Geografia fizică a României (Clima. Apele. Biogeografia. Solurile. Hazardele naturale) 9789737257116, 9789737257130 [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE GEOGRAFIE Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei POSEA, GRIGORE Geografia flZicii a Romaniei. I Posea Grigore - ed. a IT-a Bueure~ti, Editura Fundatiei RomaniadeMaine, 2006 236 p; 23,5 em ISBN genernl (10) 973-725-711-1 (13)978-973-725-711-6 ParteaaIT-a (10)973-725-713-8 (13)978-973-725-713-0

GRIGORE POSEA

912. 2 (498)

GEOGRAFIA FIZICA " A ROMANIEI Partea a II-a @ Editura Fundapei Romania de Mtiin£, 2006

CLIMA

. APELE .

SOLURILE . BIOGEOGRAFIA. HAZARDELE NATURALE

AUTOEVALUARE - INTREBAIu~I RASPUNSURI Editia a II-a

EDITURA FUNDATIEI RoMANIA DE MAINE Bucure~i,,-2006

CUPRINS

Educa~a ~i instruc~a prin geografie reprezinm educa~a pentru mediu a mileniului III ~i pentru supravietuirea omenirii pe Terra, deoarece Geografia este ~tiinta integratoare a Terrei ca planeta a vietii ~ia omenirii. Soarta geografiei se ho~te in ~coaHi. Grigore Posea

CLIMA

enerale

... .. .. .... .. . .. . .. ..

.. .. . .. . .. . .. . ... ... .. .. . .. .. . ... .. . .. . ... ... ... .. . ... .. li1'aatmosferei ~i centrii barici .,. . ... .. . .. . .. . .. . .. . .. ... .. . .. . .. .. .. .....

Aspecte.g ' CIrculatIagenera .

.. . .. .. .. ... .. .

.. . ... .

..: .. ... . ... .. . ... .. . .. . .. . ... ... ... . ...ecifice Elementeleclimatlce ... ... ... ......... I menemeteoroogicesp ... ... ... ............................. Feno .

rea atmosfierel . .. . ... .. . ... .. .... ..... . .. . ... ... ... .. . ... .. P?l~~lede climi\(etajele ~iregiunile climatice) ...................... Tip . . ... .. . .... Clima~imedlul geografic I. .. ... ... ... ... ... ... ... ....... ... ... ...... ... ..

11 15 20 41 45 46 52

APELE

.

Importanta,istoric, caractere generale ... ... ... .. . ..... Murile - reteaua interioara ... ... .. . ... .. . ... ... ... .. . .. ... . .. ... .. . ... ... .. . ... ... .. . .. . ...... Dunilrea... ... .. . ... .. . .., .. ... . .. . ... .. . ... ... .. ... . ... ... .. .. ... ... ... ... ... ... .. . ... .. . ... . Lacurile... .., .., ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... .... Antropizarearete1eihidrografice ... .,. ........ ... ... ... ... ... ...... ...... ... ... ... ... ........ Apelesubterane ... ... ... .. . ... .. . .. ....... .. .. . .. ... . .. . .. . ." .. .. .. . ... .. . ... .. ... . ... ... MareaNeagra ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ." .. .... ... ... ... ... ... ... ... ...... Apele~igeosistemulCarpato-Danubiano-Pontic ... .,. ... .... Dezvoltarea~igospodi1rireadurabili\ a resurselor de api1 ... ... ... ... ... ... .... BIOGEOGRAFIA Aspeetegenerale ... .. . .. . ... .. .." ... ... ... .. . .. ... ... .... Originea~irepartipa elementelor floristice .............. ~araeteregenerale ale florei ~ivegetapei in raport cu pozipa Romfuriei ~Ieu Prineipalelemedii fizico-geografice ... ... ....., ... ... ... ... . ' " . . Evoluhamed it b . I . p',"

I or 10CImauce ~Ia vegetapel

F=P.~~~~.~~~ri devegetape V

egetatia"i do "mem SOLURILE

... ... ... ... ...

. . .ut Carpato-D anub lanoP ontIc

Aspeetegeneral' '. emtr d

... ... ...

... ... .....

... ... ... ... ... ... .. :: .................... ... ...

.....

59 62 90 98 104 106 109 117 119

127 128 129 131 137 149 157

.

161 .................. Tipurile de sol' 0 ?C~IVe............................................... 171 Distrib ti .din Romama .. . . .. ... .. . .. . .. . .. .. .. . .. . .. . .. ... .. . .. . .. . . .. .. . .. . ... .. .. 187 SoluI ,,~ a n:gtonali1 a solurilor Romfuriei ... .... ... ... ... ... ... .., ... ... ... ... . ... . . .. . "I geoslstemul C Proteet' 215 Danublano-PontIc........................................... . arpato. . ' tIa, amelio rare 218 til luril durab lx IIAzA

a ~Iu JZarea

I a a so

or ...

..

...

...

IU)ELE NATURALE liazardele natural e '"

............

223 5

Lista figurilor . . de circulape a atmosferei 1. T1PunG ,araliaRomtiniei, vol. I, 1983). (dupa eoo y' .

2.

tura Tempera

.

medie anuala a aerulw (Cijntateadateror

d' nave,.estul Balticei

~ estul Romfu:riei~isud-vestul Marii Negre).

Il1a,Ed. Acade"'U: ulJel,~apItolul Bucure~ti,"clima" 1983. sunt din volumul Geografia Romdniei, vol. I' 13

Radiafia directi'i este variabila ~i depinde de inaI~mea Soarelui deas orizontului (aceasta variaza dupa latitudine ~i anotimp), de inclinarea ~ioricn\.[ pantelor (unghiul de incidentii),de opacitatea atmosferei in fiecare moment. La 45° latitudine, radiatia solara are un unghi de incidentii redus la 0 l11ed' o.scil.e~ain j~r de ~O~, int!e.Ecuator ~iPol. V~, unghiul ~e i~cidentiise l11a~:: ~lp~mlm.mat.~ulta caIdu~ la~a se redu~e. Osctlarea un~h~~lu~de incidentade vara la lama lmpune ~l contmua schlmbare a lungImll ztlelor ~i noptil~ ajungandu-se, la solsti~ul de varn, la 0 zi mai mare cu 7 ore ~i42 minute in n~ ~I !iirii~imai redusa cu 0 ora ~i 12 minute in sud (6 ore ~i30 de minute). Dar, a.ce~ marire a zilei in nord se refera numai la iluminat, deoarece radia~a solara este' intensa in sud (densitate mai mare de radiatii pe unitatea de suprafatii). La l110j general, din cauza pantelor ~i altitudinilor, cercul carpatic diferen~aza yaJoa medie a radia~ei directe; astfel, in interiorul cercului carpatic aceasm radiatieen de 0,70 cal/cm2/min, iar in exteriorintre 1,11- 1,14 cal/cm2/min. Versantii'eXPi spre sud maresc unghiul de incidentii, iar cei expu~i spre nord il pot reduce eno . Radiafia difUzaeste mare in pa~le joase, descre~te u~orin altitudine pana'! circa 1700 m (nivelul optim de condensare al vaporilor), dupa care scade pute ; prezinm 0 medie de 0,02 cal/cm2/min (iama) ~i0,44 cal/cm2/minla inceputul yen] Radialia globala (direcm + difuza) descre~te de la sud spre nord, dar ~L altitudine ~i in interiorul cercului carpatic, depinzand foarte mult ~i caracteristicile maselor de aer exteme in interiorul ~i exteriorul Carpa~lor. solstitiul de vara apare cea mai mare radia~e globala, de 1,19-1,10 cal/cm2/minl sud ~i sud-est, 1,06 cal/cm2/min in nord ~i 0,99-1,00 in interiorul Carpa~lor timpul iemii, aportul radiatiei difuze la cea globala este de 65% (scade foarte radia~a direcm), iar varn, de 35% (cre~te mult radiatia direcm). Ca medii am~ radia~a globala este de: 135 kcal/cm2 la gurile Dunarii, 132,5 kcal/cm2pe lit~ 130 kcal/cm2 in estul Dobrogei, 125 kcal/cm2 in Cfunpia Romana, 120-' kcaVcm2in Cfunpia de Vest ~i Subcarpa~i Getici ~i de Curbura, se reduce la 117 kcal/cm2 in Transilvania ~i Podi~ul Moldovei ~i la numai 110 kcal/cnii munte (Geografia Romdniei, vol. I, 1983). . Radialia rejlectata depinde de albedoul suprafetei active ~i de caracteristl~ fizice ale aerului de deasupra. Pe arealele cu zapada, reflectarea atinge paniila din cea globala, iar pe arealele verzi, vara, numai 30%. Ca valoarc cone. radia~a reflectatiiatinge iama 0,10 cal/cm2Imin ~ivara 0,20 cal/cm2min. .. Radiafia absorbitii de suprafata activa ~i transformata in caIdurii este, I de circa 50% din radiatia globala, iar din luna martie, cre~tela peste 80%.~ ., Energia calorica sau caldura este apoi transmisa in mica masura 10so restul contribuie la incaIzirea atmosferei ca radiafie rejlectata. Aceasta estC 0,03 caVcm2/miniama ~i0,22 cal/cm2/minvara. BilanfUlradiativ se refera la valoarea schimbuluienergeticdin~ suprafafa~ ~iatmosfera (cat prime~ ~icat cedeaza). Raportat la zi ~inoapte, btlan!Uleste .

/\utoe"a

14

- intrebari

~i raspunsuri

. factor geograjic i se adapteaza clima temperati'i a Romdniei? I. c.an,ll in special, Carpaplor, care determina etaje ~i regiuni cIimatice

.'T

' (Rd~efu1U1~I, Specd1ce)C P oate

2

um

fi

daJ1Ub~~~:o:;~)~onsiderat ,J, C e sunt factorii

.

numit climatul Romdniei? (ClImat temperat carpatofnte~~ie.to~l c~imatolo~i~i genetlcl al cbmel Romdmel?

Rom~n~ei? (~t. .He~ites). . (Radlapa solara, clfculapa

4" a:tmosferei,centrii barici europeni ~isuprafata subiacenma Romaniei). gene~a ~e edte feluri este radia,tia solara? (Constanm solara, direcm, difuza, absorbita,calorica, reflectam).

:.

glob

:

~

Ce faetori

injluen,teaza ~aria,tia radia/~ei. ~irecte? (In~!imea

~?arelui

d pra orizontului,pantele, opacltatea atmosferel ~lm mod specIal Carpatl1), easu7. Ce rol joaca osci/area unghiului de inciden,tii a raze/or solare la latiWdineaRomdniei ? (Lunge~te~iscurteaza zilele ~inop~le in timpul unui an). 8. Underadialia difuza este mare ~i unde este mica? (Mare In regiunile joase ~imicape culmilemontane). 9. Ce valori medii anuale are radia,tia globala (direcm + difuza)? (132,S kcal/cm2 pe litoral, 130 kcaVcm2 in estul Dobrogei, 125 kcal/cm2 in Campi a

Romana, 120 kcal/cm2 in Cfunpia de Vest, Subcarpa~i Getici ~i de Curburn, lIS kcal/cmin podi~urileMoldovei ~iTransilvaniei ~i 110 kcal/cm21amunte). 10. Ce este bilan,tul radiativ? (Valoarea schimbului energetic dintre ~osfera, rad~ati~solara ~isuprafa!a subiacenm; este ne~ativ noaptea, pozitiv ziua, tarYara,la ammza,are 0 valoare generala de 0,60 callcm Iminut).

CIRCULATIA GENERAL.\ A ATMOSFEREI ~I CENTRII BARICI

.

negativ noaptea, inclusiv pe litoral (-0,07 caVcm2/min), iar ziua este totdeaun~/01' ~imult mai mare vara, cand, la amiaza,tot teritoriulprime~ peste 0,60 caVCln

luare

. I, Cauzele circulatiei generale. IncaIzirea diferentiam a maselor de acr din enusfcra nordica, preponderent

a celor situate pe arealele extrem europene

_

atJanhc~,nordice, nord-africane ~i ruso-siberiene -, conduce la 0 circulape relativ generahzataa atmosferei inferioare din Europa, care afecteaza ~i Romania. In :drul ,acestei circulapi generale se contureaza mai multe direcpi. Ele pot fi d~numl~edupa punctele cardinale dinspre care vin, dupa originea aerului la locul (ex~~~~e, ~ar in ~nele cazuri ~idupa efectul avut asupra altor direcpi de deplasare indic/ ' clr~ula.!tade blocare). Astfel, 1. Saccu (1971, Geografiafizica a R.SR.)

~

2] % hpun de mase de acr peste Romania (atlantice 28%, crivatuI sau de est n,ord:yeStI~~sau de ~ud-vest 15%, euxinica sau de sud-est 12%, groenlandeza sau de

~ C. Stoi

0,

polaras~ de NE 8% ~itropica1asau de S 6%). MeteorologiiN. Topor

rJeQ,SUprQ:-(I 9~S, T1Pllri de circulape ~i centrii barici de acfiune atmosferica .

-,j',ica (4S;.)opel,1.~M.) admit insa patru direc~i sau tipuri de circu1a~eatmosferica: polara (30%), tropica1a (1S%) ~i de blocare .I~preluate0: ". ~Iln Geograjia ROmdniei, vol. I, 1983 (fig. 1).

(10%). Aceste direc~i au

15

, CirculaP'a de nord-vest, cunosc:uta~i sub numele d~ ~irculape polara, are ~ Este determinata de clc10nul Islandez, antlclc10nul Groenlandez ~I d 30%.

.

.1'ere e

dinav.

- 'cic1onulscant dez ia n~re in noroul Atlanticului (Islanda) sau in Oceanul SJjJ Ciclonul .l~ an. . Azoric, de atel rnlgreaza Sp re Islanda. Actioneaza in tandem cu anticic10nul . . .

.

jsghetat ~I . . a, cand anticiclonul Azoric se retrage spre su d, lar vara se restmte I'~ndio~ 110deoare e~l1nsIa: este impins spre..noro ~i are w . focta. redusa. Masele de aer oceanic foarteput" '. ~ iideri ale temperaturn, ne buIOZltate~Iaverse vara. polardetenn~a se lara are uneori ~i 0 directie dinspre nord, ~i anume cand dorsala ,

Circul~f1;J~ese une~ cu anticiclon~lPolar, soocu cel Gr~enlandez,ori cu

aDticlc1onul:. ~bele variante de c~rc~lape a doua suprafata activa, care poate opri ~i prelucra pana la 80% din radiatia solara ~i pana la 15-20% din precipitatii. Cre~erea caldurii la ac~st nivel conduce la 0 ere~tere a temperaturii ~i 0 scadere a umezelii relative, In cadrul tipurilor de vegetaJ,ie,padurea joaca rolul topoclimatic ~i microclimatic cel mai important. Ea produce, in interiorul sau, un regim termic mode rat, 0 umezeala a aerului ~i solului erescuta, un strat de zapada uniform, calm atmosferic; este, totodata, un obstacol in deplasarea aerului, uneori provocand chiar brize la marginea padurii. Celelalte elemente ale suprafetei active cu exeeptia apei adica sol roci care

apar l' .. ., t', , a ZI,construcp.l,~osele etc., influenteaza in functie de albedoul fiecaruia. respectivde culoare,de umezeala etc.' . ~~uP Sup rafet~le cu apa ' atenueaza diferentele . termice dintre zi c:i .., noapte iar ..uetelem' h Cste111" al .man, c lar dintre iama ~i varn. Pe astfel de suprafete, evaporarea eu til11:m~ ~I,ca unnare, apar inversiuni termice ~i curenti de aer descendenti ROI11§nia,senm ~i reducerea precipita!iilor, uneori ~i brize i~tre apa ~i uscat. Dunarea~,~rafete1e acvatice cu influente climatice importante sunt numai kl11spreu~cat~~tNe~ra. In ambele caz~ri,'influenf3 apei se simt~ pe circa 20-25 ce faceca u~ ' pnve~te Marea Neagra. ea este ~lun areal de clclogeneza, ceea oare mfluen!eale acesteia sa ajunga pana spre Carpatii Curburii. _. . _ . A.utoevalu _ " ".,-, I are mtreban ~lraspunsun joJ!)_ . Ce rn "'\{Tf114/1' ecanism d t l . fa? (Gradul . e e~mmu ~lr~u l!pa ~ener,!la a atmo~ferej inferioare In ~,Ie barice dlferen~at de mcalzlre dm emlsfera nordlCa ~i cu precadere . t.n.avo~baltic~xtreme .~l .extr~uropene:, atlantice, nord-vestiee ~i nordice, , ruso-slbenene ~lnord-afncane),

k

'.x'

-

19

2. Care sunt sistemele barice ce pulseaza periodic mase de aer catre ROh1{j"". (Sisteme antieiclonice: azorie, ruso-siberian, polar-groenlandez, seandinav l'j,

afiican; sistemeeicloniee:islandez,mediteraneeni,arabiei).

'

n.

.

3. Care sistem baric domina in circula,tia atmosferica a Romaniei? azorie, in propor~e de 40%). . (,

4. Care centri barici determina circulafia polarii peste Romania? (Cicl ' islandez ~i doi antieicloni: polar-groenlandez ~i seandinav). 0, 5. Ce determina vreme calda iarna ~i chiar precipita,tii in sud-vestul!Ci (Cireulatia de sud, sud-est ~i sud-vest eu aer de tip tropical). 6. Ce rol au Carpafii in circulafia almosferica? (Modifica direc~i1 circula~e ~i starea fizica a maselor de aer, bareaza ~i localizeaza influenta ma: de aer, impunand regiuni ~i etaje climatice, determina climate de depr~siune 6;'

vale ~ide versant).

-' "0 ;;.

'

7. Ce rol joaca slrfJrafafa subiacenta activa? (Transforma energia solara! caldura, influenteaza umezeala aerului ~i transforma caracterele maselor de aeIi se deplaseaza deasupra sa). 8. Care este importanla reliefului ca factor climatogen? (Determina, P.'

-

altitudine, tipurile principale de climate, ramurile carpatice bareaza masele de versan~i impun varletati climatice nordice ~i sudice, estice ~i vestice, p modifica unghiul de incidentii, iar vaile redirectioneaza vanturile). 9. Care este rolul padurii ca factor climatogen? (Creeaza ~i 0 a d' suprafatii subiacenta activa, produce un regim termic intern moderat, atmosferic, umezeala crescuta ~istrat uniform de zapada).' 10. Care sunt principalele suprafefe acvatice din Romania? (Marea N~ ~i Dunarea).

ELEMENTELE CLIMAnCE Elementele climatice sunt urmatoarele: temperatura aerului, precipita~i~ vanturile, la care se adauga umezeala relativa a aerului, nebulozitatea atmosfe.

~iprocesemeteorologicespecifice.

.

Temperatura aerului ~isolului Mersul temperaturilor aerului sta sub comanda latitudinala, a iI!fluen pozitiei geografice pe continent ~ia reliefului dominat de cercul carpatic. In ge izotermele se deruleaza arcuit ~i concentric, ca ~i Carpatii; au valori mai ridic sudul ~i sud-estul tarii, datorita influentelor sudice, ale Marii Negre ~ialAeD . ~i scazand spre nord, ca ~i de la vest spre est, dar mai ales in altitudine. In ~ de deal, podi~ ~i munte, un rol important in mersul temperaturilor il aU principale ~i depresiunile, iar in munte intervin ~i expunerea versan!ilor, prec vanturile de tip foehn. . 1. Temperaturi!e medii anuale ale aerului oseileaza intre II,5~C 2°C la peste 2500 m. In sud sunt II,5°C, pe cand in nordul tarii numal 8 , vest 1oac ~ila est 9°C (pe paralela de 46° lat. N) (fig. 2).

at .

20 21

Izotermele semnificative, in ordine descrescanda, sunt:

· 11°C trece paralel cu litoralul, cuprinzand intreaga Delta. apoi Para Dunarea (intre CaHira~i-Bazi~) ~i sudul Cfunpiei Banatului; ° · lAO°C.~eeteazato~.C~pia ~o~~a ~i Dobrogea (excep~e Macin 8-9 C), campllie BanatulUl ~l Cn~el ~l patrunde pe unele vai largi in d (paoa la RfunnicuVaIcea, Tg. Jiu); e~ · 9°C .patrund~ mult mai adaoc spre nord pe Prut-Bahlui-Jijia, pe B'" (N de VaslUl), pe ~lfet (N .de Bacau), Trotu~ 0' .de One~ti), Buzau (Ptitarl Olt (N de BrezOJ), pe Jm, Cerna, Nera, Tlml~, Mure~ ~i Tamave (L Tamaveni), Some~(Jibou); II, . 8°C afecteaza Podi~ul Sucevei, majoritatea dealurilor subc jumatatea de ~i de N a .P~di~~luiT~silvaniei ~i ~epresiunea B~ov poalele Muntdor Mehedmt1 ~l Cernel, ale Muntdor Banatului ~i Ap' Depresiunea O~ului ~ivestul Depresiunii Maramure~. u · 6°C face limita dintre munte ~idealuri, cu excep~a muntilor din vest se ridiea mai sus (1000-700 m), pe caod in nordul Fag~ului trece pe la 600' in~~~~ ' . O°Cse afla la 2000 m in Meridionali ~i 1800-1850m in N.

~

~

. - 2°C la peste

2500 m.

Temperaturi medii specifice regionale: Cfunpia Romaoa: 11,5-1 O°C; Cfunpia de Vest: ll-goC; Dobrogea ~i litoralul: II-9°C; Dealuri ~i podi~uri: 1O-6°C; Podi~ul Moldovei: 10-7°C; Podi~ul Getic ~i Mehedin~: 10-9-8°C; Podi~ul Transilvaniei: 9-6°C; Subcarpatii: 1O-6°C; Dealurile de Vest: 1O-8°C; Carpa~i: 6 la - 2°C (in vest 10-2°C); Depresiuni intracarpatice: 9-6°C. lzoterme cu specific agricol §iforestier:

. 11°C contureaza litoralul ~i lunca ~i terasele Dunarii, precum §i 10 unde ar putea cre~ plante mediteraneene; . 10-9°Climiteaza cfunpiile ~iarealele dominate de cereale; . .

8°C ~i JOCin NE mehid treapta culturilor amestecate, cereale cu vii.'It

separa oarecum muntele de dealuri ~i podi~uri, mai sus urmaod domeDlUI

pastoral;

.

.

'

2°C separa padurea de stepa aIpina (intre 2°C-O°C cresc ~i tutari§un),ro

2. Temperaturilemediiale lunilor extreme(iulie,ianuarie)sunt~e::diferen~ate

tot de cercul carpatic, de pozi~~ de adiipost sau de expunere .fata

~

externe de mase de aer etc. De exemplu, iama, masele de aer rece contmen ~ adanc in Cfunpia Romana pe 0 diagonala NE-SV, iar pe de aim parte, acel~ sunt blocate de Carpa~i Orientali fata de Transilvania. De asemenea, }n anotimp, in arealele depresionare se produc inversiuni de temperatura. 22

~

23

- In luna

iu/ie (fig. 3), temperaturile medii oscileaza intre 23°C ~i circ

~

pe vfufurile cele mai inalte (5,4°C la Omu). Regional, temperaturile medii ~. iulie sunt unnatoarele: ae

i .-.

· 23-22°C in Campia Romana ~imajoritatea Dobrogei (21-20 pe lito ral partile mai inalte); . 2 I-20°C in Campia de Vest;

,

,

· ~ I-18°C in d~~u~ ~i P?di~uri (~ai ~dic~ta in Po?i~u! Barladului, Ca Moldovel, Subcarpatll ~l POdl~ul Getlc ~l mal coborata m Podi~ul S' Subcarpa~i Moldovei ~icei ai Transilvaniei); Uc . 16-5,5°Cin munte (poala muntelui are circa 16°C).

Dobrogea de Vest, in lungul Dunm-ii, Cfunpia Olteniei, Cfunpia de

la ~2~~1"I1atilor Curburii ~i Getici ~i cfunpiile piemontane sau de glacis

ala Sub"",,!,.

~

0 mediana a Cfunpiei Romane, ce trece ~ipe la Bucure~, Podi~ul '. · .' carnpia Moldovel: . atllor 0 ,u1U1 ~I ln unitatlle deluroase dm extenorul ~l mtenorul Carp C 6 4 la ' , _

30Cpe

~

,

.- Dealurile de Vest);

·

~6

~pupn 'II':'I'C

.

~

0

. deal-munte; c rn archeaza izoterma de la Ibaza

61a _ 10°Ctemperatura munte U1.

TEMPER/,TURAAERULUI. M£OI" LUNHIANUllfm: ~k~

,,I

."

#

J

\ (~ J

)

J.

Fig.4. Temperatura medie a lunii ianuarie (CO) (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

Fig.3. Temperatura medie a lunii iu/ie (C) (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

In luna ianuarie (fig. 4), temperatura medie oscileaza in;re 10.' (la Mangalia, singurulloc cu temperatura pozitiva), la minus 11°C Ia varfii (in februarie). in sens regional se observa: ceva peste O°Cpe litoral; '.

..

24 ..

_

CObol1!~r:~peraturimedii diurne specifice. in luna ianuarie, media zilnica poate ~peratu a a ~oCin regiunile extracarpatice ~i pana la _ 12°Cin munte. In iulie,

:

-

~ase

d~:;~Ieece:n zi!ni~a scade d~.la 23°C in~campie la 7°C in ~un~; ~ar.: veni~le .timpul vem pot cobon temperatura la cample pana la 14 C

" la" 2°Cla ",

Inunte(In Iulie).

1 in Dobrogea de est, defileul Dunarii ~i sudul Dealurilor Banatulu1 25

...

Trecerea de la temperaturi pozitive se face intre:

.

medii diurne negative

la temperQfll r

1-16 II in Dobrogea ~iin cfunpii; 16. II - 1. III in podi~uri (tara Dobrogea) ~iSubcarpati; 1. III - 1. IV in depresiunile intracarpatice; dupa 1. V in munPi inalp, cand turme1eurea la p~unat in stepa al

. . .

Trecerea de la temperaturi

. . . . .

medii diurne pozitive la temperaturi

15- 30. X in etajul alpin;

t ri rnaxime ~iminime absolute: .el11pera utaria Ion Sion din CfunpiaBrailei (10 august, 1951); 44,so~~al:Bod (25.1. 1942) ~ineofic!al- ~3,IoC la!oseni in Depresiunea

-

. 8 3,8,5lZ. I. 1985.La varfulOmus-a mregIstrat- 38 C (10.II. 1929). ~J1torghenl, l~ d ' a termicii anuals indica gradul de continentalism al climei .

~i htu Ine 6. A111P d la vest la est ~i de la munte 1a cample. Se deosebesc rat cre~te e ~

.'

'J.'

medii Pin.

neg,

1- 15.XIin spatiulmontan(minusuneledepresiuni);

1- 15. XII in Subcarpati ~ipodi~uri (minus Dobrogea); 15 - 30. XII in campii ~iDobrogea; in ianuarle pe litoral ~iin Delta. Numarul zilelor cu temperaturi pozitivelan: . 325 pe litoral ~iDelta (cumuleaza circa 4000°C); . 300 in campie ~iDobrogea (cumuleaza circa 4000°C); . 275 in podi~uri ~idealuri (cumuleaza 3000-3500°C); . sub 150 zile in Carpap ~icumuleaza sub 1000°Cla peste 2000 m. Numarul zilelor de iama (sub O°C):

f. gtne

,

rmicemediianuale:

'

.Rf1SPli/1/dmr~eZ30Cin Campia Romana ~iDobroge~;

.. : ;~oC pe litoral, in Campia de Vest, POdI~ulTransllvanIeI ~I depresIunIle e, il1traJ11ontan00Cin dealurile ~ipodi~urilepremontane; 8 Zl z

-

'

-

17 18°Cin munte, . 8litudinimaxime: 83°C, sau neoficial, 87,6°C. " . $1amp

. 15pe litoral; . 20in Campiade Vest~iDobrogea;

. d 1. 1 7 T mperatura solulUl este mat mIca ecat cea a aeru Ul m sezonu rece ~I ,j, . m~ ~n sezonul cald. Temperatura medie anuala este mai mare cu I-2°C la WID m aer. A stfie:1 . suPrafatasoluluidecat 8 IZ -l3°C in cfunpii; 8 II - l2°C pe litoral; . 10-11°Cin dealuri ~ipodi~uri; . 7 - goCin depresiunile intramontane.

20 - 25 in vestul Campiei Romane;

.,j.. Inlunaianuarie,mediiletemperaturilorvarlazade la minus 1,5°Cin campii

.

. . .

~

~

25- 30in estulCampieiRomane;

35 - 40 in dealuri ~ipodi~uri; 155 la peste 2500 m. Numarul zilelor de vara (25 - 30°C) este foarte ridicat in Campia R:~ (peste 100),devine 0 exceptie la peste 1000m, iar pe litoral se reduce la 50 zil~ Numlirul zilelor tropicale (peste 30°C) cel mai ridicat este tot in Romana (35-40), scade la 20-30 in Campia de Vest, scade ~i pe litoral, depresiunile intracarpatice atinge 5-10 zile. fi

4. Temperaturile extreme sunt tot mai marl de la vest la est ~ide la spre campie, in special cele maxime: . 42 44°Cin Campia Romana;

. 39 -41°C in Campia de Vest; .

~

~

, .

~

-

la -4°C in dealuri ~i 9°C in depresiunile intramontane (fig. 5). Trecerea de la iarna

),a,variise facepentru sol in aprilie, cand plantele se dezvolta brusc. '".; In lunaiulie, mediile sunt de 27-29°Cin Campia Romana, 26°C in Campia de .~est~2~-25°~in dealuri ~i 19-22°Cin depresiunile intramontane. Foarte marl au .

t msa maxlmele absolute la suprafata solului: · 69,3°C la Calafat (pe nisip, la 26 august, 1965); · 67-63°C in campii, podi~uri ~i dealuri' ' · 61°C d m epreslunIle mtracarpatice. '. Cat prive~te '. l '"

~

CfunpiaR

.

~

mmrmee absolute, acestea au oscllat mtre mmus 26°C in S-aatins _~~~a C~I- 35°Cin depresiunile intramontane, dar la Joseni - Gheorgheni ~

,

_ .

(18. I. 1963).

.

-

38 40°Cin Podi~ulMoldovei; . 37- 3~C in Subcarpati; . 37 - 38°Cin Podi~ulTransilvaniei; . 22°C la peste 2500 m.

Temperaturileextrememinimeau atins aproapcpe tot teritoriul?Oi ~ _

30°C, mai putin pe litoral

26

(- 25 - 28°C) ~i chiar in

Subcarpap.

27

. I ,

.' valuare I.oe

_ intrebari ~iraspunsuri

l

izotermele pe teritoriul Romaniei? (Arcuit, concentric

- sub

,i ionalizat in exterior ~l c.u patru.n en ~ntra:on

" J:I,r~;tul

Autoevaluare

- intrebari

e pe val.

"

.

este specific ~o~mpuIUl ~e ~lama,pune ~roble!lle 10 specI~ ~

,: Jng .' .A timpul primavem ~l toamnel, cand afecteaza IOflonrea pomiior ~l

~i raspunsuri

r~f1I1 Insau roadele de toarnna 'inca neculese. Primul 'inghet (de toarnna) l~at~f1~unte carn la 1 octombrie ~i inmrzie 'in piir!ile mai joase pana la 1

1. Care sunt eele patru situa,tii impuse de Carpa,ti vanturilor dom~ (Vanturile de deasupra eulmilor montane, cele din interiorul muntehfi! interiorul cercului carpatic ~ivanturile din regiunile extracarpatice). . 2. Care sunt diree,tiile vanturilor din Depresiunea Transilvaniei? (N~

Podi~ulSome~an,N-S ~i NE-SVin CfunpiaTransilvaniei~i Podi~ulra

n~~; in Iunca Dunarii ~i I?ana la I0-12 no~e~brie pe lit~~1 ~i 'i~ unele. locu~ ho. Uitimul inghet (de pnmavara) are loc 10Jur de 1 apnbe pe btoral ~l I mal te. Durata medie a timpului tara 'inghet este de 230 zile pe litoral (mare a eaza temperaturiIe) ~i coboara la sub 100 zile in munte ~i 'in depresiunile ontane. La munte, inghetul poate surveni accidental 'in oricare luna. ~

;

spre S ~i SE in Subcarpafii Transilvaniei ~i SV -NE in Culoarul Ora~ie-Aiu 3. Care sunt direefiile vanturilor in ariile deluroase extraearpatiee, dl munte? (Dinspre NY ~iN in Moldova, dinspre NE la Curbura ~iin estul Mu

'~ Broma estecauzamde 0

supraracirela sol pe timpde noapteprin radiafie.Se

vest).

. uce earn cu 10-15 zile mai devreme toarnna, ca primul inghet ~i primavara mai -~~Ica uitimul inghet, coincizand cu data'inghetuIui pe sol. La munte apare carn la mbrie ~idispare la 1 mai, dar pe culmile 'inalte se produce rar sau lipse~e din turb~Ienteiaerului. Pe litoral se produce carn la 1-10 noiembrie ~i dispare la !~~rtle; la fel in arealele cu foehn. In cfunpie survin circa 25-30 zile cu bruma, valle.montane ~iin depresiunile intramontane, circa 50 zile cu bruma.

5. Care este direefia vanturilor in vestul Campiei de Vest? (Dinspre est 6. in ee loeuri existii duratii ~i vitezii propiee folosirii energiei eoliene eleetrieitate? (Pe culmile montane, in estul Cfunpiei Romane, in Dobroge

'toCh~c~ura!ji poleiul au ca timp favorabil de producere intervalele dintre ;''fn''\ne - 1 mai (chiciura) ~i 1 noiembrie - 1 aprilie (poleiul). Nu totdeauna 'Iiler ec~e an, dar sunt mal frecvente pe vaile ~i depresiunile intramontane

Arge~ului, dinspre N ~iNV in Subcarpafii Olteniei ~i dinspre S ~i SE in q , Vestice).

','

4. Care este direefia vanturilor in Campia Teleormanului? (Interferent

litoral, unde vantul bate cu 10-12 mis, timp de pana la 1600 ore/an).

:

7. Unde se intalnese eel mai indelungat ~i eel mai redus calm ~tmosf~'F' depresiunile intramontane, cu 60-80% timp calm, ~ipe inalfimile carpatIce, cu 8. Ce tip de vant sunt Siiriieilii ~i Vantul Negru ~i unde se fntalnes, suhovei; Siiracila se int3.lne~te in Cfunpia Romana, iar Vantul Negru in.DobrQ 9. Unde ~i fn ee diree!ie bate Munteanul? (Din Muntii Buzaulul spre .

~inordulBiiraganului,pe direcfiaNY-SE).

.

lu1"I>

10. Ce tip de vant sunt ~i unde bat Co~ava ~i Vantul Mare? ~TlP ~oc~).'

bate in Muntii , Banatului - Oravita , , iar Vantul Mare in nordul Munp.lor Fag

!

.

t~

ve~~u umed

~~

.raciri radiative putemice), dar ~i 'in Biiriigan ~i nordul

pc con~vect~~ ImI?o~te

de ae~.rece). ~~ele

se pot depune

~

strat.de

~GCUra POat eto?l aenem, I?e care u pot pencbta. Ca numar medlU de zI1e, > :D!9zileine: ap~e: peste.80 zI1ein munte (180 zile la Omu), 10-20 zile in deal, ._,I Ninsoa:;Pll ~12-3zIle pe litoral ~i'in regiunile cu foehn. f_~a.rca se pa, vlscolul ~i stratul de ziipadii sunt oarecum interdependente. ;~a /}1unte p oate ate ~roduce.'in regiunile extracarpatice 'intre septembrie ~i aprilie, nmge oncand, iar viscolul, 'intre octombrie ~i aprilie (la munte . 1)~iin auo gu NlItn8t) . arul zilelor . . -100 ', , in l11unt cu nmsoare: 10-12 pe btoral, 15-20 in cfunpie, 20-30 in deal '8'\1.1/}1- e. - arul zilelor . ." "'". In Barag cu .VISCOl.1-2 10 TransI1vanla ~l CampIa de Vest (adapostite) 00 111.Ce~' P~dl~ul C:ent~1 Moldovenesc, Cfunpia Moldovei, Delta ~i la 1956 (fig. m 9).at putemlce viscole au avut loe la 3-5 februarie 1954 ~i 11-14

40

41

l.

. te la campie ~ipaua la 15 minute in munte. Durata este adesea invers ..; ~lllU arimea boabelor, care poate fi intre 5-50.rom, sau chiar cat un ou de bnala CU~1ll 18. iunie 1979). Frecventa cooerilor de grindina este foarte raTa, ~raOt~pe~toare. Astfel, ~ozi in SE, in~de~resi~i ~i pe ~ai ~redusa din .cauza

artc p~u

lui) 1-2 zile m sud-vest (Campla Gettca ~l Campla Banatulm), 3-5

ndenfc1.~: use'ni,3-6 zile in Orientali ~i 3~11 zile in Meridionali.. . earvaft~ in frecventa tot de la vest ~l nord-vest spre sud-est ~l est ~l cresc

~

.

Orojeles~alespe versanfiiinsorifi.Se dezlantuieintremai~i august,cu un tittldln:n~:nie.pentru apro~pe tom,atara, num~l ma~imum ?e zile c~ oraje ~u~ 65 dar numai 30.-35ztle pe htoral. Numarul medlUde ztle cu oraJe este 'ge4'(;, ' estul Deltei, 25-30. in Baragan, Dobrogea ~i Campia Moldovei, 25-35 ~b ~ ~etidi ~iCampia de Vest ~i35-40.in munte ~ila marginile acestuia. .~pla otronspirafia este maxima in sezonul cald ~i depinde de mai multi factori: ~;::ra, natura suprn!etei ac!ive, ~a din ~ol ~i fre~ica, preci~itafii, vant, tir~l d~ btatieetc. Devine pencu!oasa pe tll~pul. cat .ea dep~e~ can,tt~e~ de preclpltap,l ~ta se intfunpla mal ales la carnple ~l cu precadere m lUhe. Evaporarea ;fitialiiatinge peste 70.0.rom in sudul ~i sud-estul p,rii, sub 650. mm in Campia de .~Podi~ul Getic, Podi~ul Bfujadului, Subcarpafi ~i litoral, iar la altitudinea de 'm ajungela 30.0.-40.0. rom.In munte,in general,nu se inregistreazadeficitde

o

..

.

ciiniulie,in schimbla campie ~imai ales in SE, S ~iE, destul de des (fig. 10.).

Fig.9. Numiirul mediu anual de zile cu viscol (dupa 0.1. BMescu ~i colab., 1962).

Stratul de zapada incepe sa se fixeze carn la 14 zile dupa primele;III Numarul de zile cu strat de zapada: 25 pe litoral, 50. in Baragan, 50.-70.,.1 campiilor, 65-75 in dealuri ~i 10.0.-20.0. in munte. Ceara se poate forma tot anul, dar este frecventa iama ~i cu prec: depresiunile intrarnontane. Numarul de zile cu ceap,: 30.-40.pe litoral ~il,till' 50.-60.in exteriorul Carpati10r, 10.0.-250.in munte (2881a vfuful Omu). Fenomenele meteorologice specifice sezonului cald se produc, cu orajelor ~i grindinei, pe timp anticiclonal. Au 0 frecvenp, mai mare In sud~ll estul Romamei ~i mai redusa in vestul p,rii ~i in Transilvania, care stau su~ 1_

oceanica. ~proape ~ate,. cu exceptia fen?~enului de ro~a, au o. ~fluen~ 1 ~

asupra starn de medm ~l asupra economle!. Ele provoaca furtum, lllc1~SIVI,. grinIJina, 0 evapotranspiratie ridicata, secete ~i uscarea plantelor, eroZiune etc. Intre toate, secetele au efectele cele mai negative, frecvente in sud, sud-e Roua constituie 0 rezerva benefica de apa pentru plante. Se prod~ce locurile joase, unde se creeaza diferente importante de temperatura intre.Zl(cU

mare) ~inoapte (racireradiativa),cum sunt lundle, vaile, depresiunile~l ~1~O(} de zile cu roua searle in altitudine ~i pe litoral sau in locurile cu foehn, astfel. . pe vai ~i in depresiuni; 60.-130. zile in Cfunpia Romana, 50.-90. zile in Cfut1~;. 25-60. zile pe litoral ~ in locurile cu foehn ~i 1-40. zile la peste 150.0.m in mun Grindinase producein conditii de instabilitateatmosferica,.CU~.

convectie ~i succesiuni rapide de fronturi, mai ales cu aer tropical ~lmc Se desfa~oara, ca fenomen, pe ~ii lungi de paua la 0 suta de km ~llatc 10-15 km. Cade obi~nuit dupa arniaza, caud convectia termica c 42

,etunete . °tite ob~~t~nete produse intre nori Cumulonimbus sau intre ace§tia §i suprafata nUItde ploi torentiale.

43

l.

extrem de sccetos 1897), 1942-1953 (cu 2 ani extrem ge (eU un7f i perioada 1982-1996 (cu doi ani extremi, 1988 ~i 1991). In 1946-1:4 ~t 0 noua perioada secetoasa.

VanturiJe uscate ~ifierbinp, numite adesea ~isuhoveiuri, produc une _i, de praf, cicloane ~i tornade. Sunt specifice din Cfunpia Olteniei pana ? inclusiv. Apar'in mod deosebit'in aprilie, cand se schimba sensul circulatie ~n , c~ vi~ze de .pest~ ~ mis, care 1-3.zile ~nti~uu.. Au dir:c~i diferite, fii~dI .

~

pare,.a In~e~ ectul hidrologic, perioade1e de s~eeta, cand debitul ~uril~r a

decat penoadele secetoase clImatlce, . ,o ce pnve~ uIt se Psucceduneori mai . des ~. ;(+ I ad d .Joart~." , In ultima suta de anI, pe raun s-au p~o us unn~~~e e peno e tlnaI seurte. '1 ania 1894-1900 ~i 1961-1965; 10 restul tarn, 1943-1952, :ceca: 1~:s;9~3.1n 2003 a inceput 0 ~o~a ~erioada de scadere a debitelor

difenp eentn bancI; astfel, bat din V 10 Carnpla Romana, dar din NE ~e~, B~an, S ~i SV 'in.~~Id?v~ ~idin ~ate dir~c~ile.'inDo~rogea.Pra~ din data cu ploala de la man inalflml~lprov1Oefie dm ASIa(piOigalbui de 10 co anticiclonulNord-african(praf negru), sau din Sahara(praf ro~cat). ess).. Secetele reprezinta un fenomen complex, avand loc atunci eand l' medi~1wsuf~r~din .c~uza lipsei de apa, detennin~ in ~rincipal de li:sa (domma stanle anticlclonale), dar ca efecte economlee ~l de mediu ampl depinde ~i de rezervele de apa din sol, tipul de plante, taria vantului, te~ aerului ~ia solului etc. Conditia de baza pentru aparitia secetei este instal:' timp anticiclonal pe~te Euro1?ace~~ala, :stica ~i ~e sud-es.t. Durata unei pi de seeeta este de mal multe zlle pana la cateva lunl. In medle, cea mai lung~ a perioadelor de seceta este de 20 zile in Baragan ~i Dobrogea, unnatii d" 15-20 zile in Campia Romana ~i Podi~ul Moldovei ~i 17 zile in Campiadl 'j!1jj:;ula,Ie sezonul balnear. . " . _rekt11ge~~Je pentruturism balnear sunt favo~tle v~ ~ar uneon ~ezonulJt~e dm ;. c?n~. _A septembrie. La aspectele favorabtle de chma se adauga apa mam cu 0

~

')gea de Sud ~i sudul celel ~e~~e, aprop~a~..ca ~tltud~ne de campllie. m~te. orill altitudinilor joase, neteZlmn ~l omogemtapl rehefulUl, elementele chmatlce ..'etrii acestora sunt omogene, dar pozitia geografica a diferitelor porpuni (fata iifluen!eleexterne ~i fata de Carpati) introduce 0 oarecare sectorizare a acestor hi geomorfologice, ~ianume: trei sectoare pentm Campi a Romana (estic, central rstic) ~idoua pentru Campia de Vest (banfltean ~icri~ano-some~). ~""Caracteristicilede baza ale climatului general de campie constalt in: cele mai temperaturi anuale ~i ale lunii iulie, amplitudinile medii tennice cele mai marl ,0c)~iprecipitatii reduse. Temperatura medie anuala in Campia Romana este de ",-:,~;Ia:in ~funpia de Vest 11°-~C; luna iulie are 0 medie de 23°-22°C ~i, respectiv, ~C. m Cfunpiade Vest; in ianuarle mediile sunt de - 3 ... - 2°C. Precipitatiile sunt ill 450-600 mm in Cfunpia Romana ~i 550-650 nun in cea de Vest. Vanturile

.

,~uP~pO~!ia g.eografica: de vest ~i de est (chiar de nord ~i nord-est) in Campia a, vantun locale (Crivatul, Austrul , Baltflretul Munteanul Cla 100 m), amp~. termiee mai mici (muntele atenueaza temperaturile, ca ~iapa), cele mai mul~ p~'_. umezeala medie a aerului eea mai ridicata (85%), eele mai multe ninson, ,v3li viteze mari (1-2 m/s la poale, pfu1a la 10 m/s pe culmi), foehn, brize de l11U~ ingbet prelungit, multe zile cu ceafcl (100-250 de zile) etc. Munte~e fixi : superioara a padurii prin temperatura de 2°C/an ~icea de 10°Ca lunii iuhe. , '. ~I Tem peratura medie anuala este de 6-2°C in muntele cu padure .. . he la - 2°C la peste 2000 m (2 ". - 2°C in stepa alpina). Temperatura lunll ,lU . la 18-lOoCin muntele cu padure ~i 14 fJ3in stepa aIpina, iar in ianu~e l11~,

~ifatad 1 xteme,Acesteadm urmadetermmaunelesectonzanreglOnale, Ieintluente e.e~ a Muntilor Poiana Ruscai, fatada vestica a ' ' ,~ cea a 'Apusenilor, ada vestlca. M l d al ; fa! . C rburii ~iin parte cea nordlca a en Ion I or stau sub oarecare

In Romaniase contureaza ~ase regiuni climatice cu influente exteme, la care auga ~iregiunea Carpatica, unde muntele determina efectiv clima.

,~!. Regiunea Vestica ~i Transilviineana sm sub influentele maselor de aer ,-:

codIflcatJ delfSfOfln\!

'"

0,33 ROMANIA

O,1S

hict"1X COOtiCIII hIIIrognIiCI

(*(J\4M1Ic

bin).. orjrUI flU """"'"

I /'

LUfVmeret.. cad...,.. Ian 316 68S 122 922 1:122

i,

/

fl fII\8I Lungmo

0.34

-AI:

Mimsterul MediulUl. In conceppa acestul atlas au fost delImitate 15 hid~og~cew de ?rdin~1 I ~(in.si~~m ze~imal, Gravel~u~)~i ~ventariate 6 ord bazme, pana la mcluslv raun mlCI(ordmul 6) care sa mdephneasca,simul condi~i: 5 km lungime, 10 km2 suprafata bazinului, debit permanent pe apJ;; anul ~i0 vale individualizatiigeomorfologic.Noile masuratoriau adus modific~ prive~ lungimea unor rauri, suprafata bazinelor, densitatea retelei hidrograflo Totodata, Atlasulse refera~ila Delta, litoral, lacurilenaturale~ilacurilede acl1~ 1 Cod CumxI deapt

0,3S

'

"

.'

(18,1% din suprafata tiirii), Mure~ 27.890 km2 (12,4%), Q1124.050 km2

C~t'o~e~15.740.km2(6?6%)(fig..14).

.

.

.

inbaz.pnve~te~ensltatea hldrografiel pe bazme de ordmul 1, cea mm mare 0 linc~nul ~erel (0,42) ~i bazinele.Oltului ~i Prutului (0,41) ~i cea mai mica se , Debrul htOralului(0,17) (fig. 15).

~iI7~telf nzedii anuale cele mai mari sunt, in ordine: Siret 222 m3ls, Qlt 18Q~3~ mIs (la &ontiera), Some~ 121 m31s(la Uontiera), Jiu 93 m~ ~i Pmt 90 m Is.

hef1zQ Seifld~Qdrude amenajare ~igospodarire a ape/or, a bazine/or hidrografice din Romdnia ICa150.000 km lungime, rnurile fiind grupate in 12 bazine ~i spafii hidrografice. 63

I -. .- ,. . - 51.100kin Hr. Lungune 1m 4 291 5 309

_hillroglll~. Cod ISIIIQnIPtde 1 baM8!C Tisa ,

Sub611un Nt. limgIme

119

1301

SOf118$ Claw CrI!lI1 MIl" A_a j;'

'-1 '-2 III 1V.1 1V-2 1V.4

39$ 53 351 782 18 -

4546 514 4779 8610 214 .

80ga Tmis

V-I V.2

17 145

1012 1816

Cam Her.! C

V.J \11-1 \11.2

J1) 35 41

423 431 445

1 1

79

JIll

VII VIII

226 604

mo 7190

3 12

186 787

IX X IX! XII xm XIV YN

11 161 140 sea 240 167 61

1028 2477 2247 11321 2977 2450 125

6 8 2 24 4 8 3

402 556 152 1647 320 S09 193

011 IVodea IAr085 liIkrniIa Sin! Prll Dun.Ir. UoraI TOIaIInRomMia

Ion

4702

ssm

4 11 1 1

2

~ ~ 113 79

101.500kIn Hr. l...ghe kin 3 1 4 3 1

613

1

lli.

501.1000

Nt.

!em

I.ungIme kin

"'518'000\m Hr. ""

.

134 703

3

.

I --.,.

608 114

1

-

761

--'

50S

100

6917

I

57

9964

Impaqlte

m

oua ca gom.

geogr afic e

y1 ~

~

.

~

~

'

~

'

f1lI7X1t1C unarea colecteaza 98% dll~totaIu raun or: re~eaua In ~l ~n~~ea,!, curgatoare se varsa m Marea Neagra, hldrografia Romamel fimd

iBTwta!u! · Dapelor

§! ~ !!!! 1~ E 1~ .lli 406

I

pot

~

Carac~erls

..

3

actenstlcl

~

>_tir.ative. . ticile geografice sunt legate indeosebi de influentele relicfului, . ~.Jrocdor. . _1i..,eJ . . . . tatea 0/ d C . · . ~ ~oo b Ie . raurilor lZVOrasc In arpap (70 /0 ) ,re teaua h1drografica fim d ! . a pnn 0 ~ . . . 1 I fi d . d ti

0

143

.! ~ .! ! ~ ! ~

raurilor $i retelei de rauri VJlele ca racteristici .. . generale ale ~. fi d Aceste car te ".

.

I

.

615

.

lip"n:1~elul Carpatie.im~rimiiniuri!or,° dispunere ~adlarli(concentricaspre .~ 142 T

I

4

2677

1075

I' ..

1°75 ..

.

.

I DomenJUT~t cercul montan a fixat 0 eumpiinti interioarti prineipalti earpafieti a lPeor · f;\,.;istrapunsa de treiI culoare importante: Some~ul, Mure~ul ~i 0ltul, toate '

..

t

Fig. 16. Repartizarea re,te/ei hidrografice codificate din bazine/e hidrografice de ordinu/ 1pe categorii de /ungimi (dupaAt/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).

a Transilvamel ~l dlvergenta catre extenor), lar margmtJe clrculare ale

DepreS~~ej Carpatic impun 0 colectare extema eireularii.

nandDepresiunea

TranSl

"

V~J11el.

.

,

.

~

"

· Cumpana dintre bazInul Tlsel ~l cel dunarean propnu-~ls ~ece p~ste RJpa~i Orientali p~a .la H~m~u - Izvorul Mure~u.lul ~l ap~~ p~m POdl~ul

futibaciului

- MunPl Cmdrel - ~ureanu - Retezat - POlanaRUScal_ mterfluvlUl

p~ga~ T~:~ a imprimat rnurilor, chiar Ii Duniirii, sectoare cu specific htdrometrtc "idrograficdiferite: de munte, de deal ~ipodi~, de depresiune ~ide campie, ,-"

'

· Regimul de aliment are ~i eel de scurgere sunt influenptte de c1ima, relief ~i roea.

imuJde alimentare este in principal dinploi, apoi din zApada ~idin izvoare, RegimuJ . ;~cUIBere este de tip tempcrat-continentaI (regim toren~al, cu excep~a Dunaril), cu !I,.. fuanemati PrimAvaraIi la !nceputuJ verii, sau In unele ploi IoreuJiale de varli Ii eu ~~Itefacutemici, pana la secare in unele cazuri, la s~itul verii ~itoamna.

.

. "I 1

f

,I.. i!

< 51 km 51-100 km 101-500 Ian 501-1000km >1000\wi

1 t. Fig.17. Diagrama defrecvenfo a /ungimii cursuri/or de apo (dupa At/asu/ Cadastru/ui Ape/or din Romania, 1992).

64

nomiC al raurilor.

Car.cteristicile generale cantit.tive defiuese, in mare, ~i poten~alul te o ',. ji~ta ramilor de peste 5 Ian este de 4864 Ii insumeaza 78.905 Ian, cu ° ~ . oNUUJiiruI Okm, de 0,33 kmfkm2. Impreuna cu raurilemai mici, lungimea retelei se ridica

..

~re; ;:~~mul '\" api!aI raurilorinterioareestede 37-40miliardem'/on, ceeaee '£\'nOc~1o 05 m pc loeuitorin regim natural (media In Europa este de 4000 ' ..., medlU, . JiI!r r).l>tnvolumulde 37 miIiardem' nu pot fi fulosi~decat5-6miliardem' , ~''U:(6~~ din volumul mediu onual aI rnurilor se fODneazij in regiunile de · S nord ~l Vest. lIIocadere'; I' de deal Un II podilUri (24%) (adica peste altitodiuea de 300 m) Ii eu .

I

· fn~~gereamaxima pe anotimpuri este primavara (40-50%).

~,

IUCSted tcurgerea maxima ~i cea minima exista diferente enonne. Raportul ~OO, dar se '!iunge Ii la 1/1000 ~i chiar 1/2000. De exemplu, pc Buzan pc ~iituri ~ .Ostde !.'3 m3/~,iar cel maxim de circa 2000 m%. Scurgerile maxime cOle rnuJlme Inundapl de pnmavara ~i unor vara, rfuu1. in mod exceptional ~i iama ~i toamna. ' COnducchiar la secarea

j ,~Ij .

,

65 ~

, ntarea nivaJa are un aport de 50-70% din cea superficiala, la altitudini

. .. Pe~tru regularizarea debitelor.pe r~,ri au fost realizate peste 19 pnnclpale ~lpeste 2000 km de canale ~l galem de transfer al apei. Q) . Aluvi1jlnilecarate in suspensie ating 0 valoare medie de 45 milio '

1

Potentialul

hidroenergetic

al murilor,

detenninat

de panta8Ile~~

longitudinal ~ide debit (mediu anual), este apreciat la aproape 6000 MWPro~, lungime de 24.000 km, la care se adauga 2000 MW ai Dunarii (partea Ro . ?eql,

. .. Dl~narea,s~re ~eo~e~irede murile interioare, are 0 scurg:~lt~

echlhbram mtre maxIme ~l mmlffie.

fei) II

.

!fiC . {I.

v

.

.

n

~

Sursele de alimentare a raurilor

Raurilesuntalimentatedin ploi,zapezi~idin ape subterane:

.

~

. v

~

Alimentarea subteranti (30%) are 0 lmportanta deoseblta cand se reduce lipse~tecea superficiala. Ea este mai mica in regiunile aride (15%) ~i in _

Scurgerea apei "

Scmgerea ape! ffiurilor este in functie de precipitatiile de tip temperat-

>rontinentaI~arpatic.In timp, scurgerea variaza in functie de caderile de precipitatii ~i ,/.'de topireazapezii; exista insa ~i0 variatie regionala impusa dominant de altitudine, dar :1de alp fuctori de mediu (geologie, vegetatie, soluri, interventii umane). ") Cele mai importante sunt variafiile anotimpuale, care detennina unnatoarele ',~Uri,de ~.cur!5ere:apele mici de iama (din cauza inghetului ~i stocarii apei in , peZl),vlltunle de iarna (in vest ~i sud-vest, la venirea unor mase de aer cald); I.~el~ ,marede primavara (incepe topirea etajam a zapezii) ~iviiturile de primavara ,.;s:'o bru~~ d~.zapada plus ploi); apele mici de varii (cre~e evapotranspiratia ~i tore .~ecIPltatllle) ~i viituri de varn uneori cu inundatii catastrofale (ploi &01~t~u~); ap~le.~i~i de toamna (precipitapile sunt absorbite in mare masura de ~ p sol) ~lVlltun reduse de toamna (din ploile de lunga duram). "

'

III

II

itJ.Car;::tnte~e me~ii s"cu!seanotimpual pe m,nri.sunt unn~oar~le: ~ama .10-15% 40-500/.' Onentah, pana la 30% In Apusem ~l 20-30% In cample' pnmavara So/"in ~e~tru..ntreaga tara; varn, 15-20% in campie ~i 30% in mu~te; toamna, Sc Pie ~115% in munte." '117rl urgerea m d . 3 I n ~"

~

i R

_ Alimentarea numirn superficialti se compune din ploi ~l ::apez~o:dintre acestea doua in alimentarea scurgerii apei in muri dife~ CUpr' altitudinea ~i pozitia geografico-climatica a unirn!ilor de rel~ef:Hi1 alimentarea superficiala participa cu 60-80% din scurgerea fluVlatl Romaniei, iar cea subteranti cu circa 30%. " 66

de importanta

~~montOl Getic, iar in ~Ba~an, unde ~filtratii~e sunt pU}ernic~ (mai~ ales in arealele endoreice), ramane SIngura sursa de aIlmentare. In schlmb, In unele "depresiuni intramontane (Bra~ov, Ciuc, Giurgeu ~.a.), sau chiar de podi~ (Fagar~) ~imentarea subterana participa cu peste 35% din scurgerea medie anuala.

·

Reteaua paralela este speclfica Podl~ulUl Tamavelor (M.ure~iMJ Hfutibaciu, Olt-Cibin), sau raurilor scurte de pe versantul nordlC a , Fagara~.

destul

~

eputul vent.

~.

.Ra~ri~ese or!?anize~ pe b~ne hidrogJafice mai mari sau mai mid fonneaza slsteme ~l Subslsteme hldrografice. In cadrul acestora sau pe are" sisteme hidrografice comune, murile se asociaza in diferite tipuri de! hidrografice. Sunt retinute de obicei unnatoarele tipuri de retele: den' rectangulara, radiarii (divergenm ~iconvergenm), paralela, circularn ~,a. . Reteaua dendritica are forma de arbore. Este specifica indeosebiunt'\'" cu inclinari mai reduse de podi~uri ~i unele campii (exemple: Bar-lad,Ciiiiii'atiii1

reteaua murilor este radia!-divergen~,

scade mult, dar ramane

v ap provoaca e.. mari pluvio-mvale de vara, lar In locunle Joase, vlltunle de la

Tipuri de retele hidrografice

Re!eaua rectangulara prezinrn confluen!e apropiate de unghiuri d Este specifica arealelor montane cristalino-mezozoice, ca, de exemplu, ~. Lotru, Bistra, Raul Mare, Cerna, Hidegul ~.a. . Re!eaua radiarii convergenrn este specifica unor cratere vul~ anumitor depresiuni (Bra~ov, Depresiunea Transilvaniei socotita in mar~ precum ~i arealelor subsidente sau fost subsidente (Jiul la Fili~i, OltOlt!" Arge~ul la Pite~i, Ialomita la Co~ereni, Mure~ul la Alba Julia, Some~u~lac Barladulla Tecuci, Bega la Timi~oara etc.). Rete1e radiare divergente s,eiUtl pe conurile vulcanice, masivele montane, in special cele care funcponea~" ~a-zise castele de apa, in Piemontul Cotmeana etc. De asemenea, la Olvel ~..

topita

~:~~

Primele patru ffiurica lungime sunt: Mure~ul761 km (803 km in total ~ (vezi p.63)

.

zapada

iuI1ie primavarn ~iviituriledinacestan~timp~ombi!l~~ pl?i). . npele_ Alimentarea pluvialti. se face cu p~e~de~e In m~-IU~le, can~.In .muntl ea

.

Neajlov, Jiu~.a.).

de cfunpie,

~. La aIntO scurgerii (cu precadere iama), deoarece, de~i aici p~oil~ au 0 pondere aliJt1enr.a:;85% din precipitatii, intervine 0 intensa evapotransplrape; de altfel, in '8I1oaliide rea de yarn este mai mica decat cea de iama, deci in multe ~e de _~pii, s~Urgetarea nivala ramane importanta la nivelul unui an (60-80%). Intre cele :;,arnpieaIunenmuntii inalti ~i cfunpiile, pe cea mai mare parte a !fuii (intre 300-1600 m) doua.e:1re.me'ntare~pluvio-nivaJa (40-50% zapada) ~i cea pluvialii moderatti (30-40% don11~a aI~eaceasta din unna domina estul tarii, inclusiv estul Orientalilor, unde in din za~ada, st cad multe ploi torentiale (I. Ujvari, 1972).Topirea zapezilor provoaca

pen~ toam tara, sau apr~ape ~. t~ne/ha ~n ve~1 .tani n~~ai 1 tonatan).~e . groslere, care sunt depuse Inalbll ~lconon de deJecpe,se ndlca la 2,5 milio lUV.l~

.

- A1J1~edini

/" e

.

ratrece~ I. umed ..' iar ca vegetabe se exbnd pmul, apOlpmul $1molidul, cu

tel11pe e de stejan ~Ialun.. . . .... unele u~ I cenul mediu comclde cu un chmat cald numlt ~Iopttm clzmatic (7000c) . 00 and un maximum de caIdura in faza numita "atlantic" (8500-6000 1O~0~~~ ~:meda, spre deosebire de fazele b~real~ (YOOO-50qOani) ~i su~boreala aOl),c 1006 ani) care au fost calde sau u~or mal reci ~I uscate. In acest optImum se ordin; ulmetele, alunetele ~i molidi$urile, fonnandu-se in final un etaj (30.0~

~at ~rive.~teperioadele, ~regl~ci~~ue s-a ~lasat intr~ pli?cen ~i instalarea climatul nostru se pare di a rfunas inca destul de cald, rara a exclude altem~ta d faze periglaciare (oarecum temperat rece, in arealele joase) ~itemperat-calde, ~hiae semide~ertice. Confonn acestor oscilari, etajele de vegetatie, in special padure~ urcau sau coborau. Glaciarul se refera la wiirm, cand in Carpati s-au instalat ghetari. Acum, lantul muntos Carpato-Alpin a jucat rol de prag fn calea migrarii spre sud a plantelor pliocene subtropical-temperate, multe plante de la nord de acest prag disparand, iar flora saracind. Vegetatia glaciarului wiirm a fost studiata de catre E. Pop (1945, 1971) ~i I. Ciobanu (1959)3. Acest glaciar a avut trei stadii - WI, W2 ~i W3, cand temperaturile coborau - ~idoua interstadiale temperate. Carpatii Orientali, Meridionali, 0 parte din Apuseni ~i Muntii Banatului erau ocupati de tundra, dealurile in majoritate erau cu silvotundra, dominant in Podi~ul Transilvaniei,Muntii Banatului ~iApusenii Sudici, plus Dobrogea de Nord; stepa era la contactuldealuri-campie,estul Moldovei,in CampiaRomana ~iDobrogea Sudidi. . Padurea s-a pastrat totu~i ~i in stadialele reci, mai ales prin pinete, dar . cobornta pe arealele deluroase, desfiintiindu-se insa etajele forestiere. Predomina, in rest, 0 flora arctica-alpina ~i subarctica ierboasa cu tutari~uri de salix herbacea, Betula nana ~.a. Aceasta flora alpino-arctica rezulta din amestecul speciilor alpine din Alpi ~i Carpati, care au cobornt in timpul intensificarii glaciatiunii, cu speciil.~ arctice, siberiene, altaice ~i caucaziene migrate spre vest ~i sud-vest; aceste specn amestecate au urcat apoi, la sfa~itul glaciatiunii, pe culmile carpatice (In flora Carpatilor, mai mult de jumatate din specii apartin florei alpine a Alpilor). . In interstadialele wiirmului dominau padurile de molid, stejar, ulm, fras~n, carpen ~i alun. E. Pop (1971) a stabilit chiar varsta absoluta a unui interstadial (Denekamp, sau W2-W3)la 27.000:1:360 de ani. 00Postglaciarul incepe acum circa 13.000 de ani cu Tardiglaciarul (13.0 10.000 ani) ~icontinua cu holoc~enu~..' ~ chi, a) Tardiglaciarut a fost Imparpt de Bhtt-Sernader m 5 faze (d,!asul ve . bOlling,dryasul mijlociu, allerod ~idryasul nou), iar De Geer separa trel faze (doni,

3

Citati de R. CAlinescuin Biogeografia Romdniei, 1969.

4 Unii autori 11indud warmului. 132

in munte ~i stepa in depresiuni ~i locuri joase, chiar pin ~i

t1JI1drli§1 sIlvo llerod) ~i se incheie cu 0 r.1cire~i cu extinderea tundrei. Cam pe la anii l11esteaciin(tn ~ra se ~trage spre nord ~i se termina tardiglaciarul (pe la anii 9000). 9700 I.Ch., tUDeaztlholocenul inferio~ sau p~ebor~alul (9~00~7000~, cu c1imat b) Vrl11

ghetanlor m wurm.Este vorba m pnnCIpmdeplelstocenulmfenor $i mediu candil.

2 Sensul de preglaciar a fost preconizat prima datil de J.P. Voite§ti, 1936, §i se refera nu.wU la Catpati.

. rul care merge pana acum 9000 de ani). in aceste faze se mai ptlstrau §iftniglac~ au' avut loc oscilari de r.1ciri ~i u~oare inciUziri, vegetatia oscila intre

~

cxtlO, l~Umolid'fiistejari$,in amestec cu alun, un etaj de dealuri cu alun-stejari$, ~ontan cu stejari$, in amestec . campie .. cu alun ~i . stepe 10amestec cu molid, ~i un etaj . de Co. . Acumvin, in mod maslv, dIn sud , J.OlOase tenno fil e, ca steJan, u1m, tel, alun. Joase'in subboreal, mai rece (3000-1000), apare un etaj clar de carpini$, interpus "ntremolidi~~istejari, iar pe vai incep sa soseasca, din vest, ragete. Se extind mult ~istepelejoase, faza cand se pare c~ s-au fonnat ce~oziomurile. ~

d) Holocenul superior, respecbv faza subatlantic (- 1000 la actual), mcepe cu un c1imattempera! umed ~i rece, iar apoi unneaza un climat continental. Apar fligetele fn mod masiv, care formeaza un mare etaj in locul celui cu carpini~ ~icare totodata imping In jos stejari~urile, iar stepa se reduce in favoarea padurii. Este faza cu cea mai mare ex1inderea padurii ~i a golurilor alpine. Arborii termofili se retrag spre Banat, sudul Cfunpiei Romane, Dobrogea, sau raman in unele enclave favorabile, ca in Subcarpatii Curburii, protejap de foehn (liliac saIbatic, carpiniJ:t'i,mojdrean ~.a.). La inceputul subatlan~cului, mai rece, pare ca s-au format ~ighetarii din pe~rile Muntilor Apuseni (E. Pop ~1I. Ciobanu, 1950). Spre actual, c1ima se aridizeaza ~istepa joasa se extinde. Autoevaluare - intrebari

~i raspunsuri

1. Ctind a existat fn Romtiniaflora de tip tropical? (in eocen ~i miocen). at! ti2~c.u ce tipuri actuale de flora seamana flora pliocena? (Cu cea nord-americana an ~a §1 cea mediteraneana ~i balcanica, apariind inclusiv Sequoia).

~

vegeta#e;~ncf.filde ce au eXist'!tFe t~r~t?riul~om~niei cele mai multe oscilari ale 4 C' (In cuatemar, datonta oscIlanlor chmatlce). vegetane'~(~ Sunt fJ.erioadelecuaternare care au impus principalele oscilari ale 5~' reglaclarul,glaciarul ~ipostglaciarul). retrage'rii e rol a jucat lan,tul Alpino-Carpatic, pe timpul glaciarului, fn calea l11ulte'dintr?~le s~d a plantelor pliocene subtropical-temperate? (Rol de baraj, . 6. Cee e e dISP~~d). ~ Silvotun~a:e prezrnta, pentru vegeta,tie,postglaciarul? ( a) Tardiglaciarul, cu tundrii ~I ~o1id; c) 0111~unte ~i stepe in depresiuni ~ locurile mai joase; b) Preborealul, cu pin ,~eJar, de ca::;~rnu~ clin:atic,. cu e~e: montan = molid ~i stejar, de deal = alun ~i

- steJar ~1 stepe, un etaj de carpini~ intre molid ~i stejari; , and fageteleiau locul e~ului cu carpen ~iimping stejariimaijos).

SUbatlantic ~le

. ,

133

Zonalitate, etajare, azonalitate ~iregionalism

,.

Vegetatia in general (~i cea a Romamei in special) depinde de latitu (zonalitate), altitudine (etajare), gradul de continentalism, de influentele eXteri' , climato-barice(regiunide vegetatie)~ide unele conditiilocale de mediu (azonali~ ). Zonele de vegetatie Zonele de vegetatie rezulm din pozitia latitudinala ~i chiar longitudinal' . Romaniei pe glob ~iin Europa, respectiv zona de silvostepi:i~izona de stepii ( a ~. est ~i ~u.d-est). Exism insa.~i 0 z~ni:i nemorali:i ~e stejari, situ~m J?e.cfunpii inal~r~ dealun Joase (300-400 m), care m Europa se gase~te la longltudml mai mici d ~l} ale Romaniei, dar la latitudini mai mari sau egale cu ace lea ale tarii noa:t Ap~ti.a aici a ~stei zone nu. e~ cauzata .de al~tudinea ac~stor, locuri, deci nu e~f.~

/

etaJ, CI reprezmta un deterrmmsm carpatlc, pnn aceea ca mare~e cantitatea precipitatii, pe arealul din jur, cu circa 20-25%; ca urrnare, este socotita tot zon? (deosebim de etajul nemoral). Mai trebuie remarcat, pe de alm parte, ca influentel: barice exteme impun ~i ele unele diferentieri in ce prive~ speciile de plclli~ specifice ~ide amestec ale acestor zone, deterrninandin cadrullor subzone (fig.31).:

silvostepei s-a !ntins pe cemozio~uri.le levigat~, ~i.~u~e,. peste Zona b 250-200m din Podi~ulMoldovel,pnn sudul Camplel Rfunnicului, .'art.i~esitU~ s~ui in Dobrogea (intre 150-250 m), Bumas (sub 150 m), sudul '~siuI ~araran.ei 'apoi in vestul ~i centrul Cfunpiei de Vest pana la Carei. Se campiel 0 ~te~o~asubzone (S. P~covschi ~iN. Donita, 1967): silvostepa nordica, subiIt1part~ 10pedunculat (Quercus robur), ~i silvostepa sudica avand stejari avan~ .steJiar ufos (Quercuspedu~culiflor~ ~~Quercus p~besce~s). .. bfU111at1U.t p nemorali:ia stejanlor s-a mtlns pe solun de padure cenU~l1,brun-

·

·

naaflate in nordul Podi~ului M'oldovei (intre 200-350 m), in centrul

ro~~tel~'iransilvaniei (ceva mai sus, intre 250-400 m), dar ~i in cfunpiile inalte P?dl~udu1.vest (intre 100-300 m). A fost impaqim (N. Donita, 1963) in doua subzo dtn s~e:~~ustejari mez~fili (s~ej~ ~e,dunculat sau Que~cu~ robur) ~i cu stejari submezofili, mai terrnofih (cer ~l garrllta sau Quercus cerns ~l Quercus frainetto). Etajele de vegetatie Sunt impuse de altitudinile de peste 300-400 m a)e dealurilor pericarpatice ~i de Carpap. Botani~tii ~i b~ogeo~rafii separa patru etaj~ de vegetatie (Geo~ra.fia Romaniei,vol. I, 1983):etaJul fOlOaselormtre 3-400 m ~l 1200-1400 m (dommante gorun ~ifag), etajul molidului (1200-1400 m ~i 1600-1800 m), etajul tutari~urilor (jneapan,ienupar, bujor de munte) (intre 1600-1800 m ~i 2000-2200 m) ~i etajul paji~tilorscunde ~itufiiri~urilorpitice (fig. 32).

135

. Etajul de foioase (nemoral) este format la bazii din gorun (intre 300-400 600-700 m) ~i apoi fag (pana la 1200-1400 m); are patrn subetaje: gorun; go 1 fag; fag; fag in amestec cu brad ~imoJid. l'Uti. . Etajul molidului (intre 1200-1400 m ~i 1600-1800 m), zis ~i etajul bo' estemultmai uniform~inu se separain subetaje.

.

real,

Etajul tufliri~urilor ~i rari~tilor, zis ~i etajul subalpin, are doua sUbeta. . '

cel al rari~tilor ~icel al tutari~urilorinalte. ~e. . Etajul paji~tilor scunde ~ial tufliri~urilorpitice este numit ~ietajul alpin.

. Carpatica domina tara, ocupand top Carpapi, Transilvania, '~Reg1un~~ 1 Getic ~i Dealurile de Vest. Aici, specifice sunt ecosistemele )oarPapi,P~~~ropene, plus ecosi~temebo:eal~ ~ietajarea ve~etapei. . >jI>J'CStiere ce~\ea Vestica se ~ax~~ pe. C~~Ia de yest ~I ~e ca specIfic · ReglU icede cer ~igarmta,dar ~lsteJarIcentrah-europem. ~cosisteII1e b~~ Sudica se intinde peste vestul Campiei Romane pana la 0 linie · R.eglU~e Bucure~ti.Ecosistemele sale specifice sunt cele balcanice cu cer Olteni~.~l.es: ~ .. (anatolo-balcanici). ~ . . Ita.,Iar In :ilvostepa apar stejarii . dbrumanu1 ~ipufos C ~igi.i111 . . ea Sud-Estica cupnn e estu ampiel R omane, D 0b rogea ~I

Regiunile tloristice ~ide vegetatie

.

Sunt conturate de botani~i (cap. ,,Flora ~i vegetapa" in Geograjia Romania. vol. I, 1983)in douamoduri: el,

-

regiuni floristice

sau fitogeografice,

socotite dupa prelungirea

peste tara noastra,

a trei regiuni fitogeografice europene: central-europeana - cuprinde aproape toti' Carpapi ~i partea central-nordicaa Moldovei; mediteraneana- cuprinde sudul tari;. inclusiv SubcarpapiGetici ~ide Cwbura, sudol Moldovei,Dealurile ~iCfunpiade Ve~ ~i Munpi Banatului, inclusiv Poiana Ruscai, Balple Dunarii ~i Macinul; regiunea . ponto-caspica - Baraganul,CfunpiaGalapolui ~iDobrogea; _ regiuni geobotanice, conturate dupa .influen!ele climatice exteme indicate mai ales de ecosistemele forestiere (N. Donitii ~i colaboratori, 1980 ~i 1983).. Acestea din urma (regiunile geobotanice) au un caracter mult mai geografic ~i reflecta regionalismul climatic. Este vorba de cinci regiuni: carpatica, estica, sud..' esticii, sudica ~ivestica (fig. 33).

· ~~l:ului

~i are ca specific ecosisteme de stepa, de stejar brumanu ~i

POdl~ul cer in Dobrogea de Sud, cu amestec de tei, carpen ~.a. pufos, go;niunea Estica sau Nord-Moldava acopera Cfunpia Moldovei ~i Podi~ul v:i ie;'e ca specific e~osistem~ fores~ere contine.n~e ~.e ~urop~i de Est~(f~ Suce ~ '(c:i chiar stejari ~l gornn 10 PodI~ul Sucevel . ~l paJl~tI. steplce cu padun . cu carpen Campla M0 Idovel.) . edunculat ~l artar tatarasc 10 teiar S de P 1 IllSU are

.

~

Autoevaluare

- intrebari

~

~

~

~

.

~iraspunsuri

1. Caresunt zoneIe de vegetape din Romania? (Stepa de tip estic, silvostepa de tip central-european~i zona nemorala a stejarilor, situata peste cfunpii inalte ~i dealuri,cauzatade ridicarea cu 20-25% a pluviozita!ii in arealele precarpatice). 2. Enumera,tietajele ~i subetajele de vegetape din Romania! (Etajul nemoral cu patm subetaje - gornn, intre 300-500 m, fag-gorun intre 500-700 m, fag intre 700m ~i 1200m ~i fag-conifere pana la 1400 m -, etajul molidului intre 1400 ~i 1600-1800m, etajul tulari~urilor ~i rari~i1or sau subalpin ~i etajul alpin soo al tufiiri~urilorpitice ~ipaji~ilor scunde). .3.Care sunt regiunile de vegeta,tiedin Romania? (Carpatica - cu ecosisteme forestler~v~stice~iboreale;Vestica - peste Cfunpiade Vest, cu ecosisteme balcanice ~e cer ~I.garnira~i de stejari central-europeni; Sudica - CfunpiaRomana la vest de ucure~tI,cu cer, gfuni!ii,stejari pufos ~i brumariu; Sud-estica - CfunpiaRomana de

~ D~broge~ Podi~ul Bfu-ladului, cu stepa ~i stejari brumanu,

~

pufos, gorun, cer ~i

ultune~e 10 Dobrogea; Estica - nordul Moldovei, cu ecosisteme estice, de fag, en, steJar,gorno, dar ~i stepa cu paduri insulare in Cfunpia Moldovei).

PRINCIPALELE TlPURI DE VEGETATIE de 1111~~~e~Palele tipuri de vegetape sunt: padurile, paji~tile, tulari~urile, vegetapa lor, aces;::' \1ege~!ia ~cvatica palustra, vegetapa sagetaIa ~i rude lara. La ~dul SUccintaa au subtIpun (Geograjia Romaniei, vol. I, 1983). Vom face 0 descnere - aeestora, dupa lucrarea citata.

1. P4durile Padu '1 . 'e nUI11~ ~ oeupa27% din suprafataRomaniei,au

0 structuracomplexa~i un

~~chi,CiU~ee. plante lemnoase, peste 200 specii, peste 1000 specii de ierburi, reI, alge ~.a.

137

0

Padurile de moUd sunt situate 'in etajul boreal, 'intre 1200-1700 m in C

nordici ~i intre 1400-1850 in cei sudici. Structura acestor paduri este mai s~ , domina molidul (Picea abies) ~i mai rar se asociaza scoru~ul (Sorb us aucu 1111 ,

mesteacanul (Betula pendula), paltinul de munte (Aeer pseudoplatanus), Ul~Q17 munte (Ulmus glabra), bradul (Abies alba), fagul (Fagus sylvatica). Arbu ~l~, generallipsesc,

iar ierburile sunt rare. Mai des apare un strat de mu~chi (fig. 3~)~.

Fig.35. Etajul de amestecfag-rii§inoase (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

Fig.34. Etajul molidului (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

.

Piidurile de brad nu sunt compacte,

apar mai rar in amestec cu fag ~i IDQ'_.

intre 800-1200m. Cevamai compactesuntpe versanpiesticiai Carp.qilorOrien~ de Curbura ~i Partial in Munpi Banatului. Structura acestor paduri este simpla: bra'd

sau brad cu molid, fag, paltin de munte, ulm de munte; stratul arbustiv e redus, alun, soc, zmeur, iar cel ierbos are plante de mule, mai rar mu~chi. ".~ 00

. Piidurile de amestee fag eu rii~inoase fonneaza un brau intre mun!ii jo~~ mijlocii, intre 600 m in nord sau 800 m in sud ~i 1250 m in nord ~i 1400.ro i~.SU~ Cea mai lata ~i mai compacta ~ie se gase~e in estul Carpaplor Onenta I: Curbura ~i Meridionali pana la 01t, intre altitudinile de 600-1100 ro, urca6: Curbura la 800-1250 m, iar in Meridionali intre 1000-1500 m. Fonnapunea ~ar in vestul Orientalilor ~iin Apuseni intre 800-1250 m. Structura e dominata e asociat cand cu brad, cand cu molid soo cu ambele (fig. 35). 0

wetiJ

5 Mull

_ tennen pedologic - fonna cea mai fillii de humus; principalulconsU .'

materiei organice din sol; humus forestier de mediu aerat. 138

. PCidurilede fag sunt cele mai extinse ~i fonneaza trei subetaje: unul de muntemaiinalt (intre 1250 ~i 1450-1650 m), altul de munte jos ~imediu (intre 600 m ~i 1000-1250m) ~iun subetaj de dealuri (intre 400-600 m in nord ~i 500-800 m in sud), dar in subetajul gorunului coboara uneori ~ila 100 m in nord ~i 300 m in sud. Ca structura domina fagul, dar la munte se asociaza ~i paltinul ~i uIrnul de ~unte, mesteacanul,frasinul ~i chiar plopul tremurator, iar la deal gorun, paltin de camp,frasin, plop tremurator, carpen. Stratul de arbu~ti la munte este fonnat din ~un, soc ro~u, zmeur, iar la deal, din alun, soc negru, com, paducel ~.a. Stratul lerboseste in funcpe de tipul de sol, expunere, altitudine ~iTOea(fig. 36). 300 · PCid~rilede gorun se gasesc aproape numai in dealuri, intre 200 m (nord) ~i mnemoral (sud)~l600 m (nord)~i700 m (sud). Fac parte atat din etajulnemoral,cat ~idin. Zona W '. cobo

W

Piemam

a a ste~~or. Peversanpisudicipoateurea,extrazonal,panala 1000m, ~1

~ve~anpl nordici pana la 100 m. Ca subetaj se intinde in Subcarpap, in

Stru:tu Genc, Dealurilede Vest ~ipodi~urileTransilvaniei,Moldovei ~iDobrogei. de la n~ ~estor piidurie~ dominatade doua-trei specii de gorun care se oranduiesc salbatie.in ~ sud: Se ~al adauga fag, frasin, paltin de cfunpie,jugastru, tei ~i cire~ (Dobrogea) OCun~emal umede apare ~i un etaj de carpen, iar in cele mai uscate PaciuCCI, co::: ~ta.Jde ,,~3.rpini~~i mojdre~. ~bu~i, destul. de den~i, se. mpun~in lerbUrileSunt{; ernn ~esc, sanger ~.a., lar In Dobrogea ~1Banat domIna scumpla.

·

PQdu~rate dm f1o~ de mull ~igraminee (fig. 37)..

w"

~na eu eVe . e d~ #eaun (ames tee de evereinee cu alte fOlOase) se gasesc In eauri eu s~~lnee ~1sUnt de mai multe feluri: ~leauri cu gorun (intre 200-500 m); o

Jar pedunculat in Cfunpia Romana, mai ales in Cfunpia Vlasiei (intre 139

~

I~cile lar~i;~~Ieaurid ': (Ia 100-200 m) m Dobrogea, Dealunle BanatulUl,m campllie Romana ~iBan e ,

50-160 m), in ~odi~ul Sucevei (int~ 150-350 ~)~~i

~Ieauri de stejar brumiiriu, la 50-250 m, existertte in silvostepa sudica, in Do:tut""' ~i dealurile Moldovei, dar mai ales in Cfunpia Mosti~tei. rog,

;.. ,"

'l de cer ~i gami,tii, de origine sud-europeana, se gasesc la altitudini

fdduT1emar 350 m in Podi~ul Some~),

intinzandu-se in sudul ~i vestul

M-300 rn .~c(la vest de Bucure~ti), in Dobrogea de sud-vest, pe Culoarul ~, pe .ca;np;ealurile de Vest ~i Podi~ul. S~me~ ~i p~ P?ale!e ~untilor jo~i din )f1ll~u1U1,l~ acestor paduri ~ate fi num~ dm cer, numat .dIn.gamlta, ~estecate in vest. StrtlctU rrii, uneori inclusl~ go~, steJ~ ~dun~~at ~~ch!ar fag, mat rar frasin, diferit~~r~~ uIm, ~ar ~aduret ~1 te~ argmtm, lar In sudul pobrogei se . _.-kifrararas' J"UgastrU, inidi ~1mOJdrean. Are ~1un strat dens de arbu~l, cu Paducel all"" un eta~ de carp ,

-

~

.

fonn~ com, sanger, porumbar, spinul cerbului. salba raioasa, mace~, goron, cii111esc, .,. d C P lenut . stratulierbos,acesta confinespeen e arex, oa ~.a.(fig.38). cat pnve~

Fig.36. Etajulfagului (dupa Geografia Romtiniei, vol. 1,1983).

-L=:J

I'

2

Fig.38. Subzona padurilor de cer §igtirni,tii (dupa Geografia Romtiniei, vol. I, 1983). ~ti

fo;:

·

Pi'i~urile de stejar brumariu ~i pufos sunt specifice zonei sudice ~i sud-

d: stlvostepa (la 50-200 m), iar in Dobrogea de Nord, stejarul pufos

Ureae:a u.n e~~ peste silvostepa, la altitudini de 150-250 m. Stejarul brumiiriu t'ol11lat~eon ~l ill arealul padurilor de cer ~i gfunitii ~i chiar at gorunului. Ca in B;U;~~n~ eX!="azonala,stejarul pufos exista pe nisipurile din stepa, inmlnindu-l ~i B.arladUl~i~1~Ul .Transilvaniei, iar in amestec, in Subcarpatii Buzaului ~i Podi~l 81Ietului'~i at ~nve~te stejarul brumiiriu, el se gase~e singur in Baragan, Cfunpm n!Unai eu gnndunle Letea ~i Caraonnan. Structura acestei paduri este complexa, .~, in ~ar brurnanu, sau numai pufos, in amestec, cu un strat mai jos de artar ~.;.~ Stratul dee:c c~ cer ~i gfunita, cu stejar pedunculat, jugastru, ulm, tei argintiu !l"Ogea), s bU~1.se compune din piiducel, porumbar, corn (bine inchegat in Dcnegru, lar stratul ierbos este mozaicat, co specii de stepa (fig. 39).

:

Fig.37. Etajul cu gorun §i de amestec gorun cu altefoioase (dupa Geografia Romtiniei, vol. I, 1983). 140

141

--

"

este variat). Zavoaiele de cfunpie se compun din salcii ~i plop, 16r?0Sarnestec(plopul sm pe grinduri, iar salciile mai jos), la care se ,te sau 10 arbustiv dezvoltat, cu sanger, calin, soc negru, mace~, salbe ~.a., Ugaun st~tatoare (curpen, hamei, vita salbatica) ~i un strat ierbos variat ~i 0 .. is pl~te Cele IDa! ~ompacte ~voaie .se.gas~sAcin luncile. i~fe~oare ale /'&r8 hlgr~fi~~. tului Ialomltel, Arge~ulUl, OltulUl, JmlUl, III lunca Dunarn ~I III Delta. _

':: (~Iui.

Iia

Sire"

~

-o~ i"'"

)~ .'.:. , 1I ill!illIU

o

Fig.39. Subzona stejarilor brumi'iriu§ipufos: 1) zonale; 2) extrazonale (munai pufos) 3) etajul padurilor submediteraneene (dupii Geografia Romaniei, vol. 1, 1983), .

·

j,

Padurile de stejar pedunculat apar ca formatiuni zonale-nemorale in Podl

Sucevei ~i in sudul ~i vestul Podi~ului~i Cfunpiei Transilvaniei. Tot ca fonnaJi zonala, dar de silvostepa se gasesc ~i in Cfunpia Moldovei. Mai apar insa, formatiune extrazonala, in amestec cu alte foioase, in Podi~ul Barladului ~: CfunpiaVlasiei pana la Bucure~i, indeosebi ca ~leauri.Ca formatiune intrazonar intind in toate luncile mari.din cfunpii ~i dealuri, pe nisipurile de la Carei, Conachi ~i Letea, ca ~i pe terasele fluviatile dar acestea cu alta structura. Padq zonala nemorala are 0 structura cu stejar, frasin, cire~,gorun, paltin, fag ~iun sub!, de carpen; arbu~i se compun din sanger, alun, pooucel, lemn camesc ~i soc ne

'.I

r~t.

·

a

:' Fig,40. Arealele

stejarului pedunculat: 1) zonale; 2) extrazonale eu amestee; 3) zonale de

silvostepa;4) pe terase vechi; 5) in lunci (dupa Geografia Romaniei, vol. I, 1983).

,:

2. Paji~tile

Padurea de silvostepa este poienita, are un etaj de stejari cu frasin ~i un altul cu '. tatarasc, jugastru ~i par poouret; stratul arbustiv e dominat de porumbar ~i este f( des in lumini~uri; stratul ierbos e compus din graminee. In formatiunea de I .'

pe

stejarul e amestecat tot cu frasin sau ulm, dar ~i cu plop alb ~i artar tatarasc. pe teD' poourea de stejari contine mai putin frasin sau ulm sau jugastru, iar stratul de at .

secunda . e a pille, cele de silvostepa ~i stepa, la care s-au adaugat ~I paJI~11e re, Instalate pe locuri defri~ate.

se compune din cru~in, pooucel, alun ~icalin; stratul ierbos este variat (fig. 40). I

.

ZCivoaielereprezinm exclusiv poouri de lunca de esenta moale, ca p salcia ~i aninul, ~i sunt intrazonale, intu,zandu-se discontinuu din zona de

:

pana la etajul boreal inclusiv. Cu aproximatie, zavoaiele de plop ~i salci~ s~~ i intre 0-200 m altitu~ine,

cele de anin neg~

intre 2.00-700

~ ~i ~ele

de antO (arb,'

700-1500 m. Zavomele de munte au, pe langa anm alb, ~I mohd sau brad

lipsesc, dar stratul ierbos este bine dezvoltat). Zavoaiele de deal, c~ anio o~foafJ

in partea superioara ~ianin alb, iar in cea inferioara plopul alb, salcla pl~SOI. ulmul (iotre arbu~i apar socul negro, alun, artar tatarasc, pooucel, cru~tO ~I

ntruAeestea arealel ocupa I . circa 17% din suprafata tarii, sunt specifice, conform . climei, .. .

2000_;2~Clji~tilealpine ~i subalpine se gasesc intre altitudinile de 1700-1850 m ~i din urrn- 111(cele subalpine) ~i mai sus de 2000-2200 m (paji~tile alpine). Acestea nUl11aJ Sunt P.~i~i scunde, se asociaza cu tutari~uri pitice ~i apar pe areale reduse up~.un.tllRodnei ~i Caliman, apoi in grupele Bucegi, Faga~, Parang ~i :R.etczat 1850111' 'i a.JI~ttl~subalpine se gasesc in toti muntii care depa~esc 1700 m in nord ~i . "Ullt cQ,..nsud ~Ise asociaza eu tufiiri~uri. Princi palele specii care compun paji~ile '. ex CUrvl . .(h7f11Q, CQ u a, Juncus trifidus, Agrostis rupestris, Festuca ovina, Pnmula ,rrQ/"jQ iSI:p~nUIQ alpina, precum ~i 0 serie de licheni (Cladonia rangiferina, ndlCQ),sau l11u~chi(fig. 41).

t

142

143

- -- - --

------

-,.'

d deal §i podi§ s-au intins pe locurile defri~te, intre altitudini de

.'

.'FaNnIe J-oO ~, ~nde

- - - ---

eexistat paduri de gorun sau gorun-fag, paduri de stejari ~i chiar de

~a uneori

~i mai sus in arealele de pe marginea Transilvaniei

sau ,in

kcadrullor in~ ~io.~rie d: plante mezofile ~ixero~ezofile ,~rc:ate

. gir01ra; e~e

~.;~pj APuS~~'stepa. La altitudmI mat malte: In l~ul,gorunetelor,

se gases~ paJI~ cu

fIiJ'silvostepa~ dar ~i cu Festuca pratensls, Trifolzum campestre ~.a, In POdI~ul . Jgrostist~n~'S,DealurileVestice~i,cevamaireduse,in depresiunile C~u-Bistrita. 1Jn1Osi1v~I~\~ sunt paji~ cu Festuca rupicola ~i Festuca valesiaca. In podi~urile T~au ~~?I~~~dovei se intind paji~ xerofile d~ ti~ sil~ostep~ ~i stepa de s~d-est. J)Obrogel ~ .' tile de campie se gasesc, ca formapum pnmare, In zonele de sdvostepa ~I ~ palZ nnatiuni secundare ~ipe arealele defri~ ale zonei stejarilor, in general, ,~ s1Qp~ lar d d~ 0-200 m. In podi~le Dobrogei ~i Moldovei, stepa ~i silvostepa pot ¥

'

_

Ia aJutu 101 A. pfutala 300 m.

;.{; I '

"

1 I x...! ' I d Speciileedificatoare sunt o~p~atensls ~ngustiJ,ola m ocu pi:IU~nor e cer

;-

P

,

(

'. ~ '13.)~i Festuca valesiaca, dIfente specll de Stipa, Agropyron cnstatum ~,a, ~Ij~~~stepa ~i stepii). Paji~tile cu Poa se ~tin~ cu. precadere ~n cfun~iile inalte di~ :dul Romaniei, iar cele cu Festuca valeslaca, m sIlvostepa dm POdI~ul MoldoveI, aNansatemai ales in locul gorunului. Paji~tile cu Stipa s-au redus foarte mult, fiind rjocuite cu Poa bulbosa ~i Artemisia austriaca, ca, de exemplu, in Dobrogea ~trnla, in sudul Moldovei ~i estul Biiriiganului.

Fig.41. Paji§te alpina iarna, in Bucegi; in ultim plan, Ciuca§ul (foto BruntArescu).

. Paji$tile montane secun~are se gasesc ~~arealele defri~ate,c~ aproximaK mtre 700-1850 m. Se compun dm multe specll, plantele sunt de talle medie s inalt:a, cele mai irnportante fiind: Festuca rubra, Nardus stricta, Agrostis tenu" Poa pratensis, Viola declinata ~.a, In etajul molidi~urilor, paji~ile se com ..

"

.

Paji~tile de lunca au caracter intrazonal, fiind diferite, sub aspectul

~tJ