Istoria filosofiei occidentale, vol. I [PDF]

Zitiervorschau

BERTRAND RUSSELL

Istoria filozofiei occidentale Volumul I Traducere din engleză de

D . STOIANOVICI

• JIUMANITAS il 1 J .l s l .1 , · n·d i n ţ:l

c

a devă ra t, d a t fiind

sunt

tri m i şi

la

cii

d l'

lil

o

v re m e fi i i

s t u d i i 1 . 1 ( h l ord .

FILOZOFIA ANTICĂ DE DUPĂ ARISTOTEL

245

În acea vreme budismul era o religie viguroasă şi care câştiga pro­ zeliţi . Asoka, rege şi sfânt budist, notează, într-o inscripţie ce ni s-a păstrat, că a trimis misionari la toţi regii macedoneni: "Şi aceasta e i ;.bânda de căpetenie în opinia Majestăţii Sale - izbânda prin Lege; !;ii aceasta e ceea ce Majestatea sa a făcut, atât în propriile teritorii, câ t şi în ţinuturile învecinate, până la şase sute de leghe depărtare ­ chiar şi unde domneşte regele grec Antioh şi dincolo de acest Antioh, pilnă unde domnesc cei patru regi cu numele respective de Ptolemeu, /\ntigonos, Magas şi Alexandru [ . . . ] precum şi aici, în teritoriile rege­ l u i, printre ionas"3 (adică grecii din Punjab) . Nu s-a păstrat, din păcate, n i ci o însemnare occidentală despre aceşti misiona ri . Babilonia a fost influenţată mult mai profund d e elenism. După cum am văzut, singurul astronom antic care 1-a urmat pe Aristarh din Samos în susţinerea sistemului copemican a fost Seleucos din Seleucia pe Tigru, trăitor pe la 150 î.Cr. Tacit ne spune că în secolul I î.Cr. Se­ l eucia nu "a îmbrăţişat obiceiurile barbare ale parţilor, ci m a i păstra i nstituţiile lui Seleucos4, întemeietorul ei grec . Trei sute d e cetă ţen i , aleşi pentru bogăţia sau înţelepciunea lor, alcătuiau aşa-zid\nd Sena­ tul; gloata îşi avea şi ea partea ei de putere"5• În toată Mesopotamia, d ar mai cu seamă în partea ei de vest, greaca a devenit limba litera­ turii şi a culturii şi a rămas aşa până la cucerirea mahomedană . Siria (excluzând Iudeea) a devenit complet elenizată în oraşe sub a spectul limbii şi al literaturii. Populaţiile rurale însă, care erau mai conservatoare, au păstrat religiile şi limbile cu care se obişnuiseră6. În Asia Mică, oraşele greceşti de pe coastă exercitaseră timp de secole i nfluenţă asupra vecinilor lor barbari. Cucerirea macedoneană a ampli­ ficat această influenţă . Primul conflict al elenismului cu evreii este relatat în Cărţile Macabeilor. Este un episod extrem de interesant, diferit de tot ce se petrecea în restul imperiului macedonean. Voi vorbi despre el ceva mai târziu, când voi ajunge la originile şi afirmarea creştinis­ mului . În alte părţi influenţa greacă n-a întâmpinat o asemenea împo­ tri vire dârză . Din punctul de vedere al culturii elenistice, cel mai sclipitor succes în secolul al III-lea î.Cr. a fost oraşul Alexandria. Egiptul era mai puţin expus războaielor decât părţile europene şi asiatice aflate sub stăpânire 1 ·l r, 1'

of Sdeucus, voi . T, P. 298 n . · Rl'gl' l l•, n u astro n om u l . !Î nalc, c a r tl',l V I , c,1 p . •1 2 . Vt • /. i ( 'alli lwids • · IÎ I I < i< 'l l l 1 1 1 ' 1 " 1 ' 1/, voi . V I I , 1 ' 1 ' · l 'l--l l 9.'i .

C i ta t în Bev