civile, Indreptarea legii (1652), atit de trebuinciOsa",

cad 'Ana' aci se judeca numal dupa legea cea nescrisk dupa asa numitul Obieeig al peimentulul ; intemeiaza scoli pentru invetatura limbei romanesci si a celor streine, scoli pentru viitorii cantareti si preoti ; spitale (bolnit.e)

pre la unele manastiri, mori (fabrice) de hartie si de postay, iar comerclului Ii deschide cal noui cu streinetatea. De aceia pe lespedea de marmura, care acopere la Arnota osemintele acestui maret si falnic domn, s'a putut sapa urmatOrele cuvinte, cari ail ajuns One la not ca un resunet din vechi si batrine timpuri : Aici (lace Mateiti Basaraba, prin harul lui Dumnegleti odiniOra stapin si voevod al Terii-Romanesci, barbat pre intelept, pre vitez si milostiv ; al multor biserici si manastiri intemeietor si innoitor ; nici o data biruit in biruinte, al multor incalca'ri purtator pre vestit de biruinta; vrajmasilor infricosator ; prietenilor ocrotitor; al teril sale inavutitor, carele cu mare avutie si cu tOta inbelsugarea in pace si liniste a domnit dotfe'-d.eci si trei de ani ; a ador-

mit intim Domnul in adancimea anilor, In anal Domnului 1654, in cinstite betranete.

132

5. Istoria Terii-RomanescI de la mOrtea lui MateiuVoda Basarab pima la Nicolae Mavrocordat [1654 - 1716].

Din dece domni, cart suira, si scoborira treptele tro1716), numai doul nului in timp de 70 de ani (1654 au o domnie mai lunga: Serban Cantacuzin dece ant, si Constantin Brincovenu '25 ; pe cind restul de 35 aril este impartit intre cel-lalti opt, din cari unit domnesc numai cate un an. Aceste domnii au tote un sfirsit

rgii: Constantin §erban, Mihnea-Radu si Grigore Ghica, fug in tarile crestine, ca se. scape de urgia pagans; Grigore Ghica, in a doua domnie, este surghiunit de Turci ; George Ghica si Antonie Voda, sunt maziliti, §erban Cantacuzin more otravit de boeri, Constantin

Brancovenu e taut cu tots familia sea la Constantinopole, unde 2 ani dupa" aceia cade si capul dusmanului sea Stefan Voda Cantacuzin. The este in mai multe renduri pradata si robita, de Turci si Tatari, cutrierala de ostirile nemtesci si unguresci; populatiunea parasesce sate si orase, ne mai putend suferi feutatile unui guvern des-

puietor si tiranic, si se duce chiar si in tera turcesca, unde afla mai =lig siguranta a traiului si a proprietatil, de cat in a el patrie. Locuitorii ce mai rema'n sunt secerati de ciuma, fOmete si miserie; boerii romani cu iubire de te' platesc cu capetele, cu pribegia or cu surghiunul, indrasnela impotriviril lor; eel ce dan mane cu streinii sunt singurii bine-veduti la curtea domnesca, tar domnii nu mai aunt aparatoril drepturilor terii, ci niste slujbasi turcesci, pusi ca sa implinesca dajdiile, sa strange. cele trebuinciose de hrana pentru cartea Sultanulul si pentru intretinerea ostilor, sa lupte sub stegurile turcesci contra crWinilor. A. De la Constantin Serban Basarab Ong In Serban Irodik Cantaeuzin. [1654 - 1689].

1.

Constantin ,sSferban Basarab, poreclit Cirnu,

TL (1654-1658), pentru ca in tinerete, umbland

133

dupa domnie, fusese prins si taiat la nas din porunca lui Mateiti-Voda, era fiul natural al lui Radu-Voda §erban. El era cunoscut sub numele de S6-darul Constandin din Dobreni (jud. llfov); slujise mai anthill in Transilvania la curtea lui Racoti II, apol la Mateiii-Voda, dupa mortea caruia boerii si stile II alesera de domn, iar POrta it recunoscu in schimbul a 500,000 lei. Constandin incepu sa domnesca bine; usury birurile; judecati drepte facea, pre niminea nu obictea, ci cu blindete si cu cuvinte dulci pre toti minglia". Dar cea-cel grabi caderea si aduse rele marl asupra terii, fu chipul nepriceput, cu care el voi sa se scape de Seimeni, si usurinta cu care se lash a fi amagit de Racoti; cad, in be de a desface pe &linen)* pe tale pacinica, voi sa atite ostirea nationals asupra-le; ac6sta se uni ins& cu dentii, si cu totii omorira preste 36 boeri, pr6dara manastiri si biserici, jahuind, spune cronica, -Vita t6ra din cap 1)61'16 in cap, si crucis si curmedis". Racoti, oferindu-se de buns voie ca sa pedepsesca militia resculata, veni cu 30,000 omeni si o macelari la iSroplea in Telejen, luand si 40 tunuri,

ce le duse in Ardel. Constandin se facu acum tributar domnului ardelen, care-le intrand in resboia cu Polonii, amesteca si pe voevodul roman. Din acesta causa Sultanul 11 mazili si numi in locu-I pe Mihnea. Acesta infra in tea (febr. 1658) cu 10,000 Turd si 20,000 TatarI. Constandin it

intimpina en 32,000 osteni, dar inteo batalie sangerosa, care '1 costa viata a 8,000 omeni, fu

invins si silit a fugi in Ardel. 2. Dupa fuga lui Constandin Serban in Ard61,

tronul fu ocupat de Mihnea. Acesta in loc de a

purta grija terii si d'a o aseda, dupa atatea amestecaturi, traind in buna intelegere cu Turcil

1658

134

si cu vecinil, se unesce cu G. Racuti si Constandin Serban, ca sa ridice armele asupra Turcilor; omora multime de hoer'', cari indraznise a se impotrivi planurilor luI nebunesci ; si dupa o dom-

nie de un an si treI luni e silit a fugi si el In Ardel, lasand tera in prada Turcilor si Tatarilor, cart o pustiira In chipul cel maI grozay.

Numai Tatarii duserit peste 50,000 locuitorl in robie, pe Tanga un mare numer de cirec,1 si turme

de vice. Tera remase aprope pustie. In locul 14 Porta muta pe George Ghica din Moldova. 1869-80

3.

George Ghica (1659-1660) nu apucase

Inca bine sa domnesca, si prindend veste ca Con-

standin Serban a intrat cu UnguriI in tera, fugi numal de cat cu tots boerii si cu familiele Tor, la Giurgiu. Constandin merse d'a dreptul la Bump curesd (1 Maid 1660), de aci lovi pe neasteptate pe Ghica la Giurgiu si '1 alunga peste Diinare. Dar nu stete pe tron nici o luna de (IN, si fu silit a se intorce In Transilvania, pentru ca o armata numerOsa de Turd si Tatari intrase In tera si o pustia fara mila. Nid Ghica nu domni mult, cad fu ridicat far' de veste din scaun de un pasa si dus in lanturl la Constantinopole, din causa ca nu platise la timp haraciul. In locul lui se trimite fiul sett Grigorascu (Sept. 1660), care domni In doue renduri ; antaia domnie (1660 1000-64

1664) o perdu, pentru ca avend TurciI resboiii

cu GermaniI, si el fiind silit a merge cu &tea 1884

in ajutorul Turcilor, fu acusat, ca la Walla de la Leva (1664) ar fi rupt-o d'a fuga, ca O. faca

pe Turd sa p6rc,da resboiul. P6rta numi atuncI pe Radu Leon (1664-1669), care fu resturnat printr'o reseed& a boerilor, si inlocuit en Antonie 1609-72 170da din Popesci (1669-1672). Acesta cade prin intrigile Grecilor, si acum Grigorascu Ghica is 1664-69

135

pentru a doua óra scaunul (1672-1674), pe care '1 perde iarasi din causa purtarei stile indoIOse in re'sboiul turco-polon, (expeditiunea de la Hotin). Prin staruintele Cantacuzinescilor, in locul

1672-74

lul se numi grecul Duca Vodd, stramutat din Moldova. Duca (1674 1678) facu dou'e expeditiuni cu TurciI, una contra Polonilor, si cea-lalth contra Rusi 'or, si apol fu rechemat in Moldova ; lar domnia T6ril-Romanesci o capata qerban Cantacuzin. Constandin Serban zidi in Bucuresci in virful unei mo-

vile manastirea cu hramul St. Constandin si Elena, pe care Radu Leon o zugra'vi, iar Constandin Brancovenul o facu Mitropolie, cum e pene asta'di. George Ghica din porunca Turcilor mita pentru tot-d'auna eapitala terii la Bucuresci si derima la pamgnt zidurile Tirgovistei si manastirile de prin prejur, acesta pentru ca Porta sä fie mai sigura de credinta Domnilor. B. §erban-Voda Cantacuzin. [1679 -1688]

4. Serban-Voda Cantacuzin era fiul postelniculul Constantin si nepot de fiica al lul Radu Serban

Basarab. Ca A capete tronul trebui sä platesca Sultanului si Vizirilor peste o jumatate milion de lei. In timpiI de pace al domniel lul, se apuca sä indrepteze tera, care era sparta si risipita de grelele never ce-o impresurase; puse rInduIala in stringerea birurilor, aduse porumbul (papusoiul),

care One atunci nu fusese cunoscut In terk 6menil mIncand mamaliga de mein sal pane de secara ; Incheia cu Apafi, principele Transilvanid,

un tractat de comerciti si altul pentru pasunatul vitelor ; introduse un sistem regulat de mesuri si greutata (stinjenul lul Serban) ; rechema la scaunul mitropoliei pe Vladica Teodosie, pe care soborul arhieresc 11 gasise pe nedrept departat de

1674-78

136

Voda G ,hica, ftcu _cea dIntdiu scold ronanOsca in Bucuresci, indennnAnd pe boeri s6, 's1 dea copil'' la InvOraturi ma'' inalte ; puse sa, se -tipAresea carts bisericesci, si sh' se traduca Biblia romanesce ; zidi manastirea Cotroceni de langa Bucuresci, hanul numit ,Slerban-Vodct din capitala, o

fabric& de postav la satul Afumati, o tipografie la episcopia 13uzeu, alta la rnitropolia din Bucuresci, etc. ; in scurt Serban se sili din rOsputeri sa imbun'atAtesca starea materials si morala, a poporulul, sa radice hiserica, ssa asigure darea

justitia, si domni in timp de aprope 10 an'' cu intelepciune si trtrie, Tubit de supusiT seT, temut

de vrAjmasil din l'untru si din afara El voi Inc a. sa scape Cara de robia Turcilor; in scopul acesta isI forma, o armata frumosa de preste

40,000 ostenT, puse s& se tome 38 tunuri, si se asigur& de ajutorul Austria si Rusiei. Cind ins&

era aprope sa rg,dice stOgul independentii, si ca un al doilea Mihait sa theme pe Romani la li-

bertate si la marire,peri far& de veste, (in n Op1688

tea de 19 Octomvrie 1688, in al 55-lea an al virstei sole) de otrava ce I -o dede, prin mina

chiar a fratelui sou Stolnicul Constandin, si a nepotului set& de sora Constandin BrancovOnu, acea partia, de boeri, earl doriau pacea.cu on -ce pret,

fie chiar cu robia si rusineaerii. Brincovenu culese indat6 rodul crime'' sole: domnia Teril-Rorodnesci. C. Constandin-Toda Brincov6nul. (1688-1714).

5. Dupg, mortea cea neasteptatl a lui Serban Cantacuzin, boeri'' alesera domn pe logofetul Con -

standin Brincovenul, fiiul Postelnicului Papa si al Stance'', fiica beleanului Constan din Cantacuzin.

137

Septe sute pungi (a 500 lei una), date Sultanului si vizirului, costar& pe teed caftanul si stegul de domnie pentru noul ales. Pe timpul acela Turcia se afla incurcata inteun resboid crincen cu Austria. Brincovenu socoti ca este mai bine

a pastra legaturile veal cu Porta, de cit a in-

cerca cu ajutorul german sa scuture jugul pagin. In tomna a. 1689 ostile austriace cu Genera lul MU

for Haisler venira fara de veste la Bucuresci, ca sa, punk mina pre domn. Constandin-Voda se retrase la Rusif-de-Vede ; 50,000 Tatari, din ordinul Sultanulul, navalira in tern. Austriacil trecura In Ardel, pea a nu da fatk cu Tatarii ; acestia, dupa ce jefuira cumplit pea la. Buz U, se 'ntorsera inapol, mai priimind Inca de la domn si darufi sati plocone. Der nu apucase Inca bine locuitoril sa las& de prin munti si de prin palings, unde se ascunsese de groza, si tera fu din noel turburata de osti turcesci, tataresci si unguresci, cari Impreuna cu Constandin-Voda intrara in Transilvania. La Z6rnesa, nu departe de pasul Bran, se dede o batalie crincena, in care Austriacil fur& infrinti, si generalul Haisler fu fa,' cut prisonier. 6. Dupa clti-va ani de liniste (1690-1693), 1890-98 nevoile incepura iaxasl sa curga pe capul bietei tars : Tataril o cutrieraii dintr'o parte, Turcil

dintr'alta parte, mai in fie-care an, facendu-sI drum printeensa la resboiul din Serbia, la ducere ca si la intorcere. El nu se multumea nu-

mai cu ploconele si conacele renduite de domnie,

ci jefuiail pe tote partile, ca niste lupi rapitori ; stricati semenaturile, ardeti satele, ucideti locuitorii, far& ca cine-va sa pen', a be sta in potriva. Ciredi intregi de vite, herghelii de cal, turme de oi, mil de care cu zaherele, lemne, salahorl, zidari

138

etc., se trimitei1 Intr'una la Belgrad, Timisora,

Cladova, pens chiar la Camenita, lama ca si vera,

de unde avea, de unde nu avea gram de tea ; asupra el cacluse acum tot greul, fiind-ca Ardelul se gasea in mina Austriacilor, ear Moldova, in urma pustiirei Polonilor, sg,r&cise cu desevirsire, ne mai putend da Turciei vre-o ajutorinta. Ca culme a neno-

1699

rocirei, ciuma bentuia de and Intregi populatiunea, Mcustele de 7 and stricail semanaturile, aducand mare fomete si lipsa,. La inceputul a. 1699 se Men pace intre Austriacl si Turd., prin tractatul de la Carloviciii: Austria capAtA tot& Ungaria, Banatul si Transilvania; Polonia, cetatea Camenita ; principatele romAnesei remasera, ca si In trecut, sub protectiunea Turciei. Se spera- ca acum eel putin locuitoril ail sa fie lasati In tihnsa ; sarcinele ins& nu ineetara; haraciul se urea merett, si nice mai ,

1703

avea rend si sema. In 1703 domnul e chemat la Adrianopole si amerintat sä perc,a nu numal tronul, dar si viata; ca sä scape, se duce, darnesce Sultanului 200 pungi, alte atitea rnarelui Vizir si urea haraciul la 510 pungi pe an, in loc de 270, cum fusese penA atunci. Der el nu apucti, bine sa se 'ntorca la scaun, si Sultanul e resturnat, marele Vizir omorit; acum li trebue alte pungi si alte daruri, ca 0, capete sprijinul nouilor puternici; cind aeestia sunt castigate, yin altii in locul lor, si asa mai departe, in cit fiece schimbare de vizir la Constantinopolesi acestea sunt forte dese, costa sute de mii de lei pe tarA; awl domnul nu platea napastele din vistieria sea particulara, ci din a Orli, din birarile strinse de pe la sermanii locuitori, din imprumuturile facute cu d'asila pe la boeri si ma, nastiri.

139

Tractatul en Petri' eel Mare.

M6rtea lul Brincovenul.

7. Un alt dome si in alte timpuri n'ar fi suferit

o stare asa de umilitd in afard, si asa de nenorociid In lduntru ; ci cu armele In Maria, pe viatd, sat pe m6rte, ar fi incercat mintuinta. Brincove-

nul stdtuse un minut la cumpena, ca sa inchine tera impe'ratului Anstriel Leopold ; Imprejurdrile Ins& nu i se pdrura destul de priinciose, primejdia intreprinderel socotind-o mai mare de en folOsele. Dupd cit-va timp se Indreptd la Impera-

tul Rusiei, Petru cel Mare; acesta tocmal atuncl se pregatea sa ridice re'sboiti asupra TurcieT, cu acea nadejde ca sd Tea si Tarigradul (Constanti-

nopole) de la Turd, intreband departe este Tarigradul". Un tractat secret se incheid intre tarul Rusiei si domnul roman, prin care acest din urma, se indatora, In cas dnd Rusii ii

vor veni in ajutor, sa inlesnescd trebuinci6-

sele de hrand pentru tot& armata, si sd re'scOle In acelas timp pe Bulgari si pe Serbl. El primi chiar 300 pungl, ca sd stringy ostl si provisiunT, d6r cand Petru intra in Moldova, unde si domnul acestel tell, Dim. Cantemyr, se re'sculase contra Turcilor, Brincovenu perdu curagful si increderea in isbanda armelor crestine, dede InapoT baniT primitl, si nu voi sd, maga nici spre o parte, nici spre alta, ca sti, nu i se Intimple vre o greseld ; mdcar ca multi 11 indemna, spune

cronica, sd m6rgd la MuscalT, Tar el nici cum

nu vrea, numai ce sedea la Uri* linga

Cri-

privind ce vor face ()stile Rusesci si cu ale Turculul" D6r ve'rul set premare, Spdtanil Toma Cantacuzin , fugi noptea cu caldrimea la Rusi, fara vola si scirea domnului, si ajutat de un general rus, arse Braila. Petru se coy,

140

scobori cu ostea lui pe Prut in jos la Standefn, langa Husi, in niste locuri rele, uncle fu inconjurat de Turd si TAtarI, cumplit Vatut si silit de sabie si fome sa", incheie o pace rusinos6 cu marl 1711

perderi (1711). Si asa cu acesta rusine s'ati intors Tarul cu armata 1111 la tern -si ".

8. Sultanul miniat pe BrIncovenu pentru intelegerile stile cu Germanil si cu Rusii, si in acelas timp dorind sa puna mina pe avutiile lul cele multe, hotari sa.-1 mazilesc'a si s'a*-1 aduca la Constanti-

nopole. Pentru acesta se intelese cu Cantacuzinil, agaduind unula din el, lul Stefan, domnia TeriI Romanescl. Intr'una din clile (23 Martie 1714 1714) un capigiu cu 12 slugi sett ciohodarl, vine in Bucuresci, intl.& in palatul domnese, scote din sin un petec negru, si aruncAndu-lpe umeril donanuluI, ii strig`a Mazil, adica e.tI scos. Voda1.9se spaIm6nta si cade jos ; turcul citesce boerilor firmanul de scotere, pecetluesce visteria statulul si carnara domnesca ; face pe boerl re'spunc,'etorI de persona domnului, pe negutetorI, de credinta

boerilor. Peste nopte tot orasul este in ferbere ;

groza a coprins pe totl, la vestea ca o armata de 12,000 Turd se apropie de Bucuresci; Turd nu erail ins& de eat 300, earora boerii le esirl inainte si-i conduser5, cu cinste, ca pe niste mtntuitorI al for ! Imbrohorul sett Mpetenia, care

venise cu densii, dupa ce adun4 pe mitropolit, episcopi si pe boerii eel marl, le -spuse ca Porta a numit domn pe Stefan Cantacuzin, si pe data 11 si imbraca, cu caftanul domnese. Nenorocitul Brincov6nu, cu Minna, cu 4 feeloil, cu o nora, un nepotel si 4 ginerl, e ridicat, chiar in Vinerea Pastelor, si pornit spre Con-

stantinopole. Aci, dupa ce fu tinut in Inchisorea S'e'pte

T119111191 si supus la casnele cele mai marl,

141

ca sa% nfarturisesca tote avutiile stile, fn scos in giva de 15 August (1714) la un foisor langA 1714 mare, si Vaiat impreuna cu 4 feciorI ai luI: Con-

standin, Stefan, Radul si Mateiu, si cu un boer al sea credincios, Vacarescu. BrIncovenu a facut mai multe imbunaTatiri in timpul domniei stile. El a zidit din temelie manastirile Hurezi si 111airad din judetul Vilcea, o manastire cu chilii de petr5, si cetate imprejur in tirgul Bimnieu-Sitrat, si altele. Orasul Bucuresci, care numera deja 50,000 locuitori, l'a Infrumusetat cu zidiri insemnate, ca : palatul domnesc din polele delului 141itropoliel, clopotnita domnesca cu cesornic si hora, inprejur, biserica despre Domna, hanul de la m'anAstirea Sf George, etc. Tirgovistea, care de

la Ghica-Voda incetase de a mai fi scaun al Ora, el o

reImpopora, rezidind casele domnesci, bisericile si manastirile, si petrecend acolo o buns parte a anulur El a indestulat si tirgul Focsani cu ape, de bent, aducend-o cale de done cesuri de tirg. Brincovenu introduse si ore cari rindueli in administratia publice, si in finance ; der desfiinta mare parte din armata, pentru ca sa Impopuleze satele si mosiile sole propril cu osteui, facAndu-i ruman/ ai sea, din aparalori ai tern,

cum fusese pea atunci. In qilele Jul se traduse si un mare numer de ckti bi-

sericesci, tiparindu-se in tipografiele : Mitropoliel din Bucuresci, Episcopielor de Buzeti. si Rimnic, a rnAnAstirel Snagov, etc., prin Ingrijirea Mitropolitilor Teodosie si Antim, a Episcopului Mitrofan si a fratilor Greceni, Radu

si Serban. Tot atunci se intregi Scola de la St. Sava din Bucuresci, numit5. si Colegiul domnesc, Infiintata de Ser-

ban Cantacuzin, avend ca dascali, Intre altii, pe grecil cel mai Invetati de pe acel timp. 1). Stefan-Vodi Cantacuzin.

(1M-1M) 9.

Stefan Cantacuzin, fiul Stolnicului Con-

standin, Indata ce se sui pe tron, auta sa castige iubirea poporuluI si a elerului, desfiintand

142

vdcdritul si scutind pe toti preotii de bir ; Ins nu isbuti sa, factti terii vre-o usurare c5, despre o parte facea an bine si despre alta facea gece rele". El Inchise pe top: fostii ingrijitori al mosielor Brincovenului, si cu bataia si alte munci le smulse bani; apol fe,cu imprumuturi silite de pe la negutatori si boeri, cat n'aii remas Episcop, egumen, caluger, dice cronica, negutktor, bo-

eri marl si midi, earl s5, nu fie de densul jafaip §i predati". NeluAnd exempla de cumintie din cele patite

1716

de Brincovenu, Stefan-Voda umbl& s6 amestece lucrurile cu Austriacii si cu Rusii in potriva Turciei; d6r este descoperit, ridicat impreuna cu tatAl set'', (1716) si sunt amendoi dusi si omorAti la Constantinopole. Porta numesce domn d'a drep-

tul, fara de a mai Intreba t6ra, pe un grec din Fanar, Nicolae Mavrocordat. Cu densul se Incepe

jugul strein al Fanariofilor, sugrumarea patriei nostre in timp de un secul. 6. Istoria Teril-Romanescl de la Nicolae Mavrocordat 'Ana la Grigorie-Voda Ghica. 1716-1822] .

A. Nicolae si Ion bIavrocordat. 11716-1730]

1709 1712

1. Nicolae Mavrocordat era fiul unui grec puternic din Constantinopole, Alexandra Exaporitul sac' sfetnicul de taina, al Sultanului ; Tar despre mumA pretindea ca se trage din Alexandra cel Bun, domnul Moldova El domnise in doue rindull in acest& -Ora (1709 si 1712), si acum Sultanul 11 milui cu domnia Terii-Romamesci pe timp

de trei ani, cum era obiceiul. La inceput se a-

143

rata bl&nd, bun si cu dragoste c&tre totl, d6r dup& ce se asec,a bine in scaun, Incepu Ali dea pe fat& &duffle sale viclene ; se inconjura de o mul-

time de Greci, rude si prieteni al sei, adusi din Constantinopole, carora le incredint& dregatoriile tale mai Insemnate, le d'arui mosiile boerilor ueisi sat fugiti in pribegie si II Ms& s& jefuiasc& f&r& nicI o terra; score birurl grele, Intre cart si vacAritul, si porni urgie grozava, asupra Cantacuzenilor si a boerilor p&menteni.

In primavera anulul 1716 isbucni din not r6sboinl Intre Austria si Turcia. C&te-va osti austriace ocupar6 Cernetul, mtntstirea Tismana si pasul ainenii. Militiile de preste Olt cu Serdaril for Barbu BrAiloiul, Obedeanul si Bengescul, se declarar& pe faca in contra domnulul si b&turl In mai multe renduri cetele de slujitori streini ale acestuia trimise asupra-le (la Tirgu-Jit si la Bengesci). Rescola se intinse cu incetul si dincoce de Olt. Boeril scrisera la Barbu Brailoiul

171a

di este vremea s& vie sa Ta pe Domn" si al

due

in Ardel. BrAiloiul cu ostirea sa si cu 1,200

Serbi din armata german& trecu in taina Oltul, lovind prin p&duri si pustietati, si in cliva de 14 Noemvrie (1716) des de dimin6t& intl.& in Bucu-

11'16

resci, prinse pe domn si '1 duse la Sibiu, unde stete in inchis6re 2 anT de (file. Grecil parte fli-

rt, omoti, parte fugira. P6rta numi in locul lui Nicolae, pe fratele set mai mic Ion Mavrocordat,

2. La 21 Iulie 1718 se incheia tractatul de

la Poktrovicd: Temisana ea Banatul Craiovel, pre-

cum si o parte din Serbia remasera A ustriel, Tar prinsii de resboit fur& schimbatl. Intre acestia fu si Nicolae Mavrocordat, care, Indat& ce se Ebert, din inchisore, Incepu sa umble la Constantinopole, ca s& restorne pe frate-set si s&-I is

1718

144

local. Ion porni in grab& o solie de boeri cu plingeri si protestari la Parra. Atunci Nicolae Yob',

1719

alerga la fratrucid: trimise un credincios al soil la Bucuresci, si dupa cite-va clile Ion Mavrocordat murea faro de veste, otra,vit de unelta fratelui sou, (Febr. 1719) care si lug domnia. Nicolae Vodd in a doua domnie, de si se purta mai cu blind* de CH antaiu, InsA urea birurile Interm chip nesuferit, si pentru ca s& ingenuche tora, desfiinta si putina armata,, ce scapase necIuntita

de Brincovdnul, cu cuvent ca pace fiind, de prisos sint atIcia ostasi, si aduc Verii greutate cu trebuinciosele lor" ; adevdrul insa' era ea Mavrocordat, vrind s& domndsca, ca un tiran far& nici-o temere, desarma poporul, cheltuelile ostirei le baga

In. punga, Tar fora lipsita de puterea ostasdsca, o lasa in jacmanul Grecilor si al tutulor tilharilor, ca o grading fara imprejmuire, ca o casa cu usa nezAvorita, uncle 'Ate ultra on -tine. 1790

El muri la a. 1730 si se Inmormenta in ma, nastirea Vilaresci (de langa Bucuresci), cea zidita de densul. B. CQnstandin Mavrocordat, Racovitescil si Ghiculescii. (1730-1769)

Tera-Romanesca in cursul acestor 39 ani (1730-1769)

este o jucarie, ce Porta o aruncl si o is dupa plat

si

dup5, interes, cind lui Constandin Mavrocordat, cind unuia sea altuia din membrii color 2 familii Racovita gi Ghica. Trei-deci si trel de ani Mavrocordat lupt5, prin bani si intrigi de tot felul, cu trel Racovitesci si 5 Ghiculesci, ca sa apuce tronul ; in 6 rinduri el isbutesce dolAndesca, dar tot in 6 rinduri e silit sag par5.sesc5. 18 schimba'ri de domnil intro 9 persons si in mai putin de 40 de ani, abia data vine cite 2 ani de domnie, deca domnie se mai pot numi aceste schimb5,ri si preschimblri,

goniri si rechemari, din nal goniri si din no5 lertgri, a unora si acelorasi persOne, trimise numai spre peirea de-

145

sevIrsita a Orel. Porta din tote aceste schimbari trage cind tera se nigh' sa-o scape de vre un domn brapitor, ea nu o asculta, deca rugaciunea nu a numai foliose :

fost insotita de sume marl de bani ; domnul e scos, der&

se 'ntimpla ca e 'nlocuit cu altul si mai tell; atunci alte daruri trebuesc din partea terel, ca sa, fie inlaturat acesta, si rechemat eel &anthill, care pare acum mai bun ; cind nu sunt plingeri in potriva domnului sunt staruintele celor poftitori dup5, domnie ; unul din el deed o suma orecare ; deca eel ea ocupa, tronul nu da mai mult, se numesce oferentul ; se pOte intimpla insa, el indata dupa aceea mazilitul s'a, gasescit banii ceruti sell ceva mai mult, atunci pentru acelas cuvent acesta castiga cea-ce perduse,

acela perde cea-ce abia dobandise. 0 asemenea specula o face Porta si cu mutarea domnilor din Moldova in Tera Romanesca si vice-versa. Tronul acestel din urma era mai cautat, fiind mai productiv ; cind beil ambelor teri deveneati locuitorilor nesuferiti prin jafurile si tiraniile lor, Sul-

tanul de o can data nu il mazilea, cad ar fi incurajat pe Romani sä se plangh' mereil de apasatoril for ; ci muta pe unul in locul altuia, lua.nd bani de la amendoul ; de la eel mutat in Tera-Romanesca, fiind Ca 'I facuse o inain-

tare, de la eel trecut in Moldova, fiind-ca ii aretase

o

favOre.

3 Dupa mortea lui Nicolae Mavrocordat, boerii §i clerul alesera in locu-I pe fiul sea Constandin, tine'r numai de 19 ant, gindind, ca fiind-ca are avere destula mostenita de la tats -seii, va jefui mai putin -Ora. Porta Intari alegerea boerilor ; Constandin insa, dupa 15 dile de domnie, fu scos §i inlocuit cu fostul domn al Moldovei, Mihail Racovita (Octomvrie

1730). Dar nici Racovita nu tinu domnia mai mult de cit 9 luni, cad dusmanul WI Constandin Mavrocordat versa la Porta comorile parintesci mo§tenite,

si capata tronul pentru a doua Ora. Venind in Bucuresci, el nu gasi in vistieria terel de cat 130 lei : totI banii adunati fusese trimisi de Racovita spre pastrare in Polonia. Noul domn, ca sa pita, WO umple vistieria cea sleita, dede in arena, 10

1730

146

birurile judetelor si supuse pe totI locuitorii, fara deosebire de clasa, la o contributiune pe cap (capitatie), a caret plata, decd nu venea cu gred celor bogatI, teranimeI Insa II era peste putere ; de aceia locuitorii incepura sa napust6sca satele si sa umple terile vecine. Unit din boeri se plin-

sera la Porta. Din acesta. eausa Mavrocordat e mutat la Moldova, In locul veruluI sou Grzgore 1733

Ghica, care trece in T6ra-Romanesca (Aprilie 17331.

Acosta schimbare tine Insa nurnaT 2 anT, fiindca Constandin, prin introducerea si in Moldova a sistemuluI sett financiar, se Imbogatise asa de

repede, in cat fu in stare sa cumpere cu un

milion de lei permutarea lui in Tera-Rom'anesca. 4. Inca la inceputul clomnie a treia a kit Constandin Mavrocordat, isbucni resboiul dintre RusT 1780-89 -1

Turd (1736-1739), la care luara parte si Auca aliati ai Rusilor. Trupele germane

striaciT,

ocupara Curtea-de-Arges, Cimpu-lung, Tirgovistea si BucuresciT ; Constandin Voda fugi la Giurgiu, pone

sa,-T

vina in ajutor TurciT. Acestia dat foe

TirgovisteT qi Campu-lungului, robesc multime de lume, bat in mid lupte pe Austriac1 la Pitesd, Oraiova, Cozia si , d6r sunt in-

frinti la satul Perifani (plaiul Lovistea), cu tot& vitejia ce aretara aci osteni1 romans (Julie 1739) la apararea unel redute. In fine AustriaciT, in urma infringerilor din Serbia si din Temisora, facura pace cu Turcii la Belgrad in 18 Sept. 1739 1739: Banatul CraioveT se dede Inapoi TereTRomanescI ; acesta fu singura ei mlnglere, dupa atitea aspre IncercarI si suferinte cluma, cutremure, focuri, robiri si pustierT, ce avu sa, indure in acestI anT din urma. 5. Facendu-se pace, Constandin Mavrocordat 1789

gasi timpul priincios a publica faimOsa sa reformd,

147

prin care se aducea ore-caff imbun6tatiri in adminitratie si justitie qi s9. fixa contributia personal&

la 10 lei pe an de fie-care cap de familie. Sub domnii urmatori ins& contributia se urea din ce in ce, pone cand, in timpul domniei a cincea a lui Mavrocordat, (1756), ea ajunse la 65 lei pe an. Asemenea greutati de dari silica pe te'rani sa, fug& preste Dunare §i in Transilvania ; numai din Oltenia plecar& dintr'o singur& data 15,000, asa in cat din 147.000 familii Oranesci contribuabile,

1766

cate se constatase in 1740, remasera 6 ani mai tarcliti numai 70,000, iar 10 alai dap& aceea, 35,000. Porta, ingrijila de risipa locuitorilor, dede un batiserif la 1746, prin care clicea, ca'l este vole., pohta qi porunca 1746

sä se adune eel instreinati in pAmentul lor." Pe temeiul acestui ordin, Const. Mavrocordat cu sfatul adundrei (6rei hotgraste (la 1 Martie 1746): 1) pentru tgranii instreinati, earl se vor IntOrce In tell s6 fie 6 luni far& de dajde, iar dupg aceea sa nu dea pe an de cit lei 5 la gatru sferturi, lam mai mult nu, si or pe ce mosie se vor asea, s'a, fie neopriti ; numai stapOnului celui cu mosia sa I lucreze pe an ate 6 Bile si sä dea si dijma din tote semaneturile lor". 2) Veri-care din rumanl (vecini), or mangstiresci, or boeresci, vor fi fost instreinati de panigntul acela, aceia, vrend sa se intOrca, la pamentul patriei lor, sa.' se asecle unde be va fi vola, si de rumAnie sa fie sloboc,i si ertati, ne mai avOnd nici-o suparare de &Are stapkil lor". Dupg, aceea la 5 August acelas an, Adunarea hotarasce ca : 1) ori la tine din nOmul boeresc sail la mangstiri vor fi rumani cu mosiile lor, mosiile sa remae la stapanirea boerilor, ofi manastirilor, sa" le stapanesca ca si One acum, iar rumanii sä se libereze numai cu capetele far& de mosie, and fie-care Inman staponului ate dece lei, , si cu voe de va fi st'apenului sea, si fara de voe". 2) Spre despagubirea boerilor si manastirilor pentru perderea rumanilor lor, li se acorda dreptul sa ail:4 trebuinciosil Omeni pe la mosii, scutiti de bir si stiuti vistieriei", dupa care scutela s'ail si numit seutelniet. Acest act al desrobirii feranilor fu o simp15. mesur5,

148

fiscala,, care ridice cifra veniturilor domnului si nu folosi de loc teranimel. De aceea nu e de mirare, deca sorta leranilor clacasi merse din fee in mai reit, (Ike el, striviti de un imposit cumplit, arbitrar si neproportionat cu puterile lor, fug departe in laturile Turciei, Ardelulul, Ungariei si Rusiei ; deca putinii ce mai rem'en apuce potecile codrilor si ale padurilor, si in numerose cete de haiduci jacmanesc si tllharesc la drumuri si in tirguri, si ca se, nu fie piriti stapiniril, ajuta cu banil furati satele Invecinate la plata dajdiilor. C. Resbdiele RuOlor cu Turcil. /1769-1812).

La suferintele si reutetile de tot felul, aduse teril de domnia streina a Fanarului, venire, acum se, se adaoge su-

ferinte si mai cumplite din cause resbOielor dese dintre Rusi si Turci. In interval numai de 42 ani (1769-1812) principatele romeme avura se, indure greutatile a trei lungi resboie si ocupatiuni militaresci (1769 1774, 1787

1792 si 1806-1812), fiind predate si pustiite de invingetori, ca si de invinsi. Rusia, Inca de la Petra eel Mare, vole se, face, din Dunare fruntaria imperatiei stile si se. stepinesce, Marea-Negre, pentru ca de aci mai sigur si mai cu putere ea se, lovesce Constantinopole, si se, alunge pe Turci din Europa. Mai cu settle ambitiosa imperetes6 E1762caterina II (1762-1796) puse in lucrare acest plan cu 1796 marl jertfe de Omeni si de bani, si de si in cele din urme.

Rusia a isbutit se, inainteze cu cuceririle One la Prut si Marea-Negra, der cele-l-alte puteri europene ail oprit-o, ori-

de ce.te-ori a incercat, de a merge mai departe. a. Biaboiul de la 1769-1774.

6. Resboiul ruso-turc isbucni la inceputul anu1769

lui 1769. Generalul rus Galitzin,

dupe, ce lud.

cetatea Hotinul, trimise un corp de 10,000 soldati,

ca sä ocupe Moldova si sä g6nesc6, trupele turcescI de acolo, cea-ce se facu fare, nici-o greutate;

garnizone ruse furs aseclate prin orase si pe la granite; Galatii se MA, dupe, o lupta cra,ncena. Dupe, cuprinderea Moldovei urmA Indata, si cu a-

149

ceiasI inlesnire, cuprinderea TereI-Romanescl, unde domnul ea Grigore Ghica (in Noemvrie 1769) se 1769

prefacu ca fuge inaintea a cator-va sute de volin-

tie romanI, si se _rasa a fi luat prisonier si dus la Petersburg. In locul lui, remase Pirvu Cantacuzin a ingriji de trebuintele armielor ruses& 7. Pcirta audind de cele intimplate, si vedend ca Romania s'ati aruncat in bratele Rusilor, hotart s6, sting& de pe fata pAmentuluI tot ce este picIor de crestin in Moldova si Tera-Romlnesca. TreI armate numerose primira ordin sa. treca Du-

narea. Un corp de 16,000 Turd Inaintand spre capitaltt, inconjura pe Rusl in ma' nastirea Conana;

Pirvu veni ca sa-I scape, der fu coprins noptea de Turd intr'o pAdure si omorit cu totI ernenil sea (1770. TurciI parasira Comana si se retra- 1770 sera la Giurgiu ; generalul rus Stoffeln, dupa ce II batu aci cumplit, intra in BucurescI In cliva de Q Februarie 1770, in strigatele de bucurie ale locuitorilor. Mitropolitul Grigorie. archiereiI si boeriI depusera inaintea lui insemniele domnesci, jurand credintA, si supunere catre imperAtesa tutor

Rusielor. Cele-l-alte orase, tirgurile si satele jurara de asemenea. Numai Oltenia, afara de Slating, remase cu banul ea Manolache Ruset, credincIesa. Portia. 0 deputatiune alesl, In frunte cu Mitropolitul, pled, la Petersburg impreun& cu deputatiunea din Moldova, ca sa Inchine amandoue

Wile la picierele Ecaterine. Insa pone s5, se 'ntore& deputatiunea de la Petersburg, TurciI alungara, pe RusI din ter& si puser& d'omn pe banul Manolache. Acesta nu stele pe tron de cat patru lung (1770), fiind ch. RusiI, in urma mai multor victoria castigate asupra Turcilor, remasera din noa stepenI In principate, pone la incheIerea pa-

150

1774 ciT de la Cudue-Kainardgi, (1774), tend se numirtt Tartisl domni de catre Porta. Prin art. 16 din acest tractat de pace, Rusia restitui Portii intrega Basarabie cu cele doue principate Moldova si Tera-Romanesca, sub conditiune : ea Porta sä acorde locuitorilor celor doue terI depling amnestie si libertate religiosg ; ingnestirilor si partieularilor se li se restitue movide luate de Turd ; clerulul sa i se dea respectul datorit ; esirea din terl se. fie libere. in curs de un an de (pie;

terile se fie scutite de haraciu pe tot timpul resboiului si Inca pe doul ani viitori, fare. de a pute fi apucate de vre-o datorie din trecut, sea de a fi incarcate cu biruri grele. In fine ministrul rusesc de la Portit sit alb a dreptul de a vorbi in favorea principatelor. Acest drept de intercessiune Rusia sciu sä-1 preface indate, Intr'un protectorat apasator, si cu timpul chiar Intr'un drept de su-

zeranitate, care apartinea numal Poi ii. b. 17,74-2

1787

1786-89

Re6boiul de la 1787-1792.

8. Sub Alexandru-Voda, Ypsilante (1774-1782)

tera putu putin sA fesufle de multele re'utacT ce suferise ; ea ctip6td intocmin bune si folositare : scolT. spitale si case pentru saracT, tribunale si un codice de legi. Din nefericire re'sboiul isbucni din Doti Intre Rusi si Turd (a. 1787) din causa amestecului Rusiei In afacerile din launtru ale principatelor rom&ne. Austria, find legate prin tractat de aliant5, cu Rusia, trebui sa is parte la r6sboill Nicolae vodA Mavrogheni, (1786-1789), cu oste din tern ca la 10,000 si cu ajutorul

ostilor turcesci, putu sa, apere cat-va timp trecetorile despre Banat si Transilvania si sri respinga de mat multe on trupele austriace. Ins&

un corp mai mare de AustriacT, comandat de 1788

Printal Coburg, intl.& prin nordul Moldovei, lAtu pe Turd si ocup& lasii (1788) ; alte dolle" victoriT castigate de armatele austro-ruse (la Focfani §i

151

Mstrtinelti -pe Rimnic, 1789) fac pe RusI stAphni 1789 asupra Moldovel si pe Austriaci, asupra Ierii-

Romanesci. Printul Coburg intl.& triumfator in Bucuresci ; Mavrogheni fuge peste Dunhre, de untie

se 'ntorce cu puteri turcesci, der la Calafat el este cumplit batut (1790), si chte-va septemhnI 1799

in urma i se tale capul din ordinul MareluiVizir, care nu putea suferi, ca un ghiaur sh serve en statornicie causa TurcieI si pe Sultan.

Intre acestea Iosef, Imperatul Austriei, more (1790), Iar fratele si succesorul set Leopold

de tema pentru alte Incurcaturi mai marl din Apus, se grhbesce a Incheia cu Turcii pacea de la ,i,Sfitov (4 Aug. 1791), cu conditiune, ca tote 1791

lucrurile sa remhne, ast-fel cum au fost inainte de resboill. Rusia urma resboiul mai departe cu isbindi strhlucite, pene ce consimti si donsa, in urma sthruintelor Prusiei, Angliei si Holandel, sa incheih pacea de la lasso

ite:

297

prm aceasta pace 1792

ea dobendi Oczakovul si tera dintre Bug si Dni-

stru. Riul Dnistru deveni acu, 9narginea intre Rusin n imperial otoman.

Principatele rebdare si de aste data cinci ani de chle tote neajunsurile resboiului, fare a trage vre-unul din fo16sele lui orase, tirguri si sate, menestiri si schituri fusese arse, predate sell derimate, birurile indoite si intreite, Tar podvodele (transporturi) si zaherelele nu mai incetase de pe locuitori, find vai 8i arnar de tern. Ca culme preste tote, dupe retragerea ostilor, se incinse bola ciumei, lacustele si seceta stricare bucatele, asa in cat 6menil ajunsese a se hreni cu coje de copaci si cu gunoiii de vita ; ba unit muriau chiar de fume. Domnil cel numiti de Porta gaga tocmai in aceste nenorociri mijlocele ca se se Imbogetesce. Ast-fel Al. Moruzi (1793-1796), in1793-96' timpul de f6mete, adune tot graul din teed, platind cat° 7 lei chila, si'l vinde apol ate 40 lei chila ; cu banil luati in chip de imprumut de ]a m-ri cumpera porumb, pe care '1 desface in folosul see cu precindoit si intreit,

152

der banil luati de la m-ri nu-I mai da inapoi, ci'i opresce pe soma -i.

Tot pe atunci un tare de la Vidin Osman-Pasvantoglu, resculandu-se asupra Portil, pustia cumplit cu cetele lui 1797de Pasvangif amendoue malurile Dungril. Hanger li (1797 1802 1799), Moruzi (1799-1802) si ,.'attr, (1802), sub cuvent ca trebuesc provisiuni si bani pentru ostile turcesci, indesail birurile si immultiaii zaherelele. Hangerli strinse numai din

vucizrit peste 5 milieus lei, der plati cu latul de 01

15,-

comia sa de aur. Mih. Sulu, la simpla veste c'e, 1200 Paz-

vangii vor sa calce Bucurescii, fngi in Transilvania cu cele 6 milione ce si le agonisise, lasand Bucurescil pustiti la voia intimplarii. Mitropolitul si boeril se pl'anser6 la

Porta, ca numai in timp de 3 ani Hangerli, Moruzi si utu ail store din spinarea teril peste 45 miliOne lei, ca sa tina osti spre a o apgra ; banii insg mancat, iar Pazvangiii ail -ars tirguri, ()rase si sate, au slutit si omorit lumea. Atunci Perta, prin staruintele Rusiei, orindui domn 18oz pe 7 an pe Constandin, fiul lui Alex. Ypsilante (1802). c. liVsboial de la 1806-1812

9. Rusia cauta intr'una sa atite turburari in imperiul turcesc, pentru ca slabindu-1 rnereti, mai nsor

dobare. Ea ridica pe Muntenegreni si

pe Serbi, ajutandu-I prin mijlocirea lui Ypsilante

cu bani, bucate si munitiuni de re'sboiii. Pe de alts, parte Napoleon I, Impe'ratul Franciel, avend sa incepa fOsboiti cu Prusia, voia sa incurce pe RusT intr'un noti resboiii cu Turcil ; de aceia el starui la Ports, ca atat Ypsilante, cat si Moruzi, domnul Moldovel, sa fie scosi din scaun. Sultanul nepricepend gindul Francesului, II indeplini 1806 voia (30 Aug. 1806). Atita insa astepta si Rusia, pentru ca sa gasdsca pricina de certa, si far& nici

o d6claratiune de resboia intro si ocupa amendoua principatele. R6sboiul ruso-turc se tragana 1812), purtandu-se la inceput slab 1800 din amendoua partile. Pena in a. 1809 Rusii nu

11:1;- 6 ani (1806

putuse lua din mana Turcilor nici unul din o-

153

rasele asediate, Giurgiu, Braila si Silistra, ba fusese chiar respinsi cu perderi dinaintea Si list& Numai dupd ce Rusia se asigurd prin pacea de la Viena de prietesugul Austriel, putu dispune de trupe mai numerose, contra Turcilor, si castigd prin generalii s61 Kamenski si Kutusoff, mai multe

victoriT peste Dundre. Rusii credal ca cel putin de astd-data, principatele romane nu au sa le scape din mfini, si ca Dunarea are sd devina hotarul despartitor intre densii si Turd. Napoleon I chiar declarase Portia (In 1810) ca el consimte 1810 la acesta ; si de sigur ca si Porta ar fi fost silit& sa primOsca pacea cu asemenea conditiune; din fericire ins& pentru Romani isbucni resboiul intre Francesi si Rusi (1812). Napoleon int/And in Rusia cu 500,000 soldati, Impe'ratul Alexan-

dru I trebui sa retragd ostile din principate si sa incheid pace, multamindu-se numal cu Basuralda.

Ast-fel prin tractatul de pace de la Bucuresci (28 Maig 1812), Rusia lud in stdpinire jumelate1812 Moldova, cu cetAtile el cele mai tarT: Hotin, Bender, Cetatea-Albd, Kilia si Ismail. Prin acesta ea cdpata un loc insemnat la Dunarea-de-jos, si mergea drept la tinta ce'si alesese : domnia in Orient qi mai ales in BalcanT. Principatele romans indurarl suferintele cele mai marl de la armiile rusesci, ca si de la cele turcesci : sate si chiar orase intregi, mai ales cele ce se gasiaii in calea ostilor, ca : Focsani, Rimnicul-Sarat, Buzgil furl arse si pustiite ; Braila si Galatii, dupa, luarea for de cgtre Rusi, sunt date focului, iar locuitoril, deli crestini, sunt parte omoriti, parte goniti si despuiati de averile lor. Ocirmuirea rusesa arunea biruri extra-ordinare pe mosii,

case, persona si pe vite ; vinde la licitatiune tote tunetiunile publice, lu'and cite 20,000 galbeni pentru un post de

vistier, 8-10,000 galbeni pentru un ispravnicat, etc. Cereri de zaherele, de care pentru transport, de lucratori

154

pentru facere de spitale, magazil, cetatul, de aprovi-

sionarl de lemne, hrana si de nutret, nu se mai curma, vary, si lama ; una se cere de guvern, si clece se la de la bietil locuitori de care ofiterii rusI si ispravnicii de judete ; gr6za ce Rusii bagase in Romani era asa de mare, In cat, cand un teran vedea in casa sa intrand o uniforma ruses* Inlemnea pe loc, si fare. se, dice. un cuvent, lasa pe This se. la din cash ce vola si cat vola. Din causa atitor storcerl si greutati, mai bine de 200,000 locuitori fugira din principate. Opt sute negutetori din Bu1811 curesci Inchisera pravaliile (1811), si numai la ameriutarea

ca vor fi totl surghlunitI in Siberia, consimtira a le deschide si a plati noile contributil puse asupra-le. Rusii mai !cause si o moneda rea si mincinosa, cu care locuitoriI erail amagiti, cacl cu densa nu li se plateah nici pe jumetate din pretul lucrurilor cumperate. Acosta moneda ave curs silit numai in terile romane. In fine, ce,nd se fileu t)acea, Rusii nu voira sa piece, pang ce nu Mara cu densil, pe lenge,

doue milieus lei, Inca 20,000 care cu cate 4 bol si cate 2 teranl de car, deci 80,000 boi si 40,000 tgrani, pe carl ii dasera cu biciul, ca se. populeze pustiile Rusiei. intr'un cuvent Rusii nu la'sara Romaailor de cat ochil pentru ca 0 planga," cum 11 amerinta la 1810 generalul Kutusoff, caruia, cu tote acestea, boeril ii oferira la plecare o tabachera platita din vistieria terii cu 80,000 lei. D. CeI din mina domni Fanarioti. (1812-1821)

10. 0 data cu retragerea ostilor rusesci din tera,

in

Porta orindui domn pe termen de 7 an! pe dragomanul Ion Caragea (1812-1818). Ca toil predecesorii s61, si acesta hrapi si jefui %era in felurimi de chipuri : yendu functiile statului la mezat ; facu peste 4000 de boeri no! pe bani, si urea birurile in asa chip, c'ä din 12 lei pe an, cat se platea mai 'nainte, bietul tAran trebuia sa dea acum de 15 on mai mult, adica 180 lei. Numai ast-fel Caragea strinse in timp de 6 an! o avere de 93 milione let El publica in limba grecesca o legiuire, ce porta numele sea (Condica

155

lui Caragea), §i cand siarti ca Porta voiesce sal mazilesca, fugi In Austria cu tote comorile sale, lasand tera la yob, Intemplark (1818). In local. lul Porta trimise pe Alexandru ,,5"uful

(in a treia domnie, 1818-1821) ; el urma ace- 1718:ilas fel de jafuri, strIngand in 2 ani peste 15 mihone ba voi chiar sa hrapesca si mosia orasului Tirgoviste, clicend ca e domnesca, ca s'o dea fiiceI stile zestre. Orasanii in numer de 400, barbati cu femeT, venire, cu rogojini aprinse in cap la Bucurescl sa se plange, lui Voda. Acesta II inblandi cu fagadueli, der in acelas timp trimise Omenil sei ca se Impietresca mosia. Tirgovestenii, veqendu-se inselati,

trag clopotele qiva si nOptea si blestema cu foc si pare, In biserici pe Voda, pane, cand, intemplandu-se ca Sutu se, cads bolnav, muri grabnic, (19 Ian. 1821), ca isbit de urgia dumnec,eiasca. 1821 Cu 1.-tt,u se incheia domnia cea streina a Fa-

nariotilor, care tinuse mai bine de 100 de ani (1716-1821), pentru a, a doua di chiar dupa ",gT m6rtea lui, isbucni miscarea nationals a lul Tudor Vladimirescu. 7. Miscarea nationals a lui Tudor Vladimirescu. 11821)

1. Suferintele poporului roman trebula se, aiba un sfirsit. Tara, pustiita de resboaie si supta cu totul de domnii trimisi de Porta, nu era chip ca ea se, mai fie locuita, din causa greutatil birurilor si a nedreptatilor; muncind 180 Bile intr'un an, teranul abia ar fi putut platesea

darea legiuita care vistierie ; pentru ogorul sea, pentru hrana si imbracamintea sa si a familiei, si pentru bideplinirea celor-alte napasti, nu-i mai remanea nici timp nici putere. Birurile cadeil aprOpe numai pe capul teranilor; acestia trebuiaii se duce, tote cheltuelile statului

si se, 'ndestuteze tote nevoile. Nu era macar o qi, ne spune insusi Constandin Voda Ypsilante, Intru carea sa fi

putut ticalosui teran sä se vatra pe sine slobod de &ire

156

implinitoril zapcii, cad pane a nu fi unul ispravit, sosea celalant cu alte cererl noue" ; si fiind-cg amenil nu puteau sä dea cea-ce nu aveau., erail supusi la tot felul de casne, ba chiar vendutl in robie, ca tiganii, cate clece lei de suflet.

Din acesta cause', tera se pustia din an in an ; holdele remaneau nelucrate, satele se stergeau de pe fata pamen-

tului, iar putinii locuitori se ducal sa traiasca prin paduel si muntl In scorbure sal bordee, seltaticindu-se qi apucanclu-se de preda. Dreptatea el nu o gasen nicairl, pentru ca n'aveati cal s5, se jeluiasca; tote slujbele eras date pe bani, deci fie-care slujbas avea dreptul sa jefuiascg Ears pedeps6; domnul vindea dregatoriile cele marl; Ian dregetoril, la rendul lor, vindeati la mezat slujbele mai mici ce atarnari de densii ; si apol ce sa vecli de aci ina-

inte, ne spune un cronicar, fiind treba pe eine da mai mult, yodel c'ati blestemati toti In trebi ce nu li se eldea, si Intindea toti in tote partile pe biata ter5.a. In ast-fel de stare se gasea poporul,cand mehedintenul Tudor Vladimirescu ridica stegul rebeliei in potriva Stapanirel. 1770

2. Tudor Vladimirescu s'a nascut pe la a. 1770 In satul Vladimir [jud. Gorj] Total seu Constandin, poreclit Ursu, era un simplu saten contribuabil. Sub Constandin. Voda Ypsilante, Tudor fu orinduit

vataf de plaid (sub-prefect) la Closani si Comandir de pandurm, cum se numla ostirea nationals, ce se formase atunci preste Olt. In timpul celul 1806-12din urma r6sboid ruso-turc (1806-1812), corpul Pandurilor aduse servicil marl Rusilor ; Tudor, pentru vrednicia si vitejia ce arelase In mai multe lupto, fu Inaltat de generalil rusI ,la gradul de parucic (locotenent) si decorat cu ordinul (cavaleria) St. Vladimir. Dupa Incheierea paciI (1812)

1816

el fu nevoit sa fug in Austria, pentru ca pasa din Ruscluc yob, sal princla si sal °more, cacI facuse multe role Turcilor. Mai tarclid, intorcendu-se In Ora (In 1815), fu numit iarasI vataf de plaid la Closani, in care slujba nu stete mult, avend cu Statul judecati prin Craiova si Bucurescl pentru niste bani ce avea sa ia.

167

Tudor dedese semne Inca din tiller* de un barbat curagios, cu iubire pentru ter& si cu vrednicie in

trebile ostasesci. El aduna de mai multi ani arme

de lot felul In casa sa de la Cerneti, si astepta niamai timpul priincios, ca s& dea semnalul revoltei. Acest moment sosise, o data cu morte ti lui

Alecu voda t-ttul. Tudor, care se afla atunci in Bucuresci, pled indata peste Olt, unde scose

afar& o proclamatiune care tot poporul ro-

_manesc din Bucuresci si din cele-lalte orase

si sate ale Terii-Romanesci", chemand pre toti vina cu arme, cu furci de fer si cu land, deca noel arme, ca s& scape tera de balaurii, adicl de capeteniile bisericesti si politicesti de 'Ana atunci, si s& alega alte capetenii mai bune. Tot de o data trimise plangere la Porta, prin care areta, ca ridicarea poporului este numai asupra boerilor celor intovarasiti cu domnii fanarioti, si se

ruga ca Porta sa trimita un om Imperatesc, ca sa cerceteze si s& vecla jalnica stare a teril. In fine pe boeri ii Indemna sa, se unesca cu norodul la cererile ce face, si anume : 1) incetdrea domnizlor grecect ysi numire de domn _pamentean; 2) infiinfared

mid °sail nqionale cel pufin de 12.000 vofnid; 3) fixarea darilor prin adunarea Ora pe termen de 7 ani, si 4) lertarea in curs de trek an a ddjdiilor. Mai 'anteit rescola se respandi In Gorj si in Mehedinti, apol in tote judetele de peste Olt, mai la urma in tot& Ora. Cetele arnautesti, trimise de divan In contra lui, se unesc cu densul, asa "ea in timp numai de o lung Tudor se gasea In capul unei armate de 16,000 omeni. Cu acosta putere domnul-Tudor, cad ast-fel 11 numia acum poporul, veni la Bucuresci (16 Marte) si trase d'a dreptul la manastirea Cotrocenii. Mitropolitul si boierii grabira sa i se Inchine ; iar el, sub nu-

158

mele de Comandir general al Adundrig norodulug

guverna tera ca un domn stapanitor in timp de dou6 luni.

3. Intre acestea printul Alexandru Ypsilante, fiul fostului domn Constandin, esise din Rtisia In pamentul Moldovei si facea osti, cu gind ca sa bath, pe Turd si sa mantuesca n6mul grecesc de robie. Mihaiu Voda Sutul gasi mai cu minte

ca sa fuga in Austria si sä lase Vra pe mama _Fiteriftilor seu Zavergiilor, cum se numian ostasii lui Ypsilante. Cetele acestuia, compuse din tot felul de omeni far& capathiii : Greci, Bulgari, Sethi,

Arnauti, se reversara In am6ndou'e principatele dupa jafuri si ucideri, fa'ra", ca cine-va sa le stea In potriva. Ypsilante eu vre-o 3000 de adunnuri veni la Colintina in marginea Bucurestilor si voi

a trage pe Tudor in partea sa. Romamul it intreba scurt, cad vorba II era putina : Oste regulata, de Rusi sosesce ?" , si tend Grecul II spuse :

de o cam data nu", el Ii clise cu desnad6jduire: Te-ai prapadit si Maria Ta, si ne-ai bagat si tera In foc. RomAnil nu s'ati sculat asupra Imp6ratiei turcesci, ci asupra domniei grecesci. Unde s'a

mai pomenit, ca carbunarul sa se unesca cu old bitorul, sat lupul cu oia ?" Atunci Ypsilante, fiind-ca simtise ca Turcii au sa intre in tera, pleca la Tergoviste, unde incepu se poruncesca ca un domn

al te'rii, orenduind ispravnici prin judetele despre munte si aruncand peste bietii terani tot felul de dajdii. Tudor, cum Intelese despre ac6sta, II trimise o scrisore cu urmatorea cuprin: dere : Maria Ta, at dat scirt prin manifesturt, te clitamd patria, ysi cum cd treatarea ict cc

taste la Elada ca sd o isbavesct de sub jugul

Otomanicesc. Apot acurna, cum te-ai inscdunat in Tirgoviste, qi cu ce cuvent te anzestect in stdpini-

159

rea aril, qi scoff birurI preste birurt asupra lacuitortlor, fi le iai vitele gi bucatele?".

4. Ypsilante Inca de mai nainte pusese 'n gind perdarea lui Tudor, banuindu-1 ca, este inteles cu Turcii. Cind acestia se apropiara deBucuresci, Tudor cu Oltenii lui s. trase la Golesci, (aprope dePitesci),

asteptand ce vor face Turcii. Ypsilante 1ndatora pe bap Sava, ca sa raznesca pe Tudor de omenil lul, 81'1 primp.. si sa-1 aduca la densul. Sava pleca cu 300 arnautt, si c'and s'ad apropiat

de Arges, au lasat pre cei mai multi, in padure, iar el cu putintei au mers la Tudor, si fac6ndu-se a all venit sa se impreune amendoui, si sa se apere de Turd, '1 -all =Agit de Pau scos afara din tabara, lul, ca sa privesi.a starea loculul, si sa gas6sca metereze (Intarituri) de gatirea f6sboiului. Si asa cu anAgire lad apropiat de 6menii s.i, si acela navalind all pus mainile pre Tudor si Pat adus la Ypsilante. Acesta, dupa ce 17

Pau judecat destul, au poruncit de Pail purtat

calare legat prin ulitile Tirgovistii, cu strigare de pristav asa : Acesta este domniforul Tudor!" Apoi 11 pusera la inchisore in Mitropolie, si dap& dou'e dile, scotendu-1 afara, din Tergoviste in timpul noptii, 11 taiara bucati cu iataganele (26 spre 27 Main 1821), 0-1 asvirlira, pe girl& sati intr'o fintIna. 1821

Pandurii, parte se 'rnprastiara pe la casele lor; parte, nestiind nimic de sorta capitanului lor, se unira cu eteristii, si la aimpit Drcigasfenilor luptara romanesce sub comanda lui Oarca contra Turcilor, pen.6 ce sfirsira praful si glontele. Ar-mata lul Ypsilante fu puss, pe gond si macelarita, Ypsilante scapa cu fuga In Transilvania sf-si sfirsi viata in inchisore, Bimbasa Sava peri taiat de

Turd in Bucuresci. Dar mortea lui Tudor a fost semnalul de des-

160

teptare al consciintei nationale, care adormise in curs de un secol sub jugul streinilor din Fanar. Mortea lui a fost dovada cea mai temeinicti pentru Turd, ca Romanii nu se unise cu Grecil lui Ypsilante asupra-le, si ca, din contra, suferintele in-

durate atita timp de la domnii fanarioti au silit pe locuitorI sa se ridice la glasul lui Vladimirescu. De aceia Porta inapoid cgrilor romdne dom-

niile pamatene, qi nu mad trimise domra de la Constantinopole, ca s'o jgfuiascd. Ast-fel, dupe un vec de suferinte si de ingenuchiare, Tudor fu anteiul barbat, care'sI puse Increderea in insesi natiune, si eu puterile el proprii ineerea ca s'o mintue de umilirea si ticalosia in care &Ouse. Miscarea nationala din 1821 mai. are Inca o insemnatate : ea a aretat clasel stapinitore, ca poporul roman nu mai voesce a fi condus de bicia si despotism, si ca in senul lui rosar la nevole dmeni ca Tudor Vladimirescu, earl scria cu sabia drepturile omenirel calcate in piciere si scia sa -Twirl volosi pentru ele !

II. Istoria Moldovei de la Aron Voda One la Ion Sturdza. (1591-1822).

1. Aron VodA. (1591-1595).

1. Moldova la suirea pe tron a lui Aron Vod5, se gasea intr'o stare tot asa de rea, ca si 'era RomAnOsett la venirea lui Mihaiti Vitezul. Porta, ne mai tinend sOm'a de vechile tractate incheiate cu. RomAnii, orinduia d'a dreptul domni de la Constantinopole. Ast-fel Aron, un fost rindas la grajd, ape15. scaunul Moldovei pentru un milion de gal -

benT, ce dede Sultanula Acesti ban'. fiind luatf

cu camata de pe la Turd, tot Cara era silitl

161

ca sa-i platesca. De aceia Aron scose (Uri neobicinuite, lufind de fiecare locuitor ale un boil. Turcii trimisi ca sa stringa dajaiile faceau Antall si jafuri nespuse prin sate si terguri. Din acesta causa Orcheienii si Sorocenil (Basarabia) se ridicara cu un domnisor pe nume Bogdan Veda;

der Aron II batu la Rent ; prinse pe Bogdan' si dupa ce 'I taib. nasul, II calugari ; el ucise si multime de boeri, ce-I banuia Ca s'ait amestecat in rescola si le hrapi averile. Pentru asemenea fapte Porta 11 mazili, dupa un an de domnie ; insa

One' a nu sosi la Constantinopole el fu numit din nett, ca sa nu remae Turcii pagubasi de ba

-

nii ce--1 imprumutase.

2. Intre acestea Austria, avend resboill cu Turcii, singea trebuinta de ajutorul Ardolului, Terii Romanesci si Moldovei. Papa Clemente trimise scrisori la die si trei principii acestor -teri, invitandu-1 sa se unesca cu Crestinii Impotriva Tur-

cilor. Aron-Veda, de si amarit de catre Turd, cad nu putea sa-I mai sature de bani, nici sa-I opresca din fara-de-legile ce faced In tera, dar sta la indoiala sa rupa cu Turcii, de frica Tatarilor. Se intImpla insa, ca un corp de Cazaci, navalind in Moldova dupa pracli, bath pe Aron si '1 sili sä fuga in Tera- Romanesca la Mihaiii Vitezul. Acesta, ho-

Malt cum era ca sa mantue nemul ronanesc de jugul Turcilor, indupleca pe Aron a intra In alianta cu densul si cu Sigismund Batori, principele Transilvaniei. Tractatul se incheia in Bucuresci la 5 noemvrie 1594, si in noptea de 12 spre 13 noemvrie (acelas an) toti Turcii din Bucuresci si Iasi sunt macelaritI ; intre acestia din

urma se &eft si 4 soli cu ceausul turcesc, trimisi de Sultan, ca sa ridice pe Aron si sä-lduca la Constantinopole. Dupa aceia Aron, ajutat de 11

1694

162

1696

trupe transilvane si muntene, curAt6, t6ra de Turd si de T6.tari, arde si pustiesce cetAtile turcesci de la Dun Are si Marea Negra, si coprinde tota, Dobrogea (1595).

D6r in mijlocul acelor isbanqi, atit de folositore causer crestine, el este prins larti, de veste de ttrupele transilvane ale lul Sigismund Batori,

si dus in lanturi cu WO, familia sa in Transilvania, la castelul din Vint (Alvincit) pe Mures (19 Malt 1595). Urzitorul acestel unite fapte era insusI hatinanul s6ii Stefan R6zvan, de nem tigan, carele, pen-

tru pofta de a domni, pirise pe sthpinul s60. la Sigismund, ca ar cerca sa, fact pace cu Turcul. 1697

Aron muri in inchisore, putin dupa', aceia (15971, Tar tronul it di,p515, Stefan Rezvan. 2.

Movilescii. (1595-1634).

1. Irimia Movila, fiul hatmanulu! Ion MovilA, inainte de a se face domn fusese silit, din causa tirAnielor lul Aron Voda, sa pribegesc6, in Polonia;

aci el se impamenteni, isi dede fetele in casatorie dupa nobili polonezi si intra, in legaturi stranse

cu Ion Zamoisky, cancelarul regatulul. Polonia nu puts sa vecla cu ochi bunT pe Mihaiti si pe R6zvan, luptand vitejesce pentru independents; ea credea ca acum e timpul priincios sa prefaca, terile romane in palatinate polone, si isI gasise ca unelte pentru indeplinirea acestui plan don' Alovilesd : pe Irimia si pe frate-seil Simeon ; unuia vrea sa -T dea Moldova, Tar celui-lalt Tera-Roma,-

nescri. De aceia, pe cand R6zvan era dus cu °stile in ajutorul luT Mihaiu (espeditiunea lul Sinan-pasa),

Zamoisky infra fa,rA de veste in Moldova si puse

163

in scaun pe Irimia (august 1595). La intorcere 1595 Rezvan incerca cu armele sd, 'si recapete tronul; der langA Suceva fu Vatut de ostile polone, prins,

slutit la buze si la. nas, si apoi tras in tepd. Irimia se intari in domnie de Perth, cu conditiune de a plati tributul anual dupa obiceitt; el se facu in acelas timp tributar at Poloniei si al Chanului tataresc; ba Inca dede lui Zamoisky act la mAnd, prin care se recunoscea de simple slujbas polonez, si se obliga, ca on de ate on regele Poloniei ii va cere Moldova, el sti i-o restitue.

2. In acest chip Moldova deveni mai molt o provincie polona,. Remtmea acum Tera-Rom&nescti.

Irimia, dusman de morte al lui Mihaiti, ii jurase perderea, ca sti pota pune In locu -i pe frate-see Simeon. Pentru acesta el incepu mai antaiti s'a lucreze cu inselAciune: scrise lui Mihaiti, ca Ohanul tataresc pentru 2,000 galbeni va mijloci pe rang, Sultan s'd% incheie pace cu densul. Mihaid, chap& cum am veclut (pag. 96), se amagesce si desface ()stile sole pe a cash; Chanul se arunca, asupra -I, pe cAnd

Irimia, impreung cu Polonii si en Cazacii, sta gata sa, navillescit si densul; vitejia ins& a lui Mihaid infringe pe Tatari si-I risipesce. Irimia face

a doua incercare : se intelege cu Andreiti 13atori, principele Transilvaniei, ca amendoi sti'l lovesca pe neasteptate si sti'l dea vie in manile Turcilor. Mihaid prinde scrisorile lui Irimia, si ne mai sinitindu-se sigur in Tera Muntenesca, merge sä 'si incerce norocul armelor In Transilvania; distiga acestti

Or

Intr'o singura batalie, tot

asa de usor si Moldova, din care alung6 pe Irimia. Acesta isbutesce cu banii ce-I trimite Porta si cu tot felul de intrigi sti ridice de o datti, pe Ardeleni, pe Poloni si pe Turd asupra protivnicului sett Mihaiti e Infrint de Basta la Mirisiati,

164

de Zamoisky la Telejen; Simeon Movila is tronul Terii-Romtmesci, lar frate-sea Irimia, pe al MolMOO dovei (1600). Simeon ins& este in curend gonit din scaun, si tote silintele lui Irimia, de a-i reda domnia, remfin fara nici un resultat. Intro acestea 1606 Irimia more de apoplexie (aug. 1606), si se InmormIntezA la m-rea Sucevita (Bucovina). El las& dupa, sine pe domna sa Elisaveta cu trei feciori nevirstnici si trei fete maritate dap& nobill polonesi, cari tot,1 incurcara, forte trebile Moldovei.

3. Dupa mortea lui Irimia si domnia de citeva, inn! a fratelui sea Simeon, care peri otravit 1607 (1607), se iscara certuri marl pentru tron ; o partida voia pe 111ihc ilas, fiul lui Simeon ; alta, pe Constandin, fiul lui Irimia. Constandin, cu ajuto-

rul Polonilor adusi de cumnatii sel, bate pe Miei

ocupa, scaunul; der dupa citl-va ani este

si el invins de titefan Tamp, si Inecat in Nistru. Asupra lui Tomsa, care macelarea boerii ca pe berbecii cc! grasi, se ridica, cu osti polone Elisaveta, veduva lui Irimia, impreuna cu fiul sea Alexandru, si-lalunga din tera. Porta numesce domn pe Nadu Mihnert, care vine cu Schindir pasa, prinde

pe Alexandru, pe fratele acestula Bogdan si pe muma for si-i expediaza, la Constantinopole, unde, ca s& scape cu viata, fury siliti sa, se turcesca.

La acesta ocara si stingere ajunse casa lui Irimia Voda pentru prietesugul si incuscrirea el cu Polonii, ca si pentru pofta de domnie nesaturata. Moldova, din causa atitor lupte sangercise remasese aprope pustie ; orase, tirguri si sate erau in cenuse, locuitorii umplea muntii si padurile ; domnii urcati si scoboraa treptele tronului cu asa repeziciune, in cat numai in curs 17:93T de 15 an! (1619-1634) fura, clece inoituri de domnie, care de care mai rele si mai laeome.

ILLUSTRISSIMUS AT1ICELSISSIMUS PRINCEPS AcDomINus, DOMINUS BASILIIM D G TERRARUM MOLDAVLE. PRTNCEPS ETC AP7lham anVerie-rvelth ruvu Ibliozwefr Ito Sh411 Ural I. nn..

ordhoi, Romints kulp Cum privIlevo Bony.,

C

VASILE VODA LUPUL. 16276

R M 'Curium S1 Di. LI

1-65

Cea din urma fu a lui Moise Movila, dupa care veni la tron Vasilie Lupu ; sub acesta tAra incepa sa se asede si sa mai scape de greuttiti. 3. Vasilie Voda Lupu. (1634

1653) .

1. Vasilie Voda, poreclit Lupu, s'a nascut cam

pe la a. 1590. Inainte de a se face domn el a

1590

fost mare vistier si mare vornic, si a umblat cu tot felul de mijloce ca sa capete tronul. Ast-fel : pe Gaspar Voda, bine-facetorul s611, l'a pirit la POrta ca tine cu Polonil ; din acesta causa lui Gaspar I-a venit mazilia si in acelas timp mortea (1619); asupra lui Alexandru Ilias, In a doua domnie 1619 (1631-1633), el a ridicat teranimea cu strigd- 1631-33 tul : Dd-ne D6mne pre Greco', si numai and -0-

ranii au facut cu topOrele farimi pe ministril

greci, domnul a putut sc5.pa cu vi6ta din m'anile lor. Pe Barnovski-Voda, pe d'o parte el l'a chemat - din Polonia cu chip cal voesce -Ora sa fie iarasi domn, pe de alta l'a pornit cu amagell la Constantinopole, ca sa fie acolo omorit tot prin staruintele lui. In fine. cand Moise Movila (1633) it trimise ca agent s6ti kapikehaia la Porta, el (Lupu), in ,Joc de a servi cu credinta domnului seti, it sap& cu bans si cu piri nedrepte pe langtt vizir' si Sul-

tan, si isbuti sa se faca domn in locu-I (1634). Asa pofta de marire, pizma si mIndria covirseau in Vasilie Lupul calitatile cele bune, cu care II lnzestrase natura : cu minte inalta si judecata

drepta, cu mila si generositate catre supusi, cu harnicie si cu iubire pentru Invetaluri si arte. 2. Vasilie Voda, indata ce se urea pe tron, se puse

sa indrepteze tera ; erta birurile pe timp de trei

1634

166

ani, opri pe Turd de a mai face strinseire si

sila ennenilor pentru datorii, stirpi cetele de tilhari, care predati si jafulatt la drumuri ; in scurt, asigura linistea si traiul locuitorilor, in cit numai in cats -va ani thra se umplu de omeni si de bang, si era in tot binele, cu bilsug si plina de tot& averea, cu bog de negot, cu cal, cu miere, in cit sarac nu se afla pe acele vremi", ne spune cronica. Vasilie Voda, in lunga sa domnie de 19 ani, facu multe asedeminte folositore : zidi in orasul Iasilor

frumosa manastire Tret-IerareM, in care aseda o scola publica roman6sca pentru viitorii preoti, un gimnaziA pentru inv'Keturi mai inalte, predate in limbile slavona, gr6ca si latina, o tipografie si o biblio-

theca. El introduse limba romana in serviciul bise-

ricesc, ca si in scolile de prin manastiri, Episcopii si biserici, unde pen' aci se intrebuintase mai molt limba slavona. Tot acum incepu sa se traduca si sa se tiparesca carte romanesci prin ingrijirea Mitropolitului Varlaam. Vasilie Lupu

puse Inca sa se culega si sa, se dea sub tipar legile sea pravilele imperotescf, care erati o adunare de legi scrise si de obiceiuri ale pamentalui. El ajuta bisericile si m-rile din Ora si streinelate, platind in mai multe renduri datoriile Patriarchielor din Constantinopole si Ierusalem. In fine el infrumuseta Tagil cu curie domnesci, cu grading si bAi, cu m-rea Golia, facend si alto imbun6tatiff in Ora. 3. Lui Lupu placendu-1 amestecaturile, el n'a avut prietesug statornic cu nici-unul din vecini, si mai

ales a prigonit de morte in tOta viata lug pe Mateiti-Voda Basarab. Luptele cu acesta erau de doue feluri : pe camp deschis en armele, si In ascuns cu pungile. Cele d'antAiti, vezuram (pag.

167

123-127) ca s'a sfirsit tot-d'a-una in pagnba in! Lupu, si din causa for in cele din urma el a perdut si tronul, luandu-i-se de logof6tul sen Gheorghita Stefan (1653). Lupta cu pun- lens gile saracea pe Romani si Imbogatea tote pasalele si vizirii si pe tot! Greci! din Fanar, carora le asternea ast-fel drumul la scaunele tkrilor roman e.

Lupu stind cu Polonii in corespondents secrets, se Intimpla ca sa cup, niste scrisori ale

lui in mina lul Racoti, care pe data le trimise Chanulu! tataresc. Acesta, v6clend ca prin ele se descoperea planurile see contra Polonilor, n&vali 1mpreuna cu hatmanul Cazacilor Bogdan HmelniOci,

si Cala Moldova cu foc si sabie (1650), ducend 1660

preste 20,000 omen! in robie. Lupu fu silit sa impace pe 'Mari cu 600,000 lei, !ar pe Bogdan, cu maritisul fiicei stile Ruxandra cu fiul lul Bog-

dan, antune Timus. care avea numai chip de om, iar OVA firea ii era de fera" (1652). Din 1652 acesta legatura urmara, noui incurcaturi si pagube pentru tera Moldovel, cad Cazaci!, fiind chemati de Lupu in ajutor contra lui Gheorghita Stefan, pustiira tOra in ma! multe rendue, 'Dena ce Timus peri la lin presurarea Sucevel, iar Lupu caqu in robie la Tatar! De aci el fu trimis in lanturi la Constantinopole, si tinut sese an! in 1nchisorea Edi-Mule (septe turnuri), din care liberandu-se cu 150,000 lei, isbuti sa fact pe fiul seu Stefangd domn in Moldova (1659-1661). Lupu muri la Constantino -1;88 pole (a, 1661 martie) si se Inmormenta in Iasi la ni-rea Trel- lerarchi.

168

4. Istoria Moldovel de la GheorghitA Stefan pene la Constantin Cantemyr. 11653

1685) .

1. Moldova de la a doua jumelate a secolului at XVII purcede grabnic din scadere in scadere. In curs numal

de 32 ani (1653-1685) se inte'mplara 12 inoituri de

domnie, cost'and pe Ora fie-care inoitura cite 2-300000 lei platiti la Porta, deosebit de haracia si de cele-alte sarcini. Ungurii, Polonii, Cazacii, Turcii si Tatarii cutrierara tera in mai multe rendnri, arclend, robind si pustiind ; ciuma si foametea isi dedera mama cu nenorocirile omenesci,

asa in cat pe la finele secolului, doue treimi din populatiune perise, fiind risipita prin tgrile vecine, sau fiind secerata de mOrte.

Domnii, earl umplu acest restimp de 32 ani, sunt mai toti nedestoinici de a apara tera, ei Ii maresc nenorocirile, cars le aduc si for cadere. Ast-fel Gheorghita V odd 1053-68 Stefan (1653-1658), is parte la expeditiunea din Polonia a lui Gheorghe Racotzi II, din care causa Porta it mazilesce, 1668 -59 punend in locu-i pe arnautul Gheorghe Ghica (1658-1659).

Gheorghita Stefan vine asupra-I cu osti ardelenesci, dar la Strunga (ling Tergul-Frumos) e batut si silit a se duce in pribegie pentru tot-deauna. Ghica mai are sa lupte cu fostul domn at Terel-Romanesci, Constandin Serban, pe alunga cu ajutorul Tatarilor, acestia insa pustiesc cumplit Moldova, ducAnd cu densil in robie peste 10,00() locuitori, Porta muta pe Ghica in TOra-Romanesca ; Ian scaunul moldovinesc it dl lid Stela fiul Jul Vasilie 1659-61 Lupul (1659-1661). Steranita, Inca necopt la versed. si desmerdat, isi petrece timpul art glume cu boerii, pe and Cazacil cu Constandin Serban coprind Iasii si silesc pe care, de

domn sa fuga la Tatari. Chanul tataresc lI pane din noa pe tron, insa drept resplata umple Crimeia cu Omenil si turmele Moldovel (1661). Tot atunci se intempla o fo.mete mare, in cat lumea manta pane Mouta din papura. macinata ; din acesta t:ausa Stefanita fu poreclit Papur'a"Yodel. El muri in a. 1661, un boer Eustatie Dabija CUM1061-06 pea tronul Cu 200,000 lei (1661 1666), qi e silit sä merga in Ungaria cu ostile In ajutorul Turci-

lor, cari aveaii resboiii cu Austriacii. Diva el urmeza

169

ginerile sea Gheoryhe Duca, apol' dupa sese luni Ricq, fiul mai Alexandru voda Bias (1666 69), sub care Ta-1660-89 tariff Nogal cotropesc o parte din Basarabia si fac multe rele locuitorilor ;_ cu tote plangerile domnulul la Porta, acesta Invoesce Nogailor aseclarea for in Moldova, si mai urea haraciul cu 25,000 lei pe an. Bias fiind niazilit,

trimise domn larasi Gheorghe Duca (1669 -1672).1669-72 in cap cu Mihalcea Hincu, ne mai putend suferi greutatile' birurilor, se ridicara, cu armele, incbisera pe domn in curtea domnesca din Iasi si '1 silira sa abdice (Oct. 1671). Duca cu osti turcesci si tataresci bate pe resculati la Chi. in621, coprinde Iasil si se pune larasi in scaun (ian. 1672) ; multa ]ume pere de sabie ; multi sunt dusi in robie, multi fug in Ardeal, intre cart si un se

Boeril,

mare numer de negutatori armeni. 2. Preste aceste nenorociri, in vera a. 1672, Sultanul Mohammed IV cu 150,000 Turci vine in Moldova, ca sa Ta de la Poloni cetatea Camenita ; zaherele, podurl si salahori se cer dela Duca, care nu e 'n stare Hite sa be biruiasca, Ora fiind bajenita ; din acesta causa'. Sultanul it arunca in lanturi, si numal cu dare de bani Duca scapa de la morte. In locul lul boerii alesera, cu invoirea Portil, pe Stefan Petriceicu (1673-1674). Acesta, cu tote silin- la"-" tele ce'sI da ca sa, impace cererile nemesurate ale Turcilor, insa este insultat de un pasa, lovit chiar cu buz-

duganul in cap, Tar boerii lul eel marl, batutl cu'betele la talpi. De aceia Moldovenii, pe child se afiaa cu Turcil dinaintea Hotinului, trecura in lagarul polon si ajutark pe Poloni ca sa bath,' cumplit pe Turci (10 noembre 1673) ;

Polonil ocupara Hotinul, Suceva, Iasil si Nemtul. Atunci Porta trimise domn pe Dumitraru Cantacuzin,

(1674-76), cu 7,000 Tatari, cart gonira pe Poloni, ar- 1674 -76 sera Iasii, si ernand doui` anT d'a rendul in tern adusera Moldova la cea din urea, mizerie. Dumitrascu-Voda stria din temelie cetatile : Hotin si Suceva, si child sa se bucure de noile d'ajdil ce scosese cu pecetluiturt, este

mazilit si inlocuit cu Antonie Ruset (1676 1678), care 167648 la rendul sea face loc lul Duca-Vocla pentru a treict órci (1678-1684). Duca, in lacomia sa de avutie, nu mai1678-84 gasesce margini, el si domn era, si visternic mare, si negutator, vames, ca tas hrana tutulor luase el si (Minna de precupia tote cite erat ; inca facer bol de negot, si minca iarna finetele omenilor, seracilor, cu boil lor, pens

170

se vindea aceia, si apol se apnea de altii". El scose dari cu hartii sea pecetluiturl, cari de si usere la inceput, dar mai pe urma se facura de tot asupritore, caci dajdia de 2 lei se urea la 10 galbeni ; cea de 2 galbeni, la 16, cea de 4 la 32 si chiar la 60 galbeni pe an. Omenii, neavend de unde plati, fug in lume, lasandu-si case, bucate, femei si copii ; eel remasi sunt Inchisi si tortuiati One la mOrte, barbati, femei, boeri, calugari, negutkori, terani,

fara deosebire, iarna in pelea gala legati la stilp pe gerul cel mare ; vera, unsi cu miere pe trup, ca sa-i manince muscele si albinele ; veduvele boerilor, bagate In

1683

flare prin odaile Seimenilor; femeile seracilor, ani intregi tinute prin grosuri, unde nasceu si'si crescea copiii. Duca bagase asa grOza in boeri, in cat multi din ei murex de o bola ce-i dicea Duca- Vodd, adica de superul (superarea Ducal-Vocla". In fine, in a. 1683, Duca trebuind sa plece

cu oste in ajutorul Turcilor la inconjurarea Vienel, Petriceicu-Voda, impreuna cu Kunitzki, hatmanul cazacesc, intra in Moldova si ocupa scaunul ; dar in be de a cauta sä se asecle, pustiesce cu foc si sabi5. Crimeia, ridicanr1 asupra-si pe Tatari, earl la rendu-le prapadesc si mai cum-

plit Moldova. Child Duca se 'ntOrce in tera, o gasesce balta de sange, mosoroio, de cenuse ; locuitoril, unii tin cu Petriceicu, altil de fries, stay ascunsi prin paduri, cel mai multi acopera, morti si neingropati. el npiile ; se incinge ciuma, si fOmetea amerinta. Duca e prins de Poloni si dus in robie la Lemberg, unde in curend (1685) more; 1684-86

Petriceicu a alungat de Turci, cari pun in domnie iarasi pe Dumitraru Cantacuzin (1684-1685). Dar atitea &Mari de esti si atitea resbOie oprise pe 6meni sa mai are ; pentru ac4sta se ra'.cu fomete mare, in cit manca om pe om ; mortii de fame zacen neingropati pe ulite si pe drumuri, si lupii yeller" sa manince pe morti ca si pe vii. Multi grad, ca sa scape cu vista, se \indea voiosi in robie la Tatari. In acesta stare ajunsese acum Moldova. Totusi Voda Cantacuzin gasia tocmai tim-

pul sä scot'a iarasi dari cu hartii pecetluite, si sa spandure de vii pE boeri pentru bani. Din fericire el fu mazilit, si se orindui in loco -I Constandin Vodd Cantemyr.

171

5. Constandin Vod4, Cantemyr. 168.5 -16931

1. Constandin Cantemyr (nascut 1612, mort 1693), fiul lui Teodor Cantemyr din tinutul Fa lcielel, Inca One' a nu se face domn, era cunoscut de

om vitez si cu sfat bun, bland la fire si iubitor de dreptate. Ca domn (1685-1693) el s'a are- 16861693 tat intelept, nelacom la avere si priceput in trebile stapinirei. El isi pose tote silintele, ca sa asec,e Ora, s'o usureze de greut4i, s'o apere de robie si de preda si s'o scape de tilhari, cari se Imul-

tise forte; el a imbunatatit si sorta preotilor de mir, micsorandu-le darile si scutindu-I de dijme. Pe atunci regele Poloniei, Ion Sobieski, avend resboiu cu Turcii, indemna pe Cantemyr sa se alieze cu densul, si sa -1 inlesnesca zaherele pentru armata. Cantemyr nu primi, aretAnd primejdia ce ar avea -Ora despre Tatari ; der sfatui pe rege, ca mai antrtiu sa gonesca, pe Turd* din Camenita, si apoi sa intre in Moldova. Polonii, trecend 1)nistrul, dedera peste o armata turco-tatark

de 80,000 6menT la satul Bolan pe Prut, unde se afla si armata moldovena. Cantemyr areta in tuna Polonilor starea lagarulul turcesc, insemnand pe plan locul taberei moldovene, pentru ca acesta sa fie crutata de Poloni. Polonii ins& socotira, ca deca vor infringe pe Moldoveni, cea 1-alta armata' va lua fuga ; de aceia se aruncara fara de veste asupra-le ; Moldovenii creclend ca este vr'o gresela, ridicarA stegurile cu semnul crucei pe ele ; der cand ve'clura ca Polonii Inainteza, intrara in lupta vitejesce 8i-1 batura asa de cumplit (1685), in cat 6,000 polonesi remasera

1686

1-72

morp pe campul de bataia, iar peste 5,900 furl 1686

prinsi. 2. In anul urmator (1686) regele polon pofti din noil pe Cantemyr se se unesca cu densul, fagaduindu-I independenta Moldovei sub suzeranitatea Polo-

niei ; domnul roman II dede acelas respuns ca mai nainte, qicendu-i, ea numai atunci va intra in alianta, cand va vale pe Turd' scosi afara din fortaretele de pe malul sting al Dunarel. De aceia, cind regele trecu Dnistrul cu 60,000 ()stela si se indrepta, spre Iasi, Cantemyr se retrase spre Falciii,

ca sa" nu dea ochi cu densul. Sobieski, dupa ce perdu timpul in Iasi cu bencheturi, porni pe

Prut in jos pe malul sting, far& proviante din

destul si fa.ra caleuza, pone se infunda, intr'o vale numita Valea Strinzbd; caldura, fOmea si setea (cad Tatarii otravise isvorele, arsese ierburile si taiase on -ce comunicatiune), incepura a-I decima 6menii si dobitocele ; regele, insciintat Inca de Cantemyr

ea Turcii stint gata acolo sal lovesca, se 'ntorse grabnic Inapoi tot pe unde venise. Ostenil IA' insa, and si jafuesc case, bisericl si m-ri, chiar si

orasul Iasi. Regele is cu sine ca rob pe inve16731666

tatul IVIitropolit al Moldovei Dosoteiii (1673-1686)

cu mostele Sf. Ion Novie si cu tote odorele si scrisorile Mitropoliei. Atunci Cantemyr veclend

atitea rentati din partea Polonilor, in schimbul bunetatil ce el le aretase, Impan'a trecetorile prin paduri cu Moldoveni arrnati; mfi facura cumplitrt venetore de Poloni, peste 4,000 fur& prinsi, intepati sell pusi in spIncluratore. Insusi regele abia scapa cu fuga In timpul noptii cu vre-o 300 insi la tera-si. 3. Dupa acesta, nenorocita expeditiune, care

costa viata a 25,000 poloni, si care amintea ex-

173

peditiunea craiulul Albert din a. 1497, Sobieschi 1497

intreprinse Inca alte done? der fart at resultat de cit luarea in stapinire a cetatilor Suceva, Soroca

si Mint. Sobieschi, ca sa nu se interch in patrie fara vre-o ispravh, se duse sa is cetatea Nemtului. Aci nu se afla do paza de cat 9 plaiesi. earl fhrh a 'p perde cumpetul la, vederea armatel regesci, isi facurh, ca niste adeverati soldati. datoria : el inchisera bine portile si se puserh cite doui la fie-care colt al cetatii, iar sergentul le dede glentele si iarba de pusch trebuinciosh. Se minie regele, apropie masinele ca sa &rime zidurile ; cetAtula Ind! sta. nevathmath dupg patru gile de impresurare ; trei din plhesi

stint ucisi, der din Polonezi picarh 50, si chiar capitanui artileriei. Atunci ,Sobieschi trimise un mijlocitor sh spunti celor din cetate, ca deco vor deschide portile, n'are sh, le fach nimic ; plaesii respunserh : ca tetra pprunca lui 47odd

a nu (lag cetatea. Atunci regele pose pe un diac molduven sa pasmulasch o porunca domneasch, pe care o trimise cu tin om, ca din partea lui Cantemyr ; plaesii ere(Jura si deschiserh porta Regele, care venise sa privesch pe vitejii moldoveni, remane mirat, child vede numai 6 saldati, insir dol cite doi, purthnd pe utmeri fie care sir chte un cadavru. Uncle runt eel-l-alti aphratori al cefatil ? intrebh regele. ,N'am fost de cit cestia none, pe care-I veCli, luminate Craiii, response Sergentul ; trei din not a picat in inteia di ; cestia 6 am aphrat cetatuia, si nici morti n'am fi dat'o, deal, nu vedern porunca domnesch". Sobieschi, plin de rusine si minie, ca el, un rege asa de mare si care mintuise Viena de impresurarea Turcil or, sh stea 4 clile dinaintea unel cetatui si a 6 bieti plaesi, porunci numai decal sh-1 more : insh generalul sea, mai generos, Is dede drumul. Plhesii se dusera la Vodh, sa-I

spuna cele intimplate, si numai aci se domirira ei de viclesugul Craiului.

Dela Mint regele se duse la Suceva, unde nu era de

cat ziduri gole ; cu tote acestea, el lash aci, ca si la Nemt, cite o mica garnizona, si dandu-si titlu de : inringetor al Moldovenilor i Tcltarilor, si de biruitor a 2 cetali din cele, mat tall, se 'nterse in Polonia, tot cu isprava cu care venise.

174

1693

4. Constandin Cantemyr muri in virsta de 79 and (a. 1693), dupil o domnie de g ani fart. 3 lunt, §i se 'nmorminta, In biserica domnesca Sf.

Nicolae din Iasi. Acest Constandin Cantemir Voda, dice cronicarul Nicolae Costin, fost-aii om cinstit la cuvinte si cunoscetor la judete (judecati), facend dreptate tutulor ; carmuitor

si purtator de grije fost-ail Orel preste tots vremea.

Talat-ail pre Miron Costin (cronicarul si fatal lui Nic. Costin) si pe frate-sea Velicico, dandu-le viva ca, s'ati ridicat pre domnie asupra lui".

6. Dela Constandin Duca pens la Dirnitrie Cantemyr. 1693-17111

Dups mOrtea lui Constandin Cantemyr boerii alesera d imn pe fiul sett mai mic Dimitrie ; Porta insa, prin sta.ruintele lui Voda, Brincovenul, orindui pe ginerile acestula Constandin Duca, fiul fostului domn George Duca 1693-96 (1693-96). Constandin, deli introduce vacazitul si pogonaritul, dar nu putu plati la timp haraciul, din care causa 1696179 1

fu scos si inlocuit cu Antioch, fiul eel mai mare al lui Constandin Cantemyr (1696-1701). In timpul domniel acestuia Polonia dede inapoi Moldovei cetatile Suceva, Nemtu si Soroca in schimbul cetatii Camenita, ce i se restitui de catre Turd prin tractatul dela Carloviciii (1699).

Tot pe atunci Tataril Nogai, cars cutropise o parte din Basarabia, se retrasera in vecbile for locuinte din Crimea. Moldova incepe sä mai resufle, der schimbarile domnilor nu se mai curmara : Antioch este 'nlocuit cu Duca pen1701- tru a doua ora (1701-1703) ; Duca, cu Mihain Racovita 1710 (1703-1705), acesta iarasi cu Antioch (1705-1707), Antioch larasi cu Racovita (1707-1710), Racovita cu Nicolae Mavrocordat (1710) si acesta in fine cu Dim. Cantemyr. Darile crest mereii si sub diferite numiri : sfer-

turt (opt intr'un an), viicarit (cite un galben de vita),

corneirit (cite 1 lea de fie-care boa), vadreirit, (cite 4 ban! de vadra), viraariciu, pogondrit pentru popusoii si pentru vii (cite un galben de pogon), desetina (din 10 stupi unul),

cera cu inierea, tutunarit, funalritul, (de tot cosul cite 2 galbeni) oerit, goOlna (de pe mascuri), sulgiul (de pe lap-

175

tele vacilor) si altele. Aceste biruri se scot si se urea dupa bunul plat al domnului, care, cind simtesce ca i s'a apropiat mazllirea, chema pe boeri si pe archierei, qi le cere ertacIune ca an pus asa biruri grele ; dupa ce to1i 'II clic erte, el citesce testamentul scris de trel on : Dumnedeti cu blestem pentru desfiintarea acelor dajdil ; astfel, cu

sufietul usu rat de pecate si cu sacii incarcati de bani, domnul pleca la Constantinopole, pentru ca in eurend sa, vin larasl la tron gi sa calce insusI testamentul ce'l legase cu atita blestem. Din causa birurilor, biata tell se vaeta si ofteza ; vitele se sting din batatura ; vitele se scot din radecina, cosurile se derlina de pe case, casele InsasI se pustiaza si omenil fug In lume plingend cu lacrimi suspinane, ca in vremea lui George Duca. 7. Dimitrie Veda Cantemyr. (1710 - 1711).

A. Dimitrie Cantemyr se face down (1710).

1. Dimitrie Cantemyr, fiul maT m{e al luT Con-

standin Voda, s'a nascut in Iasi la a. 1663. Inca din fraged& verst& el s'a arAtat istet, vorbarec si iubitor de Invetatura ; cea d'anthit crescere a primit-o in casa parintesca, de la maica sa Ana (nascuta Bantis), o femee virtues& si Invetala. Constandin facendu-se domn, tenerul Dimitrie fu

lasat zAlog la Porta, One in an. 1691, child a

1863

161

fost Inlocuit cu frate-seti maT mare Antioh, Tar densul a venit rang& bAtrenul seti tata, sit-I fie

de ajutor la trebile domniei. Dup& martea lul Constandin Voda, Dimitrie se duse la Constanti-

nopole, unde in scurt timp atrase asupra-si iubirea si stima tutulor celor mai en putere la Port& El cunoscea doue-spre-clece

si chnta mi-

nunat cu tambura. Constandin Brincovenul, dusmanul de morte al Cantemyrescilor, isbuti In a. 1697 prin pungile sale, ca Dimitrie s& fie sur- ia ghirmit la o insula ; der un pa§5, turcese 11 tinu

176

ascuns o Iona de dile in casa sa, pence ce Sultanul rechem'a firmanul de surghiunire. De atund Dimitrie Cantemyr incepu sa sape pe BrAncov6nu si sa, umble dupa domnia prel-Romanesci. 2. Pe timpul acela tarul Rusiei Petru eel mare se pregatea cu resboit asupra, Impe'rAtiei turcescT

si vroia sa aiba in partea sa_ pe domniT amendurora pi incipate. Brincov6nul ii fagadui 30,000 osteni si provisiuni de hran'a ; tot asemenea si Mi-

1710

haiti Racovita, domnul Moldova Carol XII. regele Suediei, care dupa inframgerea lui la Pulta.va de catre Petru eel mare, se retrasese la Bender, descoperi Portii umbletele domnilor roma,ni. Racovita fu scos .si Inlocuit cu dragomanul Nicolae Mavrocordat (1710), care priori in acelas timp sarcina sa prinda, pe- Brincov6nu si s5,-1 trirait5, viu la Constantinopole ; Mavrocordat insa

nu se pricepea in ale resboiului, si ca grec nu se putea invoi cu Moldovenii ; de aceea Sultanul, dupa stdruirrtele chanului tataresc, trimise in lo7 coil lui pe Dimitrie Cantemyr, ca s'ingurul om destoinic in acel timp, ca sa apere terile romttne de inriurirea Rusiei, sa rest-lime pe 'BrIncov6nu si sa tina amendou'e scaunele principatelor. B. Tractatul Jut Cantemyr en Petru eel mare, si expediliunea de 1a Stinilestl (1711).

3. Dimitrie-Voda, sosind la scaun in Iasi, se apucg mai 'antaiti de intocmit Ora ; sc6.du birurile

cu mai mult de jumetate, si Mai tote pregatirile ca sa porn6scsa, asupra Brincov6nului. Pentru acesta el astepta numai firmanul impe'ratesc de domnie a Prel-R9ma.nesci, care insa, nu venea, din caus6 ca", vizirul voia sa mai storca dela Brincovenu Inca 500 pungi de banT. Cantemyr, perclendu-si ins& febdarea, incepu a Mimi, ca nu.

177

cum-va BrancovOnu se. fi prins de veste si sa lu-

creze acum el ca sa-1 dea in cap. De aceea, gra sa mai is sfatul cui-va, se hota'ri se. rupa cu Turcii on -ce legaturi de supunere si se. Inchine Rusilor Moldova. In scopul acesta el incheia cu Petru cel mare un tractat secret (13 Aprilie 1711). Conditiunile acestui tractat, care con stituia un act de supunere mai mare cleat capitulatiunile incheiate cu Poarta Otomane, sunt urmetorele: 1) Domnul si urmasil lui, cu toti boerii si tot poporul Moldovei, se va socoti sub apararea imperatului rusesc, dupe ce mai entaie domnul va depune vecinicul jurament de credinte ; 2) Cand °stile rusesci vor intra In Moldova, domnul, ca supusul imperatului, se va alipi cu tote Ostea sa pe lenge °stile Imperatesci si va lupta Impreune cu ele contra Turcilor qi aliatilor lor. In tot timpul acesta Imperatul va Intretine armata moldovene cu bani din visteria sa. 3) Imperatul recumisce domnia hereditary a familiei Cantemyr, afare numai dace vreunul din aceaste familie si-ar schimba religiunea reseritene' ,

see si-ar calm credinta catre Imperatul rusesc ". 4) Tote

puterea Statului, va fi in maim Domnului ; 5) Printul si boeril Moldovei vor 'Astra drepturile lor dupe. vechile obiceiuri, fere de modificarea legiuirilor lor. 6) Boerii si toti locuitorii Moldovei vor fi supusi ordinelor domnului, afard numai de casul and domnul i-ar

fi cdlcat credinfa cdtre imp'erat, in acest cas nu-I vor da nick o ascultare". 7) Justitia se de de domn. 8) Hotarele Moldovei vor remane cele vechi. 9) Cetetile teril se vor mantine Intru cat sunt de nevoie Rusiei. 10) Incheiandu-se

pace Intre Rusi si Turci, Moldova nici-o data nu va fi lipsite de aperarea si ocrotirea Imperatului, si 11) In cas child tera va cadea iarasi sub stepanirea turcesce, Cantemyr va gasi ospitalitate in Rusia, primind el si urmasil lul o pensiune anuale qi case in Moscva in schimbul saraiurilor sale din Constantinopole.

4. Intre acestea Petru cel Mare declare r6sboit Turciei, pentru ca Sultanul arestase solul rusesc la Porta, iar ordele tataresci pustiise Rusia pen6 la Kiev. Petra inainta cu o ostire pu12

1711

178

tin numerosa pen6 la Prut, trecu acest riu si veni

la Iasi, ra sa prim6sca in persona, juramintul de credinta al domnului Moldovei si al boerilor; el trimise pe un general rus cu Toina Cantacu. zen si cu 12,000, florea calarimel rusesci, ca sa, coprinda Braila. Ast-fel isi risipea timpul si ostile, pe cand TuiciI, In ni:Im6r de peste 200,000 6meni, afara de Tatarime, si 350 tunuri, trecube deja Dunarea pe la Isakcea si inainta in Moldova. 5. La satul StanilescA, din jos de Husi, inteun mijloc de cimp pustil, armia rus6sca si cu cea moldov6na, peste tot 50,000 osteni, avura, sa tina pept cu o armata de cinci on mai mare. In anteia di Moldovenii incepura focul si gratie voiniciei for si artileriel rusesci Turcii fura batuti ; peste 7,000

de cadavre TurcescI acoperea cimpul de lupta 1711 (11 iulie 1711). Der acestA victorie pretnia cit o invingere, cad armata ruso-roman6sca, lihnita de

force si obosita de truda, se gasea inconjurata de tote partile de un vrajrnas, ale caruia puteri cresceii merea si nu ducea lips& de nimic. De aceia, a doua-di de batalie, desnadejdea coprinse intr6ga tabara rus6sca, si mai cu s6ma. pe Petru, care se socotea cadut in robie. Numai sotia lui nu-si perdu cump6tul; Ecaterina hotari pe imOrat sa cera pace. Acesta pace, prin care Rusia perdu multe teritorii castigate, precum si drep-

tul de a avea soli la Constantinople, fu cumOran, cu o suma insemnata de tiara, giuvaieruri si blanuri scumpe. Pacea se semna la Prut in 13 Iulie 1711. Dimitrie Valk pe care Vizirul it cerea de la Petru, sa-il dea in maul, fu tinut ascuns in trh'sura -imp&ratesca, pin& ce trecu primejdia; el se

duse apoi la Iasi, si de aci cu tota casa si cu vre-o 1000 credinciosi, al sel isi parasi patria si se

179

retrase in Rusia. Moldova re'mase jAfuita. de Tatar' §i de Turd, data de Poart'a in mAna domnilor greci, numiti Fanarioti. Acest bine ail agonisit terii Dumitrascu Vo(la cu socotela lul cea grabnicA" in cursul unei

domnil numai de o jumelate de an. Dimitrie Cantemyr a fost un barbat prea invetat : afara de limba turcesca, persana si araba, el scia bine limbile yacht: elena, latina si slavona, limbile moderne: francesa, italiana, greca si rusesel. Meritul seri eel mare sunt lucrarile sale sciintifice. El a scris multe si renumite cart.", mai ales asupra istoriei romane si tune: el s'a bucurat

de marl onoruri la Curtea lui Petru eel 'Mare, si a murit in anul 1723, inmormentandu-se in biserica grecesca Nicolski din Moscova.

8. Istoria Moldovel de la Nicolae Mavrocordat pans la Ion-Voda Sturdza. (1711 -182 ?)

A.

Fanariolii.

La Constantinopole este o mahala grecesca numita Inca din vechime Eanar. Pe la jumetatea secolulul al XVII vre-o cate-va familii stabilite in aces' snburbiii, se deosibeil de eel-I-alt.' Greci din Constantinopole prin o crescere mai ingrijita, prin indemanare si iscusintA in afacer', si prin avere. 0 imprejurare deosebita contribui ea aceste familii sa capete in imperiul turcesc o insemnatate politics. Coranul sen legea lui Mohammet oprind pe un Turc ca sa Inv* alts limba de cit cea turceasca, Porta intrebuinta in trebile el crescini ca tdlmaci sea traducetori. La inceput acesti greimdtwi nu se bucurail de vre-o consideratiune, stand ]a un loc cu slugile dinaintea usel divanului si asteptand poruncile vizirilor. Dar in a. 1666 el capatara o importanta prin numiTea lui Panaiotache Nicussis de dragoman al divanului. De atunci pene la revolutiunea grecesca, din 1821 atit dragomonatul divanului, cit si al Marine', infiintat mai in urma, furs ocupate mai tot-d'a-una de greci, socotindu-se ca un privilegin esclusiv al cator-va familii. Din influenta ce capatara in acestg functiune, -Grecii ail facut

180

o scars pentru a ajunge la domnia Principatelor Romane. Ast-fel Nicolae Mavrocordat se numi in 1709 domn al Mot-

dove!, !ar In 1716 domn al Teril-Romanesci, si de la acesta data One' la revolutiunea de la 1821 cele done teri surori furs administrate aprOpe numai de Greci, luati din familiile fanariote.

Intreg guvernul fanariotic nu e de cit un sistem pe

desbracate. Domnul grec, ajuns la tron cu plata grey care Pasi, Viziri si Sultan, nu cugeta de cit la un singur lucru : cum ar putea stringe bani mai multi si mai repede, ca sa'si platesca datoriele de sate 2 si 3 milione, si sa IAA ce cheltui la Constantinopole, ca se, se tine, la domnie sari dupe, ce se va mazili, caci, precum ne spune un cronicar : nfana-

riotii child sunt mazili grijesc pentru domnie, iar cand aunt down!, grijesc pentru mazilie". Pentru a'si ajunge scopul, domnii aduc cu dinsil o ceta intrega de greci, rude si servitor!, carora le impart dregatoriile terii. Apoi el indoiesc, Intreesc si impatresc birurile vechi; inventeza altele noi si mai apasatOre si Imping pe Porta a cere zaherea (oi, griu, unt, cera,, lemne de constructie) pentru

a avea ocasiune a jalui si pentru densii, nu numai de-

ciuind zahereaoa, dar castigand si din carele destinate pen-

tru a face transporturile necesare. In fine, data nici acestea nu 'i indestuleza,, scad valOrea banilor in momentul stringeril darilor, si o restabilesc la facerea platilor ; daa tote slujbele civile si bisericesci pe ban!, mostenese pe toti mitropolitii, episcopii si archimandritil, si confisca averile boierilor, omorindu-i sari surghiunindu -1 sub pretext de vre-o tradare. Boeril fanarioti urmeza exemplul dat de stapinul lor, qicenda-s! : e timpul se, ne 'mbbgatim. E adeverat ca va trebui se, tundem pre aprOpe de pele lana oilor nOstre ;

dar cu acesta la ce primejdie ne expunem no!? Nu ne

acoperim ore cu mantaua In! Voda ? Nu &lira singur capul sea respunde de administratiune sea ? Si, la adiea, banil nu to scapa din tote nevoile_? E mai bine se, punem mama pe ban! de cit pe consciinta". In acest chip intreg guvernul fanariot nu e de cit un principia de hrapire ; diferitii Bei membril sunt atitea lipitori adapate cu ultima wattled de sange a poporului sleit. La fie-care doui an!,

la cate trel ani eel malt, un not principe vine in Ora,

nu numal ca sa-si stabiles-ea aci averea, sä 's1 platesce. datoriile si sa-si face, o noua comOra, dar inca si ca

181

sä imbogatesca aci pe rudele sale, po amicii se"' si pe tote creaturile sole. La fie-care tree ani deci o noun legiune de acesti strigol vine In Ore., toti calici, tot"' miserabill, si la fie-care trei ani se intorc de aci incercati de our si de bunuri, nelasand dupe, densii de cat amintirea jafurilor lor, si spiritul unei lacomii fare, satin, ce trece si la demnii for succesori". Ast-fel ingenunchla Ora nu numai materialicesce dar si moralicesce, si domnii pamenteni, pentru a haladui, s4 Incuscrire, cu fanariotil si devenira el singuri fratelnici la jafuri si nelegiuiri cu grecii, pregatind mormiutul terii. B. Citl-va domni fanarioti. (1711-1822).

1. Dupe, ce Dim. Cantemyr p6rasi domnia si -Ora pentru a trece in Rusia, Porta orindui dome in locul sou pre Nicolae Mavrocordat (1711- 1716.)171, -18

Acest grec-, care nicl nu cunoscea limbo, terii, s'a silit se, se face, iubit de locuitori, purtAnduse cu blandete si scAdend birurile. In timpul domniel lui tera fix scApata, de ()stile polone si suede, cari email de mai multi ani inteensa, der avu marl greut'ati din partea Turcilor pentru zaherea si salahoril trebuinciosi la cufatirea Pru-

tului si la facerea din noil a cetatii Hotinulul. Mavrocordat, ca s'a intemeieze domnia grecesa in Moldova, desfiinta armata nationals, theme, Greci multime la sine si ingriji pentru respAndirea limbei si culturei grecesci In tern. El mega, in m-rea

Sf. Sava din Iasi o tipografie cu litere grecesci si slavonesci, si intocmi scoli fare, plata, in care se inveta, pe lang5, grecesce vechiii si nou, limba slavona si ceva pe inteles romAnesce. Porta, mul-

tamitA de purtarea sa, it stremuta, in chip de inaintare, la Bucuresci, in locul lui Stefan Cantacuzin (1716), iar scaunul Moldovei 11 Bete lui llithaiii Racovi(a (pentru a treia ora, 1716 1727).

1718 -27

182

2. Racovita, fiind pamo'nten, trebui sa dea zalog de credinta la Constantinopole pe unul din fiii s61, si putu cu greutate sa '61 pastreze domnia In curs de aprope 11 ani. Pe timpul acela purtandu-se re'sboiu intre Turci si Austriacl, Racovita se ar6t6, cu totul credincios Portii si vrajmas Austriei. Din acesta causa catanele nemtesci coprinsera tera p&na la Siret; si domnul femase cu stapamrea numal pe langa Iasi. Catanele In num.& de 300, cu capitanul for Frenca (Ferent,), venira chiar aci ca sa '1 princla, ins fura cumplit batuti de Tatari, pe cari Racovita, Ii chemase in ajutor. Frenta fu prins si omortt pe loc Impreuna cu catanele sole; Racovita spinOra pe Spatarul Cuza si pe citi-va alti hoed, banuindu-I a at. fost Intelesi cu catanele ; Tar Tatarilor le dede voia sa prade Ora din Siret incolo spre munte. Dupa acela el intra in Transilvania cu Turcil si cu Tatarii, si pustii pen& la cetatea Bistrita. Moldova suferi atunci mult din causa ostilor streine; se incepu o famete mare urmata de ciuma ; domnul, cu sfatul Grecilor ce '1 inconjurati, scose nenumOrate dari pe popor.

In fine el fu mazilit de Porta prin staruintele 1727

Austriei si ale lui Mavrocordat. Nepotul acestuia, dragomanul Gr. Gh,ica, II la, locul (1727).

3. Sub Grigore-Voda G-hica (de 3 on domn, de la 1727-48), sub vOrul soft Constandin Ma1727-69 vrocordat (de 4 on domn, de la 1733-1769), ca si sub cel 6 domni cari au tot suit si tot scoborit in restimpul acesta tronul Moldovei, Grecil ajung din ce in ce mai puternici, incapend in functiunile cele mai insemnate, chiar si la scaunul Mitropoliei. Fiind-ca traiul in Moldova li se socotea vremelnic, ei desbracad Ora fara cea mai mica mu-

strare de cuget, luand hrana din gura pamente-

183

nilor; vAcariturile ajunsese cite dou6intr'un an, hArtiile si sferturile numai aveall sem& ; Cara se pustia de locuitoriI, can fug prin terile apropiate. Con-

standin Mavroeordat Incerca prin faimosa sa reforma', (1748) sa usureze intru cit -va traiul teranilor,

desfiintancl rumania sea vecin6tatea, fixAnd Vele

de lucru pe mosiI la 24 Intr'un an, instituind

judecatori-ispravnici prin judete si iertand ma nastirile si preotiI de bir. Aceste mesuri caclura insg, tot spre greul teranilor, cad scutelile de bir si

seutelnicii boerilor si m-rilor 5eadeati veniturile Statului, Iar inmultirea sIujbelor urea cheltuelile carmuirel, care cerea dari noue dela terani. Afars de acesta vrajbile nesfirsite intre Mavrocordaft, Ghiculesd, 1?acovicesci si Calimachi, Moruzi §i )111(zt pentru domnie, stramutarile cele dese de

la un tron la altul

si reinoirile firmanelor in fie-care an, ocasionati cheltuieli, carI tot din spinarea terii trebuiati platite. Mai venira Inca trei r6sbOie ruso-turce (1736-1769-1806) al carora teatru se facu tot Molauva ; west:: resbOie, oilcum se ispaviad, erati insotite de nenorocirI, ce ldsati upne nesterse in Ora: fometea, epizootii, cluma si tifos ; stricaciunile r'esboiului pricinuiau

impov'eari noui pe capul principatelor, cad ele trebuiail nu numai in timpul rssboiuluI sa, porte de grijA, ostilor rusesci si ostilor turcesci, der si dup6, resboit tot ele erati silite sa dregs cetatile turcesef darimate, sa, le Indestuleze cu zahe-

rele si en tot materialul de constructiuni si sa umple din nal visteria cea goal a Portii. LupValid ast-fel cu nenorocirile, In timp de un secol, Moldova esi din ele sfisiata. Turcia iI cotropise cu Incetul parte din teritoriii (numit rala) Imprejurul cetatilor Akermanulla (Cetatea-Alba), BenderuluT §i Hotinuluf ; car statele crestine, Aus-

1748

184

tria si Rusia iT luard, una Bucovina, cea-l-altd Basarabia, lasdnd ast-fel patria luT Stefan eel Mare mai mica de cat pe jumatate de ceea ce era, cand Fanariotii 10 1ncepurd domnia. C. Perderea Bncovinel.Grigorie Todd, Ghica. (1775-1777).

4. In cursul resboiului al treilea ruso-turc

1771

(1769-1774) Rusia ocupase amendoue principatele, si voia sd le staplascd, pentru tot-d'auna. Austria, care nu put suferi un lucru ca acesta, Incheia (16 Julie 1771) cu POrta un tractat secret, prin care se lega s'o ajute cu armele ca sa capete de la Rusi o pace favorabil6, ; Turcia la rendul ei dedea Austriei, pe MAIO cjece milione lei, cele cinci districte de peste Olt (Oltenia) si fagaduiala, ca indatd dupe, facerea pacii, va re-

gula si granitele dintre Ardel si terile romane. 1772

Intre acestea, certele si inimicitiile Polonesilor daduel vestitul for regat In manile vecinilor : Rusiel, Prusiei si Austriei. La 1772 sa, idcu Intaia ImpArtire

a Poloniei, area urmard alte- doue imp-arteli la 1792 1793

1774

1792 si 1793. Acest fapt scapd Moldova de cucerire

de cittre Rusi, insa nu putu impedica stirbirea el. 5. Tractatul dela Kuciulc-Rainardgi (1774) era o dovadd limpede despre sldbiciunea Portii si despre intinderea planurilor urmarite de Rusi in Orient. Independenta Crimeil (prefacuta curend dupa aceia in provincie ras6sca), cedarea fortd-

retelor dela Marea de Asov si dreptul de protectorat asupra tailor romane, erati castizuri destul de Insemnate pentru Rusi. Austria insd uta o compensatiune, mai ales cd, partea ce i se cuvenise din Polonia, adicd Galitia, nu o in-

destula pe deplin. Ea pusese

ochii ,

de mai

mult tirnp, pe trei districte din Nord-estul Mol-

185

dovei (districtele Cern Outilor, Sucevel si Campulungului), pe asa numita Bucovina. Acest teritoria

cu o intindere de 181 mile pAtrate aye pentru Austria mare insemnatate politics si railitara. Ca

s'o capete ea se 'ntelese cu Rusia in chipul urmAtor : pe de o parte °stile rusesci sO deserteze (dupe 'ncheierea pacii) tinuturile mentionate, iar

pe de alta s'a intre IndatO in local for ostirile austriace ; asa s'a si intimplat. Generalul rus Rumantzof, pentru o tabachere de our si pentru 5000 galbeni, a renduit lucrurile de minune Odata faptul implinit, nu mai femanea Austriei de eat se '1 is de baza, si ssa cer5, dela Turcia recumiscerea lui ;

ea incepu tracarile, sustinend ea e vorba numai de o fifie ingustct de _pament, de un singur drum de comu-

nicafiune intre Ardel si Pocutia. Care din ministrii otomani n'aii voit s'o creda, au fost cumperati du bani si daruri, pene ce in cele din urma

Austria a isbutit (prin tractatele din a. 17M,

1776 si 1777) sa-si asigure stlpinirea definitive, asupra Bucovinei. In zadar boierii clivanului Moldovei protestara, la POrtO contra acestei incalcsari, areland

ca nu e vorba de un singur drum, ci de 300 orase si sate, de o parte de teritoriii, care intrece in inbelsugare si valore tota cea-l-alta parte a teril. Grigore-Voda, Ghica se uni cu protestarea boierilor,

dar pe sub mina trata cu Austria si cu Rusia

prin socrul sea Rizu. Porta, fiind In ajunul unui resboiti cu Rusia si sound legaturile strtmse ale lui Ghica cu Curtea din Petersburg, hotari sa.-I ridice nu numai tronul, der si viata. In scopul acesta un capigibasa

veni la Iasi si se prefacu a e bolnav pe morte ; domnul se duse sä '1 veda, der cind ii presinta, tabacherea ca sa is tabac, turcul IT disc : bun tabac ai prietene, al meti Ins este si miI bun" ;

1775 1777

186

1777

si indata., batAnd din paline, strigA, : ,;fabac!" La acest semnal opt turd bine inarmati se repe(lir& asupra lui Ghica, care de si se ap6ra% voinicesce cu hangerul, omorind trei turd', der in sfirsit este si el ucis ; capul i se trimise la Constantinopole (12 Oct. 1777). Grigore Ghica (1764-66; 1774-77) a fost un bun

administrator ; a pus orinduiala in strangerea darilor, a inzestrat Iasii cu cismele pentru apa si cu trei scoli pentru invetatura copiilor saraci ; a facut o fabrics de postay la Kiparesci pe Jijia si a oprit luxul, 'land insusi exemplul economies si cumpetarii. El adesea on gicea ca : Dumnecleu Pa trimis in acest pamant ca sa paslesca pe seraci si sa-I fie mils de densil" ; de aceia, ne spune cronicarul, ca : el era placut rostimel; lara, boerilor nu atit, cars ei nu puteati sä manance pe cal midi si semi, cad nu-I suferea domrful nici de cum." Causa mortis sele nu a fost atit protestul pentru rapirea Bucovinel, cit intelegerile ce avea cu Rusii, si in special cu Rumantzov, pe care '1 chemase sa intre cu °stile in tera. D. Perderea BasarabletMoruzi. (1812). 1791

6. Prin tractatul dela Iasi (1791) Rusia isi inaintA, fruntaria apusanA pene la Dnistru ; prin cel dela Bucuresci (1812) o duse pene la Prut, lu'and

mai apoi si gurile Dunarii. ImprejurArile in care se Inchera tractatul din urma sunt din cele mai ciudate In adever, Rusia fiind amerintata de Napoleon cel Mare cu un resboiti greznic, nu mai putea tine ostiri la Dunare ; si prin urmare ea s'ar fi multamit sh" incheia pace cu Turcii in on si ce conditiuni. Napoleon chiar instiinta pe Sultan s5, nu primescA paces ceruta de Rusi, mai putin Inca

sa. le Incuviinteze vre o pretentiune a lor, cad el a declarat resboill Rusiei. Din nenorocire, tre bile din afar& ale Portii se aflat atunci in manile fratilor Moruzi, cars, ca top Grecii fanarioti, erati venduti Rusilor. Dragomanul Dimitrie Mo-

187

ruzi fusese insarcinat cu tractArile de pace la Bucuresa, si lasase sn tin& 1o3u1 fratele set' Panaiot. Acesta, cum primi stafeta lui Napoleon,

in loc de a o traduce si a o da Sultanulul, o

trimise grabnic 1ui Dimitrie, carele numai de at o areta, solilor rusesci, in loc de a o da lui Galip-Effendi, irnputernicitul Por ii. Galip-Effendi, in necunoscinta de imprejurAri, v6c.lend ca solii rust

nu tnai cer amendou6 principatele, si ea se multamesc cu Basarabia, iscali-pacea (12 Maia 1812). Putin dupa aceea tradarea Moruzilor se descopera,

si de si tardiu, ei isi primesc re'splata meritata : Dimitrie este decapitat (8 noembre); frate-seil Panaiot asemenea (20 noembre), iar pe hirca acestui din urm5., puss in vileg in timp de tra dile, sta scris :

Cunoscend tote treburile politice ale guver-

nuM sat ysi unindu-se cu frate-sezi ca sd le des copere vrajmafilor Statulta, tretddlorul a plOtit acestd crime cu capul seu ." Ast-fei M)1dova perdu din teritoriul seu ince, 666 mile

patrate, partea cea mai roditOre in grine, cu un litoral forte frumos si cu mai mult de un milion locuitori ;

marginea el despre resarit, lipsita de cetatile taxi Hotin, Bender si Akerman remanca fare, aparare, gurile Dunarii luate, Bucovina smulsa ; venise timpul cand Romanii strigati la cer : Dumnedeul parintilor nostril, cad ne-al uitat !"- Turcia na aye drept se,. 'nstreineze nici macar un petec de pament din terile romane, ci din contra, ea era legata prin tractate, ca se, apere integritatea teritoriului romanesc. Puterile crestine Inca mai putin drept aver se, sfisie in folosul for o tea crescina, care in trecut luptase vitejeste pentru causa crestinatatii si a-civilisatiunei, In present fusese pustiita, ca se, deschicla drum ostirilor navalitOre austro-rusesci ; in fine in viitor, units cu TeraRomanesca, pute forma un stat de ordine si de progres, cum este Romania asta-di. Dar lecomia Rusiei, care inainta cu pasi repay spre Marea Mgr& si Dunere, dedea pofte. si Austriei, si ast-fel Moldova si Tera Romanesca mult timp fur& socotite, dela finele secolului trecut, ca

1812

188

destinate asi piarda fiinta ion Ac6sta s'ar fi ci intimplat fara de rivalitatea crescAndg, dintre Rusia ci Austria, care facu atent si pe restul Europel c5, t5,rile romane merits o sorts mai bung. D. Cel din urini Fanarioti.--Eteria. (1800-1821).

7. Domnia streina a Fanarului, on cat de

rea si asupritore a fost pentru Romani, nu a

putut ins& omori in el simtul de nationalitate si dorul dupa o sort& mai buns. Mai ales cu Inceputul secolulul spiritul timpului impinge pe Romani inainte, si se incep ore-cari imbunatatiri ; limba si cultura grata, fespandite mai ales in clasa boer6sca, fac loc limbei si cul-

tura romanesci, lasate pen6 aci cu total in pa-

Tr, rasire. Mitropolitul Veniamin Costache (1769-1846)

se pune in capul miscarei nationale, cere si doban'80S-4desce de la voda Constandin Moruzi (1803-1804) :

infiintarea seminariulul Socola de tang& Iasi, infiintarea de scoli publice romanesci in Focsani, Galati, Berlad, Chisinail, Roman si Husi ; instituirea unei eforii a scolelor, si burse pentru elevil saraci, tipografii, scoli de musics etc.; el insusi trimite cu banii sel propril tinerl sa se

1813

1812-19

adape cu inv4aturi pre la scolile inalte din strein6tate. Unul din acesti tineri este George .Asachi, care pentru intaiasi data deschide (1813) un curs de inginerie teoretica si practica in limba romanesci. 8. Domnul Scarlat Calimah (1812-1819) incurag6za invelAmentul public, industria, comerciul si agricultura ; in timpul lui se aduc din Transilvania cartofii in ter& ; el compune si tipareste un

codice de legi scris in grecesce si numit Pravda ha Calimah. Asupririle ins& facute de doi ministri

al sal silesc pe locuitorii Ieseni s& se ridice cu

189

arme si cu petre, si punend in fruntea for pe Mitropolitul Veniamin, se duo la palat. ArnAutil domnesci dau focuri asupra-le. Poporul se infuriaza si vrea sa sparga portile ; Mitropolitul potolesce multimea, Tar eel dour ministri sunt inlocuiti (1818). Dup& mazilirea lui Calimab, Porta orindui 1818 domn pe Mihaiu ,,SYucu (1819 1821), care pe 1819-2t

langa alte inijloce de inavutire din spinarea 18ref, gasise si mijlocul acesta: de a atita pe sateni cu jalbe asupra boierilor si arendasilor, numaT ca sa pot& lua densul de fie-care jalba o taxa destul de ridicatA. Teranii acum isi pArdsise plugaria si umpleati drumurile si ulitele, urnblAnd desmeticl din be in loc. Staplmrea, care insesi resvratise satele, s'a vedut maT apol- silita

ca sa is mesuri aspre pentru statornicirea liniAcosta ins& nu tinu mult, cad isbucni revotufia greased sou eteria, care avea de stop liberarea GrecieT de jugul Otoman.

9. Alex. Ypsilante trecu Prutul cu cetele stile strinse in Rusia, amagind lumea, ca dupe densul via osti rusescl regulate, ca sprijine in intreprindere.

Sutu se declara pe fat6 de eterist si indemn5, pe boierl sa 'mbratiseze causa grecescd.; eLscrise imperatului rusesc Alexdndru I ca: s'ar ft dais volos in Grecia, ca sd 'ys aninluiasca patria fi sa mord

pentru densa, der trebue sa remAna a ingriji de Moldova, pentru siguranta careia cere sä i se trimita un corp de armata rusescA. Irnperatul insa nu incuviintezti, miscarea luT Ypsilante ; Sut,u fuge in Rusia ; boierii ceT amAgiti de sperante ru-

sesci, fac ca si densul; cei earl roman n'ait destul curagiii ca se stavilesca scurgerea vagabuncli-

lor din Rusia, si sa alunge pest Dunare pe eel veniti cu Ypsilante. Ast-fel acesta rema,ne acum

mare si tare, stapin peste viata, familia si ave-

190

rile locuitorilor. Un chip de General, Pendedeca,

o caTafa de calugar grec, si un dascal tot grec, administrezA Moldova prin Arn Alit' si Eteristl grecT, serbT, bulgarT .si tiganT, ale arora jafurT, omorurT si nelegiuirT nu se pot nici inchipui, nici descrie. Ypsilante trece in Tera Romanesca, unde 'IT ar6t5, vitejia, omorind cu viclesug pe Tudor Vladimirescu ; Turcil

sfarlinA pe Eteristi Ia in-rile Seca (jud. 1\1-6mt) si Slatina (jud. Suc6va), si In fine la Seuleni (pe Prut). Moldova, ca si Tera-Romandsca, cunt oc&rmuite de cite un CaTmacam si ocupate de osti turcescI,

earl fac mite crucliml si relitatl, maT ales asupra Grecilor. In fine Porta, incredincandu-se de dreptatea Romamilor si voind sii, puna capel suferintelor for indelungate, hotAri ei, intorca domnia t6rilor Taras1 la OmentenT; de acela ea ceru ca fie-care principat sa trimita la Constantinopole cite 7 deputatT, dintre earl, (la 20 Iulie 1822 1822) Sultanul numi pe lon Stgrdza domn in Moldova, Tar pe Grigorie Ghica. In Te'ra-Romhnesa amendouT pe termen de 7 anT. Ast-fel vecul defer ei de tins al Fanariotilor trecu ca un vifor pustietor peste terile romane, intelenind ogorul national, sguduind !Ana in temelie rind uelile vechi, intrerupend firul

vietei nostre de Stat, aprope etergend din cartea omenirel existenta ei chiar numele poporului roman. Der cum dupa nopte vine lumina, dupf., furtuna strelucesce sorele, tot ast-

fel natiunea romanesca, redata macar in parte sie-el ei tredita din somnul sea, se deetepta mai sprintena ei mai vieie; Moldova 'el regasesce pe soru-sa si pe tovara'sa sa de nenorociri, ei de ei Milcovul Inca desparte politicesce done

OH snrori, der bataile inimelor for aunt aceleei, ca ei suferintele ei sperantele lor. Ideia Uniril prinde din ce In ce radecina ; o generatiune viguresa, spornica in idel ei fapte, se pane ]a hicru, aeternand temeliele Romaniel viitere. De aci inainte istoria celor done principate vom inve-

ta-o la o lalta, fats a fi trebuinta de a o mai desparti. .M1=1,

PARTEA IV. ISTORIA CEA MAI NOUA. De la Grigorie Vodd Ghica fi Ion Sturdza pdnd in timpul de Md. (1822-1889 .

x. Grigorie Ghica si Ion Sturdza. (1822-18281.

1, Cu suirea pe tron a llll Grigorie Ghica in Tera RomAndsca si a lul Ion Sturdza in Moldova, incepura timpuri mai bone pentru amendone terile; rinduiala, linistea si siguranta se introdusera cu incetul ; cetele de tilhari earl predail si omorat la drumuri furl stirpite ; Grecil si top strainii fara de dipathiti, ca si cel amestecap cu Ypsilante, se alungara peste granite ; func-

tiunile statulul se deter& numai la pamenteni, find oprit Grecilor de a mai incapea in slujbe seu boerii ; egumenil greci din in-rile clise inchi-

nate fuia goniti si inlocuiti cu egumenl Omenteni, Tar veniturile manastiresci se luara de Stat pentru plata datoriilor publice ; scolile grecescl se desfiii4arti, deschiendu-se iarasi scolile roma.nesci, ca se se invete mai a,ntaiti limba patriei. In Bucuresci, pe ruinele m-rei St. Sava, se fund&

colegiul cu acest nume, in m-rea TreT Ierarbi din Iasi un gimnasiti cu patru clase ; tot asemenea si la Craiova. Acum se facu regula, ca dupa cincl anT de inve-

tetura oriii cine A, alba dreptul de a intra in functiunile Statulul, pe cind mtu nainte dregato-

192

rifle se dedeil dupa nascere sea dupg. bani. Tot acum se organisa ostirea nationals ; se asternura. ulitele cu piatra si se reparara spitalele. 0 comisiune fu insArcinat& s6, compu'n5, un proect de reforme basate pe vechile leg! si obiceluri. 2. Din nenorocire aceste bune ineeputuri fur& intrerupte. Rusia, declarand din non re'sboit Portii, TL- (al 6-I" fesboiii, 1828 29) intl.& in principate

cti 150.000 omen!. Voda Sturdza fu arestat si trimis in Basarabia; Grigore Ghica scapa in Transilvania ; se institui Yardsi ocirmuire rusesca, si

tote greutAtile resboiului eadura asupra Romanilor, pe langA ciuma, seceta, bola de vite si altele. Rusii, dupa ce coprinsera cetatile de pe amendou'e malurile Dunarei, inaintar6, victoriosi

One la Adrianopole, unde se facu pace. Prin 1829 tractatul incheiat aci (2 Sept. 1829) principatele

roman furs aprope scose de sub suzeranitatea 1828 1834

ma! mult nominalA a Turciel, dar in acelas timp ele eadura sub dependenta forte :strinsti, a Rusiei,

care le administra in timp de 6 an! (1828-34) ca pe niste provincii rusesci, le dede leg! intA-rite la Petersburg, si nu'si retrase °stile din ele 1)6116 la numirea nouilor domni : Mzhairc Sturdza

in Moldova si Alexandru Ghica in T6ra-RomanOsca.' (1834).

Suferintele indurate de -Wile romane in timpul resboiului ruso-turc le descrie insusi generalul rus Kisselef, care ca Presedinte plenipotent al divanurilor Moklovei si Terii-Romanescl, a administrat principatele dela 15 Noembre

1829 One la Aprile 1834. El ne spune Starea Principatelor in urma celor doue campanil turcesci, trebuia 81. presinte natural o mare neorinddiala, resu]tat neapArat al resboiului. Ciuma, infadacinate. in Tera-Romanesca de pe la 1812, s'a lacit la inceputul resboiului peste amen-

done principatele, si la 1829 ea Untula in ambele capitale si in 23 tirguri si 300 sate. De .alt5, parte nevoia.

193

mesurilor de caranting si tepuirea oraselor si satelor bantuite de dun* strimtorail Cara in mijlOcele stile ; transporturile provisiilor se oprira si orasele suferea lipsa in indestulare. Greutatea unel asemenea stari se facu si

mai mare cu bola de vite ; numai in trel tinuturl at petit peste una suta mii de capete de vite. Pentru a Ina.tura lipsa in indestularea armatei, s'a propus a se lua provisil de pe la terani. Satenii se afiail in deobste la estremitate. Afars de imprejurarile rgsboiului, nerodirea, ciuma, peirea cumplita de vite din causa b6lei, si abu-

surile amploiatilor an adus la culme ruina satenilor. Acesti amploiati in grelele nevol ale acestel vremi cautail mijlOce sail indestuleze lacomia si ingreunail pe sateni cu felurite luari." Alti marturi oculari zugravesc si mai lamurit starea de jale a principatelor : greutatea de a hrani o armata, de 180,000 omen, si de al transporta provisiile si munitiunile in diferite locuri ale Turciel ; abuzurile felurite ale ofiterilor rusi, earl vincleil in profitul for hrana soldatilor si nutretul tailor, lasand pe soldati si pe cal tot in sarcina satelor ca sa'i hranesca; rechisitiunile acute farg, plata, sea cu darea unor quitante, carI an Ames neplatite ; schingiuirile teranilor ; vistieria te'ril avend un vent de cel mult 7 miliOne lei vechi, Tar in sarcina sa o comisiune sanitaraz care costa o suta de miT lei pe luna, spitalele -militare cu maT mult de dece miT bolnavi, si lefurile ofiterilor rusi ; fOmetea, din care causa locuitoril se

nutreil cu coji de copaci, pe cind eel ce avea grit], trebuiaii sa'l Ilea Rusilor cu pretul pe jumelate, In loc de orz, ca sa-si hranesca caiT; drumurile acoperite de cadavre,

omenii murind de fOme, de ostenela, de cluing. Epizootic stingend vitele, tgranil frith intrebuintati ca animale

de transport pentru serviciul trupelor. Casacil minati cote de barbati si femel ducend in spate provisiuni si lemne pentru facerea podurilor ; altil, injugatl ca boil la jug, trageil carele incarcate. Cand generalulul Zaltuchin se spuse, ca nu maT cunt terani earl sa traga carele, el clise : scY se fnjuge boeril I Pu(in NI path' deed 6menii sag dobit6cele fml fac slujba, poruncile nide numal sit se implinesca !

Mitropolitul munten Grigorie, revoltat la vederea atitor crudimi, ridica glasul, dar fu surghiunit pe data in Basarabia (ianuar 1829) ; Mitropolitul Moldovel Veniamin Indura de asemenea tote neajunsurile timpulul. Din causa 13

194

atitor nenorociri, populatiunea se micsora cu mai mult de tree sferturi.

2. Conventiunea de la Akerman.Tractatul de la Adrianopole. (1826-1829).

Prin tractatul dela Kainardgi Rusia isi reservase nit mai dreptul de intercesiune fat& de principate. Prin conventiunea de la .Akerman (25 Sept. 1826) ea se ridic& in reguldtdre a relatiunilor for politice, impArtind suzeranitatea cu Turcia, si avend dreptul de censure, asupra domnilor ; prin tractatul de la Adrianopole in fine ea devine garantd si protectore, apt ape singura suzerand a terflor romane. In conveniunea de la Akerman se afla urmktorele conditiuni main insemnate cu privire la numirea domnilor : 1. Domnii Moldovel si Terii-Romo,nesci se vor alege dintre boerii pamenteni de care divanurile tern, cu aprobarea Porta ; deca din temeiuri grele numirea candidatului ales nu s'ar afla dupe, dorinta Inaltei Porti, in casul acesta civet' ce se vor adeveri temeiurile de cdtre amendoue curdle (Rusia si Tarcia). se va porunci disilor boieri a alege pe alt om cuviincios". 2. Timpul

guvernului domnilor va fi de 7 ani. Wel in timpul

domnirel for ar face vre-o faptaiara de lege, lnalta Porta va da de scire ministrulal Rusid, si cand se va afla qi se va adeveri de amendoue pcirtile ca domnal e vinovat in

adever, atuncl se va pate stole, insd numa1 in casul acesta". 3. ,Domnil cart vor fi implinit termenul de septe ani, fare, de a ft dal sad la cele cloue curti, seli la tern vre -un temeid de plingere legitirna .i seriOsd, se vor nunii

din noti pentru alti septe ani, dece, oivanurile terilor it vor cere si vointa generala a locuitorilor se va areta in privinta acesta". 4. Wee, s'ar intimpla ca un domn 81 se lase de domnie inainte de implinirea termenului de septe

ani, Inalta Porta va da de scire carp rusesci, fi lasarea din domnie va pate aye loc dupe, ce se vor .fi inkles amen-

doue curdle ". 5. Domnit vor but in considera(iane aretdrile ministrulul i ale consulilor rusesct asupra obserl.drit clauselor qi articulelor inserate in acest act".

195

Ast-fel prin acesta conventiune domnul este tractat ca un simplu functionar ales din 7 in 7 ani dintre boeri de niste boeri pururea sub infiuenta Rusiei, pururea in gone unul asupra altuia. Cu alte cuvinte, anarchie in permanentA intr'adins intretinuta, pentru ca intrigile strfii-

uului sy gasesa tot-d'auna usa deschisfi, si pe Romb.ni tot-d'auna inparechiati si slabiti. Tractatul de la Adrianopole intfiri cele stipulate prin conventiune In privinta modului de alegere a domnilor, cu deosebire ca flea dom-

ria pe viatfi; afar5, de abdicatiune voluntary a domnilor si de destituire a for pentru cause de vita", ceia-ce insemnezfi acelas lucru : o domnie nesigura, pusfi la bunul plan al Curtilor din Petersburg seil. Constantinopole.

Acest tractat mai stipuleza.' in favorul principatelor o

administraciune nafionala independenta; faptele insa dove-

dirt cu totul din contra : o administratiune rusesca, legi

i orindueli rusesci, furl impuse cu sila. Tera-Romanesci dobendi iarfisi celatile sale de pe malul sting al Dunarii,

tlesfiintandu-se raielele turcesci, der in acelas timp Moldova

perdu gurile Dunfirii, pe carl le iva Rusia. In scurt conventiunea, ca i tractatul, slfibira, legfituzile principatelor cu Porta, insa Intarirg, Protectoratul ruesc ; in loc de un stfipin, Romtmii apetara acuma doui, ca din done pfirti sa" fie striviti si impilati. .3. Ocupatiunea rusesca.

Regulamentele Organice.

(1828-1834).

I. La intrarea ostilor rusesci in principate, un corp de 40,000 OmenT era special Insarcinat ca eL le ocupe, Tar un general cu titlu de Prepdinte deplin-imputernicit al divanurilor Moldova p1

Terii-Ronuinesa, trebuTa sa le guverneze. Dupe,

1ncheierea paciT de la Adrianopole ocupatiunea Tus6sca continua, ca si guvernul provisoriti ruesc, care fu incredinOt generalului Kisselef. °car-

muirea acestuia avu neaparat de stop, cum 'in1.1s1 ne spune, ,cle a supune pe Moldoven4 qi pa Munteni obicdurilor regulelor rusesci fi de a stator -

nici

Rusid la Duncire," In sensul rusificarit

196

el intreprinse o prefacere radical& in tote ramurile administratiunei publice. Starea de repede propAsire a civilisatiunei romane la inceputul secolului nostru. cerea o grabnica schimbare ; trebuinta de o reform& general& era de tote simtita. Atat Grigore Ghica cat si Ion Sturdza luase m6surl pentru intocmirea unei foul constitutiuni,. ale careia base fusese deja puse, cand isbucni resboiul ruso-turc. Lucrarile continuar& in timput ocupatiunel rusesci, si in mai putin de s6se luni, sub influenta lul Kisselef, se alcatuir& faimosele Regulamente Organice, unul pentru Tara-Roma=1881 nesca, pus In lucrare la 1 iunie 1831, eel -alb 1882 pentru Moldova, la 1 ianuarie 1832. Prin ele se hoarasce: 1) Alegerea domnului pe viat6, dintre boerii pAmenteril de care o obgtese'd adunare ex-traordinard ; alegerea trebue lush' validate de impgratul, Rusiei, ca si de Sultan ; 2) Instituirea obicinuitelor adundri obfte01 cu putere legislative si administrativa, ; ele se convOca, o data pe an, ca sa, voteze budgetele si eelelalte legi si sa verifice socotelile de venituri si cheltuell ale Statului ; for li se da aderea sa.' arate domnului nepastuirile si plangerile terii, si 'Inca de va fi trebuintA, 86 be aduc5, la Inca inaltei eunoscintd", adica la Curtea, din Petersburg; 3) Desfiintarea tuturor impositelor vechi, si inlocuirea for cu o singura dare a capitacia cite 3 0, lei vechl pe an de familie ; tote veniturile publice apar-

tin Statului si nu pot fi intrebuintate de cit in folosul sett. 4) Desfiintarea scutelnicilor si poslusnicilor ;

5) In-

fiintarea prin sate a cutiilor satesri (casa comunala, cite tree lei de familie pe an) gi a inagaziilor de rezervd pentru asigurarea indestularii locuitorilor in timp de secet& or for/tete ; 6) Impartirea administrativa, in judete, cu, cite un ispravnic numit de domn din eel doul candidati alesi de proprietari. Fe-care oral are un sfat orasenesc, cu un magistrat, venituri propril comunale si un serviciii de pompieri; 7) Infiintarea a 12 carantine, a 132 pichete si a unui servicia medical pentru paza de cium4, si holera si pentru sanatatea publics ; 8) M6suii pentru inlesnia a si inflorirea comerciului intern qi extern, face-

197

?rea de drumuri si poduri si construirea de porturi si magazine la Galati, Braila si Giurgiu ; 9) Reorganisarea jus-titiel prin instituirea a trei instance judecatorecci ; desEintarea torturelor, a mutilatiunei si a pedepsel cu morte ; 10) Infiintarea corpulul de dorobanp, de cordona0 si a regirnentelor de linie ; 11) Infiintarea de scoli si de serninaril, si in fine 12) Regularea raporturilor reciproce glintre proprietari si sateni.

2. Aceste Regulamente erail departe de a im0,ca interesele adev6rate ale teriT. Chipul cum ele fusese votate, sub tendinta manifests a getieralului Kisselef de a apropia administratiunea rostra de cea rus6sca, le faceati a nu mal fi o legislaciune independents ; ele cAlcad autono-

ania principatelor, lAsti,nd sa se amestece o noud

Curte ocrotitdre, Rusia, In tote actele guvernului §i obstestilor adunttri; aceste adunarl, dupa, chipul compuneril lor, nu represintati 1iici Ora, nicl pe contribuabili, ci numal clasele privilegiate a clerului §i boerilor , scutite de on -ce arcine §i de orl-ce imposite, cart apasati nuThai §i numai clasa tkranesca, pe proletarul cultivator. Acesta devenise un capital al boerultd qi

al fiscului ; fath nici un drept in Stat, cu tote greutatile Statului asupra capulul lui.

0 asemenea legiuire si apasarile nedrepte ale unui gu-vern strein trebuiaa insa sa destepte nemultumiri viul in sufletul Romanilor Purtator al glasului eelor napastuiti se facu atunci in Tera-Romanesca micul partid national, care incepuse sa se formeze in giurul Colonelulul Ion Campinenu. Acest ba'rbat patriot si cu vederi

Inalte avu curagiul, ca si betranul Balaceanu, sa nu iscalesca Regulamentul Organic, si sa protesteze cu viii grain contra protectoratulul rusesc. Programul acestui partid era limpede si hotarit scaparea de sub jugul Curtii Ocrotitore dela Petersburg si autonomia terii ; im>proprietarirea Veranilor; desfiintarea robiel negre, aduce-

rea la egalitate si viata politica a 21 2 milione de Ro-

198

rnani, unirea in fine a terilor surori, in scurt programui, pentru care vor lupta la 1848 si 1857 adeve'ratil fii at patriel cu acel entusiasm i cu ardorea, ce insufll nu mal o causa drepta $i sfinta.

4. Alexandru Ghica si George Bibescu in Tera-Rotna nescA, Mihaiii Sturdza in Moldova. (1834-1848).

A. Alexandru Ghica. (21 flat 1834.-26 Octombre 1842).

1. La a. 1834, Porta, in intelegere cu Rusia, numi domn in Tera-Romanesca pre Alexandrz 1894- Ghica (1834-42), tar in Moldova pre Mihaiit 1848 Sturdza (1834--1848). Curend dupa aceea, ostile rusesei parasira principatele. Alexandru Ghica,

fratele fostulul domn Grigore Ghica, era un oni bland, generos si doritor de binele patriel, (Mr-

it lipsea curajul si o vointa, statornicl. El Infiinta scoli prin orase si sate, spitale

i alteo

institutiuni de bine-facere, ierta, de robie pe tiganii domnesci, aseciandu-I ca muncitori plugart pe mo iile boerilor, si Ingriji pentru ImbunAtatirea.

armatei. Sub el literatura romans, lua ore -care sbor, si se intemeia, teatrul national. 2. Rusia ins& amestec&ndu-se Inteuna In administratiunea teril, desteptase nemultamiri forte mart. Partidul national din Obftesca Adunare, In frunte cu colonelul Ion Cdmpin6nu, bicTuia ganic slabiciunea domnului, si abusurile ministrilor sel. Agitatiunea crescu si mat mult, ca.nd consulul rusesc, baronul Ruckmann, ceru suprimarea. autonomiei terit prin supunerea legilor nostre la sanctiunea Curtilor din Constantinopole si Petersburg. Voda disolva camera. CAmpinenu set

199

duse in Francia si Anglia, ca sa cera unirea tarilor surori sub un principe dintr'o dinastie europena, si protectiunea Puterilor mart din Occident. Dar la intorcere el fu arestat ysi Inchis la m-rea Maxgineni, si mai tardily la Plumbuita. Acosta arestare revolt& tot& lumea, cad Campinenu era iubit de toti pentru faptele lui patriotice ; intrega Romanie resuna de canteen" : Aide7:1 frafi la Aiarginenu, sd scapctm pe Ccimpinau 1" ; o conspiratie, urzita in amendoua principatele, era gata sa isbucnesca, in momentul cand Ghica o desc,opera ; principalii capT sunt osinditi la ocna pe viata, (1841). Dar si Ghica avea in curend sa, coda : cete armate de Bulgari si Serbi, sprijinite pe sub mans de consulul rusesc din Galati, trecead prin

1841

teed la fro-0 for de peste Dunare. Domnul triroise osti in cotra-le ; la Braila avu loc o doenire, in care multi Bulgari se Inecara in Dunare, Cu ac6sta Ghica ist atrase favorul Portii, in acelas timp Ins si urgia Curti! rusesci, care in cele din urnal isbuti sa-1 scota din scaun si sa se alega, In locu-I George Bibescu, un partizan

Infocat al Rusilor (decembre 1842). B. Millaid Sturdza si George Bibescu. (1834-1848).

3. In Moldova Mihaiti Sturdza, (1834-1848-49) fiul logofatului Grigoras Sturdza, indata, ce se sui pe tron se ocupa, impreuna, cu vrednicul Mi-

tropolit Veniamin, ca sa intaresca invetamintul national ; infiint& in Iasi Academia Mihailena (numita, ast-fel dupa numele fondatorulul sea), o scoYa politehnica, si un institut pentru crescerea fetelor grmane ; reorganiza Seminariul din Socola, facu scoli in diferite orase ale %aril. El ajuta pe

1842

200

fiii de boeri la invelaturi in strain6tate, contribuind la sporirea literature' romlne si la formarea de bun' profesori. Mihaiti Sturdza facu si o buns administratiune ; reduse num6rul 0nuturilor la 13 (din 16 sate erati), construi sosele si poduri de 'Ara, inzestra Iasi cu cismele, cu un palat administrativ, cu grddina publics' de la Copou §i cu cazarme. Cele-lalte orase, mai cu sem& Berladul, Botosani si Galati', luara o prefacere simtitore; corpul slujitorilor §i al pojarnieitor (pompieri) fura din noti prganisate, magaziile de rezerva tot-deuna pline, veniturile t6rii imultite,

comerciul si agricultura pe sale de propasire. 4. Dar chipul de ocarmuire al lui Voda Stur-

dza nu putea impaca partidele boeresci de atuncea ; cei mai multi, remasite de fanarioti, voiati

sad festorne, ca 0, puna in loco -' pe unul dintre

alt' boieri, mai putini la num6r, vedeat Inteensul pe omul Rusiei si pe ap6satorul drepturilor si libertatilor te'rii. Sufletul acestul partid national era patriotul Alexandru Sturdza, care combatea fatis storcerile domnului si ale functionarilor lui. Mitropolitul Veniamin, un model de smerenie si de blandete, fu silit de Voda Sturdza O., lase scaunul Moldovei, dupa o pasei ,

18081842

torie de 41 an' (1803-1842), si sa se duca

a trai ca schimnic in m-rea Slatina. Acesta Intemplare aduse roar' nemultumiri, pentru-ca Mitropolitul era iubit de intr6ga Moldova, si tot' sciati ca domnul luase mai multe mii de galben' de la episcopul Meletie, ca sa'l fact% Mitropolit in local lui Veniamin. Cu tote acestea Miliaiii Sturdza sciu sa 'si potrivOsca ast-fel lucrurile, ca domni neturburat timp de 15 an', asigurandu-se tot-d'a-una de majoritate In Ob-

201

stesca Adunare, si fiind pururea cu ochiT neadorrnitI si cu mama tare.

5. Rusia, irigrijata de aventul ce luase simtul national si ideile liberale in principate, si acesta gratie numaT scolilor romane, cern de la amendouT domniT A stirbesca seolile si sa reduca numerul for. Sturdza desfiinta cursurile superiere de la Academia Mihailena, si introduse limba franceza si rush, ca obiecte principale de studil. Ace lasT lucru facu si Bibescu in Tera-Romitnese& Rusia urmarind Inca si ideia contopiril Orientulul prin Biserica, trimise agentiT seT In Romania, sa indemne pe popor prin terguri si prin sate, ca sa cera unirea bisericeT romane cu biserica rush. Clerul Malt respinse ins& propunerea, ca primejdiosa existenteT mistre nationale, pentru ca da pe Imperatul RusieT de Patriarli si darama tot rostul Bisericel ortodoxe, care e constituita, pe state si natiuni. Sturdza decreta (la a. 1844) desrobirea tiganilor domnescT si man'astirescI. Acosta mesura fu salutata ca un bun inceput pentru libertatile viitore, ce -Lidera generatiune de atuncT a Moldovel astepta cu nerabdare sa, le veda implinite. 6. In TOra-Roman6sca, Voda Bibescu continua a nemult,umi pe boerI si pe popor, prin risipa ba-

nilor publicT, prin abuzuri nepomenite ale administratiuniT stile, si prin slugarnicia ce areta consululuT rusesc. Din ordinul acestuia, Voda, concedase unui supus rus Trandafiloff exploatarea

tuturor minelor terii, fara macar sa, consulte Obstesca Adunare. Un tiner deputat, Constandin Filipescu, vorbind de afacere striga in plinti, sedinta :

Vor sct ne dea Rufilor !" iar Ion Heliad 1?adulescu, prin fabula sa : Mctceul §i Grainarul, destepta opinia public& asupra amagelilor ruses& ,,

1844

203

Adunarea anal& concesiunea si respinse si alte

1846

doue proiecte de legs presentate de guvern. Bibescu, rezemat pe sprijinul Rusiel, suspend, Adunarea pe timp nehotarit, .pentru rele aplicari si gamduri". Un firman al Portii intari acesta, suspendare. In a. 1846 Bibescu 'nl forma o Adunare dupa plac, care-i vota tote m6surile administrative si financiare, spre ruina deseversita a t6rii. Dar o suflare liberals, care 'ncepuse pe atuncl in apusul Europei, cerea stabilirea unor guverne maT drepte si maT priincioase pentru clasele de jos. Ea trebui se ga.'sesca un puternic resunet si in vita latina de la Dunare. Anul 1848 pose capet domniel destrabalate a lui Voda Bibescu, iar in Moldova facu imposibila domnia lul Mi 'laid Sturdza. 5. Revolutiunea din 1848.

1846

1. Inca de pe la finele anulul 1846 statele marl ale Europel apusene eras framentate de ideile unel reforme generale basate pe libertate si nationalitate. Romanii, ale carora privirl si aspi-

1848

ratiuni au fost tot-d'a-una indreptate catre Occident, ca uniT ce '11 trag obirsia de acolo, nu. puts re'mane nesimtitori la acesta, miscare. Suferintele , si maT ales jagul strein, desteptase simtul national al Romania Intregi, care in numele Dreptdrit si Fra(ia se ridica ca un singur om, spre a 'Si lua rind in calendarul natiilor celor viT. 2. In februarie 1848 revolutiunea isbucnesce la Paris, si de aci alOrga, din capital& In capitall, din -Ora in Ora : In Austria, Prusia, Italia, Polonia, Ungaria si Transilvania. In Iasi partida progresista sea national& &tits spiritele prin intruniri sgomotose si semnOzit o petitin.ne catre domn,

203

cerend mai multe reforme. Voda. Sturdza fagaduesce pentru unele indestulare ; pentru altele mijlocire la Petersburg si Constantinopole. Atuncl

boeril se despart in doue tabere : cei bOreing se multumesc cu respunsul lul Voda; eel tinerg vor s6:1 silesca a primi Constitutia, si la din contra, sa-I

restorne. In scopul acesta el se aduna in

cliva de 30 Martie (1848) in casa Jul Alecu Mavrocordat (Ursu) de la Coperi, baricadeza ulita si

1848:

vor sa proclame noua Constitutie. MihaiU Voda Stur-

dza, afland de acesta, inconjura casa cu armata, si in mai putin de done cesurT capeteniile sunt prinse, legate si surghTunite, Tar miscarea na.busita

chiar in inceputurile sale. 3. In Tera-Romanesca, insa miscarea luti, forma unel adeverate revolutiunl. Tineril cart' se aflat la studiI In Franta, 1ndata dupa isbucnirea revolter din Paris, alergara sa organiseze si -el in patrie o miscare nationals. In Bucurescl 8e formase, cu eitl-va anT mai inainte (1843) -Societatea Frcqia, de dare Ion Ghica, N. Balcescu si Cristian Tell, cu stop de a lupta pentru desfiintarea clacii, a robiel si a privilegiuluT, si pentru Incetarea Protectoratulul Rusiei. Multi civill si militari faceu parte din acesta asociatiune, .al carela initiator, Niculae Balcescu, fu insarcinat cu redactarea proclamatiunii revolutionare, sea a mull Constituo. In qiva de 9 Iunie, acesta .Constitu(ze fu pro-

clamata la lzlaz (j-ud. Romanati) de catre Ion Eliad, Stefan Golescu si Chr. Tell, cari dedera semnalul miacaril. Voda Bibescu, silit de popor, semna noua

Constitutiune si nurni un minister compus din capii revolutiuneT (11 Untie); der infricoat de amerintarile consululuT mese, el abdica Indata si trecu in Transilvania (13 iunie). Ign govern pro-

184EL

204

visoriti, alcatuit din 5 membril, 4 secretarl §i T ministri, lu'a conducerea treburilor; el cauth s5. intre In legaturi oficiale si directe cu Turcia si cu puterile europene, trimitend pe Ion Ghica la Constantinopole, pe Dimitrie Bratianu la Pesta, pe A. G. Golescu la Paris §i pe Ion Maiorescu

la Francfort. 0 comisiune de 18 boeri

si 18

VeranI fu insarcinata cu regularea cestiunel pentru

Improprietarirea Oranilor, iar un decret fu dat afar (19 iunie) pentru incetarea dijmelor Si a podveclilor. Cele 22 puncte ale constitutiunel aclamate In diva de 13 iunie pe Campul Filaretului (numit de atunci si Cei nipal Libertcqii), sunt urmatOrele : 1) Independents administrative si legislative, intemeiala pe tractatele lui Mircea si Vlad V, si nici-o intervenire a puterilor straine in ale Terri ; 2) Egalitate de drepturi politice si civile; 3) Contributiune generall; 4) Adunarea generall compusa de representantii alesi din tote starile societatil ; 5) Capul Statului responsabil, ales pe cinci anl si eligibil din tote starile societatil; 6) Imputinarea listei civile; tote mijlocele de a corumpe sä se desfiinteze ; 7) Responsabilitatea ministrilor si a tutulor functionarilor public! ; 8) Libertatea absolute a tiparulul ; 9) Or! -ce recompense sa vina de la Patrie prin representantii el, jar nu de la domn ; 10) Dreptul pentru fie-care judet de a 'si alege functionaril ; 11) Gardie national& ; 12) Emanciparea m-relor inchinate la locurile sfinte; 13) Emancipatia teranilor de clacd, devenind proprietari in schimbul unei despagubiri ; 14) Desrobirea si rescumperarea tiganilor de care Stat ; 15) Un representant la Constantinopole, ales dintre Romani ; 16) Instructiune egala, integrala si gratuita pentru tot! Romanil de amendoue sexele ; 17) Desfiintarea titlurilor Ma functiuni ; 18) Desfiintarea pedepselor corporali ei degradante ; 19) Desfiintarea pedepsel cu mOrte ; 20) Stabilimente penitenciare ; 21) Emancipatia Israelitilor, si egalitate politica pentru toti pamentenil de or! -ce religie; ei 22) Convocatia indata, a unel adunari generale -constituante alesa cum sa represinte tote starile societatil, si care va fi inshrcinall a legiui o constitutie pe temeiul acestor 22 articole, decretate de poporul roman.

205

Apr Ope aceleasi puncte alcaluiati si dorintele partidei na-

lionale din Moldova. Acesta partida, in urma intemplari'or din luna Marte, se retrilsese in Bucovina, si lucra in Intelegere cu guvernul din Bucuresci pentru a intinde revolutiunea si asupra Moldovel, cand intrarea ostilor rusesci puse capet on -earor Incercari. Cit pentru Regulamentul Organic poporul bucurescen, dupg ce'l plimba, pe un car funebru in bocete si lautari,

it rupse fill eu fill si-1 arunca intr'un foc mare in mijlocul pietii.

4. Dar Rusia nu se putea invoi cu noua stare de lucruri creata in principate. Ea pretindea a e o cestiune de drepturY, de on6re si de interese politice" pentru (Musa, de a nu lAsa O. se 'ntaresd la Dunare un stat nal moldo-roman, In locul celor doue principate si de dtre o inchipuita nationalitate, a cares origin& se perde In intunericul timpurilor." De aceia mg anthill ea urzi prin partida ruso-fill din Bucuresci si prin dpeteniile militiei Odobescu si Solomon, o contra-revolutiune, care nu isbuti ; insistA apoT

de Porta ca sa intre cu ostI in ;tea, si in fine cind acestea, far& d'a fi provocate, se 'nderar5, la luptt cu un vitez corp de pompierY la Cazarma din Mal Spirit (Bucuresci, 13 Septembre), ea afla cuvent de a 's1 trimite la'custele cum numiati Rom'anii pe soldatii rusi ca s5, restabilesca asa c1isa ordine legala. DecY o noue ocupatie rusesdi de 60,000 soldati Incepu cu &dui de nevol cunoscute : schingiuiri, arestari, surghiunirT, beilicuri, zaherele si podveqi ; revolutiunea fu inabu-

sal cu verful baionetelor; Caimacamul Constandin Cantacuzin, pus la ordinele comisarului rusesc Duhamel, conduse afacerile pene la Incheiarea Conventiunei dela Balta-Liman (19 Aprile 1849), dupe care Rusia impreuna cu Porta numiea domni

1840.

206

pe Opte ani: In T6ra-Rom'anesca pe Barbu $irheia, iar in Moldova pe Grigorie Ghica. Tractatul dintre Rusia si Porta Otomana semnat la Balta-Liman stipuleza pentru amendoue principatele : 1)

ca domnii romani acesti inalti functionari" sä nu mai fie aleei de tern, ci numiti d'a dreptul de Porta in intelegere cu Rusia, si pe termen numal de 7 ani ; 2) Regulamentul organic remane in vigore, insa' in local obeteetilor Adunari, earl vor fi suspendate, se vor infiinta -divanuri ad-hoc compuse din eiti-va boieri ei clerici ; 3) Pentru aperarea fruntariei Terii- Romanesci si Moldovel de vre-o intemplare di.i afara, cele done puteri vor la'sa pentru

moment in principate cite 25 35,000 omeni fie-care, iar dupa stabilirea linistel, cite 10,000; 4) Un comisar extra-ordinar rusesc ei altul turcesc vor priveghia de a-

prope pe domni, usand de autoritatea for in tot ce privesce administratiunea intern& a Principafaor. Ast-fel revolutiunea de la 1848 sfirsi sugrumata de puterea baionetelor streine ; dreptul trebui sa faca loc fortei; libertatea trebui sa se retraga, dinaintea despotismului. Curata in origina sa, zevolutiunea a remas tot ast-fel in actele stile pone la fine: nici-o picatura de singe ea n'a provocat, nici-o nedreptate n'a pricinuit ; din con-

tra, ea a voit sa ridice clasele cele apasate fara a jigni pe cele inalte; a voit s& pun dreptatea in locul privilegiului, dragostea si fratia in local urea si vrajmkjieI ; ea

a chemat natiunea la vrednicie si la libertate, si natiunea, conscienta de drepturile stile, a dovedit prin liniscea si Intelepciunea, ce a aretat in cele trei luni de rovolutiune, ea merit o sorta mai bun& si niste institutiuni mai potrivite en densa, cu interesele el nationale si materiale si cu spiritul secolului, de cit institutiunile ce i-le harazise Regulamentele organice. Der opera revolutiunei nu se sfirsesce cu nabusirea el in principate ; eel earl au aparato si condus -o in fora, aa continuat lupta -It peste hotare ; rrsrprti irr tote partile ei

supusi la tote lipsele, el s'aa !utat ea niete adeveratI apostoli al nationalitatii, strebatend oficinele preset si cabinetele diplomatilor, pentru a face cunoscuta hunii si Imperatilor starea de jale a Romaniel si a reclama drepUtile el. DeneiI au aratat ca Tera-Romanesca si Moldova in tre-

2(17

cut n'ail fost, cum pretindea Rusia, niste curate si simple provincii, facencl parte integrant& dintr'un imperi& si guvernate vremelnicesce de domni, a carora alegere are nevoie de a fi sanctionatag, si ca, din contra, acesta positiune umilita, li s'a fost treat numai in timpii din urma, de cand Rusia, recunoscetore Roinanilor pentru ca au ajutat-o in cele 6 campanii ale stile ca se. -gi sporesca pamentul, puterea si influen$a, a incheiat tractate cu Tur-

cia; ce din aceste tractate Rusia a facut o punte pluti-

tore, pe care a tras Verne romane de sub suzeranitatea nominail a Sultanului sub adeve rata suveranitate a Tarului, ca ast-

fel stand lucrurile : Romanii se gasesc de o suta de on mai refit acum, de cat chiar in timpii eel mai rei al istoriel for ; ca deca Porta oprima, Rusia nimicesce ; deca Turcil sunt ignoranti si Indaratnici, Rusii stint ignoranti i barbari; sub suzeranitatea Portil Romanii pot trai pa natie, sub ocratirea Rusiei se sting in lanturi si se Inadusa ! In scurt adeveratii pabioti roman, adresandu-se curtilor celor marl europene, le-au is cu incredere : , Uniti-ne cu fratii nostri Moldoveni, dati-ne un domn strain cu termitate fi probuate ; faced pe tgran proprietar. .11ru cerenz alt -cevo mai mull. Dandu-i pam"ent ii vefi fi dat patria. Aci este dreptul seu, aci este viitorul seu. Re pundem de dgnsul inaintea Europei." $i Europa le-a audit glasul ; in ma-

rinimia ei, a primit sa is sub sent patria rostra; prin resboiul Crimeii ea a scos-o de sub bratele de fer ale Protectoratului; prin tractatul de la Paris i s'aa redat multe ,din drepturile ce i se rapise, si mai ales accla de a se pu-

tea desvolta de sine si dupa nevoile, trebuintele si aspiratiunile stile ; i -a restituit o parte din teritoriul ce i se cutropise, si infine i -a deschis drumul catre Umire. Odata uniti, Romanii s'ail pus pa calea adeverata a propasirei ; de atunci ei au respuns de fap-

tele for proprii; la 2 Maid 1864 ad sfarimat iobagia ;

la 10 Maid 1866 si-ad gasit pe domnitorul dorit, care avea sa-I duce. la independente. si regat. Dar sa nu uitam cs barbatia desfasurate, de soldatul roman la Plevna a dovedit Europel, el Romanii pribegi de la 1848 nu o inselase in fagaduelile lor; cerend ca teranul se. devina proprietar, ei respundeati de densul inaintea Europeia , re'spundefi de viitorul Romaniei !" Li se cuvine dar (more gi recunoscinta !

208

6. Do mnil de Balta-Liman: Barbu Stirbeiti si Grigorie Ghica. (1849-1856)

1. Domnil Barbu Stirbeiu §i Grigorie Ghica 171- (1849-1856), impusI terilor prin conventiunea de la Balta-Liman, avura o domnie destul de turburata. EI guvernara cea mal mare parte de timp sub ocupatiune streina: turca, rusa. §i austriaca. Trupele rusesci, abia elite din principate In primavera a. 1850, se 'ntorsera iara§I in vera 1850 1868 a. 1853 spre a le detine ca Wog, pene ce se va descurca cearta iscata atuncI Intre Rusia §i. Turcia in cestiunea Sfintulza Morment. DomniI fura silitI se, fuga la Viena. Luptele singerose incepura din

not! la Dunare, pene cand, in tomna anuluI ur1864 motor (1854), Rusia vedendu-se atacata in Crime% de puterile aliate Anglia, Franta, Turcia §i Sardinia, parasi terile romane. Acestea incapur6,

scum in manele trupelor austriace; domniI se Intorsera la scaunele for si ocarmuira sub ocupatiunea austriaca, pene dupe incheerea tractatulul 1856 de la Paris (18 Martie 1856), cand fura InlocuiV

cu cote un caimacam numit de Porta. In acest timp de 7 ani, impestritati de tot felul de nenorociri ; ocupatiuni streine, fesboiti; fomete, lacuste, holera si epizootii, principatele firesce ca n'aii putut sa propasesca ; cheltueli necumpanite cu veniturile an sleit financele statulul, lasand in fie-care Ora cote un deficit de cel putin 20 milione lei. Numal asa disa restabilire a, ordind legale de catre ostile rusesci costa pe Tera-RomanescA mai mult de 14 milione lei nos, pentru ca Rusia arunch in sarcina Romanilor cheltuelile de intretinere ale trupelor sale; pe cand din contra, Turcia ingrijia singura de °stile

sale de ocupatie, platind cu bath numerators provisiunile, ce i se da de tera. Afara de acesta, trupele turcesci tiara

tinute In mare disciplina, pe cand cele rusesci, lasate la

209

voia lor, adusera multe sup6r5.ri locuitorilor. Plangerile

acestora furs luate in nume de rel de dare imperatul rusesc, care prin ministrul sea Nesse 'rode porunci (in 1854) guvernatorului rusesc din principate: sa faceti aspre admonestari boerilor qi functionarilor superiori din TeraRomanesca pentru purtarea lor neleala fats de trupele nOstre. Timpul va veni indatti cand acefti Romani nesupitA cari au aficat in eel mai malt grad nemulramirea Imperatului, vor plati cu scumpetate nelealitatea lor. Fits forte aspru, contra acestor Romani anarchici; cu cit yeti fi mai aspru, cu atat va fi mai bine. Ast-fel e vointa Imp eratului !"

2. Pe eand in Tera-Romanesc& Vod& Stirbeiti persecuta pe exilati, atita ura Intre partide si Linea Incatusattt presa si opiniunea publica, censura sa nepermitend nice macar a se tipari c& : lama este zetpadd i ger mare in Rusia, Grigorie Ghica,

ult&nd on -ce vrajrnasie, chema la sine pe:toti boerii pribegi, decreta libertatea presei, incuraja literatura nationalk reintregea Academia raihailena, infiinta lnstitutul Grigorian (dupe, numele sett) pentru crescerea copiilor g&siti si pentru mo-

sit, in fine el si cu guvernul sea sustinea oficial unirea terilor surori sub un principe dintr'una din dinastiile domnitore ale Occidentului. Cind Puterile garante hotarir& sa intrebe pe RomaniT insisi dec& vor Unirea, Voda Ghica dede circulars in tote, tara, inclemnand pre totI locuitorii s& Imbratiseze o idee asa de Mintuitore. Turcia Insa, care considera Moldova si Valahia nu numai ca parte integrant& a imperiului otoman, ci ca provincii ale imperiului, era decis& sa is mesunl in contra curentului unionist. Cei 7 ant de domnie ai Domnilor Ghica si Stirbeiti terminindu-se, Porta cauta sa se asigure de Moldova, care singur& avea a decide despre reusita unirei terilor surori. Ea asecp, acolo ca Caima14

210 1856

cam (1856) mai intaiti pe Vornicul Tudorit5, Bals, §i dupa moartea acestufa pe NeculaiA Vogoride, persoane cunoscute pentru tendintele for contrarii

on carui progres al terilor romane. In Tera-Romanesa se numi Caimacam fostul Domn Alexandru Ghica. Grigorie Vod5, Ghica al Moldovel lucr& pentru Unire si dupa esirea sa din domnie,

staruind ca alegerea printului dintr'o dinastie domnitore in Europa sA, se fad, tot-odata cu proclamarea Unirei, pentru ca*,, gicea el, numai un

atare print, pus in capul natiunei romane, va fi In stare sa apere drepturile el' politice si garanta o existents trainia a Rom'aniei viit6re. Grigore Ghica si Barbu Stirbeiii sunt eel' din tuned domnl, cars guverna separat Pra-Romanese& si Moldova; cu el' se incheia lantul domnesc compus in ciffa rotunda din cite 80 principi de fie-care tar* dela fundarea ambelor principate si pen6 la 1856. 7. Resboiul Crimeil si tractatul de Paris. (1853

1856).

Imperatul Nicolae al Rusiei era Incredintat c5. Turcia

se ggsesce pe patul mortis, si deci eh' uta s'a-si asigure moscenirea. Cele-alte Puteri europene sustineti din contra, eh pgstrarea imperiului turcesc este absolut trebuinciosa sigurantei pkii si mentineril echilibrulul intre statele europene. Din acesta deosebire de vederi a trebuit sä nasca un resboiii europen, in care puterile apusene avura victoria, care dada si Romaniei o noue viata politice si social:A. Rusia pretindea, ca avea drept la protectoratul esclusiv

asupra terilor romane si asupra tuturor crestinilor de rit ortodox din imperatia turcescl Celia, ce se iscase intre Greci (ortodoxi) si Latini (catolici) pentru niste posesiuni la Sfintul Morment, s'a p's',rut favorabila Rusiel pentru a con-

solida acest pretins drept prin un tractat formal cu Turcia.

Grecii eras acusaci a fi cutropit niste posesiuni ce se cuveneail bisericel romano-catolice. Francia lila apararea

211

Latinilor. Rusia sprijinea pretentiunile sale pe tractatul dela Kuciuk-Kainardgi. Adeverul era, ca in inentionatul trac-

tat nu se vorbesce nimic despre un asemenea drept, insa pentru ca pretentiunea sa fie insotita de o demonstratiune armata, °stile rusesci intrara in principatele Moldova si Tera-Romanesca, iar Rusia declara ea le va tine ca zalog !Ana ce Porta va incheia ea densa tractatul cerut. In fine Turcia, sustinuta de Francia si Anglia, declara resboia Rusiei (30 Sept. 1853). Ostilitatile incepura la Dunare si Marea- 1853

Negra. In Noemvrie 1853 flota turcesca fu nimicita la Sinope. Aceasta avu de urmare tractatul de alianta dintre Fran-

cia. Anglia si Sardinia de oparte, si Sultanul de alts parte (Marta 1854), precum si trimiterea din partea put erilor occi- 1854 dentale a unei armate pe uscat si a unei flote pe Marea-Negra.

Fiind-ca Austria se gatea si densa sa intre in

resboiii.

contra Rusiei, atunci Rusil parasira Principatele romane, pentru a putea sustine cu tag armata for atacul armatei anglo-franceze in peninsula Crimeii. Aci aliatil repurtara o victoria asupra Rusilor si incongiurara fortareta Sevastopol. In timpul asediului, cholera si frigul nimicira o parte din armata incongiuratOre. Intre acestea imperatul Niculae more (1855) si-1 urmeza fiul sea Alexandra II. Asediul Sevastopolei continua cu mai mare furie, One ce (la 8 Sept. 1855) cetatea cade in manila aliatilor, iar Rusia se vede silita a care pace.

1855

Pentru a incheia tractatul de pace se aduna la Paris

un Congres compus din delegatii calor septa marl Puteri: Anglia, Austria, Francia, Prusia, Rusia, Sardinia (Italia), si Turcia, cari semnara in 30 Martie 1856 un tractat sub 186 urmatorele conditiunl : 1) Marea-Negrd devine neutra, a-

dica nici un stat nu va putea &aka apele sele Cu flota

de resboiti ; din contra ea re'mane deschisa, marinel comerciale a tuturor natiunilor ; 2) Gurile Duneirei se inapoIaid Tumid si se institue o eomisiune europena pentru conducerea lucrarilor de curatirea si navigabilitatea riului. 3) Rusia renunta la on -ce pretentiune de protectorat asupra bisericei crestine de Orient, ca si asupra populatiunil de rit crestin din imperial turcesc. Cele septa Pu-

teri se obliga a respecta independenta si integritatea teritoriala a imperiului otoman, garantand in comun stricta observatie a acestel obligatiuni ; 4) Rusia inapoiaza Mol(loyal partea de jos a Basarabiei, (200 mile *rate en 200,000 locuitorl), si renunta formal la dreptul de protectorat

212

asupra principatelor dunarene, cari se pun de aci inainte sub zuzeranitatea Portii Ottomane qi sub garantia colectiva a celor qepte Puteri contractanti. Nici o protectiune es-

clusiva nu se va esercita asupra Principatelor de care nici una dintre puterile garanti. Nici un drept particular de amestec in trebile for din intru nu va aye loc." Principatele vor urma a se bucura de tote privilegiile qi imunitatile lor, de o administratiune independent& qi nationala, de libertatea deplina a cultului, a legislatiunii, a cornerciului si a navigatiunii, avend dreptul sa in §i o pu-

tere armata nationals. 0 comisiune speciala numita de Puteri se va aduna far& intardiere la Bucuresci, ca sa propuna basele viitOrei for organisari. Sultanul va convoca indata in fie-care principat cite o adunare (divan) ad -hoc, care vor fi chemate sa esprime dorintele poporului pentru acest finit. Aceste dorinte trebuiaa semna late Con-

gresului de care Comisiune, dupa care apoi un non tractat se va incheia intre puterile contractante, o converitiune privitore la organisarea definitive a principatelor. Astfel in timpurile cele mai critice pentru patria nostra, dupa cumplita conventiune dela Balta-Liman, cand domnii ajunsese niqte simpli slujbas,II ai consulului rusesc, autonomia un nume gol, nationalitatea, ca si ingropata, terile romane luate zalog de Rusia en pretentiunea de a be define pans ce Turcia va imparti cu densa domnia asupra terilor balcanice,in acele timpuri de Ingenuchiare qi umilinta, vine tractatul de Paris, ca sä redea natiunel romanesci mijlocele si putinta de a trai o viata a sa proprie, qi de a V indeplini misiunea, pentru care fusese ea aqedata la Dunare. In adever, acum cand nimeni nu se mai indoia despre adeve'ratele scopuri ale politicei rusesci in Orient, cand toti era incredintati ca protectoratul este pentru Rusia o pirghie sere a dobindi pentru sine imperiul otoman, li se impunea de la sine statelor celor marl europene ideia de a forma din principatele rom 5,ne un bulevard de resistenta contra inaintarii Ruqilor catre Sud, o bariera.' tare intre Slavii dela Nord §i eel dela Sud, o cetate in contra Panslavismului cu atit mai tare, ca Romanil sunt de origin& Latina. Acesta esplied, de ce Romania devine copilul de predilectiune al Eu-

ropei apusene, de ce tractatul de Paris o pune sub garan-

tia colectiva a Puterilor, de ce in fine majoritatea pu-

213

terilor stgruesc pentru unirea principatelor romane sub un principe strein hereditar. Turcia &Ada a se opune formgrel noulul stat roman, temendu-se ca nu cumva el sa se arunce In bratele Rusiel, si sa, maresca ast-fel mijlocele de cucerire ale acestei puteri.

In fine puterile se invoirg ca sa, cheme pe insisi Romanii sa, se rostesca, in privinta organisariI teril lor. Pentru prima Ora, in istorie imparati marl si puternici hotarasc sa, inErebe pe un popor mic, cum intelege el sa, fie asedarea si rostul set. Acesta dovedesce insemnatatea terii si a poporului romanesc, basata, pe dol stilpi temeinici : importanta politics a situatiunel Rom'aniel, si originea latina, a Romanilor, care's deosibesce de tote statele eel inconjoarii.

8. Adunarile ad-hoc. (1857).

In prima.' vara anulul 1857 Porta publica, in principate firmanul pentru convocarea aduniirilor ad-hoc. Aceste adu-

nari aver sa, rostesca, potrivit tractatulul din Paris, dorintele poporului roman in privinta organisarii definitive a Romania Tot atunci sosira la Bucuresci Comisarii trimisl de Puterile cele marl europene, ca sa, la scire despre starea principatelor. Instructiunile date pentru formarea listelor

electorale -Vaal la o representare cit se pote mai esacta, a tuturor claselor societatil : proprietari marl si proprietari mid, tarani si orasani, clerul. In Tera-Romanesca Caimacamul Al. G-hica, sprijinitor pe fats al unirii, intocmi listele dupa, instructiunile date. In Moldova din contra Calmacamul Vogoride lucra cu totul in potriva unirii princi-

patelor. Sprijinit de Austria si de Turcia, el sa. opinti a opri intrunirile si a nausi agitatiunea unionists, falsificand listele electorale si alegerile Ingle. Din mai bine de 2,000 proprietari marl nu figuraii in listele electorale de cit 350 ; din 20,000 proprietari midi numal 3,000, Tar din tote profesiunile liberale: numal 11. Cu asemenea liste, alegerile nu deter& de cit deputati anti-unionisti. Partidul national protests energic la Comisaril europeni, dovedind prin darea la ivela, a corespondentel secrete a lui Vogoride, tote uneltirile de coruptiune intrebuintate de Caimacam. Representantii Angliei, Franciel, Prusiel,

214

Rusiei si Sardinel cer dela Porta anularea alegerilor, amenintAnd de a rupe rdatiunile diplomatice cu dinsa. Im-

peratul Napoleon insusi s'a", duce de sa intilnesce cu Regina Angliel la Osborne (August 1857), ii arata dovedile de rea credintg a Portii si a Caimacamului Vogoride, si'l espune, cä dad cele doe teri romane se vor uni sub un principe ereditar din afarA, ele vor forma o barieth, tare contra Rusiei, pe cind starea lor incerta si nemultamitOre de asta-di, d'a acestei puteri pururea ocasiune de a se amesteca in treburile lor. In fine Porta fu silita de Puteri O. declare de nule primele alegeri din Moldova si sa publice liste electorale rectificate. Porta urm6 intocmal, iar noile alegeri an trimis in adunare numal unionists, carii in adever representaii vointa reala a Verilor. 1857

La 22 Septembre 1857 se deschisera la Bucuresci si Iasi divanurile ad -hoc, compuse din tote clasele poporului roman ; dela o margine la alta

a Romanies nu era decal un strigat : &aimed Unirea ; in tote pepturile fora deosebire de dasa, de virsta saii de sex, era un simtiment generos si malt de a nu mai trai Romanis despartiti si sfasiati. Sa fim un singur trup, precum suntem un singur suftet, clicea Mitropolitul Sofronie in cu-

ventul de deschidere al Adunarii din Iasi, cats suntem to0 tot una, avind o originct, un singe, o patrie, o istorie, o ending un Dumneclezi, ! La 7 si 9 Octombre adunarile ad-hoc din Iasi si Bucuresci votary in unaniinitate urmetorele cinci puncte, ca cele Intel, cele mai marl, mai generale

si mai na0onale dorinti ale terii : 1. J?espectarea drepturilor Principatelor, qi in deosebr a autonomies lor, in coprinderea vechilor

lor Capitulaciuni inchelate cu Inalta Partd. 2. Unirea Principatelor intr'un singur Stat sub nu9ne de _Romania.

3. Print strain cu moftenirea tronului, ales dintr'o dinastie domnitare de ale Europa, qi ca cdrui moftenitort set fie crescup in religiea (aril'.

215

4. Neutralitatea pdmthitulga Principatelor.

5. Puterea legiuitOre incredinptd und ollteOf Aclundri, in care sd fie reprezentate tote interesele nacid. T6te acestea sub garancia colectivd a puterilor

cal au subscris tractatul de Paris. Aceste Bile de 7 si 9 Octombre eraii cele mai frumose din cite avusese pen6 atunci nemul romanesc :

arhiereu, boer, negutetor si saten iii dedeti myna cu totil, ca sa intemeieze noul stat al Ronanid. Mitropolitul Moldovei semnand actul Unirei dise : Unde4 turma, acolol fi _pdstorul" ; iar un deputat

slten rosti cu lacrimile in °chi urm'atorele cuvinte : Nod nu stint a ura, dar Dumnecleit ftie a se indura !" Nier-o-date o natiune nu se ar6tase mai plina de viata, mai conscienta, mai hotArita si mai Intelepta in dorintele sole, mai increptore in sine si in viitorul s'eti atit de adeferat este, a pentru popOre, ca si pentru individe, suferintele nu sunt tot-d'a-una perdute; ele au menirea de a le

intari vointa, de a le spori energia, de a le forma caracterul, de a le intelepti mintea, ca la un moment dat sa scie ce trebue sa", voiasc5. si sa pota indeplini ce voiesce. Adunarea ad -hoc a Moldovel a desbatut rota in cele 31 edinte ale stile urmatorele puncte importante i de interes general : 1) Religia domnitore in Romania este rQ-, ligia ortedoxa, a rgsaritului ; exercitiul cultnrilor celor,alte religil recunoscute va fi liber ; 2) RecunOscerea dreptului Principatelor de a putea infiinta cetati de apara or. .sari

vor fi ocupate numal de WI nationale ale Prir

Lei-

patelor ; 3) Privilegiile de clase vor fi desfiintate in 1 ;a-

mania ; egalitatea tuturor Romanilor Inaintea legii ; a #8--darea drepta si generala a contributiilor in proportie au averea fie-ckuia fara deosebire ; supunerea tuturor conscriptia military ; accesibilitatea pentru toff Romp Coil .1a functiile Statului ; 4) Respectul domiciliului si al lil 01-

210 Is

tatii individuale ; 5) Recunoscerea neatIrnarii Bisericei ortodoxe a Resaritului din Principatele-Unite, de on -ce chiriarhie ; instituirea unui Sinod ; 6) Puterea esecutiva si legiuitore sa, fie despartite In Romania ; 7) Streinii petrecetori In Principate sa fie supusi jurisdictiel terii Para interventia consulatelor; 8) Principatele-Unite sa alba droptul de a regula ele singure relatiile for comerciale ea alte staturi, ca si hotarele for despre staturile vecine ; 9) Inarnovibilitatea judecatorilor; respectul proprietatil ; instruc-

tia publics gratuita si obligatOre in tote orasele si sa-

tele; responsabilitatea ministrilor Inaintea Adunaril generale ; 10) regularea relatiilor dintre proprietari si terani ; regularea cestiunei m-rilor inchinate ; legea electoral& etc. Tote aceste dorinte s'aa impartasit comisiunei internationale spre a se tine soma de ele la 'ncheierea Conventiunei din Paris.

9. Conventiunea de Paris pentru reorganisarea Principatelor-Unite. 1858

Comisaril puterilor streine, dupe ce luara voturile divanurilor ad-hoc, se dusera la Paris, unde se strinse din non congresul pentru Intocmirea conventiunei privitOre la reorganisarea terilor romane. Acosta conventiune se subscrise la 7/19

Aug 1858. Printr'ensa se tinu ging, de cele mai multe

dorinte ale Romanilor ; privilegiile de class fur5. desfiintate ;

egalitatea inaintea legii si a impositului, egalitatea drepturilor politice, admisibilitatea in functiunile publice cu aplicarea treptata a principiului de inamovibilitate ; libertatea individual, responsabilitatea ministerial etc. furl consfintite ; se preveclu si revisuirea legii care reguleza raporturile proprietarilor de pament cu cultivatorii, in stop de a Imbunetati starea teranilor. Unirea Principatelor ing fu numai pe jumetate admisa. Napoleon III cedand staruintelor Austriei si Turciei, cu care se intelese si Anglia, renunta la unirea politica, multamindu-se numai cu cea administrativ5.. Ast-fel fie-care tera ave domnul sea propria pe viata, un minister si o adunare e-

lective pe 7 ani, tributul era fixat In parte pentru fie-care principat, ca si lista civil& a domnilor. Numai o malts Curte de Justitie si Casatiune si o Comisiune central&

217

pentru pregatirea legilor de interes comun, aseclate si una

si alta la Focsani, aver se, serve ca institutiuni comune ambelor teri, si O. prepare unificarea legilor si regularnentelor, a sistemului monetar, de mesuri si greutati, uniunea vamale,, a postelor qi telegrafului, si organisarea identical a militiilor din amendoue principat-le. 'Vera-Bomanesca qi Moldova lag de acum numele de : Principatele-Unite, remangnd puse sub suzeranitatea Portil si ga-rantia colective, a puterilor europene. Un articol final

prevede in fine, ca indata dupe, promulgarea Conventiunel in principate, Caimacamii actuali vox inceta, si se va institui in locul for cite o comisiune de trei, care va forma listele electorale pentru adunarea deputatilor. Aceste adunari aver se, purceda indata la alegerea domnilor.

o. Guvernul interimar al CaImacamiei de trei. (Noembre 7858

F19¢ Ianuarie 1859).

In Tera-Romanesca Guvernul interimar sell Ceiimeiccimia de trei in putinul timp cat carmui tera urine, tot siste-

mul cel vecla, lucrand pe fatal si in comun acord contra Uniril principatelor si pentru candidatura lui G. Bibescu.

In Moldova 1116', de la inceput se iscare, neintelegeri intre Caimacami. Vasile Sturdza §i Anastasie Panu, sprijinitori causei Unirii, gasira un aprig impotrivitor in colegal for yStefan Catargiu. Acesta, de si se invoise ca nprinci-

piul majoritatil se, presideze la tote lucrarile CaimAcamiel, cu care minoritatea trebue a se uni", nu se impaca nici cu compunerea ministerului provisor (in care figure]. Al. Cuza, V. Alexandri si I. A. Cantacuzin), nici cu inlocuirea Kapukehaielei dela Porta (grecul Fotiadis), nici en restabilirea libertatil presel din timpul lui Gr. Voda Ghica, nici in fine (-al schimbarea cator-va administratori de judete. Catargiu, ca ministru de interne, tagadula celor doul Caimacami dreptul de a se amesteca in administratia din launtru a terii, voind se, face, din ministerul seiz un guvern deosebit. De aci incepe o lupta, care de, loc la tot felul de intrigi din afarg si turburari din launtru. C5.1macamia scote pe directorul Ministerului de Interne si pe prefectul de Iasi ; Stefan Catargiu is de pept pe noul director si-1 de, jos pe scare,, inchide usile departamentu-

218

lui si 'si face cancelaria la sine a cash ; prefectul scos nu voesce a recuncisce pe eel numit de Caimacami. Acestia, sunt siliti sa intrebuinteze forta aresteza pe fostul prefect, si ia sub ordinile for imediate politic, jandarmeria si telegraful. Catargiu, apucase sä trimita mai nainte protestatii telegrafice la North' si la Curtile garante in potriva Caimacamiei, cerend ajutorul interventiunei streine. Comisarul turcesc Afif-bei, care venise sa asiste in instalarea Guvernului interimar, voesce sa expediese o not Ministerului la Constantinopole ; la telegraf i se refusa, bug depesa ; el vine de done on In camera Caimacamiei, insotit de Catargiu, ca sa ameninte pe eel doui Caimacami en fulgerile Portii ; acestia respund cu vrednicie, ca nu cunosc in ce calitate se presinta numitul beih, si '1 poftesc, ca pe un turburator, sa parasesca pe data Iasii. Noul protestari, noul ordine viziriale, chiar si memorandul representantilor celor septe Puteri subscriitore tractatului de Paris (1"

zs

Noembre 1858), nu fac pe curagiosii Car,

macami sa cedeze un pas dela indeplinirea datoriei lor. Sustinend sus si tare, eh dupes tote dreptatile terii admini, stratia din launtru este neatirnata, el inainteza lucrarila pentru intocmirea listelor electorale, fac alegerile (14, 16-18 Decembre), si fiind-ca pentru formarea listel candidatilor la domnie, se cerea conlucrarea a tus-trel mem, bril al Caimacamiei, ei declares vacant postul Incredin, tat de Conventiune lui Catargiu, si chiama in bocu-1 pa I. A. Cantacuzin ; acesta conform art. 8 din memorandul, ce insusi Catargiu it provocase prin protestarile stile. 0 ultima incercare mai remase partidel anti-unioniste. Ea vedea cu disperare apropierea dad pentru alegerea domnului si presirntea ca tote intrigue, tesute in Intuneric, avoil sa se sparga in acea di si sa se risipesca. Dupes Conventiune adunarea electives trebuia presidata de

Mitropolitul terii. Desi diva convocaril fusese fixates pentru 23 Decembre, Mitropolitul Sofronie, sub cuv6nt ca incep serbatorile Craciunului, cere aminarea pe diva de 28;

Caimacamia Incuviinteza, der, cand abia mai era 8 dila ping la deschiderea Camerel, acelas Mitropolit, care semnand actul Unirei, disese in divanul ad-hoc : Uncle e tux, ma, acolo e si pastorul", refusa acum sa presideze Adunarea, sustinend ca nu e legal constituith,. Caimacamia ii respunde, ca Presidentul n'are dreptul a judeca legali tatea alegerilor, si-1 vestesce ch, daces nu va reveni asu-

219

pra hotarirel sele, camera va fi presidata de deputatul eel mai in virsta ; Mitropolitul propune o noua aminare, sub cuvint a se gasesce obosit de sfintele slujbe" ; Camera se deschide a doua di, (28 Decembre 1858) si 'si incepe lucrarile sub presedinta logofelului Petrache Roset-Balanescu. Pe lista oficiala a candidatilor de domni figura preste

40, fiind In frunte fostul domn Mihaia Sturdza, Cogalnicenu, precum si Al. Cuza, Lascar Rosetti, V. Alexandri, Iepurenu si altii. Cogalnicau cere a fi sters din lista, pentru a fi consecinte cu sine insusi, sustinend si acum alegerea unui print din dinastiele domnitore ale Europel ; Grig. Sturdza, fiul principelui Mihaiu, reclama din contra, a fi inscris, adunarea insa II respinge cererea. In ajunul dilei de 5 Ianuarie, deputatii avura o adunare intima la Elefant" pentru alegerea candidatului ; discu-tiunea, forte animate se prelungise pins tardia nOptea, Park' a se ajunge la vre-o Intelegere, cand in fine, procedandu-se la vot, esi din urns numele colonelului Al. Cuza. Toti se legara cu juramint sa voteze a doua di pentru acesta persona. Cuza, care se tragea dintr'o familie veche moldovenesca, daduse dovedi de independinta caracterului, cu ocasiunea demisiunei sele din postul de prefect al Galatilor : acesta, ca o protestare contra tendintelor antiunioniste ale Caimacamului Vogoride. Ca hatman al militiei (ministru de resboia) sub Caimacamia de trei, el arelase ca tine cu trupul si Cu sufletul la ideia Uniril, iar ca deputat In adunarea electiva rostise aceste cuvinte,

cari eraa un program: trebue sa punem patimele de a

parte, si sa deschidem era constitutiei prin dreptate si fratie". In sedinta de la 6 Ianuarie, dupa: ce adunarea vota urmatOrea declaratiune ca : Unirea Principatelor intr'un

singur stat si sub un principe str6in din familiiie domnitOre ale Europel, au fost, este si va fi dorinta cea mai vie, cea mai aprinsa, cea mai generals a natiel romane" Mitropolitul sculandu-se in piciOre dise ca : Dina pentru

a se alege domnul terii a sosit. Jurati ca in votul ce aveti a da, nu yeti fi povatuiti de nici o privire de interes personal, de nici o indemnare sea inriurire streina, ci numal de binele Principatelor-Unite si viitorul natiel ro-

mane." Fie-care deputat, chemat unul dupa altul cu apel nominal, dise jur, si D-deft sa-mi fie Intru ajutor", apoi cu glas mare pronunta numele lui Alex. Cuza si '1 inscria In tabloul alegerei. Mitropolitul votand eel din urma,

220

rosti cuvintele : impreuna cu tots adunarea votez si subscria pentru d. Colonelul Alex. Gaza, pentru domnul stapinitor Moldovil.' Numerandu-se voturile s'a gasit unanimitatea de 48, fiind numai o singura abtinere (a colonelului Cuza). Alexandra Cuza depune indata juramAntul de credintA in fata adunkii si a terii, dupe, care apol Mih. Cogalnicenu

pronunta, intro altele, aceste frumOse cuvinte, in numele Adunarii :

AlegAndu-te pe tine domn in fora nostra,

not am vroit se, aretam lumel aceea ce tote, tera doresce: la legi noui, om non. 0 DOmne ! Mare si frumOsa its este misia : Constitutia din 7/19 August ne insemneza o epoha lama, si Maria Ta esti chemat se, o deschidi ! Fii dar omul epohel ! fa ca legea sä inlocuiasca arbitrariul ; fa ca legea se, fie tare, iar Tu Maria Ta ca domn, flu bun, fii blind, fil bun mai ales pentru aces, pentru care mai

tots domnii trecuti an fost nepasatori sal rei. Fa ca domnia to sä fie cu totul de pace si de dreptate, impaca patimile si urile dintre nos; si reintrodu in mijlocul nostru stramosesca fratie !" Din acest moment misiunea Caimacamiel de trel a Moldovei era indeplinita. Arare-ori barbati, ca Vasile Sturdza si Anastasie Panu, aretase atata curagiti, energie, zel si staruinta intru apararea autonomies terii, luptand fara, preget contra intrigilor, rivalitatilor personale si intereselor de partida, In timpurile cele mai critice, cars aveil sa botarasca de sOrta patriei nOstre, el ail sciut feri fora de

undele inspirarilor rele, au isbutit a i da o adunare adeverat nationala si a o conduce sigur la tinta dorita a Unirei. De aceia Adunarea electiva an adus =agar public acestor vrednici barbatl, declarand Ca el ail binemeritat de la patrie". Alegerea Jul Voda-Cuza de domn al Moldovel era triumful principiulul fratiel romanesci ; acest principal, via in inimile Romanilor, facu ca si adunarea generals a Terii-Ro-

manescl, in diva de 24 ianuarie, se, alega in unanimitate de voturi pe acelas domn, care punea scum pe fruntea sea corona lui Stefan cel Mare si a lul Mihaiil Vitezul, si avea sä pregatesca, prin amare incercail de 7 ani, epoca care incepe cu domnia stralucita a Regelui Carol.

221

x 1.

Alexandru Ion I, domn al Principatelor-Unite. (5 f i 24 Ian. 1859

11 Feln. 1866).

1. Una din dorintele cele mai vii ale Romanilor era unirea celor dou6 t6r1 sub un principe dintr'o dinastie europena. Conven(iunea de la Paris

prevklend numai unirea administrativa a principatelor, adunarile elective fury convocate ca s& aleg& Cate un domn pam6nton in fie-care principat. La 5 Ianuarie 1859 Adunarea general& a 1859 Moldovei alese cu unanimitatea voturilor pe colonelul Alexandru Jon Cuza, care fu ales si de Adunarea general& din T6ra Rom&nesca In 24 Ianuarie acelm an. Faptul indoitel alegeri a colonelulul Cuza fu primit cu mare entusiasm de tern, cad de un secol §i jum'etate, pentru antaimi data acum vointa natiunii lua un corp, iar faptuirea unirel devenea, cu un singur domn in capul amenduror terilor, o necesitate mai usor de realisat. Indoita alegere a fost considerate de tar& si de strainetate ca un pas inainte in indeplinirea dorintelor Divanurilor ad-hoc.

Turcia, dupa ore-care impotrivire, recunoscu (la 19 August 1859) alegerea pentru asta-data numai" §i Cuza se duse in. persona la Constantinopole spre

a'si lua investitura (1861); aci el fu primit de 1861 Sultan cu multa distinctiune, si facu asupra tutulor o impresiune buna. La 24 Ianuarie 1862 adunarile generale din 1862 ambele principate se intrunira la Bucuresci ; in loc de dou6 ministere, earl functionase pen6 aci, se numi unul singur, §i astfel, dupa trel ani de la alegerea lui Cuza, Moldova si TOra Roman6sca se contopira o-data pentru tot-d'auna In principatul Romania cu capitala Bucuresci.

222

2. Domnia lui Alexandru Ion I se pate imparti dupa ministere in cinci parti : a) domnia separata en

171 doue camere si doue ministere (5 si 24 Ian. 1859 24 Ian. 1862) ; b) Ministerul Barbu Catargiu (22 Ian. pen la 8 Iunie 1862); cl Ministerul N. Cretulescu (24 Iunie 1862 12 Octombrie 1863);

d) Ministerul M. Cogalniceanu (12 Oct. 186326 Ian. 1865) si in fine e) iarasi Ministerul N. Cretulescu (14 Iunie 1865-11 Februarie 1866). Faptele si intemplarile mai insemnate sub aceste ministere sunt : I. Domnia separatd: Cea d"anthia si mai mare frebuintb, simtita de Principate si rostita de Divanurile ad-hoc, era trebuinta de stabilitate, pentru ca opera de regenerare sa potti, fi pusa pe o tale

sigma si a pasesca Inainte fara sovaituri. Invasiunile si resbelele necontenite, indurate de tern In timp de un secol si jumblate, nu numai ca impedecase on -ce desvoltare a veri-unei institutiuni,

dar Inca nimicise si tot ce densa avuse de mai Inainte. Statul cheltuise in ultimil 25 de, ani sume Insemnate, dar in schimb tera nu aye nimic. Totul trebuia luat de la Inceput si intocmit : legs, armata, scoll, finance, administratie, :drumuri si sosele, precum si alte lucrari organice fundamentale. Din nenorocire, agitatiunile sterpe si desbinarile

partidelor, vitiul si coruptia altoite de doue yecurl In vinele societatei romAme, Weal cu totul grea sarcina unui guvern slab si nestatornic, care era silit Inca sa lupte cu greutatile si nesiguranta din afara. Numai in primii trei ani ministerul din Tera Romanesca, se schimba de 9 oil, eel din Mol-

dova de 6 ori, in cat ajunsese cabinetele de se schimbat cu anotimpurile, si iesise clicetoarea ministerelor de vary si ministerelor de iarna.

223

Lipsa de stabilitate aducea lips& de sistema ; nimeni nu scia nici unde merge, nici ce voesce ; fie-care minister strica tot ce facuse ministeml precedent ; functionarii se schirnbaii cu mi-nisteriele ; numai intr'un rind in curs de doue luni se scosese in prediva alegerilor pentru Camera

peste 300 functionari. In scurt intrega actiune a guvernulul consista intr'o lupta continua intre aspirantil la putere, lupta in care interesele cele mai vitale ale terei remameil uitate si parasite. In Moldova Ministerul Vasile Sturdza (15 ianuaTie 1859), face loc dupe, o lune, si jumetate ministemidi Ion Ghilea; acesta dupe, 2 luni. se retrage, urmAndu-I alte patru ministers : Manolache lepurenu, Cogdlnianu, Anastasie Pa nu si Alesandru 11Ioruz. In Tera-Romhnesca schimbarile sunt si mai dese. Primul minister Nic. Golescu, sub care se facu un imprumut de 8 milione lei vechi, fu inlocuit,

gclupa, done luni, de ministerul Nic. Crptulescu. Acesta abia stete sese luni jumetate si se re-

trase in urma unei mid turburari populare din

sada, Bosel (28 Sept. 1859). Ministerul ion Ghica (Octombrie 1859), care-I 1114 locul, disolva, Camera, Ins& noile alegeri adusera pe aceiasi depu-tati ; din acesta cause, cabinetul Ghica se retrase,

(31 Maiti 1860), urma,ndu-I un cabinet liberal cu N. Golescu si Bratianu, de o scurta durata. Ministerul lepureanu (13 Julie 1860) avu de luptat cu opositiunea crAncena din Camera si din prese. ; jurnalistif sunt inchisi, dati judecateT si

.osanditi; nemultamirea cresce si mai mult prin votarea legei asupra patentelor, care dede nascere la rescole: in Craiova, Ploesci, Ismail si Bolgrad. Rescola din Craiova se nabusesce cu armele; ministerul este dat de Camera in judecata si trimis

inaintea Curtil de Casatie. Noul cabinet format

1859

1860

224

de Barbu Catargiu demisioneza dupa 6 septemani,

neputendu-se intelege cu Voda asupra programului. Ministerele ce se succed : Stefan Gales= si Dim. Glzica conduc treburile, de la Mani 1861 1862

pen6 la 24 Ianuarie 1862, and cu proclamarea Unirei definitive a principatelor, se institut un singur minister pentru intregul stat romanesc sub presidenta lui Barbu Catargiu. II. Ministerul Barbu Catargiu fu cel crantait care isbutise a avea In Camera o majoritate im-

pun'etore; Insa greutatile cu care trebura sa lupte nu remaned mai putine. Aceiasi Ora nu put6 remane cu legi diferite ; deci se cerea numaI de at unificarea legilor §i a regulamentelor administrative; financele se gasiati intr'o stare de plans; budgetele erait neequilibrate, cad Camerile luase obiceiul sa voteze cheltuelile, fara a gasi in acela§ timp mijlocul de a le acoperi; cestiunea Improprietaririi tkranilor se tinea ca un taciune de vrajba intre partide, si spiritele eraii forte infierbantate. Venira inundatil si lacuste, cari adusera marl' pagube asupra tutulor. Dou6 sute de t6rani, in frunte cu Mircea Malaieru, voira ca sa faca in capitala o manifestatie 1862 _ostila guvernului (24 Ian. 1862). EI fur insa

batuti si arestati ; tot atunci meclarea Curtil de Casatie in Bucuresci capnase la Tali marl' nemultumiri, cari atinsera culmea for in tota tara, and cu ocasiunea desbaterilor asupra legit rurale, Catargiu se arelase protivnic improprietariril tkranilor. Ast-fel stair lucrurile, cand o mama crimi-

nals a until strain asasina pe Catargiu in delul 1882

Mitropoliei (8 iunie 1862). III. Sub Ministerul N. Orefulescu se hotarl ca averile m-rilor Inchinate si neinchinate sa fie luate pe s6ma Statului (secularisarea) ; calugarii grecI

225

fur& alungati de prin m-ri, ca si limba si cantarea gredsc& de prin biserici; o incheere ins& a Consiliulul de ministri, prin care se hotara suspendarea secularisarii, aduse demisiunea cabinetulul si chemarea d-lui M. CogAlnicenu la guvern. IV. Ministerul Cogdlnianu guverna sub regimul Conventiunel de Paris pea la 2 Mait 1864. Camera, de si vota mai multe legi Insemnate, cum sunt : Coridica civil', legea instructiunei publice, legea Curtii de Compturi, a Consiliulul de Stat si a gardel nationale, Domnul Ins& nu sanction' de cat vre-o doue din ele. Se formase in tar& convictiunea, ca pe cat timp Camera va fi compus& ca ,9a nu represinte de cat clasa boeresc&, pe cat timp burgesia si poporul nu vor avea vot la alegeri, si trel milione de te'rani nu vor fi 1mproprietariti si incet&t,enitinici o imbun'etatire nu este cu putintl. Sfisierea partidelor Impedic'a

1864

ins& realisarea acestel convictiuni generale. Atunci

Domnul se hotari la lovirea de stat. In diva de 2 Maiti (1864) Cuza disolva Camera si prociamil de la sine'si o nou& lege fundanaental& a terii

Statutul. Acesta fu confirmat de tar& printr'un p/ebiseit saii sufragig universal, lar puterile ga-

rante, it recunoscur& in urma duceril Domnulul la Constantinopole.

Prin acest statut se largea autoritatea domnului si se marginea puterea corpulul legislativ, care se compuse acum din Camera si Senat. Noua lege electoral& intinse dreptul de alegere la toti cetgenii in proportie cu averea. Dinpreuna cu statutul se proclamar& mai multe legi organice; legea rural& desfiinta clasa si improprietari pe tkrani In schimbul unei rescumparari in bani ; legea instructiunel publice proclama principiul obligativitatii Inv'elainIntului primar qi gra15

1864

226

1886

tuitatea lui ; legile civile si penale se unificara Intr'un singur codice, lucrat in mare parte diva Codul Napoleon din Francia, si promulgat in anul 1865 ; legea judetiana, si cea comunala, legea Camerelor de comerciu si de agriculture, legea de mesuri si greutati, legea pentru armarea generale, venire sa desavirsesca sistemul de reforme inceput sub statutul Jul 2 111aiu. Averile m-resci furs secularisate definitiv ; se deschise o facultate de litere la Bucuresci, scoli primare prin orase si sate, si in fine se instituira concursurl si espositiuni de agriculture si industrie nationals. Domnul insa, indata dupe, recunoscerea Statutulul de catre puterile garante, Incepuse sa considere cu totul alt-fel omenii si lucrurile ; sub cuvint ca a dobandit ceea ce dorise, adica puterea absolute, el nu mai voi sa in soma nice de ministri, nici de Ora, ascultand numal de c6ta lingusitorilor, ce se adunase imprejurul Tronului : acestia bagara intrigi intre domn si primul sefi ministru, care, fare a fi fost macar Insciintat, se vela inlocuit cu C. Bosianu, si dupa cate-va luni cu N. Cretulescu (iunie 1865). V. Ministerul Oretulescu fu In realitate dom-

nia personals a lui Voda, sat. mai bine a favoritilor acestuia, Intre cart cel mai cu influents era Librecht. Acest strain, fost chelner de otel la Ostenda, si ajuns director al postelor si telegrafelor, dicta domnulul, ministrilor, prefectilor, scotea, si numea functionarii, dispunea de averea

Statului ca de a sea proprie, innaltancluisi pa-

late cu bratele so14atilor si cu banii Orel, din a cAreia visterie delapida peste 4 si jumetate mi'Hone. Ministrii, on -cats buns-vointa ar fi avut,

trebuia sa se Incline vointei mai tari a camarilei, pentru care legT nu existati, ci numal bunul

227

plat, risipa si desfriul. Sprijinul strain'elatii prin concesiuni de milione date la omen' fara cap6taiti (Godillot si ; guvern absolut, tribunalele la ordinile stile; camerile supuse, presa

Inchisa, opinia publica nabusita, armata pe hartie 14,000 soldati si in realitate numai 8,000 cu o cheltniala anuala de 40 milione lei, cari mergeati sa inavutesca pe negutatorii din Paris pen-

tru lucruri vindute de 3 on mai stump de cat pretul lord tesaurul gol si impov'erat cu o datorie exigibila de 56 milione, in fine nenaultumiri in tot& Cara, si opositiunea pastrand o Were cal.culata, pentru ca tronul sa cat . cat mai adanc In prapastie.

Pentru ac6sta nu mai remasese mult ; la 3

August 1865, in timpul absentei Domnului la bai in strainetate, guvernul provoca in Bucuresci o revolutie populara, spre a avea cuvint at puna mama pe capii partidei liberale; armata trase in popor ; ulitele fur& acoperite de sange si .cadavre, ospelul comunal fu daramat. Cand Cuza se intorse in teed, amnestia pe eel Inchisi, desaproband conduita ministrilor; el era desgustat, simtind mai bine de cat credinciosiI sei, ca inimele poporului roman ii sunt instrainate. La deschiderea camerelor (in Decembre 1865) Voda

atinse acest punct si 'Asa a se intelege, ca ar voi sa abdice In favorea unui print dintr'o dinastie europena. Ac4sta declaratie, facuta mai mult

ca o arcierintare, servi drept arma opositiunil, care Incepu sa lucreze pentru indeplinirea si celei de a patra dorinte a divanurilor ad-hoc : pentru vn principe dintr'o familie domnitore in Europa si pentru ereditatea tronului roman. Numal un asemenea principe ereditar putea da tkrel stabilitatea si asigura existenta el politica, care too-

1806

228

ma' in ace] moment era pusa in pericol, fiind vorba de a se ceda AustrieT Romania, In schimbul Venetiei, ce se oferea Italiel. 1866

La 11 Februare 1866 Alexandra Ion I fu slit sa abdice i sa incredinteze puterile domniei in manele unei locotenente domnescI, compusa din generalul N. Golescu, L. Catargiu si colonelul N. Haralambie. 12. Locotenenta Domnesca.Filip de Flandra, Domnul Romaniei. (11 Febr.-11 Maiii 1866).

La 11 Februare 1866 Senatul §i Adunarea De-

putatilor proclamara in unanimitate domn al Romaniei pe Conte le Fi lip de Flandra, fratele mai mic al regelul Belgiei. Locotenenta Domndsca

cu cabinetul Ion Ghika conduse afacerile in numele principelul, care refusa tronul (30 Marte). A tund poporul alese prin plebiscit (cu 685,969 voturi) pe M. S. principele Carol de Hohenzollern din stralucita familie domnitore in Prusia (8 Aprile).

Alegerea fu intarita de prima adunare constitu(ionalct, care (in qiva de 1 Maiti) vota mentinerea unirei si proclaim& domn hereditar pe Principele de Hohenzollern sub numele de Carol I. POrta

protest& pe temeiul tractatului de Paris contra celor Intemplate la Bucurescl si ceru de la puterile cele marl sa se adune in conferinta, ca sa aldga domni provisorl pentru fie-care principat (5)17

Maia 1866). Trel dile dupa aceea principele Carol, insotit de I. Bratianu, punea, piciorul pe pamental Romaniei (la Severin), Tar la 10 Maitl, 1866 1866 facea intrarea sa solemna in Capita la Romaniei §i rostea In sinul Camerel urmatorele

229

cuvinte cars au format programul domniel stile

celei lungi, intelepte, prospere si gloriose: Ales de catre natiune, cu spontaneitate, Domn al Romaniel, 'mi -am parasit, lard a sta la indoiala, si

tern si familie, spre a re'spunde la chemarea acestul popor care 'ml-a incredintat destinele stile. Puind piciorul pe acest pament sacru, am si devenit Roman. Primirea plebiscitului imi impune, o sold, marl datorii; sper ca 'mi va fi dat a le indeplini. Ed

ye aduc o inima" leala, cugetari drepte, o

yointa tare de a face binele, un devotament fara margini catre noua mea patrie, si acel neinvins respect catre lege, pe care l'am cules in esemplul alor mei.

Cetaten astildi, mane, de va fi nevoe, soldat, Ed void impiirtilsi cu d-vostra sorta cea bunk ca si pe cea rea. Din acest moment totul este comun intro nol: credep in mine, precum cred ed in d-vOstrii! Singur numal Dumnedeil 'mite sci ceea ce viitorul palstr6ziti patriel nOstre ! Din parte-ne sa ne multumint

intru a ne face datoria. Si ne intilrim prin concordie ! Si unim puterile nOstre spre a fi la inaltimea evenimentelor !

Provedinta, care a condus pe alesul Domniei-Yostre ping aci, si care a inhiturat tote pedicile din Calea mea, nu va Lisa neindeplinith opera sa. Triliasca Romania!"

-

TABLA GENEALOGICA A FAMILIEI REGALE Hohenzollern : Carol, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, nrtsc. 19 Febr. 1785, t 11 martie 1853. Ch. en Antonia Maria, princes& de Murat, nAse 5 Ian. 1793, t 19. ian. 1847.

Baden : Carol, mare duce de Baden, nase. 8 Iunie 1786, Dec.

,

Cfisatorit cn Stefanit 8Sine

8adlopit8i.v'a.

a lul Napoleon 1,

lase. 28 Aug. 1789, t 29 Ian. 1860.

Carol Anton, nase. 7 septembre 1811, f 2 1unie 1885. Cfis5,torit en Iosefina, asc. 21 Octobre. 1813. Stefania. nIsc. 15 Carol Eitel Friderich Anton Egon, n'isc. Friderich Eugen, Maria Luisa, nasc. Misc. 22 Sept. 1835. Inlie 1837, t 17 Regele RominieI. 7 Oct. 1841, t in nasc. 2.3 Iunie 17 Noem. 1845. CAs. (12 Sept. 1861) Julie 1859 ca sotie iartsc. 8/2c, Aprilie 1839 nrma ranilor pri1843. C6s. (25 Aprilie 1867) en Antonia Maria a regelul Portn- Ob. (15 Nov. 1869) mite in Walla de Cfis. (21 Tunic en Philip principe do Ferdinanda , Infan- galiei Don Pedro cn lilisaveta Pan- in KOniggratz 5 1879) Cu Luisa Belgia, Comite de ta Portugaliel qi f 11 Noembre lina, Principess4 de Mathilda , Prin- Flandra ci duce de Aug. 1866. ducessa de Sacsa, 1861. Wied, nase. 29 Dec. Sacsa. cesszl de Thurn nase. 17 Febr. 1845. 1843. qi Taxis Balduin, n'ase. 3 Janie 1869, moctenitor Wilhelm, nits° 7Marpresumtiv al TronnMaria, nAsc. 8 Sept. tie 1864. lui Belgiel. 1870, t 9 April. 1874. Ferdinand, nAse. 24 Henrietta, misc. 30 Aug. 1865, moteniInnie 1870. Leopold Stefan Carol,

--....---...---

tor presumtiv al

Tronalni Romanies. Car 7. ng.se. 1 Sept. 1868.

Iosefina, nage. 18 Oct. 1872. Albo:t, n'ase. 8 Aprilie 1875.

231

13. Carol I Domn si mai apol Rege al Romaniei. (8 Apri lie 1866-1889).

Carol de Hohenzollern s'a nascut la 8/20 Aprile 1839 in Sigmaringen (principatul Hohenzollern, Germania) din ilustril sei parinti : Carol Anton, fiul lul Carol, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, si din Iosefina, fiica lul Carol, marele duce de Baden, si a Stefanie!, fiica adoptive,' a lul Napoleon I (1). Familia Hohenzollern este una d;ntre cele mai vechi familil princiare din Europa, tragendu-se din puternica tamilie a liurkadingilor, care deja sub Carol eel Mare (768-814)

jucase un rol insemnat, si in secolul al X-lea dedese §vabiei mai multi duel din senul seil Cele done ramuri principale cari infloresc astrt-i,11, una in Germania de Sud, representata prin printul Leopold de Hohenzollern. fratele mai mare al Regelui nostru, cea-alts, in Prusia, avend de representant pe actualul imperat al Germaniel, isi deduc origina, prima de la Friederich IV, a doua de la Conrad I, fiii contelul Rudolf II, carele traia pe la 1150. In Sigmaringen se Inalta majestos un vechia castel cu turnurile stile puse pe zidarie romans, d'asupra unul picior de del stincos ci ocolit din tree parti de Dunare. Aci s'a nascut si a crescut Suveranul, pe care Providenta 11 pastra, pentru ca sä intemeleze statul roman modern, regatul Romaniei. Rene la virsta de 11 aril principele Carol a prima educatiunea in Casa parintesca sub ingrijirile

mamel sale. De la 1850-1856 a urmat studiile umanitare la Dresda, a trecut examenele la Munster, si apoi prin dese calatoril intreprinse mai prin tote statele marl ale Europe!, si in Africa, ca si prin studil miiitare intinse facute la Dusseldorf si Berlin, se pregati pentru a deveni un barbat politic insemnat si un militar distins. Nu-

mit de regele Prusiel locotenent in regimentul de artilerie al garde!, principele Carol avu ocasiune in resboiul al doilea din Schleswig-Holstein (1864) sa dovedesca pe campul de bataie teoriile militare ce dobandise si escelentele sole calitati resboinice. El lua o parte activa la mai multe batalii, la intrarea trupelor in Jutland, la asediul Fredericei si la asaltul celebru de la Duppel. Pentru inal0 Vegi tabla genealogies,.

232

tele sele merite regele Prusiel it decors si it inainta la gradul de capitan In regimentul II al dragonilor guardel, iar imperatul Austriei, aliatul de atunci al Prusiel, ii dete Crucea de merit militar. Ast-fel, nu atat prin stralucita familie la care apartine, ci mai mult prin calitatile spiritulul seo, printr'o viata plina de activitate si prin studil seriOse, prin soliditatea, ce se vede in tote lucrarile sole, canta'rind singur totul si cercetand, tinerul nostru principe Isi trase singur calea sa, fiind recunoscut de toti ca un bray soldat, barbat de stat eminent, amic al and si al sciintei, autor al Frumosului si al Binelul. Consciinta datoriel fiind o lege in familia sa, trecuta din generatie in generatie, iubirea de patrie si devotamentul pentru densa, avendu-le de via esemplu. in viata proprie a parintilor sal, principele Carol dedea tote garantiile unui bun, drept

si mare Suverab, destoinic ca sa fats fericirea unui popor si sa-'I asigure existenta sa De aceia si Romanii, in minutele cele mai critice ale istoriei lor, isi atintira ochil, ca prin instinct providential, asupra tinerului oficer, care la 1866 se afla in congediu la Dusseldorf, In sinul familiei. Aci veni IOn Bratianu, (19/81 Martie) sa-'i ofere In numele poporului roman indoita corona a Romaniei. Tractarile hire, conduse cu mult tact de care Insusi principele Antonifi, fatal

principelui Carol; poporul roman, prin glasul a 685,969 de votanti, confirms alegerea la doranie a lui Carol (18 Aprile), care, dupa multe greutati si pericule ce avu sa Intempine prin State le Austriei, In minutul cand resboiul pruso-austriac era gata sa isbucnesca,-- sosi la Severin, in diva de 9/20 Maiu. Firul telegrafic vesti terii cele d'anteiti cuvinte, ce Suveranul 11 adresa de pe termul, unde imperatul Traian implentase acum 17 vecuri cele d'anteiti co-. lonii ale _Bele, gi stilpii podului, ce stall marturi neperitori ai gloriei Bele eterne : Amend piciorul pe plimentul Romelniei, noua mea patrie, me grdbesc a esprima Locotenentel Domnesci sim(imentele cele mai sincere. Fericit cd me afiu fn mijlocul ncz-

fiunii, care m'a onorat cu increderea sa, adresez fnainte de tote rugeiciunele mele Cerului, pentru ca set 'ml ajute a

fndeplini cu demnitate marea .i frunt6sa misiune ce providen(a 'mi -a impus".

Ast-fel Alesul natiunii din diva de 8 Aprile 1866, vorbia

inimei terii, si din oara aceia si One asta--4I o clips nu

233

s'a clintit do la postul Sal ; o clip& n'a uitat datoria sa; muncind far& intrerupere diva §i noptea pentru fericirea qi taria Romaniei, despre densul se pote spune cea ce s'a clis despre marele sau stre'bun Frideric : ca este cel d'cintag din servitorii Statului; sen cea ce s'a spat In 1869 pe monumentul ilustrului sau bunic Carol : Cinstit fi credincios m'ampurtat tot-d'a-una, atilt cu fie-care cit Fi cu Nra". A. Carol I asigura tronul §i positiunea politica a Romaniei.

1. Domnitorul Carol I, suindu-se pe tron, avea sa lupte cu multe si marl greutati ; in afara trebuia sa asigure si sa intaresca tronul si positiunea politica a Romaniei, in launtru trebuia sa intocmesca tora, sa-T dea o constitutiune fa' cuta

de ea insasl si s'o puna, printr'o administratiune intelepta si prin institutiuni potrivite, pe calea adeveratuluT progres. Evenimentele de la 11 Februarie 1866 dedera o-

casiune Rusiei sa cera, ca Romania sa se intorcil la starea de lucruri anterior. luT Voda Cuza : la done" terl deosebite, la dotal domni, la done

ministere si la done camere. Napoleon III insa sprijini pe fata unirea si pe principele Carol, a caruia alegere, dicea el, are tote simpatiile Daele" Turcia doria forte mult, sa intre cu putere armata In principate, dar nu indrasni, pe de o parte primind declaratiunea puterilor garante ca sa nu intervin'a fara invoirea lor, pe de alta veclend atitudinea energica a domnitoruluT Carol, care puse ostirea pe picior de resboiii Gi o concentra In tabara de la Giurgiu. Domnitorul, pentru a do-

vedi in acelas timp intentiunile stile drepte fata de Sultan, si c6, tine a respecta tractatele incheTate de catre tha cu Porta, Insciinta telegrafic,

chiar in diva sosire see in Bucuresci, pe Marele

Vizir, a el s'a suit pe tronul Romanies cu ho-

1866

234

tkrirea de a respecta drepturile

Portia'. Acesta.

mijlocire int,elepta precum si incurckturile din imperiul turcesc cu revolta Candiotilor, &cure, pe Sul-

1860

tan sä reduck WO. Impotrivirea la o simpla formalitate : visita domnitorului la Constantinopole. spre a'si cere investiture, Carol fu primit in Capitala Turciel cu onoruri cu totul neobicinuite ; Sultanul it recunoscu de principe bereditar al Romaniel (in 18/24 Octobre 1866), 01 arata in mod vedit stima si prietesugul ce simtia pentru persona lul.

2. Cele-l-alte state europene se glair& a recunOsce si ele noua stare de lucrurI in Romania,

care aducea in fine acestel teri, mult bantuitk de sorts, stabilitatea atat de necesara pentru desvoltarea si intarirea unui popor. Recunoscerei nouei positiuni a statulul roman, urma Incheierea de tratate comerciale, mai anthill cu Austro-Un18761881

garia (1876), in urma cu Rusia (1876), Germania (1877), Italia (1878), Elvetia (1878), Belgia (1880), Anglia (1880) si Olanda (1881). Dimpreunk cu tractatele comerciale, se incheiarti, conventiuni pentru regularea conditiunil supusilor

streini in Romania, mai antaiu cu Italia (1878). In scurt positiunea politick a Romaniei deveni din ce in ce mai sigura; legaturile see cu POrta, din ce in ce mai slkbite, pene in cliva cand, la 10 Maia 1877, ea se proclamh independentk, devenind singurk staphnk pe destinele el. La tinta acesta Romania nu putea Ljurige lark Carol I, ckruia nu -'I mai rem anew, acum de cat sk scot& sabia vitejeste, sa deschic,6, ostenilor sei drumul la Plevna, si sk'ntemeieze regatul Roraaniei libere si neatirnate.

Ast-fel anil d'anthit al domniei lui Carol I furs pregktirea pacientk si prevecletore pentru

235

evenimentele ce schimbara fata Europe! orientale.

Acestl ani fura plini de greutati, dar inteensii se pregatira aces barbati, cars trebuiat sa dea Printului Roman sfatul for bine chibzuit, ajutorul. for luminat, pentru. a aj ange cu siguranta la telul defipt. B. Carol I organisezi fora si-I asigurPi linitjea in lanntru. (1866-1876

3. Domnitorul Carol avu sa lupte nu cu mai putine greutati in launtru, pentru a Kate tera din vagasele ratacite in care apucase, si sa-I gasesca rostul el in viitor. Numai caracterul seti tare, numai cumpamrea sa intelepta, statornicia dinaintea ori-carei pledici, si credinta nestramutata pentru datorie, putea sa,' dea isbinda in nobila opera de regenerare ce incepuse. Tot ce a stat in putinta unul om, el a fa'cut pentru a feri tera de agitatiunile sterpe ale unei politic! ambitiose, pentru a o inzestra cu institutiunile cele mai libere si mai proprii unei desvoltari nationale, pentru a intari ordinea monarhica, ce pone aci sta cladita pe nisip, in fine pentru a face din Romania statul cel mai insemnat si mai cu greutate din statele Orientulul europen. Carol I ayusese ocasiune sa vecya in principa-

tul propria al augustului seu tata, ca nu in marimea teritoriului sta fericirea si taria unei tint, si ca o tera eft, de mica p6te, gratie suveranului el, sa alba un guvern de model char pentru statele cele marl : finance, justitie, invet6ment, moralitate, igiena, biserica, armata. Cu asemenea convingere el s'a pus la lucru si nu s'a dat inlaturi dela nici -un sacrificiti, dela nici o incercare. Principe eminamente liberal, el a staruit ca

Adunarea Constituanta sä dea tkrii cit mai neintargiat o Constitutiune din cele ma! liberale, ga-

236

rantand interesele tutulor claselor, si tote drepturile

ce on -ce cetaten trebue sa gasesca intr'o societate civilisata. Depunend juramentul solemn pe densa, Principe le a dis in mijlocul adunarii (29 1866

iunie 1866) ; Acest act pentru mine in parte este eel mai solemn al vietii mele, caci el este pactul definitiv care m6 16ga pentru tot-d'a-una

cu destinarile noueI mele patril, cu Romania. Tinta preocupatiunilor si a lucrarilor natiunel trebue sa fie desvoltarea puterilor ei morale si n ateriale. Ridicarea bisericei romine, restabilind-o

pe basele canonelor, si Intarirea simtimentului religios in inimile nostre, respindirea invq6inentului in tote clasele, o justicie ei administraciune buns, care sa stIrpOsca prin urmarirea si pedepsirea culpabililor tote abusurile, o ordine ysi o econornie in finance pentru a face sä Inceteze strimtorarea de care sufera asta-cli societatea, si pen-

tru a da un nog sbor InavutireI nationale, imbunNacirea agraculture, isvorul cel mai mare al bogatiei nostre, in9nu7 irea cdilor de comunicatiune ¢i infiinfarea institutelor de credit, ca singurele mijloce pentru a da o impulsiune comerciului, eta probleme ce trebue sa resolvam 1" Si domnitorul Carol a deslegat aceste probleme cu destoInicia si vederea departe a unui barbat de

stat, cu patriotismul unui adevorat fig al tkrif, cu rabdarea neobosita a acelul zidar, care cerceteza petra cu p6tra caramida cu caramida. Inainte d'a se apuca sa puna temelia. Principe constitutional, s'a tinut tot-d'auna mai presus de

interesele de particle, remanend pururea cap al unei t6ri, Tar nu al unei parti dinteensa ; el a lasat ca tOra sa se guverne de sine prin institutiunile libere ce singura 81-a dat, ar6tandu-se ferm in hotarirea de a nu permite o umbra macar de

237

influent:a administrative in alegeri, si de a apara consciinta cetatenilor, dand natiunel mijlocele sa'sI

rostesca liber dorintele si trebuintele sale. Tote opiniunile, dice domnitorul (oct. 1866), trebue sa se manifesteze cu francheta si realitate, cum se cuvine unor omeni liberi, pentru ca actele gu vernuluimeil sa fie judecate de catre Adunari prin adeveratii representanti al terii. Natiunea sa fie Incredintata ca ascult, ca privesc si privighez. Progresul libertatii si al moralitatil publice este o conditiune indispensabil6 a desvoltarif natiunilor". Si lit de Imprejurarl si de cerintele regimu1111 parlamentar de a schimba dese-orT ministe-

rele, (de 12 or)." in primil 10 ani, 1866-1876), domnitorul nu a perdut din vedere tinta unica a silintelor stile : interesele permanente ale c6.1,

si cu tactul unui carmacid experimentat a cumpanit lucrurile, a potolit agitatiunile momentane si partidele invrajbite, si a lucrat nestramutat printr'un sir intins de reforme la Inaltarea RomanieI in concertul statelor europene, ca stat modern in adev'eratul Inteles al cuventului si ca un element necesar al cultures, al ordinel si al paciI generale. Mai 'anthill Constituciunea a garantat cetatenilor tote libertatile ; egalitatea completa 'naintea legii ; libertatea individuals ; domicilia inviolabi] ; libertatea consciintel si a cultelor ; invgtementul liber ; instructiunea primary gra-

tuity si obligatorie ; libertate completa a cuventului si a presei ; secretul scrisorilor ; dreptul de a se aduna in linisce si fare arme ; dreptul de asociatiune si de petitiune ; puterea legiuitore exercitata de Camera, Senat si de Domn ; Deputatil si Senatoril alesi in colegil, compuse din aleggtori Imp-644i dupg avere, alegetor fiind ori-ce roman care platesce un imposit cat de mic. Ast -fel prin noua lege

electoral& tote romanii capatara dreptul de a lua parte prin voturile for la afacerile tern'. Dar aceste libertati si drepturi capatat o baza si o garantie sigura nu-

1866

238

mai prin faptul, aclamat de natiune si recunoscut de Con:stitutie, al ,nonarhie ereditare in familia Hohenzollern. Numai printr'acesta s'a putut aduce linistea inlauntru, si guranta si Increderea in afar. ; s'a putut pune caprit ambitiunilor nenumeratilor aspiranti In domnie, deselor schim-

bail la tron, earl ail impedicat in timp de secoli propasirea materials si morals a natiunei romane, si a adus robia strains asupra capului el. Statornicind dinastia, -s'a grisit ancora de scapare in mijlocul furtunelor, principiul national, in jurul cardia, la Ora de primejdie, uithndu-se sfisierile lanntrice, se vor stringe toti flu patriei pentru mantuirea comuna.

0 data legea fundamental( a Statului pusa, in lucrare, Domnitorul Carol a ca'utat sa reorganiseze administratia

in tote ramurile el. Inainte chiar de finitul primului sea an de domnie, a percurs si visitat tote judetele RomanieI, spre a cunosce prin sine insusi prisurile si dorintele terii ; a impartit singur ajutOre din mijlocele propril, si s'a pus in capul comisiunilor instituite pentru distribuirea de bani locuitorilor lipsiti de hrana. Fiind financele Vera se gasiail Intr'o stare de plans, el renunta in primul an la suma de 52,000 galbeni din lista sa civil. (Main 1866), lar in al douilea la 4.000 galbeni. punend si 12,000 gal-. beni la dispositiunea ministerului de culte pentru fundarea unei institutiuni de bine-facere. In chipul acesta Domnitorul a redus cheltuelile easel sale la strictul necesar si a usurat Statul fart de a scote not imposite. Apol Inca,

din capul locului a cautat sa dea guvernului sea si ca-

merilor legiuitOre o directiune practica in lucrari, isbntind a imbunatati in cati-va ani numai, starea materiall a teril printr'o 'administratiune mai regulatal prin imultirea tailor de comunicatiune si construireb de cal ferate (1375 kiloin. in 1873), prin instituirea creditelor funciare rurale (1873) si urbane (1875), a Casei de consemnatiuni, depuneri si eeonomii si a Societatilor de asigurare (1872) ; prin imultirea veniturilor Statului si equilibrarea budgetului ; prin desfiintarea concesiunilor impoveratore din trecut: contractul Godillot, concesiunea data',

Bancei Ronaniel ca band. de stat si imprumutul Zarifi. Administratia propria dig. a primit de asemenea amelioratiuni insemnate prin creatiuni si reforme en tendiati catre descentralisarea administrative ; orasele luart avent; Bucurescii fu iluminat cu gas aeriform (1871) ; se infiin-

239

-tare orasele de port Corabia (1871) si Becket (1873). Poste le austriace, ruse si elene din Romania se desfiin-

-tara, organisandu-se serviciul postal international cu tote statele din lume (1869) precum si postia rurala (1872); se introduse un non sistem monetar (1867) identic cu cel

din Franta si se institui monetaria statului (1870); se a-sigura mai bine de cat in trecut positiunea functionarilor printr'o noua lege a pensiunilor (1869); justitia dobendi o magistrature din ce in ce mai luminata, mai onesta si mai integra; sada si biserica, institutiunile de culture si artele frumOse, gasira in Suveran si in Augusta sa socie, dOmna Eli-

saveta, pe protectorii for statornici. buns-vointa si incurajare. Carol I lua initiativa si dede mijlOcele materiale pentru instituirea unei scoli normale, in care sa se formeze invetatoril satesci, consacrand Inca din caseta sa private 12,000

galbeni pentru construirea unui local propria acelei sae -(1867) ; dOmna Elisaveta lua sub inalta sa protectiune Asilul de orfane Elena Domna (fundatiune a domnel Elena Cuza), daruindu-1 din caseta proprie 12.000 lei, si zidind in interiorul lui o capela si dependente (1870). Dom -

nitorul da'rui institutului si un teren intins langa Cotro-ceni (Fontina Brincovenesei) (1873). Scolile se imultira prin sate si orase ; se creara treptat gimnasii, liceuri, scoli normale si de comercia, si o facultate de medicine, cu care se complete Universitatea din Bucuresci, inaugurate in 1869. Domnitorul se puse in fruntea institutiunilor de culture, ea Societatea Academicd (1867), Atheneul Rolman si Societatea Geograficd (1875) ; procure din mijlOcele sale proprii fondurile trebuinciOse pentru mai multe publica-

tiuni sciintifice, burse in streinetate pentru studii, pentru musics, picture si pentru meserii, ajutore trupelor dramatice romPne si streine etc. Numai multamita vointei lui energice 'Romania a luat parte la Expositiunea Universala din Paris (1867) si la cea din Viena (1873), Incurajanduse printr'acesta industria nationala si comerciul. Biserica romans de asemenea a Post redata the-si, prin noua lege sinodala (1872); loeasurile sfinte, cadute In ruins, fura, recladite ci Imbricate in vechia for podoba ca fonduri din caseta private a domnitorului. Acesta, credincios devisei familiei sele : Nimic laza Dumnelleii", a colindat cu rivna ci cuviosie, chiar din primul an al domniei, schiturile sh m-rile

risipite prin vii si munti, ci a dispus restaurarea celor

240

mai insemnate dinteensele, ca Curtea de Arges, Nemtu si Secu, Tismana, biserica Antim etc. In fine organisarea armatel a format preocuparea cea mai vie a domnitorului. Soldat cu inima si cu sufletul, petrecend o parte din viata sa in lager, el a sciut sä introduce ordinea, regularitatea si spiritul de corp in bstire ; a ridicat demnitatea soldatului desfiintand corectiunea corpora% (1868) ; a f5.cut din fie-care roman un apara.tor

at patriel, impartind tog, Ora in 4 divisiuni teritoriale si punend-o sub acme (1872). Prin marele manevre militare din fie-care an, diferitele trupe se obicinuira in taMfg cu viata serioasa a soldatului, cu rnarsurile si operatiunile din timpul resboiului. Ast-fel domnitorul Carol a reusit in primii dece ant sa, dea Romaniei, in locul unei

trupe mai mult de parade, o armata, careia el prin propriul sen esemplu ii insufla spiritul osta'sesc, credinta si disciplina, in scurt a isbutit sa face dinteensa mindria Orel' si a Capitanului el', garantia nationalitatel si a drepturilor sale. piva child acesta armata, creatiune proprie a lui Carol,

ave sa fie pug la incercare, nu mai era departe, cad isbucni resboiul ruso-turc (1877). C. Carol I lupti pentru Independenta Romania si intemeiazi regatul de asta-di. (1877 1878).

a) Convenfiunea ca Rusia pentru garantarea integritttfii teritoriulur

roman 0 pentru trecerea o ftilor rusesci prin grtt.

Inca din anul 1875 se puts prevede ca Rusia are din noti sa intre In resboit. cu Turcii, §i ea si in acest al optulea resboiu Romania era in pericol de a fi iarasi calcata de ostile rusesci. Rescola din Bosnia si Hertegovina (1875), urmata de cea din Bulgaria si de resboiul Serbiel si Muntenegrului in potriva Turciei, (1876), era o urmare a agitatiunilor panslaviste 4. a stravechei politice rusesci de a atita mereti focul In peninsula balcanica, pentru a si-o anexa finalmente. Aceste intimplari facet]. positiunea Romania cu atit mai Brea, cu cit ea, o tara mica, si Intemeiata abia de cati-va ant, nu putea impedica conflictul dintre cele doue imperatii vecine, conflict,

pe care puterile cele marl nu eraii in stare a'l inlatura ;

241

pe d'o parte puterile europene refusati de a garanta Romania neutralitatea, pe de alta ele fi cereau se remane neatre, osindind-o ast-fel vede celcate teritoriul see, pacea, drepturile si interesele stile materiale si comerciale.

In tot cursul verei anului 1876 cete de voluntari rusi

trecure prin tere in Serbia si Bulgaria, cu arme si munitiuni de tot felul, expediate in numele Societatii CruceaRoOa, drept medicamente si scam& pentru raniti. Guvernul roman dede alarma la tote Cabinetele europene, cerend sa asigure tera contra ori-carpi atac strein a; respunsul ce primi de pretutindeni fu acela, ce tractatul

de Paris n'a garantat neutralitatea Romaniel si nu remane deci acesteia, de cit se face ce-I vor dicta interesele. In asemeni Im prejureri done cal erati deschise pentru ca statul roman, conscient de datoriile si obligatiunile sole fate, de lumea civilisatA, se 's1 in demnitatea la

care'l inaltase Carol de Hohenzollern : see a se impotrivi cu

forta contra ori-caruia din statele beligerante, care ar fi

volt sa trece pe teritoriul see, see a se alia cu unul din ele si a purta resboiul impreune contra celui-alt. Prima eale ar fi dus la o jertfire de sine fare resultate practice, pe eit limp puterile garante aretail patina inclinare de a intra intr'un not resboiu cu Rusia, pentru cestiunea principatelor dunarene. In a doua tale, a alianfri, greutatea de alegere nu era mare, din momentul ce Europa deduse a se 'ntelege ce Rusia este mandatara ei pentru regularea positiunei crestinilor in imperial Otoman, ce se vede acum lasat in peresire la voia intimphrilor. In 24 iulie 1876 Domnitorul cheme la carma Orel' partidul liberal si numi Prim-ministru pe D. Ion C. Bratianu. In Vanua

ce urine, acestei numiri, d. Bratianu fu insercinat ca sa vi-

siteze pe imperatul Rusiel Alexandra II la Livadia (in Crimeia) si se se asigure mai bine de intentiunile stile

resboinice ; apol (la 2 Aprile 1877) Domnitorul convoce un

mare consilie extraordinar, compus din fostii presedinti de consilie, spre a discuta asupra atitudinel RomanieI in cas de resboiii. Ast-fel numai, dupe o chibzuire mature si silit de imprejuraii, guvernul roman incheia cu Rusia conventiunea din 4/18 Aprile (1877), relative la trecerea tru-

pelor ruse prin Romania. Prin acesta conventiune Tarul

se oblige a mentine si a face a se respecta drepturile politico ale statului roman, precum si a mantine 5si apara integritatea actual a Romania." Viitorul ave in curend 16

242

sa arate, ce prat punea insesi Rusia pe obligatiunile stile, caci chiar de a doua di ea calca, Conventiunea : in articolul final se dicea anume, oa acesta conventiune nu se

va pune in lucrare de cit in urma recunescerei el de

catre parlamentul roman, si a ratificarii amendurora parti contractante. Tarul dede ordin trupelor stile, sa intre in Romania !nainte de implinirea acestor formalitati : in

noptea de 11 spre 12 Aprile 1877 armata rusa #ecu Prutul prin trei locuri de o data ; conventiunea fu recunoscuta de Adunarea deputatilor numal in noptea de 16 Aprile. Acesta prima calcare a conventiunea aye sa, fie urmata de multe altele In manifestul dat de catre Tar (la 12/24 Aprilie) din Chisineil, ca.si in circulara Cancelarului sea Gorceakoff, se dicea ca ; s'a dat ordine armatelor ruse de a trece fruntaria Turciel"; ast-fel Prutul era pentru puternicul monarch hotarul nu al Romaniel, ci al irnperiu-

lui otoman; pentru Rusia statul roman nu exista, de si ea incheiase en densul, cite-va (Tile mai nainte, o conventiune. Mai departe : marele duce Nicolae, comandantul-cief al

armatel ruse, crack de cuviinta, intrand cu trupele in Moldova, sa dea o proclamatiune catre locuitorii roman! ",

amintindu-le de ocupatiunile rusesci de mai nainte. De la tractatul inse, din Paris, si mai ales de la suirea pe tron a unul Hohenzollern, Romania se bucura de a positiune politica aprOpe independents; prin conventiunea incheiata cu Rusia, ea devenise a sa aliata si prin acest fapt insusi independenta Romaniel era recunoseuta de Rusia.

Cum se putea der scOte de un principe strain proclamatiuni catre popor, cand puterile constituite ale statnlui roman erati in fiinta ? Romanii nu se mai gaseil acum ca in 1853, cand domnil for erail siliti sa pribegesca la Viena, qi generalii rusi dispunea de tera, ca de mosia for proprie. Principele Carol, ingaduind trecerea ostirilor rusesci prin tera, ii asigurase autonomia, individua-

litatea ei politica si nationals; ba obligase pe Rusl sä nu intre in Bacuresci, pentru ea nu voia sa yea, capitals tern ocupata de o armata streina. Imperatul Alexandru cauta printr'o scrisere autografa, trimisa cu un ad-

jutant al sea, sa. justifice catre domnitor intrarea fara vreme a ostilor, invocand motive strategice. Alta calcari In' ale Conventiunel, si mai ales luarea Basarabiei, ail Aims pane ast'a-di nejustificate.

243

b

Aperarea Dundrii fi liedependentz Romeiniei.

4. Isbucnind resboiul intre Rusi si Turci (12 Aprile 1877), Domnitorul Carol convoca Camerile

legiuitore (14 Aprile) ca sa voteze conventiunea din 4 Apri le Incheiata cu Rusia. In Mesagiul de deschidere Suveranul roman areta ca : armatele imperiale ruse ail intrat pe teritoriul nostru fara ca puterile garante sa fi protestat", ea va fi pote nevoe de bratele fiilor terii, pentru ape rarea drepturilor ei, si ca In implinirea acestei sfinte datorii, densul va sci, in capul junel si brave' stile armate, sa plathsca eu persona sa". Aceste cuvinte rostite in mijlocul parlamentului resunara ca un fremet adinc de la un ungla pone la altul al te'rii, desteptand in peptul tutulor un inimos avent de resboire din vremile betrane, Turcia gasise tocmai acum timpul sa-'§i dea o constitutiune, inseriind intr'insa Romania ca provincie privilegiata" a imperiuluT, Tar domnul roman

era numit cap de provincie" ; ba Inca marelevizir Rica necuviinta de a se adresa d'a dreptul domnului Carol cu invitatiune, sa se puna sub ordinile unui pasrt pentru aperarea teritoriulul Principatelor. Ministrul de externe Cogalnicenu dede insa vizirului respunsul ce i se cuvenea ; iar tunurile de la Calafat aved sal destepte din visul ce visa, si sal spunk ca nu se poruncesce unui Hohenzollern.

5. Intre acestea Turcia incepe sa bombardeze orasele Braila, Galati, Reni, Oltenita, Calarasi si Giurgiu ; bande de Cerkezi si de basibuzucT turd tree Dunarea, preda si macelaresc satele de prin prejur. Carol ordona mobilisarea completa a ostirei (6 Aprile), daruesce 100,000 lei noT din caseta sa privata pentru echiparea oficerilor, si cincl

1877

244

mobilisarea e terminate, la insusi comanda supreme. Armata sa de peste 50,000 ostenT si 180 tunuri o impartesee ast-fel, ca se pot& respinge un atac din partea trupelor turcesei din Vidin, si sa le opresca de a trece pe malul sting. In adever (la 26 Aprile) Turcii din acOsta cetate deschid en tunurile focul asupra orasului Calafat, la care Rom 'anii respund victorios ar4end yap&

rele turcesci aflate in port si mai multe case in Vidin. La. Giurgin, Islaz si Oltenita aceleasi pro-

vocari gasese respunsuri din ce in ce mai energice ; Turtucaia este pusa in flacari ; primul soldat roman ucis in lupta este tin sergent, pe mormentul caruia domna Elisaveta depune o ennun& de lauri si stejar lucrata in bronz ea urmatorea inscriptiune : Elisaveta Damna, sergentului-

major Florea Blejan, mort pevtru patrie". Turcia provocase singura resboiul contra Roma-

nilor, si prin urmare ea singura rupsese legaturile vechi dintre amendoue statele. Atacurile neintrerupte si nedrepte ale armatei stile pe intregul hotar dunaren, erall acte de ostilitate vedite. 1877 Resultatul acesteipurtarifu, ca Adunarile legislative proclamara in 4ilele de 9 si 10 Maiti 1877 independenta complete a Romanies si incetarea vechelor ei relatiuni en Porta otomana. Domn si popor luara cu

tarie hotarirea de a apera, cu armele in mane, integritatea teritoriului si de a 's1* jertfi viata pen tru independenta patriei.

Nici o-data nu a fost in tern un entusiasm

mai mare, o pornire patriotic mai adincg, ca 18,, in diva de 10 Maiti 1877, a unspredecea ani-

versarti a suirei pe tron a domnitorului Carol. In acea di Suveranul a rostit mandatarilor natiunei memorabilel cuvinte : Sunt in drept de a sustine ca alegerea mea, ca chemarea mea

24-5

la gurile Dunarei tocmal de la sorgintile marelui fiu wit, a insilsi misiunea domniei mele, n'a insemnat de cat emanciparea Romaniei de legamintele de vasalitate cu Porta. In mijlocul evenimentelor nedorite, neprovocate de no!, Inalta

Part& a rupt singura aceste legaminte. Nu not le vom statornici ! At nu D-vostrti, at nu tote Corpurile Statului, at nu Natiunea intregh at proclamat, at declarat ca prin ruperea acestor legaminte Romhnia reintrh in vechia sa independenth', ca na-tiune liberh, ca Stat de sine sththtor in marea familie a Statelor europene?" Aci trebue insemnat, eh proclamarea independentii Romaniel de chtra insasi natiunea, era un act de profunda prevedere politich, precum urma a dovedit. Romhnia nu datorea independenta decit sie'si ; ea nu i sh dh'ruia de nimeni ; recunoscinta poporului nu avea a se adresa decit kit

Dumnec,et, care a ocrotit tot-deauna si a binecuvintat teartt si popor. 6. Trupele rusesci duph scurgere de 6 septenahni de la intrarea for in tell, ocuph in fine la Duntre portiunea de la gurile riului pina la Olt, si se ghtesc a trece in Bulgaria. Ronahnii, duph ce dederh Rusilor in primire positiunile ce aperase pone acum (fortificatiunile si podul de la Barbosi, positiunile de la Giurgiu, Oltenita etc.) 10' indesirh

fortele in zona din drepta Oltulul, care tocmai era ma! mult expush la atacul inimicului., Osman-

pasa, singurul comandant turc care s'a distins in tot cursul acestui resboit, vola st, tree& de la \Tidin cu vre-o 60,000 osteni pe teritoriul roman, intre Cetate si Calafat, si sh mute ast-fel teatrul luptelor in %Ora misted.. Carol I, intelegend gindul Turcului, luh tote

mesurile de aphrare, veni singur s'a inspecteze

246

trupele (14-17 Maiti) si lucrarile defensive, si ca sa arate vrajmasului cat de bine este fortificat Calafatul, se aseda cu statul sea major in bateria Carol si ordona bombardarea Vidinului ; eel d'antaiii obuz asverlit de Turd nemeri tocmai

in bateria Carol si era cat pe aci sa lov6sca pe domnitor ; acesta, in loc de a se ingriji, scose chi-

piul si saluta bomba strigand : Ha! asta-I mubica ce 'mi place." Alte cinci obuze marl venira sa-1 maresca heroica placere, cad ire din ele se sparsera chiar in launtrul bateriel. Dupa o ora de canonada focul inceta din_ amendoue partile. Cateva septemani diva aceia (la 9 Iunie) Vidinul era de 4 parti in flacari intetite de artileria nostra. Asemeni fapte de arme si ciocniri cu bastimentele de resboia turcesci fury aprope dilnice (la Islaz, Corabia, Bechet, Bistret, Ciuperceni etc.)

pia, la 10 Iunie, cand armata rusk in urma sosirei imperatului Alexandru Il la Ploesci (25 Mait), trecu Dunarea intro Galati si Braila; 15 dile dupa aceea (15 Tunic) se opera a doua trecere pe la Zimnicea; atit una cat si cea alta fury sprijinite puternic de o bombardare generala, a ostilor romane pe iota' linia dunarena, ocupata de densii ; ast-fel ca Turcil, fiind tinuti a respunde acestor atacuri, lasara pe Rusi sa tr6ca fara nici-o

greutate pe malul opus. Dar nu numal acestea avai sa fie serviciile, ce cu gener6sa pornire le adusera Romanii si de astl-data armiel imperatesel ; el o scutira de multe trude §i pedici One sa.' ajungrt la Dunare ; ii dedera in mans malul sting al

acestui riil ; vom vedea c5, ajutorul nu-'I va lipsi nici in Bulgaria, si c5, la strigatul de primejdie scos de marele duce Nicolae din cimpiile singerose dela Plevna, va re'spunde glasul cavalerescului domn al Romitnilor, care va aierga en oOile stile sa mintulaseg onorea Rusiel si a eresti n 6E101.

247

c) Carol I is cornanda amid ruso-ronaine din jitrul Plerna.

Romania se grebise all proclama singure Independenta,

pentru ca se nu o datoreasce nimului, mai putin de cat tutulora, Rusiei ; aci independinta nu trebuia se devie o vasalita,te, turnate, Intr'o none, mai grea si mai apasetore forme. In adever, trupele rusesci Inc e nu trecuse Dunerea, si un memorand al Cancelarului rus (::::: 1877) adresat Curtilor europene, punea Intre conditiunile pacil cu Turcia cedarea unei pa'rtI din Basarabia in schimbul independentei Romania

see a unei despegubiri in Dobrogea. Puterile garante amiflare recurniseerea actulul de Independente pans la facerea pacii. Rusia se simtia chiar lignite, ce un atare act se indeplinise in timpul, eind trupele stile ocupae principatul. Cu

atit mai mult se impunea der guvernului roman datoria de a esi din rolul defensiv ce avusese One acum, si de a lua ofensiva prin trecerea armatel preste Dunere si lucrarea ei separat de ostirea rusesce, ; numal in chipul acesta, prin hoterIri berbatesci si fapte de arme Indresnete, Romania pate (lice ce si-a cepatat neatirnarea cu singele see, bar nu ca un dar si mile dela una see alto. din Puteri. lime se vede ea si acesta resolutiune impedica planurile mai departe ale Rusiei, pentru ca dAnsa printr'o note amerintetore declare guvernului romai. ca n'are lipse de ajutorul Romanilor, fiind singura in stare se, sfirsesce resboiul lnceput ; &á Romania se pOte bate en Turcii, Insa numal pe risicul si pericolul el proprie, fare a astepta

vreun sprijin de la Rusi, si ce in fine, (Mee armata nostra va trece Dunarea ea trebue numal de cit se, se puna sub directiunea si ordinile imediate ale comandamentului rusesc. Carol I, Pare a tine seine de niE,;te cereri ma de ne-

tundate, continua Inarmarile, si pene la terminarea podului pe Dunare coprinde ostroveIe Dunaril dintre Vidin si Calafat, bombardeze Lom-palanea si *45, un corp de observatie la Turnu-Magurele. Apol alegAndu-si ca zone de

operatiune regiunea Vidinului, era gata se trece cu tote armia sa, ca se ia ofensiva. Ast-fel stag lucrurile, cind norocul incepu se', parasesce

pe RusI. Dupe cc densii luara Nicopoli, en ajutorul artileriel romane de la Islaz, (4 Iulie) voira sa coprinde Plevna. Acest oral, pea aci neinsemnat, ave se devinrt pentru tot-d'a-una celebru in istoria. 0 parte din armia

248

rusa trecuse printegnsul, pe cind inca nu era intarit, 166: sa'l ocupe, sea A-I recun6sca importanta strategich (26 Iunie). Cite-va dile insa dupe', aceia, Osman-pasa, parasind

Vidinul, se intari acolo cu 40,000 Turd armata alesa. Contra unor forte asa de marl venira, (la 8 Iulie) 9,000 Rusi sa se lupte. Turcii lasara pe Mimic sä inainteze pone in stradele orasului ; apol de o data esind de prin case si curti se asvirlira asupra-le qi-I macelarira ; peste 3.000 omeni, dintre cars 74 ofiteri, cac,lura din partea Rusilor. A doua incercare facuta tot In acest loc (la 18 lulie) fu si mai nenorocita : Rusil perdura din 35,000 soldati, peste

8,000 si 169 oficeri, restul scapa cu fuga, lasand pe raniti iataganului pagin sa'-i macelaresca. 0 Infringere asa de cumplita, 11,000 morn si 250 oficeri numal In 10 Bile, coprinse de groza armia intrega rosiana ; la vestea el tarul trecu noptea in zapac61a podul dela Sistov, cautand siguranta, mindrul monarh, la Zimnicea, pe pamentul ospitalier al terii nostre. Acum tocmai el vela ca n'are forte Indestule, si Inca si cele ce are ii aunt decimate prin greselile generalilor sei; ca sa-1 sosesca noul trupe trebue sa treca eel putin done luni ; in acest timp cum va tine d 6nsul pept la 235,000 Osmani, fanatisati in sborul victories? Atunci, in orele de pericol, Tarul isi aduse aminte ca pe malul opus stall 50,000 de viteji osteni, plini de vrednicie resboinica, si ca acesti osteni mai aveil la spate Inca pe atatia, reservele. Atunci, In orele de desnadajduire Tarul se adresa la generosul suflet al domnitorului Carol. Din ordinul imperatului Alesandru, Marele Duce Nicolae (fratele imperatului), trimise In 23 iulie (1877) principelui Carol urmatOrea telegrams : ,, Vino in ajutorul

nostril, treci Duntirea pe unde voescl, cum voesci, sub ce con di iuni voesd, nunua vino insa mai lute, caci ne preipcidesc Turcii. Causa creftind este perdutei" Iar Carol cu Romanii lui uitand, ca Rusil as voit sa'i umileasca, propuindu-le

cu cate-va ciile mai 'nainte, sa coopereze numal la transportul prisonierilor turd, se grabira a navali peste Dunare, iuti ca sagetile trase de vechii si vestitii arca* romani, pentru ca sä ajute puternicei Rusil in marea el nevoie, si pentru a'i scapa on6rea el militara. Aci e locul a aminti cuvintele cronicarului Urechia : Asa norocesce Dumnedeti pe eel mindri si falnici, pen tru sa arate lucrurile omenesci cat sunt de fragede si

LUAREA GRIVITEI 3o August 1877.

26176

249

neadeverate, si s5, dovedesca, ea Dumneeleu color mindri se pune impotriv5,."

Carol I primi alianta si se duse (15 aug.) in Bulgaria (la Gorni-Studen,) sa se 'ntelega cu Tarul. Acesta ii oferi comandamentul asupra tutulor fortelor rusesci, cari impreuna cu cele romane axed sä inconjore si sä coprincla Plevna. In Domnitorul roman intr4ga imparatie rusesca isi punea unica speranta de a sterge rusinea infringerilor

si de a capita isbanda. De aceia Tarul si intrega sa anmath plini de bucurie dicean cu incredintare ca.' : nprincipele Carol are sa le aduch .noroc." Dupa aceia domnul se 'ntOrse la Corabia, spre a conduce in persona trecerea trupelor romane peste Dunare. d Carol I inaintea Plevnei.Luarea Griviter. (21-30 aug. 1877).

7. Carol I fiind chemat in ajutor de Imp'eratul Rusiei Alexandra II, la Plevna, trecu Dunarea

pe un pod de vase, pe la Corabia-Silistiora (20 aug. 1877), in fruntea armatei sole, dupa ce trimisese inainte cavaleria si antegarda, ca sa-i asigure si sä-'I inlesnesca, trecerea. La 21 August el sosi la Plevna si lua cornanda superior& peste intriga armata ruso-romang, compusa

din 35,000 Romani cu 108 tunuri si din 30,000 Rusi cu 282 tunuri. Un numer tot asa de mare de Turd, cu artilerie insa mai patina, se intarise intrlun chip minunat in Plevna. Ac6sta, cetate inconjuratsa jur inprejur cu Mari, cu muchi si creste numerose, aye trei linii de tab .sou redute. Intre aceste redute, mai bine de 20 la numdr, cea mai insemnatti, in directia N. Est, era reduta d'asupra satului Grivi a, numita de Turci Abdul-Kerim-tabia, Ian de Romani : reduta cea mare dela Grivica. In fata acesteia 1ua positiune divisiunea IV-a de infanterie romana, restul tru-

pelor nostre fiind asedat in fata frontului nord al intaririlor Plevnei. Se tinu un consiliii de re's-

1877

250

boiti pentru inceperea operatiunilor : statul-rnajor

rusesc propunea un asalt imediat al tutulor Intaririlor ; domnitorul Carol, dupa o cercetare amenuntit5., a teatrului de lupta, si cu esperienta unui adeverat tactician, era de parere contraria ; el sustinea ca nu se p6te lua Plevna de cit printr'un asalt regulat si iirogresiv al redutelor, InaintAndu-se incet si asigurAndu-se prin positiuni solide

retragerea la spate. Urma a doveclit, ea acesta era singurul plan bun care puts duce la isbinda, der starea de descurajare in care se gasea Imperatul

cu intrega sa armia reclama o fapta de arrne

grabnica si stralucita, care sä ridice moralul ostenilor dupa niste infringers asa de simtitore. Se hotari in fine un atac general preces de o bombardare, care tinu patru dile ; in dim, a doua (27 aug.) Romanis avura cea d'anteiti lupta deschisa

cu Turcii, ea fu si cel dInteiti atac isbutit di-

naintea Plevnel, pentru ca regimental al XIII de dorobant,i, in cap cu locotenent-colonel VoTnescu Serghie, coprinse tin redan turcesc, ce era in dreptul redutei Grivita ; a treia-gi. (28 aug.) cavaleria rosiorilor, sub comanda colonelului Cretenu,

respinse tin corp d'al lui Osman, care incercase o esire din Plevna. Tarul felicity pre do= pentru vitejia ostei sele si ben in sanetatea armatei romane, viteza aliata a armatel rusesci." piva de 30 August insa, destmata pentru atacul general, pastra tinerel nostre ostirT, pe linga perderl: durerose, o isbInda stralucita : luarea redutei Grivira. Comandantul sef, domnitorul Carol, regulase ca acesta", inturitura sa fie atacata de 11 batalione romane si do 3 batalione rusesci. Ora 3 era hotarita pentru inceperea operatiunei. Romanis inainteza, in doue colOne de atac : colona divisiunillII,

dupa o distantii de 900 metri ajunge pe (Mini din fata

25 L

reduta' ; aci ea descopere, cu uimire ca intre acest del si reduta mai este inert o valcea apkatA de tin retransament. Momentul era dintre cele mai critice, der nu mai pre sus de vrednic]a romanesca. Ostenii nostril scobora repede valceua si urea povirnisul in pioia de glonte dusmane ;

ei au ajuns deja la coma delului, au dat pept cu vrajmasii, sj 1-ati pus pe gene, ; intre acestea bravul major Sontu, care mergea In fruntea colonel, cade d'o loviture, de

morte. Acum o surprindere si mai mare stapinesce pe vitejil Romani : In loc de o reduta Grivita, ei ved done, deopotrive. de marl si asedate ast-fel ea de departe panel sit fie numal una singura. Ce se. face ? SA dea Inapoi era o rusine ; se, atace pe amendoue de o data, nu era cu putint,A. Nainte copii !" le strige, colonelul Ipatescu, si virtosil dorobanti trecend prin trei sipote de glOnte si prin srapnelele tunurilor, aunt deja la santul redutei

nr. 2 din fate.. Dupe. mine baieti !" le dice capitanul Valter MAracinenu, grind peste Turd in sant. Aci se incinge macelul eel grOsnic. Prima victims este !nal*. capitanul vitez ce sarise intaiu. Cu densul impartasesc aceIasi sorts do' capitani, un locotenent si patru sublocotenenti ; 17 oficeri sunt raniti, 1200 soldati, ucisi sea In neputinta de lupta, umplu santurile, der companiile decimate, remase fare, oficeri, merg tot inainte la parapetul eel drept si inalt de 3 metri, si cauta se. intre in redutO. In fine, Comandantul divisiunei, *end ca on -ce incercare e zadarnica, sung- retragerea, pe &Ind Turcii cu o selbatica furie es din santuri, omOril in casne pe pe morti ii batjocoresc. Intre acestea, colOna de atac a divisiunel a IV-a pornise tot la ora 3, se apropiase de reduta Grivita No. 1

si in strigatul de ura ! se aventa la asalt prin grindina de foe versate. asupra-i ; Oita a se retrage, ea inane al

doilea atac cu o =IA barbatie me.'ritO ince, prin presents domnitorului ; este respinsil si de asta'-data ; al treilea atac it face impreunal cu cele trei batalidne rusesci, care

abia acum pe la ora 41/2, intrase in lupta. Nu ve la-

sat' MeV, ca vin Muscalii se. is reduta, si ne fac de ruine" strigail bravii oficeri indemnand pe oaten' sl infrunte viforul de glOnte si de ghlulele ; der se ved siliti si acum se. se retraga obositi de lupta si coprinsi de desnadejde. Ce facet' copii, ii intrebit Domnitorul.Ce BA facem Maria Ta, respunse un sergent de venetori, ne -au

252

prapadit paginii si uite citi au mai remas din noT."

Cum? gise Suveranul, dar vol toti citi sunteti aici sunteti sdraveni si voinici, si colo mai vecl alti tovarasi d'al vostri. Adunati-v'e, merge( inainte cu vitefid, s'a vostrd va fi isbinda, vol vett sciipa cinstea dild de astd-p.0 Un puternic ura isbucni din peptul voinicilor vAnetori ; eel d'al patrulea si ultim atac, condus de maiorul A. Candiano-Popescu, smulge in fine din mina trufasului dusman acea reduta ucigasa, cinci tunuri si un steg. Ast-fel ostenii nostril scapa cinstea nenorocitel dila de 30 August, care 'In atacul general al redutelor costase pe Rusi viata a 2,00') de soldati si 45 oficeri, fiind preste

10,200 raniti. Cele doue divisiuni romane avurh' morti : 15 oficeri si 1,333 soldati, Tar raniti 1,176. Cam stump platita isbinda, insa era o dovada pentru lumea intrAge, ca n'a perit virtutea stremosesca, din nemul romanesc ; Grivita venea sa deschida sirul isbindilor viitore: Rahova, Plevna, Smirdan si Vidin, cartea de vitejil a Romaniei libere si neatirnate. e) Luarea Rahovei.Ctide).ea Plevnei. (9 fi 28 Noembre 1877)

8. Atacul general al Romanilor si al Rusilor 1877

asupra Plevnei, din qiva de 30 August (1877) avu de resultat cucerirea redute' Grivita Nr. 1 de catra Romani. Rusii coprinsese in acea di doue redute, dar Turcii, luand ofensiva chiar a doua di, ii gonira din de. Pe ostenii Romani Insa, nu'' putura muta din loc. Romani' respinsera si al doilea atac (2 septembre) si facura lucrari de intariri spre a se apropia de reduta Grivita Nr. 2, pe care o si atacara in trei rinduri : in prima data (6 septembre) eT ajung pene la parapet ; in a doua (7 octobre) merg pone la santul redute', in a treia

In fine (sera de 7 octobre) gonesc pe Turd din sant, ajung pe parapet si pogora, In reduta ; aci se Incinge o lupta uriasa in timpul noptil ; vrajmasii se aduna, din tote part& si coplesesc cu

Atacul Opanesului 28 Noemvrie 1877.

2t 75

"

.4.

3

,: --

-

r.'

1

. t

a

;2,

t

. r7.

: IF

°

,* A' L-4.

;

9 iz: 0.9

I,

\ 4' firdi .. V

,

,-

.., o

,

1.

.`

..'..

-:-F

,i

-.

'

?

W 4 ,, P,,...,

.

I,

11S.'

..

..'

..,.,

2.

k

.4. t i

..:t

-"

....

. k. r

:..io. ...0 x 7

.N

..

°.t*....7'' g

-

..,

.? ;

,.,

.

:.

'I

-1,9 g . lc

5 , .. q 1.0. b'

: 4, --v.:.

0 ,

'?..-.:,;AL - ko ..0. , _..,,,t_

...',e,' A

- -,;',1. , ,,. ' 0

...5.14,7-4 ve 1.ii

::. 4

:

''''

.

-2

''''

''''

...1; .1,

1,-

A

.,t'.,..,:t,tsiehgeili.. o'l.

' '%'' P .7,:: ,r ,

.,

.

*1*

,

. 41/4-

e

I.

..

6.

:;" ....

o

",..- ..

....k-,

,N

.:6:0P

....

s

:2

,°

.4 .4,10,.. .

1

ni

el,

4a .

-

.M

....

`-i'..: '

'

4

;;A"

.

0

' t

.; o_

Trecerea pe dinaintea M. S. Regelui Carol a celor d'anteit Turd prin in resboiul de la Plevna Aate

8tabi4 Soma & Tee lu. 26176."

28 Noemvrie 1877,

-i',.4

c

.

,'

.

....

',- ,''''''Il `.r;

....., `. f.

,:...,...t.t.41- -. ,,... ,,

IC

, .

" e-,

,

' 7 ', 4 . e, ,

.

. .

.1

253

nume'rul pe indrilsnetii navalitori, cari dupa mi-

nunI de vitejie, sent siliti a se retrage cu simtitore perderi. Dar aceste eroice asalturl de redute, intreprinse de catre armatele aliate, furl fara resultate practice pentru luarea Plevnei si destul de pagubitore, mai ales pentru Rusi, cari perduse pene" aci presto 25,000 omeni. De aceia imperatul reveni in cele din urma, la planul dat Inca de la inceput de domnitorul Carol : de a inconjura pe Mimic tntr'un cere de armate si de a-I Cala on -ce comunicatiune, si-

lindu-1 ast-fel prin fomete si lips6, de munitil sá se preclea. Partea de sarcinA, ce reveni Romani-

lor, fu pe de o parte de a se inthri prin linii

de aparare (contra-intarirl : santuri, paralele, galeril de mina, redute) Inaintea Plevnei, pe de alta de a coprinde orasul Rahova. Amendou'e sarcinele el le indeplinir5, cu o indemenare si cu-

ragiii, ce au minunat WO, lumea. In qiva de 7 noembre, pe cind flotila si artileria nostra scufunda in Dunare un monitor (bastiment de resboid) turcesc, colonelul Slanic6nu cu detasamentul set atacti 1?ahova si is o redut& ; TurciI pa,-

rhsesc in timpul noptil (8 spre 9 noembre) ora-sul indreptandu-se spre riul Schit. Un batalion

de dorobanti II astepta la capul podului de la Hirlek pe Schit ; aci 600 dorobanti Mehedinteni, comandati de C6pitanul Merisescu, susti-

nura o lupta crincena timp de patru ore contra unui vrAjmas intreit la num6r, silindu-1 a se retraga cu marl perderi, si caute trec6torea pe aiurea. Romanil intrara in Rahova in strigAtele de bucurie ale populatiunei bulgare si romane, unde aflara munitiuni si aprovisionarl bogate. Artileria, rosiorii si mai ales dorobantii des, fa:'surara si cu acesta ocasiune un nespus eroism.

254

Mare le duce Nicolae, scrise domnitorului Carol : Am fost tot-d'a-una, fericit a recunoscevitejia si solide]e calitap militare ale ostirei romanesci. Isbinda dela Rahova apartine intrega armelor romane." Im-

pe'ratul Alesandru dede ordin ca sa se serbeze pe altar acesta isbinda, iar Coma ndantul suprem al ostilor romanesci si rusesci, domnitorul Carol adresandu se ostasilor 861 le spuse : ..Luarea Rahovel' va fi scrisa cu litere nesterse in analele nostre, alaturea cu luarea redutel Grivita." 9. Caderea Rahovei trebuia s'aduca in curend si pe acea a Plevnei. Osman-pasa sfirsise provisiunile de hranti si munitiunile de re'sboitl, si find

din tote partile impresurat, se hotari a face o 1877

suprema incercare. In qiva de 28 noembre (1877) el Isl. Imparti armata In dou6 ; 20,000 luptatori IT lua cu sine, ca sa-sT deschicla drum prin linia de impresurare din spre malul sting al riului Vid; alti 20,000 'II lasa sa apere spatele si laturile armateT, cit, timp acesta va face esirea, avend in-

data s'o urmeze si densii. Osman se arunca cu furie asupra gardel imperiale ruse si dup6, trei ore de lupta ii sfarama doue hull' de aparare luAndu-i 10 tunurl. Acum isbinda Turcilor atirna dela sosirea celor 20,000 luptatori lasati in unna ; acestia insa nu mai veniaU, cad el fusese sdrobitl pe malul drept al ViduluT. Sub directiunea Domnitorului Carol divisia romana a generalului Cerchez ocupase reduta Grivi(a _No. 2 si alte intariri parasite de Turd, si intrand in Plevna apucase pela spate armia lui Osman ; brigadele romane Sachelarie si Boranescu, luand cu asalt positiunea dela

Opanez, pusese mina pe un pasa, 2,000 prinsl, 3 tunuri si multa munitie ; alp 3,800 Turd eaclusera in mina Rusilor ; Tar restul 136116 la 20,000

fiind inghesuit in valea dintre oras si malul drept

255

al Vidului, se predede RomAnilor de bunt -voe. Osman-pasa afland de acesta, vede ca esirea nu

mai este cu putintrt si incepe a se retrage sub focul via al artileriei rusesci si al bateriilor roLame de pe muchia Opanezului. Lovit de un glont, la picior armata romans pune mA,na pe el. Ne mai

putend lupta, el capitul6za impreun'a cu armata sa. Domnul Romhnilor asista la defileul a 7,000 prisonieri Turd, si apoi Impreuna" cu impe'ratul Rusiei si marele duce Nicolae intra", (29 noembre 1877) in triumf in Plevna. Ast-fel, dupe, cinci luni de impotrivire, orasul Plevna ea* In mana invingetorilor. Onorea (Nei de 28 noembre se cuvenea in mare parte ostenilor romani, si mai ales vitezului lor Comandant, domnitorului Carol, care conduse atacul asa de minunat, si impedica reunirea celor doue armil turcesci in momentul hotaritor. In tot timpul

cit a tinut impresurarea si pens la reintorcerea sa in tera, (15 decembre) domnitorul a fost neobosit, din reversatul zorilor si pea tardin noptea &Mare pe cal, in-

spectand positiunile, facend recunesceri, urmand din diferite bateril actiunea luptei si dhnd ordinile cuvenite ; visitand pe faniti la ambulante ; petrecend noptea, pe camp in rindurile arrnatei stile, impartasind cu densa tote greutatile, tote trudele si pericolele. In acelas timp In Bucuresci demna Elisaveta cu inima -i duiOsa ingrijia de ostenil suferinqi, ca adevgrate. mama a rani(ilor. Dar si ostenii nostril s'au aratat vrednici de Capitanul lor : prin virtutea bratului lor, prin rnarimea curagiului lor, prin

rabdarea cu care a indurat traiul greii al resboiului in

t4rh strains, si prin hoth,"rirea cu care si-au facut datoria lor de osteni. De aceia imperatul Alexandru, ca si fratele sea, Marele duce Nicolae, argtarh recunoscinta lor Domnitorului, clicend ch. : nresultatele stralucite earl s'aii obci-

nut inaintea Pleunei sunt datorite in mare parte coopera(hold vitezel armate romanesci, precum si impulsiunel ce trudele aliate primiaii dela comandantul lor imediat, al clrua curagig si drvotament ca'tre datoria de °Oen ele le

esdmiraii fi se salmi a imita. De asemenea, generalul lodleben, vestitul aphrator al Sevastopolel, in numele ge-

1877

256

neralilor ruql multami domnului Carol pentru caracterul sea cavaleresc, pentru energia si talentele militare prim earl a castigat respectul, lubirea si admirariunea tutulor." Ca-

rol la radiil set era in drept a adresa o0enilor sei ur-

matorul ordin de di : Povestea faptelor meirete ale trecutuba voi atr imbogqit-o cu povestea faptelor nu mai pu-

tin marl ce ati savirfit, si cartea vecurilor va peistra pe nqtersele el foe numele acestor fapte, aleituri de nwnele vostru. Atunci cind veri ajunge la alminele vostre, in oraele, satele si ciltunele in care v'ati neiscut, veto spune petrin(ilor, fra(ilor si rudelor vostre, ce ari facia pentru tars. Betrdnil ve vor asculta amintindull din vremile de nulrire ale nemului ronzlinesc de care din moql, strclmo0 aft audit; tineril vor vedea in vol esemplul insufletit al datoriilor for viitore, tar meireta figure a Romeiniel va privi mindra si lin4titd, cuci veeinicei 'I va ft viata pe cite vreme va avea fat cu iniina calde si brafe voinice ca ale vostre." Desra'andu-se armata de Vest, imperatul Alexandra se 'ntOrse in Rusia, lasand pe generalii sei se, conduce, resboiul

mai departe ; armia romans primi ordin de concentrare in jurul Vidinulul, tar Suveranul nostru, dupe, ce lua tote mesurile pentru viitorele operatiuni resbolnice, se'ntOrse la Bucuresci, chemat fiind de afacerile Statului. 0 larna Brea, de malt nepomenita, cu crivel inghetat si viscolos

i zapada mare acoperise vaile dunarene. Ware numai, de la Poradim pone, la Nicopole, domnitorul putu strebate calea, §i in clam de 15 decembre, dupe, o absents de cinci luni de dile, marele Capitan de la Plevna, molten al slavel familiel sole §i a nemului romanesc, intra in capitala Romaniei ; ca un isbinditor roman, ca un imperat, el merge d'a dreptul la Capitoliul cetatii, in delul Mitropoliei, sä multamesca mai inteit Dumnedeului, care 'mparte biruintele qi apara causele drepte ale poporelor ; apol trecu in parlamentul roman, undo rosti aceste patriotice cuvinte deputatilor qi senatorilor terii : In anul 1866, cind am pus piciorul pe pamentul romanesc, am venit mai anthill in mijlocul representatiunei nationale spre a spune teril, ca din acea di, vom imparte0 impreuna sOrta cea buns ca si pe cea rea. Un-spredece ani at tr-ecut de atunci. Multe greutati, multe nevol am avut de invins. De sese luni marl 0 insemnate evenimente s' ail petrecut. Locul met, in asemenea imprejurarl, era in fruntea Ostel care apiira moia romanesca, onorea

257

si neatirnarea ei. Tera scie cum armata 'si-a fecut datoria, cum ea a realisat sperantele puse intr'ensa justificand si nestramutata mea Incredere. Intorcendu-me de pe cimpul de lupta asta-di cind cele mai scumpe din dorintele

dela 1866 s'aii indeplinit, am voit a veni larafi in mij-

locul d-vOstra spre a ye multumi de feliciterile ce mi-atl transmis prin delegatiunea insarcinata a me intimpina in Bulgaria. Din fericire, evenimentele ail mers mai repede

de cit se credea, si asta-di avem o noua pagina de inscris in istoria nostra : caderea Plevnei. Scin si am simtit ca fora a fost Intr'un cuget unit/ cu mine in tote grelele imprejurail prin earl am trecut, si ca ea a tresaltat de bucurie la auclirea izbindelor armatel nostre. Stint mindru ca am fost in capul ei cind 'si-a versat sangele pentru independenta scumpei nostre patrie. Dam-

nedeii sa bine-cuvinteze Romania de sine state-tore si sa intaresca pururea viteza nostra, armata !" La aceste cuvinte, presedintele Adunarel deputatilor, C. A Rosetti a respuns : Maria Ta, ai primit corona Principatelor-Unite numai dupe, ce ti s'a dat incredintarea ca,' poporul roman, din sate si din °rase, neclintit remane in tote anticile stile virtuti. Tera te-a ales cacl esti din semintia celor earl conduc o natiune la deplinirea destinarilor ei. 8i Capitanul, si ostirea aretara celor earl nu mai credeti, ce, din vultur, vultur nasce, din stejar, stejar cresce. Cu spada to ai improspetat in granitele Balcanilor scriserea nesters/ a independentel remane. Istoria va inregistra Inca ca gloria a Mariel tale, si faptul ce °fere, Romania, aprOpe unic in analele poperelor, d'a trece qilele grele ale unui mare resbel si ale unei marl treceri de ostiri straine cu tote libertatile constitutionale neatinse. Fie bine venit in Capitala Romanilor Capitanul si domnul constitutional, care din vitejia sa facu scut hotarelor si neatirnarel teril, Tara din virtutile sale, temelia neclintita a legilor. Natiunea hotarita a to urma pe calea cea mart, striga din nob' din inima si intr'o singura voce : sit traesci Maria to ! sa traiasce. Domna Romanilor, dulcea mingaletore a ranitilor la

258

I) 5'mirdan.

Vidin.

12 fi 15 ian. 1878).

10. Caderea Plevnei, datorita in mare parte vitejiei si artei militare a Romani lor, deschise Rusilor drumul la Constantinopole, si depart& de Romania un resboiii ofensiv din partea Turcilor. Domnitorul Carol voi acum sa se faca stapin pe Vermul dunaren dela Rahova in sus One la Vidin, si sa coprinda acesta cetate vestita, prin Intariturile sale. Desi Tama era forte aspra si Inaintata, trupele romane, sub comanda generalului Haralambie, se adunara sub zidurile Vidinului, dupa, ce coprinsera Cibru-Lom si Arcer-Palanca (10 dec.) si In 29 Dec., sub conducerea colonelului D. Lecca, Nazir-mahala. Comandantul Vidinului lzzet-pcwt, avend o garnisona, de 12,000 emeni, ca sa fad, mai grea Impresurarea, ridicase mai multe Inta-

rituri in afar de linia forturilor cetatii; intre aceste Intarituri, cele mai importante era Smirdan si

1878

Inova, pe care Romanic trebuiat sa le coprincla inainte de a incepe atacul Vidinului. In diva de 12 ianuarie 1878 ostenii romani, 18,000 la nurner, cu 84 tunuri, osebit de artileria dela Calafat si Ciuperceni, Incepura atacul pe tota linia. Trei Intariri furs luate far& mare greutate ; Smardan si Inova avend trei redute, dedee& Ins& mai mult de lucru trupelor de sub comanda generalului Cerchez. La semnul atacului trupele comandate de loc.-colonel Cotrut ataca de front una din redute. Major Stoi/ov, cu sese companii, profita de ceta desa, ce era in acea di, se strecura repede printr'un an vechiti, si se arunca ca un trasnet peste parapetul redutei. Turcil surprinsi sunt luati la baioneta si loviti cu patul puscei ; in timpul IncaTerarii so-

259

sesce maiorul Te lemon cu no' trupe si in strigatul de unt ; ambil maiorl coprind reduta, petrund In satul Smdrdan, unde se Incepe o lupta des-

perate, pe ulite, prin curt', prin case, One ce Turcii sunt siliti a se retrage spre Inova. A doua reduta se ia de maiorul Uleseu; cind Turcii \red pe Romani ca tree prin ape pene la

brio ca s'ajunga la a treia reduta, fug spre Vidin. Incercarea for de a doua di de a recuceri positiunile perdute nu isbutesce. Romani' lupta cu barbatie, ofiterii, in rend cu soldatii ; peste 400 Turd sunt ucisi, 300 sunt facuti prisonieri ; 4 tunuri, unele Inca incarcate, si multe munitiuni cad in maim armatel nostre ; dor si densa are 120 morti, din cars 4 oficeri. A treia gi dupe victoria de la Smirdan (15 ian.) Incepe bombardarea Vidinului de pe amendoue malurile Dunarii, si tine 9 dile ; cetatea arde In flacari ; locuitoril adusi la desnadajduire silesc pe Comandantul militar sa capituleze ; in momentul acesta critic sosesce Inca scirea ca Rus' au incheiat cu Turcii armistitiul de la Adrianopole (19 ian.) si prin urmare ostilitatile trebuira sa inceteze. Trupele turcescl predara armatei romanesci Vidinul si Belgradjicul (14 februarie). Cu acesta resboiul turco-ruso-roman se Incheia. Rusia, uitand pe aliatul set de la Plevna, Inlaturand Romania, impune Portii tractatul dela San-Ste-

fano(19 febr. 1878) prin care Turcia de fapt era desfiintata. Europa Irish' intervine si reguleza alt-fel lucrurile prin tractatul dela Berlin (1 iulie 1878). 1878 Acest tractat recunesce independenta Romaniei, der Ingadue pe Rusi de a lua partea Basarabiei, ce fu-

sese restituita Moldovei la 1856 prin tractatul tie Paris. In schimbul Basarabiei, se dede Romaniei

Dobrogea cu delta Dunarii si insula Serpilor.

260

g) Prelimindrile pacit dela San-Stefano 0 tractatul dela Berlin, Retroced,area Baearabiei.

(febr.iulie 1878.)

De indata ce armatele rusesci nu mai avura a se temede Osman-pasa si de °stile lui din Plevna, isbincjile le fur& pe deplin asigurate. Generalul Gurco trece verfurile Balcanilor, coprinde Sofia si inainteza spre Philipopoli. 32,000 Turd depun armele la pasul Sipca ; Suleiman-pasa e in-

frint la Philipopoli ; nici-o armata, turca nu mai exists Turcia trebue sa primesca conditiunile impuse de invingetor in orasul Adrianopole (19 ianuarie 1878). Acester conditiuni ale armistitiului ere]. : crearea Bulgariei Iry principat autonom si tributar, independenta si crescerea teritoriala a Muntenegrului, Serbiel si Romaniei, administratiune autonoma. pentru Bosnia si Hertegovina si despagubiri de re'sboill din partea Portil. Armistitiul fu fn curind urmat de asa numitele prelirninaril de pace dela San-Stefano (19 febr. 1878), prin care se hotara urmatorele pentru Romania (art. 5) : Sublima-Ports recumisce independenta Romaniei, care va face sa, valoreze drepturile sale la o despagubire ce se va desbate de catre am-

bele parti." (Art. 8): Trupele de ocupatiune rusesci in Bulgaria vor pastra in curs de dol ani comunicatiunile for cu Rusia nu numal prin Romania, der si prin porturile Marei-Negre, Varna si Burgas, unde vor pute orga-

nisa, cit va tine ocupatiunea, depositele necesarii." (Art. 19) : Intre cesiunile teritoriale, ce Turcia trebue sa des. Rusiei, drept despagubire, este si sandjakul Tulcei, adica districtele Kilia, Sulina, Mahmudie, Isakcea, Tulcea, Mach), Babadagh, Hirsova, Ktistendje si Megid'e, precum si insulele Deltel si insula Serpilor. Nedorind a'si anexa aceste teritoriti si insulele Deltei, Rusia isi reserva facultatea dea le schimba cu partea Basarabiei, deslipita prin tractatul din 1856." Aceste hotariri despre not si ale nostreeraa luate, nu numai far& ca Guvernul roman sa fi fost macar consultat, ci fiind Inlaturat chiar. Romanii se cre-

dal in drept a tracta cu Turcia pe acelas picior egal ca si Rusii, pentru cuvintul ea acestia recunoscuse in chip oficial armata roman& ea avend positiune si calitate de armata. aliata, si ca. Romania devenise de fapt independenta; urma. deci ca in acestit calitate ea sa, is parte la negocierile de pace, precum luase si la luptele ce precese acele negocierl. Ru-

261

sia Ina nu permise insarcinatului din partea guvernului roman, sa se amestice la inchelerea armistitiului ca si a pacii de la San Stefano, qicend ca independenta Romaniel nefiind Inca recunoscuta de Europa, statul roman nu pote lua parte la acte internationale de suveranitate exteriors ". Cu alte cuvinte la vreme de pericol si de nevole imperatul Hugel profits de alianta Romaniei; dupa victorie insa vola sa o considere laca ca vasala a Turciei, i sa dispuna de ea, ca si cum nu ar fi independenta. 'Cum se regulail interesele Romaniei, se vede forte lamurit

din articolele preliminarii mai sus mentionate. Pe de o parte se recunosce independenta Romania, ca cum a,cesta, independenta nu o castigase Romanii prin sacrifinine for proptii, prin vitejia soldatilor nostri, prin sangele a mai mult de 10,000 de bravi, morti in campiile Bulgariei. Pe de alta, parte se -ingadue armatelor rusesci sa cutreere Romania In timp de doi ani, si salt intocanesca deposite inteensa, s'o ocupe adica militaresce, dupa obieeia. Ceva mai mull: Rusia era legata prin conven-

-tiunea ce inchelase cu guvernul roman la 4 Aprilie 1877 sa respects integritatea Romaniel in hotarele el" ; .,si acum Ii impunea Ca : o cestiune de onOre si de demnitate na-

tionala", ca o necesitate politics ", sa primescii a i se Ina Basarabia in schimbul Dobrogel. Acesta era resplata pentrn tote jertfele Romanilor, pentru ajutorul ce ei dedese Rusiei in minurele cele mai critice in care se pole gasi vre-o data un beligerant ; Romanii sperase, ca ajutand un aliat ca eel rusesc, decd nu vor ave ceva sa castige, cel putin vor putea pastra cea-ce a avut ; (lea nu li se va inapoia Basarabia intrega, ce pe nedrept li se rapise in 1812, cel putin nu li se va smulge bucatica, .ce marele puteri europene le-o restituise in 1856 La nedreptati asa de marl, Romanii sciura sa opung. Impotriviri qi mai marl. Guvernul roman, condus de Ion Bratianu, Incepu o lupta pe calea diplomatica nu

mai putin vrednica de admirat , de cat aceea ce o

avusese Romanii pe cimpul de resboifi : protesta.'ri, me-morii, misiuni pe la curti Ai pe la imperati, Juni intregi presa si opiniunea europena nu s'a ocupat de cit de causa Rom'aniei, de nedreptatea strigatOre a putermicului fats de nobilul si generosul sea aliat. Contra

fortel nu e resistenta, dicea aprigul ministru de Externe, d. Cogalniceanu ; der credem ca d'asupra fortei

262

este opiniunea publich si consciinta umanh. Dech perdem teritoriul, nu voim cel putin sa perdem si onorul nostru." Cabinetul din Petersburg, silit sa se esplice, declara ca Conventiunea find facuta in vederea resboiului cu Tur-

cia, Rusia, prin art. 2 se ingajase a apara si a garanta

pe tots linia drepturile Romaniei si integritatea teritoriu- . lui contra Turciel numai. Asia stipulatie nu se raporta la Rusia." Va sa dica : me indatorez sa te aper ca sa nu te inghith altul, der acesta indatorire imi da dreptul ca en sä te inghit. Ma-ta nu umbla sa mi te cresch, ci umbra sa mi te prriphdesch." Ministrul Ignatiew spunea lucrul si mai pe fats : Conventiunea, dice el, s'a incheiat pentru casul cind Romania ar remane neutrh ; a incetat Irish, din mo-

mental ce densa a luat parte la resboiti". Cu alte cu-

vinte : diplomatul recunosce ca trebue sa respectez pe un neutral, Irish pe un amic, care m'a schpat de morte si de rusine, am dreptul sa -1 despoiti." Camera si Senatul Romaniei respingend proprtnerea Rusiei de a schimba Basarabia cu Dobrogea (26 ian. 1878), chci Romania nu avea nici o palmh, de loc de vindare, Cabinetul rusesc considerh acest vot nca o ofensh directh adusa', Imperatului si ca un act de ostilitate contra Rusiei." De aci mai anteiu amerintki : ,,Rusia este hothrith cu

tote strigatele de protest ale Romaniei, d'a lua Basarabia chiar cu forta : deca Romania va opune impotrivire armata, ea -i va fi fatala." Dech aveti de gind sa protestati si sa ye impotriviti la esecutarea articolului 8 din tractatul de San Stefano, Imperatul va ordona ocuparea Romaniei si desarmarea ostirel romane." Invingetorul Ins dela Plevna, Carol I, trimise vorbh imperatescului sett aliat : sa -si aduch aminte cum scie armata romans sa -si

fach, datoria ; densa nu va suferi, der, sa fie, desarmath fara a fi mai inthiti strivita cu Domnul ei in frunte." Amerintiirilor rusesci urmarl fapte de silnicie : autoritatile ruse rernase in Ora nu mai tinurh sema de conventiunea din 4 Aprile si sequestrara drumurile de fer ; trecerea trupelor prin principat avea caracterul unei ocupatiuni, mai ales ini Basarabia romans ; Rusil se 'ntarisera in mai multe positiuni strategice, si chiar la portile Capitalei. Domnitorul ordona ostilor romhne sa is si ele positiuni pe linia Slatina-Pitesci-Tirgoviste, si protestka energic is Petersburg cerend evacuarea Romaniei de trupele rusesci. Ion Bratianu, Presedintele Consiliului, se duce in misiune la

263

Viena si la Berlin pentru a pune pept la pretentiunile nedrepte ale Rusilor cu un moment mai 'nainte. Ministrul terii

la Petersburg, generalul Ion Ghica, se rechemg in tern. Ast-fel stall lucrurile, cind puterile europene hotarirg sg se adune un congres la Berlin pentru qiva de 211., Tunic 1878. In 20 sedinte ale sale acest congres cerceta tractatul preliminar dela San Stefano. In F,3edinta a qecea (19 iunie) furg, ascultati representantii Romaniei, d-nii I. Bratianu si Cogglnicenu, asupra drepturilor si dorintelor

terii mistre. Amendoui barbatii de Stat aretarg cg dupg dreptate nici-o parte a teritoriului nu trebuie deslipitg de Romania ; reinapoierea unei parti din Basarabia catre principatul Moldovel, prin tractatul dela 1856, a fost un act de dreptate din partea Europel, cad trunchierea dela 1812 nu putea se se indreptgtescg nici prin faptul, nici prin dreptul de cucerire" ; cerurg ca pgmenturile Romaniei sa nu fie supuse la un drept de trecere, pe cit timp va tine ocupatiunea armatelor ruse in Bulgaria ; insulele si gunk Dungrei irnpreung cu. insula Serpilor sg se Inapoieze Romaniei ; guvernul imperial al Rusiei sä acorde Romanilor o despggubire de resboig, proportionatg cu ostirile ce densii as pus in miscare ; in fine independenta Romaniei sä fie recunoscutg definitiv si pe de'ntreg de catre Europa, precum si garantia realg a neutralitatil sale.

Congresul insa., preocupat mai mutt de a stabili o pace statornicg, in Europa, de cit de dreptatea causei romane, hotari retrocedarea Basarabiei reclamatg cu insistent si persistintg de Rusia ; insa in acelas timp recunoscu cg Ro-

manii au fost tratati cam aspru, si 6, compensatiunea ce li se °fere, prin preliminarile dela San-Stefano nu este suficientg." Tractatul se subscrise la 1 inlie (1878). Printeensul (art. 43) se recunosce independenta Romaniei cu egalitatea confesiunilor si credintelor religiOse pentru folosinta drepturilor civile si politice ; in schimbul Basarabiei, cc se intorce Rusiei, se dg statului roman : delta Dungril, insula *erpilor, sandgiacul Tulcel si tinutul coprins, ]a Sudcl Dobrogei, de o linie care incepe dela Silistra si se terming la sud de Mangalia, pe marea Negri (art. 45 si 46) ; Bulgaria este constituitg in principat autonom qi tributar, sub suzeranitatea Sultanului ; se hotrArasce ca, fortgretele de pe malul drept al Dungrii dela Portile de fer One la gurile riului, sg, fie desfiintate si se, nu se mai potg, ridica allele foul ; nici un vas de re's-

264

boin nu va putea sa, plutesca in josul Portilor de fer, afar& de vasele usore pentru politia fluvialui. Romania va fi representata in Comisiunea europena a Dunarii (art. 52). Rusia se obliga de a termina trecerea trupelor sale prin Romania si evacuarea completa a acestui kincipat In timp de trel luni dela 'ncheierea tractatului (art. 22). Cele-alte cereri ale delegatilor romani, si cea mai importanta pentru viitorul patriel nOstre : garantia neutralitatil, n'aii fost luate in desbatere. Cabinetul rus declarase mai nainte (ian. 1878) ca, deed ideia neutralisarii Romaniei se va ridica In slim! CQngresului, Rusia o vat respinge ca o ofensa" directs ". Si cu tote aceste, Romania de la vecinii sel suferise mai mult. 'rural erail desfiintati, Rusii insa, in secolul al 19-lea mai periculosi de cat eras Turcil inainte, isi tina o usä deschisa pentru viitor : el nu vroiail sa se lege, ea d'aci lnainte, vor lasa Romania in pace si nu vor mai incalca teritoriul el. Romania se impotrivise energic propunerilor de cesiune acute de un puternic stat ca Rusia; acum insa, inaintea vointel colective a Europei, ea se inclina cu resignatiune, der cu demnitate, si cedand Rusiei Basarabia, ea lua de la Europa gurile Dunarii si Dobrogea ca un semn al importantel sale crescande in Orientul Europei. Si dovada ca impotrivirea el nu acuse de cat se.-1 maresca stima fata chiar de Rusia, este ca cel d'antaiiI stat, care s'a grabit a'i recumisce independenta si a-si numi ministru resedinte in Romania a fost Rusia (wig.

1878), si ca indata dupa ratificarea tractatului de Berlin, cabinetul imperial din Petersburg exprima el antaiii do-

rinta de a pune din non relatiunile sele cu Romania pe piciorul unel amicitii france si cordiale ". Guvernul roman desfacu reservele si militiile, restabilind armata pe picior

de pace ; camera si senatul autorisa pe guvern de a retrage autoritatile civile si militare din Basarabia, d'a lua in posesiune delta Dunarii si Dobrogea si d'a convoca imediat adunarile constituante, cari sa modifice art. 7 din constitutie, in privinta impamintenirii strainilor (28 si 30 sept. 1878), in sensul tractatului de la Berlin. Constituanta voteza acesta modificare (6 si 11 octobre, 1879), stergAnd diferentele de cult si de religiune, Para a jigni insa interesele nationale si materiale ale terii. Urmarea acestei politice intelepte facu ca independenta Romaniel sa fie recunoscuta de tote statele europene

(1880), si ca Romania sa intre in concertul statelor li-

265

bore si pe deplin suverane. Recapffind increderea de sine, increderea in virtutea for presents si viitore, RomaniI iii stabilira ast-fel positiunea for nationals, isi asigurara o

situatiune trained a statului lor, si de atunci acesta intr5, in cumpena trebilor orientale ca un factor puternic de ordine, de stabilitate si de progres. Acesta positiune el o datorail virtutilor reinviate a vechilor colonil a marelui Imperat Traian, marelui for domn si Capitan Carol I, si consiliarilor 861 in acest1 timpi de grea cumpena si de ager5. lupta. Acum (14 marte 1881) venia Carol I sa 'si incununeze nobila sa opera inceputa in 1866, faurind la strigatul: nprin not insine" corona regala a Romaniel din tunurile dusmane, luate pe ampule bulgare, in lupta pentru independenta patriei Ai pentru libertatea unui popor vecin.

266

14. Romania regat. Cel opt ani de pene acum ai domniel Regeltil Carol I. A. Proclamarea Regatului si ineoronarea Regeld Carol I. (14 Margie fi 10 Maiii 1881).

1, Independenta RoinanieI, datorita barbatiei ostasilor eY si IntelepcIunii domnitorului Carol,

fiind recunoscuta de tote puterile europene, in urma tractatulul de la Berlin, nu mai itmanea, pentru ca ea sa devina certa si hotarlta, de cit ind/(area Romeinia la rangul de Begat. In qitia 1881 de 14 Martie 1881 Adunarile legiuitore votary in unanimitate proiectul de lege, prin care Romania Yea rangul de regat si domnitorul el pe acela de rege. Proclamarea regatulul fu primita si serbatorita de intrega tars in timp de 8 Bile; tote statele suverane se grabira a o recunosce si a saluta pe primul rege al Romaniei. Nimeni nu zugravesce mai bine insemnittatea actului s'avirsit de cat insusi Carol I, rostind urmatorele cuvinte representantilor teril Mare si solemn este momentul, in care representantii natiunii an venit in giurul met, spre a-mi supune hotArirea unanima" a Corpurilor Legiuitore. El incepe o foie nou'a in cartea in care sty scrisa viata poporului roman si incheie o periodA plina de lupte

si de greutati, dar si bogata in barbatesci silinte, in eroice fapte. In acest moment voiii repeta ceea-ce am

spus tot-d'a-una, cg, vointa natiunit a fost pururea caleggza Domniei nzele. De cinci-spre-dece ani cunt Domnul inconjurat cu dragostea si cu increderea natiunel ; aceste sentimente dilele bune le-aii inveselit, dilele grele le-au intarit intre nol. Mindru der am fost ca Domn, scamp 'ml-a fost

acest nume pe care s'a reversat in trecut rage de glorie si de marire ; pentru viitor insa Romania a credut ca, este necesar si conform cu intinderea, cu insemnatatea si cu puterea dolAndita si manifestata prin acte neindoelnice si cari an Inaltat numele ei de a se proclama in Regat. Nu der pentru mine personal, ci pentru mdrirea rerif mele

267

.2».imesc titlul care exprima dorinta cea 2nai vine, care aide de atata timp in peptul fie-cdrui roman, der care nu schinzbd intru nimic legdturile strinse stabilite intre na(iune fi mine,

si care au dovedit cat sunt de tart evenimentele ce le-am petrecut impreuna. Fie ca primul Rege al Romaniei sa se bucure de aceiasi iubire ca acel care pone asta-dl a fost si remane domnul el; cael pentru mine, dragostea acestui

nobil si vit6z popor, carpi am dat inima si sufletul mess, este mai stumps si mai pretiosa de eat tote ma-

ririle earl inconjora Corona !" La 10 Maiil (1881) avu loc incoronarea dupa sfintirea corOnelor regale in curtea Mitropoliei si aducerea for in sala tronului din palatul teril, regele, in fata augustei Stile socii, a Principelui Leopold de Hohenzollern, fratele Majestatil Sete, cu eel doul fit ai sei, Ferdinand si Carol, a representantilor

teril, a clerulul, a tutulor corpurilor constituite ale Statului si a delegatilor din judete, primind corona din mane, Presedintelui Senatului disc, intre alte, urme,torele cuvinte : Primesc cu mindrie, ca simbol al independentel

si al fariei Romaniei, acesta corona, taiate, dintr'un tun stropit cu sangele vitejilor nostri, santita de Biserica. Ea va fi pastrata ca o comOre, pretiOsa, amintind momentele grele si timpurile gloriose ce am strabatut Impreuna ; ea va areta generatiunilor viitOre voinicia Romanilor de es-

timpi si unirea care a domnit Intre Ora si domn. Sa ne unim der, in fata acestor steguri, earl al strillucit pe campul de °mire ; in fata acestei corOne, emblems a Regatului, imprejurul careia natiunea strings -se ca ostasii imprejurul drapelulul, sa ne unim in strigarea scumpii inimilor nostre : Sa traiasca iubita nostra Romania, astaqi incoronata prin virtutile stile civice si militare". Si rostind acestea, regele 'si-a ridicat corona d'asupra capului. Regina s'a lncununat cu o simply corona de aur, pe care Mee% faptele see gener6se, calitatile lnalte ale inimii si spiritului sea, an impodobit'o si o impodobesc gilnic cu o podOba pretiOsa si neperitOre strelucire. Patru dile au tinut serbarile pentru incoronare : defilarea armatei, a de-

legatiunilor, a carelor, cortegelor istorice si grupurilor simbolice ale artel, comerciului, industriel si societatilor

din Bucuresci. Tot cu acesta ocasiune se institui si ordinul (decoratiunea) Coronei Romania.

Ast-fel giva de 10 Mail capata o intreita insemnatate pentru Ora : la 10 Mail 1866 Carol I, chemat la tronul

268

Romaniei, intra in Bucuresci ; la 10 Maui 1877 se proelama independenta; la 10 Maiii 1881, se inalta, Romania la trepta de regat. B. Opt ani de One actin' at domniei regelul Carol I. (1881-1889)

2. Rodele stralucite ale unei munci far& preget

pentru marirea si aria Romaniei, independenta i regatul fura pentru regele Carol tot atitea spornice pentru a des'evirsi opera la care de 15 ani se devotase cu inima si trupul. Noua positiune a Statului roman impunea regelui griji si mai inari, pe langa m6sura si energie, pelrundere si hotarire, noblqe de caracter si jertfire, ce nici-odata nu 'I-a lipsit. A afirma aria Statului In afara, aparandu-I vrednicia si interesele .nationale, politice si economice, a Intemeia si desvolta Statul Inlauntru, prin institutiunl, legi si bun& administratiune, au fost si este ideia de capetenie, misiunea inalta la care -a cugetat si cugeta Suveranul nostru, diva si noptea. 0 privire repede asupra actelor mai insemnate in acesti din urma, opt ani, va areta intemeiata acesta, judecata, Tractatul de Paris (1856) institui o comisiune europena. compusa din representanti.1 celor 7 puteri contractante cu sarcina de a face navigabile gurile Dunarii de la Isakcea One la Marea-Negra. Prin tractatul de Berlin (1878) capata, si Ro-

mania dreptul de a fi representata in acesta comisiune, pe picior de o completa egalitate de drepturi cu cele-alte state. Tractatul de la Berlin (art. 55) mai prevedea Inca ca un regulament de navigatiune. de politie fluviala si

de supraveghiare de la Galati pene la Portile de Fer,

se va elabora de comisiunea europena, asistata fiind de (lelegatil statelor riverane, (adica Romania, Bulgaria si Serbia), si ea esistenta ulteriOra a comisiunel europene era a fi din non discutata. Rusia dorea, data nu desfiintarea

269

comisiunel europene, dar scoterea de sub controlul acestelaL

a bratului Kilia, care intrase pe jumetate in stapanirea ei. Austria dorea sa capete o preponderanta pe Dunare din punctul unde inceta comisiunea enropena (Galati). Romania se apara energic in contra aminduror incercarilor. Pentru inlaturarea acestcr neintelegeri se aduna o con-..

ferinta la Londra (Februare 1883). Romania nefiind admisa cu drepturi egale ca cele-alte state, ci numal cu vot consultativ, nu voi sa is parte la luarki, protests, contra hotaririlor luate Ears participarea el, si declarandu-le neobligatorii pentru &ma, comunica. in mod

formal ca nu recunosce tractatul de la Londra din 10 Martie 1883. Acesta atitudine energica intru apkarea intereselor terii si a principiului libertatel Dunarii v de care, dicea regele Carol, destinele Romania au fost tot-

d'auna si reman legate", fu incununata cu deplin succes; cad Austria se muia si nu mai insists asupra pretentiunilor sale. Numai Rusia, iarasi nesocotind drepturile suverane ale RoManiel, aplica pe teritoriul seri, lath' a ne intreba mai departe, hotarirea conferintel, depart:and de la bratul Kiliei controlul comisiunei europeane. Aceiasi positiune independents regele Carol sciu sa pas-

treze teril si in afacerea conventiunilor comerciale. Cel d'antaia tractat comercial incheiat de Romania a fost tractatul cu Austro-Ungaria din a. 1875, ce a servit de baza, relatiunilor nostre comerciale cu streinatatea. Incheiat mai mult in interese politice de cat economice, Romania fusese silita a face printr'ensul mai multe concesiuni, tocmai

pentru ca sa imbieze statele europene sa intre in legaturi internationals cu densa. Sitnatiunea teril fiind asta-di cu totul schimbata atat politicesce cat si economicesce, conven-

tiunea din 1875 nu mai fu reinoita la espirarea el in anul 1885. Recunoscerea Suveranitatii sale nu mai avea Romania

sa o cera, cad deja o poseda. Telul politicel el cornerciale era, de a radica pedicele ce esistati pentru crearea unei industrii nationale, ocrotind'o in contra concurentil streine. Pe acesta tale s'ail asternut nouile conventiuni comerciale. Acesta inlesni guvernului roman mijlocul de a ocroti Ore-cari industrii nationale, ce nu putea lupta cu concurenta austro-ungara, si de a incheia cu cele-alte

state conventiuni comerciale cu mult mai avantagiose. Ast-fel furl tractatele cu Elvetia (26 main 1886), Anglia

270

(14 noemb. 1886), Rusia (5 deem. 1886), si mai ales en Germania (17 februare 1887), si cu Turcia (10 noemb. 1887). T6te aceste tratate espira in vara anulul 1892. Cestiunea regularii fruntariilor cu Austro-Ungaria, care dedese nascere la numer6se contestatiuni, si-a gasit o deslegare nu mai putin favorabila intereselor nOstre prin Conventiunea de delimitare din 25 noembre 1887. `Vactate si conventiuni consulare desfiintara drepturile de protectiune, ce unele puteri exercitati asupra unei categorii

de persone, cart fare de a fi cetateni romani nu se bucurail de o alts nationalitate (Conventia cu Austro-Ungaria, 2 main 1887, la care a aderat Francia, Germania si Anglia).

Puternic contribui la independenta interns rescumperarea drumurilor de fer din mana companiei ce le detinea, ridicendu-se prin acesta strainilor on ce amestec in trebile interiOre ale teril nostre. Gracie acestel rescumperari facute in conditiunile cele mai bune, statul a putut sa-el construiasca el singur cele-alte linil ferate, prin ingineri romani si pe un pret de patru si cinci on mai eftin de cat mai 'nainte. Ast-fel Romania poseda aprope 3,000 kilometri de cal ferate, cu un venit net de 10,200,000

lei, pe cand in 1875 n'avea nici pe jumetate kilometri si un venit numai de 2,800,000 lei. In acest timp creditul terii s'a infiintat atilt pentru stat cat si pentru particulari. Unde One in 1883 dobenda er de 107, si 120/0 pe an, ea a scaclut la 5010 si 60/0. In 1880 fu fundata Banca Nationale, care a adus terii servicii insemnate, desfiintand camataria si scapand pe negutAtorii Vamilnteni din ghiarele bancherilor streini ; ea a scaclut procentul la 6° 0 si chiar la 5° 0, si a ridicat numal miscarea ei banesca la 742 miliOne lei. Creditul funciar rural din 374,000 lei scrisuri funciare puse in cirsulatiune in 1873, are asta-cli (1887) 114 miliOne, Tar

operatiunile sole de la 1/2 milion in 1873 s'ati radicat la 268 miliOne. Acelas sbor repede au luat si operatiunile creditulul funciar urban : din 31 2 milione in 1875, la 601 2 miliOne In 1887, Tar emisiunea serisurilor funciare a crescut 'le la 2,800,000 lei (1875)

la 581 2 milione (1887). Clasa ruralg, cea care ave mai molt trebuinta de capital si '1 gasea mai cu anevoie si cu invoieli grele, a aflat in institutiunea Caselor de credit agricol (1881) tot ajutorul si usurarea. Casek de eco-

271

noinii infiintate in 1880 an isbutit sa economisesca in, 7 ani numal, preste 8 .milione lei, intindendu-'s1 operatiunile anuale pens la 1811'2 milione, iar Casa de Depuneri si Consemnatii, pAn'e la 361 milione. Tote aceste cifre dovedesc, ca guvernul regelui Carol I intarind positiunea Romania a dat mijloce natiunei de a propasi prin munca si economie si de aisi imbungtati starea el morals si maAdministratiunea financelor a prima o transforterialit. mare radicals, facend sa dispara deficitele si asedand budgetele pe base trainice ; veniturile Statului

a

intreit, fara

ca sarcinile in realitate sa se fi ingreuiat; in 1866 venitul era numal de 49 milione lei, si cu un deficit de 20 mi-

lione; in 1888 venitul este de 142 milione si fara Mel

un deficit.

Regele Carol a voit si voesce sa alba o Romhnie tare, pentru ca, dice Suveranul nostru nimeni nu scie ce viitorul ascunde in sinul sic, not inset scion ca trebue set ne pregnant,

set ne intdrim si set ne rdzimnm numai pe propria nostrn putere". Un stat fie cat de mic, cand este bine inzestrat cu institutiuni militaresci, si chnd virtutea rnilitara a prins radecini adinci in inima poporului, n'are de nimeni a se teme, awl tot-d'auna el 'si va face datoria, si va fi tinut

in serna si respectat chiar de statele cele marl; dovada prospata la acesta furs insesi evenimentele rgsboiului rusoturc, child Romania, d4ca n'ar fi avid bratul virtos inarmat,

si pe Capitanul el vitejesce insufietit, nu numai ca nimic n'ar fi castigat, dar ar fi perdut si iota mostenirea parintescg, o-data cu ingenuchiarea Turciel. De aceia una din cele mai insemnate preoeupari ale regelui a fost si este armata; prin initiativa si ingrijirea sea inalta se creara noul regimente de dorobanti, de calarasi si de reserve ; se inmultira scolile militare pentru oficerI, se imbun'etati armamentul artileriel si infanteriel, se deschisera arsenale, stabilimente militare de tot felul, se corstruira casarmi, se intocmi marina, cheltuindu-se pentru tote acestea in acesti dece ani din urma suma de 2521 , milione Deoesbit de acesta se puse in lucrare planul unui sistern de fortificatiuni in giurul Bucurescilor si intro Focsani ei Galati. Aceste fortificatiuni, earl pentru Bucuresci sunt aprOpp gata, vor pune in positiune armata romana, ss tins pept unui dusrnan de dece on mai numeros. Urmtind o politica cu totul de pace, in legatura strinsa cu liga pacii, formats de Germania, Italia si Austria, Suve-

272

ranul nostru n'are alti dusmani in afara de cat pe inimicii pacii, si se pregatesce de resboiii, tocmai pentru a. trill In pace, si a asigura tern' o lnnga tale de linisce si. de prosperitate. Dovada de acesta politica intelepta si prevegetore este purtarea guvernulul roman in cestiunea conflictului serbo-bulgar, cAci nu numai ca n'a atitat focul In Orient, ci din contra a cautat sa-1 potolesca si sa aduca. la pace si infratire amendoue poporele invrAjbite. Si in semn de incredere din partea Europel, tractatul de pace dintre Serbia si Bulgaria s'a incheiat in Bucuresci (1886). Ca sef suprem al armatel regele Carol veghiazA pentru ca ea sa -'si faca datoria in timp de pace, cum 'si-a facut.. si In timp de resboia ; el cauta sa intretina inteensa adeveratul spirit osta$esc prin amintirea luptelor trecute, prin serbatorirea isbindilor castigate, prin sfaturi intelepte si, barbatesci la on -ce ocasiune si printr'o severs disciplina.

Cea mai sacra a vostra datorie, ostenilor, dice regele,

este a servi patria cu ascultaie nemarginita si devotament plin de credinta." Antaia datorie a soldatului este de a. 'Astra ordinea si legalitatea ; disciplina este sufletul armatel." In fie-care an la 30 August si 28 Noembre, el serbeza in mijlocul ostenilor amintirea eroilor caduti la.

Grivita si Plevna, si onorea armatel romane. La Plevna a ridicat un monument-paraclis pentru sufletele vitejilor picati In resboiul trecut ; printr'o lege (1879) s'a regulat pensiunea cuvenita familielor oficerilor morn si raniti pe campul de iresboia ; mijkice de train si functiuni civile s'aa reservat sub-oficerilor, brigadierilor, caporalilor si soldatilor, cip& esirea for din sirurile armatel ; s'a asigurat positiunea oficerilor si Inaintarea in grade, In fine-

s'a Mout din armata o mare familie imbratisand pe toti fiii teril.

Incetand resboiul pentru independente., regele 'si-a indreptat privirile cu tots atentiunea asupra organisatiunei interne, caci, dice el, luptele pacinice pe terimul organisAril interiore cer cite -odata mai multi staruinta si tarie. de cat chiar luptele singerose de pe campul de resboiii". Buna stare fisica, moral' si socials a teranului plugar a, format obiectul unei intregi legislatiuni ; pentru neinstrrtinarea proprietatii rurale a satenilor improprietb.riti (1879);

pentru vindarea in loturi pe la_ terani a bunurilor Statului ; pentru tocmelele agricole, improprietarirea insurateilor, (peste 50,000 familii), infiintarea spitalelor si ambu-

273

lantelor rurale ; scaderea daril personale de la 18 la 6 lei si desfiintarea ei pentru reservistii si parintil calarasilor ; instituirea si organisarea judecatoriilor comunale si de ocole; imultirea scolilor Wesel, de care spune regele :

Tot -d'a-una am avut si voiti ave un deosebit interes

pentru instructiunea primara, care este si trebue sa fie temelia inv'etaturel nostre populare ; prin ea se pune anthill in inimile tinerimei sementa sentimentului religios si national. In diva aceia void Ii pe deplin multeimit, cc2nd fie-care roman va sci se. scrie fi sd citescd, cad atuncl

traiul sed moral fi material va fi asigurat." Preste 2 milione lei se consacra in fie-care an pentru scolele primare rurale, si 21/, milione pentru cele urbane, iar budgetul in total al Ministerului Instructiunel publice, care in 1866 era numai de 41/2 milione, a trecut adi peste 11 milione. Liceele si gimnasiile, scolile normale de catesi-trele gradele, ecolile secundare de fete de asemenea imultit si completat, ca si Universitatea din Bucuresci prin infiin: tarea facultatii de Theologie (1884), si Universitatea din Iasi prin infiintarea facultatil de Medicine. (1882), Biserica romans deveni autocefala (1885), deci egala cu cele-alte biserici ale unei sfinte sobornicesci si apostolicesci biserici de resarit ; cu acesta se puse cape.t ori-clirut amestec strain in treburile nostre bisericesci, amestec,

care in trecut avusese nisce urmari asa de Tele

ca in-

streinarea averilor manastiresci si intrebuintarea ideil ortodoxe ca unelta neprielnica independintii politice a statului.

Regele Carol cunoscend credinta nestramutata a poporului in religiunea stramosesch., ne spune el, din cea d'anteii di si in tot timpul domniei mele am avut di-

naintea ochilor mei un tel constant, marirea si intarirea bisericel romane, pentru ca ea sä remana acea mare institutie nationals de Stat, pe care poporul roman sa se pots tot-d'a-una sprijini". El 'si-a intors privirile asupra monumentelor celor vechi ale terei si a dispus reedificarea si restaurarea for : in 1881 s'a inceput reparatiunea ce-

lor mai multe manastiri si biserici &dilute in mina; in 1885 s'a terminat recladirea bisericei episcopale a Curtei de Arges si s'a readus la vechia ei stralucire, dupa o lucrare de 10 ani si o cheltulala de 11/2 milion lei; ea s'a sfintit din nod cu mare pompa in 12 octombre 1886 ; in anul urmator (23 aprile 1887) s'a deschis drept-credinclosilor catedrala Mitropoliei din Iasi, tot asa de frumos 18

274

Impodobita-; in emend se vor terming qi restaurk'rile incepute la m-rea Trisfetite din ,Iasi, Ilitropolia din Tirgoviste, biserica Sf. Dumitru din Craiova, Sf. I6n din Piatra, etc. In 1879 Regele a visitat Dobrogea si a dispus ajutorarea bisericelor de on -ce rit, din acea provincie, lar in orasul Constant.% s'a ltat o frumosa catedrala, ce acum se zugravesce. Potrivit progreselor seversite de natiune pe tote caile, regele Carol nu numal ea a lasat poporul roman sa, se bucure de libertatile cele mai complete, dar a flout legi Inca earl sä garanteze libertatea si secretul votului, revisuind Constitutiunea si alcatuind o none lege electoral& (1884) si comunala (1887). El a isbutit, cu tote Juptele vietei constitutionale, sa intemeleze stabilitatea guvernamen-

talk cad: in curs de 17 ani (1871-1888) nu a schimbat

de cat done cabinete : cel conservator L. Catargiic (18711876) si cel liberal I. C. Brotianu (24 mill. 1876-23 marte 1888). D4c5, primul a luat frenele guvernului in momente

critics, cand Regele voia chiar sa abdice, In urma incidentului, din sala Slatianu (10 marte 1871), cand o cats de turburatori sparsese gemurile unde era adunata cola, nia germang la un banchet presidat de representantul Germaniei, cabinetul Bratianu nu mai putin a fost chemat la Carma terii intr'un timp de mare in.valmasela In launtru, de conflagratitme in intrega peninsula balcanica. El a avut sa lupte cu, multe greutati, mai cu sema in timpul resboiului si a desfasurat o activitate neobosita, priceputa', si patriotica.

Un act de cel mai viii interes pentru viitorut Roma -

niei fu si regularea succesiunii la tron. Constitutiunea

(art. 82 si 83) stabilesce ereditatea in familia Hohenzollern, declarand ca tronul revine descendentilor directi si legitimi ai regelui Carol in linie masculine si in ordine de primogenitnra ; in lipsa de mostenitori directi, aunt chemati,-.0't aceiasi ordine de primogeniture, fratil suveranului set moscenitorii lot directi si legitimi, pin&

la stingerea con pieta a dinastiel. La 3 Noembrie 1869, Regele s'a czksatorit cu Principesa Elisaveta de Wied, o femeik superiOra, prin duhul seqi inalt, model de sotia si de suverana,. Din nenorocire, o casatorie asa de fericita a re'mas pane acum fa'rrt mostenitori de sex barbatese chiar si unicul copil, o fetita, domnita Maria, a fost smulsil din bratele inconsolabililor paring, Inca pang a

275

nu atinge versta de 4 ani. S'a supt, Inteadever, dice regele, in cercul restrins al familiel nostre, cea mai clukis& legatura, insa o legatura mai tare ne unesce acum

cu familia nostra cea mare: poporul roman." Tocmal pentru a cimenta acesta legatura si a garanta, stabilitatea si siguranta Romania in viitor, regele si poporul roman, fare a perde un minut macar dulcea speranta de a vedea nascendu-se un moscenitor direct, a primit cu

recunoscinta adesiunea data de Alteta regal& Printul An-

ton de Hohenzollern, parintele suveranului nostru, rn calitate de cap al familiei, precum si de intrega sa familie Hohenzollern, la prescriptiunile constitutionals In privinta succesiunel, precum si designarea de moscenitor presumtiv a printului Ferdinand, fiat al doilea al printulul Leopold de Hohenzollern, fratele Majestatil Se le.

O. Ast-fel in a. 1866 Carol I de Hohenzollern,

chemat de poporul roman, a venit in mijlocul

1808

276

lul cu hotarire nestramutata de a lucra, a lupta, a suferi chiar pentru densul, pentru fericirea si marirea lul. Se implinesce aprope un patrar de secol, si carmaciul sta neclintit la locul sett de onore, infruntand cu barbatie si cu linisce senina tote primejdiile, tote greutatile, mergend

pururea inainte ca'tre un tel mare si glorios. Tiller numal de 27 ani, child s'a suit pe tronul Romaniei, el s'a °tea in luptele de tote qilele, si cu densul s'a 'ntarit si poporul roman. Cand tunul a inceput sa bubue preste Dunare, el a tras stramosesca spade, si a reInviat dilele de glorie si de vitejie ale Romanilor ; in fruntea unei armate creata si insufletita de densul, el a

dobendit neatirnarea tea( si corona de rege pe campul de lupte; si ce a castigat prin bratul vitez al ostirei, a consolidat apoi prim munca, abnegatiune si minte cumpanita. Astadi Romania este o torn, libera si suverana,

cu o politica bine lamurita, cu o positiune tare si respectata, stapina pe destinele ei si trebuinciosa pacii europene, civilisatiunii omenesci. Frun-

tasul el este in acelas time mindria ei, signranta el, pav'ecla ei ocrotitore. Intre densa si

regele el in curs de 23 de ani a domnit puru-

rea cea mai desetirsita dragoste, cea mai neturburata intelegere. De aceia regele Carol pote dice: Privim viitorul cu incredere, (rind -cd Statul nostru e stabilit pe o tenzelie solidd si tdria ?flea este rezernatd pe dragostea poporulut si vitejia arnzatei." In implinirea grelei si inaltei stile misiuni, Re-

gele a luat sfatul unor barbati eminenti, convinsl de puterea natiunei si de viitorul romanesc. Un sfetnic intelept, sprijinitor puternic si calduros i-a fost lnsusi augustul sett tats, cetatonul roman Carol Anton de Hohenzollern, care pen6

277

la mortea sea (1885) a lucrat cu tarie pentru consolidarea statului roman. Inboldiri generose a primit el de la augusta sa muma, principessa losefina, care stria Adunaril Nationale in Bucurescl pentru Suveranul nostru : Cu cit it vets iubi mai mult si cu cit vat' fi mai fericita, si minded ca vi ram dat, cu atit mai mult me void ruga cu caldura pentru fericirea Romaniei." Tovarasa nedespartita la dile bune si rele, la sperante neVermurite ca si 1a deceptimal, la sfaturi drepte si acte generose, a fost si este Majestatea Sea Regina Elisaveta, femeia geniala, intreifa regina a poesiei, a artelor si a marirei romane, cu inima deschisa la tot ce e mare, nobil, bun si frumos, si inzestrata cu tote virtutile casnice. In timpul re'sboiuIn!, pe and regele Carol lupta barbatesce in fruntea vitejilor seT la Plevna, femeia-regina Intocmea spitalul sea particular in Bucuresci, ingrijind singura pe ranita; in mijlocul sociilor, a mamelor, a surorilor ostenilor, facea scama pentru ambulanta, Impletea cunune vitejilor morti pentru patria, indulosa Cerul

cu rugi ferbinti pentru ocrotirea Romaniei, pentru

isbanda armelor romane. Cind, dupa intorcerea pacii, femeile ofera augustei for suverane chipul

el sapat in marmura legand ranele ostenilor, Elisaveta-regina, in modestia ce-I Bede asa de

bine, vede in acel chip ,nu numai pe Sine, ci pe

tote cate au adus acelesi sacrificii, pe tote ate

at

adus aceiasi iubire" 'far monumental nu-1 so-

cotesce a fi al sea, ci ,monumentul tutulor femeilor romane, cari, ca si eroii nostri, sl-au facut datoria for catre tara". Se inalta din mina biserica Curtii de Arges ; se inzestreza cu od6re de aur, argint si petre scumpe, dar nu este odor mai pretios, mai cu pietate harazit si mai cu maestrie lucrat de at Sfinta Evangelie scrisa, si

1886

278

Impodobita, frumos cu o rebdare IngerescA de in-

sasi mana Reginei nostre, Intru amintirea prey iubitei si singurei stile copile Maria." lubind tot ce are mai scump poporul roman : limba, literature poporana, datinele si portul national, Regina a cintat in maestrite vers.uri frumusetile Romaniei, legendele Car_patilor, povestele Peleplu4 si a legat de numele se'il. literar : Carmen Silva,

gloria si renumele insusi al patriei nostre. Gratie exemplului dat de densa, iia, fota si marama t6ranescA ail ajuns vestmintul de onore, nu numal

in Palatul regal, dar cu el se mandresc cbiar si suveranele Europei; tot prin sprijinul el industries casnica, se mai pastreza, Inca,. Munca, respectul datoriei, pietatea si moralitatea, virtuti infloritore In casa regescA, exercita cea mai fericita inra,-

urire asupra poporului si asupra Orli. In fine, Regele Carol a gasit un ajutor statornic in intelepciunea, energia si priceperea barbatilor de stat ai Romkniei, la earl a fa,' cut apel in diferite imprejurari. Intre acestia, cel care a avut conducerea afacerilor publice in cei din urmrt 12 ani, este d. I. C. Bratianu, al cAruia devotament pentru Rege si pentru Patrie- fu in tot timpul la inaltimea greutatilor, ce trebuiail Invinse. D. I. Bratianu face parte din acea fericita, generatiune,

care numai in curs de 30 ani a putut sa, realiseze unirea,

dinastia, constitutiunea,

indepen-

den(a si regatul, intr'un cuvent natiunea, in puterile si viitorul careia ea tot-d'auna a crequt, totd'auna a sperat, reconstituind, reorganisttnd si intaxind statul roman, sub directiunea luminatA a

until rege intelept si marinimos. Este o fericire a constata ca Suveranul nostru apretuesce cu c5,1-

dura si cu merit serviciile aduse torii de PrimulMinistru al WI, cand cu ocasiunea odiosului atentat,

279

asupra vietei lui I. C. Bratianu (2 decenabre 1880) 1839 Effie ast-fel acestuia : Regina si Eu dorina a't1 arata cat inimile nostre impartasesc veselia si iubi-

rea generals care to incongiura, si cit de ferbinte

unim urarile nostre ca Provide* sa vegheze asupra inteleptului patriot, sa dea putere agerului barbat de Stat , stimatulul si iubitului roman care, impreuna cu tovaraii set de lupte i de silinte, vede asta-41 Incun.unata marea o-

pera nationals, la care si eu sunt mindru si fericit ca am putut conlucra." In a. 1869 Carol I, punend temelia Castelu- 1869 lul sen Peles din Sinaia, a dis : Srt se ridice aLest castel si sa fie intr'o di leganul dinastiei nostre si ar tkrii !" Dupa 14 ani, cand mar6ta cladire s'a sfirsit si inaugurat, (25 Sept. 1883), 1883 acelas suveran rostesce, ca primul rege al Romania' : ,,Am cladit acest castel ca un semn tray-

nic ca dinastia, alesa liber de natiune, este adinc Inrade'cinata in acesta frumosa T6ra, si ca r6sp15,tim dragostea poporului nostril cu increderea ne-

marginita care avem in viitorul scumpei nostre patrii." Fie ca acesta incredere sa nu o desminta gerieratitmile presente si viitore; ci, parunse de senitimentul datoriei, inflacarate de un amor luminat

de patrie, ele sa tina sus si neatins drapelul, pe care sta scris : Carol si Romdnia, dinastia HoIaenzollern si Constitufiunea. Ele sa nu ulte ca ro-

lul natiunei romane in cestiunea Orientului Inca nu e sfirsit, ca misiunea eI istorica in noua tale, ce i s'a deschis, este abia la Inceput, ca dile de Incercari si mai marl o astepta, si atirna nuanal de la munca, intelepciunea si energia lor, de la chipul cum vor sci recul6ga si sa-si condual puterile morale si materiale, ca regatul Roma-

280

niei s6, fie pururea stavilarul tare al civilisatiund europene la Dunare. In fine ele nu numai sä pAs-

treze mostenirea pretiosa, a parintilor, dar ss o transmits intarita, si inbogatita urmasilor, si or -cat de puternic ar fi virtejul patimi]or si luptelor clilnice, ori-cat de Infricosaa primejdia, ele sa priv6sca cu incredere la regele Carol si 0,1 click impreuna cu marele cethten C. A. Rosetti: Capitane fi domn constitutional, din vitejia to at fctcut scut hotarelor fi neatirnctrit Orli, tar dim virtutile ale, ternelia neclintitet a legilor !"

FINE.

Laptiitoral

Dac

;only 111111"rirli

intri11111111

1\1

t-4 I

11 III

1

I 11:11111:'1...11,11111,1113iii1111,1,,I,I.

)11:11;iin!!1::!,1,11ith1111,1

Stegul i armele dace. Cast dacA.

1=1

4

-1`

Femeile dace and de viui pe rorecoil cadu4i robi.

Turn de cetgue dace.

Dacil ataca cu berbecele tabka Romanilor.

Tab. III.

Bani dad de argint.

Vas dac gait la Zimnicea.

Banff dad de argint.

Tab. TV.

went,/

DECEBAL

Regele Dacilor.

Tab. V.

TRAIAN Imp6raiu1 Romani lor.

4 E-1

avow

pl. 1M. MI

iiwtfi UMW

41' 11

1

I

Traian d'inaintea unel tabere dace.

Romanii and un sat dac.

Lupta intre Romani ci Dad aprope de Tape.,

0 bgtAlie Intre Romani qi Dad.

, ratiltif

qt 0.!2

I

.

I.

I

Dacii &A' foc Sarmizegetusei.

Tab. X.

-

Columns lui Traian la Roma.

..___., 14;c-awee4..Apwo4,-

,....m22212.111111,111.I 11I TT

III

1

IF

woo

I

I

I

Cum eralin fiinta 'podul lui 'Traian de la Turnu-Severin.

Stalpii podului lui Traian de la Turnul-Severin, cum se ve'd astgi In ap5..

o

Tab. XII

o

:_ Mircea cel &lean si fiul sell Mihail, tinend biserica monastird Cozia.

Tab XII I

t

qs\i6, lIZY--5s rist ,Pokto

0

103)1,

i..1)ill)''

AI t

) 1)\.1111" 11.

M-1 4t 1R'

0,1) '', ...

l'1,1k

iiilmitti it iniiiiIiim i Ili

Tab. XIV.

Pecetia domnescl

a lui Stefan cel Mare.

Infringerea lui Carol Robert in Muntii Gorjului.

Pecetia

Terii-Romanesci,

cd

C0

cds

CCS

O

ed

0

ml

cd

cd

0

rC

CC

cd

-Pe

Cd

CD

pC1

0

'CD

...."

Iail

it

Stefan cel Mare

Vlad Tepee.

C HARTA

PO ROLIS S

(Moi gr.

tik

Illiatii5 M...

\

412

-.-..

_

.7

i1

DACIEI ROMANE

...........lini

_

if t

k

1,.. ,,,....W: (ciu iu)% ..., -. -...

Zel

(Rosia) Illhi........_............,

.

aricia

."-

----4.

96

k

. .-----71...51CAP ULUM

.%

yam.

iiir-

-7' ; -, i.i?

r

isora. .{Mso'as

12)

eCe'''S )

Azizis

Ir.-

16

..,

Kiskaian,

0,

Li z.

lails ---_

s

,...c- ,

...A,

%

IGor

r distea

x

,.

(

1

IZE GE T U

--Wr

--......, SIBIU

lay

1

---P

Brasov

_.)

\ ._..,

A

.

v

°

.

G.

\

,,,,b,Z're

4

,:'

/1.

,,,

W

Medialr

-, ederata

tyL= t...::

Tr

Hr. C

OA k

\

a li ron .

RES

7.444.2.

-

17

R i

..

,. pwrft

IIBane

4"

i

.