IR - India-Religie Si Filosofie [PDF]

Zitiervorschau

Nicolae Achimescu

,.

EDITURA TEHNOPRESS Str. Zimbrului nr.17 700047 Ia~i

1;e1./Fax: 0232260092

~- -­

INDIA

RELIGIE 51 FIL050FIE

t

~

f:

/\/Ie il LA

Coole i7

.......

f!;';Ui

'.1 '

Iv

f tf $/Oe;9- t. d.

ISBN: 973-8048-38-9

1editura

Tebiiopress IA~I

~

LL

-w

o

~ =

.§ .. -u a_ c(

_w - CJ

Z

LL t/)#t

"0 •U

:z-

:::i w a:

~.

--,

/'

•

I

I

CUPRlNS INTRODUCERE .......................................................................................9

L INDIA: o SCURTA ISTORIEA UNUI

SPA'fIU MULTIEINlC,MULTlLlNGVJSTIC,MULTICULTURAL

~I MULTIRELIGIOS .............................................................................................

13

II. VEDISMUL ~I POSlVEDISMUL ................................................................... 20

1. Literatura sacri ............................:.................................................... 20

II I

2. Divinititi ,i semnificatii .................................................................. 24

3. Cosmogonia ........................................................................................ 37

3.1. Cos11UJgonlargvedlc4 ..................................................... 37

3.2. Cosmogonla bra/I1tIIlJllc4 .............................................. 40

3.3. Cosmogonilz upanqadlcii ......................................;....... 43

4. Probleme de doctrinA ......................................................................... 46

4.1. OmuL ElementedejlzJ%gie1ipsUlologJe ............... 46

4.2. Mllntuirea ca e1lberare.lntre karman fI salllSD.ra .... 52

4.3. Mistica upanqadiclJ. U,Jirea cu Absolutul ............... 57

4.3.1. Atman-Brahman. Absolutul nediferenFiat .... 59

4.3.2. Coincidenla contrariilor ................................ 61

4.3.3. Contemp/area lui Atman-Brallman

ca lumina interioara ........................................ 65

5. Cultul ................................................................................................... 68

5.1. LocurJdecult .................................................................. 68

5.2. SacrljicUJe 11 sacerdo(iul.............................................. 71

5.3. RiturHe ............................................................................... 75

5.3.1. Riturile domestice (grihya) ............................ 75

5.3.2. RituriJe so/emne (srauta) ................................ 78

6. Eshatologia. Cultul mortilor ............................................................ 84

6.1. Esllatologia ...................................................................... 84

6.2. Rituri./ilnerare ................................................................ 87

III. HINDUISMUL SAU "COMPLEXUL OPOZI'fIILOR" ........................... 89

1. Ce este hinduismul? ................................................................1.......... 89

2. Literatura sacri ......................................................................:........... 92

3. Divinititi ,I semnificatii .................... ~.............................................. 97

3.1. Divinltil(i masculine ...................................................... 98

3.2. DiviniliJtlfemlnine ......................................................... 108

3.3. Fiin(e 1lfoT(esupranamrale ....................................... 109

3.4. Fitolatria, zooiatria...; cultul"vacii" ...................... 110

3.5. Politeism, t'panteism" 1; t'monoteism IllternatJv" .. 113

, '!

6

India. ReUgie §i ftlosofie 4. Hinduismul cJasic................................................................................. 118 . 4.1. Castele~/rela(illesocJale ............................................ 119 4.2. Legea kannJc4 ~l saJflSllra ........................................... 126

4.2. 1. SaJIlfiira cosmicli .............. ~ .......................... 134

4.3. Dltanna ~I mokfa ......................................................... 141

4.4. Cele patru stadii ale vie(iJ (Jqrama) .................:........ 148

4.5. Slstenrejl/osojIco-rel'g'oasl! (darianas) .................... 157

4.5.1. VedAnta ............................................................ 158

- _ .." 4.5.1.1. VedAntapreSankarianli ....................... 158

4.5.1.2. VedAntasankarianli ............................ 161

4.5.2. Miinlirpsii ......................................................... 167

4.5.3. SiIqJkhya ........................................................... 171

4.5.4. Yoga .................................................................. 182

4.5.4.1. Origini $1 tipuri Yoga ........................... 182

4.5.4.2. Trepte/e Yoga ...................................... 185

4.5.4.3. Eliberareaflnalli # "puterile miraculoase" (siddhij ....... 197 4.5.5. Vaiseshika .................................................... 202 4.5.6. Nyliya ................................................................ 206 4.6. Mlsdca bhakti ................................................................. 211 5. Hinduismul post-ciasic. Secte ~i mi~ciri hinduiste ................... 218

5.1. Saldlsm-tantrlsm ............................................................. 218

5.2. Vislmulsmul ~I siva/smul............................................. 223

5.2.1. Secte vishnuiste ............................................... 224

5.2.1.1. Bhligavata ................................................. 224

5.2.1.2. Piiiicariitra ................................................ 225

5.2.1.3. RiilnAnuja ................................................ 226

5.2.1.4. Miidhva ...................................................... 228

5.2.1.5. NimblJrka# Vallabha ............................ 229 5.2.1.6. Ramailii # krishnailii ............................ 230 5.2.2. Secte sivaiste ................................................... 231 5.2.2.1. P /iSupata .................................................... 232 5.2.2.2. Scoa/a din KO$mir ................................... 233 5.2.2.3. Saivasiddhiinta ........................................ 234

5.2.2.4. Vi'aJaiva-#i sou lingliyat-ii .................. 235

Cuprins

7

6. Sincretism hinduisto-islamic. Sikhismul.................................... 236

6.1. intlilnlrea dlntre IIlndulsm811s1a';' ........................... 236

6.2. Slkilismul ....................................................................... 238

6.2.1. NlInal'li succesoriistlJ ................................... 238

6.2.2. Doctrina sikhistli .............................................. 240

6.2.3. Cultul ................................................................ 241

6.2.4. Sikhismu/ intre trecut # vii/or. Cdt~(!J!!.'!~~t!:.i, .... ::.:~......................................243

7. Sincretismul hinduisto-cr~tin. No. mi,cAri reformatoare ...... 244

7.1. Brlll,ma-SamJlJ................................................................ 245

7.2.Arya-SamIl]........................................................................ 247

7.3. Rllmakrisl,na-Mission .................................................... 249

7.4. oS: Radl,akrlsl,nan ......................................................... 251

8. Situatia actuall. Perspective. ......................................................... 252

IV. JAINISMUL .................................................................................................... 256

1.lstoriajainismului: Piriva $i Mahivira ....................................... 256

2. DoctrinA Ji moralA ............................................................................. 260

2.1. Perioadelecosmlce ...................................................... 260

2.2. Compozllla universului .............................................. 261

23. Sufletele Indivlduale ~l substan(a karmlcli .............. 263

2.4. Eliberarea ..................................................................... 266

2.5. Ascezll ~i moralli .......................................................... 268

3. Situatia actuall ................................................................................ 271

V.BUDISMUL ...................................................................................................... 275

I.Literatura sacrA ................................................................................ 276

I.I.CanonulliinaylJnist ...................................................... 276

1.2. Canonul ma/'Ilyltnist ...................................................... 280

1.3. Literatura vajrayllnlstli ...............................................1. 282

2. Buddha: istorie ~i legendii .............................................................. 282

3. Budismul indian. !

Sectarizarea comuniti:fil tntemeiate de Buddha ......................... 289

4. Viata ~i existenta tn acceptiunea lui Buddha ............................... 295

4.1. Existen(a ca suferin(li: pesiJnlsm sau realism? ....... 295

4.2. Efemeritatea lucrurilor ..........................................!... 299

4.3. NOIl-eul (anattiJ) ............................................................ 302

4.4. COIldiponismul absolut (pa(iccasamuppll.da) .......... 307

"I

India. Religie §i filosofte

8

I '

5.lIinayina ............................................................................................ 311

5.1. Non-teJsllUlll,inayllllist ................................................. 311

5.2. Cosmologio ...................;.............................................. 313

5.3. Legea kannlciJ II relncarnarea .................................. 316

5.4. Meditatio: experlen,1i directli IipersonaIIi ............. 321

6. Mahayana .............................................................................................. 325

INTRODUCERE

6.1. Jntelepclunea antlnomlciJ:' ontologle II antlontologle ........................................... 325

6.2. Credin(illlexperlentiJ ................................................ 328 6.3. OmuldesiJvIi1Jlt (bodhisattva) ..................................... 33 1 6.4. NIM'A1;la: Absolutulsau Nlmlc-ul absolut? .............. 335

pe

7. Comunitatea monahaUl $1 laicatul ............................................... 342

8. Morall $i ascezi ............................................................................... 347

9. Vajrayina ..........................................................................'............... 353

10. Situatia aetuall. Budismul transfrontalier ................................ 356 11. Budismul in Occident ................................................................... 358 BmLIOGRAFIE ..................................................................................... 361

I

I, I

S-a remarcat faptul ca Asia a reprezentat totdeauna pentru Europa un fel de mit, in care Orientul "devine un ecran comod, care Occidentull~i proiecteaza imaginea propriilor sale neajunsuri" ~i

care a exercitat 0 mare foqa de atracpe asupm conceptelor europene.

Daca dorim sa cuno~tem rea1mente Orientul trebuie sa dep~im ill primul rand acest "Orientmisterios al vechiului mit occidental"? F~, acest lucru nu este simplu, fiindca "miturile nu pot fi con1:racafc1te prin

fapte", iar atunci "cfuld rea1itateaameninlB sa devoreze mitul, ne ag!fAm

3 cu ~i mai multa illdfujire de mit". De prin secolul al XVI-lea ~i pana astazi, multi europeni de lnalta tinut.a spiritualr", in illCercarea de a intra ill dialog cu unii ganditori religio~i din India ~i din Extremul Orient, au trait de fiecare data 0 experienfA foarte ciudata, av§nd sentimentul ca, pur ~i simplu, Ie "fuge pamantul de sub picioare", ca patrund intr-un spatiu absolut necunoscut. De pild!, un cre~tin care "illta1ne~te"un reprezentant al budismului t:raie~te rea1mente acel sentiment chinuitor ~i incomod de a pluti' cumva un timp intr-un spatiu vacullIIl, are senzatia - a§a cum sublinia cineva - ca ''toate notiunile prin care s-ar dori exprimarea unor cuno¢nle sau experienle se pulverizeaza ~i dispar, ca se cade de fapt intr-un abis ~i 0 incertitudine tot mai profunda.lncet se ajunge din nou laliman., se descoperainfapt straturi mai profunde, mai adanci ale realitapi. Cat de aproape suntem i.nsa sau nude adevarata existentanu se poate inca spune, intrucatapar noi banuieli, noi abisuri, noi profunzimi".4

I

1. H. Cox, Licht aus Asien: Verheissung und Versuchung ostlicher Religiosittlt, Stuttgart, Berlin, 1978, p. 124. 2. Ibidem, p. 185. 3.lbidem,p.190. 4. K. Koistennaier, Hinduismus, K5Jn, 1965, p. 17.

'"

10

India. ReUgie

~i

fUosofie

Se pune tot mai insistent intrebarea daca Occidentul este pregatlt sa recunoasca Orientul, daca filosofia occidentala este rea1mente disponibila sa recunoasca curentele de gfuldire orientala ca filosofie ~i, in consecinlA, sa defineasca istoria filosofiei ca 0 istorie a filosofiei universale. L. Dumontnuim~aceasta~ a:finnfuId: "Filosofii manifesta acea tendinta fireasca, ~i anume de a identifica mediul in care s-a dezvoltat tradipa filosofica cu existenta umana in sine ~i de a condamna toate celelalte culturi ca apartin§.nd treptei subumanului. Sub acest aspect trebuie remarcat ca este vorba de un regres. De pitda, Hegel ~i Marx s-au aratat chlar interesa!i de descoperirea altor civiIi.zatii. Fire~t in cazul filosofilorcu tenta politica, indlferent daca se plaseaza de partea unuia sau celuilalt dintre cei doi, nu trebuie insistat"S, Intr-un mod similar ii pune ~i H. Rombach lui Heidegger intrebarea critica, daca realmente Occidentul reprezinta 6 singurulloc al implinirii existentei • Iarfilosofuljaponez Y. Takeuchi consemneaza: Heidegger "vorbe~te de sfiir~itul «metafizicii occidentale», darfac.e acest lucru doarpentru faptul ca pome~e de 1a premisa ca filosofia ar fi un produs al Occidentului; in contrast cu acesta, posibilitatea unei IntaJniri a metafizicii existentei de sorginte occidentala cu metafizica Nimic-ului de sorginte orientala (m principal budistA) ar trebui sa deschida 0 noua perspectiva, respectiv 0 extensie filosofica, c~ sa pomeasca dinspre trecut spre viitor", 7 Referitor la intrebarea legatli de ceea ce impiedica pe filosofii Q9Cidentali sa recunoasca speculatiile orientale despre logica, om, lume ~i Absolut ca pe 0 filosofie autentica, nu exista inca un raspuns convingator. 0 ipoteza ar putea fi UIlIliitoarea: argumentul acestui refuz ar consta In aceea cit, in Orient ~i Occident, relatia dintre filosofie ~i 5. L. Dumont, Homohierarchicus, Paris, 1967, p.21 6. Cr., H. Rombach, Phanomen%gie des gegenwartigen Bewusstsefns, ~Qnchen, 1980,p.153. 7. Y. Tacheuchi, The Hearl ofBuddhism. In search ofthe Timless Spirit of Primitive Buddhism, New York, 1983, p.77

11

Introducere

religie (respectiv teologie) este tma diferita. De-a lungul istoriei sale, filosofia occidentala s-a separat de religie ~i ~i-a abandonat rolul sau de "instanta conducatoare a existentei umane", pentru a dobandi un statut strict ~tiintific. In Orien~ dimpo1riva, filosofia nu s-a distantat niciodata de religie :]i a aparut totdeauna ca 0 "cale a transcendentei de sine a omului". Pentru "filosof', iubitorul de intelepciune, se pune tQ~iiI:t~barea da~ intelepciuneaorierttalaarvizamai pulin realitatea sauadevarul ultimo .. -.'-Deosebirea profunda intre modul oriental de gandire ~i cel occidental se eviden-p,azl1 mm ales atunci cand, de exemplu, se afinna ca "Nimic-ul", ba chiar ''Nimic-ul absolut", privit ca fundam~nt al oricarei existente, ar reprezenta un concept traditional ~i indispensaqil pentru Orientul budist. Dacaacest concept are pentru gandireanoastra europeana 0 conotatie plina de mister, pentru gandirea budista, in schlmb, el este un principiu obi~nuit ~i comun. Daca ideea de ''Nimic absolut" reprezinta 0 notiune greu accesibili pentru cre~tin, pentru budist ea este, dimpotriva, inceputul sau fundamentul oricarei gandiri. in cre~tinism, Dumnezeu este socotit ca fiind existenta suprema, ca existentiia tuturorexistente1or; pentru budismmsa., dimpotriva, a~ de existenta nu este nimic altceva decat ne~tiinta. ''Nimic-ul absolut" este ridicat in mod elar larangul de principiu metafizic, care trebuie sa fie ultimul "loc" pentru tot ceea ce exista, dar tara sa fie existenta ins~i. Primind, prin aceasta functie metafizica de a fi izvor al intregii existente, ''N'rrnicul apsolut" devine, in fapt, antiteza la invatatura cre~tina, care atribuie aceasta funcpe lui Dumnezeu. T oti partenerii de dialog occidentali, in general, ~i cre~tini in special, constatii ca in budism ~i in Orient in general "adevarul" nu are din punct de vedere valoric nici un pret. Existii 0 aversiune evidenta

unnare,

8. Vezi J. van Bragt, Begegnung von Ost und West. Buddhismus und Christentum, in: H. WaIdenfels und Th. lmmoos, Fernostliche Weisheit und christlicher Glaube. Festgabe fiir H. Jumoulin SJ zur Vollendung des 80. Lebensjahres, Mainz, 1985, pp. 274-275.

"

.....

• :.

12

.

India. Religie §i f"lIosoOe 'M'

:;:

fata de succesiunile logice, se contest! principiul evident a1 con1:r8tlicp.ei, exista 0 opozitie fata de gandirea discursiva ~i distinctie. India incearca, in genere, sa-I transpunape om intr-un spatiu In care acesta se ail! in Iupt! permanqntA cu realitatea universului. Aceast! mentalitate i~i propune sa descopere omului falsa iluzie pe care singur §i-o face despre lumea inconjuratoare, detenninandu-l, in acel~i timp, sa Iupte progresiv chiar cu el ~i, pana ce va cuno~e

adevarata "realitate" care-I guvemeaza. Din acest punct de vedere, existenta in general se prezintA ca un camp de lupt!, in care omul lupta, pe de 0 parte, cu caracterul fundamental de suferintaa intregului cosmos, iar pe de alta parte cusine ~i, ca parte integranta ~i forma specifica de manifestare a acestei lumi suferinde, in care este obligat sa traiasca datorita cic1ului reincarnarilor. j'

I I

.

I. INDIA: 0 SCURTA ISTORIE A UNUI SPATID MULTIETNIC, MULTILINGVISTIC, MULTICULTURAL 1-,-~,~. _SIMULTIRELIGIOS,

,

inconjurata din trei pfu1i de Oceanul Jndian, iar lanord limitata de lantul Muntilor Himalaya, India se constituie intr-un adevm-at continent, deosebit de restul Asiei amt din punct de vedere geografic, cat ~i economic, cultural ~i religios. PopulatiiIe autohtone din acest spapu, inainte de venirea indo-europenilor dinspre nordul Marii Negre, i~i numeau Tara Jambudvipa ("insula fructuluijambu", un fruct .. asemanator maslinei uscate). Actuala denumire vine de la tluviul Sindhu, devenit in limba veche iranianaHindhu ~i in greacalndos. In ciuda eforturilor depuse de cercetatori, nu se ~tie inca nimic sigur legat de populatia cea mai veche care a locuit acest spaliu. Se presupune, totu~i, ca membrii populatiilor tribale contemporane cunoscute sub numele de munda, care traiesc astazi in Jndia centrala ~i in Ceylon (Sri Lanka), arfi ~ii populatiei celei mai vechi din aceasta parte a lumii. Peste aceasta populatie au venit dravidienii, care erau foartenumero~i in I.ndia inca de prin mileniul al IV-lea i.d.Hr. Ace~tia erau posesorii unei civili.zatii care a cunoscut 0 mare lnflorire intre anii 2500-1500 td.Hr. De departe, cele mai reprezentative exemple in acest sen~ Ie constituie ruinele celebrelor centre urbane religioase ~i de culture. descoperite in urma cercetarilor arheologice efectuate in Valea Indusului incepand cu anul 1922; Este yorba de Harappli, veche cetate din teritoriul numit ast~i Punjab, ~i de Mohenjo-daro, situat la 400 km de gura Indusului, care a urmat un model cultural !ii religios identic. In plus, se pare ca aceste doua centre

14

India. ReUgie §i fllosofle

trebuie considerate primele exemple de secularizare ale unei structuri 9 urbane, ceea ce constituie un fenomen modem prin excelenta • Ele erau construite pe baza unor planuri similare - 0 citadeIa, ziduri; un sistem de salubritate avansat ~i, printre alte multe binefaceri ale unei vie? civilizate, un sistem de bai perfecponat Existau constructii din piatra, iar copacii sacri erau imprejmuifi, dar nu aveau temple propriu-zise, spre uimirea in special a arheologilor care se ~teptau sA vad! temple in vechile cetap. Singurele documente de care dispunem privind viata religioasA preindo-europeana sau ariana in valeaIndusului sunt oferite de diferitele reprezentari artistice. De pildA, figurinele de teracominfa:Ji~d 0 femeie aproape nudA, sugereazA existenta unui cult al Zeitei-Mame, iar cele de femei insArcinate sau cu un copil in brate, un eventual cult al fecundimtii. Alte obiecte demonstreazApractica unui cult al :fulusului, un cult care avea sA supi'avietuiasca, de altfel, in acestspapu ~i dupA vernrea arlenilor. Judecfuld dupA peceti, apare Iimpede ca oamenii i~i imaginau ni~e fiinte supranaturale care locuiau in plante ~i arbori ~i un panteon cu multe divinimp. Astfel, figurile umane gravate pe sigilli alMuri de un elefant, un tigru, un rinocer, un bivol etc. par a-I prefigura pe zeul indian demai tfuziuSivainpostumde domn~ sta.pan al animalelor. Jar faptul ca pe unele sigilli apare ~i infruntarea rituala a taurului, ca in Creta, ne face sA credem ca acest animal era adorat ~i aicL F~e, multe dintre aceste elemente aveau sa fie absorbite mai tfuziu de1raditiile religioase indiene propriu-zise10. Sepresupune chiarca religia din Harappii ar prezenta multe asemanari cu diferite elemente 11 hinduiste, care sunt Cll precadere populare in regiunile dravidiene • 9. Vezi M. Eliade, Istoria credinleior ~iideilor religioase, volumul I, Bucure~ti, Editura $tiinpficA ~i Enciclopedic~ 1981. p. 132. 10. Thomas J. Hopkins, The Hindu Religious Tradition, Encino, Dickenson, 1971, p. 9. 11. A. L. Basham, The Wonder That Was India, New York, Grove Press. 1954, p. 25.

India:

0

scurtl istorie

15

PArenle cercetatorilor nu concordA, insa, in ceea ce prive~te faptuI daca civilizatia din Valea Indusului a fost distrusa de catre 'indo-arleni sau daca a disparut de la sine. Oricum, este evident cli in jurul aDl.llui isoo td.Hr.'asemenea cetAti, precum Harappii ~i Mohenjo-daro, au disp~t tar! a IAsa vreo mo~terure deosebitA tirmAtorilor stApfuri ai Indiei, indo-arienii. ' Triburile indo-iraniene, care se autointitulau "nobile" (Airya ..- '-'~'''''''''' in iimba veche iranian! ~i iirya in sanscritA), au venit, dup! toate probabilitAtile, de wldeva din stepele Asiei Centrale, mai precis din nordul Marii Negre. Ele:taceau parte dintr-o mare familie lingvistica, cultural! ~i religioasa Cll mai multe subgrupe. Sunt descri~i a fi fost oameni robU$i, nomazi, cu pielea alba, dllc3ndll-~i viata ca agricultori ~i crescatori de animale. De asemenea, ei cuno~teau foarte bine prelucrarea metalelor, roata ~i carul. Unele dintre aceste triburi au migrat spre apus, in Europa, altele s-au stabilit in actualul Iran, iar altele s':'au indreptat, injurul anului 2000 td.Hr., spre sud, stabiIIDdu­ se in papeanordica a Indiei de astAzi. ~a cum subliniaza indologii 12, societatile indo-arlene, de pe toata aria ce se intinde din Irlanda pana in India, erau impartite in grupuri, pe baza cel or trei functii: preoti, rAzboinici ~i agricultori. De fapt, aceasta intreitA diviziune socialA se reflecta foarte bine in structura castelor indiene de mai tArziu, dar ~ in divinitatile adorate de fiecare grup. Astfel, zeitatile indiene Mitra ~i VaruJ)a sunt legate de preofi; lndra ~i Marut sunt venerate de nlzboinici, iar zeiiAivini ~i Sarasvatisunt cinstiti de agricultori. NouareligieraspBndimde arieni in spapul indian este cunoscuta in istorie sub numele de religia Vedelor. Perioada vedica s-a incheiat pe la anul 450 td.Hr., adica odatA eu aparitia jainismului ~i budismului, de~i autoritatea Vedelor a ramas constanta in India. Momentul acesta coincide ~ cu extinderea dominapei persane asupra

p.

Remarcmn inaceasta. privinlA mai ales G. Dumezil, Zeii suverani ai indo­ europeni[or, trad. rom., Bucure$f:i. Univers encicIopedic, 1997; idem, L 'ideo[ogie tripartie des Indo-Europeens, Bruxelles, Latomus, 1958.

I I

16

India. Religie §l.fflosofie

Punjabului, nu insa ~i asupra regiunii nord-estice a Gangeiw~ Dat fiind faptuI ca, sub stapAnirea persana a ahemenizilor, PUfZjtibul a devenit a douazecea satrapie, fUnd obligat sa plateasca un mare tribut cuceritorilor, centrul politic al Indiei arlene s-a mutat acum in regiunea Gangelui, mai precis in regatul Magadha. Aici, noul o~Pataliputra va deveni ~i va ramane vreme de peste ~ase secole capitala imperiilor indiene cevorunna. Dupa 0 perioadamai neferici~ datoratAconducerii unei dinastii 1acame ~ compte, dar ~ dupa. scurtaepocade ocupape aPurdabului de catre Alexandru cell\1are (t323), a unnat stralucita era a pritnului mare imperiu indian, Mawya (322-185 i.d.Hr.), cu capitala la Pata#putra, pe ma1urileGangelui.hnperlul~i-aatinsmomentulsaudemaximaextensiune,

cuprinzand aproape intreaga peninsula indiana, in timpullui ASoka (272-232 i.dRr.). eel mai ilustru reprezentantal dinastiei Mawya. Rege1eAsoka s-a convertit 1a budism ~i a devenit un aparator energic al acestei noi religii. EI a trimis caIugari budi~ in misiuni filantropice, educative, religioase in toate regiunile imperiului sall, in tfuile invecinate cu India, in regatele elenistice din Asia ~i din nordul Africii ~i in unele paqi din Europa. Ideea fundamentala de care era calauzit acest mare rege - despre care unii istorici au afirmat ca reprezinta pentru budism ceea ce ~eprezinta pentru cre;;tinism Constantin cel Mare - a fost omenia, administratia interna ~i abandonarearazboaielor de agresiune. El era convins ca, oferind ca exemplu un guvem luminat, putea sa-i convinga pe vecinii sm de meritele noH sale po litici ~i, astfel, sa devina un conducator moral al intregii lumi civilizate. Desigur, aceasta nu msearnnaca el ~i-aabandonat ambitiile sale impetiale, dar le-aadaptat eticii umanitare a budismului13.

Dupa moartea regelui Asoka, Imperiul Maurya incepe sa se destrame, mai ales datorita unor invazii straine in India septentrionala 13. Cf. A. L. Basham, op. cit.• p. 54. Numeroasele mlisuri de reformli ale lui Asoka sunt inscrise in "Edictele" sale; vezi Amulyachandra Sen. Asoka's t Edicts, Calcutta, The indian Publicity Society, 1956. I'

India:

0

scurta istorie

17

Astfel, au fost ocupate, pentru perioade scurte, succesiv, unele regiuni 14 de catreregii greci din Bactriana , de scip, parti, huni ~i altepopulatii nomade din stepe1e Asiei Centrale, Yueh-chi. A unnat apoi 0 nouB. perioada de inflonre - dupa perioada Maurya - atatin plan cultural, concretizata mai ales in aparipa celebrei arte budiste ~'Gandhara"IS, cat ~i in plan politico-militar, in timpul regelui KaniSka (sec. I i.d.Hr. sau I d.Hr.), care a re~it sa-~i extindadominatia ~i asupra ~mirului, iar in Asia Centrala pana in Turkestanul Oriental. Din pacate, imperiul sall, cunoscut sub numele de Imperiul KU§lIn, s-a prab~t sub atacurile ~ilor sassanizi. in veacul al IV-lea d.Hr., dinastia Gupta fondeaza. al treilea mare imperiu indian, dupaMawya ~i KU!fq.n, care se va numi Imperiul Gupta (320-647 d.Hr.). In timpul epocii Gupta ~i in cursul catorva secole ce au urmat, lndia nu a fost agresata de prea multi invadatori, comparativ cu alte perioade anterioare. Aceasta perioada este cunoscuta sub denumirea de "India hindusii", av§nd ca fundament aceea ce speciali~ii numesc sinteza brahmanica cristalizata. religie­ ... · . . x · . ~ 16 . C ul LW socletate - ordine poI'ltica (1-

14. Unii cerceUitori afirmli chiar cli unii dintre ace§ti regi s-au convertit la budism. Un exemplu il reprezinta regele Milinda (Menandru), despre care Th. W. Rhys Davids sustine cli a devenit budist ~i cli a r!mas in amintire pentru celebra sa conversatie cu filosoful-cliluglir budist Niigasena; cf. Th. W. Rhys Davids, trad., The Questions ofKing Milinda, I-II, New York, 1936. Louis Finot, in propria sa traducere a aceleia§i lucrui. nu Unp~~te plirerea acestuia, ca ~i alti autori;vezi Milinda-Panha sau intrebarile Regelui Milinda, trad. rom. de Dumitru Scortaru, lnstitutul European, Ia~i, 1993, p. 21. 15. Noul stil creat in arta budistli l§i are numele de la acela al regiunii din nord­ vestul lndiei, care cuprinde astAzi Afganistanul de sud ~i anumite p!rti din Pakistan. Arta "Gandhara" a fost putemic influen{ata de arta romanli oriental!, atingandu-§i apogeul lntre anii I 30-150 ~i 430-450 d.Hr. Ea se caracterizeazA prin reprezentarea ideaIizatli a chipului uman. In decursul evolutiei sale se remarcli printr-o spiritualizare progresiv! ~i printr-o abstractizare formalli. Vezi Franz-Karl Ehrhard ~i Ingrid Fischer-Schreiber (Hrsg.), Das Lexikon des ij'uddhismus, Bema., Barth Verlag, 1992, p. 98. 16. ThomasJ. Hopkins, op. cit.,p. 82.

.J:.

t

..

18

India. ReUgie §i' fllosofie

.

incepand cu anul 1000 d.Hr. au aparut in India arabii musuhnani,instalandinsecolulalXIII-:leaoconduceresporadicain India ~e nord,,,tara msa s~ aj~ga~~~~~~~~:! ~~.St1d.1n ... • cele din ~ lntreguI subcontinent a c8zut sub conducereamusulmana ! a dinastiei Mogul (1526-1761). Practic, domnia acestei dinastii a ' tnceput dupa debarcarea lui Vasco da Gama pe Coasta Malabar (1498) ~i Ii continuat dupa fondarea companillor engleze ~i olandeze (injurul anului 1600) sau franceze (1668); Dinastia avea sa dispara·-·-~· .:-: abia dupa ce India a devenit dominion britanic (1761 ). Dupa eel deal doilea mboi monilial, in anul1947, India ~i-a obpnut independenta, astazi fiind 0 republica federativa fonnata din21 de state. Astazi, India se prezintaca 0 tara multietnica, multilingvisticii ~i multireligioasa. Populatia ei, care numara injur de un millard de Iocuitori, este de origine foarte diferita, cuprinzAnd, intre altele, etnii de culoare neagra, alba sau mongoli, care vorbesc 0 multime de limbi ~i dialecte: munda, dialecte tibeto-birmane, limbidravidiene~l indo­ ariene. Cea mai mare parte a locuitorilor are ca limba materna fie 0 limba dravidiana fie una indo-ariana. Limbile dravidiene (telugu, tami!, malayalam etc.) sunt vorbite, in principal, in partea de sud a Indiei. Ceamai veche limba indo-ariana cunoscuta este sanscrita, in care apare consemnata 0 foarte bogata literatura religioasa ~i laica. Incepand cu secolu1 al ill-lea td.Hr. sunt folosite, de asemenea, ca .limbi literare ~-numitele limbi indo-centrale,pali ~i prakp. Ele nu sunt 0 evolutie ulterioarli asanscritei, ci i¢ au origineain anumite structuri lingvistice mai vechi, apropiate de sanscrita, dezvoltandu-se paralel cu sanscrita Dinlimbile indo-cen1nlle provinlimbileindo-arienemodeme~ dintre care cele mai importante sunt: hindi; bengali, marathi; paiijabi; gujarlitf, rajasthlinj~i oriya. Din punct de vedere religios, !li astazi, India este un adevarat

caleidoscop. Tocmai de aceea nu putem vorbi despre religia Indiei~

ci despre religiile Indiei, intrucat fiecare etapa din evolutia religiei

acestora s-a transfonnat intr-o alta re1igie~ cu diferitele ei sisteme ~i

India:

0

scurta istorie

19

secte.PrimadintreacestereligaceaaVedelor,afostoreligieexClusiva Eanuapututdevenireligiaintregului spatiuindian. AbiadupaceaavuOoc .conto~ifea dinm: e~emente!e cul~ arlene cu ~l: non-.m;iene, a ap&-u~ hinduisinul, 0 religle capabili sasatisfucA necestt!tilereligloase ale celel mai marl p8rtia populap.ei Indiei. Ulterior auaparut cele douamarl ~ religioase cuun caracterreformator, avand carezu1tat constituireaaltor douareligii Ia fel de semnificative:jainismul ~ budismul. in prezent, inIndia, al!turi de adeptfi religiilorap!rute in spatiul indian, trtiesc ~i adepp ai unor comunitat:i religioase straine, intre care musu1mani, ~ mozaici, zOroastrieni. Deasemenea,mai exista~ unii indieniapartinatorireligiilor''primitive'' (injurde40demilioanedeadepp.).

,

"

I ,

I

I

Vedismul §i postvedismul

21

sacrificiale") s-a pastrat in cinci colectii diferite ~i cuprlnde fonnulele ceremoniale folosite la:realizareaefectiw.asacrificiului de catre sacerdopi respectivi. In fine, Atharvaveda ("Veda vrlijilor") contine descantece,

II. VEDISMUL

~I

POSTVEDISMUL

1. Literatura sacra --..--- Religia-vedica-este-reconstituita:astazi pe baza unor scrieri IreJigioase cu un caracter foarte diferit. Literal, nopunea Veda inseamna "cuno~", "cuno~ere sacra" §i este utilizata ca denumire genJnua pentru 0 mare parte a acestei literaturi. Din punct de vedere filologico­ istoric, Veda poate fi descrisa ca 0 literatura vasta, care reflecta, pe de 0 parte, conceptille §i trairile religioase ale primilor invadatoriarieni in India §i, pe de alta parte, pe cele profesate de cAtre ace¢ainveacurilel.llD.18toare. .~~~~ra~~:yedica a fost scrisa in limba sanscritii §i cuprinde Ul1llB.toarele grope principale de scrieri: a) cele patru colectll (samhita): $.gveda, Samaveda. Yajurveda §i Atharvaveda; in sensul strict al cuvantului, Veda desemneaza aceste patru colectii de texte; b) Briihmana; c) Aranyaka; d) Upani~adele; e) textele Siitra. Ceamai veche §i ceamai importantA din1re cele patru Vede este socotita.8gveda("Veda imnurilor,), cuprinzfuJ.d 1028de imnuri redactate in zece caqi. A fost compusa in a doua jumatate a mileniului al II-lea i.d.Hr. ~i limba in care a fost scrisa doved~ faranici lU1 fel de dubiu ca textulreprezintaceamaivechefonnaalite.mturiiindienedecaredispunem. LuatAin sine, culegereanu este 0 lucrare unitara, scrisiide un singur autor, ci avem de-a face cu imnuri compuse in perioademultdepfu1ate in timp una de alta ~ apoi atribuite unorpersoIU\ie celebre. Canturile din aceastA culegerepotfi consideratece1emai semnificative izvoarepentru cercetarea §i cunoa§tereamitologiei ~ religiei popoarelor indo-europene. Siimaveda ("Veda cantArilor'') contine texte imnologice preluate, in principal, din $.gveda. Imnurile sale erau cantate de catre preop special pregatip in acest sens in cadrul actelor de cult. Yajurveda ("Veda formulelor

~~formulemagicefolositepentruizgonireaspiritelormale:fice. CuIegerea

cuprinde730de imnuri folositeinanumite ocazii de ditre brahman, preotul care supraveghea respectareacu s1rictele a ritualului, acesta intervenind doarin situatille in care constataincaIcareaanumitorprescriptii ritualice. Brahmana (1000-800 i.dRr.) sunt tratate teologice care expJica acte1esacrlficia1e l?i aratasemnificapasimbolicaaamanuntelorprivindaceste sacrificii. Doua dintre aceste Briihmana aparpn .8gveda: Aitareya §i Kaushilald. Cele mai importante Briihmana care apaqin Yajurveda sunt: Satapatha §i Taittiriya. in fond, elenusuntaltcevadecatsirnple anexe, simple "comentarii bmhmanice" ale celor patru Vede. Aranyaka ("Cmtile Padurii") dateaza din perioada 800-600 i.d.Hr. §i conlin instructiuni ~ medita:p.i pentru eremiti, pentru cei re~i in padure. Pe de alta parte, ele continua procesulinceput in Briihmana, in sensu! de~arii de actul ritual exterior §i interiorizlhii sacrificiului. Existii in aceste texte multe expuneri speculative despre 0 serie de teme foarte interesante, cum ar fi cele trei cai paralele presupuse a exista intre ritual, macrocosmos ~i microcosmos. Cea de-a patra categorie, cea mai cunoscuta, este aceea a Upani~adelor (800 - cca. 300 i.d.Hr.), consacrate in mod deosebit misticiispeculative.Auaparutintr-operioadadecrizaabrahmanismului §i se distan~ea.za categoric de ritualismul acestuia, avand - ~a cum 0 arma §i numele lor (literal: "stand alaturi de invatator", ''invatatOra data astfel") 17 - un caracter mistico-ezoteric. qin totalul de 108 'doar 14 17. Confonn teoriei acreditate de L. Renou, astazi tennenul Upani~d ar putea fi interpretat ca deservind un intreg sistem de corespondenfe precise fritre componentele personalitafii umane, elementele sacrificiale~i structurile universului fizic. Vezi L. Renou, L 'lndefondamentale (texte selectate de Ch. Maiamoud), Paris, Hemlann, 1978, pp. 149-I51; serrmificafia in sine a cuvantului Uprjrii~d este abordata. pe larg de P. Deussen, Filosofia upani$adelor, trad. rom., Bucure~ti, Ed. Telmica, 1994, pp. 23-26:

".4

t t

t

22

India. Religie §i mosofie

sunt considerate a fi revelate. Cele mai vechi ~i mai importante dintre acestea sunt urniAtoarele: Aitareya, Kaushitaki-, ChZmdogya-, Kena-, Blhadiirawaka- ~i Taittnya-Upanishad. Primeledou!aparf:in~da, a treia ~ii patraSiimaveda, iar ultimeledoUa Yqjurveda 8. Literatura S iitra (s iitra: "fir", "fir conducAtor") se constituie din manuale foarte apropiate de textele Briihmana, care cuprind reguli

aparpn

scurte legate de rituahni ~i viata morala. Practic, existA doll! grope de izvoare s iitra, ~i anume Srauta-Siitra care conlin instrucpuni practice privind derulareamarilorsacrificii, ~ Grihya-SiUa, careprezintaprescrippi referitoare la ceremonialurile private, de~acasa. Cele patru Veda, Brlihmana, Aranyaka ~i Upani~adele, adica Veda in sensullarg al cuvantului, au ap8rut -inconceppaindienilor -Ia inceputul tirnpului. Ele nu sunt opera oamenilor, sunt revelafie divrna. ~i sunt desemnate ca sruti ("ceea ce s-a auzit"). De~i literatura Siitra este de origine umana, totu~i ea este considerata. ca 0 traditie cu depliilaautoritate. Indienii iliunesc ace3sti1parte a literaturii vedice Smf!i ("traditie"). Textele Smf!i"au aparut, in principal, pe Ia inceputul erei cre~tine ~i se deosebesc de Vede prin faptul cA fonnulele sacre cuprinse in ele nu mai provin de Ia un Absolut impersonal. in plus, in vreme ce Vedele sunt accesibile doar membrilor castelor superioare, dar in special brahmanilor, Sm{fi se adreseaza intregii comunitati, inclusiv celei de-a patra caste, aceea a servitorilor sau siidra. Scripturile vedice se transmiteau in vechime doarpe cale oraIa Acest fapt parea un lucru aproape incredibil pelerinilor venip. din afara Indiei, cum este cazuI pelerinului chlnez FaXian, care a exclamat: "Brahmanii recita 0 suta de mii de versete din mintea Ior!,,19. De 18. DupA cum s-a putut observa, fiecw-eia dintre cele patru Vede ii este asociat un grup de Briihmana,Aranyaka $i Upani$ade. 19. "Ei transmit vinaya de la maestro la discipol prin tradipe oral! $i nu Ie seriu niciodat!". "In India de nord nu se aft! nici un rnanuscris pe care s!-l pot copia". Vezi Biografia lui FaXian, Taisho Tripitaka, vol. 51, p. 864 h.; apud H. Nakamura, Orient *i Occident: 0 istorie comparatli a Ideilor, trad. rom., Bucure~ti, Humanitas, 1997, p.33.

''fr'ismul §i postvedlsmul·

~ ::;.

,

,

,;,

• ~

." t

"
li ~i de~i. Tocmai de~aceea, relapile luiAgni cuoamenii eraumai stranse dec4teelecualp zei, fiind·totdeauna invocat cu foarte mare incredere37• Ca principiu cosmic, Agni este 0 veriga de legatura intre cele trei lumi; el apare in cer, in atmosfera. §i pe pamant Zeul se n~te zilnic pe pamBnt, ~i anume atunci cand omul aprindefocul prin fi'eq3rea • a douR bucali de lemn uscat: bucata de Iemn de deasupra este tatal sau, iar cea de jos mama sa De asemenea, Agni este numit apiiln napiit ("zeul apei"), intrucdt el se aprinde in apele atmosferice, adica in norii furtunii, coborand pe pamant sub fonna fulgerulues.In cer, .. zeul se Il.a$e in fiecare dimineatA sub cbipul soarelui. , Dupa cum aminteam, ca §i Agni, zeul Soma juca ~i el un rol deosebit de important in cadrul actelor sacrificiale.lnsa, este dificil de stabilit candSoma reprezintA divinitatea propriu-zisa in sine ~i cand aceasta no\iune desemneaza doar planta sau bautura soma, extrasa din aceasta: 9. Fire~te, despre aceasta a doua semnificape a tennenului 36. "il cant pe Agni, capelanul, zeul sacrificiului, preotul, inchinAtorul, care ne umple de daruri";.(?gveda, I, Sa 2. 37. "Du-ne, Agni, spre bel~g pe drumul eel bun... crutA-ne de gre~eaIa care ne rru:a~te ... cruta-ne de bolL AplW-ne mereu, Agni, cu neobosita-ti pm.. Nu ne plWsi inm§niacelui viclean..."; ibidem,I, 187,115. 38, "Cind te na.pust~ti asupra arborilor ca un taur fla.mflnd, I~i in unna ta 0 elM neagra.....; ibidem, J, 58,4. . 39. Este cert cli mai tarziu, planta aceasta folositli in primele secole de c!tre indo-arieni in scopuri ritualice a fost inlocuitA de alte specii botanice. Soma­ haoma este fonnula indo-iranianA a bAuturii "nemuririi" (amrita); este probabil ca ea sii se fi substituit bAuturii indo-europene madhu, "hidromelul". Vezi M. EIiade, Istoria credintelor ~L, I, p. 221.

~

f,

•.

,~",~ '""''''

"

28

india;"Religie~·tilosone

--..-",-,V-edismul ~i·postvedismul

':,,"~',,;

vom vorbi mw pe larg cand vom aborda problema sacrifidilor ~i ritualurilor vedice legate de acestea. Ca divinitate, Soma se impunb prin atribute similare celor conferite mai tu1:t:rrorzeilorin general: este atotvazator, inte1ept, victorios, generos etc. EI este considerat prietenul ~i ocrotitorul altor zei, dar mai ales al zeului Indra. De asemenea, el este numit Regele Soma, cu precadere datorita. importantei sale rituale. In literatura brahmanica, Soma este identificat frecvent cu luna, iar in sanscrita clasica nopunea de soma apare ca un tennen uzual pentru "luna". Celelalte divinitap vedice nu sunt forte personificate ale naturii sau fenomene fizice. Desigur, cateva dintre acestea apar strans corelate cu diferite fenomene ale naturii, dar nu se poate confinna clar daca in I asemenea cazuri este v~rba reahnente de tr~aturi primordiale ale acestor , divinitap. Varu1)Cl apare in multe imnuri impreunacu zeul Mitra. Ambii sunt desemnati ca asura ("domn puternic,,)40. In Jjgveda, ~i alti zei apar purtfuld acel~i nume41, iarin anumite cazuri chiar unii demoni ­ adversari recunoscuti ai zeilor-suntdesemnati ca aslO'ClS. Mai muIt decat atat, mai tarziu aceasta denumire este consacrataexcIusiv demonilor42. VarUlJl1 este conceput ca eel care menline ordinea firii ~i ordinea morala, este randuitorul legilor naturii. EI a statornicit cerul ~i pamantuI, este omniprezent ~i aparatorul intregului univers, suportuI cerului ~i pamantului43 . Fiind garantul ordinii morale, VarUJ)a ii j

40. Vezi, de piIdA, Atharvaveda, I, 10, 1 etc. 41. Ibidem, VI, 83, 3. 42. Te>..1ele vedice filc chiar aluzie laconflictul decl~tintre zei (cleva) ~i amri. Acest conflict apare pe larg prezentat ~i comentat in epoca post-vedidi, in textele Briihmana. Succesul zeilor in lupta contra asurilor s-a datorat filptului cl Agni i-a abandonat pe ~tia din wma. fiindcllnu posedau sacrificiul (J.?gveda, X. 124; V, 5). De fupt, acest conflict mitic reflectA lupta "zeilortineri" (cleva) inlpotriva unor divinitap primordiale sau, in tenneni cosmogonicL trecerea de la 0 epocA primordiala la epoca ac:tuam, ~ la 0 "stare" haotic! la 0 lume organizata, la un "Cosmos". Cf. M. Eliade,lstoria crwn/elor I I #,.. ,I,p.209. . 43. Cf. J.?gveda, V, 85.

pedepse~te cu str~nicie pe cei pacato~i.

29

De asemenea, el este un zeu

atot¢utoqi1.DlmartorconstantaladeWrului~minciuniiNiciofiipturanu

....

poate gandi sall sav~i vreo faptA tara a:fi observat de ciitre acest zeu. Ordinea impusa de VaruQa se identifica ell legea cosmica (pa). $.ta este legea care cuprinde intreagalume, pe care nu doar oamenii, dar chiar ~i zeii trebuie sa 0 respecte necondiponat44 : ea este garantul intregii ordini cosmice, morale ~i liturgice. Cmle urmate in vial! de catre cei buni, care respecta. {la, se numesc vrata45. Pentru vedici, universul in ansamblul sau era un intreg ordonat perfect46. Pe de alta parte, tot de Varuqa se leaga foarte strans conceptuI de maya47 • Desigur. aceasta. corelape pare oarecum antinomica in cazuI acestui zeu care este p~tratoru1 ~i garantul ordinii cosmice. In $.gveda, maya semnifica 0 schimbare cu caracter nociv a ordinii existente, schimbarea demonica ~i iluzorie, dar in acela~i timp ~i "stricarea stricaciunii,,48, adica distrugerea a ceea ce este rau, pe lima restabilirii unei ordini alterate ~i schimbBrii in bine. De wei se poate trage 0 concluzie foarte simpl!: ex.istli maya rele ~i miiya bune. Primele vizeazain specia1"vicl~e", '~ile", mai ales cele detransfonnare demonica, ca in cazul ~arpelui V{Ira, mayin-ul sau magicianul, prin excelenta, ~a cum rezulta din Iupta acestuia cu zeuI Indra. Fire~te, 0 44. lJ.ta a fost uneori comparat cu conceptul gree despre moira §i cu cel chinez de dao, dar, la fel ca acestea, n-a fost niciodata personificat. Termenul a incetat s11 mai fie utilizat in India chiar inainte de aparipa budismului, dar conceptul de lege cosmicli a dominat gandirea indiana. ulterioara., fiind exprimat prin alte notiuni (karma sau dharnip). Vezi T. W. Rbys Davids, Lectures on the Origin and Growth ofReligion as Illustrated by Some Points ofIndian Bruddhism, editia a II-a, London, Williams and Norgate, 1891, pp. 279-289. 45.lJ.gveda. IX, 121. J; X 37, 5. 46. Acee~i coneepfie era impli~itli, de altfel, ~i de vechii greci; vezi Platon, Opere I, Editura !Stiintificli, Bucure~tj, 1974, p. 371. 47. Etimologic, termenul maya este derivat de clitre aproape toti lingvi~ii, din rMacina may - "a schimba". Vezi M. Eliade, Istoria credinJe/or ~i..., I, p. 211. 4S:;Vezi G. Dumezil, Ordre,fantaisie, changement dans les pensees archarques de I 'In de et Rome, in: Rev. Etudes Latines, 32, 1954, p. 142 sq.

... ..&.

t 1.

30

.India; 'ReJ1g1tfJrmos6fie

asemenea maya distruge ordinea cosmica, lmpiedicade pildAmersul soarelui sau tine apele legate, provocand seceta etc. Maya bune. insa, dimpotriva, restabilesc ordinea cosmica, sunt tocmai un fel de "anti-maya", sunt maya de lupta impotriva fort:elor demonice, sunt maya creatoare de forme !iii fiinte, pe care zeul Varu.pa Ie folose~te din plin. Maya cosmologica poate fi considerata ca un echivaIent pentru /fa. Astfel, descoperim multe pasaje prezentand altemanta zilei cu noaptea, mersul soarelui, ca.derea ploii ~i aIte fenomene care tin de /fa, ca rezultate ale acestei maya cosmologice. creatoare49. Zeul Mitra nu apare in Vede portretizat cu prea multe trasaturi care sa-i apartffia in exc1usivitate ~i care sa-I individualizeze pregnant fatA de ceilalti zei. De cele mai multe on, el apare in compania zeului VaruJ)a. De altfel, lui i-a fost dedicat un singur imn, in care apare independent de ceilalti zei vedici. EI este zeul prietenos, care intrucbipeaza eel mai bine annonia ~i intelegerea intre oameni. Acest lucru 11 ilustreaza ins~i etimologia numelui sau - "pact", "acord", "prietenie". Soarele este ocbiul sa.u50; de aceea, el vede totuI, nu-i . scapa Irimic. I In epoca vedica tfu-zie, Mitra este identificat cu ziuaiar Varu.{D cu noaptea. Totu~i, aceasta. opozitie dintre cei doi zei - dupa cum 51 subliniaza multi cercetatori - nu este una de ostilitate sau de rivalitate, ci exc1usiv de solidaritate ~i complementaritate, omologate in varianta "soare divin - soare noctum". Cele douA divinitati, cu ideile ~i conduitele lor, sunt la fel de utile vietii oamenilor ~i cosmosului. .Religie§l·ftlos9fie

totalitate cosmicA66, cat ~i ca Fiin;A androginA. Aceasta inseamna cA , Purusha zamisle~te Energia creatoare sauPrincipiul creator feminin, Viraj, ~i apoi este wcut de ea67 • Creapa propriu-zisa este produsul unui sacri.ficiu cosmic. Zeii il sacri:ficA pePurilshii, "Omul": din triIpUl'"""""'-~ :~ ...c sau tWat in bucap. se nasc animale, elemente liturgice, clasele sociale, pamantul, cerul, zeii. Cele patru caste superioare care vor supravietui

in India pana astazi nu sunt altceva decat c1asele sociale nascute din

trupullui Punlsha: din gum sa se nasc brahmanii, preotii, din bratele ~_,~.x.~,,>,. sale se ~ casta luptiitoruor, kshatriya, din coapsele saleme~~

6 vaiSya, iar din picioarele lui castasclavilor, slujitorilor, sii:ira .'

Cosmogonia rigvedica culmineaza, ins!, in profundul poem despre crealia datorata unui principiuprimordial nici existent, nici 69 non-existent • Ca atare, potrivit acestei teorii, la lnceput nu erau nici I , existentul ~i nici non-existentul. De un anume existent, sub aspectul sau manifest, nu poate fi vorba. Dar aceasta nu inseam.na ca-l putem numi non-existent, fiindcA din fiinta pozitiva deriva tot ceea ce exista. . Realitatea ultima ~i absoluta, ca fundament alintregU lumi ~i existente, nu poate fi defmitii nici ca existenti, nici ca non-existenti, pentru ca Ie transcende pe ambele ~i pentru ca nu se poate spune cA nu a existat >

66. Ibidem, X, 90, 1-4. 67. Ibidem, X, 90,5; Viriij, ca principiu creator feminin, este un fel de Sakt;, partenerul zeului Siva din hinduism. In B,hiidaraQYaka-Upani~d, IV, 2, 3, ea se c!satore~te eu Purusha. 68. Vezi lJgveda, X, 90, 12: "Gura sa a devenit Brahman, din bratele lui s-a n~scut Lupt~torul, coapsele sale au"clat n~tere Me~te~ugarului, din picioarele lui s-anascut Slujitorul". 69. Cf. ibidem, X, 129:

"Atunci nu era nici nefiintll, nici flinta; nu era v!zduhul, nici cerul cel

dep!rtat. Ce acoperea? Unde? Sub a cui ocrotire erau apele? Era oare un adAnc ~r! fund? Atunci nu era moarte, nici nernurire; Semnul noptii ~i al zilei (inc!) nu era. Liber sufIa ~ra. sufIare acest UnuI; mai presus de el nu rnai era nimic altceva".

39

"Vedismul §i' p~dismul

Dici un fel de entitate fenomenala sau nici 0 acp.une70. Aici este vorba ~espre acel Unu ~i Totul, mai presus deorice, acel nici-existent ­ nfai-non-existent, care ne aduce aminte de "motorul nemi~cat" (movens immobilis) allui Aristotel sau de acel principiu din filosofia chinezAa lui Lao zi, care este "st:ramo~ tuturor lucrurilor din lume,,71 , care este "fara de forma dar deplin, care a existat inainte de Cer ~i Pamant, ... :tara substanti, ... nesupus schililbarii, peste tot patrun.z§nd",

acel .LNenumit", din care "s-au nascut Cerul ~i Pm.nantul"n. In continuare, poemul vedic despre creape aminte~ ca, la inceput,exista1Ul'mtunericinWluitdeintuneric", caacel''Toterao intindere nedesl~ita de ape", §.i ca Germenul asctmS in haos, ''Unul'', "s-a nascut prin putereacildurii (tapas)"73. Nopuneat£¥X1S' maiinseaJ.nna ~i "ascez!" ~i reflectamareaconsideratie pe care indienii din vecbime ~ paniastazi 0 acoroaautoritap.i ~i disciplinei religioase. Potrivitacel~ iron, stamitide cildura primordiala, a apirut "Dorintfl" (kama), care a fost "cea dintai emanape a spiritului (manasa retas),,74. Tennenul kama are deseori in sanscritiisemnificatia 't" de "dorinm sexuala", "dragoste", insi aici ea este privitaintr-oacceppunemetafizica,caunprincipiufimdamentalinevolutie, ca 0 emanape a spiritului, ca cea dintai smnanta a Con¢intei (manas). "Samanta cea dintai", ca emanap.e a spiritului, a Con¢intei, s-a divizat 75 apoi In "sus" ~i ')OS", intr-un principiu masculin ~i unul feminin . Dar creap.a secuncIara, adica creatia fenomenala, ramfule 0 enigma. Zeli s-au nascut dupii aceea76 , deci ei nu pot fi socotip. autorii creatiei lumii. Dupa ce s-a avantat in astfel de speculap.i asupra originii lumii, autorul acestui frumos Poem al creapei da inapoi, speriat parca de

,

.

~

70. cr. Satapatha-Briihmana, X, 5,3,1. 71. Dao DeJ;ng, 4; A. Waley, The WayandItsPower. A Study ofthe Tao TeChing andIts Place in Chinese Thought, New York, Grove Press Inc., 1958, p.146. 72. Dao De Jing, 25; ibidem, p. 174, 141. 73. $gveda, X, 129,3. 74. Ibidem, X, 129,4. 75. Cf. ibidem, X, 72,4. 76. Ibidem, X, 72, 6.

,.01. ,,;.",... ,,,,',

..

I'

:I ~

4 { } I n d i a ; 'Religie"§j- filosofle

"

propria saindraznea1lL Nici zeii, spuneeL nucunosc originealumii, i:nt:n.lcat ei ~~i suntposteriori creatiei §i probabil clin-o ~nici zeul celmai mare,carevegb.eazAdininaltulceruluiasupmintreguluiunivers. . ,._-,.,-..._ •.'. ,,,,., Intr-un alt iron al creapein, poetul 11 caut! ~i 11 invoca pe zeul primordial, pe creatorullumii: "La inceput, el a apmut ca Embrionul de aur (hiranyagarbha). Ciind s-a nascut, el singur era stapiinullumii. El tinea pamantul §i acest cer acolo sus. Cine este zeul pe care 1l'ebuie xl' . pnn . sacn'filClU . ?" 9.. urmatoare ~ 1e versun. sunt enumerate __~, ___,,_,_ Sa:,;,cmsttm. ',._ ill meritele acestui zeu, fiecare vers incheindu-se cu intrebarea: Cine este zeul? ~.a.m.d. in ultimul vers, care este probabil un adaos, facut la 0 data mai t8rzie, p~ in fine, raspunsul: zeul cautat este: Prajizpati. 3.2. Cosmogonia brahmanicli j I

Zeul Prajiipati este, dupa cum am amintit, 0 divinitate specificA epocii brahmanice. Mai mult, el este figura cen1l'ala a literaturii brahmanice, unde apare deseori cazeucreator sau ca divinitate supre.m3. Specu1atiile cosmogoniceaparutepela~tul perioadei vedicevorevolua mai departe in perioada brahmanica. Figurile ~i principiile cosmogonice revendicate in perioadele anterioare vor fi acum core1ate ~i identificate cu Prqjizpati. Acestadevine Embrionul primordial, "divinitateaprimordiala" sau Purusha, "Omul" primordial. 1n1l'-un imn citat mai inainte din 78 weda , am observat ce semnificatie are asceza (tapas), ca principiu dosmogonic. Din Brizhmane a.flamcAPrqjiipati, care lainceputera~, a creat cele trei lwni prin asceza (tapas). Un alt exemplu care ilustre82-A puterea ascezei il gasim intr-un mit cosmogonic din Satapatha:.1_ 79, fundamentatpeImn . ul amintit . . din ~\5ye Dr.." da80 • Aiclsespune . BrUrtmana ca, laincepUt, acestpamantnu emnici ''fiinta'' (sat), nici ''nefiinta'' (asat); exista doar Con~iinta (manas), care-~i dorea Sa se manifeste ca ceva 77. Ibidem, X, 121. 78. J.?gveda, X, 129. 79. Satapatha-Briihmana, X, 5, 3. 80. J.?gveda, X, 129.

......'-

..·¥edfsmul'fi'postvedismul

41

concret, care cliuta un sine (atman) propriu, l!ji dorea sase individualizeze. Astfel, a apelat la exercipul ascezei ~i a cfipMat 0 fonnii manifes~ din potenpalitate a devenitrealitate. Tot inSatapatha-Briihmana81 descoperim o reluarea conceppei rigvedice despre Embrionul de aur (hiranyagarbha). Potrivit textului brahmanic, 1a inceput,nu existadecit 0 masiihaoticlideape. Ele ~i doreau un singurlucru: sa se inmulteasca. AureU$it sa-~i indeplineasca aceasta doifufa prfu asceia (tapas), in Unna cArehi a apanit un ou de aur. Anul nu exista incain acele vremuri.1n decursul de un an, ouI de aur a plutit peste ape, dupa care din el s-a nascut'un om, Prajizpati. EI a destacut oul de aur, msa atunci nu existaincAnici 0 portiune de uscat pe care sa se ~ze. Dupfi un an, Prajapati a cautat sa vorbeasca ~i a spus: "bhiih", ~i prin acest cuvant a aparut pamantul; apoi a spus: "bhuvah ", aparand vazduhul, spapul atmosferic; in cele din unna, a spus: "suvar", dupa care a aparut cerul 82 • Aceste trei cuvinte rostite de ca1l'e Prajiipati, afinna.mai departe textul brahmanic, constituie laolalta cinci silabe. Din ele a Iacut Prajizpati cele cinci anotimpuri ale anului: primavara, vara, anotimpul ploios, toamna ~i iama. Legat de semnificatia oului cosmogonic, trebuie retinut cA ~i astazi, in foarte multe locuri, oul este adaugat la simbolurile ~i emblemele 83 reinnoirii naturii ~i vegetatiei , pentru ca toate aceste embleme ale vegetapei ~i mai ales ale Anului Nou rezuma, intr-un feI, mitul creapei periodice. Prin urmare, in asemenea ansambluri mitico-rituaIe, ideea 8] . Satapatha-Brahmana, XI, ].6. 82. Motivul oului eosmogonie nu reprezintli 0 caraeteristiea exclusivl1 a spiritualitlipi indiene, el fiind prezent ~i in Polinezia, lndonezia, Iran, Grecia, Fenicia, Letonia, Estonia, Finlanda, laanumite populatii din Africa Occidental a., in America Central! ~i pe coasta de vest a Americii de Sud. Centrul de difuziune a aeestui mit trebuie cAutat, probabil, in India sau Indonezia. Vezi M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, p. 378. 83."J:)e pildli, brazii de Anul Nou sunt impodobiti, intre altele, eu oua sau eoji de.oul1. Vezi mai pe largibidem, p. 378-379.

.

42

India.'ReHgie·,iftlosofie

de bazanu este '':n.ru?terea'' ca in cosmogonia brahmanica., cirepetarea ntl$terii exemplare a Cosmosului, imitarea cosmogoniei 84 • Exista multe asemenea exemple de folosiri rituale ale oului care ihlstreaza faptUlca oul ganmteazaposibilitatea de a se repeta actul cosmogonic primordial, crealia Amintim, mai intai, rolullui in ritualuri1e agricole, care a supravietuit pana in zilele noastre. De pildli, pentru a facilita incollirea seminlelor ~i cre~terea plantelor, laranul .,-~~ finlandez trebuie sa poarte un ou in buzunar pe durata semanatului, sau sa ~eze un ou sub brazda. Estonienii consuma~i ei ouain perioada aratului, iar suedezii arunca oua pe cfunpurile arate. D1nd seamana inul, germanii ii adauga uneori oua sau a!}eaza un ou pe camp, sau consuma oua cat line semanatul. Tot la germani exista obiceiul de a pune in aratura oua sfinpte de P~e la biserica8S • Interesul pentru inlelegerea procesului crealiei in literatura brahmanica este, indiscutabil, mare. Dupa cum s-a putut observa, autorii din aceasta perioada preiau ~i dezvolta. mm departe, in general, speculatille cosmogonice rigvedice. Ei cautA unitatea existentei, unitatea Cosmosului ~ manifesm tendinta de a-I considera pe Prajiipati drept principiul primordial ~i unic. Cu toate acestea, linia aceasta nu devine predominanta Pentru foarte mulp autori, preponderentaramanejerifa:

.t ,··r ....

43 86

t

~

i

)

,...:.

Din aceasta perspectiva, Mircea Eliade .remarca excelent faptul camitul ~i imaginilesaletraduc cosmogonia bmhmanicam termeni biologici; in genere, dat fiind modullor propriu de a exista, lumea ~i viala se epuizeaza, au un s~it, prin chiar durata lor. in caZul de fa~ 87 Satapatha-Briihmana vizeaza tocmai epuizarea lui Prajiipati: "Dupa ce Prajiipati dase la iveala vietuitoarele, is-au destacut incheieturile. Or, Prajiipati este, desigur, Anul, ~i incheieturile sale sunt cele doua ilnbinari ale zilei cu noaptea (adica aurora ~i amurgul), luna plina ~i luna noua,precum ~i inceputurile anotimpurilor. EI nu putea sta in picioare cu incheieturile destacute". in aceasta situalie, reconstituirea lui Prajiipati, mai precis a trupul'ui sau cosmic, se va rea1iza prin sacrificiu, adicainalf.9,nd un altar sacrificial, pentru ca el se identificacu acest altar ~i cu sacrificiul in sine88 • Preopj 11 realcatuiesc pe Prajiipati, il "aduna" (saIJlSki) tocmai prin faptul ca zidesc stratLp:ile de caramizi care constituie aharul. Concluziaeste foarte evidenta: fiecare sacrificiu repeto. actul cosmogonic primordial garanteaza continuitatea lumii pentru anul viitor. Prin altarul reconstruit, prin Prajiipati re-articulat, lumea i~i pastreaza viata, armonia ~i fertilitatea, ~a cum le-a dobandit prin actul creapei. ,

h

3.3. Cosmogonia upani§adica

jertfa caforlo. creatoare, j erifa cafactor ce dinamizeazii fntreaga existen!ii, intregul univers. Pentru teologii preocupati de sacrificiu, desigur, Prajiipati este acel "Unul", prezent inca de la inceput ~i chiar

Speculaliile cosmogonice, incepute in J.?gveda ~i continuate in Briihmane, i~i gasesc forma finala in Upani~ade. in aceste texte se folose~e ca expresie pentru principiul suprem al existentei nopunea 89 de Brahman • Am intalnit acest termen in cosmogonia rigvedica cu semnificatia de forta misticpa care da putere cuvantului sacru, care eficientizeaza formula sacrificial!. in Briihmane, nopunea prime~te 0 86. M. Eliade, Istoria credinlelor # ideilor... , I, p. 240-241.

inainte de creape; dupa creape, el se identifica cu intregul univers ~i cu viata de pe pamant in formele ei cele mai variate; el este in ace1a!i'i timp creatorul ~i creapa, intr-o manier! absolut panteista sau panenteista. Totodata, dupa cum am vazut, el se identifica cu "anul", respectiv cu timpul (kala). cutrecutul, eu prezentul, dar ~i cu viitorul. insa, in opinia acelo~i autori brahmanici. el este identic in acela!i'i timp cusacrificiul. Sacrificiul reflectaritmul cosmic. Prin sacrificiul adus regulat, Prqjiipati ~ redobande§te unitatea ~i-~i poate continua, astfel, acpuneacreatoare. 84. Ibidem, p.379. 85. Ibidem, p. 380.

··Vedlsmul fipostvedismul

!

i

1 I

87. Satapatha-Briihmana, I, 6, 3. 88. Ibidem, X, 4, 2. / 89. Cf. Bradiiraqyaka-Upanifad, II, I, 20: "A~a cum ~i-ar dep!na p~ianjenul firul, ~a cum din foc se tllspfuldesc scfultei m!.runte, la fel din Sine (Brahman, n.n.) se tllspl:lndesc toate sufletele; toate Iwnile, top zeii ~i toate fiintele"; vezi ~i ibidem, N, 1-2; Chiindogya-Upani§'ad, ill, 18, 1-6; VIT, 1; 1bitti'iya-Upani{lad, II, 6.

...&.

44

I

.*.: -T"··_·..

Indfa'; 'Reiigie "1i-i'UR$()fte .

..

~".....

semnificalie ~i mai importanta: princijpiul desemnat de ea devine perechea impersonaHl a unui Prajiipati personal. In Upani~ade, Brahman este fO$ creatoare ~i purt:atoare de existenta.: "El este eel ',.".;.~,,~-,---~ din care apar toate aceste fiinte; cel prin care ele traiesc dupa ce au aparut; celln care ele intrA cand mor; pe acesta trebuie sa incerci sa-l cuno~ti, acesta este Brahman,,9o. Prin urmare, Brahman este Totul, el este tot ceea ce cuno~tem sau am putea cuno~te, dupa cum tot el _ _,_este: acela care transcende orice forma de cuno~tere, cel care se 91 plaseazA dincolo de limitele cuno*rii noastre • Totin Upani~ade,ideeadeBrahmanein1ocuitasaucuplatacu notiunea de litman, avand semnificapa de "Sine" ~i reprezentand atat Sinele universal cat ~i sinele individual. Cu a1te cuvinte, existaun principiu unpicator universal, care da viatA Cosmosului in ansamblul sau, dar ~i un sine al omului, al tuturor fiintelor~ lucnuilordin aceast:alume, emanatdin litman-ul universal asemeneascfulteilor din foe. ."'''f'QQ~ptie

Din perspectiva Upani§adeZor, identitatea dintre'slnele individual (iltmlm) ~i Sinele universal (Brahman) presupune consecinte extraordinare in planul mom!, inrelatiadintre fiecare om lii semeniisai. Mareata fonnula upani~catat tvam asi ("tu e~ acesta"), ell referire speciala la identitatea existentaintre sinele fieclUui om lii eel al semenilor sm ~i al universului in genem!, postuleaza 0 reJ.at:ie desav~itA de iubire !ntre ~l ~i aproapele s~~; tu ~ebuie sa-ti iub~ti a~ro.ape~e ca pe tine

'i~----~¥edismul§.,postvedismul

i

.

1__ . .

~~:~:::a~~:~~~:t:it~!~~:'~;~~~d:f:i~~~:~--"- j

de fapt, ''tu'' intr-un punct diferit din spapu ~ timp lii intr-un grad diferit de existenta C§nd realizezi faptul ca toate fiintele, inclusiv animalele, nu sunt decAt sinele (iltmaiva-bhrit) tau, atunci toate actele tale sunt l40 de~ate de oriee egoism, ele tintesc exclusiv binele lor • I Pe de alta parte, spun autorii upani~adici, de~i utile, faptele bunenu conduc decatlanoi reinC8l1lIDi. Singuracuno~reaadevaruIui ~i unicului Sine (Brahman)este~elib.erato~e.Jnconsecinta,in Upani~ade se afirma deseori ca pentrU eliberirrea finala este absolut necesara renuntarea la orlce fapt!, fie ea buna sau rea 141. Desigur, In1:1'-o atare ipost:aza, se pune 0 intrebare legitirna: 0 asemeneadoctr.inanu conduce cumvalao decaderemoraIa.? Upani§adeZe sugereaza ca, prin det~ea de oriee acte, sinele individual se elibereaza de egoism ~i tYunge laadevaratalibertate spirituaIa; in mod spontan, el se \lIlifica ~i se lasa coordonat de vointa universal a, de ordinea cosmica, morala, ale ciirei legi se impun de lasine, dincolo de eforturile noaStJr. Aceste legi acp.oneazaautomat ~i impersonal. Ele SlDltuninstnnnent pasiv l42 al Absolutului, el insu~ lipsit devreo inip.ativaegoista • 140. S. Radhakrishnan, Eastern Religions and Western Thought. London,

1939, p. 102; cf. F. Edgerton, Dominant ideas in the Formation of Indian

Culture, in: Journal oftheAmerican Orient Society, vol. 62,1942, p. 155 sq.

141. Cf. Chft.ndogya-Upanif(ld, IV, 14, 3; "Preeum apa nu se lip~te de frunza lotusului albastru, tot astfel nu se lipe~te fapta rea de eel ee ~tie astfel"; vezi ~i . Kaushilaki-UpanifCId, I, 4; III, 8. 142. Cf. B/hadiirawaka-UpanifCld, IV, 4,22: "Pe eI nu-l biruie (g§.ndul) ca de

aeeea a taptuit r~ul sau c~ de aceea a taptuit binele; dirnpotrivA, eI Ie biruie pe

aeestea amandoult Hiptuirea ~i nefliptuirea nu-l chinuie".

I

57

Practic , cel ce re~te sa se de~eze de orice intenp.onalitate ~i implicit de act in sine, se plaseaza dinco 10 de distincp.a din1re bine ~i rau. Aceasta inseamnaca inteleptul se elibereaza de orice a~amente pamante~ti ~i, prin utmare, este liber de orlce ispita de a pacatui 143. Cand el transcende binele lii raul, ajunge sa perceapa Sinele - iitmanBrahman - care ii ofera posibilitatea sa se identifice eu Absolutul. Tot ceea ee este relativI nu mm are valoare, devine:tara sens. Multe pasaje din Upani§ade serefera lamodul in care are loc unirea dupa moarte cu Brahman. Doua sunt variantele cele mm semnificativeprez.entateaici.Potrivitprimeia,sine1eindividualsecontope$.e cu Brahman, fiind anihilataoriee lll1IIA de individualitate a omului. ~a cum afinna YiijiiavaZkya, dupamoarte con¢inta omului dispare, este anihilata144. Confonn unci adoua variante,nu poore fi vorbade 0 contopire totala cu Brahman, pen1ru ca eei eliberafi in Brahman, in lumeaacestuia, se pot manifesta pe mm departe ca fiinte individuale. in diferite texte, lumealui Brahman este descrisa cao lumeminunatain care eel decedat este intfunpinat de cinci sute de nimfe (apsara). Bleil impodobesc pe noul venitcu ghirlande, v~te ~ p1antearomate. Dupacetraverseazamulte locuri, el se descotorose~e de faptele sale bune lii de eele rele. Rudele foarte dragi lui ii mo~nesc faptele bune, pe cfuldadversarU pe eele rele. In final, el ajunge in imparatialui Brahman145 •

4.3. Misttca upanqadicli. Unirea cu Absolutul Primul traducator european al Upani§adelor, Anquetil Duperron, a tradus notiunea upani:jlad prin "secretum tegendum", I

143. S.Radhakrishnan, op. cit., p.102-103. 144. Cf. B/hadiirawaka-UpaniiQd, IV, 5. 15: " ... Cand totul a devenit una cu Sine lesl1u, atunci cu ce ~i pe cine sa vadii, cu ce ~i pe cine sa miroasii, cu ee ~i pe cine sl1 guste, cu ce ~i cui sl1 vorbeascl1, cu ce ~i pe cine sl1 audl1, cu ce ~i la cines~ se gandeascl1, eu ce ~i pe cine sl1 pipAie, cu ce ~i pe cine sl1 cWlOasCI1? Cu ce sA-I CWlOasca pe cel care cuno~te totul?". 145. Kaushilaki-Upanifad. 1,3 sq.

.

.............

" .....

'

1

58

India;':ReUgie-'Jtfi1osofie

''taina ascunsa". Traducerea este perfectjustificatA dacA avem in vedere cA intelepeiunea tainica a Upani~adelor este 0 creatie a vizionarilor mistici din acea perioacia, in fruntea carora s~ gaseau legendarul YajfuwalkYa:'piomotoiiiJ.'propriu~Zis aI'IniStlcii mdiene, ~l' Uddalaka Aru.pi. Totu~i, intelepeiunea mistica upani~adica n-a constituit niciodata apanajul exclusival sacerdoplor; mai mult decat atat, mirenii aujucat ~i ei un rol considerabil in creatia acesteia. In dialogurile upani~dice pot fi Intalnip :frecventprinp, femei ~ membri ai unor caste inferioare in posturade diseipoli ~i interlocutori; se intfunpla chiar ca un anume rege sa iasa invingAtor intr-un dialog pe aceastli tema cu un brahman, ~i tot la fel un brahman sa fie instruit in ~coala unui laic. in acel~i timp, este evidenta legaturadintre Upani~ade ~i speculapile sacerdotale din Brahmana. Abia in literatura upani~adica mai tarzie se observA 0 de~are a misticii acesteia de fundamentul teologiei sacrifieiului brahmanic ~i i~i gase~e un fundament nou in psihotehnica Yoga ~i in filosofiaSa.ipklu.la146.",,~ '."=,... ''''''''.... ''-..•~.~,,,."',~ ... , Intr-un cunoscut textupani~c, un impatimitdupaeliberare se adreseazAmaestrului sau spiritual cu 1l1'IIllttoarelecuvinte: "Salveaza-ma, caci rna simt in aceastli lume asemenea unei bro~e intr-un put rara apa,,147, iarmtr...o Brahmana se auderugaciunea inaltatA catre Divinitate, pe tin ton aproape disperat: "Condu-rna din nefiintA (asat) lafiintA (sat), din intuneric la 1l.lI11ina, dinmoarte lanemurire,,148. Intrebarea care se pune, in acest context, este urmatoarea: unde se afla adevarata ~xistentA, adevarata lumina ~i viatA? Undeva aiei sau dincolo? Potrivit textelor upani~adice, calea spre mantuire trece obligatoriu prin noi in~ine, prin interiorul nostru. eel ce "deconecteaza" propriile simturi de la lumea exterioara, cel ce-~i anihileaza propriile dorinte, flind preocupat in exclusivitate de cunoa~erea Sinelui spiritual, acela se autoilumineaza, el ajunge sa 146. Fr. Heiler, op. cit., p. 149. 147. Maitriiyani-Upani$ad, I, 4. 148.Satapatha-Briihmana, XIV, 4,1,30.

.

~-i,-l--- . vedismul§i postvedismul

.a

59

realizeze in timpul extazuIui experienta unei deplineunitati interioare. &te vorba de unitatea dintre sinele individual ~i Sinele cosmic, estevorba de experien!a mistica a Sinelui nediferenpat, atman-Brahman.

t

4.3.1. Atman-Brahman. Absolutul nediferenliat

j

Relatia dintre sinele individual ~i Sinele universal, dintre multitudine ~i Unu ne este prezentata de catre misticul Uddiilaka in cadrul unui dialog prin intermediul unor metafore foarte sugestive. Referindu-se la sarea dizolvata in apA, el ii explica fiului sau ca. atunci cend gusta apa in care a fost dizolvata sarea, noi nu 0 putem vedea, dar 0 simpm cu ~utoru1 Simlldui gustativ: "De bunA seama '" tu nu :ziire~ti Fiinta de aiei, ~i to~i este chiaraici,,149. :;;i un alt exemplu, din acel~i dialog: "Lamura aceasta e cea in care Totul i~i are firea, este Realul, este Sinele (atman). Tue¢ acesta"150. Dar cine este Totul, Realul, Sinele? Pentru ca atunei cAnd despici 0 smochina, de pilcm: iar apoi despiei ~i semintele dinauntru, nu mai descoperi nimic: " ...lamurb. aceasta pe care nu 0 za.re¢ este lamura din care se inaltAatat de mare smochinul. Sa crezi, dragul meu! Lamura aceasta e cea in care Totul i~i are firea, este Realul, este Sinele (atman). Tu e¢ acesta,,151. D~i nu putem identifica nimic inauntrul semintelor, este totu~i celt ca smochinii cresc din aceste seminte minuscule. Tot la fel, chiardacanu putem percepe direct Sinele fundamental, desigur ca el se afla ascuns in strafundul existentei noastre. "Tu e~i acesta" (tat roam asi): aici, "tu" semnificasmele empiric, individual, caretinde adeseori sa fie egoist, iar "acesta" vizeaza Sinele cosmic. Mesajul lui Uddii{aka catre flu! sau ne sugereaza prin metaforele de mai sus ca Sinele cosmic, ca principiu al intregii existente, transcende lumea obiectivA, sfera ''numelor ~i formelor" (niima-rilpa),

I

I

I

I

149. Chimdogya-Upani~d, VI, 13,2. 150. Ibidem, VI, 13,3. 151. Ibidem, VI, 12,2-3.

"'±-',' ,""

.~'.

India. ReUgie'pfilosofie

60

...

~ ~,

-1-'. J

'~ fiind totu~i atotcuprinzator, ca sarea. Brahman etot la fel de sfibtil ca :i samburele samburelui de fmct; el e inerent in toate fiintele~ ca potentialitatea vietii lor in des~urare 152. Cel care realizeazA ca este ,,"...,.~~~, identic cuBrahman ("Eu sunt Brahaman" - aham brahma amsi), aeela devine Totul yi nici mAcar zeii nu pot sa-I impiediee, caci el este (atman) lor 53. Sinele I Lucrul acesta i1 subliniaza foarte bine inteleptul Yajnavalkya 154 ,_ _ _ gar,e"arat4~~j~diyidualitat,eadispare prin eliberare • Pentru orlce inte1ept eliberat ~i desava.r~it, con~inta i~i pierde intelesul dupa ce t'totul a devenit una cu Sinele,,155. Intr-un frumos dialog cu sotia sa Maitreyi, acela~i I Yajnavalkya prezinta rationamentul sau in favoarea acestei unitAti, in care orice co~ta a distinetiilor, a diferenperilor afost anihilata: "C3nd pare ca exista dualitate, atunci unul 11 vede pe ceIalalt, unul 11 miroase pe celalalt, unul il gusta pe eelaIalt, unul Ii vorbe~te eeluilalt, unul il aude pe ceUUalt, unul se g§nde~te la eelaIalt, unul il pipaie pe celalalt, unul il cuno~e pe eelaIalt. Dar cand totul a devenit unacu Sinele sau, atunci cu ce ~i pe cine sa vad!, cu ce ~i pe cine sa miroase, cu ee ~i pe cine sa guste, eu ce ~i cui sa vorbeasca, cu ee ~i pe cine sa aud!, cu ce ~i la cine sa se g§ndeasca, cu ce ~i pe cine sa pipaie, cu ce ~i pe cine sa cunoasca? Cu ce sa-l cunoasca pe eel care cuno~te totul? Despre Sinele (atman) acesta (se spune) numai «Nu, nu» (neti, neti): de neapucat, caci nu este apucat; de nenimicit, caci nu este nimicit; :tara legaturi, caci nu se leaga (de nimic); de neinlantuit, caci nu tremu:ra ~i nu este vatamat. Cu ce oare sa-l cunoasca pe cunoscator?"IS6. Prin unnare, atunci cand dualitatea pe care se bazeaza con~iinta dispare, con~inta ins~i inceteaza sa mai functioneze, se I patrunde intr-o lume a nediferenperilor, a unitarului. Principiul I

j

I

152. H. Zinuner, Filozojiile Indiei, trad. rom., Hwnanitas, Bucure~ti, 1997, p. 229. 153. Brhadliro(1J'aka-Upani.fad, 1,4, 10. 154. Ibidem, IV, 4.

I55.lbidem, II,4, 14.

156. Ibidem, IV,S. 15; cf. Chandogya-Upanifjad, VI, 15,2.

61

--·-Vedismul,§ipostvedismul

funOamen~ nu dispare insa157 . In viatanoastraobi~uitase manifest!,

~i

evident, permanent opozitia de tip dualist dintre subiect obiect. Subiectul cuno~terii percepe totdeauna vam obiecte. Atunci cand acesta, in speta omul, devine con¢ent insa de Sine, se autopercepe ~i toate eeIeialte devin Sinele sall, atunci nu mai pereepe nici un obiect, totul se une~te cu Sinele. Este yorba de un fel de congtiinfa a incon§tientului.o stare a subiectului pur lipsit de orice obiect 158• Pe a.ceasta treapta, eel aflat in extazmistic experiazaRealitatea ultima, despre care nupoate exc1ama decat atdt: "exist!" (asti). Disparand mice distinctii de gei1Ul eu-ttl, subiect-object, dispar ~i oriee distinctii valorice, pentru ca acestea apar totdeauna in relatia eu-tu. Co~tiinta sa a devenit nelimitata ~i infinitii, extinsa la dimensiuni cosmice, cosmicizata: "Sinele (iitman) meu dinlauntrul inimii este mai mic de cat (hobul) de orez, de orz, de mu~tar, de mei sau decat samburele de meL Sinele meu dinUiuntrul inimii este mai mare decat pamantul. mai mare decat vazduhul~ mai mare decat ceruI, mai mare decat lumile" I59• V acuurn-ul infinitdevinepen1rumistic 0 plinatate infinita. EI recuno~ iniitman intreagalume, intregul univers, el percepe totul ca pe Sinele sau ~i exc1ama: "Eu sunt acest Tot". Unitatea sa cu aceastii Realitate ultima 0 exprima totdeaunaprintr-o serle de fonnule de identitate: "acesta este Aeela" (tad etad'), "atman este Brahman", "inima este supremul Brahman", "eu suntBrahman"{brahmiisml), "ceeaeetu e¢, aceea sunt eu". Dar cea mai importantii dintre aceste formule, ''marele cuvant" (mahiivakyam), ramane tat tvam asi ("acesta e¢ tu insuti'') 160.

4.3.2. Coincidenfa contrariilor Pentru autorii Upani~adelor, dupa cum s-a putut observa, unitatea Sinelui nu tine mtr-o masura prea mare de rationamente, de al'gunlente explicite, pentru ca este mai degraba un obiect al 157. Cf. Kiitha-Upani~ad, I, 2,18-19; Taittiriya-Upanifjad, III, 1. 158. Cf. H. Nakamura, op. cit,p. 121; H.Zimmer, op. cit.,pp. 243-244. 159. Chiindogya-Upani~ad, III, 14,3; cf. Mundaka-Upanifjad, III, 1,7. 160. Fr. Heiler, op. cit., p. 150.

~.

at ~

62

India. Religie

~imosofie

experientei, a1 gnozei, al intuipei. Admiri cosmosul ~i multitudinea de fonne vii prin care acestase exprima, se manif~ iar apoi nu-p ramBne ~,~,.,>.¥'''=~'''"W-,," "'~~'

Aeestea vizeaza atatsituafia eelui decedat in drumul sau spre lwnea ~e dincolo cat ~i proteepa celor apropiap. aeestuia, ea unnare a contaetului lor eu el. De eele mai multe ori, cadavrulera ineinerat; se practica, to~i, ~i inhumarea, cum ar fi in cazul eopiilor decedati sub vfu:sta de doi ani, daca nu cumva emu abandonaji, pur ~i simplu, undeva intr-o padure. Ritualurile legate de ineinerare sau inhurnare erau savariiite de 0 ruda a deeedatului sau de un preot adhvaryu. Inainte de preluarea eadavruiui din familie se des~urau anumitepregatiri preliminare. intre altele, trebuiau aduse sacrifieii stapAnului morplor, Yama, boeitoarele se loveau In piept ~i peste coapse, iar deeedatul era sproat, 1mbrlicatin haine noi ~i lmpodobit eu flori. Cortegiul fimerar 248. Cf. Satapatha-Briihmana, lV, 6, 1, 1; XI, 1, 8, 6; XII, 8, 3, 31. 249. Ibidem, X, 1,5,4. 250.. Cf. Aitareya-Briihmana, III, 44; Taittii'iya-Briihmana, III, 10, 9, II; Satapl:Jtha-Briihmana, II, 6,4, 8; Ibidem, XI, 4, 4, 2. I

.

-*-­ ~f

~

88

India. Religie

~i

filosofie

se deplasa spre sud, in direcpa locului incinerarii. Nici un participant nu avea voie s~ priveasca. inapoi. tn mma unor ceremonialuri speciale, cadavrul era a~ezat pe rugul amplasat acolo, dup! care sotia decedatului se ~eza in partea dreaptA a acestuia lnaintede a:fi aprins 251 focul, sofia era invitata, prin recitarea unui text din J.?gveda , sa se mai ridice 0 data, un text care mai tarziu va fi utilizat ca argument impotriva incinernrii sop-ilor aUituri de sopi decedap. Participantii la incinerare erau obligati sa. se supuna unor ritualuri speciale de purificare, in cadrul caroraerau utilizate diferite formule magice, fum ~i flori. Rudele celui decedat erau privite timp de cateva zile ca fiind impure. tn aceasta perioad~ ele nu aveau voie sa manance, s~ atinga. apa ~i sa. studieze Vedele. tn plus, fiii celui decedat erau obligafi la abstinenf~ sexual~ tirnp de un an de zile, sau cel putin doua.sprezece zile, iar v~duva trebuia s~ trIDasC~ tot restul vietii in castitate. Dupacatevazile, restul oaselorr~asepe locul de incinerare dupa stingerea focului erau adunate ~i inhumate. Multa vreme dup~ aceea, rudele aveau indatorirea de a aduce jertfe regulat pentru cel decedat. Aceste jertfe speciale erau deosebit de importante, intrucat mai trebuia sa mai treaca. un timp pam ce decedatul intra realmente in "lumea parintilor" (pip-Ioka), adica a stramo~ilor. tnainte de aceasta, el va rataci injurul celor ram~i in viata ca un fel de "fantoma" (preta). Ulterior, decedatul nu se va mai bucura de sacrificii speciale, el mulpnnindu-se cu acelea aduse in mod obi~nuit tuturor stramo~ilor in randul carora dej a a intrat.

251. Vezi J.?gveda X, 18: "ridieli-te, femeie, spre lumea eel or vii; tu stai ala.turi de un neinsufletit, vino!".

I" ,i !

, '1"

_. "'-_ - : 'J"

C .... ~.:'.. ~ .." , .... -

~

_'.

Ill. HINDIDSMUL

SAU "COMPLEXUL OPOZITIILOR"

._ i­

,,_.,~~)._,C"e

este hinduismul?"",.'_.___ ~,,;.,,__

.r',.

Seria lunga de curente religioase, care se profileaza. dupa perioada Vedelor, este cunoscuta sub numele de hinduism. Trecerea de la religia vedica la hinduism nu reprezinta nici pe departe rezultatul unei evolujii ulterioare a vedismului. De altfel, religia vedic~ in sine nu ne ofera 0 imagine corecta a realitap.lor religioase in ansamblullor din perioada vedica.. Literatura vediclilust:reaza in primul rand religia clasei superioare ariene, oferindu-ne in schimb putine date despre religia claselor ariene inferioare ~i absolut nimic despre cea a populatiilor autohtone, cucerite de catre arieni. Multe vestigii tipice pentru religia preariana, descoperite in urma s~paturilor arheologice, Ie gasim in hinduism: statui de zei, cinstireazeitei lunii, a diferitelor animale ~ore, a unor demoni cu chip de ~ etc. Pe de alta. parte, miturile ~i concep~e vedice supravietllesc, intr-o fonnasau alta, prinhinduism. Ambele cu1~ cea arian~ ~i cea autohtona, au convietuitlaolalta. pe mai departe, influentfuldu-se recipmc. Este evident cahinduismul nu este altceva decat rezultatul convietuirii ~i simbioza acestor dona cultmi, este produsut vietti 252 spirituale ~i materiale caracteristice ambelor cu1tmi • Hinduismul nu se prezinta. ca 0 religie unitara, cu 0 fizionomie distincta, ci ca 0 structura religioasa foarte complexa, constituita din diverse religii sau elemente religioase suprapuse. In acest complex, elementele mai vechi n-au fost aboli te, ci supravietuiesc in continuare 252. Cf. J. Gonda, Les religiqns de l'lnde, I, Vedisme et hindouisme ancien, Paris, 1962, p. 263.

90 India. Religie ~i f"ll,Qsofie --------------------=:....-..:..----". . .- --

'f"

-t I

Hinduismul sau "eomplexul opozitiilor"

91

I

impreuna cu elemente mw noi, intr-o simbioza perfecta. Astfet~ in acest lucru conducfuld la 0 ampUl diversificare a sa. De altfe1, inainte hin~uism au patrons ~i se regasese §i astazi laolaltrlreligia preariana, , de secolul al XIX-lea, termenul de "hinduism" nici nu exista, atunci vorbindu-se doar de "religii ~i obiceiuri din India", incluziind desigur ~i religia indo-europeanA, ritualismul btabmanic, mistica upani~adica, tehnica Yoga, elernente de doctrina jainistA ~i budista;' Practic;"'~~" . ,ceea' ce noi numim astazi "hinduism". La inceputul secoltilui al XIX~ hinduismul insumeaza experiente religioase acumulate pe parcursul a lea (1830), un hindus, de altrninteri apropiat de islam ~i cre~tinism, aproximativ cinci milenii de viatAreligioasa. Din aceasta perspectiva, Ram Mohan Roy (1772-1833), a recurs la inventarea acestui termen, hiI).duismul este 0 excelentAsinteza de elemente dintre cele mai variate: pornind de la hindu, cuvant care exista dej a de multi vreme, fiind .. ~~ legatde fluviul Indus. El a alcatuit aceastanopune prln mimetism de 1a grobiene ~i purificatoare, spirituale ~i. fiziologice,~filosofice~ ~L=.J,..~i~ experimentale, care lin de intelepciunea sacerdotala ~i de evlavia I termenii pe care-i auzea in Calcutta in engleza: cre$tinism, mirenilor, de mistica ~i profetism, de abstractia impinsa pana la ex:trern protestantism, mahomedanism etc. Termenul in sine, insa, spun sau de un feti~ism grobian, de cuno~erea ezoterica sau de credinte anumip cercetatori, este unul ~eHitor, pentru ca nu se poate vorbi de 255 un hinduism in sine, ci mw degraba de hinduisme • religioase populare dintre cele mai vulgare. S-a spus chiar cahinduismul ar fi un fel de complexio oppositorum, prezentiind similitudini Ceea ce se nume~te "hinduism" nu corespunde unui aspect structurale cu ceea ce intelegem prin "catolicismul roman~,253. Spre separat al vietii sociale, ~a cum se intfunpla in cazul altor religii. deosebire de aeesta, insa, el nu reprezinta 0 organizape religioasa Hinduismul este prin esenta un sistem socio-religios indisolubil. unitara, ci 0 diversitate complexa de caste, secte, comunitap monahale"·r~c . '~. ."",. Termenul sanscrit cel mw adecvat este dharma, care, lara sa intre in ~i personalitati particulare. Comunitatile religioase distincte, numite conflict eu notiunea de "religie", are semnificatia de temei cosmic ~i sarpprcuJaya (''tradipe ora1a~') saupath ("calea mantuirii"), nu prezinta social, de nonna regulatoare a vietii. A vern de-a face in acest caz cu 0 nicidecum caracterul Bisericilor ~i confesiunilor cre~e. lege imanenta naturii lucrurilor, care reglementeaza ordinea sociala ~i Reintalnim in hinduism multe dintre divinitatile vedice, dar individuala. De aceea, a pune unui hinduist intrebarea "Care este religia irnportanta lor in acest nou context este cu totul alta. De pilda, unii zei dumneavoasW?" insea:mna a-I intreba: "Care va este rnodul de vialA?". Expresia varJ)a-ii:;;rama-dharma contureaza, din acest motiv, muIt de odinioara cu 0 semnificatie deosebita sunt acum pur si simplu eclipsati de catre Vishnu ~i Siva (in vedism: Rudra), chiar daca cei I I mai bine continutul religiei hinduiste, intrucat implicalaolaltanorme de 254 doi ocupau in panteonul vedic un loc foarte modest. De asemenea, moraia general a (siidharaJ)a-dharma), dar ~i obligatiile individuale statuile zeilor ~ templele vorjuca m hinduism un rol foarte important, iar care revin fiecaruia in fimcpe de apartenenla sa la 0 c1asa sociala sau relapacredinci~ilorcuzeii vadeveniacumunamultmaipersona1a~imai alta, in fimctie de etapa pe care 0 traverseaza in viata, in fimctie de interioriza1A In plus, aparmari schimbarlmspatiul ritualic, iartenninologia varsta ~i sex etc. 256. religioasacuno~ §i eamutapi dintre celemai considerabile. Ca atare, am putea spune ca hinduismul este mai mult dedit 0 Pe parcursul timpului, hinduismul s-a raspa,ndit ~i s-a adaptat religie: este unfenomen concret, colectiv ~i personal totodata, care regiunilor in care a patrons ~ perioadelor istorice pe care le-a traversat, 255. Vezi M. Delahoutre, Prezentarea hinduismului, in: Ph. Gaudin (coord.). MOj1f-e religii, trad. rom .• ed. Orizonturi, ed. Lider, Bucure~ti, 1995, pp. 324-325. 256. M. Hulin ~i L. Kapani, Hinduismul, in: J. Delumeau, op. cit., pp. 357-358.

253. Vezi, Fr. Heiler. op. cit, p. 233. 254. Cf. J. Gonda, op. cit., pp. 271, 373, 275.

t

II

j

92

India~ .Religte--p

·tilosefie

_.-1---- -~"Binduismul

sao "complexnl opozitfllor"

93

marcheazaviataindividuala~i sociala in ansamblul ei. Este, pur~ simplu,; ultima categorie de scrieri se bucura de acee~i autoritate ca ~i prima, un modus vivendi, un mod de a exista ~i de a fi in lume, pentru ca nu atat timp cat ele converg pe linie doctrinara cu literatura revelata.ln fond" smfli nU face altceva decat sa completeze ~i sa aprofundeze se reduce la un simplu mod de a concepe, de a gandi ceva, ci la experienta concretii, la practica in sine aceeace'estt:rconceput, la ' I " ' Sruti, in a~i manierA in care in ~sm, de pilda, Sfiinta Tradipe 257 t:raire, la viata· Acest fapt I-a detenninat pe R C. Zaehner sa afinne completeaza ~i aprofundeaza SfiintaScript:uJ.a. De altfel, luerarne~, respectivvastaliteratu:rayedicaaSlirelor,jucauunrolfoarteimportaht despre 258 hinduism: "Hinduismul este - ismul hind~ilor" iar pe J. Gonda : "Hinduismul este ceea ce jac hindui~tii". De aici rezultii, . inca din perioada vedica. Inhinduism, caooaparin prim plannoi divinitap in primul nmcL ca pentruhind~ comportamentul este superior oricaror~'~i ~M':-'-~ ~i rittialuri, lucrlirilesmpi capiitii 0pondere deosebitii, chiar daca teoretic concepte, oricaror idei, ba chiar oricaror credinte, fie ele chiar;:; lucrarileSrutisuntconsid.etatecafiindcelemaisernnificative. religioase. In opiniahindui~or, filosofiile ~i religiile apusene se rezuma Lucdirile Dharma§iisfra, de 0 importanta foarte mare p~ntru e exclusiv la un amalgam de reprezentiiri ~i de credint profesate in viata religioasa, nu sunt altceva deca.t 0 continuare directa a acelor 259 detrimentul comportamentului concret, experientei directe • Dharma-s iitra, care trateaza probleme de drept religios ~i civil. Cele Spre deosebire de aIte religii, hinduismul nu are un intemeietor mai importante lucran Dharmaiiistra sunt Manavadharma-slistra uman. Hindu~ii spun ca el a existat, totu~i, ~i va exista intotdeauna. sau Manusmpi ("Codul Legii lui Manu"i60, redactat probabil in Acesta este ceea ce ei numesc sanatana dharma, adica ordinea secolul al}I-lea d.Hr., ~i Ylijnavallcyasmf/i, apArute injurul anului guvernatA ~ etema a l u c r u r i 1 o r . · " ...."""""'''''..,''''''';'-...c~·"''",-·-j«"'·: ,300 d.Hr. In aceste lucrAri sunt abordate 0 multitudine de probleme, intre care: creatie, reinriea, indatoririle religioase ~i sociale ale 2. Literatura sacra diferitelor clase sociale, indatoririle regelui, probleme juridice ~i de politica. Este evident ca lucriirile DharmaSiistra ne amintesc, prin Dupacum am mai spus, traditiaindiana imparte literaturavedica structura lor, de literatura vedica. Celelalte lucran smm, in schimb, au in doua categorii: sruti ("revelatia") ~i smpi (''traditia'j. Sruti cuprinde un cu totul alt caracter, cum ar fi cazul celor doua marl epopei A .r~7_ -bh Bh agavatgila-262 , sau al I ' " Purlina, care' cele patru SamhitCi (sau cele patru Vede), BrCihmana, Aranyaka ~i J.Y1Una arata261. ~l lteratunl Upani~adele. Aceste scrieri sunt considerate ~i in hinduism drept reprezinta in mod indiscutabil cele mai importante izvoare privind revelatie divina, av§nd un caracter fimdamentaI ~i autoritar. Litera:i:ura mitologia hinduista. Popularitatea acestor scrieri este imensa, daca upani~adica s-a dezvoltat mai departe ~i dupe. perioada vedica. avem in vedere faptul ca ele erau accesibile tuturor claselor sociale, Paisprezece dintre Upafti§ade sunt socotite ~ acum caavand oorigine inc1usiv fernei10r ~ castei nearienilor, cunoscuta sub numele deslib-a. Din vediya, insa. cele mai recente dintre cele peste dow sute de Upani§ade post-vedice sunt datate multmai tfuziu. Lucriirile clasificate dreptSruti 260. Vezi Mfmava-Dharma-Sastra sau Cartea LegU lui Manu, trade de 1. sunt secondate de celela1te scrieri religioase, denumite smpi. Aceastii Mihalces4u, ed. a II-a, Cugetarea, Bucure~ti, 1944. 261. Cf. I. L. Postolache ~i Ch. Filitti, Mahabhiirata. Legenda lui Nala # a 257. R. C. Zaehner, Hinduism, Oxford University Press, 1962, p. 1. 258. J. Gonda, Ope cit., reeditare, vol. I, Payot, Paris, 1979, p. 416. 259. M. Hulin ~i L. Kapani, loco cit., p. 358.

frumoasei Damayanti, ed. Albatros, Bucure~ti, 1975. 262. Bhagavat-Gitii, trade din limba sanscritll, comentariu ~i note explicative de Sergiu A]-George, Societatea Infonnapa, Bucure~ti, ] 994.

~""" ~"

,I

94

India. ,ReJigie §i' ftIosofie

acest punct de vedere, aceste scrieri se disting net de scrierilc:flhJti, rezervate exc1usivbarbatilor din celetrei clase superioarearlene. In pofida marii deosebiri existente 1ntre concepp.ilereligioaseprezentateinaceastA , litem1:iJIa§i literaturavedica,teoreticienii diferitelor§COJihinduistew inceJ:cat cu insistenta sa coreleze §i sa scoatA in evidenta concordantele dintre lucr8rile Sndi §i smpi. Punctul central inMahiibhiirata, 0 epopee imensade 200.000 _~_m de-versuri, 11 reprezinta expunerea conflictului dintre doua ramuri ale unuia §i aceluia§i neam: Kaurava §i Piindava. in aceasta prezentare au fost incluse, de asemenea, relatari diferte despre zei §i eroi. Multe dintre aceste episoade interpolate confIn capito Ie cu un caracter instructiv. Aceastii lucrare gigantic! a aparut pe parcursul unei foarte lungi perioade de timp, probabil intre secolele IV i.d.Hr. ~i IV d.Hr?63 BhagavadgiJii ("Cantecul Celui Prea Fericit"), conturatii ulterior ca lucrare de sine, este in fapt capitolul interpolat in cartea a =1r~" ,':'O',~",;",:

~.,>

."."..,.....•.iiJ"f'i;,;.~.l"..,!'/

,;~

263. Pomind de la faptul clt aceastllucrare a fost elaboratli mtr-o perioadA atat de indelungata de timp ~i invocand multele neconcordante de ordin geografic din epopee, unii cercetlttori, lntre care G. Dumezil ~i M. Biardeau, i~i pun chiar problema - in fond, ireaUi, de domeniul imaginarului - a reconstituirii acelei Ur­ Mahabhiirata: " ... descrierile conventionale trateazlt superficial geografia ­ incercati sli trasati cursul raului Sarasvati ~i va yeti convinge! - iar palmierul de vin, Bprasus 'jlabeJlijer, nu prea cre~te pe campiile din nordul Jndiei, cu toate ca adest copac cu tfUllchiul inalt ~i drept este amintit de multe ori in epopee. Va trebui oare retacuUi ~i 0 Ur-Mahiibharata in care omul de §tiinta de azi se va substitui bardului de odinioarA pentru a regasi originalul?" Oricum, datl fiind imposibilitateaacestui demers, cercetltorului nu-i ramane alta. solutie dedit sA se resemneze: "Oricare ar fi deci istoria proprie a acestor texte, putem aflrma cli va fl imposibil ca ea sa fie vreodat! reconstituitli ~i ca., de altfeJ, aceasta nici nu este sarcina cea mai importantl a cerceWorului: intr-un fel sau altul, printr-o referire mai mult saJ-l mai putin indeplirtat! ~i cu pretu1 unor reinterpretlri neintrerupte (priii wmare, inclusiv acelea ale arheoJogilor, istoricilor sau antropologilor indieni) aceste texte continua sa. dltinuiasca. in cOn~tiinta colectiva hindusa.". Vezi M. Biardeau, Hinduismul. Anlrop%gia unei civi/iza;ii, trad. rom., ed. Symposion, Bucure§ti, J996, pp. 17-18. '

'~

1 I I

I

"I

I

Binduismulsau "complexul opozitillor"

.

95

VI-arlin Mahiibhiirata, reprezentAnd un pqem fllosofic. In concret, lucrarea se inIafi~eazA sub aspectul unei predici pe care vizitiul 0 adresea.zarazboiniculuiArjuna in momentul premerg8tormari bat!lli diritre clanul Kaurava!?i clanul Piindava. Textul este fundamental pentru bindU§i, intrucat ''vizitiul'' i1 reprezintA pe zeul Krishna insU§i. Regrupand §i organizand toate c8.ile de mantWre cunoscute pfula atunci, Bhagavatgitii propune una noua.: sacri:ficiul de sine prin indeplinirea dezinteresata aceeace Ila§terea, v8rsta, sexu1 etc. impun in privinfa "legii "", " proprii" (sva-dharma). Trecfuld peste diferentele dintre caste - asemenea

budismului -ea propune oric3rui hindus, delarege laJ.DBturatorul de strada,

posibilitatea de a accede la statutul de "ascet in lume", de a fi p8rta§ la

opera divina ~i la "harul" divinitiiJii (prasada). Tocmai de aceea,

Bhagavatgitii a ramas pana astazi cartea de cApatai a oric8rui hindus,

:fiind socotita"Bibliahinduismului" SWl ''Evanghelialui Krishna".

o alta mare epopee hindusa este Riimiiyani64, cuprinziind vreo 48.000 de versuri. Figura sa central a este eroul divin Riima, care trebuie sa biruiasca in multe lupte §i sa se supuna unor exerciJii dificile, pentru a reu~i s-o elibereze pe SOfia sa SiJii, rapita de catre regele demonilor, Riivana. Regele demonilor 0 tine in captivitate pe sotia sa in palatul sau de pe insulaLanka - identificata cu insula Ceylon (Sri Lanka de asrnzi). Intr-adevru-, sprijinit de Sugrlva, regele maimutelor, ~i de rumata acestuia, Riima reu~e~te s-o elibereze pe Sitii. In acestfel, el se va consacra drept prototipul regelui ideal, simbol a1 curajului eroilor, a1 evlaviei ~i a1 nobletei. De asemenea, Silii. va reprezenta de acum inamte, pentru hindu§i, prototipul sopei ideale, care, in ciuda tuturor pericolelor ~i amenintBrilor, doved~ noblete ~i fidelitate. Desigur, in a.ceastii lucrare au fost interpolate multe legende ~i episoade suplimentare. In forma sa actuala, epopeea dateaza aproximativ din secolul al II-lea d.Hr., dar nucleullucrarii s-a 264~ Vezi Valmiki, Riimiiyana, trad. rom. dupA repovestirea engleza. a lui G. Rajaeopalachari, Bombay, 1965, de S. Demetrian.l-II, Bucure~ti, 1968.

...... 11 'I.

96

India. ReUgie §i rllosofie

! "4' I !

conturat intr-o perioada mult maiindelungatli, extinz8ndu-se probabil 265 . pam prin secolUl al IV-lea i.d.Hr. Lucranle Puriina au fost compuse, conform tradipei indiene, . de ciitre legendarul Vyiisa, socotit de altfel ~i autorul epopeii Mahiibhiirata. eu toate acestea, ele provin din cercuri literare diferite, aparand probabil in perioada cuprinsii intre secolele IV - XIV d.Hr. Listele tradiponale ~ira optsprezece diferite Puriina, dar in realitate ~___ ~, nmnarullor este cu mult mm mare. In1re cele mai vechi dintre acestea amintim Vishnu-Puriina, Siva-Purana, dar cea mm importantA ramane Bhiigavata-Pur,iina din secolul a1 X-lea d.Hr., pe care teologll vishn,uip 0 ~eazAa1aturi de Upan~ade ~i de Bhagavadgilii. in general, PW'ana cupiind un material informativ foarte bogat; ele tratea..za. 0 ~a mare varietate de probleme incat pot fi desemnate ca adevarate enciclopedii. Ele abordeazA probleme legate de creatie, genea10gia zeilor ~i sfintilor, istoria diferitelor dinastii regale. in ele gasim capitole dedicate unor doctrine filosofice ~i capitole care vizeaza probleme juridice, de cult, astrologie ;;i magie. Lucrlirile Purana se diferenpaza foarte mult intre ele in ceea ce prive~e conceppile religioase, in sensul ca multe dintre ele au un caracter sectar, fiind manuale sacre ale diferitelor directii religioase. 265. Dupa. cum subliniazA M Biardeau, ca ~i in cazul Mahiibhiirata, "marele savant indian specialist tn preistorie, H. D. Sankalia (s.n.), a cercetat indelung Riimiiyana ~i denunta in aceastA epopee nu mnnai toate scenele neveridice ~i evident imaginare (acel "fabulos" al nosttu), dar ~i ceea ce el considem a fi totala necuno~tere de ciitre autori a geografiei Indiei. EI afrrmll... cll 0 asemenea Riimiiyanatardivii ~i eronatl rezulti dintr- Rilmiiyana original!care s-ar caracteriza indeosebi printr-o geografie coererim, ce poate fi deci recunoscuti de cititorul modem: Ceylonul nu mai este Ceylon, marea nu este decat un lac, iar podul aruncat de maimutoiul Hanumiin (s.n.) intre plhnant ~i insula este 0 simplii podi~cii pe care 0 construise i'ntre malul acestui lac ii 0 insutitL·· 0 populatie aborigen! reprezentam, bineinteles, de maimute. Unul dintre principalele puncte de sprijin ale demonstratiei ~i ale JocalizArii definitive ale acestei Ur-Riimiiyana este eli arborii sal nu cresc decat intr-o regiMe anurne a Indiei, in partea de nord a podi~ului Deccan, foarte departe de Ceylon". Vezi M. Biardeau, op. cit., p. 17.

i

Binduismul san "complexul opozitillor"

97

Agama ~i Tantra1 sunt 0 grupa de lucrari in care elementul sectar este mult mm pregnant prezent dec!t in Puriina. Sunt lucrlri privite exclusiv ca scrieri sacre consacrate diferitelordirectii religioase (vishnuip, sivaiti ~i Sak:tip). Ele cuprind rituri ~i ceremonii, corelate cu cultul templelor ~i eel al statuilor, cu ceremoniile de consacrare ~i magia Tot in rfuldul izvoarelor hinduiste sunt integrate ~i multe lucmri literare din perioada c1asica, care trateaza teme mitologice. De un mate renume se bucura in anumite cercuri vasta poezie religioasB;' imnuri etc., dat§.nd in special din perioada Evului Mediu. in acest context, remarcam in mod deosebit Gitagovinda lui Jayadeva din secolul al XII-lea. In acest caz, este yorba de 0 colecpe de cantari religioase, care ilustreaza relapa de iubire dintre zeul Krishna ~i sopa sa Radta. Aceasta relape este perceputa simbolic ca 0 imagine a relapei ~e iubire dintre oameni ~ zei. Toate lucrlirile amintitemai sus au fost scrise in limbasanscritA. Dar mm exista ~i 0 literaturli religioasa foarte semnificativa, redactatA in alte limbi indiene, intre care tamil, hindi, bengali ~i marathi. 66

3. Divinita1i ~i semnificapi

Divinitatile superioare ~i inferioare din panteonul hinduist Sl.U1t secondate de nenumarate fiinte spirituale, benefice sau malefice, avandu-~i originile in tradipa vedico-brabmanica. Numarul total al fiintelor divine este extraordinar de mare. De pilda, Mahiibhiirata aminte~te de 33.333 - in fapt, 0 extensiune a numarului de 33 de PjvinitAp vedice, la care se adauga cei 88.000 de Gandharvas, spirite n~ale sotilor abia casatorip ~i implorate de catre ace~tia sa ~e indeparteze de sOliile proaspat casatorite. Sivaipi din suduI Indiei numara chiar 1.100.000 de divinitap ~i demoni. Toate aceste divinitap 266.Vezi Ch. Chakravrti, Tantras. Studies on their Religion and Literature, Calcutta, 1963; A. Bharati. The Tantric Tradition, New York, 1970.

198

India. Re1igie §i flIOSUfie

suntreprez.entateca ilinte divinejuvenile. Ele sebl.lCl.lnldoarde 0 n&h~ (amrita) relativa,. exti.nsapeparcursulunei singme perioade cosmice. Un lucru foarte important este faptul ca in hinduism regasim multe dintre divinitAtile semnificative din perioada vedica: VaruQa, lndra, Agni, Soma etc., dar acestea nu mai sunt nici pe departe figuri centrale alepanteonului hinduist Exceptiefuc doardoi zei, caIein perioada Vede/or jucau un rol inferior, respectiv Vishnu ~i Siva, dar de aceasta dataapar drept cele mai proeminente figuri alepanteonuluiindian. "­ De remarcat este, insa, faptul ca in perioada hinduism apar schimbari marl nu doar in interiorul panteonului, ci ~i in ce priv~te relalia dintre zei ~i oameni. In hinduism, zeii se aseamana in multe privinle oamenilor. Intr-adevar, zen ce-~i au sa.la§u1 pe legendarul munte Meru ~i duc 0 via!a minunatain palatele lor cere§ti sunt mai putemiei deem pamantenii, dar ei nu au posibilitatea, de exemplu, sa-! protejeze pe oameni de ciclul reincam.arllor. Inclusiv zeii trebuie sa se supuna legii implacabile a karmei. Atunci cand faptele lor bune s-au "consumat", ei trebuie sa se reincameze necondilionat in funclie de meritele lor. Uneori, zeii amt de putemiei trebuie sa revina pe pamant, unde ca oameni Ii vor sprijini pe adeplii lor in lupta impotriva adversarilor ~i f011elor malefice. De asemenea, dupa cum am mai amintit, in hinduism, cinstirea templelor ~i a statuilor zeilor ocupa un loc central. Credinciosul hindus are posibilitatea de a intra zilnic in contact cu zeul sau, mai ales atunci cand i~i inal!t\ rugaciunea catre el, in tempIu, in fala statuii aflate acolo.

3.1. Divinitii(i masculine Panteonul hinduist este foarte variat, alaturi de divinimli masculine impunatoare aparand nenumarate divinitati feminine, fiinte ~i forte supranaturale, fonne de zooiatrie, fitolatrie, un cult preponderent al vacii sacre etc. Cea mai importanm diviriitate este Vishnu, 0 divinitate care in paQ.teonul vedic juca un rol absolut minor. Daca in lJgveda, Vishnu

sau "complexul opozitJUor"

99

apate'ca~utor allui lndra, in hinduism el preia pana la un anwnit grad fimct ia lui lndra, protejand pe oaineni ~ipe zei de demoni ~i de fOI1ele

malefice. Prin activitatea sa protectoare, Vishnu devine in hinduism 1111 fel de'prototip pentiiiregele ceresc;~i ipoSiaza in care odinioara, in perioada vedica, se gaseazeul Indra. Funqia primordiala a lui Vzshnu face din el unfel de Atoqiitor, pentru cael este garantul ordinii universale. In literatura brahmanica, el este identi:ficat, Ca ~ Prajapati, ell sacri:fieiul. Maltfuziu,elchiarpreiamaimultefunctiialeluiPrajapati.~~".---,---- ... Din aceasta perspeetiva, Vishnu simbolizeazAannoniaideaIa a cuplului preot-sacrificant sau brahman-rege. Ca atare, el releva atilt suprematiaspiritua1aabrahmanilor,cat~iordineacosmica(dharma), garant al stabilitAlii sociale ~i al bunastarii. Aceasta simbioza a puterii spirituale ~ a celei lum~ ~i efemere in persoanazeului estereprezentata de statuetele impodobite ale lui VIShnu (in sudullndiei), careil ~ purtfuld, in afara atributelor sale traditionale (scoica, discu1 etc.), tiara ~i

msemnele regatului. De aiei se poate trage conc1uzia ca Vishnu este, in mod preponderent, 0 divinitate a castelor shperioare ariene. Este 0 divinitate "pl..1r3.", cllreiaadeptii ii aduc in temple doarofrande vegetale. Alteori, Vishnu este identificat in hinduism cu Absolutul impersonal, cu prineipiul suprem, numit Brahman. Pentru adeplii sai, el repreziom zeul universal. Este sinele launtric a1 tuturor fiintelor, este ins~i cuno~terea in sine a celor ce cunosc; este inceputul creapei, actul ~i s~itul ei, esenta oriclirei viep; nimic nu poate apare sau fiinta in afara sa. El este stapanul tuturor fiinlelor ~i, in pofida faptului ca famane pentru totdeauna nenascut ~i nemuritor, el re~e pennanent prin propria sa foqa de creatie. El este zeul care se creeaza pe sine insU!?i, atunci cand ordinea cosmica ~i individual a sunt ignorate. El ren~te cic1ic pentru a proteja pe cei buni ~i a distruge pe cei rru, pentru a restaura ordinea juridica ~i cosmica incaIcata. Acest atribut al sau de acum se afia in concordanla cu caracteristicile sale din periqada vedica: el este pregatit oricand sa intervina ca, prin acpunea sa re-gmatoare, sa protejeze fortele benefice ale universului ~i sa salveze

lOO'"India.R~ligie.. ~i

fllosofie

lumea de la autonimicire. Probabilditocmai aici seaflAtemeiul aparipei figurii zeului Vishnu in conteXtul hindus.,F~te, nu este yorba despre acel Vishnu primordial, pe care i1 intaInim intr-o ipostazA atAt de modest! in contextul vedic ~i care a ajuns apoi atilt de impunAtor in panteonul hinduist. DacA astAzi zeul Vishnu se bucurA de cea mai mare cinstire din partea a milioane de credincio~i din toate parple Indiei, acest lucru se datoreazAin principal faptului cA multe divinitAti ~i fiinte divine locale, av§nd un colorit foarte variat, s-au contopit sau au fost asimilate de aceastA divinitate mascu1inA. Deosebit de important.A peIltru hinduism este doctrina despre reincamArile lui Vishnu (avatiira)267, fundamentata pe faptul cli zeul Vishnu este, prin excelen~ un zeu care vegheaza.continuitatea lumii ~i bunAstarea acesteia, reactualizarea ordinii cosmice demonizate ~i uzate periodic268 • Pentru a proteja lumea ~i pe oameni, pentru a anihila procesul de degradare ciclicA a tot ceea ce exist!, Vishnu recurge voluntar la asemenea avatiiruri, adicareincarnAri periodice sub chipul unor oarneni sau animale. Doctrina despre avataruri este un factor semnificativ in viata religioasli a vishnuiplor. De fapt, avatarurile lui Vishnu devin pentru adeppi sai adevArate idea1uri existenpale. Incerc§nd sA atingli idealul divin, credinciosul vishnuit se apropie mai mult de zeul sau ~i devine cumva el ins~i un fel de incarnare a zeului. Exista numeroase asemenea avatiiruri ale lui Vishnu, darcele mai impoItante sunt in numar de zece, a~a cum sunt ele prezentate in clasific3rile puranice. Ca "pe~te" (masya), Vishnu 11 salveazli pe pmntele primordial, Manu, in unna unei marl inundatii; ca "broasca testoasa" (kiirma), el vine in ajutorul zeilor pentru ca ace~tia sa-~i recupereze comorile divine disparute in ocean in mmainufldatinor; ca ''pore mistret" (varaha), el reu~e~te sli-l biruiascli pe demonul Hiranyiiksha, care scufundase pamantul pe fundul oceanului, ~i sa-l aducli din nou la 267. Despre semnificatia avatiirului in general, cf. H. Zimmer, FilozojiiJe lndiei. p.263 sq. 268. Cf. idem, Mituri ~i simboluri... , p. 76 sq.

.!It

~ ~

.i :~'

:~~

Ji: "Co'

'.Yi'

-

'--Jlindgismul san ,;complexul opozitiilor"

101

suprafatB; reinca:mandu-se ca "om-leu" (narasimha), Vishnu 11 ucide pe.fratele demonului Hiranyiiksha, care ii teroriza zi ~i noapte pe zei ~i pe oameni; ca "pitic" (viimona), el recucere~te intreaga lume, constand din cer, pmnant'~i1iUi:ieasuhteran~-care fuseserA luate in stap8nire de catre demonul Bali in urma unor exercitii ascetice; ca fiu al brahmanului Jamadagni (parasuriima), Vishnu ii elibereazli pe bralunani de subjugul tiranic al regelui Kiirtaviiya269 • Ultimele patru· avatiiruri,aJe·-lui Vishnu sunt cele mai importante. Sernnificativli este, in primul rand, reincarnarea sa caRiima 'T eroul marii epopei Ramiiyana, cu scopul de a eli~ lumea de sub trltela monstruosului rege al demonilor, Riivana. In Riimiiyana se relateazli cA rege]e Dasaratha nu avea copii, motiv pentru care a recurs la un fastuos sacrificiu al calului. Vishnu s-a arlitat in focul sacrificial ~i i-a inmanat regelui 0 cupli al c~ei continut regele avea sa-l ofere spre a fi consumat celor trei sopi ale sale. Celei dintai dintre acestea regele i-a oferit jumatate din continutul vasului, iar celorlalte doua restul. in consecin~ prima reginA l-amscut pe Ramo, a doua a Mscut ~i ea doi copii, iar ultima inca unul. Flints. divinli a lui Vishnu era prezentli in tori cei patru fii, dar mai ales in Ramo, intaiul-nascut. La cererea zeilor, Vishnu s-a reincarnat ca om, pentru a lupta impotriva , I puternicului rege al demonilor, Riivana, fiindcli acesta putea fi biruit doar de un om inzestrat cu puteri supranaturale. In parple mai vechi din Riimiiyana, eroul Riima dispune, de asemenea, de atribute divine, abia in p3rtile mai tarzii ate lucrarii fiind prezentat ca 0 intrupare a lui Vishnu. Deducem de aici faptul ca, initial, Rama nu era altceva decat un erou, un luptatorideal, ale c3rui fapte de vitejie s-au contopit ulterior cu diferite elemente mistice. Dacli in acele pAqi din Ramayana, in care Riima era corelat cu Vishnu, se vorbe~te doar partial de 0 reincarnare a eroului, totu~i inizvoarele ulterioare Rama apare ca un avatar desav~it a1 zeului Vishnu. 269. Cf. A. Cotterell, Die Welt del' Mythen und Legenden, Droemersche Verlagsanstalt Th. Knaur, MUnchen, 1990, p. 175.

102

Iama. Religie§il'llosofte "H'.. . ,~""c;t,

.­..:.

.......HinduisIil11l sau "complexul opozip.ilor" !

, ~

Cea mai importanta dintre relncarnanle lui Vishnu este'cea sub chipullui Krishna ("cel negru,,)270. Figura sa se profilea..za de f foarte timpuriu in literatura indiana. De pil~ intr-una dintre cele mai vechi Upani~ade ni se relateaza despre Krishna, fiullui Devakls; " ..,. literatura budista face ~i ea referiri laKrishna, care se aseaIllBnaintrun anume fel celui prezent tn hinduism. In Mahabharata, Krishna I I apare ca principe al neamului Yatiava, inrudit cu populatiapandava. . In~tea!azboiului.dintre c~le doua ramuri, x,aurava ~i !andc:va, "_~~I:" Krzshna mcearca sa mtermedieze:tma succes eVltarea COnflictulUl. Pe parcursul razboiului, el se dovede~te un adevarat erou, vizitiu ~i indrumAtor allui Arjuna. Dupa incheierea mzboiului se reintoarce in or~ul sau de re~edinla, Dvarakii, unde va fi intampinat cu multa opozilie ~i va avea parte de multe nenorociri, inclusiv de uciderea propriului sau fiu, Pradyumna, in fala ochilor saL Disperat peste masura, zeul se retrage intr-o paaure din apropierea capitalei, unde vanatonll Jaras ("battan'') trage asupra lui, confundandu-l cu un vanat oarecare. Murind, ajunge in cer, unde este preluat de zei. CatJva pasaje din Mahiibharata tl prezinta ca propovaduitor religios ~i invalator (de exemplu, in Bhagavadgita), iar in alte locuri este identificat cu zeul Vishnu. Abia in literatura puranica apare configurata figtrrasa clasica. Existamulte indicii careprofileaza un Krishna istoric. Este foarte probabil caKrishna san. fostinipal un emu ~i razhoinicpopular, apart:in8nd unei ramuri dinneamul Yiidava dinp8rt:i1enord-vesticealeIndiei. ReIatarile despre copilaria lui Krishna in compania pAstorilor ~i situatiile erotice' legate de aceste imprejur3ri par a avea 0 cu totul altaorigine dec8t miturile despre eroul Krishna. Am putea presupune caavem aici de-a face cu 0 simbiozaaunui zeu primordial al tmtorilor saual fertilitatii ~ zenlKrishna. A venturile sale erotice i-~ inspinrt pepoeti l?i i-au stimulat in elaborarea unei literaturi deosebit de romantice. In literaturareligioasa, ihbirea lui Krishna fara de pAstorita simbo1izeaza dragostea divinafatade oameni.

Reincarnarea lui Vishnu ca Buddha demonstreaza, evident, stradaniile teologilor vishnuili de a asimila elemente eterodoxe in sistemullor. Conform celor mai multi cercetatori, scopul acestei reinca.rn8ri a fost, de fapt, dorinta lui Vishnu de a-i atrage pe oamenii , rai spre contestarea Vedelor, a existenlei ordinii sociale brahmanice ~i azeilor,lucru care ar fi condus, indiscutabil, la ~larea acestora. Alli cercetatori sunt de parere, dimpotriva, di Vishnu s-a mtrupat ca ~Uf!d!!E~tru a~~~p~ti~~~ciilor animale, atat de frecvente ill brahmarusm ~l m hlndUlsm, ~l amt de contestate de budism. . Avatiirurile amintitepanaaici au avutdejaloc: celemai multe dintre ele in erele anterioare, pe cand cea sub chipullui Buddha la inceputul erei actuale (kali). Potrivit concepp.ei vishnuite, cea de-a zecea reincarnare a lui Vishnu, ~i anume sub chipullui Kalldn, se va realiza la sf8r~itul epocH Kali; ~a cum se consemneaza in tradip.a literara, zeul va apare cruare pe un cal alb, purt§nd in mana 0 sabie inflacaratB.. Venindpe pamant, el ii vapedepsi pe cei rai ~i ii va rasplati pecei buni. Venireasa anuntainceputul uneierenoi ~imai bunedeciit celeaJ;lterioare. MulteelementedinacestmitneamintescdeApocalipsa 71 SfiintuluiEvanghelistloandinNoulTestameni ,nefiindexclusacmaro influentA ~ in aceasta privintll Alaturi de Vishnu, Siva este cel mai semnificativ zeu din panteonul hinduist De fapt, Siva nu este decat 0 evolup.e ulterioara a amt de temutului zeu Rudra din perioada vedica. Siva hinduist este polivalent in compa.rape cuRudra. Dupa ce cultul acestuia s-arasp8ndit in intreagaIndie, intalnirea cu divinitap,le locale ~i cu diferite alte fonne de cult a condus inevitabilla aceasta polivalenlA a fiinlei sale divine, multe divinitati locale fiind asimilate de acestzeu impunator. Este cert faptul caau existat mi~ religioase inca de pe la inceputul erei noastre cre~tine, priveau pe Siva cape principiul supremo In Upan~adele mal vechi, el apare in postura creatorului suprem, aEu-lui universal. In parpJ~ cele mai vechi din literatura epica, zeul ocupa in multe m.\turi ~

:are-I

I

270. Cf. Bhagavadgila, XI, 12 sq.

103

27L'Cf.ApocalipsQ, 19, 11~15.

1-04

"'India::-~1i' fttosofte

-T~~