Ghid Abecedar M [PDF]

Zitiervorschau

HODICSKn Tiborne

IIS BOTH NC KRISTON Viktoria

CU UTCRC Şl JUCĂRII

pentru utilizarea abecedarului „Căsuţa cu litere şi jucării", material adaptat pentru limba română după metoda Meixner Tîrgu Mureş - 2013

Autorii acestui material, HodicskaTiborne, psihopedagog, şi Asbothne Kriston Viktoria, logoped, sunt specialişti ai Fundaţiei Meixner din Budapesta, cu o experienţă vastă în terapia copiilor dislexici. Acest ghid metodologic a fost conceput din dorinţa de a veni în sprijinul logopezilor, profesorilor de sprijin, învăţătorilor, care vor utiliza abecedarul „Căsuţa cu litere şi jucării”, material adaptat pentru limba română după metoda Meixner. Abecedarul se adresează în primul rând copiilor predispuşi la dislexie, dar poate fi utilizat cu succes şi în clasele normale din şcolile de masă. în cazul copiilor dislexici. abecedarul reprezintă un instrument preţios, utilizat în reeducare. Ghidul prezintă simptomele dislexiei, metoda Meixner şi oferă o descriere minuţioasă a utilizării abecedarului, cu exerciţii legate de vorbire, de dezvoltare a vocabularului, de dezvoltare a diferitelor aptitudini, cu exerciţii de dezvoltare a tehnicii de citire şi, strâns legate de acestea, de exerciţii de înţelegere a textelor citite. „Căsuţa cu litere şi jucării” este prima adaptare a metodei Meixner intr-o altă limbă. Conceperea abecedarului şi a ghidului metodologic a fost o experienţă profesională plină de provocări, emoţii şi satisfacţii pentru întreaga echipă care a contribuit la realizarea lui. Adresez mulţumiri doamnelor Adorjân Katalin, psiholog şi logoped. H ... Tiborne, psihopedagog, Asbothne Kriston Viktoria, logoped, specialişti ai Fundaţiei Meixner din Budapesta, precum şi colegei mele Ciurba (Crososchi) Codruţa, logoped, pentru dăruirea lor şi pentru experienţa inedită de a lucra împreună în beneficiul copiilor dislexici din România. r

Bartok Eva, preşedintele Asociaţiei Române pentru Copii Dislexici

Realizat cu sprijinul OMV şi al Asociaţiei Române pentru Copii Dislexici

#

i Y

OMV www.copiidislexici.ro www.dislexic.ro

ÎNTRODUCERE Seria de manuale de citire „Căsuţa cu jucării” (Jâtekhâz) a fost elaborată pentru învăţarea citi­ rii şi poate fi utilizată cu succes în clasele normale din şcoala generală, în clasele cu un num ăr mai mic de elevi, dar şi în clasele cu program special, pentru copii a căror dezvoltare intelectuală răm â­ ne uşor în urmă. Metodologia pe care se bazează acest m anual a fost elaborată de dr. Ildiko Meixner, logoped şi psiholog de mare prestigiu din Ungaria. în câteva cuvinte prezentăm această metodologie. Principala caracteristică a metodei o reprezintă îmbinarea dezvoltării deprinderilor cu un p ro­ ces de învăţare a citirii într-un m od extrem de detaliat. Figura de mai jos ilustrează proporţia celor două domenii: după cum se poate observa, învăţarea citirii este prezentă încă de la începutul p ro ­ cesului de învăţare; în acelaşi timp, dezvoltarea deprinderilor acompaniază întregul proces de în ­ văţare, doar proporţia celor două dom enii modificându-se, învăţarea citirii câştigând tot mai m ult teren.

Dezvoltarea deprinderilor

Citire

Figura 1.

Exerciţii

de dezvoltare

Ir. dezvoltarea deprinderilor, un rol esenţial îl joacă dezvoltarea vorbirii. în cursul acesteia se efectuează m ulte exerciţii prin joc, orientate către conştientizarea mişcărilor organelor de vorbire, observarea mişcării buzelor, a funcţionării corzilor vocale, a mişcărilor limbii şi a mişcărilor de ar­ ticulare în activitatea bucală. Există toarte m ulte instrum ente şi exerciţii speciale pen tru dezvoltarea vocabularului activ şi a construiri: propoziţiilor. Aceste exerciţii sunt menite să dezvolte memoria verbală, respectiv deprin­ dere: ~ re r.e e pentru elementele lingvistice. U n al: dom eniu im p o rtan t din pu n ctu l de vedere al dezvoltării dep rin d erilo r îl constituie dezi okarea orientării spaţiale. Exerciţiile de dezvoltare prin jocuri sunt efectuate pe trei niveluri

de dificultate: pe propriul corp, în spaţiu şi în sarcini tip creion-hârtie, care trebuie efectuate în plan. Al treilea dom eniu de dezvoltare îl reprezintă dezvoltarea sim ţului ritmic. Scopul exerciţiilor care au în vedere acest tip de dezvoltare este de a orienta atenţia copiilor către schim bările rit­ mice, m ai lungi sau m ai scurte, în cadrul u n o r jocuri m otrico-ritm ice. Copilul are sarcina de a reda serii ritm ice prin mişcare sau cu ajutorul u n o r instrum ente. U n alt dom eniu cuprinzător al dezvoltării sim ţului ritmic se centrează, de fapt, pe dezvoltarea conştientizării fonologice prin sarcini de silabisire şi segmentare pe sunete în cadrul unor jocuri.

ÎNVĂŢAREA CITIRII

învăţarea citirii este un proces în întregime sintetic, în funcţie de caracteristicile limbii materne: după învăţarea literelor urmează legarea lor, adică citirea silabelor; abia după aceea urmează citirea cuvintelor, a propoziţiilor şi a frazelor.

1. învăţarea literelor Acest proces urmează principiile de bază prezentate la principiile metodologice: se va evita pre­ darea unor litere similare la intervale mici de timp între ele; literele asemănătoare trebuie diferen­ ţiate în m od conştient, după exersarea lor separată. Se va lucra cu litere mobile şi de culori diferite (vocalele sunt întotdeauna albastre, consoanele sonore roşii, iar cele surde verzi); culorile vor ajuta şi ele la diferenţierea lor. U rm ând principiul triplei asocieri, în cursul învăţării literelor vom asocia reprezentări vizuale şi acustice ale sunetului, reprezentarea verbal-motrică. în cazul consoanelor se vor folosi imaginile unor onomatopee (ursuleţ mârâitor, tren şuierând etc.), iar pentru vocale se va folosi poziţia buze­ lor observabile în m omentul pronunţării sunetului. în cursul învăţării literelor noi, la început vom cere copilului doar să recunoască litera în cauză, trecând doar mai târziu la denum irea ei. în p ri­ ma fază, ritm ul învăţării literelor este rapid, apoi începe să scadă, din cauza diferenţierii literelor.

2. învăţarea legării literelor U n pas metodologic extrem de im portant în învăţarea citirii, inclus în m od special în metoda prevenirii dislexiei, este învăţarea legării literelor. Fiecare pas nou este introdus prin intermediul unei poveşti, pentru a-1 face cât mai clar pentru copil. într-un prim pas, cerem copilului să citească silabe care încep cu o vocală, aranjate în forma unor coloane de silabe asemănătoare. De ex.;

am im om

as is os

at it ot

av iv ov

Un avantaj îl constituie faptul că vocala poate fi pronunţată lung şi, astfel, copilul are timp sufi­ cient să recunoască consoana. Analogia ajută copilul să-şi depăşească dificultăţile în recunoaşterea literelor şi în execuţia motrică, deoarece, la fiecare silabă, există întotdeauna o singură modificare, încă de la acest pas se va începe căutarea silabelor cu sens, adică interpretarea celor citite. La pasul urm ător, vom cere copilului să citească silabe care încep cu consoane: De ex.:

ma mo mi

sa so si

ta to ti

pa po Pi

în continuare vom trece la citirea unor cuvinte compuse din 4 litere (de ex.: ma-ma, ta-ta, pi-pa, ma-sa, sa-pa,...etc.), urm ând legarea unor silabe compuse din 3 litere. D upă aceasta se trece la citirea cuvintelor. La început, citirea cuvintelor se face în funcţie de ti­ puri de cuvinte. Vor fi incluse în aceeaşi categorie acele cuvinte în care ordinea vocalelor şi a con­ soanelor coincide (de ex.: cântar, birjar, m uştar). Cuvintele aparţinând aceluiaşi tip vor fi citite de copii aranjate în rânduri similare, ceea ce îl va ajuta m ult în depăşirea dificultăţilor verbal-motrice. G radul de dificultate a tipurilor de cuvinte va creşte treptat. Desigur, citirea cuvintelor n u se face în m od m onoton, ci va fi încadrată într-o acţiune: copiii trebuie să caute cuvinte corespunzătoare unor imagini sau să compună cuvinte din silabe. U rm ătorul pas metodologic îl constituie citirea propoziţiilor. Cuvintele care alcătuiesc o propo­ ziţie sunt scrise pe fâşii de hârtie, pentru a ajuta copilul să sesizeze limita cuvintelor, să facă distinc­ ţie între ele şi să nu contopească cuvintele. Mai întâi i se va cere copilului să citească propoziţii inte­ rogative, bazându-ne pe faptul că răspunsul la întrebare va motiva copilul să interpreteze cele citite. Citirea unui text începe cu citirea, pe rând, a câte unei propoziţii. I se va cere copilului să cau­ te perechi de propoziţii între care există o legătură (de ex.: „Este soare.” „Afară e cald.” „Ninge.” „Totul este alb.” „S-a rupt nasturele.” „Trebuie cusut.” etc.). Faptul că între propoziţii există o le­ gătură este dificil de înţeles pentru un copil care tocmai învaţă să citească, deoarece trebuie să reţină cele citite mai devreme pentru a înţelege referinţele. Toate acestea se bazează pe sarcini prezentate în form a unor jocuri, cu ajutorul unei m ulţim i de imagini, cărţi colorate şi instrum ente didactice care pot fi manipulate.

3 învăţarea înţelegerii textelor Interpretarea celor citite trebuie perm anent accentuată, încă din prim ul m om ent al învăţării ci­ tiri:. î: vom cere copilului să caute cuvintele cu sens (în general, compuse din două silabe) dintr-o multitudine de silabe fără sens, încă din faza citirii silabelor. în acelaşi timp, vom trece să spună p ri­ ma >_iri a cuvintelor corespunzătoare unor imagini. După ce trecem la citirea cuvintelor, trebuie să r.e isişurâm , după citirea fiecărui cuvânt, că acest conţinut a fost înţeles şi interpretat de copil. Punând accentul pe identificarea sensului încă de la începutul învăţării citirii, copiii se obişnuiesc să semnaleze imediat dacă nu au înţeles ceva. N um ai astfel îl putem ajuta, cu adevărat, să-şi depă­ şeam! iutnutâtile in inţelegerea textelor. în faza iniţială a citirii textelor, vom folosi doar texte sim­ ple scurte si scrise intr-un limbaj cotidian, pentru că la acest nivel al însuşirii citirii, tehnica prim i­ tivă ie citire c copiilor perm ite doar înţelegerea unor astfel de texte, asigurând o reală experienţă pozitivă s: sentimentul succesului.

Experienţa m ultor ani arată că această metodologie perm ite învăţarea eficientă a citirii chiar şi la copii expuşi pericolului de a deveni dislexici, iar pentru cei cu un ritm norm al de dezvoltare asi­ gură o învăţare uşoară, fără dificultăţi. Manualul „Căsuţa cu litere şi jucării” (Codruţa Crososchi, 2012) abordează o metodă preventivă de predarea a citirii. Este o metodă pedagogică bine fundam entată din punct de vedere psihologic. Poate fi utilizată nu num ai în clasa I prim ară, ci şi de logopezi şi psihopedagogi în terapia pre­ ventivă a copiilor cu predispoziţie la dislexie, precum şi în cursul terapiei de reeducare a copiilor dislexici (clasa a Il-a, a IlI-a) - (bineînţeles cu alte accente). în cele ce urmează prezentăm câteva date, informaţii despre predispoziţia la dislexie şi fenome­ nul dislexiei. Dislexia nu depinde de nivelul de inteligenţă, ea poate fi prezentă atât la un copil cu inteligenţă ridicată, cât şi la un copil cu inteligenţă m ai scăzută. N u există doi dislexici identici, deoarece substratul neurofiziologic diferă şi el, şi în felul aces­ ta simptomele prezintă combinaţii şi grade diferite, ele fiind urmările tulburărilor unor capacităţi parţiale, care diferă de la copil la copil. în zilele noastre, proporţiile considerabile ale fluxurilor informaţionale fac necesară dobândirea continuă de cunoştinţe. în pofida cantităţii crescute de informaţii vizuale, baza dobândirii de cu­ noştinţe o constituie, şi astăzi, cititul. Există însă, atât copii, cât şi adulţi care, în ciuda abilităţilor in­ telectuale normale, întâmpină dificultăţi în această activitate, reuşind să citească doar cu m ult efort. Aceştia sunt num iţi dislexici. Pentru ei cititul constituie o sursă de constrângeri, dificultăţi în acti­ vităţile zilnice, în viaţă cotidiană, având în vedere că activităţi precum completarea unor formulare, chestionare sau fişe de date, navigarea, depunerea unor comenzi sau efectuarea unor achiziţii pe in­ ternet, presupun stăpânirea tehnicii cititului, precum şi interpretarea rapidă şi corectă a celor citite. Conform datelor acceptate de organizaţiile internaţionale de reprezentare, proporţia dislexicilor în populaţia generală este de 3-7%. Conform definiţiei sale, dislexia este o noţiune relaţională: discrepanţa dintre aşteptările legitime (de ex.: abilităţile copilului), precum şi dintre timpul acordat învăţării şi exersării citirii, respectiv scri­ erii şi rezultatele obţinute (Ildiko Meixner, 1993) în populaţia copiilor dislexici există de 4-5 ori m ai m ulţi băieţi decăt fete. Acest fenom en are mai m ulte cauze şi explicaţii. Una dintre explicaţii este de natură statistică: dacă mam a suferă de dislexie, copilul are 50% şanse să fie dislexie. în acelaşi tim p, s-a confirm at statistic faptul că m a­ mele cu dislexie nasc, de regulă, băieţi, ceea ce duce şi la o creştere a proporţiei băieţilor dislexici (Banki, 1994) O altă explicaţie posibilă este că băieţii sunt mai vulnerabili din punct de vedere genetic, precum şi în cursul dezvoltării intrauterine, în jurul m om entului naşterii şi în tim pul adaptării postnatale. A treia explicaţie susţine că băieţii se maturizează mai încet din punct de vedere social decât fe­ tele. Prin urmare, băieţii sunt mai imaturi, mai puţin motivaţi decât fetele, tocmai în prim ii ani de şcoală, care sunt esenţiali din punct de vedere al învăţării citirii şi astfel, pentru ei, îndeplinirea ce­ rinţelor şcolare este cu m ult mai dificilă.

Reeducarea dislexiei D enum irea provine de la Ildiko Meixner. Obiectivul m etodei terapeutice elaborate de dânsa este de a dezvolta citirea la copiii dislexiei până la nivelul cititorilor medii. în general, prefixul „re” din cuvintele compuse înseamnă „înapoi”, „din nou”; „educare” înseamnă, desigur, învăţare, îm preună înseam nă educarea din nou a copiilor dislexiei, până ajung la nivelul cititorul medii. Utilizarea cuvântului „reeducare” în locul term enului, m ult mai răspândit, „corecţie” reflectă, în acelaşi tim p, şi faptul că, în cazul copiilor dislexiei, este nevoie nu num ai de corectarea erorilor, sarcina noastră fiind m ult mai complexă: trebuie să se exercite o influenţă asupra întregii perso­ nalităţi, ajutând copiii să devină persoane echilibrate, m otivate, dornice să citească, care simt o m are plăcere când citesc. în Ungaria, activităţile pentru copiii dislexiei sunt asigurate de logopezi şi pedagogi orientaţi spre dezvoltare, în cadrul unor şedinţe individuale sau în grupuri mici. Atât activităţile în grupuri mici, cât şi cele individuale prezintă avantaje şi dezavantaje. Ideal ar fi ca cei dislexiei să beneficieze de ambele forme de terapie, dar acest lucru este posibil doar foarte rar. Avantajul terapiei individuale este că perm ite o abordare m ai eficientă a problem elor copilu­ lui, terapeutul putând ţine cont de cunoştinţele şi personalitatea acestuia. Dezavantajul ei constă în faptul că este m ult m ai scumpă, că nu creează un teren propice com petiţiei, care are o putere motivaţională mare; în acelaşi timp, copilul nu are şansa să vadă că problem a lui nu este unică, că şi alţi copii se confruntă cu dificultăţi în citire, ceea ce are, de asemenea, un efect psihoterapeutic extraordinar. Terapia de grup elimină toate aceste dezavantaje, facilitează conducerea şedinţelor, acestea devenind m ult mai intense; copiii pot participa m ai activ, se pot obişnui să se adapteze, să fie mai atenţi cu ceilalţi, să-i ajute, acest lucru dezvoltând şi capacitatea de concentrare a copiilor. Dezavantajul terapiei de grup constă în faptul că nu se orientează întotdeauna asupra corectării problemei individuale a unui copil, fiecare şedinţă concentrându-se asupra problemelor altui copil. Ritmul este m ai încet, efectuarea sarcinilor individuale fiind îngreunată în cazul copiilor cu tulbu­ rări de atentie, m ai neliniştiţi. Din acest motiv, este extrem de im portant m odul în care se selectează m em brii grupului. Un grup poate fi form at din 2-5 membri. Cu cât tulburarea de citire a copiilor este mai redusă, cu cât membrii grupului sunt mai concentraţi, mai disciplinaţi şi se adaptează mai uşor, cu atât n u ­ mărul m em brilor grupului poate fi mai mare.

Orele de reeducare Orele au o structură aproape identică, bazată pe o schemă care susţine conţinuturi diferite pen­ tru fiecare oră: Orele de reeducare a dislexiei: - Citirea unor serii de silabe şi de cuvinte • Exerciţii individuale • Auto dictare - Scriere după dictare şi explicarea cuvintelor - Exerciţii gramaticale, îmbogăţirea vocabularului

- Citirea unor texte coerente - Jocuri didactice

1. Citirea unor serii de silabe şi de cuvinte în primele 10-15 m inute ale orelor, copiii au sarcina de a citi, pe rând, serii de silabe sau de cu­ vinte. în timp ce unul dintre ei citeşte, ceilalţi rezolvă exerciţii în m od independent şi, după ce sunt verificate, le scriu şi pe acestea. Ce citesc copiii în mod individual? De ex.: serii de silabe: bu

mu

su

tu

vu

ba

ma

sa

ta

va

li

ri

bi

lă

ră

bă

fi

fa

îă

Există copiii care se confruntă cu dificultăţi în legarea literelor/silabelor, în ciuda faptului că în ­ vaţă să citească deja de 1-2 ani. Aceste serii de silabe sunt adecvate pentru a facilita şi accelera re­ cunoaşterea literelor şi pentru a se însuşi tehnica legării literelor/silabelor. în prim ul pas, citirea se face în direcţie verticală. în procesul reeducării, aceste serii nu sunt pe deplin similare, ci se intro­ duc schimbări, pentru a m enţine atenţia copiilor şi a-i determina să citească cu adevărat. D upă ce copiii ajung la un nivel mai înalt al cititului, vom cere copiilor să citească serii de cu­ vinte, pe care le alcătuim în funcţie de diferite scopuri. Unele ore sunt dedicate exersării literelor confundate sau diferenţierii literelor; altele au ca scop principal exersarea anumitor tipuri de cuvin­ te. în fine, accentul poate fi pus pe înţelegerea textelor sau pe dezvoltarea deprinderilor lingvistice.

Exersarea unui grup de sunete: cârcel

cerdac

purcel

cerşit

cernut

cancer

sincer

cenzor

cercel

rânced

certat

cernic

Diferenţierea literelor b-d: » balsam

doctor

bumbac

borcan

bondar

bambus

bostan

bandit

bandaj

delfin

dospit

balcon

cordon

bancar

dascăl

limbaj

gândac

bursuc

Exersarea unui tip de cuvânt: trea-bă

trează

groază

gloată

grea-că

pleavă

floare

şcoală

brea-ză

creaţă

groapă

greaţă

Sarcina copilului este de a citi cuvintele cu voce tare, în direcţie verticală şi de a le sublinia pe cele pe care nu le înţelege în tim pul citirii orientate spre înţelegerea textului. în tim pul efectuării sarcinii, se va măsura tim pul de citire. După ce copilul a parcurs textul, el primeşte sarcina indivi­ duală, în tim p ce un alt copil va începe să citească, apoi un alt treilea, după ce acesta şi-a term inat sarcina.

Exerciţii individuale Putem elabora exerciţii individuale pentru dezvoltarea tehnicii citirii, a înţelegerii citirii, îm bo­ găţirii vocabularului şi îm bunătăţirii capacităţii de exprimare. 2.1. Exerciţii orientate în prim ul rând spre dezvoltarea tehnicii citirii: Stabilirea corespondenţei între silabe şi imagini, stabilirea corespondenţei între imagine şi cu­ vânt, alcătuirea cuvintelor din silabe, compunerea propoziţiilor interogative. 2.2. Exerciţii orientate în prim ul rând spre dezvoltarea înţelegerii celor citite: Alcătuirea propoziţiilor interogative, căutarea unei propoziţii legate de o imagine, căutarea mai m ultor propoziţii fără legătură cu o imagine, căutarea m ai m ultor propoziţii legate de o imagine, term inarea u nor propoziţii începute, alcătuirea de propoziţii, alcătuirea de perechi de propoziţii, com punerea unei povestiri. 2.3. Exerciţii orientate în prim ul rând spre îmbogăţirea vocabularului şi îmbunătăţirii capacită­ ţii de exprimare: Gruparea cuvintelor în funcţie de noţiunile generale (principale), sinonime, antonime, în func­ ţie de tipurile de cuvinte, căutarea legăturii dintre cuvinte şi sensul lor, căutarea legăturii dintre zi­ cale, expresii şi sensul lor. Fiecare copil trebuie să semnaleze că a term inat exerciţiul individual. După verificarea rezulta­ tului, copilul va avea sarcina de a nota în scris exerciţiul. 1.

3. Scriere după dictare şi explicarea cuvintelor D upă exerciţiile de citire şi cele individuale urm ează activităţile frontale. Cuvintele subliniate vor fi discutate, eventual căutate în dicţionarul explicativ şi scrise după dictare. Vom scrie şi douătrei propoziţii pen tru a asigura fixarea cuvintelor. Dacă copilul reuşeşte să alcătuiască propoziţii cu cuvintele în cauză, înseam nă că a înţeles noţiunile, de vreme ce reuşeşte să le aplice, să le utili­ zeze. Desigur, acest lucru nu înseamnă că aceste cuvinte nu trebuie exersate în continuare şi în alte forme. 4. Exerciţii gramaticale, îmbogăţirea vocabularului în această fază, vom exersa utilizarea principalelor reguli gramaticale învăţate la şcoală, dar în paşi m ult mai mici. în cazul îmbogăţirii vocabularului, vom proceda într-un m od asemănător celui descris la m etoda de prevenire. 5. Citirea unor texte coerente Vom citi texte coerente la fiecare oră, în aceasta constând şi esenţa citirii. Vom cere citirea unor texte adecvate vârstei, cunoştinţelor şi intereselor copilului. Pe măsură ce tehnica citirii se îmbunătăţeşte, lungimea şi complexitatea povestirilor şi poveşti­ lor poate fi crescută. Putem introduce texte de popularizare a ştiinţei, apoi texte literare mai lungi.

6. Jocuri didactice Vom încheia orele cu jocuri (în mod obligatoriu la copiii din clasele II-IV), în special jocuri ling­ vistice (jocuri de memorie, loto, domino, jocuri de societate pentru citire, „ghiceşte cuvântul”, jo­ curi de cuvinte, „să căutăm o rim ă” etc.). Aceste jocuri sunt im portante şi din punct de vedere psi­ hologic, atmosfera senină, distractivă, jucăuşă m otivându-i pe copii să participe la urm ătoarea oră cu o atitudine pozitivă.

SIMPTOMELE DISLEXIEI (M EIXNER, 1993) 1. Simptome care apar în citire şi scriere 2. Simptome care apar în vorbire 3. Simptome care apar în com portam ent 4. Alte simptome

1. Simptome care apar în citire şi scriere Trebuie stabilit, de la început, faptul că nu există erori specifice, pe care le comit doar persoanele dislexice. Erorile făcute de dislexici se disting de cele comise de cititorii fără experienţă, respectivi de cei obosiţi sau neatenţi, prin faptul că num ărul acestora este m ult mai mare şi persisită mai mult timp decât la cei care nu suferă de dislexie.

1.1 Erori în tehnica citirii 1.1.1 C onfundarea literelor: acestea pot fi confuzii p ur optice (de ex.: t - f ) pur fonologice (de ex.: v - f) sau optice şi fonologice (de ex.: m - n, b - d) D intre acestea 95% au la origine similarităţi fonologice şi optice, 4,5% sunt erori pur fonologice şi doar 0,5% sunt pur vizuale. 1.1.2. Omiterea sau adăugarea de litere (de ex.: carte - care, cartof - carotof). 1.1.3. Omiterea şi adăugare de silabe (de ex.: aeroport - aeport) 1.1.4. Inversiuni (de ex.: „lac” în loc de „cal”) - schimbarea direcţiei de citire de la stânga la dreapta. 1.1.5. Combinaţii incorecte (copilul încearcă să „ghicească” cuvântul pe baza contextului şi a vocabularului mental propriu, pornind de la primele litere sau caracteristicile distinc­ tive ale cuvintelor, fără a citi literă cu literă, pentru a parcurge mai rapid textul, dar, în absenţa unui cadru adecvat de interpretare, va citi incorect cuvântul/cuvintele). 1.1.6. Anticipare (copilul sare la un cuvânt care urmează mai târziu) 1.1.7. Perseverare (copilul nu poate trece de un cuvânt citit mai devreme) 1.1.8. Cuvinte distruse (copilul citeşte incorect cel puţin 50% din cuvânt) 1.1.9. Repetiţii (copilul încearcă de mai multe ori să citească cuvântul) 1.1.10. întârziere severă în legarea literelor la cititorii începători 1.1.11. Refuzarea citirii (copilul susţine că n u poate sau n u vrea să citească şi nici nu mai încearcă)

1.2. Reducerea ritmului de citire 1.3. Tulburarea înţelegerii textului citit. Din cauza unei tehnici incorecte de citire şi a sim ptom elor prezente în vorbire (detaliate mai jos), copiii dislexici se confruntă, în general cu dificultăţi serioase în înţelegerea textelor citite. Tulburarea înţelegerii este ceea ce îngreunează extrem de m ult activităţile şcolare, care presupun ca cititul să fie deja o com petenţă de bază. Acest lucru înseamnă, pe de o parte, că o parte din cu­ noştinţe trebuie asimilate de către copil prin citit, iar, pe de altă parte, că sarcinile prim ite la ex­ temporale sau alte examene trebuie rezolvate în scris (de ex.: exerciţiile de m atematică însoţite de text). Aceste lucruri depăşesc competenţele copilor dislexici şi, prin urm are, vor obţine rezultate slabe nu num ai la lim ba şi literatură m aternă, ci şi la toate celelalte m aterii.

2. Simptome care apar în vorbire La majoritatea copiilor dislexici apar întârzieri în dezvoltarea limbajului: întârzieri în dezvolta­ rea vorbirii, se confruntă cu probleme persistente de vorbire, mişcările organelor de vorbire sunt stângace, imită cu dificultate mişcările neobişnuite ale limbii. Unele dintre caracteristicile cele mai frecvente sunt vocabularul activ restrâns, dificultăţi în îm ­ bogăţirea vocabularului, în găsirea cuvintelor, propoziţiile mai scurte şi, deseori, gramatical incorec­ te, o m em orie verbală slabă. Din cauza acestor probleme, copiii în cauză au dificultăţi în învăţarea poeziilor, în reţinerea inform aţiilor noi învăţate la şcoală, au o capacitate de analiză verbală slabă, au dificultăţi în îm părţirea cuvintelor în silabe şi şiruri de sunete, a propoziţiilor în cuvinte sau si­ labe, au problem e în manipularea sunetelor. în consecinţă, desigur, au problem e serioase şi cu în ­ văţarea gramaticii şi a ortografiei.

3. Simptome în comportament Acest tip de simptome apar la 90% dintre copiii dislexici (Lindner, 1967, citat de Meixner, 1993). Teoretic, tulburările de com portam ent pot fi îm părţite în tulburări prim are şi secundare. M enţionăm că această îm părţire este una „teoretică”, deoarece aceste probleme sunt strâns legate, în realitate, îngreunând stabilirea cauzelor şi consecinţelor. Diversitatea tulburărilor de com portam ent este bine redată de clasificarea utilizată de SchenkDanzinger (citat de Meixner, 1993):

1. Mecanisme de apărare şi de evitare: absenteism, refuzarea activităţilor şcolare, m inciună, furt; 2. Agresivitate: certuri, invidie, împotrivire, perturbarea orelor şcolare; 3. Compensare: face pe clovnul, bravade periculoase, căutarea surselor de plăcere (mâncat); compensare pozitivă (sport, oferirea de ajutor, activităţi casnice); 4. Retragere în sine din cauza fricii: anxietate, depresie, izolare, frică de şcoală, sim ptom e rsihosomatice.

Dacă încercăm, totuşi, să distingem între tulburările prim are şi cele secundare de com porta­ m ent, atunci m erită să trecem în revistă caracteristicile tulburărilor prim are de com portam ent. Vom vedea că, în acest caz, tulburarea este prezentă încă de la vârsta de sugar, intensitatea şi forma de manifestare a simptomelor schimbându-se pe măsură ce copilul creşte, fără însă ca ele să dispa­ ră. Simptomele tulburărilor secundare de comportament sunt similare, dar întotdeauna încep doar cu m om entul şi în care insuccesul cauzat de tulburarea de învăţare le produce şi durează cât timp acest insucces le m enţine prin prezenţa sa. Tulburarea primară de comportament (după Weiss M.): este rezultatul abilităţilor copilului; in­ cidenţa sa este de 10%. în ultimele luni, aceste tulburări au avut mai multe denumiri: DCM (disfuncţie cerebrală m inim ă), SPO (sindrom psihoorganic), SHAHA (sindrom de hiperactivitate şi deficit atenţionai); în zilele noastre, denumirea cea mai des folosită este de „tulburare de atenţie şi hiperactivitate”. La aceşti copii apar problem e de somn, nutriţie sau înghiţire încă de la vârsta copilăriei mici; pot avea dificultăţi de adaptare (reglarea tem peraturii şi a echilibrului hidric),bioritm ul se stabi­ lizează cu greu, întâm pină dificultăţi în adaptarea la un sistem de obişnuinţe sau în a renunţa la lucrurile obişnuite. La vârsta copilăriei mici, principalele caracteristici sunt următoarele: nelinişte, hiperactivitate, tulburări de dispoziţie, sensibilitate la schimbările meteorologice; frecvent apare o întârziere în dezvoltarea vorbirii. La vârsta şcolară, problema cea mai m are o reprezintă dificultă­ ţile de atenţie şi de concentrare, im aturitatea socială, infantilismul, respectiv dislexia, disgrafia şi discalculia, care apar în urm a tulburărilor abilităţilor parţiale, caracteristice procesului dezvoltării inegale, neuniforme. Aceşti copii pot prezenta şi simptome caracteristice, care indică existenţa u n o r deficienţe ale sistem ului nervos: dezvoltarea m otricităţii răm âne în urm ă faţă de m edie, având problem e de coordonare, căzături frecvente şi un simţ al echilibrului slab dezvoltat. Există diferenţe m inore şi în EEG-urile înregistrate în cazul lor, o caracteristică fiind labilitatea vegetativă (meteoropatie). Au o percepţie vizuală (prelucrarea prim ară a inform aţiilor vizuale) şi o capacitate de integrare senso-m otrică slabă (au dificultăţi în asocierea inform aţiilor provenind de la diferite m odalităţi senzoriale, reuşind doar cu greu să elaboreze răspunsuri cu valoare adaptivă). Coordonarea vizual-m otrică (transpunerea inform aţiilor vizuale în mişcări grafo-m otrice) reprezintă şi ea o p ro ­ blemă, apărând frecvent o subdezvoltare a dom inanţei şi confundarea stângii cu dreapta. Aceste simptome ale sistemului nervos pot duce şi la apariţia unor simptome psihice. Aceşti co­ pii pot fi caracterizaţi în m odul următor: lipsa simţului critic, influenţabilitate, lipsa menţinerii dis­ tanţei, iritabilitate, labilitate dispoziţională, lipsa motivaţiei, lipsa echilibrului psihic, oboseală, o capa­ citate slabă de concentrare, performanţe schimbătoare, o nevoie crescută de mişcare, hipermotilitate. Desigur, nu toţi copiii dislexici suferă de tulburări prim are de com portam ent, dar există foarte m ulţi dislexici printre copiii care suferă de acest tip de tulburări. Tulburările secundare de com portam ent sunt m ult mai frecvente în rândul copiilor dislexici, ele având ca origine oferirea unei asistenţe inadecvate şi întârziate, cerinţe şcolare exagerate, neîn­ ţelegerea, insuccesul şi eşecul. Avem cu toţii obligaţia de a încerca să creăm condiţii care să perm i­ tă evitarea formării tulburărilor secundare de com portam ent în orice situaţie ne întâlnim cu copii dislexici, în calitatea noastră de învăţători, profesori, logopezi, psihologi, educatori, pedagogi etc.

4. Alte simptome Copiii dislexici pot prezenta o varietate de alte simptome; datorită diversităţii acestora, nu vom continua clasificarea lor, ci le prezentăm îm preună sub titlul „Alte sim ptom e”. Aceste sim ptom e pot fi, de exemplu: un simţ al ritm ului subdezvoltat, tulburări de dominanţă, formarea greoaie a schemei corporale, mişcări stângace, necoordonate, o capacitate slabă de orien­ tare în timp şi spaţiu, dificultăţi în urm area unor secvenţe fixe (denum ită şi tulburarea serialităţii). Dislexia are, deci, o simptomatologie extrem de diversă, pentru că, după cum s-a văzut mai sus, are la origine o serie de cauze diverse. Nu toate simptomele apar la toţi copiii, existând atât simp­ tom e mai frecvente, cât şi unele m ai rare. Desigur, simptomele nu sunt independente de cauze: la copii care devin dislexici în urm a unor leziuni organice predom ină tulburările spaţiale şi vizuale, precum şi tulburările motrice, în timp ce la copiii la care dislexia este o condiţie înnăscută sunt mai frecvente tulburările de limbaj. M ajoritatea simptomelor, cu excepţia celor care se manifestă în citit şi în scris, pot fi identificate deja înainte de vârsta şcolară, putând fi examinate şi m ăsurate cu mijloace psihodiagnostice. Prin identificarea acestor sim ptom e se pot anticipa dificultăţile cu care copilul se va confrunta în p ro­ cesul învăţării citirii. Prin urm are, dacă putem diagnostica predispoziţia la dislexie înaintea înce­ perii învăţării citirii şi putem asigura o terapie corespunzătoare, există şanse de a preveni apariţia dislexiei.

PRINCIPIILE METODOLOGIEI MEIXNER ÎN PREVENIREA Şl REEDUCAREA DISLEXIEI Pentru a folosi în m od conştient şi eficient metoda Meixner, trebuie să ţineţi tot tim pul cont de principiile de bază elaborate de ea. Aceste principii sunt după cum urmează.

1. Principiul gradualităţii detaliate Un copil cu o dezvoltare tipică nu are nevoie să i se prezinte toate detaliile în cursul predării, fi­ ind capabil să găsească singur relaţiile, verigile lipsă. La copiii dislexici acest lucru n u este posibil. Pentru ei trebuie să se asigure un proces de învăţare cu o structură sistematică, segmentând m ate­ ria în paşi mai mici decât în mod obişnuit. Se vor introduce atâţia paşi adiţionali de câţi are nevoie copilul. în acest fel, putem ajuta copilul dislexie să ajungă la nivelul specific colegilor săi (figura 2.).

2. Principiul triplei asocieri în cursul învăţării literelor, trebuie să formăm nu num ai relaţia acustico - vizuală obişnuită în ­ tre literă şi sunetul corespunzător, ci să implicăm şi reprezentarea acustico - motrică a sunetului în acest sistem de relaţii. Acest lucru permite construirea unei baze mai solide pentru învăţarea literei respective (figura 3.). Reprezentarea vizuală a literei

Reprezentarea acustică a sunetului

Reprezentarea acustico - motrică a sunetului Figura 3.

3. Principiul luării în considerare a inhibiţiei omogene în procesul învăţării, elementele identice sau similare îngreunează procesul de învăţare. Fenomenul se numeşte inhibiţie omogenă. Pe scurt, înseamnă că lucrurile asemănătoare se pot în ­ văţa m ai greu, pot fi confundate mai uşor şi se uită mai uşor. Plecând de la această abordare, Ildiko Meixner a ajuns la concluzia că această lege generală are un impact m ai pronunţat la dislexici, având în vedere faptul că erorile lor persistente se datorează întotdeauna similarităţii (similitudine fonetică, vizuală sau ambele). în cursul activităţii terapeutice şi a învăţării cu copii dislexici, inhibiţia omogenă trebuie evitată. Să vedem cum funcţioanează acest principiu în învăţarea literelor. Ordinea predării literelor trebuie să fie stabilită în aşa fel încât literele asemănătoare, din orice punct de vedere, să fie predate la intervale mari de timp. Dacă litera care urmează să fie învăţată este asemănătoare cu una învăţată mai devreme, vom proceda în urm ătorul mod (să luăm, ca exemplu, perechea „b - d ”, care include litere ce pot fi confundate foarte uşor): • învăţarea şi exersarea literei b, • la învăţarea literei d excludem litera b (literele excluse apar în manual sub denumirea de „li­ teră interzisă”), • vom repeta litera b, • vom exersa îm preună literele b şi d, făcând o diferenţiere între ele în m od conştient.

4. Reducerea rigidităţii gândirii La o parte a copiilor dislexici, adică la cei la care dislexia n u are la origine factori genetici, ci se datorează unei leziuni organice (cca. un sfert din populaţia dislexică), se poate observa o rigiditate a gândirii. Sunt frecvente fixaţiile, gândirea lor nefiind destul de flexibilă. Din acest m otiv au difi­ cultăţi în corectarea propriilor greşeli şi în schimbarea punctului de vedere. Prin urmare, pentru a contracara efectul unei gândiri mai rigide, trebuie să evităm greşelile în procesul învăţării şi schim­ barea frecventă a activităţilor. j

5. Utilizarea unui instrumentar didactic special Pentru trecerea la o gândire abstractă, avem la dispoziţia un instrum entar didactic cu elem en­ te concrete, care pot fi luate în m ână, cu ajutorul cărora putem implica m anipularea în procesul învăţării. Acesta ajută la dezvoltarea capacităţii de sintetizare (de altfel, slabă) a copiilor dislexici. Utilizarea acestor instrum ente didactice în activitatea şcolară simplifică în m are m ăsură diferenţi­ erea calitativă şi cantitativă între copiii care au nevoie să urmeze un ritm diferit de învăţare.

6. Reducerea anxietăţii Este foarte im portant ca în cursul activităţilor cu copiii dislexici să se creeze o atmosferă caldă, de acceptare, care să fie, totuşi, prielnică dezvoltării, pentru a reduce anxietatea copilului faţă de citit şi a-1 ajuta să-şi găsească o motivaţie interioară pentru a-şi depăşi problemele. Copilul nu trebuie să fie un subiect pasiv în aceste activităţi (să nu aibă sentim entul că i se im pun aceste activităţi), ci să fie un participant activ la acestea. Pentru toate acestea, conducătorul activităţii trebuie să adopte o atitudine de acceptare şi anga­ jam ent, plină de afecţiune. Şi încă un lucru foarte im portant: trebuie să identificăm acele cerinţe realiste în baza cărora copilul nu va fi suprasolicitat şi nici n u se va dezvolta într-un m od descurajant, fără a fi suficient de solicitat.

CE POT FACE PĂRINŢII? r

• Verifică prezenţa acestei tulburări la alţi m em bri ai familiei, deoarece dislexia poate fi moştenită. • Studiază procesul norm al al dezvoltării pentru a compara şi monitoriza dezvoltarea copilu­ lui in comparaţie cu acesta (cu prioritate dezvoltarea mişcării şi a vorbirii, atenţia, capacita:ea de concentrare, stăruinţa). • Menţine motivaţia copilului pentru învăţare şi cunoaştere (de ex.: copiii de 5 ani încep să fie interesaţi de litere şi pun întrebări de genul: „Ce literă e aceasta?”). în paralel încep să scrie uterele mari şi numerele. Lipsa unui astfel de com portam ent interesat la vârsta de 5,5-6,5 ani p : ate fi indicativ pentru problemele viitoare. Acele abilităţi ale copilului care sunt esenţiale însuşirii citirii şi scrierii, a operaţiilor matematice corespunzătoare şi calculului pot fi examinate încă de la vârsta preşcolară (5 ani împliniţi).

Este bine dacă părinţii ştiu aceste lucruri. Care sunt aceste abilităţi? • Copilul este capabil să-şi orienteze atenţia, să se concentreze în m od conştient. • înţelege relaţia dintre un semn (literă) şi un sunet. • Poate utiliza analiza de sunete, de ex.: ştie să spună cu ce sunet începe un cuvânt. • Percepţia formelor şi a spaţiului este dezvoltată corespunzător vârstei. • Dexteritatea şi deprinderile grafo-motrice sunt adecvate pentru învăţarea scrierii cursive. • Noţiunea de num ăr este formată, constanţa cantităţii este sigură, poate să numere în grupuri de cinci chiar şi fără mijloace ajutătoare. Poate transpune sarcini simple cu text în limbajul numerelor. Lipsa oricăruia dintre acestea trebuie tratată ca o problemă serioasă, fiind nevoie de măsuri im e­ diate, pentru că prevenirea unei probleme este m ult mai uşoară decât tratarea şi ameliorarea uneia deja instalate. La începerea şcolii se va urm ări cu atenţie deosebită atitudinea faţă de învăţare (discuţii, ce s-a întâmplat, ce i s-a părut dificil/uşor, ce au învăţat....etc.), ritm ul progresului. încă din această fază se poate observa dacă au dificultăţi în reţinerea formelor literelor, legarea literelor şi a silabelor, tim pul dedicat citirii nu scade, ba chiar mai m ult, necesită din ce în ce mai m ult timp odată cu creşterea lungimii cuvintelor; copilul nu înţelege cele citite. Această răm ânere în urm ă se observă nu num ai în domeniul citirii, scrierii şi calculului. Com portam entul copiilor se schimbă: devine reticent faţă de învăţare, tensionat şi neliniştit, ceea ce poate culmina în tulburări de somn. Adoptă frecvent o atitudine opoziţionistă, face pe clovnul, este indisciplinat. în cazuri mai severe poate produce şi simptome somatice, printre care dureri de cap (cefalee), diaree, febră... Dacă sunt observate din timp, aceste probleme pot fi evitate! Dacă problemele sunt deja prezente, adresaţi-vă unui specialist care va examina şi diagnostica aceste probleme şi vă va informa în privinţa primilor paşi în terapie. Completarea lacunelor în cunoştinţe este esenţială pentru ameliorarea problemelor! Dacă aces­ tea nu sunt eliminate, problemele se pot agrava! Copiii dislexici au nevoie de foarte mult ajutor în învăţare. Fiecare materie presupune o serie de cunoştinţe lingvistice care sunt caracteristice limbajului utilizat la disciplina în cauză. Aceşti copii învaţă cu greu term enii de specialitate şi îi uită cu uşurinţă, având în vedere că nu îi folosesc în vo­ cabularul cotidian. Este responsabilitatea părinţilor să explice din nou sensul cuvintelor şi să exer­ seze cu copilul utilizarea lor, pentru că la şcoală acestea sunt menţionate doar de câteva ori, ceea ce nu este suficient pentru copil. Ţinând cont de faptul că nu pot citi mult, parcurgerea literaturii obligatorii prezintă probleme. Există mai multe soluţii posibile: • Să citească îm preună cărţile cu m ult înainte, de exemplu, în tim pul vacanţei de vară. • Să caute cartea în formă de carte audio şi să o asculte. • în ultimă instanţă, pot viziona şi o adaptare cinematografică a cărţilor. Aceşti copii întâm pină frecvent insuccese şi în învăţarea limbilor străine; din această cauză se recom andă să înveţe doar o singură limbă străină la un m om ent dat, şi aceea într-un m od foarte sistematic, mai încet, cu multe repetiţii, prin exersarea unor propoziţii cu structură similară. în privinţa învăţării calculului sunt extrem de im portante ilustraţiile, înţelegerea şi exersare re­ zolvării problemelor de calcul în situaţii practice, cotidiene, cum ar fi gătitul, cumpărăturile, întin­ derea rufelor la uscat etc.

CE POATE FACE PEDAGOGUL? • Alege o m etodă analitică pentru învăţarea citirii. Predă literele într-un ritm mai lent, inclu­ zând multe exerciţii variate. Literele care pot fi confundate trebuie diferenţiate în m od con­ ştient, atrăgând atenţia copilor asupra diferenţelor. Dacă nu el/ea este presoana care l-a în ­ văţat copilul să citească, dar observă deficienţele în tehnica de citire, va dedica cât m ai m ult timp şi cât mai m ultă energie exersării cu copilul. • Nu va pune copilul să citească cu voce tare în faţa clasei, pentru că acet lucru poate fi um ili­ tor pentru el. • îl ajută în înţelegerea exerciţiilor, eventual îi citeşte copilului sarcinile cuprinse în lucrare. • îi va da copilului exerciţii şi sarcini în care soluţia corectă nu depinde de capacitatea de a citi rapid şi exact. Va urm ări înţelegerea şi exersarea limbajului de specialitate utilizat la disci­ plina în cauză. • în cazul unei tulburări de scriere, cunoştinţele copilului trebuie evaluate, mai degrabă, pe baza răspunsurilor orale. în clasele gimnaziale şi liceale i se va asigura posibilitatea de a-şi scrie lucrările la calculator. • Dacă copilul se confruntă cu dificultăţi de calcul, pedagogul va urm a program ul individual de învăţare, evaluarea copilului depinzând de propriul său ritm de dezvoltare. La disciplinele în cazul cărora calculul este im portant (fizică, chimie, geografie), pedagogul va ţine cont de dificultăţile de calcul ale copilului.

CE POATE FACE ŞCOALA, SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT? • Educaţia i diferenţiată: > - Descompunerea materialului în paşi mai mici; - Mai m ult timp dedicat exersării; diversificarea exerciţiilor; - Utilizarea cât mai m ultor mijloace ilustrative; - însuşirea de cunoştinţe prin acţiuni, activităţi; - Luarea în considerare a deprinderilor lingvistice în formularea materialelor, disciplinelor; • Evaluare diferenţiată; • Modificarea sistemului de evaluare; • Dezvoltarea personalităţii copilului: - Autoevaluare; - Dezvoltarea capacităţii de rezolvare a problemelor. ?e baza celor descrise m ai sus, sperăm că am reuşit să vă convingem că problem ele copiilor dislexic: reprezintă o sarcină complexă pentru cei apropiaţi, la rezolvarea cărora trebuie să p ar­ ticip im cu toţii. în acest proces este nevoie de specialişti cu experienţă în prevenirea şi reeduca­ rea dislexiei, de părinţi dedicaţi, care să trateze serios problem ele copilului şi să ofere un ajutor eficient in rezolvarea lor - dar toate acestea nu valorează nimic, dacă la şcoală copilul nu are un invitate r înţelegător, bine pregătit din punct de vedere metodologic. Să sperăm că această scurtă prezentare a reuşit să vă atragă atenţia suficient pentru a vă gândi dacă există vreun copil dislexic în m ediul dum neavoastră şi, dacă da, ce puteţi face pen tru el.

UTILIZAREA GHIDULUI în partea introductivă am prezentat, pe scurt, caracteristicile metodei Meixner, elementele sale de bază, relaţia cu predispoziţia la dislexie şi cu dislexia însăşi. în continuare urmează prezentarea concretă a ghidului, structura şi utilizarea acestuia. Din motive de claritate şi pentru utilizarea mai uşoară, am optat pentru tabel. Prima rubrică din partea stângă indică num ărul paginilor din cartea de citire. Celelalte coloane cuprind sarcinile le­ gate de paginile indicate. Coloana din partea stângă conţine exerciţii de vorbire, exerciţii de dezvol­ tare a vocabularului şi exerciţii de dezvoltare a diferitelor aptitudini. Coloana din dreapta include exerciţii de dezvoltare a tehnicii de citire şi, strâns legate acestea, exerciţii de înţelegere a textelor citite. Tot în această coloană sunt indicate exerciţiile-plic, ce aparţin de paginile respective. Aceste exerciţii sunt marcate cu litera „P” şi sunt cuprinse în volumul auxiliar al cărţii de citire, sub de­ num irea „Fişe de lucru”. Câteva cuvinte despre exerciţiile-plic. Acestea se împart, în esenţă, în trei mari categorii: exerciţii de stabilire a corespondenţei, exerci­ ţii de sinteză şi exerciţii speciale. Exerciţii de stabilire a corespondenţei: • între prim a silabă şi imagine, • între cuvânt şi imagine, • între o propoziţie şi imagine, • între mai multe propoziţii şi imagine, • între elementele construcţiilor genitivale, (pana corbului; pălăria bunicului - este veche), • între întrebare şi răspuns, • între antonime, • între sinonime. Exerciţii de sinteză: • sinteza cuvântului pe baza unei imagini, • sinteza cuvântului fără imagine, • sinteza propoziţiilor simple, • sinteza propoziţiilor compuse. Exerciţii speciale: • gruparea substantivelor în funcţie de noţiuni generale, • completarea structurilor lacunare, • completarea propoziţiilor lacunare.

Un sfat practic pentru folosirea eficientă a exerciţiilor-plic Vă recom andăm să organizaţi întâlniri informale cu părinţii („activităţi-club”, ceaiul de la ora cinci) în cadrul cărora să prelucraţi îm preună aceste plicuri (tăiere, sortare, aranjare în cutii). în felul acesta veţi avea posibilitatea să vă cunoaşteţi mai bine. Părinţii pot să-şi formeze o imagine despre activitatea pedagogică m inuţioasă, dar extrem de utilă, care urm ează să aibă loc în cu r­ sul anului şcolar. O să înţeleagă m ai bine cât este de im portant ca fiecare copil să fie „ înarm at „ cu un instrum entar didactic complet, care va fi gestionat de profesor. (îl distribuie şi îl adună la sfârşit.) Cele două „părţi im plicate”, părinţii şi profesorul, într-o asemenea am bianţă plăcută pot să pună bazele unei cooperări optim ale între şcoală şi casa părintească. Paşii metodologici şi exerciţiile aferente sunt prezentate în partea explicativă. în tabel, acestea sunt marcate cu litera „E”. Partea explicativă este m enită să uşureze m unca pedagogilor, pentru a reuşi să utilizeze această m etodă într-un m od cât mai eficient şi m ai avizat. Manualul pune accentul pe dezvoltarea a trei domenii importante, şi anume: dezvoltarea tehnicii de citire, a înţelegerii textelor citite şi dezvoltarea vorbirii (conştientizarea fonemelor, dezvoltarea vocabularului, sinteza de propoziţii, formarea de texte, memoria verbală). Pe lângă învăţarea citirii, exerciţiile de dezvoltare a diferitelor capacităţi, cuprinse în m anual, sunt menite să dezvolte diferenţierea auditivă, orientarea în plan, simţul ritm ului şi serialitatea. M anualul include relativ m ulte exerciţii care oferă posibilitatea verificării gradului de în ţe ­ legere a textelor prin desene sau colorarea u n o r desene. în paralel cu abilităţile verbale, aceste exerciţii îm bunătăţesc şi m otricitatea fină. Desigur, exerciţiile sunt adaptate caracteristicilor de vârstă şi m otivaţiilor naturale ale copiilor. Trebuie să am intim aici cartea cu titlul „Eu citesc mai bine!” [Bartok (coord.), 2010], care cu­ prinde o serie de exerciţii utile pentru dezvoltarea diferitelor abilităţi. Cartea vă poate fi de real aju­ tor în descompunerea paşilor metodologici în segmente cât mai mici, iar jocurile didactice descrise pot constitui o sursă bogată de inspiraţie pentru un pedagog creativ. Dacă tot suntem la capitolul recom andări, trebuie să m enţionăm faptul că în curând va apărea şi caietul pentru învăţarea scrierii după m etoda meixneriană, com patibilă cu abecedarul „Căsuţa cu litere şi jucării” M etodologia m eixneriană se bazează pe exerciţii care perm it desfăşurarea unei activităţi dife­ renţiate cu elevii în funcţie de nivelul lor de dezvoltare, precum şi activităţi în grup (un instrum ent pedagogic modern). în acelaşi timp, transformă orele într-o activitate variată şi jucăuşă, m enţinând motivaţia elevilor prin această diversitate. Prin complexitatea lor, aceste exerciţii perm it dezvoltarea sim ultană a m ai m ultor dom enii (de ex. gândirea analitico-sintetică, atenţia, motricitatea fină, m em oria verbală, vocabularul). Pentru ca pedagogul să fie capabil să decidă pe care dintre cele trei mari domenii doreşte să pună accentul, el trebuie să ţină cont de urm ătorii factori: • abilităţile elevilor (atenţie, capacitate de concentrare, m enţinerea atenţiei la efort, ritm ul de !ucru, abilităţile mentale şi verbale), • cantitatea şi gradul de dificultate a materiei. Un alt factor im portant îl constituie însăşi personalitatea pedagogului (capacitatea sa organiza:: r.ci. atenţia distributivă, nivelul de cultură pedagogică şi capacitatea empatică etc.) Pun urmare, manualul nu este îm părţit în unităţi de predare, asigurându-i astfel pedagogului un xac mare crad de libertate şi mai multe posibilităţi. în general, o pagină corespunde unei unităţi de

predare, dar, desigur, se poate întâm pla să parcurgeţi doar o jum ătate de unitate sau, dim potrivă, mai m ulte unităţi într-o singură oră. Utilizarea acestei metode presupune un efort în plus faţă de activitatea pedagogică tradiţională, ceea ce înseamnă mai multă muncă, dar rezultatele obţinute, succesele şi experienţele pozitive con­ tinue ale copiilor îi vor oferi pedagogului mai multă satisfacţie. Autorii vă doresc m ult succes în activitatea Dvs.

Nr. Pag3.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea textului citit

Prezentarea ambianţei şcolare, denumirea obiectelor din clasă. Conversaţii despre imagine. Observarea deprinderilor verbale ale copiilor

4.

Fixarea noţiunii stânga cu ajutorul inimioarei roşii lipită pe partea stângă a băncii Conştientizarea părţii stângi a corpului propriu Orientarea în plan, conştientizarea părţii stângi pe tablă

5.

Orientare în plan Direcţii: sus, jos Ce este sus şi ce este jos? Ce este sub elefant şi ce este deasupra lui?

6.

Fixarea noţiunii dreapta cu ajutorul mânuţei lipită pe bancă - mâna cu care ne prezentăm, în ce direcţie fug fetele? Exerciţii de dezvoltare a orientării în plan cu ajutorul căsuţei desenate la începutul rândurilor (pod, cameră, pivniţă). Unde sar mingile? Unde fug iepuraşii? Unde cântă păsările?

Plic 1 - P/l Exersarea în spaţiul tridimensional grafic Să tragi cu degetul în dreptul camerei, podului, pivniţei! E/l

E / 1 (pagina 6)

Pentru orientare în spaţiul grafic, se foloseşte căsuţa desenată la începutul rândurilor. Profesorul (învăţăto­ rul) taie fâşii de hârtie de diferite culori şi mărimi, care înlocuiesc literele (de ex: fâşii care ocupă un rând - a; fâ­ şii care ocupă două rânduri, camera şi pivniţa - g; sau camera şi podul - t.) în felul acesta copiii învaţă că fiecare literă are un loc fix în căsuţă. în aceste jocuri didactice, pe lângă capacitatea orientării, se dezvoltă şi serialitatea, atenţia, precum şi deprin­ derea de a înainta de la stânga la dreapta (direcţia cititului). Exerciţiile le descompunem în paşi mărunţi, ţinând cont de nivelul de dezvoltare şi deprinderile copiilor (principiul paşilor mici).

Nr.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea textului citit

Pag7.

Denum irea imaginilor înaintând de la stânga la dreapta, de la inim ă la m ânuţă. Clasificarea cuvintelor în grupe principale de noţiuni (jucării, fructe, rechizite şcolare). Exerciţii de înţelegere a vorbirii. E/2

Citirea imaginilor. Silabisirea cuvintelor prin bătăi din palme, înaintând de la stânga la dreapta. E/3

Orientare în plan. în ce direcţie arată vârful steluţei? Porneşte de la inim ă şi enumeră! 8.

Orientarea în plan: începutul, sfârşitul, mijlocul. Exerciţii de orientare în plan: cu ajutorul căsuţei (pod, cameră, pivniţă) Orientare în plan: în ce direcţie zboară avionul? Porneşte de la inim ă şi enumeră!

9.

Exersarea adjectivelor mic - mare scurt - lung E/4

E/2

(pagina 7) Denumirea imaginilor Profesorul formulează întrebări referitoare la imagini, copilul înţelege întrebarea, denumeşte sau arată imagi­ nea respectivă (Ex: în ce ţii creioanele? Din ce se face vinul? etc.) Acest exerciţiu are rolul de a-i da copilului un model de vorbire, pregăteşte viitoarele exerciţii de formare in­ dividuală a propoziţiilor. Observaţie: în cazul copiilor care au întârzieri în dezvoltarea vorbirii, se poate prelungi timpul acordat dez­ voltării capacităţilor verbale. în aceste cazuri, învăţătorul poate folosi imagini pregătite de el, în plus faţă de cele din manual.

E/3 -

Citirea imaginilor Copiii denumesc imaginile una după alta în direcţia cititului, de la stânga la dreapta („citesc”), silabisesc şi bat din palme. De obicei, numărul de silabe al noţiunilor de pe imagini, care stau una lângă alta, diferă pentru a sti­ mula astfel percepţia ritmicităţii cuvintelor, însuşirea corectă a silabisirii, formarea simţului ritmic. în cazul copi­ ilor care au o slabă capacitate de silabisire, să exercităm o apăsare fină pe ambii umeri, să ajutăm şi astfel percepe­ rea graniţei silabelor. Putem mări timpul de exersare, folosând şiruri de imagini pregătite de profesor.

E/4 (pagina 9) Propunere înaintea exerciţiilor din manual, copiii să exerseze adjectivele cu ajutorul unor imagini pregătite de profesor, care pot fi aplicate pe tablă. Aceste noţiuni trebuie să se coreleze cu vârsta şi cu lexicul copiilor. Exersarea se face pe baza aranjării de perechi de antonime, de ex: mic-mare, lung - scurt, tânăr - bătrân, gras - slab, uşor - greu, rece - cald, îngust - lat etc.

Nr. pag. 10.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Denumirea imaginilor, a noţiunilor, înaintând de la stânga la dreapta

Citire, înţelegerea textului citit Citirea imaginilor.

Clasificarea noţiunilor în grupe principale de noţiuni: animale, mobilă, fructe etc.

Despărţirea cuvintelor în silabe bătând din palme. înaintăm de la stânga la dreapta

Orientare în plan cu ajutorul imaginilor E/6

însuşirea literelor „a - i”.

E/5

Orientare în plan în ce direcţie arată trompa elefantului? Porneşte de la inimă! Enumeră! Colorează cu două culori!

11.

Exersarea articulării corecte a sunetelor: ce spune piticul (a, i, u)? Imită! E/7

Exersarea literelor „a - i”.

E / 5 (pagina 10) însuşirea literelor pe baza văzului, auzului şi observarea conştientă a mişcărilor de vorbire însuşirea literelor pe baza principiului triplei asocieri (prezentate în partea de introducere) se face în felul următor: - aşezăm pe tablă imaginile literelor „a” şi „i”, în aşa fel încât să-şi ocupe locurile în căsuţa cu linii. - alăturăm imaginile literelor, imaginile labiale ale sunetelor „a - i”. - pronunţăm cu voce tare sunetele, observăm mişcările aparatului fonoarticular, stabilim poziţia gurii („a” = gura are forma de poartă, „i” = gura este lată (v. anexă). - observăm şi descriem îm preună forma literelor, locul ocupat în spaţiul grafic (Unde locuieşte? pod/ cameră/pivniţă)

E/6 - Exerciţiul dezvoltării vorbirii, cunoscut pe pagina 7 (înţelegerea vorbirii, clasificarea pe grupe de noţi­ uni), se întregeşte cu un exerciţiu de orientare şi noţiuni de relaţie. „Ce este deasupra maşinii? - Rac Ce este sub iepuraş? - Strugure” Varianta cea mai grea (întrebare „şireată” -) „Ce este sub scaun?” (nimic) (adevărat - fals) „Strugurele este deasupra iepurelui” (F) „Racul este deasupra maşinii” (A). E / 7 (pagina 11) Apare un exerciţiu nou de dezvoltare a vorbirii, exerciţiu ce are scopul de a facilita şi dezvolta mişcările articulatorii. - Copiii primesc cartonaşe cu litere. Profesorul pronunţă sunetele, copilul arată sau ridică litera sunetului auzit. - Profesorul dictează 8-10 litere, copiii, cu ajutorul cartonaşelor de litere, alcătuiesc rânduri pornind de la inimioara lipită pe bancă. - Copiii citesc rândul de litere. - Copiii citesc rândul de litere din manual. Pe baza momentelor metodice enumerate mai sus, încercăm să formăm o asociere cât mai strânsă şi sigură în­ tre forma vizuală a literei tipărite, forma acustică a pronunţării sunetului şi conştientizarea mişcărilor aparatului fonoarticular în timpul pronunţării sunetului, acesta fiind avantajul metodei faţă de metodele clasice de însuşire a cititului, în care se formează o asociere dublă între forma acustică şi vizuală a literei. Profesorul pune pe tablă imaginile labiale ale vocalelor. Imitând poziţiile labiale, copiii trebuie să recunoască sunetele ce aparţin de aceste imagini. în pasul doi, exersează pe baza exerciţiului din manual „Ce spune piticul?”.

Nr.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului pag12. Denum irea imaginilor, înaintând de la stânga la dreapta. Exerciţii de grupări de noţiuni principale: legume, vase de bucătărie, tacăm etc.

Citire, înţelegerea textului citit Citirea imaginilor de la stânga la dreapta. Exersarea literelor „a - i”.

Orientare în plan. în ce direcţie se înclină floarea? Porneşte de la inim ă şi enumeră! Colorează cu două culori diferite!

E/8 13.

Formarea de propoziţii dezvoltate cu complement direct pe baza imaginilor

Exersarea literelor „a - i”. E/9

Orientare în plan. în ce direcţie înoată peştişorii? Porneşte de la inimă!

E/8 (pagina 12) Putem să repetăm tipul de exerciţiu de dezvoltare a vorbirii cunoscut pe pagina 7. Un alt scop este stimularea copiilor de a alcătui în mod spontan propoziţii: „Ce este asta?” - vinetă. „Silabiseşte bătând din palme!” „Spune ceva despre ea!”. Dacă copilul formează o propoziţie disgramaticală, îl corectăm cu tact (repetând corect propo­ ziţia spusă de el).

E/9 (pagina 13) Pe imagini apar propoziţii analoage (subiectul, predicatul, complementul direct se repetă). Propoziţiile sunt următoarele: Fata culege struguri. Ariciul duce un măr. Mama fierbe cartofi. Fata duce mere. Fata mănâncă struguri. Băiatul culege mere. Şoarecele mănâncă struguri. Vânzătorul vinde mere. Capra mănâncă varză. - Prima dată profesorul denumeşte imaginile, oferind un model de vorbire pentru copii. - Dacă copilul nu ştie să formuleze propoziţii despre imagini în mod individual, atunci profesorul îl aju­ tă, punând întrebări asupra fiecărei părţi de propoziţie („Cine duce mărul?” - ariciul, „Ce duce ariciul? - mărul etc.)

Nr. pag14.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea textului citit

Denum irea imaginilor, pornind de la stânga la dreapta. Stimularea form ării spontane a propoziţiilor.

Citirea imaginilor Silabisire. Bate din palm e şi spune câte silabe conţine fiecare cuvânt!

Exersarea onom atopeelor

însuşirea literei „o”

E /ll

E/10

Orientare în plan. în ce direcţie se îndreaptă păsărică? Porneşte de la inim ă şi spune! Colorează cu două culori! 15.

Formarea de propoziţii dezvoltate cu com plem ent direct pe baza imaginilor

Exersarea literelor „o - i”.

E/12

Orientare în plan. încotro zboară avionul?

E/10 (pagina 14) - Profesorul pune pe tablă imaginea labială a literei „o”. Copiii aleg dintre imginile labiale ale literelor „a”, „i”, „o” imaginea literei „o”. - Pronunţăm cu voce tare „o”. Observăm mişcările aparatului fonoarticular, stabilim poziţia gurii („o” = gura este rotundă, v. anexa). - Observăm forma literei, locul ocupat în spaţiul grafic (Unde locuieşte?) (pod/cameră/pivniţă).

E / ll Scopul exerciţiului este corelarea sunetelor cu imaginile chemătoare ale literelor. Sâ-i atenţionăm pe copiii care sunet este sonor şi care surd. Pentru observarea sonorităţii, dăm următoarea :r.vtracţiune: „Pune mâna pe gât! Imită vocea albinei! Mârâie sau nu acest sunet?”

E/12 (pagina 15) Citirea rândului de litere „o - i”: conform principiului gradualităţii (paşilor mici) metoda alege exersarea aces- ce că litere din cele trei învăţate („a - i - o”), deoarece aceste două se deosebesc cel mai mult între ele. Cele trei litere figurează împreună abia pe pagina următoare.

Nr. Pag16.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Care sunet îl auzi la început? E/13

Citire, înţelegerea textului citit Exersarea literelor „a - i - o”

Silabiseşte cuvintele! Bate din palme! Exerciţiu de articulare. Ce spune piticul? Imită! Pronunţarea corectă a vocalelor a, i, o, prin imitarea imaginilor labiale ale acestora. Exerciţiu de im itare a sunetelor

17.

E/14

Exerciţiu de diferenţiere auditivă E/15 Enum eră num ele obiectelor! Silabiseşte, bate din palme! Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Leagă imaginea cu litera corespunzătoare!

Exersarea literelor „a - i - o”

E /1 3 (pagina 16)

Scopul exerciţiului este diferenţierea aspectului fonetic al sunetelor literelor care mai târziu se vor lega şi de diferenţierea imaginilor optice ale acestora. Imaginile se pot folosi şi pentru modalităţile de dezvoltare a vorbirii prezentate în prealabil. E /1 4

Scopul exerciţiului este legarea sunetelor de imaginile chemătoare ale literelor. Copiii să observe care sunet este sonor şi care surd (în modul prezentat anterior). Completăm exerciţiul cu sarcina ca copiii să marcheze cu verde sunetele surde, iar cu roşu sunetele sonore. Modalitatea marcării va fi sta­ bilită de profesor (se ţine cont de particularităţile de vârstă a copiilor). E / 1 5 (pagina 17)

Scopul exerciţiului este diferenţierea imaginii vizuale de imaginea acustică a literelor.

Nr. pag. 18.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Silabiseşte cuvintele! Ce sunet auzi la începutul cuvântului? învaţă num ele imaginilor! Spune ceva despre ele! Caută unealtă, planetă etc.

Citire, înţelegerea textului citit învăţarea, însuşirea literelor „m - t - s”. E/16

încotro zboară balonul? Porneşte de la inim ă şi enumera! Orientare în plan. 19.

Formarea de propoziţii dezvoltate cu com plem ent direct după imagini.

Exersarea literelor „a - i - o ” „m - s - 1”

Exerciţiu de articulare. Ce spune piticul? (imaginea labială a vocalelor e, a, i, o, u, a) Imită! Orientare în plan. în ce direcţie fuge calul? Porneşte de la inim ă şi enumeră! 20.

Spune o propoziţie despre fiecare imagine! Cu ce? E/17

Exersarea literelor „a - i - o”

„m - s - t”

Exerciţiu de articulare: ce spune piticul? (imaginea labială a vocalelor: u, o, a, u, e, o, i) Imită!

E/16 (pagina 18) însuşirea literelor pe baza văzului, auzului şi a mişcărilor articulatorii. Pentru formarea şi fixarea triplei asocierii în cursul procesului de însuşire a literelor, procedăm în felul următor: - Aşezăm pe tablă imaginea literelor „m”, „t” şi „s”, în aşa fel încât să-şi ocupe locul în spaţiul grafic tridi­ mensional (căsuţă). - Lângă imaginea literelor aşezăm imaginile chemătoare ale literelor (ursuleţul, trompeta, şarpele). - în timpul pronunţării sunetelor observăm şi conştientizăm modul de articulare, activitatea aparatului fonoarticulator. - Observăm forma literelor, locul lor în spaţiul tridimensional (Unde locuiesc? - pod/cameră/pivniţă). - Copiii primesc cartonaşe cu cele trei litere („m”, „s”, „t”), pronunţăm sunetul, copilul arată sau ridică ima­ ginea sunetului literei corespunzătoare. - Pornând de la inimioara lipită pe partea stângă a băncii, copiii formează rânduri din 8-10 litere învăţate. - Copiii citesc rândurile de litere formate.

E/17 (pagina 20) Exersarea propoziţiei dezvoltate cu complement indirect, prin formare de propoziţii cu structură analogică. Fetiţa se joacă cu mingea. Bebeluşul înoată cu colacul. Băiatul mănâncă cu lingura. Etc. C ică copilul nu reuşeşte să formeze în mod individual propoziţii după imagini, îl ajutăm punând întrebare m a fia complementului indirect. De ex: „Cu ce se joacă fetiţa? - cu mingea” etc.

Nr. Pag21.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Exerciţiu de diferenţiere auditivă Enum eră şi silabiseşte cuvintele! Bate din palme! Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Leagă imaginea de litera corespunzătoare!

Citire, înţelegerea textului citit Exersarea literelor „a - i - o”

„m - s - t”

Orientare în plan. Colorează broscuţele care sar spre stânga! 22.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Leagă imaginea de litera corespunzătoare sunetului!

însuşirea literei „v”. învăţarea citirii silabelor cu ajutorul unei poveşti didactice E/18

Orientare în plan. Colorează răţuştile care se plim bă spre stânga! 23.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Silabiseşte cuvintele, bătând din palme! Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Leagă imaginea de litera corespunzătoare sunetului!

Exersarea citirii silabelor (legarea literelor în silabe) Exersarea literei „v”.

E/18 (pagina 22) Citirea silabelor se face în trei paşi: - citirea silabelor cu vocala în faţa VC (am) - citirea silabelor cu consoana în faţă CV (ma) - citirea silabelor închise de tip CVC (mic) Fiecare pas se in tro d u ce cu o poveste.

Profesorul pune pe tablă imaginea chemătoare. Ex: „Ursuleţul este acum şcolar şi învaţă să citească”. Deja cunoaşte literele: Dar după fiecare mârâie aşa: Şarpele sâsâie aşa: am as a im is i om os etc. 0 Silabele le scriem sub formă de tabel, astfel încât dacă citim orizontal vocalele sunt aceleaşi, iar vertical consoanele. - Le împărţim copiilor cartonaşe cu silabe. - Profesorul pronunţă silabe, copiii le recunosc şi ridică cartonaşul cu silaba auzită „La cine este silaba „im”? Atunci când citirea silabelor în coloane merge bine, începem citirea rândurilor orizontale, pornând de la stânga (inima) la dreapta.

Nr. Pag24.

Dezvoltarea vorbirii şi alimbajului Exerciţiu de diferenţiere auditivă Silabiseşte cuvintele, bătând din palme! Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Leagă imaginea de litera corespunzătoare sunetului!

Citire, înţelegerea textului citit însuşirea literei „e”. Literă „interzisă”: „a” (nu poate figura pe pagină) E/19

Orientare în plan. în ce direcţie arată săgeata? Porneşte de la inim ă şi enumeră! (sus, jos, dreapta, stânga etc.) 25.

Alcătuirea popoziţiilor dezvoltate cu complement direct după imagini. Cine ce mănâncă? Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Silabiseşte cuvintele, bătând din palme! Care sunet îl auzi în cuvânt? Leagă imaginea de litera corespunzătoare sunetului!

26.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă Silabiseşte cuvintele, bătând din palme! Ce sunet ai auzit la începutul cuvântului? Leagă imaginea de litera corespunzătoare sunetului!

Exersarea literei „e”. Litera care nu figurează pe pagină: a. Citirea consoanelor, diferenţierea celor sonore de cele surde cu ajutorul culorilor: sub consoanele sonore copiii pun punct roşu, sub cele surde punct verde.

însuşirea literei „1”.

Orientare în plan. în ce direcţie se plimbă cocoşul? Porneşte de la inim ă şi enumeră! (dreapta, stânga)

E/19 (pagina 24) în procesul de însuşire a literelor, metoda Meixner respectă principiul inhibiţiei omogene. In procesul de însuşire şi exersare a literelor noi, evităm toate literele care se aseamănă cu litera respectivă din r Linct de vedere vizual, acustic sau motric. Când se învaţă litera „e”, litera „a” este evitată. Pe paginile următoare îe exersează separat cele două litere („e” şi „a”) şi abia pe pagina 27 se diferenţiează cele 2 litere.

Nr.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea textului citit

pag27.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă Silabiseşte cuvintele, bătând din palme! Ce sunet ai auzit la începutul cuvântului? Leagă imaginea de litera corespunzătoare sunetului!

însuşirea literei „1”. Diferenţierea literelor „e-a” E/20 Citirea silabelor, căutarea cuvintelor deştepte

E/21 Orientare în plan. Colorează cu roşu fluturii care zboară spre dreapta, cu galben pe cei care zboară spre stânga! 28.

Ce vezi pe imagine? Formează propoziţii! Memorizează poezia! Formarea de propoziţii dezvoltate cu complement direct după imagine. Vânzătorul cântăreşte cartofi. Băiatul duce o sacoşă. Tractorul trage plugul. Fata pregăteşte salată. Iepurele m ănâncă morcovi. Camionul duce marfa. Mama firebe cartofi. Băiatul culege mere.

29.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă

Exersarea citirii literelor.

Denumeşte imaginile! Silabiseşte cuvintele, bătând din palme! Ce sunet ai auzit la începutul cuvântului? Leagă imaginea de litera corespunzătoare sunetului!

Exersarea literei „1”

Orientare în plan. în ce direcţie arată mâna? Spune!

E/20 (pagina 27) - Diferenţierea literelor Diferenţierea literelor se face în primul rând prin compararea mişcărilor articulatorii şi abia în pasul doi se compară forma literei. Reproducem una după alta ce am învăţat despre fiecare literă. Ce asemănări sunt între cele două sunete? Prin ce se deosebesc sunetele? (Ex: pronunţăm „n - m”; amândouă mârâie (sonore). La amândouă simţim mârâitul şi la nas. Prin ce se deo­ sebesc sunetele? La sunetul „m” gura este închisă, la pronunţarea sunetului „n” gura este deschisă, când spunem „m” limba se odihneşte, la „n” ridicăm limba. Când copiii greşesc, le reamintim modul de pronunţie: „Ai grijă, la „n” gura este deschisă.”- vezi pagina 82) E/21 în timpul citirii rândurilor de silabe încercăm să descoperim înţelesul fiecărei silabe în parte. Dacă găsim un cuvânt cu înţeles („cuvânt deştept”), formulăm o propoziţie cu acest cuvânt.

Nr. pag30.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Exerciţiu de diferenţiere auditivă

Citire, înţelegerea textului citit însuşirea literei „u”. Litera interzisă: „o”

Silabiseşte cuvintele, bătând din palme! Ce sunet ai auzit la începutul cuvântului? Leagă imaginea de litera corespunzătoare sunetului! Orientare în plan. Colorează broscuţele care sar spre dreapta! 31.

Formarea şi exersarea propoziţiilor dezvoltate cu complement circumstanţial de loc după imagine. Propoziţii analoage. Unde este mărul? Folosirea prepoziţiei „în” (în sertar, în coş,în borcan etc.)

Exersarea literei „u” Litera interzisă: „o”

Orientarea în spaţiu, conştientizarea culorilor. Colorează cu m aro pisicile care se întorc spre dreapta, cu galben pisicile care se întorc spre stânga! 32.

33.

34.

Orientare în plan: Colorează cu roz purceluşii care fug spre dreapta şi cu galben pe cei care fug spre stânga!

Dezvoltarea înţelegerii vorbirii prin interpretarea textului instrucţiunilor!

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Silabiseşte cuvintele, bătând din palme! Ce sunet auzi în cuvânt? Uneşte cu litera corespunzătoare sunetului!

Diferenţierea literelor „u-o” Litera interzisă: „e” (nu poate figura pe pagină)

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Silabiseşte cuvintele, bătând din palme!

Colorează cu roşu un măr, două frunze şi căpşuna! Colorează cu galben para şi ceapa, etc.

E/22 învăţarea literei „p” Litera interzisă: „t” (nu poate figura pe pagină)

Ce sunet auzi în cuvânt? Uneşte cu litera corespunzătoare sunetului! O rientare în plan în ce direcţie zboară albina?

E/22 (pagina 33) Pe pagină nu figurează litera „e”, care de altfel din punct de vedere acustico-motric şi vizual nu inhibă pere­ chea de litere „o - u”, dar împreună cu litera „a” diferenţierea ar fi greu de făcut pentru un copil care abia înce­ pe să citească.

Nr.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea textului citit

Pag35.

Orientare în plan. în ce direcţie arată vârful săgeţii? (sus, jos, dreapta, stânga)

Citirea silabelor în care consoana este înaintea vocalei (jucăriile se dau peste cap..., Povestea tumbei) E/23 Exersarea literei „p” Citirea rândului de consoane, marcarea sunetelor sonore şi surde cu culorile potrivite, respectiv roşu şi verde (puncte sub literă) P/2 (exerciţiu-plic) E/24

36.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Silabiseşte cuvintele, bătând din palme! Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Leagă imaginea de litera respectivă! Orientare în plan în ce direcţie arată cârligul? (sus, jos, dreapta, stânga)

E/23 (pagina 35) -

Schimbarea locului consoanei în silabă - povestea tumbei în această etapă, consoanele din silabe îşi schimbă locul cu vocalele. Citirea silabelor tip CV este mai dificilă şi acest pas îl introducem cu o poveste. Jucăriile învaţă să citească la şcoală. Vine în vizită la ei un pitic şi învaţă jucăriile să se dea peste cap, în veselia mare şi literele s-au dat peste cap. Procedăm în felul următor: - Punem pe tablă imaginile chemătoare răsturnate (s-au dat peste cap). - Sub fiecare imagine scriem coloanele corespunzătoare (literele răsturnate) la pa ma sa li mi si Pi su pu lu mu so po lo mo Copiii primesc cartonaşe cu silabe. - Silabele sunt pronunţate de profesor, copiii pronunţă împreună cu el, dar nu citesc încă, doar imită miş­ cările articulatorii. - Copiii recunosc silabele pronunţate de profesor: „La cine este silaba „pi”, „su”, „mo”, „ma” etc. - Abia după ce s-au fixat mişcările articulatorii (3-4 ore), începem exersarea cititului.

Remarcă importantă! Citirea silabelor se face în tot timpul procesului de învăţare a cititului Este un exerciţiu de bază a metodei, îmbunătăţeşte ritmul de citire şi înlesneşte însuşirea, conştientizarea, fi­ xarea mişcărilor articulatorii..

E/24 —Exerciţiu-plic: corelarea imaginii cu prima silabă a cuvântului. Scopul exerciţiului este dezvoltarea deprinderii de analiză - sinteză ce stă la baza îmbunătăţirii tehnicii de citire - Despărţim cartonaşele cu silabe şi cu imagini. - Pornind de la inimioara lipită pe bancă, copiii aşează imaginile una lângă alta în ordinea dictată de profesor. - Copiii silabisesc cuvântul de pe prima imagine bătând din palme. Caută prima silabă (la) şi o aşează sul imagine. - După ce copiii au terminat exerciţiul, formulează propoziţii cu noţiunile de pe imagini, scopul fiind dez 32 voltarea deprinderilor verbale.

Nr.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Pag37.

Citire, înţelegerea textului citit

Unde este? Exersarea com plem entului circumstanţial de loc - prepoziţia „în” Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Denumeşte desenele! Silabiseşte cuvintele! Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Leagă imaginea de litera corespunzătoare!

38.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Denumeşte imaginile! Silabiseşte cuvintele!

învăţarea literei „c” Litera „interzisă”, care nu poate figura pe pagină: „v”

Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Uneşte cu litera corespunzătoare sunetului!

Citirea rândului de consoane, m arcarea consoanelor sonore cu roşu şi a consoanelor surde cu verde!

O rientare în plan în ce direcţie fuge băiatul? Porneşte de la inim ă şi enumeră! 39.

Exersarea propoziţiilor dezvoltate cu complement circumstanţial de loc - prepoziţia » „pe Unde stă ursuleţul?

Exersarea literei „c” Litera interzisă „v” Citirea cuvintelor tip CVCV

E/25 O rientare în plan în ce direcţie alunecă sania? Porneşte de la inim ă şi spune!

E/25

P/3 - exerciţiu-plic

(pagina 39) - Citirea cuvântului tip CVCV Citirea cuvintelor se învaţă pe tipuri de cuvinte, şi anume cuvinte formate din: 1 2+2 (ta-ta) 3 (mal) i (bu-fon) t 2+3 (tur-tă) e 3+2 r (ser-tar) 3+3 e 2+2+3 (te-le-fon) etc. Din fiecare tip de cuvânt vor fi citite 70-80 de cuvinte pentru formarea deprinderilor de citire. Primele cuvinte care se vor citi sunt cuvintele tip 2+2. Şi în acest proces ţinem cont de principiul paşilor m ă­ runţi ai gradualităţii, în felul următor. Primele cuvinte, care sunt alcătuite din 4 litere (CVCV), se citesc de pe cartonaşe lipite pe tablă, arătăm prima silabă „ma”, copiii citesc, punem pe tablă; procedăm aşa şi cu silaba a doua „ma”; cartonaşele alăturate pe tablă, se vor citi silabele una după cealaltă; scoatem cartonaşele de pe tablă; copiii reproduc cuvântul din memorie: „Ce ai citit?” - mama; se spune ceva despre cuvântul citit. Aceste exerciţii vor stimula copilul să fie atent la sensul cuvintelor.

Nr.

pag40.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Denumeşte imaginile!

Citire, înţelegerea textului citit învăţarea literei „r” Litera „interzisă”, care nu poate figura pe pagină: „1”

Silabiseşte cuvintele! U nde auzi sunetul nou învăţat „r”? (la început, în interior sau la sfârşitul cuvântului) 41.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Denum eşte imaginile! Desparte cuvintele în silabe! Ce sunet auzi la sfârşitul cuvântului? Uneşte cu litera corespunzătoare!

Exersarea citirii cuvintelor tip CVCV. Exersarea înţelegerii cuvintelor citite, „leagă cuvântul de imaginea corespunzătoare!” P/4 Exersarea literei „r” Litera interzisă: „1” Exersarea citirii şi înţelegerii cuvintelor tip CVCV. Citeşte cuvântul! Ce ai citit? Desenează! E/26

42.

43.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă Denumeşte şi silabiseşte cuvintele! Ce sunet auzi în cuvânt? Uneşte cu litera corespunzătoare sunetului! Formează propoziţii cu cuvintele după imagini!

învăţarea literei „ă” Litera interzisă: „a”

Exersarea complementului circumstanţial de loc (cu prepoziţia „în”) prin formarea de propziţii analoage. Stiloul este în penar. Peştele este în acvariu. Mărul este în sticlă. Etc.

Corelarea imaginii cu prim a silabă a cuvântului. Exersarea literei „ă” Lipseşte: „a” Exersarea citirii şi înţelegerii cuvintelor de tip CVCV. Citeşte cuvântul! Spune o propoziţie!

E/26 (pagina 41) -

Citirea şi interpretarea cuvintelor tip CVCV Citeşte cuvintele! Formează propoziţii cu ele! P/5

Citeşte şi desenează! (cuvinte tip CVCV) Scopul exerciţiului este dezvoltarea înţelegerii cuvântului citit. Dezvoltăm această deprindere începând cu ci­ tirea celor mai simple cuvinte. Dacă copilul a înţeles cuvântul citit, va putea desena. Copiii care citesc mai bine pot lucra individual, cei care citesc mai slab pot fi ajutaţi de profesor, în felul acesta se iveşte ocazia de a ţine oră diferenţiată, după necesităţile copiilor din clasă.

Nr. Pag44.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Denum eşte imaginile!

Citire, înţelegerea textului citit Diferenţierea literelor „r-1” Exersarea literei „a”

Silabiseşte cuvintele! Ce sunet auzi la sfârşitul cuvântului? Uneşte cu litera corespunzătoare sunetului! Răspunde! Care animal trăieşte în apă? Care trăieşte în junglă? Etc. Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Denum eşte imaginile! Silabiseşte cuvintele! Ce sunet auzi la sfârşitul cuvântului? Uneşte cu litera corespunzătoare sunetului! Spune propoziţii cu cuvintele după imagini! 45.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă Ce sunet auzi în cuvânt? Leagă cuvântul de literă! Orientare în plan în ce direcţie arată săgeata? Porneşte de la inim ă şi enumeră!

Diferenţierea literelor „ă - a” Citirea şi interpretarea cuvintelor de tip CVCV Citeşte cuvintele! Formează propoziţii! Dacă copilul are greutăţi în formarea propoziţiilor, profesorul îl ajută cu întrebări. (Cu ce strecurăm supa? - cu sita Cu ce tăiem? - cu lama Cu ce citim? - cu lupa etc.)

P/6 - exerciţiu-plic Corelarea prim ei silabe cu imaginea. 46.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Denumeşte imaginile! Silabiseşte cuvintele! Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Uneşte cu litera corespunzătoare!

Predarea literei „ f ’ Literele interzise: „t” şi „v” Exersarea citirii şi înţelegerii cuvintelor de tip CVCV. Leagă imaginea de cuvânt! Exersarea citirii şi înţelegerii cuvintelor de tip CVCV. Citeşte cuvântul! Ce ai citit? Desenează! Care cuvânt diferă de celelalte? De ce? E/27

E/27 (pagina 46) Care cuvânt se deosebeşte de celelalte? (Cuvântul „fire” pentru că este la plural) (sunt mai „multe”). Acest exerciţiu pregăteşte exerciţiul de diferenţiere a substantivelor la numărul plural şi singular.

Nr. Pag47.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Denumeşte imaginile! Silabiseşte cuvintele! Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Leagă imaginile de litera corespunzătoare sunetului!

Citire, înţelegerea textului citit Exerciţiu de diferenţiere a literelor „f - 1” Exersarea literei „v” Citirea şi interpretarea cuvintelor de tip CVCV Corelare cuvânt-imagine E/28

P/7 - exerciţiu-plic Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Denum eşte şi silabiseşte! Ce sunet auzi la sfârşitul cuvântului? Uneşte cu litera corespunzătoare! 48.

Exersarea complementului circumstanţial de loc „pe” prin formare de propoziţii analoage. Unde este? Formează propoziţii!

Exersarea citirii şi interpretării cuvintelor tip CVCV. Leagă imaginea de cuvânt! E/29

P/8 - exerciţiu-plic Corelare imagine-cuvânt (tip CVCV) Joc de m em orie E/30

E/28 (pagina 47) Citirea şi interpretarea substantivelor la numărul plural şi singular (fată - fete, filă - file) Profesorul desenează pe tablă. Copiii pun sub imagini cartonaşele cu cuvintele corespunzătoare. Corelarea cuvintelor singular - plural, citirea şi interpretarea acestora. Se poate exersa cu desene pe tablă. Copiii pun cartonaşele cu cuvinte sub desene.

E/29 (pagina 48)

Leagă imaginea de cuvânt! Scopul exerciţiului este exersarea citirii şi dezvoltarea înţelegerii textului citit. Pe pagină sunt două coloane care conţin cuvinte similare. Citirea coloanei a doua este mai uşoară, dar tocmai acest fapt dă posibilitatea ca şi copiii care citesc mai slab să aibă sentimentul succesului.

E/30 (pagina 48) -

Exerciţiu-plic. Corelarea cuvintelor tip CVCV cu imaginea corespunzătoare. Scopul exerciţiului este înlesnirea înţelegerii textului citit - Despărţim cartonaşele cu cuvinte şi imagini. - Copiii, pornind de la inimioara de pe bancă, aşează una lângă alta imaginile în ordinea în care spune pro­ fesorul (dictează). Putem proceda în două feluri: 1. Copiii care citesc mai bine primesc cartonaşele cu cuvinte şi le pun sub imagini (lucrează individual). 2. Copiii care citesc mai slab vor rezolva exerciţiul cu ajutorul profesorului. Silabisesc cuvântul bătând din palme, şi astfel încearcă să citească. Când termină exerciţiul, copiii formează propoziţii, scopul fiind dezvoltarea deprinderilor verbale. Cu aceste cartonaşe se poate juca un joc de memorie - copiii trebuie să găsească perechi. „cupa5 „imagine” „focă” „imagine” „pară” „imagine” „casă” „imagine” „mură” „imagine” „pipă” „imagine’ „masă” „imagine” „fată” „imagine” Cartonaşele se pun pe tablă întoarse. Un copil dă instrucţiune unui coleg, cea să întoarcă „rândul 2, cartona­ şul al doilea” etc. Acest tip de exerciţiu dezvoltă bine serialitatea şi orientarea în plan.

Nr.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea textului citit

Pag49.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă Denum eşte imaginile! Silabiseşte! Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Leagă imaginile de litera corespunzătoare!

Diferenţierea literelor „f - v” Exersarea citirii si înţelegerii cuvintelor tip CVCV. Diferenţierea substantivelor la singular, la plural. Exerciţiu-plic P/9 Spune propoziţii cu cuvintele citite!

50.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă Denumeşte imaginile! Silabiseşte! Unde auzi sunetul nou învăţat? (la început, la sfârşit, la mijloc)

Predarea, învăţarea literei „h” învăţarea citiri cuvintelor tip CVC E/31 încercuieşte cuvintele cu înţeles! Formează cu ele propoziţii!

Orientare în plan. în ce direcţie arată vârful ancorei? (sus, jos, stânga, dreapta)

E/31 (pagina 50) - Citirea cuvintelor tip CVC Descriem amănunţit citirea cuvintelor CVC, fiind etapa a treia a legării literelor în silabă, cuvânt, a) Copiii citesc coloane de cuvinte, în care prima şi ultima literă sunt similare: SUC soc sac sec

for far fur fir

b) Ultima literă este similară: car păr var par c) Prima literă este similară: val var vas vis d) Citesc rânduri cu cuvinte care sunt formate din litere diferite: foc v ar

măr etc. Pentru exersarea citirii tipurilor de cuvinte, din fiecare grupă citim deodată multe cuvinte. în acest fel, pe baza analogiei, copiii învaţă cum trebuie să analizeze cuvântul din punct de vedere vizual: pot însuşi succesiunea miş­ cărilor articulatorii a aparatului fonoarticulator (succesiunea vocalelor şi consoanelor în cuvânt). La început, cuvintele se citesc pe silabe, fiind despărţite cu linioară la graniţele silabelor. Treptat, excludem acest ajutor. Linia despărţirii dispare prima dată din cuvintele alcătuite din patru litere, apoi din cele cu cinci litere, şi apoi dispar cu totul. Copilul în schimb are voie să citească silabizând. Copilul va trece singur la citirea cursivă.

Nr.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea textului citit

Pag51.

Alcătuieşte propoziţii cu cuvintele „hală” şi „sală”! Ce deosebire este între ele?

Exersarea literei „h” Exersarea citirii cuvintelor tip CVCV

Cuvinte de tip CVC. Caută o parte de corp! Caută mijloc de transport!

Exersarea citirii cuvintelor de tip CVC. Exersarea textului citit.

Caută îmbrăcăminte! Etc. Caută noţiuni între care există legătură (cal car, far - val, pat - vis etc. Form area propoziţiilor. Ce face băiatul? Spune în ordinea desfăşurării! (ordine cronologică) (se scoală, spală dinţii, se îmbracă, m erge la şcoală, învaţă, ia prânzul) 52.

Cuvinte tip CVC Exerciţiu de asociere noţiune - imagine. Copiii să formuleze propoziţii cu câteva cuvinte. Profesorul poate ajuta cu întrebări. O rientare în plan. în ce direcţie arată coada steluţei? (spre stânga, dreapta, sus, jos)

53.

Exerciţiu de dezvoltare a lexicului - noţiuni de relaţie (sub, înapoi, în faţa, lângă) U nde este mingea? Pisica? Căţelul? Câinele? Ursuleţul? Formulează propoziţii: Mingea este lângă maşină.

Exerciţiu-plic P/10 Cuvinte tip CVC Asocierea imagine - cuvânt Citeşte şi desenează. Exerciţiu de înţelegere a textului citit.

Exersarea literei „h” Marchează în rândul consoanelor sunetele care m ârâie (sonore) cu roşu, iar cu verde pe cele care nu m ârâie (surde) Exersarea citirii şi înţelegerii cuvintelor tip CVC. „Leagă imaginea de cuvânt!”

Citeşte şi colorează! (cal maro, casă mov) Exerciţiu de înţelegere a textului citit.

Nr. pag54.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Caută cuvinte „deştepte” (cu înţeles)! Formulează propoziţii cu ele! (ace) O rientare în plan. Colorează răţuştele care se plimbă spre stânga!

Important! Până la învăţarea citirii literelor mari, substantivele proprii şi literele iniţiale ale propoziţiilor se scriu cu litere goale. 55.

Copiii primesc instrucţiunea: Pune cuvântul „mică” sub „casa mică”, cuvântul „m are” sub „casa m are”! (pe tablă apar imaginile respective) Povesteşte întâmplarea!

Citire, înţelegerea textului citit Predarea şi învăţarea grupului de litere „ce”. Litera interzisă „c” Remarcă importantă: tip nou de cuvânt: VCV Exerciţiu-plic: P /ll învăţarea citirii propoziţiilor E/32 Aranjează cuvintele în propoziţii, citeşte şi răspunde la ele! Citeşte cele două propoziţii din manual! Leagă-le de desenul potrivit! Răspunde la ele! Exersarea grupului de litere „ce”. Litera interzisă: „c” Exersarea citirii cuvintelor tip CVCV şi tip CVC. Spune propoziţii cu cuvintele: soc, coc, ram, sat!

Ce face Toto? 56.

Imagine de iarnă. Formulează propoziţii după imagine. Dezvoltarea limbajului (felinar, viscol, derdeluş, cabană etc.) Învaţă poezia pe de rost! Dezvoltarea m em oriei verbale. Orientare în plan. Spune în ce direcţie alunecă săniuţele?

E/32 (pagina 54) -

Citirea propoziţiilor începem cu citirea propoziţiilor interogative. Acestea seamănă cu ghicitorile, motivează astfel copiii să răs­ pundă imediat la întrebare. Interpretarea corectă a întrebării şi răspunsul adecvat dat de copil ne arată dacă a înţeles textul citit. Principiul paşilor mici este respectat şi în cazul învăţării citirii propoziţiilor: - Cuvintele care formează propoziţia sunt scrise pe cartonaşe (fiecare cuvânt pe un cartonaş); - se citeşte primul cartonaş (primul cuvânt); - se citeşte al doilea cuvânt; - se citeşte al treilea cuvânt; - cuvintele citite se pun pe tablă, lăsând între ele distanţă (pentru conştientizarea graniţelor cuvintelor); - se citeşte propoziţia şi se răspunde la întrebare. Exerciţiu-plic P / l 1 - Copiii primesc cartonaşele; - prima propoziţie o dictează profesorul, copiii aşează cartonaşele în ordinea dictării „ce face cora?” - formarea următoarelor propoziţii este mai uşoară, deoarece structura lor este analoagă cu prim a propoziţie; - De ultimele două propoziţii ne ocupăm separat.

Nr.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea textului citit

Pag57.

Ce înseam nă cuvântul „car”? (pe tablă apar imaginile respective) Ce m ai înseamnă? O rientare în plan. în ce direcţie arată mâna?

58.

Ce face? Formulează propoziţii după imagini! Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Unde auzi în cuvânt sunetul nou învăţat?

Citirea şi exersarea cuvintelor tip CVC

E/33 Exerciţiu-plic P/12 Asociere imagine - cuvânt Citeşte întrebarea, subliniază răspunsul corect! Citeşte propoziţiile interogative! Leagă propoziţiile de imaginile care prezintă răspunsul corect! Predarea şi învăţarea literei”z”. Litera interzisă: „s” în rândul consoanelor subliniază cu roşu literele „z”! Citeşte silabele şi caută cuvinte „deştepte”! Spune propoziţii! (omul aleagă: Ah, ce m ă doare capul etc.) Citeşte cuvintele tip CVCV! Exerciţiu-plic P/13. Asocierea cuvintelor: substantive feminine form a singular - plural. Găseşte perechile! Se poate juca joc de m em orie pe tablă. Altă variantă: Fiecare copil prim eşte un cartonaş - cuvânt şi îl aşează pe tablă la locul potrivit. Alege trei cuvinte! Formulează proporţii cu ele! Leagă imaginile de propoziţii!

59.

Dezvoltarea vocabularului - conştientizarea şi fixarea noţiunii de relaţie (în faţă, deasupra, între...) U nde este? Formulează propoziţii! Fluturele este deasupra florii.

E/33 (pagina 57) -

Exersarea literei „z” Litera interzisă: „s” în rândul cu consoane, subliniază cu roşu literele „z”!

Citirea coloanelor de cuvinte - Avem grijă - mai ales la început - ca într-o coloană să fie cuvinte de aceeaşi parte de vorbire. Analogia : în acest caz este un ajutor pentru copii. - Exerciţiul de citire a cuvintelor se leagă cu exersarea înţelegerii textului citit. Se citeşte o coloană de ce vinte şi profesorul dă următoarea instrucţiune: „încercuieşte cuvântul despre care vorbesc! Iese din hoi nul casei = fum”.

Nr. Pag60.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Cuvinte tip CVCY la plural (zile, zale, poze, raze) Formulează propoziţii! (întrebări ajutătoare: Cum se num esc cu un cuvânt luni, m arţi etc? - zile Ce face fotograful? - poze Ce îmbracă cavalerul? - zale Ce are soarele? - raze

Citire, înţelegerea textului citit Exersarea literei „z”. Litera interzisă: „s” Citeşte cuvintele! Leagă cuvintele de imagini! Tip nou de cuvânt CV-CV-CV (2+2+2) Citeşte aceste cuvinte!

Spune o zicală! 61.

Exeresarea com plem entului circumstanţial de loc cu prepoziţia „din”.

Exersarea şi interpretarea cuvintelor tip CVCV.

Din ce? Răspunde form ulând propoziţii: „Din geantă scoatem cartea. Din sticlă turnăm apă. Din sertar scoatem foarfecă. Etc.

Caută o unealtă! (pilă) Nume: părinte, mobilă, floare, clădire etc.

Orientare în plan. în ce direcţie arată săgeţile?

Exerciţiu-plic: P/14 Potriveşte cuvântul cu imaginea! Este un joc de memorie. Se poate juca pe tablă. Exerciţiu-plic P/15 Sinteză de cuvânt din silabe. Asocierea cuvântului form at cu imaginea corespunzătoare.

E/34 Subliniază finalul corect al propoziţiilor

E/34 (pagina 61) Exerciţiul din plicul P/15 se leagă de cuvintele din plicul precedent P/14. Este un exerciţiu de alcătuire de cuvinte din silabe, apoi stabilirea corespondenţei între imagine şi cuvânt. Copilul silabiseşte cuvintele de pe imagini bătând din palme. „Ce ai spus la prima bătaie?” „Caută silaba corespunzătoare şi pune sub imagine!” „Ce ai spus la bătaia a doua?” „Caută silaba şi pune-o sub imagine!” „Acum citeşte cuvântul întreg!” „Asta este în im agine?”

„Spune ceva (o propoziţie) despre el!”

Nr. pag62.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Cuvinte de tip CVCV. Substantive feminine singular şi plural. Spune propoziţii!

Diferenţierea literelor „z - s”

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Leagă imaginile de litera corespunzătoare!

Citirea şi interpretarea cuvintelor tip CVC. Diferenţierea num ărului singular şi plural.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi în cuvânt? Leagă de litera corespunzătoare!

63.

Citire, înţelegerea textului citit

Exerciţiu de diferenţiere auditivă U nde auzi sunetul „d” în cuvânt?

Citeşte cuvintele.

M archează cu verde literele „s” şi cu roşu literele „z”. Citeşte propoziţiile! Interpretează-le! Leagă propoziţiile de imagini! Predarea şi învăţarea literei „d”. Litere interzise: „t” şi „p”. Citirea tipului de cuvânt CVC şi CVCV. Formularea de propoziţii exclamative cu ajutorul imaginilor. Interpretarea propoziţiilor afirmative.

64.

Propoziţii analogice dezvoltate cu complement indirect.

Predarea şi învăţarea literei „â” Litera interzisă: „a” şi „ă”

Cu ce? Spune propoziţii despre imagini! Cu ce lucrează? (cu rindeaua, cu cuţitul, cu m ătura) Cu ce se joacă? (cu sania, cu colacul, cu chitara)

Incercuieşte în rândul consoanelor cu roşu litera „d”

O rientare în plan. Colorează elefanţii care se plimbă spre stânga! 65.

Câte lame şi câte mere sunt pe imagini? Deosebirile dintre substantivele plural singular Adjectivele la plural se acordă cu substantivele pe care le lămuresc: ferestre mate fundiţe late răţuşti m ute Spune propoziţii cu ele!

Diferenţierea literelor „â” şi „ă” Litera interzisă: „a” Subliniază cuvântul despre care vorbeşte doam na profesoară! Cuvinte CVCV. Diferenţierea substantivelor singular - plural.

Nr. Pag. 66.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi în cuvânt? Leagă imaginile de litera corespunzătoare! Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi în cuvânt? Leagă imaginile de litera corespunzătoare!

Citire, înţelegerea textului citit Diferenţierea literelor „t - d” Litera interzisă: „p” Citirea rândului de consoane. Incercuieşte cu roşu literele „d” şi cu verde literele „t”! Coloanele de silabe CV citeşte şi orizontal, şi vertical. Exerciţiu-plic P/16. Cuvinte tip CV şi CVCV - asociere imaginecuvânt. Tip nou de cuvânt V-CV (a-ra). Citeşte propoziţiile! Răspunde la întrebări!

67.

Exersarea antonimelor.

E/35

Exersarea literei „p” Litera interzisă: „d” Incercuieşte în rândul consoanelor cu verde litera „p”! Citirea cuvintelor tip CV-CV-CV Citeşte cuvintele! Găseşte cuvinte care au legătură! (fasole - mazăre; cărare - pădure) Citeşte întrebările! Răspunde pe baza imaginilor! Caută finalul corect al propoziţiei! Subliniază cuvântul respectiv!

E/35 (pagina 67) Exersarea perechilor de antonime se poate face în felul următor: - Profesorul aduce cartonaşe de imagini ce reprezintă perechi de antonime (mic - mare, lat - îngust, rece - cald, ascuţit - tocit, etc.); - o parte a perechilor le pune pe tablă, cealaltă perechi împarte copiilor; - copiii găsesc perechiile imaginilor; - alcătuiesc propoziţii cu cât mai multe adjective.

Nr. Pag. 68.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Exerciţiu de citire a imaginilor. Acordarea substantivelor cu num eralul corespunzător. Ce vezi în imagini? Cum sunt ele? Câte sunt? Spune! două mingi cu dungi albe şi negre, m ănuşi - 2 perechi - cu buline, patru ursuleţi albi, trei tricouri cu buline, două fulare cu dungi, două păpuşi cu codiţe patru şorţuri cu dungi, o maşină albă.

Citire, înţelegerea textului citit Diferenţierea literelor „d - p”. Citeşte rândul cu vocale! încercuieşte cu albastru litera „â”! Citirea cuvintelor tip CVC. Subliniază cuvântul despre care spune ceva doam na profesoară! (A m âncat-o pe Scufiţa roşie. Etc.) Citeşte cuvintele! Priveşte imaginile care stau alături! Formulează propoziţii cu ele! Cuvinte tip CV-CV-CV-CV. Exersarea citirii şi înţelegerii. Exerciţiu-plic P/17. Asocierea prim ei silabe din cuvânt cu imaginea.

69. Spune propoziţii cu cuvintele citite! Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Unde auzi sunetul nou învăţat? Spune o ghicitoare şi colegul răspunde! (De ex.: M -am gândit la o jucărie cu care se joacă fetele. Etc.)

Spune propoziţii cu cuvintele din plicul P/19!

Predarea şi învăţarea literei „ş” Litere interzise: „s”, „z”, „ce” încercuieşte în rândul consoanelor litera nouă! Ce culoare vei folosi? Controlează dacă mârâie sau nu! Citirea cuvintelor tip CVC. Citirea cuvintelor tip CVCVCV. Exerciţiu-plic P/18. Sinteza cuvintelor tip CVCVCV din silabe cu ajutorul imaginilor. Construcţie nouă de cuvânt CV-CVC. Citeşte cuvintele! Ce sunt cuvintele din prim ele două coloane? (meserii) Cu ce se ocupă ei? Spune propoziţie despre fiecare meserie! Exerciţiu-plic P/19 tip CV - CVC (2+3) Corelarea cuvintelor cu imaginile corespunzătoare. Priveşte imaginea şi citeşte propozţia!

Nr. pag70.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Cu ce? Exersarea propoziţiilor dezvoltate cu com plem ent indirect cu prepoziţia „cu”.

Citire, înţelegerea textului citit Exersarea literei „ş”. Literele interzise: „s”, „z”, „ce” Citirea cuvintelor tip CVC E/36 Tip nou de cuvânt: „V - CVC” (1+3) Citeşte cuvintele! Exerciţiu-plic P/20. Sinteza cuvintelor de tip V - CVC fără imagine. Formează cuvintele după cum spune doam na profesoară! (Lucrăm separat cu cele două grupe.) Citeşte! Desenează ceva din ce ai citit!

71.

Orientare în plan.

Exersarea grupului de litere „ce”. Litere interzise: „s”, „ş”.

Spune în ce direcţie arată săgeata! Citirea de cuvinte tip CV-CV. Alege două cuvinte şi desenează! Citirea cuvintelor tip CVC. Dezvoltarea înţelegerii textului citit. Citeşte! Leagă cuvântul de imagine! 72. Orientare în plan.

Diferenţierea literei „ş” de grupul „ce”. Litere interzise: „z”, „s” Citeşte silabele şi încercuieşte cuvintele cu sens! Citirea cuvintelor tip CVC, CV-CV şi CV-CVCV. Desenează cu ce călătoreşte şi în ce locuieşte regele! Citeşte propoziţiile! Leagă-le de imagini!

E/36 (pagina 70) Exerciţiu de înţelegere a textului citit. înainte de oră, profesorul scrie pe tablă coloanele de cuvinte aflate pe pagină; din fiecare coloană alege o noţiune, a cărei imagine o aşează deasupra coloanei; copiii subliniază cuvântul şi pe tablă, şi în carte.

Nr. pag73.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Propoziţii dezvoltate cu com plem ent indirect. Cu ce? Spune propoziţii după imagini! Orientare în spaţiu. în ce direcţie este îndreptată coada pisicii?

Citire, înţelegerea textului citit Exersarea literei „s” Litere interzise: „ş”, „z”, „ce” M archează literele „s” din rândul consoanelor cu culoare verde! Citirea cuvintelor tip CVC. Desenează cuvintele pe care le-a subliniat doam na profesoară! (sac, fus, pat, val) Exerciţiu-plic P/21

E/37

Citeşte propoziţiile din manual! Leagă-le cu imaginea corespunzătoare! 74.

Spune o insectă, o jucărie, o mâncare, un mijloc de transport pe apă!

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi la începutul cuvântului?

Diferenţierea literelor „s” şi „ş” Litera interzisă: „z” Citirea coloanelor de silabe (orizontal şi vertical). Marcarea cuvintelor cu sens. încercuieşte cuvintele „deştepte”! Spune cu ele propoziţii! Citirea cuvintelor tip CVC, CV-CV, CV-CVCV. Citirea propoziţiilor relaţionare - dezvoltarea deprinderii de interpretare a textului citit. Citeşte propoziţiile! Răspunde la întrebări: Cine face supă? U nde a pus tata sarea? Ce face Ica? Ce adduce Emil în sacoşă?

E/37 (pagina73) Exerciţiu de asociere: o imagine cu o singură propoziţie. Copiii aranjează imaginile în ordinea dorită; iau în mână o fâşie de hârtie cu o propoziţie, citesc propoziţia şi după interpretare o aşează lângă imaginea corespunzătoare; copiii lucrează independent. Cu copiii care citesc mai slab, profesorul lucrează împreună cu ei în grupă (po­ sibilitate de diferenţiere); se poate continua exerciţiul cu scopul de a dezvolta memoria verbală; copiii întorc fâşiile cu propoziţii şi repetă pe baza imaginilor propoziţia scrisă pe fâşie.

Nr. Pag75.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Exersarea adjectivelor antonime. Găseşte perechea corespunzătoare! slab - gras tânăr - bătrân rapid - încet voios - trist plin - gol Ce este rapid? Ce este încet? Enum era tot ce ştii!

Citire, înţelegerea textului citit Exersarea diferenţierii „ş”, „s” Litera interzisă: „z” Exersarea cuvintelor de tip 2+3 Alege trei cuvinte şi desenează! Citeşte construcţiile epitetice (substantiv + adjectiv) Alege o pereche şi formează o propoziţie cu ea! Tip nou de cuvânt CVCC. Citeşte cuvintele! Despre care cuvinte vorbeşte doam na profesoară? Subliniază! (Trebuie descris fiecare cuvânt!) Exerciţiu-plic P/22 cuvinte tip CVCC Asociere cuvânt - imagine Spune propoziţii despre fiecare cuvânt!

76.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă U nde auzi cuvântul nou învăţat?

Predarea şi învăţarea literei „n”. Litera interzisă: „m ” Citirea rândurilor de cuvinte. Alege un cuvânt din fiecare rând şi desenează! Cititorii buni pot să lucreze în m od individual. Caută term inarea propoziţiei, subliniază!

77.

învaţă poezia!

Priveşte imaginile, citeşte propziţiile! Formulează propoziţii! Citeşte propoziţiile şi desenează!

78.

La ce m -am gândit?

Predarea şi învăţarea literei „î” Litere interzise: „i”, „â”.

Formulează propoziţii cu cuvintele încercuite! Citirea cuvintelor de tip VC. Alcătuieşte propoziţie cu fiecare cuvânt! Tip nou de cuvânt VC-CV, VC-CV-CV Formează propoziţii cu fiecare imagine! Sunt adevărate sau false aceste propoziţii? Priveşte imaginile şi term ină propoziţiile!

Nr. Pag79.

Dezvoltarea vorbirii şi alimbajului Exerciţiu de diferenţiere auditivă

Citire, înţelegerea textului citit Diferenţierea literelor „î” şi „i”. Literă interzisă: „â” Asociere desen - imagine. Pe tablă sunt desene: cer, cot, băiat. Copiii asociază desenele cu cuvintele din carte: co-pil în-vo-it cer în-so-rit cot în-do-it Citeşte propoziţiile! Leagă-le cu imaginile!

80.

Caută un condim ent, o pasăre, o meserie, o piesă de maşină! Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi în cuvânt?

Diferenţierea literelor „î” şi „â” Citirea cuvintelor tip CVC. Alege două cuvinte! Desenează! Citirea cuvintelor tip 2+3. Caută un condim ent, o pasăre, o meserie, o piesă de maşină! Interpretarea prepoziţiei interogative E/38

81.

Formulează popoziţii cu toate cuvintele tip 3+2! Ce face Titel? Povesteşte întâmplarea!

Diferenţierea literelor „â” şi „i”. Exerciţiu-plic P/23 Ecerciţiu de sinteză cu imagine. însuşirea tipului nou de cuvânt (3+2) CVC-CV Citirea noului tip de cuvânt (3+2) CVC-CV

E/39 Exerciţiu de înţelegere a textului citit. Citeşte propoziţiile interogative şi colorează imaginile!

E/38 (pagina 80) -

Interpretarea propoziţiilor interogative Scopul exerciţiului este dezvoltarea deprinderii de a înţelege cât mai precis textul citit. Propoziţiile analogice le sunt de mare ajutor copiilor în dezvoltarea acestor aptitudini. Copiii care citesc bine pot lucra în mod individual. - Copilul citeşte şi interpretează propoziţia interogativă. - Alege din imagini pe cele care corespund întrebării şi le leagă cu întrebarea corespunzătoare.

E/39 (pagina 81) Cu acest exerciţiu sprijinim însuşirea citirii noului tip de cuvânt (3+2) şi lărgim gama tipurilor de sarcini. Din cuvintele (3+2) de pe pagina manualului pregătim 30 de cartonaşe de silabe şi le împărţim copiilor (dacă e cazul, unii primesc două cartonaşe). - Profesorul pronunţă cuvântul (mus-ca); - Copiii silabisesc, bătând din palma; - Copiii care au cele două silabe amintite vin la tablă şi formează cuvântul punând silabele una lângă alta. Imediat spun şi o propoziţie cu cuvântul respectiv.

Nr. Pag82.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Exerciţiu de diferenţiere auditivă Ce sunet auzi în cuvânt?

Citire, înţelegerea textului citit Diferenţierea literelor „m ” şi „n” Citirea tipului de cuvânt CV-CV-CV Subliniază num ele animalelor! Desenează care îţi place cel mai mult! Dacă au caiet de form at mare, copiii pot să deseneze în caietul de scris sau pot să strângă desenele într-o mapă, sau să aibă un caiet de desen special. Exerciţiu de înţelegere a textului. Citeşte propoziţiile interogative şi leagă-le de imaginile corespunzătoare!

83.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă.

Exersarea diferenţierii „n” şi „m ”.

Ce sunet auzi la începutul cuvântului?

Exerciţiu de înţelegere a textului citit - cuvinte tip CVC - citirea silabelor Subliniază cuvintele cu înţeles!

Spune propoziţii cu cuvintele subliniate! 84.

Profesorul spune ghicitori. Răspunsul se găseşte între cuvintele tip 2+3

Diferenţiere „n” şi „m ”. Citirea cuvintelor de tip 2+3.

Priveşte imaginile manualului! Formulează propoziţii! Ex.: Mierea este dulce. îngheţata este rece. Orientare în plan în ce direcţie arată săgeţile?

Exerciţiu-plic P/24. Exerciţiu ce uşurează însuşirea tipului nou de cuvânt CCVC, grupă consonantă Asociere cuvânt - imagine Exerciţiu de înţelegere a textului. Citeşte propoziţiile interogative şi răspunde la întrebări cu ajutorul imaginilor! Citeşte întâmplarea! De ce este supărat Nicu? Răspunde!

85.

Formulează propoziţii cu cuvintele! (la singular şi la plural)

Predarea şi învăţarea grupului de litere „ci” Litere interzise: „ce”, „ş”, „z”, „s”

Cu ajutorul imaginilor din manual, formulează propoziţii afirmative! Vaca are pată. Cocoşul are pene.

Citirea cuvintelor la singular şi la plural. Profesorul scrie pe cartonaşe cuvintele şi copiii alătură pe tablă, (mac - maci)

Orientare în plan. în ce direcţie merge motocicleta?

Exerciţiu de interpretare a textului. Citeşte propoziţiile interogative şi răspunde la întrebări cu ajutorul imaginilor!

Nr. Pag86.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Dacă ai rezolvat exerciţiul-plic, întoarce fâşiile -propoziţii şi repetă din m em orie ce vezi pe imagini!

Citire, înţelegerea textului citit Diferenţiere de litere „ci” şi „ş” Exerciţiu-plic P/25 Asociere imagine - propoziţie.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi în cuvânt?

87.

Citeşte cuvintele din manual! Răspunde! Cu ce luminăm? Cu ce facem muzică? Cu ce plătim? Cu ce facem căldură? Cu ce miroase vulpea? Cu ajutorul cuvintelor din plic, formulează propoziţii!

Propoziţii simple - m ulte propoziţii cu acelaşi predicat. Profesorul întreabă: Cine macină? Vica. Bunica. Cine spală? Tata. Fata. Mama. Etc. Predarea şi învăţarea literei „b” Litere interzise: „d” şi „”p ” Exerciţiu-plic P/26. Corelare de imagine prim a silabă din cuvânt. Citeşte propoziţiile! Cine ce are? Răspunde cu ajutorul imaginilor (bunicul barbă, Barbu barbă, bunica batic). Citeşte istorioara!

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Unde auzi sunetul literei nou învăţate? 88.

Spune propoziţii cu cuvintele CV-CV-CV!

Exersarea literei „b” Litere interzise: „d”, „p” Citirea unui nou tip de cuvânt: 3+3 (CVC-CVC) Legarea silabelor în cuvânt se va face pe tablă din cartonaşe de silabe, în m odul prezentat anterior. Să completăm exerciţiul. Câţiva copii vor prim i în loc de cartonaşe de silabe imagini şi la sfârşit vor aşeza imaginile sub cuvintele cu care se potrivesc. Citeşte propoziţiile! Desenează ce ai citit!

89.

Citeşte cuvintele din manual! Cu câteva dintre ele, formulează propoziţii!

Diferenţiere: „ce” - „ci” Exerciţiu de înţelegere a textului citit.

Cu ajutorul imaginilor din m anual, alcătuieşte propoziţii afirmative! Cu cântarul cântărim. Cu m ătura m ăturăm . Etc. Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce auzi la începutul cuvântului?

Cu ce? Citeşte propoziţiile interogative şi răspunde cu ajutorul imaginilor!

Nr. pag.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

90.

Formulează propoziţii cu cuvintele plicului!

Diferenţiere „p” şi „b”

Formulează propoziţii afirmative cu ajutorul imaginilor din manual! Câinele latră. Robinetul picură. Cocoşul cântă. Etc.

Exerciţiu-plic P/27. Sinteză cuvânt-imagine. Formează cuvinte după cum spune profesorul! Lucrează separat cu cele două!

Exersarea onom atopeelor.

Exerciţiu de înţelegere a textului. Leagă aceste propoziţii cu imaginile corespunzătoare!

Exerciţii de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi la începutul cuvântului?

Citire, înţelegerea textului citit

Exerciţiu-plic P/28 - Potrivirea imaginilor cu propoziţii. Unei imagini i se potrivesc 2 sau mai multe imagini. E/40 91.

Ai subliniat animalele. Spune unde trăiesc şi ce m ănâncă aceste animale!

Predarea şi învăţarea literei „g” Litere interzise: „c” şi „d”

Priveşte imaginile! Cine cu ce lucrează? Formează propoziţii! Tâmplarul lucrează cu rindeaua. Şoferul conduce maşina. Poştaşul duce scrisoarea. Etc.

Citeşte cuvintele! Subliniază numele animalelor! Citeşte cuvintele de lângă imagini! Care cuvinte înseam nă meserie? Cine cu ce lucrează? Leagă cuvintele de imaginile cu care se potrivesc! Copiii care citesc bine să lucreze individual! Citirea întâmplării.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Unde auzi în cuvânt sunetul literei nou învăţate?

Ce pune tanti Lina în supă? Răspunde! E/41

E/40 (pagina 90) - Asocierea unei imagini cu mai multe propoziţii Textul exerciţiului constă în pregătirea citirii textului şi dezvoltarea înţelegerii textului citit, în timpul efectuării exerciţiului, copiii lucrează în mod individual, profesorul oferă ajutor numai copiilor care citesc mai slab. - Copiii aşează imaginile pe masă una sub alta (vertical); - Citesc prima propoziţie (fâşie de hârtie) şi decid de care imagine se leagă. Dacă nu se pot hotărî, pun pro­ poziţia la o parte şi încearcă mai târziu; - Când toate propoziţiile sunt împărţite lângă imaginile de pe masă, copiii controlează ordinea corectă (după cum urmează) a propoziţiilor de lângă fiecare imagine în parte. - Acest exerciţiu îl putem folosi bine şi la dezvoltarea deprinderilor verbale. E/41 (pagina 91) -

Citirea povestirii Cu aceste povestiri scurte se pregăteşte citirea şi înţelegerea textului coerent. Aceste texte sunt formate din 3-4 propoziţii. La început se lucrează în mod colectiv la tablă. Profesorul procedează în felul următor: - Scrie pe u n carto n aş p rim a prop o ziţie (tan-ti, li-na, gă-teş-te);

- Pune propoziţia pe tablă în aşa fel încât să rămână loc pentru celelalte propoziţii, care sunt grupate la marginea tablei; - Copiii citesc propoziţiile şi le aşează cum urmează; - Citesc încă o dată povestirea; - Profesorul pune întrebări legate de textul citit (Cine găteşte supa? Ce găteşte tanti Lina? Ce pune în supă? De ce este supa aromată? Etc.).

Nr. pag92.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Priveşte imaginile! Ce fad? Cu ce? Alcătuieşte propoziţii de genul: M ama dă lapte bebeluşului cu biberonul. Fata îşi spală dinţii cu peria de dinţi. Etc.

Citire, înţelegerea textului citit Exersarea literei „g” Exerciţiu de înţelegere a textului citit. Unde este?

Caută printre cuvintele citite mobile! Citeşte şi învaţă poezia despre măgăruş! Tu ce crezi, de ce nu vrea să care Răgădău saci? 93.

Diferenţiere auditivă - Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Uneşte imaginea cu litera! Caută printre cuvintele citite: - parte de corp; - loc de distracţie; - unealtă - vas de bucătărie; - mijloc de transport - legumă; - m aşina de lucru (bascula); - ocupaţie, meserie; - bonă, dădacă - (sinonime, li se explică copiilor); - îmbrăcăm inte; - o zi din zilele săptămânii. Exerciţiu de diferenţiere auditivă: ce sunet auzi la începutul cuvântului? Uneşte imaginea cu litera!

Leagă propoziţiile interogative de imaginile corespunzătoare! Diferenţierea literelor „b” şi „d” Litera interzisă: „p” Citirea întâmplării. Se recom andă form a de prelucrare frontal pe tablă, m odalitate de lucru prezentată anterior.

Nr,

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea textului citit

Pag94.

Orientare în plan. Colorează cu albastru umbrelele ce se îndreaptă spre dreapta, cu portocaliu pe cele ce se înclină spre stânga!

Exersarea literelor „b”, „d”, „p”. Citirea cuvintelor CCVC: exerciţiu de sinteză la tablă E/42 Citirea cuvintelor tip VC-CVC pe tablă

Spune propoziţii care să cuprindă ambele noţiuni! De ex.: întorc maşina la colţul străzii. încarc bascule cu cărămidă. Etc.

Profesorul pune pe tablă cuvintele încarc, încurc, îm part, încerc, întorc unul sub altul. Mai face o coloană de cuvinte: basculă, temă, pere, bluză, maşină. Copiii leagă cuvintele.

Orientare în plan. Colorează cu albastru umbrelele ce se înclină spre dreapta, cu portocaliu pe cele ce se înclină spre stânga.

Citirea „întâm plării”. Răspunde la întrebări!

95.

Priveşte atent imaginile din manual! Spune despre ele o propoziţie!

Exerciţiu de înţelegere a textului citit. Priveşte imaginea! Citeşte cuvintele scrise dedesubt! Găseşte şi subliniază cuvântul care are legătură cu imaginea! Exerciţiu de interpretare a textului citit. Citeşte şi desenează!

96.

Spune cum ai potrivit cartonaşele din plic! Frunză verde, drum lung, pitic mic e tc ...

Diferenţiere de literă „c” şi „g”

D intre cuvintele citite, alege şi enumeră num ele păsărilor de casă! Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi la începutul cuvântului?

Exerciţiu-plic P/29 - Asociere cuvânt imagine. Pune lângă imagine însuşirea acesteia! Exerciţiu de înţelegere a textului. Citeşte întrebarea şi leag-o de imagine! E/43 Citeşte propoziţiile şi leagă-le de imagine!

E/42 (pagina 94) -

Sinteza cuvintelor tip CCVC Scopul exerciţiului este exersarea citirii unei construcţii mai dificile de cuvânt (grupe consonante): - Profesorul lucrează cu următoarele cuvinte (brad, drum, prun, tron, dres, trup, preş, trap, crem, crud); - Desparte fiecare cuvânt pe litere, scrie cartonaşe cu ele, literele fiecărui cuvânt vor fi de culori diferite. Literele de aceeaşi culoare vor forma un cuvânt (10 cuvinte - 10 culori); - Profesorul le împarte cartonaşele cu litere copiilor; - Cheamă la tablă copiii pe culori; - Din cele patru litere de aceeaşi culoare, copiii formează un cuvânt cu sens. - Dacă este cazul, profesorul spune prima literă, oferind astfel ajutor (eventual spune întregul cuvânt). - Copiii citesc la sfârşit cuvintele formate şi alcătuiesc propoziţii cu cuvintele citite.

E/43 (pagina 96) -

Corelarea propoziţiilor interogative cu imagini Scopul acestui exerciţiu este diferenţierea şi folosirea propoziţiilor ce aparţin complementelor indirecte şi circumstanţiale. - Profesorul le împarte copiilor cartonaşele cu propoziţiile interogative şi imaginile corespunzătoare; - Copiii aşează pe rând propoziţiile pe tablă şi imaginile corespunzătoare; - Sunt întrebări la care corespund mai multe imagini. Ex.: Din ce bem lapte? (pahar, cană); - La sfârşit, copiii citesc din nou propoziţiile interogative şi formulează răspunsurile, propoziţii afirmative. (Ex.: Bem lapte din cană şi pahar.)

Nr. Pag97.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Diferenţiere auditivă Ce sunet auzi la începutul cuvântului? Uneşte imaginea cu litera!

Citire, înţelegerea textului citit Diferenţiere „c” - „g” Citeşte silabele pe rânduri (orizontal) Ultimele două coloane să le citeşti vertical.

Spune propoziţii cu cuvintele pe care le-ai citit! 98.

Citeşte cuvintele din plicul 3 1! Silabiseşte! Spune propoziţii!

Predarea şi învăţarea literei „f”. Litere interzise: „ş”, „s”, „z”

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. U nde auzi în cuvânt sunetul nou învăţat?

Citirea cuvintelor tip CVC. Profesorul a pus câteva cuvinte pe tablă (jir, jug, jet). Subliniază aceste cuvinte! Exerciţiu-plic P/30. Sinteza cuvintelor 2+3 cu ajutorul imaginilor. Exerciţiu-plic P/31. Asociere cuvânt - imagine (imaginile plicului anterior P/30.) Exerciţiu de înţelegere a textului citit. Citeşte întâmplările! Răspunde la întrebările profesorului!

99.

Alege din plicul 32 cuvintele: capelă, păşune, răşină! Formulează cu ele propoziţii! D intre cuvintele citite în m anual, caută: - îm brăcăm inte - fruct - mijloc de transport - animal - aliment - boală - sport - floare E/44

Exersarea literei „ş” Exerciţiu-plic P/32. Formează cuvintele după cum spune profesorul! Lucrează separat cu cele două culori! Exerciţiu de înţelegere a textului citit. Citeşte propoziţiile! Subliniază afirmaţiile adevărate!

Citeşte şi învaţă poezia!

E/44 (pagina 99) -

Exerciţiu de grupare a cuvintelor în funcţie de noţiunile principale. Scopul exerciţiului este dezvoltarea deprinderii înţelegerii textului citit. - Profesorul desenează pe tablă cinci căsuţe care vor reprezenta cele 5 grupe de noţiuni principale (fruct animale, mâncare, îmbrăcăminte, mijloace de transport); - Deasupra fiecărei căsuţe desenează un obiect care să reprezinte grupa, condiţia este să nu figureze înti noţiunile din manual; - Profesorul le împarte copiilor cuvintele din carte, scrise pe cartonaşe; - Copiii citesc cuvintele, le interpretează şi le pun sub căsuţa corespunzătoare; - Când au terminat grupările, denumesc grupele principale; - Cuvintele care nu corespund nici unei căsuţe vor figura la marginea tablei; - Copiii formulează propoziţii cu cuvintele citite.

Nr. Pag100.

Dezvoltarea vorbirii şi alimbajului Alege un cuvânt! Spune o propoziţie! Fiecare copil să ia parte la această sarcină! Orientare în plan. Colorează răţuştile care se plimbă spre dreapta!

Citire, înţelegerea textului citit Diferenţierea literelor „ş - j” în rândul consoanelor, marchează cu verde literele „ş”, cu roşu literele „j”. Citeşte cuvintele! Exerciţiu-plic P/33. Leagă cuvintele! Exerciţiu de înţelegere a textului. Citeşte propoziţiile! Colorează păpuşa!

101.

învaţă poezia! Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi în cuvânt? Uneşte imaginea cu litera!

Diferenţierea literelor „ş”- „j”. Exerciţiu de înţelegere a textului. Citeşte proporţiile şi desenează!

102.

Spune propoziţii cu cuvintele din plic! D intre cuvintele citite din manual, explică următoarele: decupaj, modelaj, canotaj, patinaj! Care din ele sunt sporturi?

Diferenţierea literei „z” - „j”

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi în cuvânt? Uneşte imaginea cu litera! 103.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă.

Citirea cuvintelor E/45 Exerciţiu-plic P/34. Sinteză de cuvinte din silabe cu imagine. Citeşte textul! Răspunde la întrebări! Predarea şi învăţarea literei „ţ” Litera interzisă; „t”

U nde auzi sunetul nou învăţat? încercuieşte litera „ţ” cu verde, în rândul consoanelor! Citirea cuvintelor

E/46

Citeşte întâmplarea! Răspunde la întrebări!

E/45 (pagina 102) în următoarele lecţii nu mai prezentăm în toate cazurile exerciţii anexate citirii coloanelor de cuvinte. Este alegerea profesorului care tip de exerciţii de înţelegere a textului citit, de îmbogăţire a vocabularului va aborda.

E/46 (p ag in al0 3 ) Vom completa citirea cuvintelor cu un exerciţiu la tablă. - Profesorul le va împărţi copiilor cartonaşe cu cuvintele coloanelor; - Pune pe tablă imaginea următoarelor cuvinte; ţelină, căpiţă (de fân), căruţă, beţişor, muşeţel, băncuţă, bundiţă, mămăruţă, şortuleţ, carneţel, şerveţel, muzicuţă, noruleţ, moviliţă; - Copiii alătură cuvintele imaginilor corespunzătoare; - Cei care n-au avut cartonaşe cu cuvinte vor formula propoziţii cu cuvintele ce figurează pe imagini.

Nr. Pag104.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului întoarce cu faţa în jos propoziţiile din plicul 36 şi repetă propoziţia privind imaginea!

Exersarea literei „ţ” Litera interzisă „t”

Spune cum se num eşte altfel buburuza? (m ăm ăruţă)

Exerciţiu-plic P/35. Formează cuvintele după cum spune profesorul!

Dacă ai term inat desenul, spune propoziţii: Ce ai desenat? (Ţapul m ănâncă varză. Etc.)

105.

Exerciţiu-plic P/36. - Asociere imagine propoziţie Citeşte şi colorează! Citeşte şi desenează!

Dezvoltarea m em oriei verbale

Diferenţierea literelor „t - ţ”

Alege şase cuvinte din plic! Pune-le în faţa ta! întoarce cu faţa în jos silaba a doua! Spune din m em orie cuvântul întreg! Formulează propoziţii!

Exerciţiu-plic P/37. - Sinteză de cuvinte din silabe cu imagine.

Formulează propoziţii cu perechile de cuvinte aflate pe tablă! Şoricelul este mic, elefantul este mare. Ţăranul este sărac, regele este bogat. Etc. Priveşte imaginile de pe pagina manualului! Spune ceva despre el! Orientare în plan. în ce direcţie arată săgeata?

107.

Citirea cuvintelor (întregit cu exerciţiul descris în E/46.) Exerciţiu de înţelegere a textului citit. Citeşte şi desenează! Antonime adjective. Caută perechea! Exerciţiul se face pe tablă - 32 de cartonaşe se leagă. Citeşte cuvintele de sub imagini! Subliniază lucrul înfăţişat!

Alege dintre cuvinte!

Diferenţierea „ce”, „ci”, „ţ”, „t”

Ce purtăm în prim a zi din martie? (măceş, facăleţ, m ărţişor) Răspunde!

Citeşte cuvintele!

Diferenţiere auditivă. Citeşte întrebarea! Ce sunet auzi? 108.

Lucrează separat cu cele două culori!

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi la începutul cuvântului?

Diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi? Uneşte imaginea cu litera! 106.

Citire, înţelegerea textului citit

Spune ce jucărie unde se află! Ursul, vaporul pe raft. între ele este o maşină. Dezvoltarea limbajului de relaţie (sub, între, deasupra, lângă etc.) Deasupra ursului este un balon roşu.

Exerciţiu de interpretare a textului citit. Subliniază răspunsul corect! Citeşte şi colorează! Copiii care citesc bine lucrează individual.

Nr. pag109.

110.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Priveşte imaginea! Vorbeşte despre varză (vacanţă, mare, valuri, mal, căldură, soare etc.

Citire, înţelegerea textului citit Predarea şi învăţarea literei „x”

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Unde auzi în cuvânt?

Citirea cuvintelor. Sarcina putem să întregim cu exerciţiul descris în E/39, folosind cuvintele tip 2+3,2+2+3 şi cuvintele alcătuite din cinci silabe. Profesorul spune cuvintele. Copiii pun cartonaşele pe tablă. M emorează poezia! Citeşte povestirea!

Profesorul formulează întrebări referitoare la perechile de propoziţii!

Predarea şi învăţarea literelor mari: „A”, „I”, „O”, „M’V’T’V’S”. încercuieşte numele de băieţi! Exerciţiu-plic P/38. - Asocierea imagine trei propoziţii E/47 Citeşte propoziţiile care au legătură între ele, în ordinea în care urmează! Citeşte întâmplarea! Răspunde la întrebare!

111.

Acoperă partea a doua a propoziţiilor din carte! Term ină propoziţiile din memorie!

Citeşte! Leagă numele de fete cu figura fetei, numele băieţilor cu figura băiatului! Caută term inarea propoziţiilor! Leagă începutul de sfârşit!

112.

Propoziţii analoage dezvoltate cu complement circumstanţial de loc. Ce? De unde? Alcătuieşte propoziţii după imagini! Am scos foarfecă din sertar. A căzut un m ăr din coş. Etc.

113.

Alege un cuvânt din fiecare căsuţă şi formulează cu el o propoziţie!

Predarea şi învăţarea diftongului „ea” Citirea coloanelor de cuvinte, interpretarea acestora. Exerciţiu-plic P/39 Care literă figurează în cuvânt? Pune cuvântul sub căsuţa potrivită! Citeşte! Caută propoziţia potrivită desenelor! Leagă-le!

E/47 (pagina 110) -

Asocierea unei imagini cu mai multe propoziţii Scopul exerciţiului este pregătirea citirii textului coerent şi dezvoltarea înţelegerii textului citit. Modalitatea de lucru a fost prezentată la punctul E/40. Exerciţiul se întregeşte cu o nouă posibilitate de dezvoltare a deprinderilor verbale. După aranjarea propoziţi­ ilor sub imagini, copiii întorc cu faţa în jos cartonaşele cu propoziţii. Reproduc din memorie textul propoziţiilor, (în prealabil, de fiecare dată citesc încă o dată propoziţiile.)

Nr. pag-

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

114.

Cu cuvintele subliniate formează propoziţii!

Citire, înţelegerea textului citit Subliniază cuvântul înfăţişat în imagine! Citeşte propoziţiile! Răspunde cu ajutorul imaginilor! Fii atent! Există m ai m ulte răspunsuri!

115.

Spune propoziţii cu cuvintele din plicul P/40!

Predarea şi învăţarea literelor m ari „Z”, „P”, „H ”, „C”. Citirea silabelor. Putem face exrciţiul mai interesant îm părţind copiilor cartonaşe cu silabe. Prim a coloană o aşezăm pe tablă, cum spune profesorul, urm ătoarele coloane copiii le aşează singuri pe baza analogiei. Exerciţiul dezvoltă şi atenţia! Exerciţiu-plic P/40. Sinteză de cuvinte cu imagine. Exerciţiu-plic P/41. Asociere, la o imagine mai multe propoziţii. Citeşte întâmplarea! Răspunde la întrebări!

116.

Dacă ai term inat cu desenatul, formulează propoziţii cu ajutorul im aginilor din manual, astfel: Zamfira a prim it păpuşă, căţeluş, inel. Copiii pot să pună întrebări unul altuia: Cine a prim it canar? Ce a prim it Panait? Etc.

117.

Transform ă propoziţiile false în propoziţii adevărate! Poţi lucra în două feluri: Ex.: Cireşele nu sunt sărate (negaţie) Cireşele sunt dulci (afirmaţie) încearcă ambele modalităţi!

E/48 (paginal 17) -

Citeşte cuvintele! Subliniază cuvântul care corespunde imaginii! Cine ce a primit? Citeşte şi desenează ce lipseşte! Predarea şi învăţarea „Ci”, „Ce” Citeşte întâmplarea! Răspunde la întrebare! Exerciţiu-plic P/42. Propoziţii compuse subordonare cauzală: pentru că... E/48 Citeşte propoziţiile! Pune steluţă în dreptul propoziţiilor adevărate!

Sinteza propoziţiilor Scopul exerciţiului este învăţarea înţelegerii textelor citite. Cititorii buni lucrează individual. în prima fază, copiii vor aranja prima parte a propoziţiilor una sub alta. Apoi vor anexa partea a doua a pro­ poziţiilor, conform instrucţiunilor. Copiii care citesc mai slab vor lucra în grup, împreună cu profesorul. - Profesorul citeşte începutul propoziţiilor, unul câte unul; - Copiii caută părţile citite, le aşează una sub alta; - Caută în mod individual partea a doua, sfârşitul propoziţiilor - Profesorul controlează permanent activitatea lor şi corectează greşelile la nevoie.

Nr.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea textului citit

Pag118.

Ce? De unde? Alcătuieşte propoziţii pe baza imaginilor! Copiii să folosească verbe cât mai diverse!

119.

Alege un cuvânt din fiecare căsuţă! Formulează propoziţii cu aceste cuvinte!

Predarea şi învăţarea diftongului „ia” Exerciţiu-plic P/43. Care literă figurează în cuvânt? Pune sub căsuţa corespunzătoare! Citirea întâm plării E/49

120.

După ce au legat perechile, copiii să pună întrebări unul altuia! Din ce se coase paltonul? Ce se mai coase din stofă? Etc. Ce ai desenat? Spune! Ex.: Păpuşa este în pat. Pisica stă pe pat. Stiloul este în carte, penarul este pe carte.

Exersarea diftongului „ia” Subliniază cuvântul care se potriveşte cu imagina. Din ce este? Leagă! Citeşte propoziţiile! Desenează ce ai citit!

121.

Formulează propoziţii cu cuvintele şi imaginile din plicul P/44!

Predarea şi învăţarea grupului de litere „ge” Litere interzise: „g”, „ce”.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Unde auzi sunetul nou învăţat?

Citeşte coloanele de cuvinte! Citeşte şi subliniază cuvintele cu înţeles! Toată lumea lucrează individual!

Copiii să pună întrebări unul altuia referitor la propoziţiile perechi!

Exerciţiu-plic P/44. Asociere imagine - cuvânt (verb) Citeşte perechile de propoziţii!

122.

Exerciţiu de diferenţiere auditivă.

Diferenţiere: „c”-„ge”-„g”

Ce sunet auzi în cuvânt? Leagă imaginea cu litera!

Leagă imaginile şi cuvântul cu care se potrivesc!

Alcătuieşte propoziţii cu perechile de cuvinte!

Leagă cuvintele între care este legătură (geam - perdea, rege - coroană etc.) Citeşte întâmplările! Răspunde la întrebări!

E/49 (pagina 119) -

citirea unor povestiri mai lungi. Scopul exerciţiului este dezvoltarea înţelegerii textului citit, pregătirea copiilor să descopere bucuria cititului, înţelegerea acestor texte simple asigură o experienţă pozitivă şi sentimentul succesului. Putem motiva şi mai mult copiii prin dramatizarea povestirilor. Interpretarea corectă a textului citit se face prin întrebări: (Cine a spus, cine a făcut? De ce a spus? Cui i-a spus? Oare la ce s-a gândit atunci? Ce a simţit? Etc.)

Nr. Pag123.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Formulaţi propoziţii cu verbele alege, atinge, înfige, împinge, împunge! întoarce cu faţa în jos partea a doua a propoziţiilor compuse din plicul 45! Citeşte din nou propoziţiile şi term ină din memorie! Exerciţiu de diferenţiere auditivă, în care cuvinte auzi sunetele „ce”, „ge”?

Citire, înţelegerea textului citit Diferenţierea grupelor „ce” - „ge” Citeşte cuvintele! Citeşte întrebările! Răspunde cu ajutorul imaginilor! Exerciţiu-plic P/45. Alăturarea şi citirea propoziţiilor compuse cauzale (ca să) Citeşte şi subliniază răspunsul corect!

Leagă imaginea cu litera! 124.

Alege unul dintre cuvintele de pe tablă!

Sinonime. Uneşte cuvintele cu acelaşi înţeles!

Formulează o propoziţie!

Se poate lucra pe tablă în m odul prezentat anterior cu cartonaşe de cuvinte. Citeşte întrebarea! Subliniază răspunsurile adevărate!

125.

Spune din m em orie ce ai citit sub imaginile plicului P/46!

Predarea şi învăţarea literelor „E”, „U”, „”, I ” N ” T” Exerciţiu-plic P/46. Asociere o imagine la mai m ulte propoziţii. Citeşte întâmplarea!

126.

Acoperă partea a doua a propoziţiilor şi term ină propoziţiile din memorie! Transform ă propoziţiile false în propoziţii adevărate, în m odul prezentat anterior!

Propoziţiile dezvoltate cu com plem ent direct. Citeşte şi uneşte părţile propoziţiilor după cum se potrivesc! Marchează afirmaţiile adevărate cu o cruciuliţă! Citeşte şi desenează!

127.

Alege din fiecare căsuţă şi desenează! (plicul 47)

Predarea şi învăţarea diftongului „ie” Exerciţiu-plic P/47. Care literă figurează în cuvânt? Potriveşte cuvintele în căsuţa corespunzătoare!

128.

Spune din m em orie cine ce face! Cine cu ce lucrează? Copiii să pună întrebări unul altuia pe baza cuvintelor din manual!

Onomatopee. Uneşte părţile de propoziţie! Citeşte fiecare coloană! Subliniază cuvintele care au legătură cu desenul!

Poţi spune şi tu asemenea perechi? Transform ă propoziţiile false în propoziţii adevărate în m odul prezentat!

Cine cu ce lucrează? Uneşte cuvintele care au legătură!

Nr.

Pag129.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Formulează propoziţii cu cuvintele plicului 48! De ex.: frunză - girafă „Girafa m ănâncă frunze.” Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Unde auzi sunetul „gi”?

Citire, înţelegerea textului citit Predarea şi învăţarea grupului „gi” Litera interzisă: „ci” Exerciţiu-plic P/48. Asociere cuvânt - imagine Leagă cuvintele cu imaginile! Ce legătură este între ele? Citeşte întâmplarea!

130.

Povesteşte ce ai desenat! Ex.: Pe masă este o cană.

E/50

Subliniază cuvântul care corespunde imaginii! Citeşte şi term ină desenul!

131.

Subliniază cuvintele din care sunt mai multe! Desenează! (ferigi, desagi, verigi, seringi) Formulează propoziţii cu răspunsurile corecte! Ex.: Pe plic este un timbru.

Citeşte cuvintele! Exerciţiu-plic P/49. Asociere o imagine - mai m ulte propoziţii.

E/51 Citeşte întrebarea! Subliniază răspunsul corect! 132.

Formulează propoziţii cu răspunsurile corecte! Formulează propoziţii cu perechile plicului P/50. Ex.: Profesorul scrie pe tablă cu cretă. Medicul consultă bolnavul cu stetoscopul. Formulează propoziţii cu răspunsurile corecte! Ex.: M ama pregăteşte compot de cireşe.

Diferenţiere „ci” - „gi” Exerciţiu-plic P/50. Asociere cuvânt- imagine. Cine cu ce lucrează? Citeşte întrebarea! Spune răspunsul corect!

Exerciţiu de diferenţiere auditivă, în care cuvânt auzi sunetele „ci” şi „gi”? Leagă litera de imaginea!

E/50 (pagina 129) -

Citirea unei povestiri foileton Scopul exerciţiului este dezvoltarea deprinderii înţelegerii cititului, trezirea ineteresului pentru citit, desco­ perirea bucuriei cititului. Profesorul pune întrebări legate de conţinutul textului citit pentru controlul interpretării corecte a celor citite. Este important ca înaintea citirii textului nou să se recapituleze conţinutul părţilor anterioare.

E/51 (pagina 131) - Asociere o imagine -

mai multe propoziţii Exerciţiul prezentat anterior (E40) îl întregim cu o nouă posibilate de dezvoltare a deprinderilor verbale. Copiii asociează propoziţiile cu imaginea corespunzătoare (Exerciţiu plic 49). Când au terminat aranjarea propoziţiilor, citesc încă odată propoziţiile de sub imagine şi formulează o pro­ poziţie nouă, care se leagă de conţinutul celor anterioare. Ex.: E ora mesei. Mâncarea este gata. Nicu se spală pe mâini. Se aşează la masă. Propoziţia nouă: Mănâncă cu poftă.

Nr. Pag-

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

133.

Antonime. Formulează propoziţii! Ex.: Acest balon este mic, acesta este mare; sau: Gheaţa este rece, focul este fierbinte.

134.

Priveşte şi citeşte ce cuvinte figurează în plicul 51! Desenează clădirile! Formulează propoziţii cu cuvintele plicului 52!

Citire, înţelegerea textului citit

Predarea şi învăţarea diftongului „oa” Exerciţiu-plic P/51. Care literă figurează în cuvânt? Pune cuvintele sub căsuţele cu care se potrivesc! Prelucrarea verbelor din manual (coase, coace etc.) pe tablă. Citeşte cartonaşul pe care l-ai primit! Profesorul a pus pe tablă imaginea pisicii, bunicii, iepuraşului! Cu care imagine se potriveşte cuvântul? Exerciţiu-plic P/52. Asociere cuvânt-imagine. Citeşte întâmplarea! Răspunde la întrebări!

135.

136.

întoarce cu faţa în jos a doua parte a propoziţiilor din plicul 53.

Exerciţiu-plic P/53 Sinteza propoziţiilor compuse cauzale (pentru că)

Citeşte din nou propoziţiile! Term ină propoziţiile din memorie!

Citirea propoziţiilor care au legătură între ele!

Copii să pună întrebări unul altuia în legătură cu întâmplarea!

Predarea şi învăţarea literelor mari: „î”, „R”,”G”, „F”, „D”

E/52

Exerciţiu-plic P/54. Unei imagini îi corespund mai m ulte propoziţii. Exerciţiul se poate întregi cu cele descrise în E/5E Citeşte întâmplarea! 137.

Spune propoziţii cu perechile de antonime!

Citeşte! Uneşte cu desenul potrivit! Leagă antonimele! Citeşte poezia despre lalea!

138.

întoarce cu faţa în jos prim a parte a propoziţiilor din plicul 55. Citeşte propoziţia în aşa fel încât să reproduci prim a parte din memorie!

Predarea şi învăţarea grupului „che”. Exerciţiu-plic P/55. Sinteza propoziţiilor copulative. Citeşte întâmplarea!

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Unde auzi sunetul „che”?

E/52

Explică ultim a propoziţie!

(pagina 135) - Asocierea propoziţiilor legate prin conţinut (cauză şi efect). Exerciţiu pentru dezvoltarea înţelegerii textului citit - dezvoltarea deprinderii de consecutivitate. Se lucrează cu propoziţiile perechi de pe pagină 135. Profesorul scrie propoziţiile pe fâşii de hârtie şi le împarte copiilor. Un copil aduce propoziţia sa, pune pe ta­ blă şi citeşte. Cine recunoaşte perechea propoziţiei, citeşte propoziţia, pune pe tablă, stabilând şi ordinea corectă a celor două propoziţii.

Nr. Pag-

139.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Copiii pun întrebări unul altuia cu ajutorul perechilor de cuvinte. Ex.: Din ce este pantalonul?

Citire, înţelegerea textului citit Subliniază cuvântul care se potriveşte cu imaginea! Din ce este? Caută perechile şi uneşte-le!

Transform area propoziţiilor false în propoziţii adevărate prin m etoda prezentată. Ridichea nu este fruct. Ridichea este legumă.

140.

Spune propoziţie despre fiecare desen! Ce fac copiii?

141.

Citeşte şi desenează!

142.

în legătură cu propoziţiile din plic, copiii să formuleze propoziţii interogative. Jucăm teatru! Copiii să se im partă în două grupe: o parte din copii vor fi actori, ceilalţi vor fi spectatori! Prezintă povestea! Mai târziu schimbă rolurile!

Pune steluţă în faţa propoziţiilor adevărate! înţelegerea textului citit. Citeşte propoziţiile! Ce ai citit? Desenează!

Citirea cuvintelor: copiii primesc cartonaşe cu silabele cuvântului şi formează cuvintele pe tablă după cum spune profesorul. Exerciţiu-plic P/56 - Sinteza propoziţiei dezvoltate cu atribut. E/53 Citeşte întâmplarea! Explică proverbul, spune exemple!

143.

144.

Profesorul pune întrebări referitoare la noţiunile de pe cartonaşe. Copilul care are cartonaşul, se ridică şi spune o propoziţie. Ex.: Cum se num eşte grupa păsărilor care zboară? (rândunele) Unde trăiesc furnicile? (muşuroi) Spune o legumă iute! (usturoi) Etc.

învăţarea şi predarea diftongului „oi” Citirea cuvintelor din coloane. Copiii prim esc cartonaşe cu cuvintele citite. Exerciţiu-plic P/57. Care litere figurează în cuvânt? Pune cuvântul în căsuţa potrivită!

Caută între cuvintele căsuţei numele unui obiect în care se ţine vin! Desenează!

Citeşte întâmplarea!

Spune exemple! Formulează propoziţii! Ex.: Iepurele este fricos. Leul este curajos. U ntul este moale. Bomboana este tare. Etc.

Subliniază cuvântul care are legătură cu imaginea! Leagă adjectivele de sens opus!

Formulează propoziţii cu autorul cuvintelor subliniate! Ex.: Furnicile locuiesc în muşuroi. Iepuraşul m ănâncă trifoi. Etc.

Citeşte întrebările! Subliniază răspunsul corect!

E/53 (pagina 142) - Alcătuirea propoziţiilor dezvoltate cu atribut genitival. Exersarea se face cu propoziţii analogice. Scopul exerciţiului este exersarea construcţiilor gramaticale posesi­ ve. Şi acest exerciţiu se poate prelucra pe tablă. Profesorul scrie pe fâşii de hârtie cele două părţi ale propoziţiilor (22 de fâşii). Le împarte copiilor. Un copil citeşte prima parte a propoziţiei şi o pune pe tablă. Cel care recunoaşte continuarea propoziţiei, citeşte şi pune alături.

Nr. pag145

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului Citiţi pe roluri! Vorbiţi despre proverb!

Citire, înţelegerea textului citit Predarea şi învăţarea literelor mari „Gi”,”Ge” încercuieşte num ele de fete! Citeşte întâmplarea!

146.

Dacă ai potrivit imaginile cu propoziţiile corespunzătoare din plicul 58., pune propoziţiile în plic şi povesteşte num ai după imagini! Pune şi imaginile în plic şi povesteşte din m em orie ce a făcut Barbu dimineaţa!

147.

Legarea unei negaţii cu o afirmaţie. întoarce prim a parte a propoziţiilor! Spune întreaga propoziţie citând doar ultim ul cuvânt!

Predarea şi învăţarea literelor mari: „B”, „Ş”, „Ţ”, „V” Exerciţiu-plic P/58. Pune propoziţiile sub imagini! Aranjează propoziţiile unul după altul, aşa cum urmează (ordine cronologică)! La o propoziţie nu se potriveşte nici o imagine, care este? Desenează tu o imagine potrivită! Caută sfârşitul propoziţiilor! Uneşte cele două părţi ale propoziţiei! Din ce sunt mâncărurile? Leagă cuvintele!

Formulează afirmaţii, astfel: Omleta este din ouă. Foarfeaca este din metal. Etc. 148.

Citeşte şi colorează!

149.

Din plicul 59, acoperă cuvintele dintr-o grupă principală, poţi citi denum irea grupei! Câte cuvinte poţi repeta din memorie?

Citeşte textul despre iepuraşi! Colorează şi desenează pe baza celor citite!

Exersarea literelor mari. Exerciţiu-plic P/59. Aranjează cuvintele în grupe de noţiuni după denum irea grupelor principale! Lucrează separat cu cele două culori! Citeşte povestea!

150.

După ce ai rezolvat exerciţiul din plicul 60, caută printre cuvintele formate: lenjerie de corp condim ent peşte carnivore mâncare parte de corp îm brăcăm inte naţionalitate rudă spaţiu instrum ent muzical Exerciţiu de diferenţiere. Unde auzi cuvântul citit?

Predarea şi învăţarea grupului „chi” Litera interzisă: „ci” Exerciţiu-plic P/60. Sinteză de cuvânt din silabe, asociere cu imagine. Citeşte întâmplarea!

Nr. Pag151.

Dezvoltarea vorbirii şi alimbajului Spune propoziţii cu cuvintele subliniate! Formează propoziţii afirmative cu perechile de cuvinte!

Citire, înţelegerea textului citit Citeşte coloanele de cuvinte, subliniază cuvântul care se potriveşte cu imaginea! Lucrează individual! Leagă cuvintele care se potrivesc! Citeşte şi colorează! Lucrează individual!

152.

Copiii să formuleze denumirea grupelor principale! Profesorul dă un exemplu: Chim enul este un condiment. Cim entul este... (copii continuă) un material de construcţie. Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Unde auzi „ci”, „chi”?

Diferenţiere: „ci”, „chi” Subliniază în rândul coloanelor grupul „ci”! Citeşte cuvintele! Subliniază cuvintele cu grupului „chi”! Exerciţiu-plic P/61. Sinteza propoziţiilor compuse (conjuncţia deşi). Citeşte poezia! Desenează şi tu!

153.

Spune propoziţii cu toate cuvintele de pe tablă! Exerciţiu de dezvoltare a deprinderilor verbale ce corespund plicului P/62 se face conform descrierii din E/51

Predarea şi învăţarea grupurilor „chi”, „che” „Chi”, „Che” Citirea cuvintelor, form area cuvintelor (în m odul prezentat anterior) din cartonaşe de silabe pe tablă. Exerciţiu-plic P/62 - De o imagine se leagă mai m ulte propoziţii. Citeşte povestea! Răspunde la întrebare!

154.

Desenează legumele ce se pot consuma crude!

Citeşte cuvintele! Subliniază legumele! Diferenţierea grupelor: „ce”, „ci”, „che”, „chi” Colorează părţile imaginii pe baza instrucţiunilor! Ce înfăţişează imaginea?

155.

în căsuţe se găsesc şi cuvinte grele (de ex.: trib), să le explicaţi împreună!

Predarea şi învăţarea diftongului „io” Exerciţiu-plic locul potrivit!

P/63. Citeşte şi pune cuvintele la

Citeşte povestea! Colorează cocoşul pe baza celor citite în poveste!

Nr.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea ta tă lu i citit

P a g156.

Să spună ceva tăios, duios, haios etc. Ex.: cuţit haios, cuvânt duios.

Leagă sinonimele! Leagă cuvintele cu seas Dfuns

Profesorul pune câteva cuvinte pe tablă. Spune un cuvânt cu sens opus! 157.

Acoperă prim ele părţi ale propoziţiilor din plicul 64. Citeşte şi spune din m em orie partea care lipseşte! Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Unde auzi în cuvânt sunetele „ghe”?

Colorează şi deseneazal Predarea şi învăţarea grafniai »gbe" Exerciţiu-plic P 64. ? ..pro im.. :: —puse subordonate (pentru că Citeşte cuvintele Subliniază e m ir. rele lepae ue iarnă! Citeşte întâm plarea

158.

Transform ă afirmaţiile false în propoziţii adevărate!

Subliniază cuvântul came figareazâ pe imagine! Citeşte propoziţiile Pune în faţa a f i r m a t ă : r aJerârate cruciuliţă!

159.

Caută dintre cuvinte! Cu ce seamănă pisica? Cine conduce luptele? în ce se ţine vinul? Ce pregăteşte m am a din vişine? Pe ce se caţără urşii polari? Pe ce ne dăm cu patinele? Vara când e furtună, ce luminează pe cer? Etc.

Diferenţiere „ghe’ , g e '

Spune propoziţiile corect!

Subliniază sfârşitul c : nea al propoziţiilor!

Citeşte cuvintele Exerciţiu-plic P 65. vir.tera r r : poziţiilor compuse (dacă)

Să întorci prim a parte a propoziţiilor din plicul 65! Citeşte din nou spunând prim a parte a propoziţiei din memorie! Exerciţiu de diferenţiere auditivă. în care cuvinte auzi sunetele „ghe”, „ge”? Leagă imaginea de literă! 160.

întoarce cartonaşele de cuvinte din fiecare grupă de noţiuni principale! Câte poţi reproduce din memorie? Formulează propoziţii afirmative cu cuvintele subliniate! Ex.: Bunica spală rufele în lighean. Răzvan toam na poartă jachetă. Etc. Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Ce sunet auzi în cuvânt?

Diferenţiere: „ghe”. _che' Citeşte cuvintele! Ce este instrum entul d in i: ruliu? Subliniază! Exerciţiu-plic P/66. Aram eazi cuvintele în grupe de noţiuni principale Lucrează cu cele două culori separat! Citeşte şi subliniază sfârşitul corect al propoziţiilor!

Nr. pag161.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului întoarce cu faţa în jos cuvintele din plic, pe grupe! încearcă să reproduci din m em orie cuvintele din fiecare grupă!

Citire, înţelegerea textului citit Predarea şi învăţarea literelor m ari „X”, „K”. Exerciţiu-plic P/67. Aranjează cuvintele din plic în grupe de noţiuni principale. Lucrează separat cu cele două culori!

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. Citeşte întâm plarea haioasă despre căţei! U nde auzi sunetul „X” în cuvânt? 162.

Răspunde! Cine este vestitorul primăverii? Unde se poate afla ghişeu? Care este arma trandafirului? Etc. întoarce partea a doua a propoziţiilor din plicul 68! Să citeşti propoziţiile şi să reproduci din m em orie partea care lipseşte!

Predarea şi învăţarea grupului de litere „ghi”. Citirea cuvintelor. Exerciţiu-plic P/68. Sinteză de propoziţii compuse subordonate consecutive (ca să) Citeşte întâmplarea! Răspunde la întrebare!

Exerciţiu de diferenţiere auditivă. U nde auzi sunetul „ghi”? 163.

Formulează propoziţii cu cuvintele legate!

Subliniază cuvântele care au legătură cu imaginea! Uneşte cuvintele care au legătură! Desenează conform propoziţiilor citite!

164.

165.

închide cartea! Spune din m em orie numele florilor şi culoarea lor!

Diferenţiere: „ghi”, „gi” încercuieşte în rândul consoanelor grupa „ghi”

Exerciţiu de diferenţiere auditivă, în care cuvânt auzi sunetele „ghi”, „gi”?

Citeşte şi desenează conform celor citite! Lucrează individual! Leagă numele florilor cu culoarea lor! Citeşte propoziţiile şi colorează florile!

Să desenezi ce ţi-a plăcut mai m ult din poveste!

Diferenţiere: „ghi”, „chi”

Exerciţiu de diferenţiere auditivă, în care cuvinte auzi sunetele „ghi”, „chi”?

încercuieşte în rândul consoanelor grupul „chi”! Citeşte povestea!

166.

Copiii să pună întrebări în legătură cu construcţiile genitivale din plicul 69! Al cui este pragul? (al uşii) Al cui este şiretul? (al ghetuţei) etc.

Predarea si învăţarea literelor mari: „Ghi”, „Ghe” Exerciţiu-plic P/69. Sinteza construcţiilor genitivale posesive. Lucrează separat cu cele două culori! Citeşte propoziţiile şi desenează conform acestora!

Nr. Pag167.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului întoarce cu faţa în jos cuvintele din plicul 70! încearcă să reproduci din m em orie cuvintele din fiecare grupă!

Citire, înţelegerea textului citit Exersarea grupelor de litere: „ghe”, „ge”, „ghi”, •» »gi Exerciţiu-plic P/70. Potriveşte cuvintele în propoziţiile lacunare! Lucrează separat cu cele două culori!

168.

Formulează propoziţii pe baza imaginilor! Ex.: Ghiţă a cum părat de la magazin îngheţată, bom boane şi ciocolată. Etc.

Citeşte întrebarea! Desenează ce lipseşte!

169.

Acoperă prim a parte a perechilor de cuvinte din plicul 71! Spune din memorie: cine ce are? a cui este?

Exersarea literelor m ari „W ”, „Q”, „Y”

Pana corbului Corbul are pană etc. 170.

Să citeşti num ai cuvintele plicului! Spune din m em orie cine ce a primit! Formulează propoziţii pe baza întrebărilor şi răspunsurilor de pe tablă! Ex.: Potcoava este a calului.

Exerciţiu-plic P/71. C onstrucţii genitivale posesive - sinteză începe să citeşti povestea! Exerciţiu-plic P/72. Corelarea răspunsului cu întrebarea (construcţii declinate în cazul dativ) Cui ce i-a cum părat Roxana? Leagă răspunsul cu întrebarea! Recomandăm prelucrarea acestui material pe tablă. E/54 Leagă num ele copiilor cu porecla! Citeşte ghicitorile! Ghiceşte răspunsul!

171.

Dacă ai term inat exerciţiul, îndepărtează cuvintele şi citeşte din nou propoziţiile, întregeşte propoziţiile din memorie!

Exerciţiu-plic P/73. Pune la locul potrivit cuvintele în propoziţiile lacunare! Ai grijă, se schimbă înţelesul cuvintelor!

Altă variantă. Copiii să pună unul lângă altul cuvintele similare şi să formuleze propoziţii cu aceste cuvinte!

Citeşte mai departe povestea!

E/54

(pagina 170) - Asocierea răspunsului cu întrebarea. Scopul este dezvoltarea deprinderilor verbale, îmbogăţirea vocabularului activ. Profesorul scrie întrebările pe fâşii de hârtie de o culoare, răspunsurile pe fâşii de hârtie de altă culoare, împarte fâşiile copiilor. în total sunt 19 fâşii de propoziţii, dar în caz de nevoie profesorul poate completa cu alte propoziţii analogice. Un copil pune pe tablă o întrebare, altul aduce răspunsul potrivit.

Nr.

Dezvoltarea vorbirii şi a limbajului

Citire, înţelegerea textului citit

Pag172.

Spune propoziţii cu cuvintele pe care nu le-ai subliniat! Unii copii primesc un cartonaş cu un cuvânt, ceilalţi copii primesc desene. Trebuie să lege cuvintele cu imaginile, apoi să joace pe tablă un joc de memorie, în m odul descris anterior! (tron-rege, cotor-varză, leuştean-supă, echercompas, ibric-ceaşcă, cap- trunchi, genunchicot, spaghete-pizza)

173.

Poţi să povesteşti povestea şoricelului şi a creionului de la început?

Subliniază numele de animale! Citeşte ghicitorile! Răspunde la întrebări! Ai ghicit? Citeşte şi subliniază cuvântul care nu se potriveşte!

Term ină povestea! De ce s-a speriat şoricelul? Răspunde!

DESCRIEREA EMITERII SUNETELOP: buzele tale se ating şi se despart, gâtul tău nu mârâie B: buzele tale se ating şi se despart, gâtul tău mârâie. T: vârful limbii tale atinge zona din spatele dinţilor de sus, după care se iesrnnd.e ie acolo. Gâtul tău nu mârâie. D: vârful limbii tale atinge zona din spatele dinţilor de sus, după care se i rsrrm fie ie acolo. Gâtul tău mârâie. C: vârful limbii tale se sprijină după dinţii tăi de jos, dosul limbii se inc v aje. 7 artei din spate atin­ ge cerul gurii, după care se desprinde de acolo. Gâtul tău nu mârfite G: vârful limbii tale se sprijină după dinţii tăi de jos, dosul limbii se inc . e partea im spate atin­ ge cerul gurii, după care se desprinde de acolo. Gâtul tău mârâie. M: buzele tale se ating, gâtul şi nasul tău mârâie, aerul iese prin nasul tău. N: apeşi vârful limbii de zona din spatele dinţilor de sus, gâtul şi nasul :i _ —iri.c . aerul iese prin nasul tău. L: îţi lipeşti vârful limbii de zona din spatele dinţilor de sus, după care se despnn a; ae acolo, iar ae­ rul iese prin orificiul marginilor laterale ale limbii. Gâtul tău nu m ira;c R: vârful limbii tale îl atingi de zona din spatele dinţilor de sus şi îl vibrez: Girul tiu mârâie. F: dinţii tăi de sus îi apropii de buza ta de jos, aerul iese prin orificiul dintre ei fi i r - tău nu mârâie. V: dinţii tăi de sus îi apropii de buza ta de jos, aerul iese prin orificiul dir.::; e . fiiral 'iu mârâie. S: vârful limbii tale se sprijină după dinţii de jos, dosul limbii se încovoaie. r artei ian faţă atinge zona din spatele dinţilor de sus. Aerul iese prin orificiul format pe miile c il finer.. tale. Gâtul tău nu mârâie. Z: vârful limbii tale se sprijină după dinţii de jos, dosul limbii se încovoate rame a din faţă atinge zona din spatele dinţilor de sus. Aerul iese prin orificiul format pe mijlocul fim: a tale. Gâtul tău mârâie. Ţ: vârful limbii tale se sprijină după dinţii tăi de jos, dosul limbii se încovoaie. arest un moment de zona din spatele dinţilor de sus, după ce aerul iese prin orificiul form at pe m r 1 c al limbii tale. Gâtul tău nu mârâie. Ş: ridici marginile limbii tale, limba se apropie de cerul gurii, aerul iese prin acest rtnciu (jgheab). Gâtul tău nu mârâie. J: ridici marginile limbi: tale, limba se apropie de cerul gurii, aerul iese p rin acest rtnciu (jgheab). Gâtul tău mârâie. CE, CI: ridici marginile limbii tale, îl atingi un m om ent de cerul gurii, după ce aerul iese prin ori­ ficiul format de limba ta şi cerul gurii. Gâtul tău nu mârâie. GE, GI: ridici marginile limbii tale, îl atingi un m om ent de cerul gurii, după ce aerul iese prin ori­ ficiul format de limba ta şi cerul gurii. Gâtul tău mârâie. H: gura îţi este uşor deschisă, fimba se odihneşte, iar aerul iese printre corzile tale vocale. Gâtul tău nu mârâie. A: îţi deschizi gura mare, limba este jos, vârful limbii îl tragi puţin în spate. Ă: îţi deschizi gura uşor, limba este jos, vârful limbii îl tragi puţin în spate.

O: îţi rotunjeşti buzele, limba este la mijloc, vârful limbii îl tragi puţin în spate. U: îţi rotunjeşti buzele foarte mici, limba este sus, vârful limbii îl tragi puţin în spate. E: buzele îţi sunt întinse, limba este la mijloc, vârful lui atinge dinţii de jos. I: buzele îţi sunt foarte întinse, limba este sus, vârful limbii atinge dinţii de jos. î, Â: buzele îţi sunt întinse, limba este sus, vârful limbii îl tragi puţin în spate.