39 0 1MB
BUNE PRACTICI LA NIVELUL FERMEI
BAZELE TUTUROR FERMELOR | BAZA CULTURILOR | FRUCTE ŞI LEGUME PUNCTELE DE CONTROL ŞI CRITERII DE CONFORMITATE VERSIUNE IN LIMBA ROMANA (in caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina) EDIŢIA 4.0-2_MAR2013 VALID DIN: MARTIE 2013 OBLIGATORIU DIN: IUNIE 2013
BUNE PRACTICI LA NIVELUL FERMEI BAZELE TUTUROR FERMELOR PUNCTELE DE CONTROL ŞI CRITERII DE CONFORMITATE VERSIUNE IN LIMBA ROMANA (in caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina) EDIŢIA 4.0-2_MAR2013 VALID DIN: MARTIE 2013 OBLIGATORIU DIN: IUNIE 2013
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
CONŢINUT INTRODUCERE SECŢIUNEA AF
MODULUL - BAZELE TUTUROR FERMELOR AF 1
ISTORIA ŞI GESTIOANREA TERENULUI
AF 2
EVIDENŢA ŞI CONTROLUL INTERN AL AUTO-EVALUĂRII/INSPECŢIEI INTERNE PĂSTRAREA ÎNREGISTRĂRILOR ŞI AUDITUL INTERN/INSPECŢIA INTERNĂ
AF 3
SĂNĂTATEA, SIGURANŢA ŞI BUNĂSTAREA MUNCITORILOR
AF 4
SUBCONTRACTORI
AF 5
GESTIONAREA DEŞEURILOR, POLUAREA, RECICLAREA ŞI REUTILIZAREA
AF 6
MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI CONSERVAREA
AF 7
RECLAMAŢII
AF 8
PROCEDURA DE RETRAGERE
AF 9
APĂRAREA PRODUSELOR ALIMENTARE (Nu se aplică pentru flori şi plante ornamentale)
AF 10 STATUTUL GLOBALG.A.P. AF 11 UTILIZARE LOGO-ului
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
AF 12 TRASABILITATEA ŞI SEGREGAREA sunt obligatorii atunci când producătorul este înregistrat pentru producţie paralelă/proprietatea paralelă ANNEX AF 1. GHIDUL EVALUĂRII RISCURILOR – GENERALITĂŢI ANNEX AF 2. GHIDUL EVALUĂRII RISCURILOR – GESTIONAREA TERENULUI
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 3 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
AF
BAZA TUTUROR FERMELOR
Criterii de Conformitate
Nivel
Punctele de control în acest modul sunt aplicabile la toţi producătorii care doresc certificarea pentru că acoperă toate punctele relevante la nivelul fermelor AF 1
ISTORIA LOCAŢIEI SI MANAGEMENTUL LOCAŢIEI
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Unul dintre punctele importante ale fermelor sustenabile este integrarea continuă, cunoaşterea locaţiei şi experienţele practice pentru planificarea managementului şi practicilor. Această secţiune inteţioneaza să asigure faptul că terenul, cladirile şi celelalte facilităţi sunt administrate astfel încat să asigure o producţie sigură şi protecţia mediului AF 1.1
Istoria locaţiei
AF 1.1.1
Există un sistem de referinţa pentru fiecare parcelă, livadă, seră, gradină, grajd sau altă locaţie de producţie, stabilit şi marcat pe planul sau harta fermei?
AF 1.1.2
Este stabilit un sistem de înregistrare pentru fiecare unitate de producţie Înregistrările curente trebuie să furnizeze o istorie de producție sau pentru orice altă locaţie pentru a asigura o înregistrare a efectivelor GLOBALG.A.P. din toate domeniile de producție. Fără N/A. de animale, acvaculturii sau/şi activităţilor agricole pentru aceste locaţii?
AF 1.2
Managementul locaţiei
AF 1.2.1
Există o evaluare a riscurilor disponibilă la inspecţia iniţială pentru toate terenurile înregistrare pentru certificare? În timpul inspecţiilor ulterioare, o evaluare a riscurilor pentru parcele de producţie noi sau existente, în cazul în care riscurile s-au schimbat (aceasta include şi terenurile închiriate). Acest lucru arată că evaluarea riscurilor parcelei în cauză este potrivită pentru producerea în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, mediu şi sănătate animală, dacă este cazul?
O evaluare a riscului este necesară la inspecția inițiala pentru a determina dacă terenul este adecvat pentru o evaluare a riscurilor, trebuie să fie revizuite anual și să ia în considerare riscurile care s-au schimbat sau atunci când sunt utilizate terenuri noi. Evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare istoria terenului și impactul de întreprinderi propuse pe stoc adiacente/culturi/mediu (a se vedea anexa 1 AF de evaluare a riscurilor pentru informații de bază și anexa 2 pentru AF informații specifice asupra a ceea ce trebuie să fie acoperit).
Punct Major
AF 1.2.2
Există un plan de management dezvoltat care stabileşte strategii pentru a minimiza riscurile identificate în evaluarea riscurilor?
Un plan de management se adresează riscurilor identificate în AF.1.2.1 descrie strategiile, care justifică faptul că terenul în cauză este potrivit producţiei.
Punct Minor
AF 2
PĂSTRAREA INREGISTRARILOR ŞI CONTROLUL INTERN/ INSPECŢIE INTERNĂ
Conformitatea trebuie să includă identificarea vizuală sub forma unui semn fizic la fiecare zonă de fermă câmp/livadă, cu efect de seră/curte/lot/efectivele de animale construirea/creion sau alt/locaţie, sau un plan de fermă sau o hartă care ar putea face trimitere la sistemul de identificare. Fără N/A.
Detaliile importante ale practicilor folosite in fermă trebuiesc înregistrate şi păstrate
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 4 din 94
Punct Minor
Punct Major
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
AF 2.1
Sunt toate înregistrarile făcute în timpul inspecţiei externe accesibile şi Producătorii trebuie să menţină înregistrările pentru un minim de doi păstrate pentru o perioada minima de doi ani, cu excepţia cazului în care ani, cu cel puțin trei luni înainte de data inspecției externe sau de la în punctele de control specifice se solicita o perioadă mai lungă? data înregistrării. Solicitanții trebuie să aibă înregistrări noi complete care fac referire la fiecare zonă acoperită de înregistrare cu toate activitățile agricole legate de documentația necesară GLOBALG.A.P. din acest domeniu. Pentru cresterea animalolor aceste înregistrări trebuie să se întoarcă cu cel puțin o rotație înainte de inspecția inițială. Fără N/A.
Punct Minor
AF 2.2
Işi asuma producătorul sau grupul de producători responsbilitatea de a respecta auditul intern o data de an, conform standardului GLOBALG.A.P.?
Există dovezi documentate privind: Opțiunea 1: auto-evaluarea internă a fost finalizată sub responsabilitatea producătorului; Opțiunea 2: o inspecția internă a fiecărui membru al grupului și a unui audit intern SMC au fost efectuate sub responsabilitatea grupului de producători. Fără N/A.
Punct Major
AF 2.3
Sunt acţiuni corective luate ca urmare a neconformităţilor detectate la auditul/inspecţia internă?
Acțiunile corective necesare sunt documentate și au fost puse în aplicare. Fără N/A.
Punct Major
AF 3
SIGURANŢA, SĂNĂTATEA ŞI BUNĂSTAREA MUNCITORILOR Oamenii sunt cei mai importanţi pentru orice activitate într-o fermă. Angajaţii, colaboratorii şi producătorii reprezintă calitatea produsului şi protecţia mediului. Şcolarizarea şi cursurile ajută la progres în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi clădirea capitalului social. Această secţiune îşi doreşte să asigure practici sigure la locul de munca şi competenţa şi înţelegerea angajaţilor în ceea ce priveşte îndatoririle acestora pe de o parte şi pe de altă parte în cazul accidentelor să aibe asistenţa de calitate în timp util. Sănătate şi Siguranţă
AF 3.1.1
Există în fermă o evidenţă a evaluarii riscurilor privind siguranţa condiţiilor de muncă?
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
AF 3.1
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 5 din 94
Evaluarea riscurilor scrisă poate fi una generică, dar trebuie să fie Punct Minor adecvata pentru condițiile din ferma. Evaluarea riscurilor trebuie să fie revizuită și actualizată atunci când modificările (de exemplu, mașini noi, clădirile noi, produse noi de protecție a plantelor, practicile de cultivare modificate, etc.) apar. Exemplele de pericole includ, dar nu sunt limitate la: piese de mașini în mișcare, priză de putere (PTO), energie electrică, zgomot excesiv, praf, vibrații, temperaturi extreme, scari, depozitarea combustibilului, rezervoare de namol, etc. Fără N/A.
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Puncte de control
Criterii de Conformitate
AF 3.1.2
Sunt stabilite în fermă politici de sănătate, siguranţă, igienă şi proceduri care să includă evaluarea riscurilor de la AF.3.1.1?
Punct Minor Procedurile de sănătate și siguranță trebuie să abordeze punctele identificate în evaluarea riscului (AF.3.1.1) și trebuie să fie adecvate pentru operațiunile agricole. Procedurile ar putea include, de asemenea, accidentele și procedurile de urgență, precum și planuri de urgență, care se ocupă cu orice riscuri identificate în situația de lucru, etc, şi trebuie să fie revizuite anual și actualizate atunci când se schimbă evaluarea riscurilor.
AF 3.1.3
Au fost instruiţi toţi muncitorii privind normele de protecţia muncii?
Lucrătorii pot demonstra competență în responsabilități și sarcini, prin observare vizuală. Acolo trebuie să existe dovezi ale instrucțiunilor și înregistrări de instruire. Producătorul poate să desfaşoare cursuri de formare în domeniul sănătaţii și siguranței și/sau materiale de instruire sunt disponibile (de exemplu, nu trebuie să fie o persoană din exterior care conduce cursurile de formare). Fără N/A.
AF 3.2
Igiena
AF 3.2.1
Există în fermă instrucţiuni de igienă?
Evaluarea riscurilor pentru probleme de igienă în scris acoperă mediul Punct Minor de productie. Riscurile depind de produsele fabricate și/sau furnizate. Evaluarea riscurilor poate fi una generic[, dar trebuie să fie corespunzătoare pentru condițiile de exploatație și trebuie să fie revizuită și actualizată anual atunci când modificările (de exemplu, alte activităţi) apar. Fără N/A.
AF 3.2.2
Există în fermă documente pentru toţi muncitorii privind instrucţiunile de igienă?
Instrucțiunile de igienă sunt afișate vizibil: furnizate prin intermediul unor semne clare (imagini) și/sau în limba predominantă a forţei de muncă. La un nivel minim, instrucțiunile trebuie să includă: - Necesitatea de curăţare pe mâni; - Acoperirea tăieturilor pielii; - Limitarea privind fumatul, mâncatul și băutul în zonele desemnate; - Notificarea oricăror infecții relevante sau condiții, aceasta include semnele de boală (de exemplu, vărsături, icter, diaree), prin care muncitorilor le este limitat contactul direct cu produsul și cu suprafetele alimentelor; - Utilizarea de îmbrăcăminte de protecție adecvată. Fără N/A.
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Nº
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 6 din 94
Nivel
Punct Minor
Punct Minor
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Puncte de control
Criterii de Conformitate
AF 3.2.3
A fost instruit tot personalul din fermă despre regulile de bază ale igienei conform AF.3.2.2?
Punct Minor Cursurile de instruire, atât scrise și verbale, sunt predate cu titlu de cursuri de instruire introductive pentru igienă. Toți muncitorii noi trebuie să beneficieze de aceste cursuri de formare și să confirme participarea lor. Toate instrucțiunile de la AF.3.2.2 trebuie să fie acoperite în acest curs. Toți lucrătorii, inclusiv proprietarii și managerii, trebuie să participe anual la aceste cursuri.
AF 3.2.4
Sunt procedurile de igiena implementate in fermă?
Lucrătorii cu sarcini identificate în procedurile de igienă trebuie să demonstreze competența în timpul inspecției și sa existe dovezi vizuale ca procedurile de igienă sunt puse în aplicare. Fără N/A.
Punct Major
AF 3.3
Cursuri
AF 3.3.1
Există în fermă un registru privind activităţile de formare şi lista participanţilor?
Se păstrează înregistrările pentru activități de formare profesională, inclusiv subiectul acoperit, instructorul, data și participanții. Dovada prezenței este necesară.
Punct Minor
AF 3.3.2
Toţi muncitorii care utilizează medicamente de uz veterinar, substanţe chimice, dezinfectanţi, pesticide, biocide şi alte substanţe periculoase sau care lucrează cu utilaje periculoase sau complexe definite in punctul AF. 3.1.1 au certificat de competenţă şi/sau alte certificari?
Înregistrările trebuie să identifice muncitorii care desfăsoară astfel de sarcini, precum si dovada de competentă, certificate de formare profesională, si/sau înregistrări de formare, cu dovada de participare. Fără N/A.
Punct Major
AF 3.4
Riscuri si Prim Ajutor
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Nº
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 7 din 94
Nivel
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
AF 3.4.1
Există şi sunt afişate corespunzator toate procedurile de urgenţă în caz de accident şi comunicate tuturor persoanelor care sunt implicate în activitatea fermei?
Procedurile de accidente trebuie să fie permanent şi clar afisate în locatie, accesibile şi vizibile. Aceste instructiuni sunt disponibile în limba predominantă a fortei de muncă si/sau pictograme. Procedurile trebuie să identifice, următoarele: - Harta si adresa fermei - Persoana de contact - O listă actualizată cu numerele de telefon relevante (politie, ambulantă, spital, pompieri, accesul la îngrijiri medicale de urgentă la fata locului sau prin mijloace de transport, energie electrică, apă si furnizorul de gaz) Exemple de alte proceduri care pot fi incluse: - Locul de cele mai apropiate mijloace de comunicare (telefon, radio) - Cum si de unde să contacteze serviciile medicale locale, spitale si alte servicii de urgentă. (Unde s-a întâmplat? Ce s-a întâmplat? Câte persoane sunt rănite? Ce fel de leziuni au? Cine apelează?) - Locul stingătorului; - Iesirile de urgentă; - Intreruperea de urgentă pentru aprovizionarea cu energie electrică, gaze si apă; precum si - Cum să raporteze accidente sau incidente periculoase.
Punct Minor
AF 3.4.2
Sunt identificate clar toate riscurile potenţiale şi semnele de avertizare sunt amplasate corespunzator?
Semnele permanente si lizibile trebuie să identifice pericolele potentiale (de exemplu, gropi de deseuri, rezervoare de combustibil, ateliere de lucru, usile de acces ale produsului de protectie a plantelor/îngrăsăminte/facilitatile de depozitare alte produse chimice, precum si intervalele re-intrare, etc.). Semnele de avertizare trebuie să fie prezente si în limba predominantă a fortei de muncă si/sau pictograme. Fără N/A.
Punct Minor
AF 3.4.3
Instrucţiunile de utilizare ale substanţelor periculoase sunt accesibile?
Când se solicită să se asigure masuri adecvate, informatiile (de exemplu, site-ul web, numărul de telefon, fise tehnice de securitate, materiale, etc.) sunt accesibile.
Punct Minor
AF 3.4.4
Trusele de prim ajutor sunt disponibile permanent în apropierea locurilor Trusele de prim ajutor complete şi întreţinute (de exemplu, în de muncă? conformitate cu recomandările locale) trebuie să fie disponibile si accesibile în toate campurile permanente si disponibile pentru transport (tractor, auto, etc), la apropierea de locul de muncă.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 8 din 94
Punct Minor
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
AF 3.4.5
Există întotdeauna în apropiere persoane instruite (cel puţin una) care, în momentul în care sunt efectuate activitaţi de risc, să acorde primul ajutor?
Există întotdeauna cel putin o persoană instruită în acordarea primului Punct Minor ajutor (de exemplu, în ultimii 5 ani), prezentă pe fermă ori de câte ori în exploatatia agricolă, se desfăsoară activităti. De exemplu: o persoană instruită pentru 50 de lucrători agricoli. In exploatatia agricolă se includ toate activitătile mentionate în modulele relevante ale acestui standard.
AF 3.5
Haine de protecţie/ Echipament
AF 3.5.1
Sunt muncitorii, vizitatorii şi subcontractorii dotaţi cu echipament de protecţie conform normelor legale sau/şi instrucţiunilor sau aşa cum a autorizat o autoritate competenta?
AF 3.5.2
Sunt spălate hainele de protecţie dupa utilizare şi păstrate astfel încat să Îmbrăcămintea de protectie este curată si există un program de se previna contaminrea lor sau a echipamentelor de protecţie? curătare adaptat în functie de tipul de utilizare si gradul de contaminare. Curătarea îmbrăcămintei de protectie si a echipamentului include spălarea separată de îmbrăcămintea privată. Spalati-va manuşile re-utilizabile înainte de scoatere. Haine murdare si deteriorate si echipamentele de protectie expirate si mastile trebuie să fie eliminate în mod corespunzător. Produsele de unică folosintă (de exemplu, mănusi, salopete, etc.) trebuie să fie eliminate după o singură utilizare. Toată îmbrăcămintea si echipamentele de protectie, inclusiv filtrele de rezervă, etc. trebuie să fie depozitate în afara produselor de protectie a plantelor/instalatiilor de depozitare si separate fizic de orice alte substante chimice care ar putea cauza contaminarea îmbrăcămintei sau echipamentului. Fără N/A.
AF 3.6
Bunăstarea Muncitorilor
AF 3.6.1
Există o anumita persoană din conducere desemnată ca fiind responsabilă pentru sănătatea, siguranţa şi starea de bine a muncitorilor?
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 9 din 94
Nivel
Seturi complete de îmbrăcăminte de protectie, care să permită Punct Major instructiunile de pe etichetă si/sau cerintele legale si/sau cerinte, autorizat de către o autoritate competentă care urmează să fie respectate sunt disponibile la fermă, utilizate si într-o stare bună. Pentru a se conforma cu cerintele de etichetare sau operatiunile din fermă, acestea pot include unele dintre următoarele: cizme de cauciuc sau alte tipuri de încăltăminte adecvată, haine impermeabile, salopete de protectie, mănusi de cauciuc, măsti pentru fată, echipament respirator adecvat (inclusiv filtre de schimb), la ureche si dispozitive de protectie pentru ochi, veste de salvare, etc. în conformitate cu eticheta sau operatiunile din fermă. Punct Major
Documentatia disponibilă demonstrează că un membru identificat în Punct Major mod clar, numit de conducere are responsabilitatea de a asigura respectarea si punerea în aplicare a regulamentelor existente, curente si relevante la nivel national si local, cu privire la siguranta sănătătii lucrătorilor si a bunăstării.
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Puncte de control
AF 3.6.2
Au loc în mod regulat consfatuiri între muncitori şi persoana responsabilă Înregistrările arată că preocupările lucrătorilor privind sănătatea, din conducere? Se ţine o evidenţa a acestor întalniri? siguranta si bunăstarea sunt înregistrate în reuniunile planificate si a avut loc cel putin o dată pe an între conducere si lucrători si că aceste discutii pot avea loc în mod deschis (adică fără teama de intimidare sau de răzbunare). Auditorul nu este obligat să facă judecăti cu privire la continutul, exactitatea si rezultatele unor astfel de întâlniri.
Recom.
AF 3.6.3
Muncitorii au acces la spaţiile de depozitare a alimentelor, la spaţiile de odihnă, la locuri de spălat pe măini şi la surse de apă potabilă?
Trebuie să fie puse la dispozitia lucrătorilor instalatii de spălare pe mâni, apă potabilă, un loc pentru a depozita produsele alimentare si un loc să mănânce.
Punct Minor
AF 3.6.4
Sunt la faţa locului cămine de locuit şi au facilitaţi şi servicii de bază?
Spatiile de locuit pentru muncitori indeplinesc conditiile de baza si au un acoperis solid, ferestre si usi, precum si servicii de bază de apă curentă, toalete, si facilitati privind canalizarea. În cazul în care nu există canalizare, gropile septice pot fi acceptate în cazul în care sunt în conformitate cu reglementările locale.
Punct Minor
AF 4
SUBCONTRACTORI
AF 4.1
Când producătorul colaborează cu subcontractori sunt disponibile toate informaţiile despre ei în fermă?
Subcontractorii trebuie să efectueze o evaluare (sau producătorul trebuie să o facă în numele subcontractorilor) de conformitate cu punctele de control GLOBALG.A.P. relevante pentru serviciile furnizate in ferma. Dovada conformitătii cu punctele de control aplicabile trebuie să fie disponibile in exploatatie în timpul inspectiei externe si subcontractorul trebuie să permită GLOBALG.A.P. certificare autorizate li să verifice evaluările printr-o inspectie fizică în cazul în care există dubii. Producătorul este responsabil pentru respectarea punctelor de control aplicabile, sarcinile îndeplinite de către subcontractant prin verificarea si semnarea evaluării subcontractantului pentru fiecare sarcină si de sezon contractat. În cazul în care subcontractantul a fost evaluat de către un organism de certificare a treia parte, care este GLOBALG.A.P. aprobat, producătorul va primi un raport din partea subcontractantului, cu următoarele informatii: 1) Data de evaluare, 2) Numele organismului de certificare, 3) Numele inspectorului, 4) Detalii ale subcontractantului, 5) Raportul care listează răspunsurile la punctele de control relevante si criteriile de conformitate. În cazul în care manipularea produsului este subcontractată, organismul de certificare care inspectează producătorul trebuie să verifice în continuare punctele relevante de control (a se vedea caietul de sarcini domeniul de aplicare relevante).
Punct Minor
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Nº
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 10 din 94
Criterii de Conformitate
Nivel
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
AF 4.2
Toţi subcontractorii şi vizitatorii sunt înştiinţaţi despre procedurile privind Există dovezi că procedurile relevante cu privire la sănătatea Punct Minor siguranţa personală şi illgienă? personală, siguranta si igiena sunt comunicate oficial vizitatorilor si subcontractantilor (de exemplu, instructiunile relevante sunt într-un loc vizibil, unde toti vizitatorii si subcontractantii pot să le citească).
AF 5
MANAGEMENTUL DEŞEURILOR SI POLUĂRII, RECICLARE ŞI REFOLOSIRE
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Minimizarea deşeurilor trebuie să includă: revizuirea practicilor curente, evitarea şi reducerea deşeurilor, refolosirea şi reciclarea deşeurilor AF 5.1
Identificarea deşeurilor şi agenţilor poluanţi
AF 5.1.1
Au fost identificate toate sursele de poluare şi toate sursele de deşeuri în Produsele posibile de deseuri (de exemplu, hârtie, carton, plastic, ulei, Punct Minor toate aspectele de producţie? etc.), precum si sursele de poluare (de exemplu, excesul de îngrăsăminte, fum de esapament, ulei, combustibil, zgomot, efluenti, produse chimice, oi-dip, alimentarea cu deseuri, alge produse în timpul net de curătare, etc.), produse prin procesele agricole au fost enumerate.
AF 5.2
Planul de acţiune pentru deşeuri si poluare
AF 5.2.1
Există în fermă un plan de gestionare a deseurilor, plan care să evite sau să reducă poluarea si pierderile şi să includă dispozitii adecvate pentru eliminarea deseurilor?
Un registru curent, plan documentat care să cuprindă pierderile, poluarea si reciclarea deseurilor este disponibila. Trebuie sa fie identificate în plan toate produsele si sursele de contaminare a aerului, solului , apei.
Recom.
AF 5.2.2
Toate gunoaiele/deşeurile au fost eliminate?
Evaluarea vizuală că nu există în imediata vecinătate a clădirilor de productie sau de depozitare, nici o dovadă a deseurilor. Gunoiul si deşeurile ocazionale si nesemnificative în zonele desemnate, precum si deseurile din ziua de munca curentă sunt acceptabile. Toate celelalte gunoaie si deseuri au fost eliminate, inclusiv scurgerile de combustibil.
Punct Major
AF 5.2.3
Dacă nu există nici un risc de îmbolnavire, sunt în fermă deşeuri organice în exploataţie şi acestea sunt utilizate pentru ameliorarea solului?
Deseuri organice sunt compostate si folosite pentru conditionarea solului. Metoda compostării asigură că nu există niciun risc de boală reportare.
Recom.
AF 6
MEDIUL INCONJURATOR ŞI CONSERVARE Agricultura şi mediul încojurator sunt inseparabile. Păstrarea faunei salbatice şi a peisajului are o mare importanţă; Sporirea speciilor, precum şi diversitatea structurala a solului şi peisajului vor beneficia de diversitatea florei şi faunei.
AF 6.1
Impactul agriculturii asupra mediului incojurator şi biodiversitaţii (trimitere cu AB 10 modulul acvacultura)
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 11 din 94
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
AF 6.1.1
Fiecare producător are un plan de conservare a faunei şi biodiversitatii, în care se menţioneaza impactul activităţilor agricole asupra mediului?
Trebuie să existe un plan de actiune în scris care vizează să consolideze si să mentină biodiversitatea habitatelor pe fermă. Acesta poate fi un plan individual sau o activitate regională, în cazul în care ferma participă sau susţine astfel de acţiuni. Actiunea va include cunoaşterea practicilor de gestionare a dăunătorilor, utilizarea nutrientilor de culturi, terenuri de conservare, alimentari cu apă, impactul asupra altor utilizatori, etc
Punct Minor
AF 6.1.2
Producătorul a luat în considerare modalităţile de sporire a biodiversitaţii în beneficiul comunităţii locale, a florei şi faunei şi acestă politică este compatibilă cu bunele practici agricole şi reduce impactul activităţilor agricole asupra mediului?
Acolo trebuie să existe actiuni concrete si initiative care pot fi demonstrate 1) prin producător, fie de la locul de productie sau 2) prin participarea într-un grup care este activ în schemele de sprijin de mediu uităndu-se la calitatea habitatelor si elementele de habitat. Există un angajament în cadrul planul de conservare de a efectua un audit de bază la starea, localizarea, nivelurile actuale, etc. ale faunei si florei din fermă, astfel încât să permită actiuni in acest sens. În cadrul planului de conservare există o listă clară a prioritătilor si actiunilor de consolidare a habitatelor pentru faună si floră si de a creste bio-diversitatea în fermă.
Recom.
AF 6.2
Terenuri necultivate
AF 6.2.1
S-a luat în considerare conversia locurilor necultivate (de ex. Habitate umede, liziere, promontorii, soluri sărăcăcioase) pentru protejarea florei şi faunei?
AF 6.3
Eficienţa energiei
AF 6.3.1
Poate fermierul să arate că monitorizează energia folosită în fermă?
AF 7
RECLAMAŢII
Trebuie să existe un plan privind conversia terenurilor neproductive şi Recom. identificarea zonelor prioritare ecologic în zone de conservare în cazul în care se considera viabile.
Existenţa înregistrărilor privind consumul de energie. Producătorul este conştient de modul în care este consumată energia în ferma şi în practicile agricole aplicate. Utilajele agricole trebuiesc selectate şi menţinute pentru un consum minim de energie. Utilizarea surselor de energie ne-regenerabile trebuie mentinute la un nivel minim.
Recom.
O procedură documentată privind reclamaţiile este disponibilă pentru a asigura faptul ca reclamaţiile formulate referitoare la aspecte reglementate de standardul GLOBALG.A.P. sunt înregistrate şi urmărite. Acţiunile întreprinse pentru aceste reclamaţii sunt documentate. Fără N/A.
Punct Major
Rezolvarea plângerilor conduce la un sistem productiv mai bun. AF 7.1
Există o procedură de reclamaţii disponibilă referitoare la aspecte acoperite de standardele GLOBALG.A.P. şi această procedură asigură faptul că reclamaţiile sunt înregistrare corespunzator, analizate şi soluţionate, şi că există înregistrari ale acţiunilor luate?
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 12 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Puncte de control
AF 8
RECHEMARE/ PROCEDURA RETRAGERE
AF 8.1
Producătorul are o procedură documentată de a gestiona/iniţia retragerea produselor certificate de pe piaţă şi sunt acestea testate anual?
AF 9
APĂRAREA ALIMENTELOR (nu se aplică la Flori şi plante ornamentale)
AF 9.1
Există o evaluare de risc pentru apărarea produselor şi dacă există riscuri sunt făcute procedurile pentru riscurile posibile?
AF 10
STATUTUL GLOBALG.A.P.
AF 10.1
Sunt toate tranzacţiile documentate, inclusiv referitor la statutul GLOBALG.A.P. (produs certificat sau necertificat)
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Nº
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 13 din 94
Criterii de Conformitate
Nivel
Producătorul trebuie să aibă acces la proceduri documentate care Punct Major identifică tipul de eveniment care ar putea duce la o retragere/rechemare, persoanele responsabile pentru luarea deciziilor privind posibila retragere/rechemare a produsului, procedura de notificare pentru clienti si a Organismului de Certificare GLOBALG.A.P. (în cazul în care o sanctiune nu a fost emisa de Organismul de Certificare si producătorul sau grupul de producători au retras/rechemat produsele din propria initiativa) si metodele de solutionare a stocului. Procedurile trebuiesc testate anual pentru a se asigura că acestea sunt eficiente. Se poate realiza un test de simulare. Această simulare trebuie să fie înregistrată.
Pericolele potentiale la adresa securitătii alimentare în toate fazele de productie trebuie să fie identificate si evaluate. Riscurile alimentare identificate trebuie să asigure că toate intrarile provin din surse sigure si păzite. Trebuie să fie disponibile informatii privind toti muncitorii şi subcontractorii. Trebuie să existe proceduri privind acţiuni corrective pentru situaţiile unor ameninţări intenţionate.
Punct Major
Documentele privind tranzacţia comercială (de exemplu, facturi de vânzare) precum şi altă documentaţie, dacă este cazul, trebuie să includă statutul GLOBALG.A.P. al produsului. Identificarea pozitivă este suficienta în documentele de tranzactionare (de exemplu, " GLOBALG.A.P."). Produsele necertificate nu trebuie să fie identificate ca "necertificate". Identificarea statutului certificarii este obligatorie, indiferent dacă produsul certificat a fost comercializat ca produs certificat sau nu. N/A numai atunci când există un acord scris disponibil incheiat între producător și client pentru a nu identifica statutul GLOBALG.A.P. al produsului in documentele de tranzactionare.
Punct Major
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
AF 10.2
Toţi producătorii au încheiat acorduri pentru a preveni utilizarea abuzivă a GGN de către clienţii lor direcţi?
Producătorii trebuie să aibă un acord cu clientii lor directi (ambalatori, exportatori, importatori, etc.) în care se specifica că numărul lor GGN nu va fi utilizat abuziv si că, clientul va urma cele mai bune practici privind trasabilitatea si etichetarea ((de exemplu, nu va eticheta produsele altor producători cu numarul GGN, GLN sau sub-GLN al producătorului, nu va amesteca produse certificate ale producătorului cu alte produse necertificate, care sunt apoi etichetate cu numarul GGN, GLN sau sub-GLN al producătorului). Acordul de a nu abuza de numarul GGN al producătorului, GLN sau sub-GLN, poate fi: • clauză aditionala la contractul existent sau un acord între producător și clienții lui direcți, • o scrisoare emisa de către client unde acesta declară ca nu abuzeaza de GGN, GLN sau sub GLN, • alte solutii sunt, de asemenea, posibile, cum ar fi includerea unei astfel de declarații (nu se abuzează de GGN al producătorului, GLN sau sub-GLN) pe o comandă de achizitie in cazul in care produsul certificat GLOBALG.A.P. este solicitat. N/A numai atunci când există un acord scris disponibil între producător si client de a nu utiliza GGN, GLN sau sub-GLN pe produsul gata de a fi vândut.
Punct Minor
AF 11
FOLOSIREA LOGO-ULUI
AF 11.1
Cuvântul, marca sau logo-ul GLOBALG.A.P. (EUREPGAP) şi GGN sunt utilizate în conformitate cu Regulamentele Generale ale GLOBALG.A.P. şi cu sublicenţa si contractul de certificare?
Producatorul/grupul de producători va utiliza cuvântul, marca sau logo-ul GLOBALG.A.P. (EUREPGAP) și GGN (numărul GLOBALG.A.P.), GLN sau sub-GLN în conformitate cu Regulamentul General Anexa 1 și în conformitate cu Sublicenta și Acordul de Certificare. Cuvântul, marca sau logo-ul GLOBALG.A.P. (EUREPGAP) nu trebuie să apară pe produsul final, pe ambalajul de comercializare, sau la punctul de vânzare, dar titularul certificatului il poate utiliza in orice sau toate comunicarile de afaceri.
Punct Major
AF 12
TRASABILITATE ŞI SEGREGARE obligatorie când producătorul este înregistrat pentru Producţii Paralele/ Proprietate Paralelă Referire la Regulamentele Generale GLOBALG.A.P. Partea I – Anexa 1.3 Ghidul GLOBALG.A.P. privind Productiile si Proprietatea Paralela
AF 12.1
Productii paralele si/sau de proprietate (aplicabilă numai în cazul în care produsele certificate şi necertificate sunt produse si/sau detinute de către o entitate juridică.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 14 din 94
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
AF 12.1.1
Există un sistem eficace pentru a identifica şi separa toate produsele GLOBALG.A.P. certificate de cele necertificate?
Un sistem trebuie să existe, pentru a evita amestecarea produselor certificate cu cele ne-certificate. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul identificării fizice sau procedurile de manipulare a produselor, inclusiv înregistrările relevante. Fără N/A.
Punct Major
AF 12.1.2
Există un sistem care să garanteze că toate produsele finale provenite de la un proces de productie certificat sunt corect identificate?
La final, gata pentru a fi vândute produsele (fie la nivel de fermă sau Punct Major după manipularea produsului), trebuie să fie identificate cu un GGN sau GLN sau sub-GLN în cazul in care produsul provine dintr-un proces de certificare. În cazul în care nu se folosește GLN sau sub-GLN: GGN se utilizează pentru identificarea produsului certificat. Acesta poate fi GGN grupului (opțiunea 2), GGN unui membru al grupului, ambele GGN sau GGN a producătorului individual (opțiunea 1).GGN nu trebuie să fie utilizat pentru a eticheta produsul necertificat. În cazul în care este folosit GLN, acesta va fi folosit pentru a identifica doar produsul certificat. În cazul în care producătorii doresc să identifice de asemenea produsul/produsele necertificat (e), se utilizează sub-GLN; cel puțin unul pentru produsele certificate și altul pentru produsele necertificate. Un sistem trebuie să existe pentru a se asigura că toate produsele finale provenite din diferite procese de producție certificate (producție proprie sau cumpărate) sunt identificate și urmarite în mod corect. N/A numai atunci când este disponibil un acord scris între producător și clientul de a nu utiliza GGN, GLN sau sub-GLN pe produsele pregatite pentru a fi vandute.
AF 12.1.3
Există un control final pentru a asigura corecta livrare a produselor certificate faţă de cele necertificate?
Verificare trebuie să fie documentată pentru a demonstra că produsele certificate si necertificate sunt livrate corect. Fără N/A.
Punct Major
AF 12.1.4
Include toate documentele folosite în tranzacţii numarul GGN ca referinţa la certificatul GLOBALG.A.P.?
Documentele de tranzactionare (facturi de vânzare, alte documente privind vânzarea, documente de livrare, etc.) referitoare la comercialziarea produselor certificate, trebuie sa includă sub-GLN al titularului certificatului si trebuie să contină o trimitere la statutul certificarii GLOBALG.A.P. Identificare pozitivă este suficienta în documentația tranzacției (de exemplu, "GGN-GLOBALG.A.P. certificat "). Pentru utilizarea corectă a GGN, GLN sau sub-GLN se face referire la AF 12.1.2 N/A numai atunci când există un acord scris disponibil între producător și client de a nu utiliza GGN, GLN sau sub-GLN pe produsul gata de a fi vândut.
Punct Major
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 15 din 94
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
AF 12.1.5
Există proceduri de identificare corespunzătoare şi înregistrările de identificare a produselor achiziţionate din surse diferite?
Procedurile trebuiesc stabilite, păstrate si documentate în mod corespunzător la scara de operare, pentru identificarea produselor certificate si necertificate provenite din surse diferite (de exemplu, alţi producători sau comercianti). Înregistrările trebuie să includă: - Descrierea produsului - Statutul certificării GLOBALG.A.P. - Cantitaţile produsului/lor achiziţionate - Datele furnizorului - Copia certificatelor GLOBALG.A.P., acolo unde este cazul - Date de trasabilitate/coduri legate de produsele achizitionate - Comenzi de achiziţie/facturi primite de către o organizatie în curs de evaluare - Lista furnizorilor acceptaţi. N/A dacă nu se realizeaza achiziţii de produse.
Punct Major
AF 12.1.6
Există detaliile tuturor vânzărilor de produse certificate si necertificate înregistrate?
Detaliile comercializării de produse certificate şi necertificate trebuiesc Punct Major înregistrate cu o atenţie sporită pentru cantităţile văndute şi descrierile prevăzute. Documentele trebuie să demonstreze un echilibru consecvent între intrarile şi ieşirile produselor certificate şi necertificate. Fără N/A.
AF 12.1.7
Sunt toate detaliile cantitative ale produselor certificate şi necertificate înregistrate şi cuantificate?
Cantitătile (inclusiv informatii cu privire la volume sau greutate) de certificate si necertificate, intrate, iesite si stocate, trebuie să fie înregistrate si să se menţintă un rezumat astfel încăt să se faciliteze balanţa masei de verificare a procesului. Frecvența procesului de verificare trebuie definita și să fie adecvata pentru amploarea operațiunii, dar aceasta se va face cel puțin anual per produs. Documente pentru a demonstra procesul de verificare trebuie identificate în mod clar. Fara N/A
Punct Major
AF 12.1.8
In timpul manipulării sunt raporturile de conversie şi/sau pierderi (intrariieşiri calculate la un proces de productie) calculate şi controlate?
Ratele de conversie se calculează si sunt disponibile pentru fiecare proces de manipulare relevant. Toate cantitătile de deseuri generate de produse se înregistrează. Fără N/A.
Punct Major
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 16 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
ANEXA AF 1 GHIDUL GLOBALG.A.P. – EVALUAREA RISCURILOR - GENERALITAŢI Introducere în evaluarea riscurilor În standardul GLOBALG.A.P. o serie de evaluări a riscurilor este necesară pentru a facilita siguranţa alimentară, sănătatea si siguranţa muncitorilor precum şi protecţia mediului. Acest ghid oferă asistenţă producatorilor. Cinci paşi în evaluarea riscurilor Evaluarea riscurilor este un pas important în protejarea produselor, a muncitorilor şi a afacerilor căt timp sunt conforme cu legea şi cerinţele GLOBALG.A.P. Evaluarea riscurilor ajută la concentrarea pe acele riscuri care contează cu adevarat la locul de muncă – cele cu potenţial de a provoca un prejudiciu real. In multe cazuri, măsuri simple, eficente şi necostisitoare pot controla cu usurinţă riscurile (de exemplu cele varasate sunt curăţate imediat astfel încăt produsele nu pot fi contaminate). Aceasta nu presupune ca să se elimine toate riscurile, dar este de aşteptat şi este necesar să protejeze produsele şi muncitorii în măsura în care este “rezonabil” . Aceasta nu este singura modalitate de a face o evaluare a riscurilor; există şi alte metode care funcţionează bine, în special pentru riscurile mai complexe şi/sau circumstanţe. Cu toate acestea, credem că acestă metodă ofera o abordare directă pentru majoritatea producătorilor. Muncitorii şi alţii au dreptul de a fi protejaţi de daunele cauzate de o eroare luănd măsuri rezonabile de control. Accidentele şi bolile pot ruina viaţa şi afacerile de asemennea dacă producţia este compromisă sau poţi ajunge la tribunal. Producătorii sunt obligaţi prin lege să evalueze riscurile de la locul de muncă, astfel încăt un plan pentru controlul riscurilor să poată fi pus în aplicare. Ce este evaluarea riscurlor? O evaluare a riscurilor este pur şi simplu o examinare atentă a ceea ce, în activitatea dumneavostră, ar putea dăuna produsului, mediului şi/sau muncitorilor, astfel încăt să se poată evalua dacă aţi luat sau nu măsuri de precauţie suficiente sau trebuie să se facă mai mult pentru a preveni daunele. Nu complicaţi procesul. În multe întreprinderi, riscurile sunt binecunoscute şi măsurile necesare de control sunt uşor de aplicat. Verificaţi dacă aţi luat măsuri de precauţie rezonabile pentru a se evita contaminarea şi /sau răniri. Cănd vă găndiţi la evaluarea riscurilor, amintiţi-vă
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
• •
un pericol înseamnă orice poate cauza prejudicii cum ar fi produsele chimice, de energie electrica, munca de pe scara; riscul este sansa, mică sau mare,că cineva ar putea fi afectat de acestea sau alte pericole, împreună cu o indicaţie de cât de grav ar putea fi.
Cum să evaluezi riscurile în întreprinderea ta Pasul 1 : Identificarea pericolelor Pasul 2:Decide cine/ce ar putea fi afectate şi cum Pasul 3: Evaluează riscurile şi decide măsurile de precauţie Pasul 4: Înregistrează planul de lucru / constată şi pune în aplicare Pasul 5: Reanalizează evaluarea şi actualizează dacă este necesar.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 17 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Pasul 1 Identificarea pericolelor În primul rănd, trebuie să identificaţi cum produsele, mediul şi /sau muncitorii ar putea fi afectaţi. Aici sunt căteva sfaturi care să vă ajute să identificaţi pe cele care contează: • Mergeţi în jurul locului de muncă şi uitaţi-vă la ceea ce ar putea în mod rezonabil să cauzeze prejudicii ( de exemplu: situaţii, echipamente, produse, practici) • Întrebaţi muncitorii (dacă este cazul) sau reprezentanţii lor ce cred ei. Ei ar fi putut observa lucruri care nu sunt imediat evidente pentru tine. • Verificaţi instrucţiunile producătorilor sau datele pentru substanţele chimice şi echipamente, deoarece acestea pot fi utile în identificarea pericolelor şi punerea lor în perspectiva lor adevărată. • Revizuieşte incidenţa prealabilă şi evidenţa accidentelor – deoarece acestea ajută la identificarea pericolelor mai puţin evidente. Amintiţi-vă să gandiţi pe termen lung pericolele pentru sanatate ( de exemplu nivelul ridicat de zgomot sau expunerea la substanţe nocive) precum şi pericolele alimentare Pasul 2 Decide cine / ce ar putea fi afectate şi cum Pentru fiecare pericol, trebuie stabilit clar cine sau ce ar putea fi lezat; acest lucru va putea ajuta la identificarea celei mai bune căi de gestionare a riscului Amintiţi-vă: • Căteva activitaţi au cerinţe particulare( de exemplu : recoltarea) • Alte posibilitati vor fi necesare pentru unele pericole, mai ales în situaţiile în care persoane ( de exemplu: curăţătorii, vizitatorii, contractorii, muncitorii de la întreţinere) nu sunt la muncă tot timpul Pasul 3 Evaluează riscurile şi decide măsurile de precauţie După ce aţi reperat pericolele, va trebui să decideţi ce să faceţi cu ele. Legea cere să se facă totul “rezonabil” pentru a proteja oamenii. Acest lucru il puteti face singuri, dar cel mai simplu mod este de a compara ceea ce se face împotriva a ceea ce sunt deja definite ca bune practice.
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Deci în primul rănd, uitaţi-vă la ceea ce aţi făcut deja, găndiţi-vă la controalele din locaţie şi modul cum este organizată munca. Compară apoi cu bunele practici şi vezi dacă poţi aduce îmbunătăţiri standardului. În timpul procesului de evaluare, luaţi în considerare urmatoarele: • Pot scăpa de pericol cu totul? • Dacă nu, cum pot gestiona riscurile astfel încăt prejudiciul să fie puţin probabil? Atunci cănd gestionaţi riscurile, dacă este posibil, aplicaţi principiile de mai jos, dacă este posibil în urmatoarea ordine: • Încercaţi o opţiune mai puţin riscantă( de exemplu utilizarea unei substanţe chimice mai puţin periculoasă) • Prevenirea accesului la risc( de exemplu prin pază) • Organizarea sarcinilor de lucru pentru a reduce expunerea la risc. • Echipament individual de protecţie( de exemplu îmbrăcaminte , încălţăminte, ochelari de protecţie etc.) şi • Acordarea de facilităţi sociale( de exemplu prim ajutor şi facilităţi de spălare pentru îndepărtarea contaminarii) Îmbunătăţirea sănătăţii şi securităţii nu trebuie să coste foarte mult. De exemplu amplasarea unei oglinzi într-un colţ periculos pentru a ajuta prevenirea accidentelor de vehicule este o masură de precauţie ieftină, luănd în considerare riscurile. Imposibilitatea de a lua măsuri de precauţie simple pot costa mai mult dacă se întamplă un accident. Implică personalul (dacă este posibil) astfel încăt să puteţi fi sigur că ceea ce vă propuneţi să faceţi va funcţiona în practică şi nu produce noi pericole. Pasul 4 Înregistraţi constatările şi implementaţile Punerea în aplicare a rezultatelor evaluării riscurilor va face diferenţa atunci cănd vă uitaţi la siguranţa alimentară, siguranţa şi sănătatea muncitorilor şi la afacere. Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 18 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Scrierea rezultatelor evaluării riscurilor, precum şi împărtăşirea acestora cu personalul tău, te va încuraja să finalizezi implementarea acestora. Atunci cănd scrieţi rezultatele evaluării riscurilor, păstraţi-le( de exemplu, contaminarea la recoltare: facilităţi de spălare pe măini în cămp) Nu este de aşteptat ca evaluarea riscurilor să fie perfectă, dar ea trebuie să fie adecvată si suficientă.Trebuie să fi în masură să demonstrezi că: • Un control adecvat a fost făcut • Aţi întrebat cine sau ce ar putea fi afectate • Aţi abordat toate pericolele semnificative • Măsurile de precauţie sunt rezonabile şi riscul rămas este scăzut, şi • Aţi implicat personalul sau pe reprezentanţii lor( dacă este cazul) în acest proces Un plan bun de acţiune include un amestec de răspunsuri diferite, cum ar fi: • Soluţia temporară poate fi pusă în aplicare păna la controale mai fiabile; • Soluţii pe termen lung la aceste riscuri pot causa accidente sau imbolnaviri; • Soluţii pe termen lung la aceste riscuri cu cele mai grave consecinţe potenţiale. • Modalităţi de instruire a angajaţilor cu privire la riscurile primare şi modul în care aceste riscuri sunt controlate • Verificari periodice pentru a se asigura că măsurile de control sunt publice; şi • Responsabilităţi clar definite- cine va conduce ce acţiune şi păna când Amintiţi-vă, prioritatea şi abordarea sunt cele mai importante lucruri. Pe masură ce completaţi fiecare acţiune, se bifează planul de lucru. Pasul 5 Revizuiţi evaluarea riscurilor şi actualizaţi dacă este cazul Puţine întreprinderi rămân la fel. Mai devreme sau mai târziu, vei aduce echipamente noi, substanţe şi/sau proceduri care ar putea conduce la noi pericole. Missing translation: In sensul in care sunt revizii aflate in curs de desfasurare. Anual, in mod formal trebuie efectuata revizia cu privire la bunele practice recunoscute, pentru a se asigura imbunatatirea si nu declasarea.
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Uită-te la evaluarea riscurilor din nou • Au existat schimbări? • Mai este nevoie de îmbunătăţiri? • Muncitorii au observat problemele? • Aţi învaţat ceva din aceste incidente sau cele pe langa care ati trecut? • Asiguraţi-vă că evaluarea riscurilor este actualizată. Când se desfăşoară o afacere, este usor să uităm de revizuirea evaluării riscurilor – până când ceva merge greşit şi este prea târziu. De ce nu stabilim o dată de revizuire a riscurilor acum? Scrie-l şi notează-l în jurnalul tău ca un eveniment anual. Pe parcursul anului, dacă există o schimbare semnificativă, nu aştepta. Verifică evaluarea riscurilor şi unde este necesar, modifică. Dacă este posibil, este bine să vă gândiţi la evaluarea riscurilor atunci când faceţi o schimbare de plan – în acest fel există o mai mare flexibilate Sursa:: Five Steps to Risk Assessment, Health and Safety Executive; www.hse.gov.uk/pubns/indg163.pdf Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 19 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
ANEXA AF 2 GHIDUL GLOBALG.A.P. – EVALUAREA RISCURILOR - GESTIONAREA TERENULUI Punctul de control AF 1.2.1 Există disponibilă o evaluare a riscurilor de la inspecţia iniţială pentru toate terenurile înregistrate pentru certificare? În timpul inspecţiilor ulterioare, o evalure a riscurilor pentru terenurile de producţie noi sau existe, în cazul în care s-au schimbat (aceasta incude şi terenurile închiriate) este disponibilă. Evaluarea riscurilor arată că terenul în cauză este portivit pentru producere, în ceea ce priveşte siguranţa alimentară, mediul şi sănătatea animalelor, dacă este cazul? Criterii de conformitate AF 1.2.1 O evaluare a riscului este necesară la inspecţia iniţială pentru a determina dacă terenul este adecvat. Evaluarea riscurilor trebuie revizuită anual şi trebuie luate în considerare riscurile care s-au schimbat sau când sunt utilizate terenuri noi. Evaluare riscurilor trebuie să ia in considerare istoria terenului şi impactul asupra lotului sau vecinatatilor stocului/culturilor sau mediului inconjurator (a se vedea anexa AF 1 – evaluarea riscurilor pentru informaţii de bază si Anexa AF 2 pentru informaţii specifice asupra a ceea ce trebuie să fie acoperit). Dacă răspunsul la oricare din cele 3 întrebari din diagrama de mai jos este da, o evaluare a riscurilor este necesară. Factori de luaţi în considerare (notă: aceasta nu este o listă exhaustivă a factorilor) Legislaţia Regulile locale ar trebui controlate mai întâi pentru a verifica respectarea legilor.
Înainte de utilizarea terenurilor: 1. Culturile precedente: de exemplu producţia de bumbac implică de obicei utilizarea masivă a erbicidelor reziduale, care pot avea efecte pe termen lung asupra cerealelor şi a altor culturi de legume.
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
2. Utilizarea industrială sau militară: de exemplu fostele parcuri de vehicule pot fi considerabil contaminate cu petrol. 3. Depozitele de deşeuri sau terenuri miniere:pot conţine deşeuri inacceptabile în subsol care pot contamina recoltele viitoarepot fi subiectul afectarii persoanelor care lucreaza in camp. 4. Vegetaţia naturală:ar putea conţine dăunători, boli şi/sau buruieni Solul: Evalurea riscurilor ar trebui să acopere structuri adecvate pentru scopul in care va fi folosit, structuri susceptibile la erodare; şi adecvări chimice pentru culturile destinate. Eroziunea: Evaluarea riscurilor ar trebui să stabilescă dacă există, sau ar putea fi pierderi de sol vegetal de apă/ vânt care pot afecta culturile, şi/sau afectează terenurile şi apa din aval.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 20 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Modele de drenaj: Răspunderea la inundaţii şi/sau eroziune Expunerea la vânt: Viteza excesivă a vântului poate cauza pierderi ale culturilor
1. Este un nou site agricol în conformitate cu definiţia unui” nou site” nu Nici un risc pentru sistemul de producţie; evaluarea riscurilor nu este necesară
nu
da 2. Este posibil ca procesele de producţie anteriare să poată cauza un risc la producţia curentă?
da
Posibilul risc, face evaluarea riscurilor în conformitate cu Anexa 1.
da
nu 3. Factorii de schimare a mediului pot detemina un risc pentru producţia curentă?
Apa
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
Calitatea apei: 1. Trebuie determinată de autorităţile locale trebuie adecvată scopului sau în cazul în care nu există un standard local, atunci rezultatele de la un laborator adecvat, capabil să realizeze analize chimice şi/sau microbiologice până la nivelul ISO 17025, sau un standard echivalent, trebuie să fie disponibile pentru a arata că, calitatea apei folosită la irigare este în conformitate cu criteriile stabilite în tabelul 3, p 39 din Ghidul Sănătătii WHO pentru utilizarea apelor uzate în agricultură su acvacultură. (A se vedea WHO raportul tehnic seria 778,1989 tabelul 3 la sfârşitul documetului). 2. Calitatea apei potabile: Ghidul WHO pentru calitatea apei potabile. 3. Încorporează primul şi al doilea act adiţional, Vol. 1 2008( A se vedea tabelul 7.7 Valori orientative pentru verificarea calitătii microbiene la sfârşitul documentului) Disponibilitate: În timpul întregului an sau cel puţin în sezonul de cultivare. Autorizarea pentru utilizare: asigurarea cantităţilor preconizate necesare pentru cultură; drepturile celorlalţi utilizatori; legile locale sau vamale pot recunoaşte alţi utilizatori ale căror nevoi pot preveni uzarea agriculturii în timp; impactul asupra mediului; chiar legal, ceva exceptii, ar putea afecta negativ flora şi fauna asociată sau dependenta de sursa de apă. Inundaţii: inundaţii neintenţionate – contaminarea microbiologică şi chimică Alte efecte: 1. Praful, fumul şi zgomotul pot cauza probleme în funcţionarea maşinilor agricole; 2. Contaminarea izvoarelor prin chimicale sau namoluri 3. Devierile de pulverizare 4. Insectele atrase de culturile, deşeurile şi/sau operaţiuni care folosesc gunoiul de grajd Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 21 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
5. Distrugerea de către dăunatorii din zonele naturale sau de conservare apropiate 6. Fum, vapori şi/sau praful provenit de la instalaţiile industriale sau de transport din apropriere, inclusiv drumurile cu trafic intens 7. Furtul de către locuitorii din comunităţile apropiate. 8. Activităţi agricole adiacente 9. Disponibilitatea transportului adecvat către pieţe 10. Disponibilitatea forţei de muncă adecvată 11. Disponibilitatea intrarilor WHO Raportul tehnic seria 778, 1989. Ghidul de sănătate pentru utilizarea apelor uzate în agricultură şi acvacultură Tabelul 3. Ghidul recomandarilor microbiologice pentru utilizarea apelor uzate în agricultură Fecal coli forme (numar c pe 100 ml )
Prin epurarea apelor uzate este de aşteptat să se obţina calitatea microbiologica cerută.
≤1
≤ 1000
O serie de iazuri concepute pentru a realiza calitatea microbiologica cerută sau tratament echivalent
≤1
Nici un standard recomandat
Păstrarea în iazurile de stabilizare pentru 8-10 zile sau echivalentul de eliminare a coli form.
Nu este aplicabil
Nu este aplicabil
Pre-tratarea, în conformitate cu tehnologia de irigare, dar nu mai puţin de dedimentarea primara.
Categoria Condiţii de reutilizare
Grupuri expuse
Nematozi intestinali (numar de oua pe litru)
A
Irigarea culturilor care pot fi consumate nepreparate, terenuri d de sport, parcuri publice
Muncitori, consumatori, public
B
Irigarea culturilor de cereale, a culturilor industriale, culturilor e furajere, păşuni şi copaci
Muncitori
C
Irigarea culturilor din categoria B în Niciunul cazul în care expunerea muncitorilor şi publicului nu se produce
d
În cazuri specifice, factori epidemiologici, socio-culturali şi de mediu locali ar trebui luaţi în considerare, precum şi ghidul modificat corespunzător. Ascaris si Trichuris specii şi viermi intestinali cÎ n timpul perioadei de irigare d Un ghid mai strict (≤ 200 fecal coli forme pe 100 ml) este necesar pentru peluze publice, cum ar fi peluza hotelului unde există contact uman direct e În cazul pomilor fructiferi, irigarea ar trebui să înceteze cu două săptămâni înainte de recoltare şi nici un fruct nu trebuie cules de pe jos. Irigarea prin aspersie nu ar trebui utilizată. a
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
b
Ghidul WHO pentru apa potabilă, 2008
Tabelul 7.7 prezintă valori orientative pentru verificarea calităţii microbiene a apei potabile. Valorile individuale ar trebui utilizate direct din tabel. Valorile orientative ar trebui utilizate şi interpretate în coroborare cu informaţiile conţinute în aceste ghiduri şi în alte documentaţii justificative. O consecinţă a sensibilitaţii variabilă la agenţii patogeni este faptul că expunerea la apa potabilă de o calitate deosebită poate conduce la efecte diferite asupra sănătaţii la populaţii diferite. Pentru derivarea ghidului, este necesar să se definească populaţia de referintă sau, în unele cazuri, să se concentreze pe subgrupe specifice sensibile. Autorităţile naţionale sau locale îşi pot dori să aplice caracteristicile specifice populaţiilor lor în determinarea standardelor naţionale.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 22 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Tabelul7.7 Valori orientative pentru verificarea calitaţii microbiene( a se vedea de asemenea tabelul 5.2) ( pp142-144) Organisme
Valori
Întreaga cantitate de apă destinată pentru a fi băută bc E.coli sau coli termotolerant
Nu trebuie să fie detectabile în orice probă de 100 ml.
Apa tratată care intra în sistemul de distribuţie b E.coli sau coli termotolerant
Nu trebuie să fie detectabile în orice probă de 100 ml.
Apa tratată în sistemul de distribuţie b E.coli sau coli termotolerant
Nu trebuie să fie detectabile în orice probă de 100 ml.
Acţiuni de investigaţie trebuie luate imediat în cazul în care sunt detectate E.coli Deşi E.coli este un indicator precis al poluării cu fecale, numărul de bacterii termotolerant coli form este o alternativă acceptabilă. Dacă este necesar, testele corespunzatoare de conformitate trebuie să fie efectuate. Totalul bacteriilor coli form nu sunt indicatori acceptabili ai calităţii sanitare a furnizorilor de apă, în special în zonele tropicale, în cazul în care mai multe bacterii fără nici o semnificaţie sanitară apar în aproape toate livrările netratate.
a
bA
Este recunoscut faptul că, în marea majoritate a surselor de apă din mediul rural, în special în ţările în curs de dezvoltare, contaminarea cu fecale este larg răspândită, mai ales în aceste condiţii, obiectivele pe termen mediu pentru îmbunătăţirea treptat a surselor de apă ar trebui sa fie stabilite.
130926_gg_ifa_cpcc_af_v4_0-2_ro
c
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 23 din 94
BUNE PRACTICI LA NIVELUL FERMEI BAZA CULTURILOR PUNCTELE DE CONTROL ŞI CRITERII DE CONFORMITATE VERSIUNE IN LIMBA ROMANA (in caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina) EDIŢIA 4.0-2_MAR2013 VALID DIN: MARTIE 2013 OBLIGATORIU DIN: IUNIE 2013
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
CONŢINUT SECŢIUNEA
CB
MODULUL BAZA CULTURILOR
CB 1
TRASABILITATEA
CB 2
MATERIALUL DE ÎNMULŢIRE
CB 3
ISTORIA ŞI GESTIONAREA TERENULUI
CB 4
MANAGEMENTUL SOLULUI
CB 5
APLICAREA INGRASAMINTELOR
CB 6
IRIGARE /FERTIRIGARE
CB 7
MANAGEMENTUL COMBATERII INTEGRATE
CB 8
PRODUSE DE PROTECTIA PLANTELOR
CB 9
ECHIPAMENTUL
ANEXA CB 1 GHIDUL GLOBALG.A.P. – RISCURI MICROBIOLOGICE ANEXA CB 2 GHIDUL GLOBALG.A.P. – UTILIZAREA RESPONSABILA A APEI ANEXA CB 3 GLOBALG.A.P. KIT MANAGEMENTUL DE COMBATERE INTEGRATA ANEXA CB 4 GHIDUL GLOBALG.A.P. – UTILIZAREA PPP ÎN ŢĂRILE CARE PERMIT EXTRAPOLAREA ANEXA CB 5 GHIDUL GLOBALG.A.P. – ANALIZA REZIDURILOR ANEXA CB 6 GHIDUL GLOBALG.A.P. – ANALIZA RISCURILOR PRIVIND DEPASIREA LIMITELOR MAXIME ADMISIBILE DE REZIDUURI
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
ANEXA CB 7 GHIDUL GLOBALG.A.P. – INSPECŢIA VIZUALĂ ŞI TESTAREA FUNCTIONALA A ECHIPAMENTULUI
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 25 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
CB
BAZA CULTURILOR
CB 1
TRASABILITATE
Criterii de Conformitate
Nivel
Trasabilitatea facilitează retragerea/rechemarea produselor alimentare și permite clienților să li se furnizeze informații specifice și exacte cu privire la produsele implicate. CB 1.1
Poate fi produsul înregistrat GLOBALG.A.P. urmărit în sus şi în jos pe coloana producerii şi vânzarii. Trasabilitatea poate fi urmarită până la locul unde a fost produs şi împachetat?
CB 2
MATERIALUL DE ÎNMULŢIRE
Există documente de identificare și un sistem de trasabilitate, care permit ca produsele înregistrate GLOBALG.A.P. să fie urmărite înapoi la fermă sau la grupul de producători, și până la clientul imediat următor (cu o treaptă înainte şi una înapoi). Informațiile cu privire la recoltare trebuie să facă trimitere la un lot al registrelor de producție sau fermele producătorilor (vezi Partea III Regulamente Generale pentru informații cu privire la segregarea în opțiunea 2). Manipularea trebuie să fie, de asemenea, acoperită, după caz. Fără N/A.
Punct Major
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Alegerea materialului de înmulțire joacă un rol important în procesul de producție și, prin utilizarea varietăților adecvate, poate ajuta la reducerea numărului aplicarilor de îngrășăminte şi produse de protecție a plantelor. Alegerea materialului de înmulțire este o precondiție a cultivării eficiente a plantelor si a obţinerii de produse de calitate. CB 2.1
Calitate şi Sănătate
CB 2.1.1
Există un document care să garanteze calitatea seminţei (liberă de viruşi, impurităţi etc.)?
O înregistrare/certificare a calităţii semințelor se păstrează și este disponibilă, care prevede puritatea soiului, denumirea soiului, numărul lotului și furnizorul semințelor.
CB 2.1.2
În urma achiziţionării materialului de înmulţire, este documentată garanţia privind calitatea acestuia?
Există înregistrări pentru a demonstra că materialul de înmulțire este Punct Minor în conformitate cu liniile directoare de organizare a sectorul și scopului (de exemplu, certificat de calitate, termeni de livrare, scrisori semnate, sau furnizate de o pepiniera care are GLOBALG.A.P. sau cerificate GLOBALG.A.P. recunoscute).
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 26 din 94
Recom.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
CB 2.1.3
Există un sistem de control al calităţii pentru protecţia plantelor, implementat la locul de înmulţire?
Punct Minor Un sistem de control al calității care conține un sistem de monitorizare a semnelor vizibile de boli și dăunători este în vigoare și înregistrările actuale ale sistemului de monitorizare trebuie să fie disponibile. Pepiniera există oriunde materialul de înmulțire este produs, (inclusiv pepiniera proprie). Sistemul de monitorizare trebuie să includă înregistrarea și identificarea altoilor şi portaltoilor sau domeniul culturilor de origine, după caz. Înregistrarea trebuie să fie la intervale regulate stabilite. În cazul în care copacii cultivaţi sau plantele sunt destinate numai pentru utilizare proprie (adică nu vândute), aceasta va fi suficient. Atunci când sunt folosiţi portaltoi, o atenție deosebită trebuie acordată documentație originii portaltoilor.
CB 2.2
Tratamente Chimice şi Drajonarea
CB 2.2.1
Sunt înregistrate tratamentele chimice achiziţionate şi utilizării pentru materialul de înmulţire (seminţe, portaltoi, răsaduri, butaşi)?
Există înregistrări cu numele produselor utilizate și dăunători vizaţi și/sau boli (de exemplu, înregistrările menținerea/pachete de semințe, etc). În cazul în care semințele au fost tratate cu scop de conservare, dovezi ale substanțelor chimice utilizate trebuie să fie, de asemenea, păstrate.
Punct Minor
CB 2.2.2
Sunt înregistrate tratamentele în pepiniere, răsadniţe?
Înregistrări ale tuturor tratamentelor de protecție a plantelor aplicate în cursul perioadei de înmulțire a plantelor, utilizare în pepinieră, sunt disponibile și includ locația, data, numele comercial și ingredientul activ, operatorul autorizat, justificarea, cantitatea şi utilaje folosite.
Punct Minor
CB 2.3
Organisme Modificate Genetic (N/A dacă nu sunt utilizate varietăţi Modificate Genetic)
CB 2.3.1
Plantările sau încercările de plantare cu GMO sunt în acord cu legislaţia din ţara de producţie?
CB 2.3.2
Există documente disponibile atunci cănd producătorul cultivă organisme Dacă soiuri modificate genetic și/sau produse derivate din modificări modificate genetic? genetice sunt folosite, înregistrările documentate de plantare, utilizarea sau producerea de soiuri de OMG-uri și/ sau produse derivate din modificări genetice sunt menținute.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 27 din 94
Nivel
Punct Major Producătorul sau grupul de producători au o copie a legislației aplicabile în țara de producere și le respectă. Înregistrările trebuie să fie păstrate pentru toate modificările și/ sau codul unic de identificare. Cultivare specifica și consiliere de management trebuie să fie obținute. Punct Minor
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 2.3.3
Producătorul informează direct clienţii fată de statutul produsului dacă este organism modificat genetic?
Trebuie să fie furnizate dovezi documentate privind comunicarea.
Punct Major
CB 2.3.4
Există un plan pentru materialul modificat genetic (recoltări şi încercări) sau o strategie de a minimaliza riscul contaminării acestuia cu un al material, astfel încât să se păstreze integritatea produsului obţinut?
Un plan scris, care explică modul în care materialele modificate genetic (de exemplu, culturi și studii) sunt manipulate și depozitate pentru a minimiza riscul de contaminare cu materiale convenționale și pentru a menține integritatea produsului, este disponibil.
Punct Minor
CB 2.3.5
Materialul modificat genetic este depozitat separat de alte produse culese astfel încat să nu se amestece?
Evaluarea vizuală trebuie să fie realizată şi în depozitele culturilor modificate genetic (OMG) pentru integritate și de identificare.
Punct Major
CB 3
ISTORICUL ŞI MANAGEMENTUL TERENULUI
CB 3.1
Păstrează producătorul înregistrări pentru seminţe, densitate, însamânţare, data de plantare?
Înregistrări de însămânțare/plantare, rata și data trebuie să fie păstrate și disponibile.
Punct Minor
CB 3.2
Există acolo unde este posibil, rotaţia anuală a culturilor?
Numărul de rotații pot fi verificate de la data plantării și/sau de la data Punct Minor înregistrării aplicării produselor de protecţie a plantelor.
CB 4
MANAGEMENTUL SOLULUI
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Solul reprezintă baza tuturor producțiilor agricole; conservarea și îmbunătățirea acestei resurse valoroase este esențială. Cultivarea bună a solului asigură pe termen lung fertilitatea, sprijină randamentul și contribuie la profitabilitate. CB 4.1
Sunt hârtile terenului pregătite pentru fermă?
Tipurile de sol sunt identificate pentru fiecare locaţie, bazat pe un profil al solului sau analizei solului sau cartografierea locală (regională) a solului.
Recom.
CB 4.2
Au fost folosite tehnici de întreţinere a structurii solului şi de evitare a compactării lui?
Tehnicile utilizate sunt potrivite pentru utilizarea pe teren. Nu trebuie să existe nici o dovadă vizuală de compactare a solului.
Punct Minor
CB 4.3
Au fost folosite tehnicile de cultivare pentru a reduce posibilitatea eroziunii terenului?
Punct Minor Se ţine evidenţa controlului pesticidelor și a măsurilor de remediere (de exemplu, mulcirea, tehnici de lucrare a solului pe linia versanților, canale de scurgere, însămânțare sau îngrășăminte verzi, copaci și arbuști de pe marginea locului, etc.), pentru a minimiza eroziunea solului (de exemplu, apă, vânt).
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 28 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
CB 5
APLICAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR
Criterii de Conformitate
Nivel
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Procesul decizional implică necesităţile culturilor; furnizarea trebuie să fie în sol și substanțe nutritive disponibile din gunoi de grajd agricole și reziduuri vegetale aplicarea corectă pentru a optimiza utilizarea și procedeele de stocare, pentru a evita pierderile și contaminările CB 5.1
Cerinţa de Nutrienţi
CB 5.1.1
Aplicarea îngrășămintelor este adoptată în funcție de nevoile specifice ale culturilor şi solului?
CB 5.2
Recomandări privind Cantitatea şi Tipul de Ingrăşământ
CB 5.2.1
Recomandările pentru aplicarea fertilizărilor (organice sau anorganice) au fost date de o persoană competentă, calificată?
CB 5.3
Înregistrările Aplicărilor
Producător trebuie să demonstreze că s-a ținut seama de nevoile nutriționale ale culturilor și fertilității solului, o înregistrare de analize și/ sau a altor culturi din literatura de specilitate trebuie să fie disponibile ca probă. Fără N/A.
Punct Minor
În cazul în care înregistrările de îngrășăminte arată că persoana responsabilă din punct de vedere tehnic a face alegerea îngrășământului (organic sau anorganic) este un consultant extern, formarea și competența tehnică trebuie să fie demonstrată prin calificări oficiale, cursuri de formare specifice, etc. cu excepția muncitorului angajat de către o organizație competentă (de exemplu, servicii de consultanță oficiale). În cazul în care înregistrările de îngrășăminte arată că persoana responsabilă din punct de vedere tehnic în determinarea cantității și tipului de îngrășământ (organic sau anorganic) este producătorul, experiența trebuie să fie completată de cunoștințe tehnice (de exemplu, accesul la literatura tehnică de speciliate, cursuri de formare specifice, etc.) și/sau utilizarea de instrumente (software, cu privire la metodele de detectare agricole, etc.).
Punct Minor
de la 5.3.1 pana la 5.3.6: Înregistrările tuturor aplicărilor de îngrășăminte de sol şi foliare, atât organice cât și anorganice, includ următoarele criterii: CB 5.3.1
Referinţa pentru câmp, livadă sau seră?
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 29 din 94
Sunt păstrate înregistrările tuturor aplicarilor de îngrășăminte, detaliind zona geografică și numele de referință al câmpului, livezii sau serei acolo unde se afla cultura prodului înregistrat. Inregistrările trebuisc, de asemenea, păstrate pentru situații de hidroponice și acolo unde se utilizează fertirigarea.
Punct Minor
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 5.3.2
Date de aplicare?
Evidenţa detaliată a tuturor aplicărilor de îngrășăminte conţin date exacte (ziua/luna/anul) cu privire la momentul aplicarii.
Punct Minor
CB 5.3.3
Tipul de fertilizanţi aplicaţi?
Prezentarea detaliată a aplicării tuturor fertilizantilor cuprinde Punct Minor denumirea comercială, tipul de îngrășământ (de exemplu, N, P, K), şi concentrațiile (de exemplu, 17-17-17). Fără N/A.
CB 5.3.4
Cantităţile aplicate?
Evidența detaliată a tuturor fertilizanților aplicaţi, în ceea ce priveste cantitatea pe produs, trebuie să fie aplicate în functie de greutate sau volum. Cantitatea reală aplicată trebuie să fie înregistrată, acest lucru nu este neapărat obligatoriu, ci ca și recomandare. Fără N/A.
Punct Minor
CB 5.3.5
Metoda de aplicare?
Evidența detaliată tuturor fertilizantilor aplicati, metoda folosită (de exemplu, prin intermediul irigării sau distribuire mecanică) și utilaje folosite, dacă este cazul. Fără N/A.
Punct Minor
CB 5.3.6
Detalii privind operatorul?
Evidența detaliată tuturor fertilizantilor aplicati trebuie sa cuprinda numele operatorului, cel care a aplicat îngrășământul. In cazul în care un singur individ face toate aplicațiile, este acceptabil să se înregistreze detaliile operatorului doar o singură dată. Fără N/A.
Punct Minor
CB 5.4
Depozitarea Îngrăşămintelor de la 5.4.1 pana la 5.4.7: Sunt toate îngrăşămintele păstrate: Separarea de produsele de protecţia plantelor?
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
CB 5.4.1
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 30 din 94
Punct Minor Cerința minimă este de a preveni contaminarea încrucișată între îngrășăminte (organice şi anorganice), precum și produsele de protecție a plantelor prin utilizarea unei bariere fizice (perete, foi, etc.). Dacă îngrășăminte care se aplică, împreună cu alte produse de protecție a plantelor (de exemplu, microelemente sau îngrășăminte foliare) sunt ambalate într-un container închis, ele pot fi depozitate împreuna cu produsele de protecție a plantelor.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 5.4.2
În zonă acoperită?
Zona este potrivită pentru protejarea tuturor îngrășămintelor anorganice (de exemplu, pulberi, granule sau lichide), de influențele atmosferice (de exemplu, lumina soarelui, îngheț și ploaie). Bazat pe evaluarea riscurilor (tip de îngrășământ, condițiile meteorologice, depozitare temporară), acoperirea din plastic ar putea să fie acceptabilă. Depozitarea nu poate fi direct pe sol/ podea. Este permisă stocarea varului și ipsosului din zona. Atâta timp cât se respectă cerințele de stocare si datele de securitate sunt respectate, îngrășăminte lichide în vrac pot fi depozitate afară, în recipiente.
Punct Minor
CB 5.4.3
În zonă curată?
Îngrășăminte anorganice (de exemplu, pulberi, granule sau lichide), sunt stocate într-o zonă care este liberă de deșeuri, nu constituie un loc de reproducere pentru rozătoare, și în care deversarea scurgerillor poate fi îndepărtată.
Punct Minor
CB 5.4.4
În zonă uscată?
Punct Minor Zonă de depozitare pentru toate îngrășămintele anorganice (pulberi de exemplu, granule sau lichide), este bine ventilată si fără apă de ploaie sau de condens grele. Depozitarea nu poate fi direct pe sol. Atâta timp cât se respectă cerințele de stocare şi datele de securitate sunt respectate, îngrășămintele lichide în vrac pot fi depozitate în containere afară.
CB 5.4.5
În mod adecvat, ce reduce riscul contaminării cursurilor de apă?
Toate îngrășămintele sunt stocate într-un mod, care prezintă un risc minim de contaminare a surselor de apă. Depozitele de fertilizanți lichizi trebuie să fie înconjurate de o barieră, să conțină o capacitate de până la 110% din volumul celui mai mare recipient și sa ţină seama de cursurile de apă din apropiere și riscurile de inundație, etc.
Punct Minor
CB 5.4.6
Nu împreună cu produsele recoltate?
Ingrăşămintele nu pot fi depozitate împreună cu produsele recoltate.
Punct Major
CB 5.4.7
Există o inventariere actualizată a stocurilor de îngrăşăminte sau evidenţa de utilizare disponibile?
Un inventar de stoc care indică conținutul magazinului (tipul și cantitatea), este disponibil și este actualizat cel puțin o dată la 3 luni.
Punct Minor
CB 5.5
Îngrăşămintele Organice
CB 5.5.1
A fost interzisă utilizarea deşeurilor umane în fermă?
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 31 din 94
Deşeurile de provenienţă umană nu sunt utilizate pentru producția de Punct Major culturi certificate GLOBALG.A.P. Fără N/A.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
CB 5.5.2
A fost facută o evaluare a riscurilor pentru folosirea îngrăşământului Documente justificative sunt disponibile pentru a demonstra că cel organic, înainte de aplicarea acestuia, această evaluare consideră sursa puțin următoarele riscuri potențiale au fost luate în considerare: tipul sa, caracteristicile și destinaţia? de îngrășământ organic, metoda de compostare, buruieni/ semințe, conținutul de metale grele, calendarul de aplicare, precum și aplicarea de îngrășământ organic (de exemplu, contactul direct cu partea comestibilă a culturilor, solul dintre culturi, etc.). Acest lucru este valabil și pentru substraturile din instalațiile de biogaz. A se vedea anexa CB.1 pericole microbiologice.
Punct Minor
CB 5.5.3
Se ţine cont de contribuția nutritivă de aplicaţii de îngrăşăminte organice?
O analiză este efectuată sau sunt utilizate valori standard recunoscute, care iau în considerare conținutul de nutrienți N · P · K din îngrășămintele organice aplicate.
Punct Minor
CB 5.5.4
Îngrăşămantul organic este stocat în mod corespunzător, astfel încât se reduce riscul contaminării mediului?
Îngrășăminte organice trebuie să fie depozitate într-o zonă desemnată. Măsuri corespunzătoare au fost luate pentru a preveni contaminarea apelor de suprafață (de exemplu, fundație din pereţi de beton, containere etanşe special construite, etc.) sau trebuie să fie depozitate cel puțin la 25 m de sursele de apă de suprafață.
Punct Minor
CB 5.6
Conţinutul de Nutrienţi
CB 5.6.1
Îngrăşămintele achiziţionate sunt însoțite de documente privind conţinutul de elemente nutritive (N, P, K)?
Documente justificative privind continutul de N, P, K (sau valorile recunoscute standard) sunt disponibile pentru toate tipurile de îngrășăminte utilizate pe culturile certificate GLOBALG.A.P. pentru ultima perioadă de 12 luni.
Punct Minor
CB 5.6.2
Au fost achiziţionate îngrăşămintele anorganice însoţite de documente cu evidenţa conţinutului de chimicale, incluzând şi metale grele?
Documente justificative care detaliază conținutul chimic, inclusiv metale grele, sunt disponibile pentru toate tipurile de îngrășăminte anorganice utilizate pe culturi certificate GLOBALG.A.P. pentru o perioadă de 12 luni.
Recom.
CB 6
IRIGARE/ FERTIRIGARE Apa este o resursă naturală limitată și irigarea trebuie să fie declanșată de o prognoză corespunzătoare și/ sau de echipamente tehnice care să permită utilizarea eficientă a apei pentru irigații. Pentru informații despre utilizarea responsabila a apei, a se vedea anexa CB 2.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 32 din 94
Nivel
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 6.1
Prognoza Cerinţelor de Irigare
CB 6.1.1
Există metode de prognoză şi calcul al apei în funcţie de necesitatea culturii?
Calculele sunt disponibile și sunt susținute de înregistrări de date (de exemplu, manometre de ploaie, suporturi de drenaj pentru substrat, evaporare, tensiune metri de apă (determinarea% de umiditate în sol și hărțile de sol). Datele pot fi acumulate pe o scară regională.
Recom.
CB 6.2
Metoda de Irigare/ Fertirigare
CB 6.2.1
Poate producătorul să justifice metoda de irigare folosită în lumina folosirii cât mai puţin a apei?
Ideea este de a evita irosirea cantităţilor de apă. Sistemul de irigare utilizat este eficient. Producătorul utilizează sistemul de irigare cel mai eficient - este accesibil din punct de vedere tehnic și financiar, precum și în conformitate cu legislația cu privire la orice restricții locale asupra consumului de apă.
Punct Major
CB 6.2.2
Există un plan de management optim pentru folosirea apei astfel încât să se reducă pierderile?
Trebuie să existe un plan de acțiune în scris, care are scopul de a optimiza utilizarea apei în fermă. Acest lucru poate fi un plan individual sau o activitate regională, dacă ferma participă la și/sau acoperă astfel de situaţii.
Recom.
CB 6.2.3
Există înregistrări făcute pentru apa folosită la irigare şi fertirigare?
Înregistrările, care indică data și volumul de apă pe metru sau unitate Recom. de irigare, sunt păstrate. Dacă producătorul lucrează cu programe de irigare, durata calculată de irigare și cantitatea reală de apă irigate trebuisc înregistrate.
CB 6.3
Calitatea Apei de Irigat
CB 6.3.1
Este interzisă folosirea apei netratate provenită din canalizare pentru irigare şi fertirigare?
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 33 din 94
Apa de canalizare netratată nu se utilizează pentru irigare/fertirigare. În cazul în care apa de canalizare sau apă tratată recuperată este utilizată, calitatea apei este conformă cu WHO -Ghidul pentru utilizarea în siguranță a apelor reziduale și a materiilor excretate în Agricultură și Acvacultură publicat in 1989. De asemenea, atunci când există îndoieli, dacă apa vine dintr-o sursă, eventual poluată (de exemplu din cauza unui sat din amonte, etc.), agricultorul trebuie să demonstreze prin analize că apa este în conformitate cu cerințele ghidului WHO sau legislația locală pentru apa de irigații. A se vedea tabelul 3 din anexa AF. 1 pentru Evaluarea riscurilor. Fără N/A.
Punct Major
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 6.3.2
Există o evaluare a riscului pentru apa poluată folosită la irigare si fertirigare?
Evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare potențialul de poluare microbiană, poluarea chimică şi fizică a tuturor surselor de apă utilizate la irigare/fertirigare. La un nivel minim, evaluarea riscurilor se referă la: - Identificarea surselor de apă - Metoda de irigare (tii) - Momentul de irigare (în timpul stadiului de dezvoltare al culturilor) - Contactul apei de irigare cu culturile Tip de cultură: - Culturile care pot fi consumate crude și care nu au un înveliş protector, care este îndepărtat înainte de a se consuma - Culturile care pot fi consumate crude și fie nu au un înveliş protector, care este eliminat înainte de fi consumat sau nu au un anumit risc sau antecedente de contaminare cu patogeni - Culturile care pot fi consumate crude și au un înveliş protector, care este eliminat înainte de a fi consumat, sau să crească de la sol sau nu au antecedente semnificative de contaminare cu agenti patogeni. - Culturile care sunt întotdeauna gătite A se vedea anexa CB.1 pericolelor microbiologice
Punct Minor
CB 6.3.3
Este apa pentru irigații analizată cu o frecventă în conformitate cu evaluarea riscurilor (CB.6.3.2)?
Analiza apei se realizează la o anumită frecventă în functie de rezultatele evaluării riscurilor, care ia în considerare caracteristicile culturii. Mostrele trebuie luate la punctul de iesire din sistemul de irigatii sau la cel mai apropiat punct de prelevare practic.
Punct Minor
CB 6.3.4
În funcţie de analiza de risc CB 6.3.2, se controlează apa şi din punct de vedere microbiologic?
Conform analizei de risc (în cazul în care există un risc de contaminari microbiene), analiza de laborator oferă o înregistrare documentată a contaminantilor microbieni relevante printr-o analiză de laborator.
Punct Minor
CB 6.3.5
Analiza este realizată de către un laborator competent?
Rezultatele analizelor realizate la un laborator, capabil să execute analize microbiologice până la nivelul ISO 17025, sau un standard echivalent, ar trebui să fie disponibile.
Recom.
CB 6.3.6
Dacă analiza de risc arată unele deficienţe, s-au luat măsuri pentru urmatorul ciclu de producere?
Sunt disponibile înregistrările de actiuni corective si/sau deciziile luate.
Punct Minor
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 34 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 6.4
Aprovizionarea Apei de Irigat/ Fertirigat
CB 6.4.1
Pentru protejarea mediului inconjurator, apa este extrasă dintr-o sursă durabilă?
Surse durabile se numesc sursele care furnizează apă suficientă în conditii normale (obişnuite).
Punct Minor
CB 6.4.2
Folosirea apei a fost cu acordul autorităţilor, unde este necesar?
În cazul în care este necesar, trebuie să existe o comunicare scrisă pe această temă (de exemplu, scrisoare, licentă, etc.).
Punct Minor
CB 7
MANAGEMENTUL DE COMBATERE INTEGRAT Managementul Combaterii Integrate (IPM) implică o analiză atentă a tuturor tehnicilor disponibile de combatere a dăunătorilor si integrarea ulterioară a măsurilor adecvate care să descurajeze dezvoltarea populatiilor de dăunători si păstrează produsele de protectie a plantelor si alte interventii la niveluri care sunt justificate economic si să reducă sau să minimizeze riscurile pentru sănătatea umană si mediu. Un kit (măsuri, feromoni, alte materiale) IPM (anexa CB.3) a fost elaborat pentru a oferi alternative pentru actiunile de aplicare a tehnicilor IPM în productia comercială a culturilor agricole si horticole. Având în vedere variatia naturală asupra dezvoltării organismelor dăunătoare pentru diferite culturi si zone, orice sistem IPM trebuie să fie pus în aplicare în contextul local fizic (climatic, topografic, etc.), biologic (complexul dăunătorilor, complexul dăunătorilor naturali, etc.), precum si în condiţii economice.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
CB 7.1
Există asistenţa pentru implementarea sistemului de combatere integrată În cazul în care un consilier extern a oferit asistentă, formare si ce a fost obţinută prin instruire sau consultanţă? competentă tehnică trebuie să fie demonstrată prin calificări oficiale, cursuri de formare specifice, etc., cu exceptia cazului angajării în acest scop, a unei organizatii competente (de exemplu, servicii de consultantă oficiala). În cazul în care persoana responsabilă este, din punct de vedere tehnic producător, experienta trebuie să fie completată de cunostinte tehnice (de exemplu, accesul la literatura de IPM tehnică, cursuri specifice de formare, etc.) si/sau utilizarea de instrumente (software, metodele de detectare agricole, etc.).
Punct Minor
de la CB.7.2 pana la 7.4: Poate producătorul să demonstreze evidenţa implementarii a cel puţin o activitate ce se poate încadra într-una din categoriile: CB 7.2
“Prevenire”?
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 35 din 94
Producătorul poate demonstra implementarea a cel putin unei activităţi care include adoptarea de practici de productie, care ar putea reduce incidenta si intensitatea atacurilor dăunătorilor, reducând astfel nevoia de interventie.
Punct Major
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 7.3
“Observare şi Monitorizare”?
Producătorul poate demonstra a) punerea în aplicare a cel putin o Punct Major activitate care va determina atunci când, si în ce măsură, dăunători si dusmanii lor naturali sunt prezenti, si b) folosind aceste informatii poate planifica ce tehnici de gestionare a dăunătorilor sunt necesare.
CB 7.4
“Intervenţie”?
Producătorul poate dovedi ca, în situatiile în care atacurile dăunătorilor afectează în mod negativ valoarea economică a unei culturi, intervenţia cu metode specifice de combatere a dăunătorilor va avea loc. Acolo unde este posibil, trebuiesc luate în considerare abordări non-chimice.
Punct Major
CB 7.5
Au fost urmărite recomandările de anti-rezistenţă trecute pe eticheta astfel încât produsul să fie eficient folosit la protecţia plantelor?
Atunci când nivelul de contaminare cu dăunători, boli si buruieni necesită controale repetate în culturi, există dovezi că recomandările de anti-rezistentă (în cazul în care sunt disponibile) sunt urmate.
Punct Minor
CB 8
PRODUSELE DE PROTECŢIA PLANTELOR
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
În situatiile în care atacul dăunătorilor va afecta negativ valoarea economică a unei culturi, ar putea fi necesar să se intervină cu metode specifice de combatere a dăunătorilor, inclusiv a produselor de protectie a plantelor (PPP). Corecta utilizare, manipularea si depozitarea produselor de protectie a plantelor sunt esentiale. CB 8.1
Alegerea Produselor de Protecţia Plantelor
CB 8.1.1
Există o listă actualizată a produselor fitosanitare care sunt autorizate în tara de productie destinate utilizării în culturi cultivate?
O listă este disponibilă pentru numele mărcilor comerciale ale produselor de protectie a plantelor (inclusiv compozitia substantelor active sau organismelor benefice) care sunt sau care au fost utilizate în ultimele 12 luni în cadrul fermei care implementează cerinţele GLOBALG.A.P.
Punct Minor
CB 8.1.2
Producătorii care folosesc produse de uz fitosanitar ce sunt înregistrate în ţară, doar pentru cultura respectivă, există într-un registru oficial?
Toate produsele de protectie a plantelor aplicate sunt oficiale si autorizate sau permise de o organizatie guvernamentală corespunzătoare în tara de aplicare. În cazul în care nu există un sistem oficial de înregistrare, consultati Ghidul GLOBALG.A.P. (anexa CB.4) pe acest subiect si FAO Codul international de conduită privind distributia si utilizarea pesticidelor. Consultati, de asemenea, la anexa CB.4 pentru cazurile în care producătorul ia parte la studiile de teren legale pentru aprobarea finală a PPP de către administrația locală. Fără N/A.
Punct Major
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 36 din 94
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 8.1.3
Este produsul de uz fitosanitar aplicat aproape de targhetul recomandat pe eticheta?
Toate produsele fitosanitare aplicate culturilor sunt potrivite si pot fi justificate (conform recomandărilor de pe etichetă sau publicaţiilor oficiale ale organismului de certificare) pentru combaterea dăunătorilor, bolilor, buruienilor sau tinta interventiei produsului de protectie a plantelor. Dacă producătorul foloseste PPP interzis pe etichetă, trebuie să existe dovezi de aprobare oficială pentru utilizarea PPP pe acea cultură în această tară. Fără N/A.
Punct Major
CB 8.1.4
Sunt păstrate şi înregistrate facturile cu care s-au achiziţionat produsele de uz fitosanitar?
Facturile de produse de protectie a plantelor utilizate înregistrate trebuie să fie păstrate pentru evidentă si disponibile la momentul inspectiei externe. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.2
Recomandări privind Cantitatea şi Tipul Produselor de Protecţia Plantelor
CB 8.2.1
Alegerea produselor de Protecţia Plantelor se face de către o persoană competenta?
CB 8.3
Înregistrările Aplicărilor
În cazul în care înregistrările produselor de protectie a plantelor arată Punct Major că persoana responsabilă din punct de vedere tehnic a face alegerea produselor de protectie a plantelor este un consultant calificat, competenta lui tehnică poate fi demonstrată prin calificări oficiale sau certificate de cursuri specifice de formare de participare, fax-uri si email-uri de la consilieri, guverne, etc. sunt permise. În cazul în care înregistrările produselor de protectie a plantelor arată că persoana responsabilă punct de vedere tehnic a face alegerea produselor de protectie a plantelor este producătorul, experienta trebuie să fie completată de cunostinte tehnice, care pot fi demonstrate prin documentatie tehnică (de exemplu, literatura tehnica de specialitate, participarea la cursuri specifice de formare, etc.).
de la 8.3.1 pana la 8.3.10: Sunt toate înregistrările privind aplicările produselor de protecţia plantelor păstrate şi includ urmatoarele critetii: CB 8.3.1
Numele culturii şi/sau soiul?
Există registrele tuturor aplicărilor fitosanitare pentru produsele vegetale si/sau soiurile tratate. Fără N/A.
Punct Major
CB 8.3.2
Locul aplicării?
Toate registrele privind aplicarea produselor fitosanitate specifică zona geografică, denumirea sau numărul de referintă al fermei, al câmpului, livezii sau serei unde cultura este situată. Fără N/A.
Punct Major
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 37 din 94
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
CB 8.3.3
Data aplicării?
Toate registrele privind aplicarea produselor fitosanitare specifică Punct Major datele exacte (ziua/luna/anul) ale aplicării. Înregistrează data efectivă (data de încheiere, dacă este aplicat mai mult de o zi) de aplicare. Fără N/A.
CB 8.3.4
Numele (marca) produsului şi substanţa activă?
Toate registrele privind aplicarea produselor fitosanitate precizează Punct Major denumirea comercială completă (inclusiv formularea) si ingredientul activ sau organismului benefic cu denumirea ştiinţifică. Substanţa activă trebuie să fie înregistrată sau trebuie sa fie posibilă conectarea substantei active cu denumirea comercială. Fără N/A.
CB 8.3.5
Numele operatorului?
Operatorul aplicării produselor de protectie a plantelor a fost identificat în înregistrări. In cazul în care un singur individ face toate aplicatiile, este acceptabil să se înregistreze detaliile operatorului doar o singură dată. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.3.6
Justificarea aplicaţiei?
Numele dăunătorilor, boalei si sau a buruienilor tratate este documentat în toate înregistrările de protectie a plantelor de aplicare a produsului. Dacă nume comune sunt utilizate, atunci acestea trebuie să corespundă cu numele înscris pe etichetă. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.3.7
Autorizarea pentru aplicare?
Persoana responsabilă din punct de vedere tehnic în luarea deciziei de utilizare si dozele produselor de protectie a plantelor ce aplică a fost identificat în evidenta contabilă. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.3.8
Cantitatea de produs aplicată?
Toate registrele privind aplicarea produselor fitosanitate specifică cantitatea de produs care urmează să fie aplicată în greutate sau volum sau cantitatea totală de apă (sau alt solvent) si doza în g/l sau măsuri recunoscute pe plan international pentru produsul de protectie a plantelor. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.3.9
Ce echipament de aplicare a fost folosit?
Tipul echipamentului de aplicare (de exemplu, rucsac, volum mare, ULV, prin sistemul de irigare, fumigare, aerian sau altă metodă), pentru toate produsele de protectie a plantelor aplicate (în cazul în care există unităti diferite, acestea sunt identificate individual), sunt detaliate în toate înregistrările de protectie a plantelor de aplicare a produsului. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.3.10
Intervalul pre-recoltare?
Intervalul de pre-recoltare a fost înregistrat pentru toate aplicatiile de produse de protectie a plantelor acolo unde un interval de prerecoltare a fost înscris pe eticheta produsului sau daca nu pe etichetă, asa cum a fost declarat de o sursă oficială. Fără N/A, exceptie Certificarea Florilor şi a Plantelor ornamentale.
Punct Major
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 38 din 94
Nivel
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Puncte de control
CB 8.4
Perioada înainte de Recoltare (neaplicabil pentru flori şi plante ornamentale)
CB 8.4.1
Au fost respectate perioadele necesare de pre-recoltare?
CB 8.5
Eliminarea Surplusului Amestecului de Substanţe
CB 8.5.1
Surplusul rămas după aplicare sau amestecul după spălare sunt eliminate într-un mod care să nu compromită siguranţa alimentară şi mediul înconjurător?
CB 8.6
Analiza Reziduurilor Produselor de Protecţia Plantelor (N/A pentru Flori şi Producţii Ornamentale)
CB 8.6.1
Producătorul poate demonstra că are informaţii despre piaţa pe care el intenţionează să comercializeze produsele şi restricţia faţă de limita maximă admisă de reziduuri pe piaţă?
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Nº
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 39 din 94
Criterii de Conformitate
Producătorul poate demonstra că toate intervalele de pre-recoltare au fost observate pentru culturile unde au fost aplicate produsele de protectie a plantelor, prin utilizarea unor înregistrări clare, cum ar fi înregistrările de aplicare a produselor de protecţia plantelor si datele de recoltare a culturilor. In special, în situatiile de recoltare continue, există sisteme în vigoare în camp, livadă sau seră (de exemplu, semne de avertizare, timp de aplicare, etc.), pentru a asigura conformitatea cu toate intervalele de pre-recoltare. Consultati 8.6.2. Fără N/A, cu exceptia producţiei de Flori şi Plante ornamentale.
Nivel
Punct Major
Aplicarea prin pulverizare a surplusului şi a soluţiei provenite de la Punct Minor spălarea cisternelor (rezervoarelor) peste culturi, este o prioritate în conditiile în care nu este depăsită doza recomandată pe etichetă. Surplusul sau soluţia provenită din spălarea cisternelor sunt eliminate într-un mod care nu face compromisuri nici de sigurantă alimentară, nici mediului înconjurător. Înregistrările sunt păstrate. Fără N/A.
Producătorul sau clienţii producătorului trebuie să aibă la dispozitie o Punct Major listă de MRL actuala aplicabila pentru toata/e piata (le) în care produsele sunt destinate a fi tranzactionate (piata internă si/sau internatională). MRL vor fi identificate fie demonstrand comunicarea cu clientii care să confirme destinaţia pietei, sau prin selectarea unei tări (sau un grup de tări), în care produsele urmeaza să fie comercializate, precum si prin a prezenta dovezi de conformitate cu un sistem de depistare a rezidurilor corespunzător in tară. Atunci când un grup de tări sunt vizate împreună pentru comercializare, sistemul de verificare a rezidurilor trebuie să respecte cele mai stricte MRL aplicabile în grup. Consultati analiza reziduurilor din cadrul anexei CB.5.
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 8.6.2
S-au luat măsuri privind limita maximă admisă de reziduri de pe piaţa pe care producătorul intenţionează să-şi vândă produsele?
În cazul în care MRL din piata în care producătorul intentionează să comercializeze produsele sunt mai stricte decât cele din tara de productie, producătorul sau clientul producătorul poate demonstra că, în timpul ciclului de productie aceste MRL au fost luate în considerare (de exemplu, modificarea, acolo unde este necesară a regimului de aplicare a produselor de protectie a plantelor si/sau de utilizare a rezultatelor testelor produc reziduuri).
Punct Major
CB 8.6.3
Producătorul are încheiată o evaluare a riscurilor pentru a determina dacă produsele sale vor fi compatibile cu MRL-urile din tara de destinatie?
Analiza riscurilor evaluează utilizarea PPP si riscul potential de depăsire a MRL. Evaluarea riscurilor se bazează pe criteriile explicate în anexa la Ghidul CB.6 -depăsirile MRL.
Punct Major
CB 8.6.4
Există o evidenţă a rezidurilor testate bazată pe rezultatele analizei de risc?
Pe baza rezultatelor evaluării riscurilor, dovezi documentate curente Punct Major sau înregistrări, trebuie să fie disponibile rezultatele analizei rezidurilor produselor de protectia plantelor pentru produse înregistrate GLOBALG.AP. , sau de participare ca terta parte la sistemul de monitorizare a rezidurilor produselor de protective a plantelor , care este urmărit de la fermă. Atunci când testele de reziduuri sunt necesare ca urmare a evaluării riscurilor, criteriile referitoare la procedurile de prelevare a probelor, laboratoare acreditate, etc, trebuie să fie urmate. Analiza riscurilor în mod normal concluzioneaza că există o nevoie de a întreprinde analiza reziduurilor și de a identifica numărul de analize, când și unde sa ia probe și tipul de analize în conformitate cu anexa CB 6 Analiza Riscurilor – Limita Maxima de Reziduri. O evaluare a riscurilor, care ajunge la concluzia că nu este nevoie de a efectua analiza reziduurilor trebuie sa identifice că acolo există: - Un istoric de 4 sau mai multi ani de verificare analitică, fără detectarea incidentelor (de exemplu, depășiri, utilizarea PPP-lor neautorizate, etc.) si - Utilizarea minima sau deloc a PPP si -Nu a fost utilizat PPP in apropierea perioadei de recoltare (tratamentele in perioada de recoltare sunt mult mai mari decat in perioada de pre-recoltare) si -O evaluare a riscurilor validată de către o terța parte independenta (de exemplu inspector CB, expert, etc.), sau de catre client. Excepție de la aceste condiții ar putea fi aceste culturi asupra carora nu s-a utilizat PPP, mediul inconjurator este foarte controlat și pentru aceste motive, în mod normal nu se întreprinde analiza reziduurilor de PPP (ciupercile ar putea fi un exemplu)
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Nº
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 40 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
De la 8.6.5 pana la 8.6.7: Daca s-a realizat o analiză a reziduurilor, au fost respectate urmatoarele: CB 8.6.5
Procedurile de prelevare sunt corect urmărite?
Există dovezi documentate care să demonstreze conformitatea cu procedurile de esantionare aplicabile. A se vedea anexa CB.5 analiză a reziduurilor.
CB 8.6.6
Laboratorul care testează produsele este acreditat de o autoritate naţională competentă la standardul ISO 17025 sau un standard echivalent?
Există dovezi clare documentate (pe foi cu antet, copii ale acreditări, Punct Minor etc.) ca laboratoarele utilizate pentru analiza reziduurilor de protectia plantelor, au fost acreditate, sau sunt în proces de acreditare de către o autoritate natională competentă în conformitate cu ISO 17025 sau un standard echivalent. În toate cazurile, laboratoarele trebuie să facă dovada participării la testele de competentă (de exemplu, FAPAS trebuie să fie disponibil). A se vedea anexa CB.5 analiza reziduurilor.
CB 8.6.7
Un plan de acţiune există în cazul în care MRL este depăşit?
Există o procedură documentată clară cu privire la măsurile de remediere si actiunile (aceasta va include comunicarea cu clientii, urmărirea exercitiilor de produs, etc.), care urmează să fie luate în cazul în care analiza rezidurilor de protecţie a plantelor indică un MRL (fie din tara de productie sau de tările în care produsul recoltat este destinat a fi comercializat în cazul în care este diferită) depăsit. A se vedea anexa CB.5 analiza reziduurilor.
CB 8.7
Depozitarea Produselor de Protecţia Plantelor
Punct Minor
Punct Major
Depozitarea produselor de protectia plantelor trebuie să respecte regulile de bază pentru a asigura condiţii de siguranţă în păstrare si utilizare.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
CB 8.7.1
Produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în conformitate cu regulamentele locale?
Depozitarea produselor de protectie a plantelor este în conformitate cu legislatia şi regulamentele în vigoare la nivel national, regional si local.
Punct Major
de la 8.7.2 pana la 8.7.8: Sunt produsele de protecţia plantelor păstrate într-un spaţiu care este: CB 8.7.2
Robust?
Depozitul produselor de protecţie a plantelor este construit într-un mod care să asigure robusteţe şi să fie solid. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.7.3
Închis?
Produsele de protectie a plantelor sunt depozitare sub cheie. Fără N/A.
Punct Major
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 41 din 94
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 8.7.4
Cu temperatură acceptabilă pentru produse?
Produsele de protectie a plantelor sunt stocate în conformitate cu cerintele de depozitare înscrise pe etichetă. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.7.5
Rezistente la incendii?
Depozitele de pesticide sunt construite din materiale care sunt rezistente la foc (Cerinta minimă RF 30, adică 30 de minute de rezistenţa la foc). Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.7.6
Bine ventilate (in cazul deplasarilor in cadrul depozitului)?
Depozitele de pesticide au suficientă si constantă ventilatie de aer proaspăt pentru a evita acumularea de vapori nocivi. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.7.7
Bine luminate?
Depozitele de pesticide au sau sunt situate în zone cu iluminare Punct Minor naturală sau artificială suficientă pentru a se asigura că toate etichetele produselor pot fi citite cu usurintă în timp ce sunt pe rafturi. Fără N/A.
CB 8.7.8
Depozitate departe de alte materiale?
Cerinta minimă este de a preveni contaminarea încrucisată între produsele de protectie a plantelor si a altor materiale prin folosirea unei bariere fizice (perete, foi, etc.). Fără N/A.
CB 8.7.9
Materialul poliţelor pe care se păstrează materialele de uz fitosanitar nu este absorbant?
Depozitele de pesticide sunt dotate cu rafturi, care nu sunt Punct Minor absorbante în caz de deversare (de exemplu, metal, plastic rigid, sau acoperite cu folie de protectie impermeabilă, etc.).
CB 8.7.10
Depozitul unde sunt păstrate produsele de uz fitosanitar poate reţine scurgerile de substanţe?
Depozitele de pesticide au recipiente de reţinere în conformitate cu 110% din volumul celui mai mare recipient de lichide depozitat, pentru a se asigura că nu poate exista nici o scurgere, infiltrare sau contaminare la exteriorul instalatiei. Fără N/A.
CB 8.7.11
Există facilităţi pentru măsurarea şi amestecarea produselor de uz fitosanitar?
Depozitul de pesticide sau zona de preparare a soluţiei de pesticide, Punct Major în cazul în care aceasta este diferită, au echipamente de măsurare a containerelor si de verificare a cântarelor, a fost verificat anual de către producător pentru a asigura exactitatea acestor amestecuri si sunt echipate cu ustensile (găleti de exemplu, alimentarea cu apă, punct etc.) pentru manipularea sigură si eficientă a tuturor produselor de protectie a plantelor care pot fi aplicate. Fără N/A.
CB 8.7.12
Există facilităţi contra scurgerilor?
Depozitul de pesticide si zona de preparare a pesticidelor, sunt echipate cu un recipient din material absorbant inert, cum ar fi nisipul, mătura si pungi de plastic, care trebuie să fie semnalizate si într-o locatie fixă, care urmează să fie utilizate în cazul scurgerilor de produse de protectie a plantelor. Fără N/A.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 42 din 94
Punct Minor
Punct Minor
Punct Minor
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 8.7.13
Accesul la depozitul cu produsele de uz fitosanitar este limitat doar la muncitorii care sunt instruiţi corespunzator pentru a manipula aceste produse?
Depozitul de pesticide este încuiat si accesul fizic este permis numai în prezenta persoanelor care pot demonstra pregătire oficială în manipularea în conditii de sigurantă si de utilizare a produselor de protectie a plantelor. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.7.14
Toate produsele de uz fitosanitar sunt păstrate în ambalajul lor original?
Toate produsele de protectie a plantelor, care sunt în prezent în Punct Major depozit sunt păstrate în recipientele şi ambalajele originale. În caz de spargere, noul ambalaj trebuie să contină toate informatiile de pe eticheta originală. Consultati CB.8.9.1. Fără N/A.
CB 8.7.15
Produsele de uz fitosanitar aprobate pentru a fi folosite în culturile înregistrate pentru certificarea GLOBALG.A.P. sunt depozitate separat de produsele de uz fitosanitar destinate în alte scopuri?
Produse de protectie a plantelor utilizate în alte scopuri decât pentru culturile înregistrate si/sau certificate (de exemplu utilizarea în grădină, etc.) sunt clar identificate si depozitate separat în depozitul de pesticide.
Punct Minor
CB 8.7.16
Lichidele nu sunt păstrate pe rafturi deasupra pulberilor?
Toate produsele de protectie a plantelor lichide sunt stocate pe rafturi, intotdeauna pe rafturile inferioare produselor sub forma de pulberi sau sub formă de granule. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.7.17
Există un inventar al produselor de uz fitosanitar disponibil?
Un inventar de stoc care indică continutul depozitului (tipul si cantitatea), este disponibil si este actualizat cel putin o dată la 3 luni.
Punct Minor
CB 8.8
Manipularea Produselor de Protecţia Plantelor (N/A dacă nu se manipuleaza Produse de Protecţia Plantelor)
CB 8.8.1
Se fac anual controale de sănătate muncitorilor care manipulează produsele de uz fitosanitar?
Toti muncitorii care sunt în contact cu produsele de protectie a Recom. plantelor sunt supuşi în mod voluntar controalelor sanitare anuale. Aceste controale de sănătate trebuie să respecte codurile de practică nationale, regionale sau locale si trebuie să respecte legea cu privire la divulgarea datelor cu caracter personal.
CB 8.8.2
Există proceduri care prevăd intrarea în cultură după aplicarea un tratament cu pesticide?
Există proceduri clare, documentate, care reglementeaza toate Punct Major intervalele de re-intrare pentru produsele de protectie a plantelor, aplicate pentru culturi în conformitate cu instructiunile de pe etichetă. În cazul în care nu există informatii pe etichetă, nu există cerinte specifice, dar pulverizarea trebuie realizată pe plantele uscate înainte de a se reintra în zona de cultivare.
CB 8.8.3
Sunt afişate procedurile în caz de accident la mai puţin de 10 metri distanţă de locul de depozitare al produselor de uz fitosanitar?
Procedura în caz de accident detaliată în AF.3.4.1 trebuie să afiseze etapele de bază ale îngrijirii în caz de accident si să fie accesibilă pentru toate persoanele la o distanţă de 10 de metri de depozitul de pesticide si zonele desemnate de amestecare. Fără N/A.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 43 din 94
Punct Minor
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
CB 8.8.4
Există facilitaţi de acordare a primului ajutor în caz de contaminare?
Depozitele de pesticide precum şi cele de preparare a pesticidelor Punct Minor prezente în ferma au facilităţi de spălare a ochilor, o sursă de apă curată la cel mult 10 metri distantă, o trusă completă de prim ajutor si o procedură clară in caz de accident cu număr de telefon de contact de urgentă sau etape de bază ale îngrijirii în caz de accident, toate permanent si clar afişate. Fără N/A.
CB 8.8.5
La amestecarea pesticidelor sunt urmarite instrucţiunile de pe eticheta?
Facilitătile, inclusiv echipamentul de măsurare potrivit, trebuie să fie adecvate pentru amestecarea produselor de protectie a plantelor, astfel încât manipularea corectă si procedurile de umplere, aşa cum se mentionează pe etichetă, poate fi respectată. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.9
Containerele Goale de Produse de Protecţia Plantelor
CB 8.9.1
Este evitată refolosirea containerelor goale în care s-au păstrat produsele de uz fitosanitar?
Există dovezi că recipiente goale de protectie a plantelor nu au fost sau nu sunt în prezent în curs de re-utilizare pentru altceva decât cele care contin si transportarea produs identic după cum se mentionează pe eticheta originală. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.9.2
Păstrarea recipientelor de produse fitosanitare goale se face în aşa fel încât să se evite expunerea oamenilor?
Beneficiind de un depozit securizat, un sistem de manipulare în conditii de sigurantă înainte de eliminare, precum si o metodă de eliminare care să evite expunerea oamenilor, sistemul utilizat pentru eliminarea containerelor goale de produse de protectie a plantelor, se asigură că persoanele nu pot intra în contact fizic cu recipientele goale. Fără N/A.
Punct Minor
CB 8.9.3
Păstrarea recipientelor de produse fitosanitare goale se face în aşa fel încât să se evite poluarea mediului înconjurator?
Beneficiind de un depozit securizat si un sistem de manipulare Punct Minor înainte de eliminare, printr-o metodă responsabil fată de mediu, sistemul de eliminare a containerelor goale de produse de protectie a plantelor reduce riscul de contaminare a mediului, cursurilor de apă, a florei si faunei. Fără N/A.
CB 8.9.4
Este folosit programul de colectare a ambalajelor atunci când este disponibil?
În cazul în care sistemele de colectare si de eliminare oficiale există, există înregistrări documentate de participare de către producător.
CB 8.9.5
Există un sistem de colectare, containerele goale sunt depozitate în mod Toate containerele goale nu sunt reutilizate, si au fost depozitate corespunzator, etichetate şi manipulate conform regulilor de colectare? adecvat, etichetate si manipulate, în conformitate cu cerintele de colectare oficiale si sistemele de eliminare după caz.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 44 din 94
Nivel
Punct Minor
Punct Minor
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de Conformitate
Nivel
CB 8.9.6
Sunt spălate containerele folosind un dispozitiv integrat de spălare cu presiune, fie clătite de 3 ori cu apa?
Instalaţia de aplicare a produselor de protectie a plantelor sunt curăţate prin presiunea de la echipamente sau clătirea ambalajelor de 4 ori. Există instrucţiuni scrise clare ca fiecare container să fie curăţat. Fără N/A.
Punct Major
CB 8.9.7
După clătire, amestecul se pune în echipamentul de tratatament?
Fie prin utilizarea unui dispozitiv de manipulare a containerelor sau printr-o procedură scrisă pentru operatorii echipamentului de aplicare. Apa urmată din clătire din containerele goale este întotdeauna pusă înapoi în rezervorul echipamentului de aplicare atunci când se amestecă.
Punct Minor
CB 8.9.8
Containerele goale sunt păstrate în loc sigur până când eliminarea lor este posibilă?
Există o zonă securizată pentru depozitarea containărelor goale înainte de eliminare, care este izolată de produse şi materiale de ambalare (de exemplu în permanentă semnat si cu acces limitat pentru persoane).
Punct Minor
CB 8.9.9
Regulile privind eliminarea şi distrugerea containerelor, sunt disponibile în locuri vizibile?
Toate reglementările legislaţiei nationale, regionale si locale, dacă există, au fost respectate în ceea ce priveste eliminarea de containere goale de produse de protectie a plantelor.
Punct Major
CB 8.10
Produse de Protecţia Plantelor Ieşite din Termen
CB 8.10.1.
Produsele de uz fitosanitar ieşite din termen, sunt păstrate în mod sigur, identificate şi eliminate de către o instituţie competentă?
CB 8.11
Aplicarea Altor Substanţe decât Îngrăşăminte şi Produse de Protecţia Plantelor
CB 8.11.1
Sunt înregistrari în cazul în care s-au folosit în culturi şi/sau sol substanţe care nu sunt cuprinse în categoria produselor fitosanitare şi a îngrăşămintelor?
CB 9
ECHIPAMENTUL
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 45 din 94
Există înregistrări documentate care indică faptul că produsele de Punct Minor protectie a plantelor depăsite au fost eliminate prin canale autorizate oficial. Atunci când acest lucru nu este posibil, produsele de protectie a plantelor sunt păstrate în sigurantă si identificabile.
Dacă se folosesc orice alte preparate sau amelioratori, ameliorarea Punct Minor solului, sau orice alte substante sunt utilizate pe culturi certificate, înregistrările trebuie să fie disponibile. Aceste evidente trebuie să includă denumirea substantei (de exemplu, planta din care aceasta provine), denumirea comercială (în cazul în care produsul este achizitionat), câmpul, data si suma. Dacă, în tara de productie, exista un sistem de înregistrare pentru această substantă (e), acesta trebuie să fie aprobat.
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Puncte de control
Criterii de Conformitate
CB 9.1
Echipamentele sensibile la siguranţa alimentară şi protecţia mediului (echipamentul de aplicare îngrăşăminte, echipamentele de aplicare pesticide, sistemele de irigare, cântarele, termometrele) sunt verificate şi calibrate anual?
Echipamentul este tinut într-o stare bună, cu dovezi documentate de Punct Minor de întretinere zilnic pentru toate reparatiile, schimbarea uleiului, etc., întreprinse. De exemplu: Distribuitor de îngrăsăminte: trebuie, cel putin, să fie înregistrări documentate care confirmă că verificarea calibrării a fost efectuată de către o companie specializată, furnizor de echipamente de fertilizare sau de către persoana responsabilă din punct de vedere tehnic în cadrul fermei, în ultimele 12 luni. Produse de pulverizare a pesticidelor: a se vedea anexa CB.7 pentru îndrumări cu privire la conformitatea cu inspectia vizuală si testele functionale ale echipamentului de aplicare. Echipamentul de aplicare a pesticidelor (automat si non-automat) a fost verificat pentru o functionare corectă în ultimele 12 luni si acest lucru este certificat sau documentat fie prin participarea la un sistem oficial (acolo unde există) sau a fost efectuată de către o persoană care pot demonstra competenta.
CB 9.2
Foloseste producătorul firme independente pentru calibrarea echipamentelor?
Implicarea producătorului într-un sistem de calibrare este documentată.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Nº
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 46 din 94
Nivel
Recom.
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
ANEXA CB 1 GHIDUL GLOBALG.A.P. – RISCURI MICROBIOLOGICE 1
INTRODUCERE
Scopul acestui Ghid este de a facilita identificarea pericolelor de igienă în timpul recoltatului fructelor şi legumelor proaspete şi de întelegere a măsurilor de luat în considerare pentru evitarea acestor pericole. Riscurile chimice şi fizice sunt abordate în mai multe secţiuni ale Standardului GLOBALG.A.P. Atunci când igiena nu este luată în considerare, condiţiile pentru prezenţa microorganismelor patogene (inclusiv umane) în produse sunt crescute, generand un pericol biologic care poate provoca toxiinfecţie alimentară în rândul consumatorilor. Riscurile de igiena sunt variabile în funcţie de mai multe condiţii care sunt specifice pentru fiecare fermă, astfel încat nu este posibl să se explice în doar un document al tuturor procedurilor de atenuare care urmeaza să fie stabilite în fiecare caz. În consecinţa, acest ghid nu este extins şi ar trebui luat în considerare faptul că reflectă toate riscurile de igiena privind o anumită fermă. 2
RISCURI DE BAZA PRIVIND IGIENA
Este recunoscut faptul că există cinci surse principale probabile de contaminare microbiană, pe care un cultivator trebuie să le cunoască şi să le evalueze în ferma lui. Odata riscul identificat, de asemenea, trebuie să se considere că o contaminare încrucişată se poate întampla în orice moment al ciclului de producţie:
1. APA
2. PREZENTA ANIMALELOR, PASARILOR & REPTILELOR
3. FOLOSIREA DESEULUI & INGRASAMINTE ORGANICE
4. OAMENI (MUNCITORI)
5. MATERIALE
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
CONTAMINARE INCRUCISATA
PRODUCTIE
3
IDENTIFICAREA PERICOLELOR
Cel mai bun mod de a evita pericolele, şi prin urmare riscurile de recoltare, este de a lua măsuri preventive. Dar prevenţia nu este o problemă generică: ea trebuie să se concentreze pe riscurile asociate cu condiţiile agricole specifice. Această secţiune oferă îndrumări pentru cultivatori, în scopul de a identifica şi de a evita pericolele legate de igiena. Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 47 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Monitorizarea continuua a condiţiilor se recomandă, chiar dacă riscurile au o probabilitate redusă. 3.1 GENERALITATI: 3.2. CARACTERISTICILE CULTURILOR Primul factor care se ia în considerare este reprezentat de caracteristicile esenţiale ale culturii. Câteva din aceste condiţii care pot creea pericole, iar cultivatorii trebuie să se gândească la asta. Un instrument simplu cunoscut sub numele ”arbore decizional” poate fi folosit aşa acum este în imaginea urmatoare: Arborele decizional constată pericolele inerente caracteristice unei culturi.
Produsul creşte în contact direct cu solul
Risc mare: Produsele trebuie manipulate prin eliminarea sau evitarea prezeţei solului
Produsul este potrivit pentru a capta praful şi apa (suprafeţe aspre, textura, verdeţuri)?
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Probabilitate mare de pericol
În timpul recoltării produsul este în contact direct cu solul
Probabilitate mare de pericol
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 48 din 94
În general, pericolul mic este asociat cu acest produs
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
În aceste culturi, care din cauza caracteristirlor lor, pericolele sunt identificate ca fiind mai mari, măsuri mai atente trebuie să fie luate şi, probabil, o combinaţie de măsuri trebuie luate în considerare pentru a evita pericolele specifice. 3.3 RISCURI SPECIFICE 3.3.1 3.3.1.1
Apa Apa folosită cu puţin timp înainte de recoltare
În funcţie de sursa şi sistemul de distribuţie, apa poate fi contaminată de la animale sau oameni. Există câteva riscuri din cauza apei care transporta microorganisme patogene şi care supravieţuiesc pentru a ajunge la consumator, în special la acele produse la care, în funcţie de caracteristicile lor, pericolele sunt mai mari. (Vezi secţiunea anterioară). În unele culturi apa este utilizată în apropierea sau cu puţin timp înainte de recoltare pentru scopuri cum ar fi: • • •
Irigaţii, inclusiv fertirigare (hidroponic) (CB 6.3) Controlul daunelor solare asupra produselor Ultimele aplicaţii de produse fitosanitare (CB 8)
În cazuri de irigare, apa trebuie să corespundă standardelor de irigare locale, dar de asemenea, trebuie să se ia în considerare că, în cazul în care apa este utilizată în apropierea perioadei de recoltare şi ajunge în contact direct cu partea comestibilă a produsului, atunci pericolele sunt mai mari şi trebuie luate măsuri pentru a se evita contaminarea apei din canalizări, de la animale şi păsări. În cazul în care apa este folosită pentru controlul daunelor solare sau pentru protecţia plantelor în apropierea perioadei de recoltare, atunci apa folosită trebuie să fie curată, necontaminată de animale, păsări şi canalizare.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
3.3.1.2
Apa folosita pentru spălarea produselor recoltate şi materiale (FV 3)
Apa folosită pentru spălarea produselor recoltate trebuie să provină dintr-o sursă sigură, de preferat apă potabilă sau care a fost tratată pentru a elimina bacteriile. Practic, sunt patru aspecte care trebuie luate în considerare pentru a stabili cele mai practici de igienă legate de apa folosită pentru spălarea productiei: a) Întotdeauna folosiţi apă proaspătă, potabilă. În cazul apei din fântâni, sistemul de extracţie trebuie să fie proiect, construit şi întreţinut pentru a proteja potenţiala contaminare a apei. b) În cazul în care apa este recirculată, trebuie tratată prin utilizarea de agent dezinfectant. Punctele slabe ale tratării apei sunt în general de control şi de supraveghere pentru a menţine efectul lor. Adesea ele sunt uitate sau slab făcute, un accent special ar trebui să se acorde înregistrarilor şi frecvenţei monitorizărilor şi acţiunilor corective.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 49 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
c) Curăţarea rezervoarelor, conductelor şi pompelor utilizate pentru spălare. Echipamentul trebuie să fie curăţat şi dezinfectat în fiecare zi şi menţinut uscat până a doua zi. d) Frecvenţa schimbării apei. Aceasta ar trebui să fie stabilită pentru fiecare caz specific, în funcţie de tipul de produs, design-ul echipamentelor de spălare şi informaţiile de la controale. Furnizorul dezinfectantului ar trebui să ofere îndrumari pentru această determinare. e) Rezervele de apă trebuie făcute folosind numai apă potabilă sau apă tratată. f)
Niciodată să nu folosiţi apa pentru irigaţii (excepţie apa potabilă de calitate) la spălarea sau “reîmprospătarea” produselor
3.3.1.3
Apa şi gheaţa pentru răcirea produselor recoltate
Acelaşi arbore decizional poate fi utilizat pentru a evalua riscurile atunci când apa şi gheaţa folosite în procesul de răcire, dar există câteva consideraţii adiţionale legate de depozitarea gheţii: • •
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
•
Sursa gheţii: o Gheaţa trebuie întotdeauna obţinută din apă potabilă (apă potabilă calitativ). Producătorul trebuie să se informeze cu privire la provenienţa gheţii, vizitând furnizorul şi verificând dacă a fost produsă cu apă potabilă controlată. Depozitarea ghetii o Gheaţa nu trebuie să aibă contact cu solul o Gheaţa trebuie depozitată într-un rezervor acoperit sau într-o structura similară pentru a evita contaminarea accidentală de la animale sau păsări Manipularea ghetii o Toate instrumentele folosite pentru a manipula sau a zdrobi gheaţa trebuie să fie curate şi depozitate în dulapuri o Nu adăugaţi niciodata apă nepotabilă pentru a spăla sau menţine gheaţa
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 50 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Deciziile ghidului pentru evaluarea pericolelor de contaminare microbiană după recoltare de la apa.
Echipamentul de spălare/ răcire este curăţat în fiecare zi ?
Echipamentul de spălare/ răcire trebuie spălat în fiecare zi. Apa/ gheaţa este furnizată de o sursă care furnizează/ utilizează apă potabilă (potabilă din punct de vedere al standardului) ?
Testată apa pentru bacteria E. coli. Sunt niveluri detectabile de E. coli în analize ?
Sursa de apă, rezervoarele de stocare, sistemul de distribuţie pot fi contaminate cu fecale ale animalelor sau păsărilor ?
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Apa este schimbată pentru spălare zilnică ? Apa este recirculata cu dezinfectant suplimentar ?
Izolaţi sau închideţi toate punctele de contaminare din sistem.
Probabilitate mica de pericol Există măsuri frecvente de control, acţiuni corective şi înregistrări ?
Apa trebuie tratată înainte de utilizare sau schimbarea sursei de apa.
Măsurile de control pentru concentraţia şi evidenţa dezinfectantilor trebuie implementate.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 51 din 94
Probabilitate mica de pericol
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Bazat pe “Guidelines for on farm food safety for fresh produce. Guvernul Australian”. Departamentul de Agricultură, pescuit şi silvicultură
În cazul în care rădăcini sau tulpini ale produsului sunt recoltate, de asemenea o pre-spălare trebuie să se efectueze cu scopul de a curăţa produsul de pământ şi de a reduce posibilitatea de contaminare înainte de spălare/răcire 3.3.1.4
Apa din condiţii ne-controlabile, cum ar fi inundaţiile şi ploile abundente în sezonul de recoltare.
Contaminanţi periculoşi pot fi depozitaţi pe terenul cultivat de inundaţii puternice (de exemplu: deşeuri toxice, materiale fecale, animale moarte). Previ contaminarea încrucişată prin curăţarea sau dezinfectarea echipamentelor care au venit în contact cu solul anterior inundaţiilor FDA consideră că orice cultură inundată sa fie considerată “marfă alterată” care nu poate fi vândută pentru consumul uman. Zonele care au fost inundate în orice perioadă a sezonului nu pot fi utilizate pentru a stoca produse sau materiale de ambalare. 3.3.2
Prezenţa animalelor, păsărilor şi reptilelor
Animalele, păsările şi reptilele pot contamina produsele şi materialele cu microorganisme care pot cauza boli consumatorilor şi muncitorilor. Este necesar să se ia toate măsurile pentru a evita contactul acestora cu produsele din fermă în timpul recoltării şi manipulării, inclusiv în timpul transportului. Arborele decizional se axează pe prezenţa animalelor în timpul recoltării.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Arborele decizional constată pericole datorate prezenţei animalelor în timpul recoltării
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 52 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Există în zonele adiacente crescătorii de animale?
Da: Probabilitatea de pericol mare
Trebuie puse în aplicare măsuri şi bariere fizice pentru a evita scurgerea deşeurilor provenite de la animale Există în fermă o zonă de creştere a animalelor?
Efectivele de animale sunt limitate
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Trebuie luate măsuri pentru a evita accesul animalelor domestice în fermă în special în perioada de recoltare. Animalele folosite la munca agricolă trebuiesc controlare
Animalelor domestice le este interzis accesul în femă şi au fost luate măsuri pentru a evita prezenţa lor în fermă
Animalele folosite la munci agricole sunt monitorizate în spaţiile de lucru şi deşeurile lor sunt recuperate imediat
Fauna salbatică (păsări, etc.) nu este abundentă sau poate fi gestionată Nu: Probabilitate de pericol mare Ferma are un risc mic de la animale Punctele de atracţie pentru animale, rozătoare şi păsări trebuie evitate. În acest scop, toate produsele aruncate trebuie acoperite sau scoase din zona de recoltare. Orice produs care se suspectează că a venit în contact direct cu rozatoare, animale, păsări sau reptile trebuie aruncat. Un sistem de control al dăunatorilor trebuie să existe în zonele utilizate pentru a stoca/menţine produsele recoltate. Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 53 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
3.3.3
Utilizarea deseurilor în culturi şi condiţiile de stocare a deseurilor în fermă (CB 5.5)
Gunoiul şi alţi fertilizanţi naturali, datorită originii lor, sunt o potenţială sursă de contaminare microbiana. Din acest motiv folosirea acestor tipuri de fertilizanţi naturali trebuie gestionată pentru a evita o posibilă contaminare microbiana. În timpul recoltării o atenţie specială trebuie acordată urmatoarelor aspecte: 1. Culturile care cresc în sol sau în apropierea solului sunt cele mai vulnerabile la agenţii patogeni, care pot supravieţui în sol. Culturile mici care pot fi stropite cu pământ în timpul irigării sau ploilor torenţiale, prezintă, de asemenea, un risc la agenţii patogeni din gunoiul care persistă în sol. Produsele, a căror parte comestibilă în general nu intră în contact cu solul au o probabilitate mai mică de contaminare, cu condiţia ca produsele care au intrat în contact cu solul (de exemplu fructele căzute din pomi) să nu fie recoltate. 2. Intervalul de timp dintre aplicarea gunoiului şi recoltarea fructelor şi legumelor trebuie să fie maxim. Fertilizaţii organici netrataţi nu trebuie aplicaţi cu 60 zile înainte de perioada de recoltare. 3. Evitaţi posibila contaminare cu gunoiul de pe un teren învecinat. Uită-te după levigate sau contaminarea prin canale de irigaţii. Precipitaţiile abundente pe gunoi pot provoca levigatul în zonele de recoltare. 4. Nu amplasa depozitul de deşeuri sau tratamente în imediata apropiere a zonei de producţie de fructe proaspete sau legume sau în apropierea zonei utilizată pentru depozitarea instrumentelor şi materialelor folosite la recoltare. 5. Utilajele folosite la recoltare ca tractoare, camioane şi transportatori nu au voie să circule prin zona cu gunoi înainte de a intra în câmpul de producere. Toate echipamentele care au intrat în contact cu deşeuri netratate (de exemplu tractoare, unelte) trebuie curăţate înainte de a intra în zona de recoltare. 3.3.4
Sănătatea şi igiena oamenilor (muncitorilor)
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Igiena corespunzătoare a angajaţilor este un element crucial al siguranţei alimentare în fiecare operaţiune de producţie a produselor proaspete. Conformarea la măsuri adecvate de igienă a angajaţilor poate fi facilitată dacă ei au acces la: • Infrastructura sanitară pentru angajaţi • Informarea şi instruirea în igienă şi sănătate este acordată tuturor angajaţilor • Supravegherea respectării instrucţiunilor 3.3.4.1
Infrastructura pentru angajaţi
Pentru a se conforma la aspectele de bază ale igienei, angajaţii au nevoie să aibă acces la instalaţiile şi echipamentele specifice. a) Centrele sanitare din câmp. Muncitorii din câmp trebuie să aibă acces la facilităţi sanitare corespunzătoare în scopul prevenirii pericolelor. Locaţia şi sistemul toaletelor sanitare folosite în câmp va depinde de legislaţia locală, dar recomandările în domeniul sanitar sunt: • Facilităţile trebuie să fie accesibile tuturor muncitorilor şi să permită folosirea toaletelor ori de câte ori este necesar • Punctele sanitare trebuie menţinute în condiţii bune şi curate pentru a evita contaminarea solului, apei, culturilor şi a muncitorilor înşişi Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 54 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
• •
Semne care indică că mâinile trebuie spălate dupa fiecare folosire a toaletei trebuie să existe Eliminarea rezidurilor trebuie făcută astfel încât să nu se contamineze culturile, pământul, produsele sau materialele.
b) Spălarea mâinilor • Apă curată trebuie să existe în zonă pentru spălarea pe mâini a muncitorilor, precum şi săpun • Apa poate fi menţinută în rezervoare închise, prevăzute cu un robinet şi într-o zonă cu umbră • Apa trebuie schimbată în fiecare zi • Rezervorul trebuie frecvent bine spălat, în funcţie de condiţiile specifice din fermă 3.3.4.2 Informarea şi instruirea în igienă şi sănătate a muncitorilor Instruirea şi formarea privind igiena de bază trebuie acordată tuturor muncitorilor şi supraveghetorilor a) Instrucţiunile de bază trebuie să includă: • Cum să ne spălam mâinile • Când să ne spălam pe mâini • Cum să ne ocupăm de tăieturi şi leziuni • Ce să facem în caz de sângerări • Afişarea semnelor care interzic mâncatul, fumatul, mestecatul gumei şi scuipatului în camp • Utilizarea instalaţiilor sanitare • Cum să detectezi condiţii nesanitare în câmp( păsări, rozătoare şi dovezi ale prezenţei lor, animale domestice, cum să manipulăm gunoiul) Supraveghetorii trebuie instruiţi în privinţa recunoaşterii simptomelor de boală şi cum să facă faţă acestor condiţii. b) Instruirea trebuie să cuprindă, cel puţin, manipularea produselor specifice şi ambalarea în condiţii igienice. Urmărirea aplicării principiilor de igienă şi a instrucţiunilor trebuie să intre în sarcina supraveghetorilor.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
4.
Materiale
4.1
INSTRUMENTELE SI CONTAINERELE DE RECOLTAT • • • •
Trebuie menţinute curate şi în bune condiţii astfel încât să nu contamineze sau deterioreze produsul Muncitorii trebuie instruiţi să utilizeze numai aceste recipiente şi instrumente care sunt curate şi în bune condiţii. Îndepărtaţi toate impurităţile posibile de pe remorci şi cutiile folosite la recoltare între utilizări. Orice recipient sau instrument care este suspect că a venit în contact cu deşeuri animale sau fecale umane, sânge sau cu excremente de păsări trebuie spălat şi dezinfectat înainte de folosire. Recipientele folosite la recoltare nu ar trebui folosite pentru a căra materiale sau substanţe altele decât fructele şi legumele recoltate. Muncitorii agricoli ar trebui instruiţi în acest sens.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 55 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
•
ECHIPAMENTELE ŞI UTILAJELE FOLOSITE LA RECOLTARE
4.2 • • •
4.3
Atunci când se folosesc maşini de recoltare, acestea ar trebui calibrate şi manevrate corespunzător pentru a preveni deteriorarea fizică a produselor În fiecare zi maşinile ar trebui revizuite pentru a se asigura că nici un produs nu a rămas în interiorul acestora Maşinile de recoltat trebuie curăţate şi spălate în conformitate cu recomandările producătorului şi cu condiţiile specifice de muncă
TRANSPORTUL • • •
4.4
Utilajele folosite pentru transportul fructelor şi legumelor proaspete sau ambalate nu trebuie folosite pentru transportul substantelor periculoase Fiecare vehicul trebuie curăţat adecvat, şi unde este necesar dezinfectat pentru a se evita contaminarea încrucişată Un vehicul murdar sau unul care are resturi de produse nu va fi folosit niciodata
DEPOZITAREA TEMPORARA A PRODUSELOR RECOLTATE • • •
5.
Recipientele pentru deşeuri, produsele secundare şi substanţele nealimentare şi periculoase ar trebui identificate în mod specific. Ele nu trebuie folosite pentu depozitarea fructelor şi legumelor sau materialelor de ambalare care sunt folosite pentru fructele şi legumele proaspete
Produsele recoltate trebuie depozitate întotdeauna într-o zonă curată Produsele recoltate trebuie protejate de caldură, animale sau orice alte surse de contaminare posibile Un control al dăunatorilor trebuie să existe
BIBLIOGRAFIE
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
1. Departamentul pentru Agricultură, Pescuit şi Silvicultură, Australia: Ghidul pentru Siguranţa alimentară pentru produsele proaspete, Ediţia a doua, 2004 2. EEC: Regulamentuul ( EC) Nr. 852/2004 pentru igiena produselor alimentare al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 Aprilie 2004 3. FAO : Codul bunelor practici de igiena pentru fructe şi legume proaspete CAC/RCP 53-2003, Codex Alimentarius ,2003 4. Fundaţia pentru dezvoltarea fructelor: Ghidul pentru bune practici de igiena la fructe şi legume, 2000 Chile 5. Departamentul American de Sănătate şi Servicii Umane, FDA, Centrul pentru Siguranţa Alimentară şi Nutriţie Aplicată: Ghidul pentru minimizarea riscurilor alimentare microbiene la fructele şi legumele proaspete, Octombrie,1998
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 56 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Anexa CB 2- Ghidul GLOBALG.A.P. – Utilizarea responsabilă a apei Risc
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Fizic
Problema
Statut
Deficitul de apa
Bazinul hidrografic sau în zona feței de deficitul de apă din cauza supraexploatării resurselor de apă? Poate afecta deficitul de apă consumul de apă curentă sau planificată de către producător? Producătorul contribuie în mod semnificativ la deficitul de apă din bazinul sau zona sau s-ar putea să facă acest lucru în viitor?
Seceta
Bazinul hidrografic sau zona de seceta se confruntă din cauza precipitaTiilor neregulate? Poate acest fenomen afecteaze consumul de apă al producătorului? Cât de flexibilă este utilizarea apei in ferma? Poate acest fenomen să afecteaze mediul, aspectele sociale si/sau culturale?
Inundatii
Are bazin hidrografic sau zona de inundatii din cauza ploilor fata neregulate sau de gestionare a apei? Poate acest fenomen să-l afecteze pe producător? Poate acest fenomen să afecteaze mediul, aspectele sociale si/sau culturale?
Poluarea apei
Are bazin hidrografic sau zona de poluarea apei fata? Sunt surse actuale sau potentiale de poluare în amonte sau situate în zona apelor subterane fel ca şi producător? Poate afecta poluarea producătorul? Poate această poluare afecta mediul, aspectele sociale si/sau culturale?
Surse alternative de apa
Există surse alternative de apă non-supraexploatate si/sau non-poluate? Poate această apă să fie alocată producătorului în mod regulat? Poate această apă să fie alocată producătorului, în situasii extreme (secetă, poluare, etc.)? Există (noi) mecanisme de stocare, în scopul de a aborda situatii temporare extreme? Care sunt efectele asupra mediului ale surselor alternative sau sistemelor de stocare a apei?
Este bazinul hidrografic sau zona gestionata în conformitate cu un plan sau o schemă? Acest plan sau schema au fost consultate de către publicul si părtile interesate si aprobate de către autoritatea corespunzătoare? Planul Alocarea apei şi sistemul de este implementat si actualizat în mod regulat? Este consumul de apă al De management producătorului inclus în plan sau schema? Dacă nu consumul de apă al reglementare producătorului este in concordanta cu alocarea din plan si sistemul de management? Acest plan este considerat adecvat mediului, aspectelor sociale si/sau culturale? Permisul de utilizare a apei
Există o procedură care permite deţinerea apei folosita? Producătorul să detină un permis de utilizare a apei adecvate pentru utilizarea apei sale? Are acest permis interactiona cu alti (consumul de apă) permisele?
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 57 din 94
Acţiune
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Risc
Problema
Neautorizarea apei utilizata
Producător apa utilizarea (partial), fără permis corespondentului? Alti utilizatori folosesc apă fără autorizatie corespunzătoare? Poate această utilizare a apă neautorizara sa afecteaze permisul de utilizare a apei a producătorului sau consumul de apă în sine? Poate utilizarea de apă nonautorizata sa afecteaze mediul, aspectele sociale si/sau culturale?
Prioritatea de utilizare
Este utilizarea apei prioritizată în bazin sau zonă? Care este clasamentul producătorului în raport cu alti utilizatori de apă? Sunt prevăzute reglementări specifice pentru situatii extreme (secetă, poluare, etc.)? Există un risc pentru utilizarea producător de apă, luând în considerare scenariile de trend ale utilizatorilor de apă prioritare si situatiile extreme? Permis poate fi derogate în scopul de a furniza apă pentru utilizatorilor de apă care au prioritate?
Conflicte in folosinta apei
Exista bazine hidrografice sau ape subterane care traverseza zone nationale, regionale, locale sau granite culturale/etnice? Există conflicte legate de apă în bazinul hidrografic sau in zonă? Care sunt motivele lor? Aceste conflicte sunt abordate prin rezolvarea conflictelor, procese de dialog? Este producătorul implicat în conflictele de apă, în acest domeniu special, sau în orice altă zonă geografică in care el functionează? Utilizatorii de apă similari sunt implicati în conflictele de apă din bazinul hidrografic sau zona sau zonele adiacente?
Probleme de mediu
Care este situatia actuală a apei proaspete din mediul înconjurator din bazinul hidrografic sau zonă? Care sunt tendintele mediului inconjurator si a biodiversitătii pentru bazin hidrografic sau zona? Pot aceste tendinte de mediu sa afecteze negativ operatiunile fermei? Folosirea in apei are impact în mod semnificativ în formă directă sau indirectă asupra caracteristicilor esentiale ale mediului sau al biodiversitătii? Producătorul a dezvoltat o declaratie (publică) a mediului si/sau planul? Acest plan raspunde la toate conflicte legate de apa din mediu inconjurator sau problemele apărute? Este pus în aplicare acest plan, auditat si se actualizează în mod regulat? Este acest plan accesibil publicului?
Aspecte sociale
Care este situatia sociala actuala legata de probleme de apă (accesul la apă potabilă si canalizare adecvată, etc.) din bazinul hidrografic sau zona? Care sunt tendintele sociale pentru aceste aspecte? Cerintele sociale sau reclamatiile pot afecta negativ operatiunile fermei? Folosire a apei din ferma poate avea un impact semnificativ în formă directă sau indirectă asupra accesul la apa potabilă si canalizare pentru locuitorii din bazinul hidrografic sau zonă? Producătorul a elaborat o declaratie (publică) si/sau un plan în acest sens? Acest plan răspunde oricăror conflicte sau nelămuriri apărute pe utilizarea apei? Este pus în aplicare acest plan, auditat si se actualizează în mod regulat? Este acest plan accesibil publicului?
Reputational 130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Statut
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 58 din 94
Acţiune
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Risc
Problema
Aspecte culturale
Care sunt aspectele culturale-cheie legate de apa din bazinul hidrografic sau zonă? Care a fost evolutia lor? Tendintele culturale, cerinte sau reclamatiile pot afecta negativ operatiunile fermei? Folosire a apei in ferma poate avea un impact semnificativ în formă directă sau indirectă asupra patrimoniului cultural al bazinului hidrografic sau zona? Producătorul a dezvoltat o declaratie (publică) si/sau un plan în acest sens? Acest plan răspunde oricăror conflicte sau nelămuriri apărute in utilizarea apei? Este pus în aplicare acest plan, auditat si actualizat în mod regulat? Este acest plan accesibile publicului?
Gestionarea apei din fermă
Apă din ferma este gestionata în conformitate cu un plan? Acest plan include registrele privind utilizarea in trecut, curenta si viitoare a apei? Acest plan include dispozitii privind utilizarea durabilă si eficienta a apei? Acest plan răspunde oricăror conflicte sau nelămuriri apărute în ceea ce priveste gestionarea apei din ferma? Este pus în aplicare acest plan, auditat si se actualizează în mod regulat? Este acest plan accesibil publicului?
Finanţarea
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Financiar
Statut
Producătorul solicita o finantare externa regulată sau neregulată? Investitorii (actuali si potentiali) iau în considerare criterii legate de apa în evaluarea finantării acestora? Există aspecte specifice (de exemplu, planul de gestionare a apei, permise de utilizare a apei), cerute de investitori? Investitorii stabililesc praguri pentru respectarea acestor criterii legate de apă?
Asigurarea
Producătorul subscribe asigurari pentru operatiunile sale? Operatorii (actuali si potentiali) de asigurare iau în considerare criterii legate de apa în evaluarea lor? Există aspecte specifice (de exemplu, planul de gestionare a apei, permise de utilizare a apei), cerute de operatorii de asigurare? Acestia stabililesc praguri pentru respectarea acestor criterii legate de apă?
Tarifarea apei
Producătorul plăteste pentru consumul de apă? Cum este stabilit acest pret/taxa/tarif ? Acesta nu include costurile operationale si externalitătile (din mediul inconjurator)? Sistemul de tarifare este stabil, previzibil si transparent? Care esteprobabilitatea ca pretul apei sa fie majorat în mod regulat sau neregulat?
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 59 din 94
Acţiune
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
ANEXA CB 3 GHIDUL GLOBALG.A.P. | PACHETUL MANAGEMENTULUI DE COMBATERE INTEGRATA 1
INTRODUCERE
Acest document este un set de acţiuni alternative pentru aplicarea tehnicilor IPM în producţia comercială a culturilor agricole şi horticole. Acesta a fost elaborat pentru a oferi posibile acţiuni de punere în aplicare a IPM. Având în vedere variaţia naturală privind dezvoltarea dăunătorilor pentru diferite culturi şi zone, un model specific pentru fiecare situaţie implicată în IPM nu poate fi dezvoltat, şi prin urmare, consideraţiile analizate şi exemplele prezentate în acest document nu sunt toate, dar sunt direct îndreptate către punerea în aplicare a IPM în industria locala. Acesta este un aspect important deoarece orice sistem IPM trebuie implementat în contextul condiţiilor locale , fizice( climatice, topografice, etc.) biologice ( dăunători, inamici naturali) şi economic( accesul la subvenţii sau lipsa lor; cerinţele tuturor ţărilor importante). 1.1 DEFINITIE Combaterea Integrată a Dăunătorilor (IPM) este o analiză atentă a tuturor tehnicilor disponibile de combatere a dăunătorilor şi integrarea ulterioara a măsurilor adecvate care să descurajeze dezvoltarea populaţiilor de dăunători şi alte intrevenţii la acest nivel care sunt justificate economic şi reduc sau minimizeaza riscul pentru sănătatea umană şi mediu. IPM pune accentul pe creşterea unor culturi sănătoase cu cele mai putine daune ale agro ecosistemului şi încurajează mecanismele naturale de control al pesticidelor (Codul Internaţional de Conduită al Distribuţiei utilizării pesticidelor, FAO 2002). 1.2 SCOP
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Scopul aplicării IPM în cadrul GLOBALG.A.P. este să asigure sustenabilitatea producţiei aceasta incluzand şi protecţia culturilor. Acest lucru poate fi realizat prin integrarea şi aplicarea tuturor tacticilor de combatere şi reprimare a dăunătorilor, inclusiv aplicarea raţională a substanţelor chimice. Ultimul cuvânt din “IPM“ este management. Acest lucru are o importantă cruciala, deoarece implică cunoaşterea acestei probleme şi intensitatea problemei (lor). În cazul gestionării dăunătorilor această informaţie poate fi obţinută prin aplicarea la sisteme standardizate de gestionare a dăunătorilor. 1.3 CADRUL Acest document prezintă abordări posibile care pot fi folosite pentru a implementa cei trei piloni de bază ai IPM care sunt: prevenţia, monitorizarea şi controlul bolilor, buruielilor şi dăunătorilor artropode în culturile de fructe şi legume. Acest set este conceput pentru a furniza exemple de abordări diferite pe care producătorul le poate lua în considerare pentru dezvoltarea propriilor programe de IPM. Acesta nu este conceput ca un text exhaustiv şi final al instrumentelor IPM şi vor fi actualizate periodic. Culturi diferite din diferite zone ale lumii necesită diferite combinaţii ale metodelor IPM. Cu toate acestea, filozofia generala IPM este generică şi universală. IPM trebuie considerat un sistem flexibil, care trebuie adaptat la condiţiile locale (fizice, biologice şi economice), în care o anumită cultură este produsă într-o anumită zonă. Prin urmare, un model generic IPM poate fi folosit în orice situaţie în care nu poate fi dezvoltat. Prin urmare, lista exemplelor oferite aici este un ghid. Nu este şi nu poate fi complet, dar este suficient ca un ghid pentru producătorii locali care doresc să elaboreze şi să implementeze un program IPM. Producătorii ar trebuie să evalueze critic, cel puţin în fiecare an, practicile curente de protecţie a plantelor şi să evalueze sistematic potenţialul diferitelor practici IPM pentru culturile lor. Specialişti tehnici locali sau regionali trebuie să fie în măsură să analizeze planul IPM, boli sau buruieni şi să verifice care practică IPM sau combinaţii ale acestora sunt de succes. Astfel de informaţii vor fi utile pentru a ajuta producătorii din aceleaşi zone precum şi din alte zone, similare din lume, pentru a îmbunătaţi practicile lor IPM.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 60 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
1.4
CEI TREI PILONI AI IPM
GLOBALG.A.P. a identificat trei etape cronologice în tehnica IPM, care sunt în conformitate cu principiile IOBC: (1) PREVENIREA Eforturi maxime ar trebui să se facă pentru a preveni problemele cu dăunători, boli şi buruieni pentru a preveni necesitatea unei intervenţii. Aceasta include adaptarea unor tehnici de cultivare şi a acţiunilor de management la nivelul fermei pentru a preveni sau reduce incidenţa şi intesitatea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor. În cazul unor dăunători cronici (Stern 1959; Pringle 2006) care poate să includă opţiuni de prevenire a gestionarii dăunătorilor, inclusiv prin pulverizare. (2) MONITORIZAREA SI EVALUAREA Monitorizarea este inspecţia sistematică a culturilor şi a împrejurimilor pentru a stabili prezenţa, stadiul (oua larve) şi intensitatea (nivel de populaţie; nivelul de infestare) de dezvoltare, şi locul dăunătorilor, bolilor şi buruienilor. Aceasta este una dintre activităţile cele mai critice ale IPM, deoarece aceasta va alerta producătorul cu privire la prezenţa şi nivelul dăunătorilor, bolilor şi buruienilor în cultura sa. Acest lucru va permite producătorului să ia o decizie cu privire la cea mai adecvata intervenţie, subliniind cât este de esenţială această parte a monotorizării şi evidenţei la un program IPM. (3) INTERVENTIA Diferite tehnici IPM pot fi utilizate atunci când monitorizarea indică faptul că un prag de acţiune a fost atins şi că intervenţia este necesară pentru a preveni impactul economic asupra valorii culturilor sau boala/dăunătorii se vor răspandi şi în alte culturi. În cadrul programului IPM, se acordă prioritate metodelor nonchimice care reduc riscul asupra oamenilor şi mediului înconjurător, atâta timp cât acestea controlează în mod eficient dăunătorii, bolile şi buruienile. Cu toate acestea, cele mai multe sunt în prezent preventive, cum ar fi plasarea dozatoarelor pentru perturbarea împerecherii, conservarea naturală a populaţiei inamice etc. Dacă monitorizarea indică în continuare că acest control este insuficient, atunci utilizarea de produse chimice fitosanitare ar putea fi luată în considerare. În aceste cazuri, pesticide selective care sunt compatibile cu abordarea IPM, ar trebui selectate şi aplicate în mod selectiv asupra produselor.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
În scopul implementării IPM în fermă, producătorul trebuie să-şi însuşească cunoştinţele de baza IPM cu privire la aspectele legate de cultura şi locaţia sa. Aceste cunoştinte de bază sunt descrise în secţiunea 2. 2 DEZVOLTAREA CUNOSTINTELOR DE BAZA În scopul de a avea success cu IPM, este important să aibă cunoştinţe de bază cu privire la: • •
Dăunătorii cheie, bolile şi buruienile care pot afecta cultura Strategiile potenţiale, metodele şi produsele pentru a le controla
În acest scop, producătorul ar trebui să colecteze informaţii cu privire la:
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 61 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
2.1
Dăunători, boli şi buruieni
Producătorul ar trebui să detină urmatoarele inforrmaţii de bază: 2.1.1
Lista cu dăunătorii, bolile şi buruienile relevante pentru culturi specific zonei, regiunii sau ţării.
2.1.2
Informaţii de bază (fişe) despre biologia dăunătorilor, bolilor şi buruienilor relevante şi despre duşmanii or naturali cum ar fi: • Informaţii despre ciclul lor de viaţă o Diferite etape de viaţă şi data aproximativă a apariţiei lor o Cerinţe de dezvoltare (pragul de temperatură minimă de dezvoltare, numărul de zboruri pe sezon, sezonul în care atacă sau se dezvoltă etc.) o Locul unde iernează (în cazul dăunătorilor) • Ghiduri fotografice ale dăunătorilor (diferite etape), bolilor şi buruienilor relevante şi daunele lor tipice • Ghiduri fotografice ale duşmanilor naturali relevanţi (diferite etape) • Prag economic de dăunare(EIL) şi pragurile de acţiune • Cunostinte referitoare la diferite organisme, care au statut de carantina, export
2.2
PRODUSE DE PROTECTIA PLANTELOR
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Producătorul ar trebui să deţină urmatoarele informaţii de bază: 2.2.1
Lista pesticidelor care pot fi legal aplicate împotriva dăunătorilor, bolilor şi buruienilor din cultură
2.2.2
Informaţii de bază (fişe) cu privire la: • Familia substanţelor chimice • “Ruta de contact” (sistemic, translaminar, activitatea vaporilor, contact, stomac) • Dozele • Nivelul maxim de reziduri (în propria ţară şi în ţările în care face export) • Persistenţa • Intervalul de re-intrare • Intervalul de recoltare • Tehnicile optime de aplicare • Timpul optim de aplicare • Numărul maxim de aplicări pe sezon • Selectarea duşmanilor naturali a polenizatorilor • Modul de acţionare
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 62 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
2.3
ALTE METODE DE PROTECTIE •
Informaţii similare ar trebui să fie disponibile pentru alte metode de proteţie
2.4 INSTRUIREA Formarea de personal relevant (personal propriu sau consultant de specialitate) în urmatoarele subiecte: • Recunoaşterea dăunătorilor, bolilor, buruienilor şi a duşmanilor naturali relevanţi • Cercetarea şi monitorizarea tehnicilor, inclusiv păstrarea înregistrărilor • Principii, tehnici, metode şi strategii IPM • Cunoştinţe de protecţia plantelor şi tehnicile de aplicare 3
MASURI POTENTIALE IPM INAINTE DE PLANTARE
Măsurile preventive şi de igienă reprezintă o parte esenţială a abordarii IPM. Multe măsuri preventive pot fi luate înainte de plantarea culturilor, în scopul prevenirii sau reducerii viitoarelor probleme cu dăunătorii, bolile sau buruienile din timpul perioadei de creştere. 3.1
ANALIZA RISCURILOR
Întocmeşte o evaluare a riscurilor campului 3.1.1
Istoria campului
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
• • • • • • •
3.1.2
Ce culturi au fost cultivate pe acest lot în ultimii trei ani? Care au fost, în trecut, principalele probleme cu dăunătorii, bolile şi buruienile pe acest lot? Deşi nu este întotdeauna posibil, este de recomandat ca să se adune toate informaţiile anterioare referitoare la utilizarea produselor fitosanitare: Ce produse fitosanitare au fost folosite în trecut pe acest camp? Ar putea utilizarea produsele fitosanitare folosite în trecut pe acest camp: Creea probleme cu reziduri pe cultura proprie? (de ex. acumularea în sol datorită pesticidelor) Cauza focare de boală sau dăunători în timpul viitorului sezon de creştere? (de ex: pentru ca toti inamicii naturali au fost exterminate din plantele perene cum ar fi copacii si tufisurile)
Vegetaţia şi culturile învecinate
Evaluaţi influenţa potenţială a vegetaţiei şi culturilor învecinate asupra culturii dumneavoastre: • Care sunt practicile IPM din culturile învecinate? • Care sunt pesticidele utilizate în culturile învecinate şi care este riscul derivării pesticidelor? • Care sunt potenţialele probleme cu dăunătorii sau bolile create de vegetaţia şi culturile învecinate? 3.1.3
Probe de sol şi apă
Ia şi analizează probe de sol şi apă cu scopul de a verifica: • Prezenţa bolilor şi dăunătorilor (inclusiv nematozi) Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 63 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
• • 3.1.4
Prezenţa reziduurilor de pesticide, metale grele sau alte toxine Nivelul nutriţional al solului
Evaluarea şi analiza evaluării riscurilor
Se bazeaza pe analiza evaluării riscurilor şi monitorizarea înregistrărilor din anii anteriori (vezi 4.2) (Dacă există aceste înregistrări pentru noile campuri), identifica măsurile care ar trebui luate pentru a preveni sau reduce problemele cu dăunătorii, bolile sau buruienile specifice şi relevante din cultura sa proprie. 3.2
PREVENIREA
Acolo unde este relevant, urmatoarele măsuri preventive ar trebui luate în considerare pentru noile campuri 3.2.1
Solul
Pentru prevenirea dăunătorilor (din sol), nematozilor, bolilor şi buruienilor( rădăcini) următoarele măsuri ar trebui luate: • Rotaţia culturilor în concordantă cu programul de rotaţie al culturilor şi în funcţie de cultură • Anul de odihnă, necultivat, în funcţie de cultură • Dezinfecţia solului sau a substratului de creştere (de ex: solarizare,fumigaţie, inundaţie, aburire, apă calda) • Promovarea şi/sau augmentarea beneficiilor organismelor microbiene şi macrobiene din sol • Curatarea locului sau sanitatia culturilor (inclusic fructele in cazul livezilor) pentru a reduce intesitatea atacului peste iarna 3.2.2 Apa Măsuri preventive ar trebui luate pentru a asigura • Apă curată (îndeplineşte reglementările locale în materie de dăunători, boli şi reziduri chimice, sau reducerea conţinutului lor, dacă este cazul) • Metode de irigare optime şi /sau utilizarea fertirigării
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
3.2.3
Plantele
Măsurile preventive care pot reduce problemele cu dăunătorii, nematozii şi bolile sunt: • Alegerea unor soiuri optime, rezistente • Utilizarea de portaltoi rezistenţi (altoire) • Materialul de platat sau semanat se fie liber de boli si daunatori (seminţe sau plante). Acestea pot include teste pentru dăunători şi agenţi patogeni 3.2.4
Condiţiile climatice
Condiţiile climatice pot avea o mare influenţă în dezvoltarea bolilor, precum şi a dăunătorilor şi buruienilor. Prin urmare, se ia in considerare: • Măsuri pentru a preveni sau reduce dezvoltarea dăunătorilor şi /sau bolilor • Crearea unei staţii de monitorizare agro-climaterice sau abonament la un serviciu de informare sau avertizare 3.2.5
Calendarul
În ceea ce priveşte (prima) apariţia dăunătorilor cheie, bolilor şi buruienilor în timpul sezonului de creştere, se ia în considerare Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 64 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
• •
Posibilitatea de a alege o dată optimă de plantare pentru a reduce (evita) problemele cu dăunătorii cheie, bolile şi buruienile Alegerea unor soiuri timpurii sau soiuri de sezon scurt, pentru a evita perioadele cu presiune mare de infestare cu anumiţi dăunători sau boli.
Locaţia şi selecţia campurilor
3.2 6.
Analizaţi dacă, culturile învecinate ar putea fi o sursă de boli si daunatori. 4
MĂSURI POTENŢIALE PENTRU IPM ÎN PERIOADA DE CREŞTERE
4.1
PREVENIREA
Măsurile preventive sunt o parte esenţială a abordării IPM. Scopul lor este de a menţine populaţia dăunătorilor, bolilor şi buruienilor sub pragul de acţiune. În orice caz, producătorul trebuie să ia în considerare cele mai potrivite măsuri preventive, în funcţie de situaţia particulară a acestora şi în funcţie de dăunătorii, bolile şi buruienile relevante pentru culturile şi locaţia lor. 4.1.1 Curăţenia fermei (Igiena şi Sanitatia) Măsurile de igienă sunt menite să împiedice dăunătorii, bolile şi buruienile să intre pe teren şi răspândirea sau dispersarea lor în culturi. 4.1.1.1 Prevenirea transmisiei de dăunători, boli şi buruieni ale vectorilor de: • Identificarea vectorilor, cum ar fi insecte, animale, animale de companie, rozătoare. • Identificarea acţiunilor de a păstra aceşti vectori departe de culturi • Identificarea buruienilor in granitele sau din zonele adiacente, care pot gazdui daunatori 4.1.1.2
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
4.1.1.3
4.1.1.4
4.1.1.5
Prevenirea transmisiei de dăunători, boli şi buruieni la oameni: • Lucrarea de la plantele sanatoase catre zonele si plantele bolnave • Purtarea de haine adecvate, mănuşi, pantofi (depinde de cultură) • Dezinfecţia mâinilor, pantofilor, hainelor înainte de a intra pe teren, în special după vizitarea loturilor altor producători (depinde de cultură) Prevenirea transmisiei de dăunători, boli şi buruieni la echipamente sau materiale prin: • Curăţarea echipamentelor (inclusiv a maşinilor) şi materialelor după terminarea muncii şi înainte de intrarea într-un teren nou • Utilizând echipamente şi materiale diferite în diferite câmpuri (dacă este posibil), în funcţie de culturi • Utilizarea cutiilor şi lăzilor curate Prevenirea transmisiei de dăunători, boli şi buruieni prin gestionarea reziduurilor de culturi • Curăţarea livezii după taiere, recoltare, adunarea frunzelor sau orice altă acţiune care a produs reziduuri organice • Nu păstraţi reziduurile în apropierea câmpului Prevenirea derivării pesticidelor de la parcelele vecine
Întocmiţi acorduri şi organizaţi comunicări cu producătorii din parcelele învecinate pentru a elimina riscul de derivă al pesticidelor nedorite 4.1.2
Măsuri culturale şi tehnice
4.1.2.1 Ingrijirea optima a culturilor (fertirigare, irigare, etc.). Retineti ca prea multa fertilizarea poate fi in detrimental gestionarii daunatorilor, deoarece fertilizarea in exces poate genera aminoacizi liberi in phoel sixylem si poate creste respiratia afidelor. Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 65 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Cultura optima care poate genera o cultura mai sanatoasa, care rezista la boli si daunatori. 4.1.2.2 Management si micro climat Folositi masuri pentru cultura, cum ar fi tăierea, curatirea locului şi adunatul frunzelor, cu scopul de a asigura un micro-climat optim (umiditate, temperatură, lumină, aer) pregatirea terenului pentru a preveni sau reduce dezvoltarea dăunătorilor şi/sau bolilor. 4.1.2.3 Sisteme de cultivare Sisteme de cultivare diferite pot fi utilizate pentru a preveni sau reduce problemele cu dăunătorii, bolile şi buruienile. • Culturi acoperite pentru a preveni buruienile şi pentru a stimula duşmanii naturali • Tipuri speciale de sisteme de cultivare: culture mixte, benzi de cultură, benzi de recoltare, permacultura • Alte practici privind sistemul de cultivare (de exemplu: margini de teren necultivate pentru a preveni migraţia dăunătorilor cum ar fi melcii şi serpii) 4.1.2.4 Tehnici de excludere (în culturi protejate) În special în culturile protejate, tehnici diferite pot fi utilizate pentru a exclude dăunătorii din culturi, cum ar fi plase pentru insect si folli UV pentru solarii pentru a reduce imigraţia anumitor insecte, bariere pengtru aer si usi duble. 4.1.2.5 Mulcirea Evaluati daca mulcii ar putea ajuta in minimizarea diferitelor boli si daunatori sau buruieni (mulci de plastic, refelectiv, paie, etc) 4.1.2.6
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
4.1.3 4.1.3.1
4.1.3.2 4.1.3.3
Alte măsuri tehnice • Analizaţi ce alte măsuri tehnice de prevenire pot fi întreprinse • Prevenirea mecanica si afectarea produsului Conservarea controlului bilogic Măsuri de sporire a populaţiilor de inamici naturali şi de polenizatori în şi din apropierea culturilor • Utilizarea diferitelor sisteme de cultivare (cultura si recoltarea pe rand) culturi mixte, culturi permanente altele) • Utilizarea de culturi de protecţie(inclusiv garduri vii) (plante care produc polen, plante care produc nectar, plante care sunt gazde alternative pentru inamici naturali) • Utilizarea culturilor de protecţie în interiorul câmpului (plante care produc polen, plante care produc nectar, plante care pot fi gazde alternative pentru inamici naturali) • Utilizarea de momeli pentru inamicii naturali • Furnizarea de ascunzişuri sau cuiburi pentru inamicii naturali şi polenizatori • Furnizarea de surse de alimentaţie atunci când cultura este în stare latenta cum este cazul fructelor de foioase • Utilizarea de produse chimice selective, locuri de plasare selective şi/sau momente de pulverizare unde şi când controlul chimic este necesar • Utilizarea tehnologiei împinge-trage (atrage şi ucide; folosirea de repellente) Asigură cuiburi pentru păsările de pradă pentru a controla rozătoarele. Previno reducerea de inamici naturali prin folosirea pesticidelor • Utilizarea pesticide selective care sunt compatibile cu inamicii naturali
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 66 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
• 4.2
Utilizarea de tehnici de aplicare selectivă (tratarea locului, aplicarea pe sol a produselor sistemelor, curse, sprayuri, capcane, etc.)
INSTRUMENTE DE MONITORIZARE SI SUPORT DE DECIZIE
Monitorizarea este un instrument important pentru reducerea numărul de intervenţii cu produse chimice de uz fitosanitar şi este fundamentală pentru un program IPM sigur şi durabil. Este de preferat ca monitorizarea să fie utilizată în combinaţie cu instrumente de suport decizionale. Organizaţia • Nominalizaţi o persoană responsabilă cu cercetarea şi monitorizarea • Această persoană trebuie să beneficieze de formare în: o Recunoaşterea dăunătorilor, bolilor şi buruienilor o Tehnici de cercetare şi monitorizare o Menţinerea înregistrărilor Această instruire ar trebui actualizată în mod regulat. 4.2.1
4.2.2 Observarea Organizarea programului de monitorizare şi cercetare pentru fermă: • Identificaţi care dăunători, boli şi buruieni trebuie monitorizate şi de ce • Stabiliţi cum trebuie monitorizate (observarea directă în cultură a părţilor din plante cheie, capcane, plantele indicator) • Stabiliţi în care perioadă a anului, în care stadiu de viaţă al organismelor dăunătoare, monitorizarea ar trebui să aibe loc. • Participă la sisteme existente de monitorizare/avertizare din zona. • Identifică frecvenţa monitorizărilor • Stabiliţi zona care constituie o unitate de monitorizare • Stabiliţi numărul de puncte de prelevare pe unitatea de suprafată
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
4.2.3
Pastrarea înregistrărilor • Stabiliţi fişe de înregistrări (în calculator sau pe suport de hârtie) care include o Identificarea campurilor şi culturilor care trebuie monitorizate o Numele persoanei responabilă cu monitorizarea o Data monitorizarii o Numele dăunătorilor, bolilor şi buruienilor care sunt monitorizate o Numărul de probe o Numărul constatărilor o Stadiul ciclului de viaţă al constatărilor (în cazul dăunătorilor) o Compararţi cu pragurile o Locurile de amplasare din interiorul parcelei o Luarea deciziei • Fisele cu inregistrari ar trebui arhivate astfel incat sa se permita comparatia cu inregistrarile din diferiti ani si diferite parcele
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 67 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
4.2.4
Sisteme de avertizare şi Instrumente de decizie • Utilizarea de modele predictive şi sisteme de suport decizionale (de exemplu:temperatura-computere cu programme functie de fenofaza, grade – modele zilnice) în combinaţie cu informaţiile de la monitorizări şi prognozele meteo • Utilizarea de sisteme de avertizare la nivelul zonei
4.2.5
Evaluarea/luarea deciziilor • Utilizarea de praguri de acţiune pentru dăunătorii relevanţi, bolile şi buruienile pentru a decide dacă este sau nu nevoie de o intervenţie • Decizii documentate care au fost luate pentru a efectua o anumită intervenţie • Faceţi o analiză a înregistrărilor la sfârşit de sezon, trageţi concluzii şi adaptări ale planului IPM pentru sezonul urmator
4.3
INTERVENTIA
În cazul în care o intervenţie trebuie făcută, acolo sunt câteva metode non-chimice care trebuie aplicate. În cazul în care pesticide trebuie aplicate, utilizarea lor poate fi redusă prin utilizarea de tehnici optime de aplicare şi prin prevenirea dezvoltării rezistenţei la pesticide. În unele cazuri, cum ar fi necesitatea obtinerea conditiilor de carantina in caz de carantina dăunătorilor, bolilor şi buruienilor, o cerinţă fitosanitară este făcută de către ţările terţe. În aceste cazuri, utilizarea produselor fotosanitare de mai multe ori nu poate fi evitată. Dacă fermierul este obligat să utilizeze produse de uz fitosanitar din cauza unor probleme specifice carantinei, el trebuie să utilizeze şi să furnizeze informaţii cu privire la metodele de prevenire şi monitorizare pentru a sprijini necesitatea unei astfel de aplicări.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
4.3.1 Controale mecanice/fizice Înainte de a recurge la metode chimice, un fermier trebuie să evalueze tehnicile mecanice sau fizice pentru a ucide sau elimina dăunătorii, bolile sau buruienile, cum ar fi: • Dăunătorii o Colectarea şi izolarea frunzelor, fructelor sau plantelor infestate (salubrizare) o Aspirarea daunatorilor (e.g. Lygus spp.) o Altele • Bolile o Colectarea si izolarea frunzelor, fructelor sau plantelor deteriorate şi infectate (salubrizare) •
Buruieni o o o o
Cositul Îndepărtarea manuală a buruienilor Plivitul mechanic Etc.
4.3.2 Semi chimicale Semichimicalele pot fi folosite în diferite moduri pentru a combate dăunătorii • Atrage şi ucide, inclusiv: o Capcane cu semichimicale o Culturile capcană Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 68 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
o Tehnici de momeli prin pulverizare • Sterilizarea chimica (acestă tehnica poate fi utilizată ca o alternativă la tehnica SIT): masculii dintr-o populaţie de dăunători sălbatici pot fi atraşi de momeli care sunt cu chemosterilant • Repelente • Întreruperea împerecherii (confuzia împerecherii) 4.3.3 Controale biologice augmentative Diferiţi duşmani naturali şi produse microbiene pot fi eliberaţi sau aplicaţi pentru o mai bună gestionare a populaţiilor de dăunători şi, de asemenea, de boli. Inoculativ sau inundativ agenti care sa controlees insctele si acarienii daunatori • Inoculari sezoniere sau inundative de inamic naturali mass-crescuti pentru controlul insectelor si acarienilor daunatori • Utilizarea de viruşi patogeni pentru insecte (NPV sau viruşi baculo) fungi, bacterii sau nematozi pentru a controla insectele dăunătoare si acarienii • Utilizarea fungilor şi bacteriilor antagoniste pentru a controla rădăcina şi frunzele bolnave
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
4.3.4 Tehinici steril insect( SIT) Aceste tehnici locale sunt cu succes folosite în multe zone al lumii pentru a gestiona populaţiile, de exemplu; musca fructelor (Tephritidae,cum ar fi pentr fructele mediteraneene Fruitfly: Ceratitis capitata) numite specii de Lepidoptera (de exemplu omida fluturelui de bumbac: Pectinophora gossypiella-viermele roz al capsulelor de bumbac, Cydia pomonella- viermele merelor) şi anumite specii de muşte de importanţă veterinară (de exemplu musca:Cochliomyia hominivorax) prin eliberarea frecventa a SIT (NOTA: în cazul screwworm ambele sexe sunt eliberate) a dăunătorilor vizaţi 4.3.5 Utilizarea de produse naturale Diferite produse naturale pot fi utilizate pentru a controla dăunătorii, bolile şi buruienile. De asemenea, în aceste cazuri, o grijă diligentă ar trebui luată pentru a se asigura că acestea sunt compatibile cu abordarea IPM şi nu reprezintă nici o problemă de sănătate şi securitate în alimentaţie. • Uleiuri (uleiuri minerale şi uleiuri vegetale) • Botanice (de exemplu: pyrethrum natural, azadirachtine) • Săpunuri • Diatomaceous earth • Etc. Nota: Trebuie avut grijă ca aceste produse să fie corect înregistrate ca PPP în ţara de producţie, acolo unde este cazul. 4.3.6 Produse chimice de protecţie a plantelor În cazul unei intervenţii cu produse chimice de protecţie a plantelor, aceste produse trebuie selectate în prealabil. Cerinţa de la punctul C.B 8.1.1 este utilă în acest scop. Trebuie avute în vedere urmatoarele: 4.3.6.1 Sistemele de avertizare şi luarea deciziilor Pentru a avea o decizie optima de timp si obiectiv si obiectiv urmatoarele informatii sunt necesare: • Care este perioada optimă de aplicare în scopul obţinerii efectului maxim asupra combaterii dăunătorilor, bolilor şi buruienilor? • Informaţii despre intervalul de re-intrare şi despre intervalul de recoltare. • Informaţii despre frecvenţa aplicărilor corecte • O prognoza meteo cu informaţii despre Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 69 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
•
o Vânt şi condiţiile de temperatură cu scopul de a evita problemele din timpul aplicării o Probabilitatea de a ploua după perioada de aplicare Utilizarea de modele predictive şi a observaţiilor din teren cu scopul de a determina dacă dăunătorii sunt într-un stadiu sensibil al ciclului lor de viaţă. Acest lucru poate fi important pentru optimazarea aplicărilor, astfel încât sa se evite aplicări suplimentare.
4.3.6.2 Pragul acţiunilor Documentarea pragului de acţiune pentru dăunătorii, bolile şi buruienile relevante. 4.3.6.3
Selectarea produsului (vezi 2.2 produsele de protecţie a plantelor) • Înainte de aplicarea produselor chimice, determină care este scopul: curăţarea totală, tratamente locale, corecţia populaţiei, compatibilitatea cu inamicii naturali etc, şi selectează un produs în funcţie de scopul tău. • În cazul în care se aplică amestecurile din rezervoare, identifica dacă există sau nu efecte negative cunoscute ale cocktail-ului care ar trebui evitate.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
4.3.6.4 Managementul anti-rezistenţa Dezvoltarea rezistenţei pesticidelor (1) reduce numărul pesticidelor disponibile şi (2) de multe ori duce la o aplicare frecventă a dozelor mai mari şi prin urmare creşte riscul depăşirilor MRL. Prin urmare este foarte important să aveţi un plan de gestionare anti-rezistenţa, pentru a preveni astfel rezistenţa împotriva pesticidelor chimice. 4.3.6.5 Aplicarea Aplicarea optimă a pesticidelor poate reduce drastic utilizarea pesticidelor, maximizând efectul aplicării pesticidelor • Identificarea şi utilizarea optimă a echipamentului de pulverizare( inclusiv tipul şi mărimea dozelor) şi a tehnicilor: o Presiune o Viteza de conducere o Volumul de apă o pH-ul apei, dacă este relevant pentru produsele de protecţia plantelor o Utilizarea adjuvanţilor( autocolante şi distribuitoare eficente) • Calibrarea periodică a echipamentului de pulverizare • Menţinerea înregistrărilor calibrărilor • Utilizarea tehnicilor de aplicare care sunt selective pentru inamicii naturali Nota: A se vedea 4.1.3.1 si 4.1.3.3,” Utilizarea de produse chimice selective, locuri de plasare selective şi /sau momente de pulverizare unde şi când controlul chimic este necesar. Evaluarea posibilitatii de a utiliza metode selective, prin care produsele de protecţie a plantelor ar putea fi aplicate, fără a perturba populaţiile de inamici naturali din culturi şi integrarea într-un program IPM cum ar fi: o Indice scăzut, aplicare electrostatică o Tratamente locale o Aplicarea pe fâşii o Tratarea doar a unei părţi din plantă Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 70 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
o o o
Calendarul aplicărilor atunci când dăunătorii şi inamicii naturali nu sunt activi în culturi Momeală pulverizată Utilizarea de momeli şi capcane (de exemplu împotriva muştelor de fructe (Tephritidae))
4.3.6.6
Nominalizarea unei persoane care să fie responsbilă cu aplicarea produselor de protecţie a culturilor. O astfel de persoană trebuie să aibă: • Cursuri practice în aplicarea pesticidelor • Cunoştinţe de calibrare a echipamentului
4.3.6.7
Produse de protecţia plantelor învechite • Produsele de protecţia plantelor învechite trebuie păstrate în siguranţă, identificate şi eliminate printr-o cale autorizată sau aprobată
4.3.6.8
Recipientele goale de protecţie a plantelor • Nu reutilizaţi recipientele goale de protecţie a plantelor • Clătiţi-le de trei ori înainte de ale arunca (elimina) • Depozitarea sigură şi în sigurantă a recipientelor goale • Eliminarea în concordanţă cu cerinţele legale/bunele practici
5 5.1
MĂSURI POTENŢIALE IPM POST-RECOLTARE TRATAMENTE POST-RECOLTARE
Atunci când o intervenţie post-recoltare se cere, următorii factori trebuie luati în considerare
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
5.1.1 Selecţia tehnicilor şi produselor La selectarea unei tehnici de intervenţie sau a unui produs • Prioritate trebuie acordată utilizari tehnicilor non-chimice, cum ar fi utilizarea de sisteme de încălzire, congelare, iradiere, spălare, CO2. • În cazul în care produsele fitosanitare trebuie utilizate, acestea trebuie selectate în prealabil acordându-se prioritate produselor cu persistenţă pe termen scurt 5.1.2 Aplicarea tehnicilor În scopul minimizării numărului de aplicări a produselor chimice fitosanitare, urmatoarele puncte trebuie avute în vedere: • Echipamentul de aplicare trebuie să fie calibrat (volum aplicat la volumul produselor din linia de ambalare) • Doza trebuie preparată utilizând echipamente de măsurare calibrate 5.1.3 Înregistrarea aplicărilor Înregistrarea aplicărilor trebuie menţinută în conformitate cu Listele de Control si Criteriile de Conformitate GLOBALG.A.P.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 71 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
5.2 5.2.1
DEPOZITAREA ŞI TRANSPORTUL Monitorizarea
• Sunt cautate spatiile de adapostire a rozătoarelor, păsărilor şi insectelor • Sunt cautate dovezi ale prezenţei lor (fecale, păr, pene) • Revizuirea condiţiilor din zona de marfă şi zona de transport cum ar fi camioanele şi bărcile • 5.2.2 Prevenirea Diferite măsuri ar putea fi luate pentru a elimina dăunătorii şi bolile în timpul depozitării şi al transportului • Depozitarea optimă şi ambalaje pentru transport • Depozitarea optimă şi condiţii de transport o Condiţii climatice optime (temperatură, umiditate relativă, circulaţia aerului, ventilaţie etc.) o Atmosfera (de exemplu ULO,…) • Cutii curate, lăzi, depozite climatizate, camioane • Prevenirea stocării produselor pentru dăunători şi boli (inclusiv rozătoare) prin, de exemplu, excluderea tehnicilor 5.2.3 Intervenţia Diferite tehnici de intervenţie pot fi utilizate pentru a controla dăunătorii şi bolile în timpul depozitării şi transportului • Tehnica capcanelor • Semiochimicale • Controlul biologic al dăunătorilor • Control chimic • Îngheţarea sau încălzirea • Atmosferă controlată • Altele
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
REFERINTE: Fundaţia pentru Dezvoltarea fructelor (Ediţia 2, 2004) Ghid pentru monitorizarea dăunătorilor. Santiago de Chile 50pp. IOBC-OILB, 2004, Ghidul pentru producţia integrată. Principii şi linii directoare tehnice. Editia a 3-a, Elveţia Pimentel, D(ed), 1997, Tehnici pentru reducerea utilizării pesticidelor, beneficii economice şi de mediu. John Wiley&Sons pag. 444 Pimentel, D. ( ed), 1991, Manualul pentru gestionarea pesticidelor în Agricultură. Vol II Ediţia a doua, CRC Press, Boca Raton. Pringle, K.L. 2006. Utilizare pragurilor economice în gestionarea dăunătorilor: merele din Africa de Sud. Jurnalul Sud African al ştiinţei102:201-204. Stern, V. M., Smith, R. F., Van Den Bosch, R.&Hgen, K. S(1959). Conceptul integrat de control. Hilgardia 29, 81-101 FAO, Codul Internaţional de conduită al Distribuţiei şi Utilizării Pesticidelor, 2002 EISA: Codul cu privire la agricultura integrata
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 72 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
ANEXA CB 4 – GHIDUL GLOBALG.A.P. – PRODUSELE DE PROTECTIA PLANTELOR UTILIZATE IN STATELE CARE PERMIT EXTRAPOLAREA Criterii de utilizare în condiţii de siguranţă ( Operator Autorizaţia PPP pentru utilizarea pe culturi Schema de înregistrare în ţara de utilizare şi mediu) individuale Nu există nicio schemă de înregistrare PPs care sunt utilizate trebuie să conţină orientări clare Utilizarea extrapolării este permisă pentru utilizatori pentru a permite utilizarea în siguranţă a produsului în conformitate cu “Codul Intenaţional de conduită privind distribuţia şi utilizarea pesticidelor” (FAO Roma 2002). Există o schemă a inregistrarilor:PPP importate Utilizatorul de PPP, care este importator direct, trebuie să 1. PPP importat poarta o etichetă omologata pot fi vândute cu eticheta ţării de origine. Acest furnizeze ghiduri clare care să permită utilizarea în naţional lucru poate fi pe lângă etichetele naţionale ale siguranţă a produsului. Acest ghid poate fi sub forma unor etichete traduse sau sub forma unor note provenite de la PPP distribuitor. 2. PPP importat poartă o etichetă care este difertită de omologările naţionale actuale. În acest caz PPP poate fi folosit pe culturile unde omologarea naţională este validă. 3. Cultura nu este cuprinsă pe eticheta natională. Utilizarea extrapolată este permisă , dacă sistemul naţional permite în mod explicit acestă practică. Excepţia: Acolo unde studiile de teren sunt efectuate de către producători în cooperare cu guvernul ca studii finale înainte de aprobarea produselor de protecţie a plantelor( PPP), producătorul poate primi certificarea GLOBALG.A.P., chiar dacă o parte a produsului va fi distrusă sau utilizată pentru analize viitoare. Acolo trebuie să existe o transabilitate clară şi informţii despre zona( dimensiunea) utilizată pentru studii. De asemenea, producătorul trebuie să aibă documente semnificative care să indice că producătorul ia parte la un studiu de teren legal în deplină conformitate cu legislaţia ţării de producţie. În plus , trebuie să existe proceduri clare privind gestionarea acestor studii. PPP care sunt testate nu este permisă utilizarea lor pe produsul care urmeză să fie certificate şi testarea rezidurilor trebuie să nu indice reziduri pe acest produs.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 73 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
ANEXA CB 5 – GHID DE INTREPRETARE GLOBALG.A.P.- CB 8.6 – ANALIZA REZIDUURILOR Puncte de control CB 8.6.1.
CB 8.6.2
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
CB 8.6.5
CB 8.6.6
Interpretarea 1.În toate cazurile, o listă cu evidenţa MRL aplicabile în ţară(ţările)/regiunea (chiar dacă este ţara de producţie) unde produsele urmează să fie comercializate, trebuie să fie disponibilă sau orice alt document care arată că producătorul (sau clientul direct) a inclus acestă informaţie. 2.În cazul în care comunicarea cu clienţii este prezentată de producător, aceasta poate fi în formă scrisă sau sub forma altor dovezi verificabile.. 3. Ca o alternative la punctul 2, unde , de exemplu, producătorul nu ştie încă cu cine va avea loc tranzacţionarea, producătorul poate participa la un sistem de verificare a reziduurilor care îndeplineşte cele mai stricte MRL (sau toleranţa la import dacă există şi este diferită) în ţara sau regiunea unde se intenţionează tranzacţionarea produsului. Daca lista MRl este armonizata cu zona, aceasta trebuie confirmata. Dacă producătorul vinde produsul pe piaţa ţării de producţie, lista MRL actuala aplicabilă( la nivel naţional) trebuie să fie disponibilă. 4.Segregarea interna sau transabilitatea produselor certificate este necesară dacă se doreşte satisfacerea MRL în diferite pieţe pentru loturi diferite de produse( de exemplu: producţia simultană pentru SUA, UE, ţara de producţie) 5. Acest punct de control trebuie comparata cu informaţiile furnizate la înregistrarea producătorului şi orice actualizări trimise la CB de la înregistrare, pentru a verifica dacă producătorul îşi vinde produsul sau exclusiv pe piaţa ţării de producţie şi declară că acest lucru este înregistrat. 1 Ghidul trebuie extras din industria PPP/ organizatia producatorilor sau consultant tehnici pentru adaptarea metodelor (de exemplu cresterea intervalului pana la recoltare) care sunt necesare pentru o strictete mai mare a MRL-ului. 2.Dacă producătorul îşi vinde produsele exclusiv pe piaţa din ţara de producţie şi el declară acest lucru la înregistrare, acest punct de control este considerat respectat( de la legislaţia privind GAP cum ar fi intervalul pre-recoltare, doza etc. în ţara de producţie, acoperă acest punct deja) 3.Acest punct de control trebuie comparate cu informaţiile furnizate de producător la înregistrare precum şi orice alte actualizări trimise de la înregistrare 1.Potrivit cu evaluare a riscurilor, un plan de eşantionare este disponibil cuprinzând cel puţin urmatoarele cerinţe minime: frecvenţa eşalonarilor este definită( de exemplu: 1 proba per x kg/bucati, pachet sau o probă pe săptamâna/lună/an etc.) descrierea metodei de analiză( GCMS – MS, LCMS- MS, metode specifice) Evaluarea riscurilor se face cel puţin o dată pe an 2. Planul de eşantionare conceput în conformitate cu proceduri bazate pe risc 3.Procedura standardizata de operare pentru eşantioane- bazată pe CODEX sau reglementările EU 4.Consideraţii: contaminarea încrucişată,trasabilitatea probelor (la laborator şi rezultatele analizelor de reziduri înapoi la sursa de eşantionare) de proces, prin eşantionare/practici de curierat 1 Testarea se face la un laborator acreditat ISO 17025. Este important ca laboratorul macar sa fie in curs de acreditare ISO 17025 sau acreditat cu un standard echivalent (e.g. GLP) sa dovedeasca o testare eficienta. 2.Tehnicile trebuie să fie capabile să detecteze limitele de performantă corespunzatoare( de exemplu LOD 0.01 ppm, etc. 3. Mentenanţa trasabilitătii
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 74 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
1. Vezi sarcina probei în Regulamentele Generale GLOBALG.A.P. 2. Verificaţi trasabilitatea rezultatelor; identificaţi natura şi sursa de depăşire a MRL 3. Interpretaţi rezultatele de laborator şi convenţi măsurile corespunzatoare( implicaţi grupul de referinţă relevant – de exemplu:expertul, industria,cultivatorul, laboratorul, etc. ) 4. Implementaţi măsuri corective( unde este necesar) modificări ale procedurilor şi controalelor relevante, sancţiuni impuse în caz de depăşire a MRL 5.Comunicarea între părţile relevante în caz de depăşire a MRL
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
CB 8.6.7
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 75 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
ANEXA CB 6 – GHIDUL GLOBALG.A.P. – CB 8.6.4 ANALIZA RISCURILOR PENTRU DEPASIREA MRL Condiţii Consumatorii de azi sunt obişnuiţi să aleagă, pe tot parcursul anului, dintr-o varietate diversă de înalta calitate de produse alimentare proaspete şi prelucrate, la preţuri accesibile. Pentru a satisface acest cereri, în multe cazuri, plantele trebuie să fie protejate în timpul creşterii împotriva dăunătorilor şi bolilor, prin aplicarea produselor de protecţie a plantelor (PPP), în conformitate cu principiul” cât mai puţin posibil, atât cât este necesar” Pentru a avea un set de standarde cu privire la reziduurile PPP privind produsele alimentare şi hrana pentru animale, pentru a permite ca, comerţul cu produse alimentare să aibă loc, pentru a respecta bunele practici agricole (G.A.P) şi pentru a se asigura că sănătatea umană este protejată, sunt stabilite legal Limitele maxime de reziduuri aplicabile. Este în interesul tuturor persoanelor care muncesc în producţia agricolă primară şi în lanţurile alimenare, inclusiv GLOBALG.A.P., să se asigure că măsurile practice luate sunt în conformitate cu aceste standarde de comercializare. Pentru GLOBALG.A.P., un instrument –cheie este GLOBALG.A.P.- Standarde şi implementarea lor corectă. Cu toate acestea, în ciuda multor măsuri de precauţie luate la nivel de producător, nu este întotdeauna posibil respectarea 100% a MRL; totuşi este responsabilitatea tuturor celor implicaţi în lanţul producţiei de alimente de a evita depăşiri ale MRL-ului. În scopul asigurării îmbunătăţirii protocoalelor GLOBALG.A.P., producătorii trebuie să evalueze riscurile asociate cu utilizarea PPP. Documentul ataşat oferă exemple despre modul în care pot apărea depăşiri ale MRL astfel încât producătorii să poată modifica procedurile de producţie din fermă în timpul producţiei. Motivele principale ale depăşirii MRL ce pot apare • • •
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
•
Nerespectarea bunelor practici agricole şi a instrucţiunilor de pe etichete, inclusiv utilizarea improprie sau ilegala a PPP Nu sunt aplicate standardele corespunzatoare de asigurare a calităţii pentru a verifica metodele de produţie Diferenţele dintre MRL din ţara de producţie( CP ) şi ţara de destinaţie( CD) şi alte provocări legale în aplicarea şi comunicarea MIL-urilor, cum ar fi schimbări ocazionale de nivel al MRL la jumatatea sezonului de creştere prin care nu se permite producătorului să schimbe G.A.P pentru a asigura un produs final în conformitate cu MRL modificat. Circumstanţe excepţionale, unde condiţii anormale culturilor, condiţii climatice sau agronomice, sunt experimentate
I. Nivelul producătorului (controlul la producator) Situaţii care pot fi controlate de către producător •
• •
Este obligatoriu sa se urmeze instructiunile de pe eticheta PPP: o Metoda de aplicare o Intervalul pre-recoltare o Manipularea şi amestecul o Erori în calcularea concentraţiilor şi în volumul pulverizării o Practici de creştere( acoperite vs. producţie deschisă) Aplicarea de PPP neînregistrate( de exemplu pe culture mici) Utilizarea necorespunzătoare a aditivilor sau uleiurilor
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 76 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
• • • • • •
Aplicarea de PPP ilegal sau utilizarea din surse ne-autentice de formule. Nerespectarea bunelor practici agricole( de exemplu: curăţarea echipamentului, descărcarea amestecului de pulverizare, practici de management, inclusiv managementul apei) şi PHI Sistemul de livrare greşit, utilizarea greşita a echipamentului de aplicare sau starea proastă a echipamentului( de exemplu: calibrarea, duze greşite) Utilizaţi compostul produs de plante tratate Reziduuri în culturile urmatoare Metode de eşantionare ( de producător) o Contaminarea încrucişată în timpul metodelor de eşantionare în câmp/ sala de sortare o Proba incorectă luată ca urmare a erorilor umane în câmp/sala de sortare
Situaţii unde controlul producătorului este minim • •
Creşterea rapidă a plantelor după aplicare, conduce la o recoltare timpurie, mai devreme decât se prevăzuse, şi prin urmare a redus PHI Devierea pulverizării de la plantele învecinate culturii
II. DUPA PLECARE PRODUSELOR (dupa poarta) Situaţii care pot fi controlate de producător • •
Nerespectarea instrucţiunilor de pe etichetă pentru tratamentele după recoltare utilizate în in josul fluxului ( ex; sala de sortare) (vezi sus) Practici de management deficitare( de exemplu: eşecul în urmărirea instrucţiunilor şi regulilor privind igiena/salubritatea, depozitarea şi transportul în siguranţă a PPP care sunt concepute pentru a evita contactul direct al produsului şi PPP)
Nici un control direct al producătorului
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
•
•
Lipsa unui set complet de MRL armonizate la nivel global o PHI nu aplică MRL COD( nu sunt relevante pentru produsele de origine EU) o Reducerea MRL sau retragerea de a.i.- combinate cu comunicarea insuficientă a modificărilor o MRL diferite în CP şi COD o Confuzia cu privire la care MRL este conform, dată fiind utilizarea mai multor standarde legale şi private fiecare cu cerinţe diferite ale MRL. Metode de eşantionare(de către terţe-părţi) o Contaminarea încrucişată în timpul eşantionării - În câmp - La depozit - În magazin o Eşantioane incorecte luate ca urmare a erorii umane - În câmp - La depozit - În magazin o Substanţa uscată nu este împărţită omogen în sol şi în plante
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 77 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
•
•
o Dimensiunea prea mica a eşantionului o Nu există metode armonizate de eşantioane De testare şi de laborator o Marjă de eroare mare inerentă analizelor de reziduuri o Metoda analitica folosita greşit o Erori (nterferente de la alte activitati sau procedure de slaba calitate a laboratorului)False positives (interference from plant-made actives or poor labs procedure or matrix effect o Abilitatea în contradictoriu între laboratoarele certificate şi aprobate Metode statistice utilizate şi conservatorismul în modul de stabilire a MRL. o Potrivit Regulamentelor EU, MRL sunt stabilite pe baza unui număr limitat de studii de teren utilizând metode statistice specificate, şi, în acest context, principiul ALARA (cât mai scăzut posibil de atins) este folosit. o Datorită modului conservator în care MRL sunt stabilite şi datorită procedurilor statistice din zonă, matematic este inevitabil că acolo vor exista depăşiri procentuale mici ale MRL. Posibilitatea statistica a depăşirii MRL ar putea fi eliminatat numai prin revizuirea legislaţiei
Pentru a va ajuta în evaluarea riscurilor, GLOBALG.A.P. – Pachetul pentru producători( disponibil şi pe site) vă va ghida printre proceduri GHIDUL PRIVIND INTOCMIREA ANALIZEI RISCURILOR PENTRU DEFINIREA UNUI PLAN DE ESANTIONARE PENTRU ASIGURAREA CONFORMITATII CU MRL-le 1. Context şi principii •
•
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
• •
• •
Această evaluare a riscurilor ar trebui să concluzioneze : o Dacă analizele PPP sunt necesare sau nu şi cât de multe o Unde şi când trebuie luate probe o Ce tip de analize se efectuează Rezultatele acestei evaluări a riscurilor este un plan de eşantionare care indică cât de multe, unde şi când ar trebui prelevate aceste probe şi ce analize trebuie efectuate. Evaluarea riscurilor este un proces care urmăreşte să ajungă la aceste concluzii şi care ar trebui să includă raţionamentul şi consideraţiile făcute. Producătorii ar trebui să dispună de sisteme de verificare a implementării corecte a GAP şi conformitatea produsului cu MRL legale. Analiza rezidurilor PPP este un sistem de verificare foarte eficient. Programul de eşantionare trebuie: o Să fie un sistem de verificare robust al aplicării GAP de la fermă şi al nivelului manipulării produselor o Să fie un sistem de verificare robust prin care reziduurile produsului să fie conforme cu MRL legal şi cu specificaţiile clienţilor , dacă este cazul. o Controlaţi că nu există acolo o contaminare încrucişată de la vecini, câmpurile adiacente sau mediu( apa, sol, echipamente de aplicare, etc.) o Controlaţi că numai produse autorizate sunt utilizate( de exemplu : numai produsele înregistrare pentru cultură sunt utilizate în cazul în care ţara de producţie are o schemă de înregistrare a PPP; Pentru produsele organice numai produsele pemise în agricultura ecologică sunt utilizate) Evaluarea riscurilor ar trebui să se facă pe fiecare cultură( sau grup de culturi similare, cum ar fi în cazul plantelor), deoarece tipul culturii are în mod normal, un impact major asupra riscului Evaluarea riscurilor ar trebui documentată şi revizuită anual.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 78 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
2. Numărul eşantioanelor Factorii care ar trebui luaţi în considerare pentru a defini numărul eşantioanelor, ar trebui să incudă cel puţin urmatoarele: • Cultura. Tipul culturii poate avea un impact major asupra riscului. Este foarte diferit riscul într-o producţie de ciuperci, într-o plantaţie de castani sau înt-o cultură de struguri de masa. În culturile de ciuperci sau plantaţiile de castani evaluarea riscurilor ar putea conclude că nicio analiză de reziduuri nu este necesară sau este necesar un număr minim de analize, în timp ce pentru cultura strugurilor de masa este aşteptat un număr mai mare de eşantioane. • Ţara de producţie: tara unde este localizată suprafaţa de producţie poate avea un impact. Ar trebui să se ştie istoricul fiecarei culturi şi ţara pentru a evalua riscul. • Mărimea: suprafaţa sau tonele de producţie. Cu cât mărimea este mai mare, cu atât riscul este mai mare. • Numărul de PMU: Cu cât numărul de PMU este mai mare, cu atât riscul este mai mare • Intensitatea utilizării PPP: Acest factor este, în mod normal, legat de tipul de cultură (unele culturi necesită utilizare de PPP mai mult decât altele), locaţia producţiei (în unele zone există tehnici IPM mai avansate, în altele mai multă presiune a dăunătorilor, etc.) competenţele şi cunoştinţele fiecărui producător individual. • Istoricul producătorului: Datele istorice privind probleme PPP legate de fiecare producător individual ar trebui luate în considerare • Pentru grupurile de producători, în plus faţă de factorii de mai sus, un factor principal este numărul de producători. Cu cât numărul producătorilor este mai mare, cu atât riscul este mai mare.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Numărul de eşantioane trebuie decis de la caz la caz. Notă: O regulă ar putea servi ca un ghid: în multe cazuri, valoarea probelor prelevate+ analizele sunt în jurul valorii de 0.1 – 0.5 % din valoarea culturii. 3. Când şi unde se ia probe De îndată ce numărul probelor a fost definit, este important să se decidă când şi de unde să se ia probe. • Când: Pentru fiecare cultură ar trebui identificată cea mai riscantă perioadă. Pentru a identifica această perioadă, istoricul culturii şi al suprafeţei ar trebui luate în considerare. De asemene este important să aveţi cunoştiinţe despre agronomia culturii şi utilizarea de PPP. În unele cazuri, este util să se identifice în care momente de ciclu sunt mai multe probleme pentru a se conforma cu perioada pre- recoltare. • De unde să se ia probe: acesta include soiuri şi locaţii o Soiuri ale culturii: Probabil riscul de soiuri diferite nu este acelaşi. Unele soiuri tind să aibă mai multe tratamente, decât altele; sau PPP sunt aplicate aproape de recoltare; sau sunt sensibile la pesticide sau boli o Punctul de prelevare: ar trebui luat în considerare în cazul în care probele sunt luate din câmp, în depozitul de ambalare, în tranzit, la destinaţie, etc. o Originea produsului: de asemenea trebuie luat în considerare dacă unele suprafeţe au un risc mai mare decat altele. Posibile contaminări încrucişate de la suprafeţe adiacente, culturi anterioare, etc. suprafeţe cu o presiune a dăunătorilor mai mare; etc 4. Tipul analizelor Există mai multe analize disponibile pe piaţă şi este important să se selecteze acelea care sunt adecvate şi accesibile din punct de vedere economic. Consideraţiile care trebuie făcute sunt: • Dacă tratamentele post-recoltare au fost utilizate, acestea ar trebui de asemenea, acoperite de analize • Analizele ar trebui să acopere tot (sau cel puţin cele mai multe) din ingredientele active utilizate, precum şi alte ingrediente active care nu au fost utilizate , dar care ar putea fi prezente în mediul înconjurător (pulverizate de către vecinii din alte culturi, contaminarea încrucişată, etc.). Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 79 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
•
Ingredientele active utilizate care nu sunt acoperi de analize din motive tehnice sau economice ar trebui identificate şi riscul pentru fiecare din aceste ingrediente active ar trebui evaluat. o Ar putea fi considerat ca au un risc scăzut acele incrediente active utilizate la începutul sezonului, departe de perioada de recoltare, care nu sunt persistente şi pentru care nu au fost detectate probleme de către industrie (laboratoare, clienţi). În aceste cazuri, evaluarea riscurilor ar putea concluziona că nu este necesar includerea ingredientelor active în analiza domeniului de aplicare.
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
Alte ingrediente active cu risc mare ar trebui incluse în urmarire acolo unde este posibil. Acest lucru ar putea fi făcut la origini în laboratoare, la destinaţie de către client, sau in analize specifice nu ca si un cele uzuale dar validarea prin folosire a PPP
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 80 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
ANEXA CB 7 – GHIDUL GLOBALG.A.P. – GHID PENTRU INSPECTIA VIZUALA SI TESTELE FUNCTIONALE ALE ECHIPAMENTULUI DE APLICARE
130926_gg_ifa_cpcc_cb_v4_0-2_ro
1. Acolo nu trebuie să existe scurgeri de la pompă, de la rezervorul de pulverizare (atunci când capacul este închis), ţevi, furtunuri şi filter 2.Toate dispozitivele de măsurare, de pornire şi de oprire, de reglare a presiunii şi/sau a debitului trebuie să funcţioneze fiabil şi nu trebuie să existe scurgeri. 3.Echipamentulde duze trebuie să fie adecvat pentru aplicarea corespunzătoare a produselor de protecţie plantelor. Toate duzele trebuie să fie identice (tip, dimeniune material şi origine), formează un jet uniform( de exemplu forma uniformă, pulverizare omogenă) şi nu trebuie să existe nici o scurgere după oprirea duzelor. 4.Toate celelalte componente ale echipamentului( pulverizator), de exemplu duzele/ transportator, filter, ventilatorul etc trebuie să fie în stare bună şi să funcţioneze corespunzător. Sursa:Document de bază: DIN EN 13790 – 1:2004. Maşini agricole – Pulverizator, Inspecţia Pulverizatorilor în folosinţă – Partea 1: Pulverizarea culturilor de câmp
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 81 din 94
BUNE PRACTICI LA NIVELUL FERMEI FRUCTE ŞI LEGUME PUNCTELE DE CONTROL ŞI CRITERII DE CONFORMITATE VERSIUNE IN LIMBA ROMANA (in caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina) EDIŢIA 4.0-2_MAR2013 VALID DIN: MARTIE 2013 OBLIGATORIU DIN: IUNIE 2013
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
CONŢINUT FV
FRUCTE ŞI LEGUME
FV 1
MANAGEMENTUL SOLULUI (N/A dacă nu se aplică fumiganţi la nivelul solului)
FV 2
SUBSTRATURI (N/A dacă nu sunt utilizate substraturi)
FV 3
ÎNAINTE DE RECOLTARE
FV 4
RECOLTAREA
FV 5
MANIPULAREA (aplicabil atâta timp cât manipularea are loc pe proprietatea producătorului)
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
SECŢIUNEA
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 83 din 94
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
FV
FRUCTE ŞI LEGUME
FV 1
MANAGEMENTUL SOLULUI (N/A dacă nu este practicată fumigarea solului)
FV 1.1
Fumigarea Solului (N/A dacă nu sunt aplicanţi fumiganţi)
FV 1.1.1
Există o justificare scrisă pentru utilizarea fumiganţilor?
Există dovezi scrise și justificate pentru utilizarea fumiganților, inclusiv locul, data, ingredientul activ, dozele, metoda de aplicare și operatorul. Utilizarea bromurii de metil ca fumigant al solului nu este permisă.
Punct Minor
FV 1.1.2
Este urmarită perioada de remanenţa?
Intervalul de pre-plantare trebuie să fie înregistrat.
Punct Minor
FV 2
SUBSTRATURI (N/A dacă nu sunt utilizate substraturi)
FV 2.1
Fermierul participă la programe de reciclare a substratului (pentru substraturi, acolo unde este disponibil)?
Producătorul păstrează evidența cantităților reciclate și datele. Facturi/borderouri de încărcare sunt acceptate. Dacă nu există dovezi la participarea la un program de reciclare, ar trebui să fie justificare.
Recom.
FV 2.2
Dacă sunt folosite substanţe chimice pentru a steriliza substratul pentru a fi refolosit, sunt înregistrate: date privind locaţia, data sterilizării, tipul substanţei chimice folosite, metoda de sterilizare, numele celui care a efectuat operaţia, intervalul de pauză lăsat?
Când substraturile sunt sterilizate la fermă, numele sau referința câmpului, livezii sau serei este înregistrat. Dacă sterilizarea este realizată în afara fermei, atunci numele și locația companiei, care sterilizează substratul, sunt înregistrate. Înregistrări corecte sunt urmatoarele: data sterilizării (ziua/luna/an); numele și ingredientul activ, mașina (de exemplu, 1000l-cisternă, etc.); metoda (de exemplu, udarea, aburire, etc.); numele operatorului (de exemplu persoana care a aplicat substanţele chimice și a făcut sterilizarea) și intervalul de pre-plantare.
Punct Major
FV 2.3
Se poate demonstra că substratul de natură organică nu provine din zone protejate?
Există înregistrări care dovedesc sursa de substraturi de origine naturală folosită. Aceste documente demonstrează că substratul nu provine din zonele de conservare desemnate.
Recom.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 84 din 94
Criterii de conformitate
Nivel
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
FV 3
ÎNAINTE DE RECOLTARE (a se vedea anexa CB.1 Ghidul de orientare GLOBALG.A.P. - Pericole Microbiologice)
FV 3.1
Calitatea Apei Utilizata pentru Aplicarea Produselor de Protecţia Plantelor
FV 3.1.1
Evaluarea riscurilor ia în considerare calitatea apei folosite la tratamente?
FV 3.2
Aplicarea Îngrăşămintelor Organice
FV 3.2.1
Este îngrăşământ organic încorporat în sol înainte de plantare (culturilor de pomi) și nu sunt aplicate în timpul sezonului de cultivare?
FV 3.3
Verificarea înaintea recoltării
FV 3.3.1
Există lipsa de dovezi activităţii animală excesive în zona de producţie a culturilor, care este un potenţial risc de securitate alimentară?
FV 4
RECOLTAREA
FV 4.1
Generalităţi (a se vedea Anexa CB.1 Ghidul de orientare GLOBALG.A.P. - Pericole microbiologice)
FV 4.1.1
A fost efectuată o analiză a riscurilor privind igiena procesului de recoltare şi transport în cadrul fermei?
Există o evaluare a riscurilor documentată și la zi (de exemplu revizuită anual) care să acopere contaminarea fizică, chimică și microbiologică și a bolilor transmisibile omului. Aceasta trebuie să includă, de asemenea, FV.4.1.2 - FV.4.1.12. Evaluarea riscului trebuie să fie adaptată la scara fermei, culturii, precum și nivelul tehnic al afacerii. Fără N/A.
FV 4.1.2
Există o procedură documentată privind igiena în cadrul procesului de recoltare ?
Pe baza analizei riscurilor, există o procedură de igienă documentată Punct Major pentru procesul de recoltare.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 85 din 94
Criterii de conformitate
Nivel
O analiză a riscurilor este efectuată în scris. Ea include sursa de apă, Punct Major tipul de produs de protecție a plantelor (erbicid, insecticid, etc.), calendarul de aplicare (faza de creștere a culturilor), metoda aplicării (partea comestibilă a culturii, în alte părți ale culturii, la sol între culturi, etc.) şi se iau măsuri corective, dacă este necesar.
Intervalul dintre aplicare și recoltare să nu compromită siguranța alimentară (a se vedea, de asemenea, CB 5.5.2). Fertilizarea și înregistrările de recoltare ar trebui să demonstreze acest lucru.
Punct Major
Măsuri adecvate trebuie luate pentru a reduce posibila contaminare în cadrul zonei de cultivare. Exemplul include: efectivele de animale din zonă, concentrații mari ale vieții sălbatice din zonă, rozătoarele, animale domestice (animale proprii, câine, etc.). În cazul în care zonele adecvate, tampon, bariere fizice, garduri ar trebui să fie utilizate.
Punct Minor
Punct Major
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de conformitate
Nivel
FV 4.1.3
Sunt proceduri documentate de igienă pentru procesul de recoltare, puse în aplicare?
Managerul de fermă sau o altă persoană nominalizată este responsabilă pentru punerea în aplicare a procedurilor de igienă. Fără N/A.
Punct Major
FV 4.1.4
Au fost instruiţi muncitorii despre normele generale de igiena înainte de a manevra produsele?
Punct Major În cazul în care există cerințe de igienă care depășesc AF3.2.2, atunci trebuie să existe dovezi că lucrătorii au primit instruire specifică în ceea ce privește procedurile de igienă pentru procesul de recoltare. Lucrătorii trebuie să fie instruiți în scris (în limbile corespunzătoare) și/ sau instrucțiuni ilustrate pentru a preveni contaminarea fizică (de exemplu, melci, pietre, insecte, cuțite, reziduuri de fructe, ceasuri, telefoane mobile, etc) microbiologică, precum și chimică a produsului în timpul recoltării.
FV 4.1.5
Sunt documentate instrucţiuni şi proceduri pentru manipularea produsului în vederea evitării contaminării acestuia?
Există dovezi vizuale care muncitorii respectă instrucțiunile și procedurile.
Punct Major
FV 4.1.6
Există recipientele și instrumente utilizate pentru recoltarea curățate, întreținute și protejate împotriva contaminării?
Recipientele refolosibile la recoltare, instrumente de recoltare (de exemplu foarfeci, cuțite, foarfece, tăierea etc.) şi echipamentele de recoltare (de exemplu, mașini) sunt curățate și întreținute. Un program de curățenie și dezinfectare este disponibil pentru a preveni producerea contaminării. Înregistrările sunt disponibile.
Punct Major
FV 4.1.7
Punct Major Sunt vehiculele utilizate pentru transportul produselor recoltate curățate Vehicule agricole pentru transportul produselor recoltate, care sunt, și întreținute atunci când este necesar în funcţie de evaluare a riscurilor? de asemenea, utilizate în alte scopuri, altele decât transportul produselor recoltate, sunt curățate și întreținute în conformitate cu un program astfel încât să se prevină producerea contaminării (de exemplu, sol, murdărie, îngrășăminte organice, scurgeri etc.).
FV 4.1.8
Muncitorii care recoltează au acces la facilităţi pentru spălarea mâinilor?
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 86 din 94
Punctele de spălare trebuie să fie menținute în condiţii sanitare curate pentru a permite muncitorilor să-şi cureţe şi dezinfecteze mâinile. Personalul trebuie să se spele pe mâini sau să folosească un dezinfectant pe bază de alcool, înainte de începerea lucrărilor; dupa fiecare vizită la toaleta; după utilizarea lavetelor; după manipularea materialului contaminat, după fumat, mâncat sau băut, după pauze, și înainte de a se întoarce la muncă, și în orice alt moment când mâinile lor pot constitui o sursă de contaminare. Fără N/A.
Punct Major
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de conformitate
FV 4.1.9
Muncitorii care recoltează au acces la toalete curate în vecinatatea locului de muncă?
Punct Minor Unitățile sanitare din câmp trebuie să fie proiectate, construite, și situate într-o manieră care minimizează riscul potențial de contaminare a produsului și permite accesul direct pentru deservire. Toalete fixe sau mobile (inclusiv latrinele) sunt construite din materiale care sunt ușor de curățat și sunt în stare bună de igienă. Toalete sunt într-o apropiere rezonabilă (de exemplu, 500m sau 7 minute) de punctul de lucru. Nerespectarea punctului = nu sunt sau sunt insuficiente la o distanță rezonabilă de locul de muncă. Nu se aplică -este posibilă numai atunci când muncitorii nu vin în contact cu produse comercializabile în timpul recoltării (de exemplu, recoltarea mecanică).
FV 4.1.10
Containerele pentru recoltare sunt folosite exclusiv pentru recoltarea productiei?
Containerele sunt folosite doar pentru produsele recoltate (adică fără chimicale agricole, lubrifianți, ulei, produse chimice de curățare, plante sau alte resturi, saci, unelte, etc.). Dacă remorcile, căruțele multifuncţionale, etc. sunt folosite ca şi containere, acestea trebuie să fie curățate înainte de utilizare.
Punct Major
FV 4.1.11
Există proceduri pentru plastic tare şi geam?
Există proceduri în scris pentru manipularea sticlei și/ sau a plasticului dur transparent.
Punct Minor
FV 4.1.12
În cazul în care se utilizează apa sau gheaţa în timpul operaţiunilor de recoltare, se utilizează apă potabilă şi se respectă condiţiile sanitare pentru a preveni contaminarea?
Orice gheață sau apă utilizate la punctul de recoltare trebuie să se facă cu apă potabilă și manipulate în condiții sanitare pentru a preveni contaminarea produselor.
Punct Major
FV 4.2
Ambalarea producţiei la punctul de recoltare (aplicabil când la recoltarea şi/sau ambalarea finală, ultimul contact pe care omul îl are cu produsul are loc în câmp)
FV 4.2.1
Procedura de igiena la recoltare ia în considerare ambalarea şi manipularea produsului ambalat în câmp, seră, livadă şi păstrarea pe termen scurt în fermă?
Punct Major Toate produselor ambalate și manipulate direct în câmp, livadă sau seră trebuie să fie eliminate de pe câmp, în conformitate cu rezultatele evaluării analizei riscurilor de igiena la recoltare. Cerințele de siguranță a produselor alimentare trebuie să fie respectate, dacă produsul este depozitat pe o perioadă scurta de timp în fermă.
FV 4.2.2
Produsele ambalate sunt protejate împotriva contaminării?
Toate produsele ambalate în câmp trebuiesc protejate împotriva contaminării.
Punct Major
FV 4.2.3
Sunt toate punctele de colectare/stocare/distribuţie din câmp întreţinute în condiţii curate şi igienă?
Dacă produsele ambalate sunt stocate în fermă, zonele de depozitare trebuie să fie curățate.
Punct Major
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 87 din 94
Nivel
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de conformitate
Nivel
FV 4.2.4
Materialele de ambalare utilizate în câmpuri sunt protejate împotriva contaminării?
Ambalajele trebuiesc depozitate pentru a fi protejate împotriva contaminării.
Punct Major
FV 4.2.5
Sunt resturile de la ambalaje sau alte deşeuri luate din câmp?
Bucăţi de ambalaje și deșeurile trebuie să fie eliminate de pe teren.
Punct Minor
FV 4.2.6
Dacă producţia ambalată este depozitată în fermă, sunt temperatura şi umiditatea controlate (unde se aplică), menţinute şi procesul documentat?
Când produsele ambalate sunt stocate in fermă, controalele privind temperatura și umiditatea (dacă este cazul) trebuie să fie menținute și documentate, în conformitate cu rezultatele evaluării riscurilor igienice și cerințelor de calitate.
Punct Major
FV 5
MANIPULAREA PRODUSELOR (Aplicabil atât timp cât maipularea are loc în proprietatea producătorului)
FV 5.1
Principii de Igienă
FV 5.1.1
S-a efectuat o analiză a riscurilor şi o evaluare a riscurilor pentru Există o analiza a riscurilor documentată și datată (revizuită anual), procesul de recoltare care să includă şi toate aspectele igienei operaţiilor care cuprinde contaminanţi fizici, chimici și microbiologici și a bolilor de manipulare? transmisibile omului, personalizate pentru produsele și pentru operaţiunile de manipulare a produselor.
Punct Major
FV 5.1.2
Există o documentaţie a procedurilor de igiena pentru activităţile de manipulare a produselor?
Pe baza analizei riscurilor, există o procedură documentată pentru activitățile de manipulare a produselor.
Punct Major
FV 5.1.3
Este documentată procedura de igienă pentru ambalare?
Managerul de fermă sau o altă persoană nominalizată este responsabilă pentru punerea în aplicare a procedurii de igienă, ca rezultat direct al analizei riscurilor privind igiena.
Punct Major
FV 5.2
Igiena Personală
FV 5.2.1
Au fost instruiţi muncitorii despre normele generale de igienă înainte de a manevra produsele?
Trebuie să existe dovezi că muncitorii au primit instruire cu privire la subiectele de igienă ale evaluării riscurilor pentru manipularea produselor.
Punct Major
FV 5.2.2
Lucrătorii implementează instrucţiunile de igienă pentru manipularea produsului?
Există dovezi că muncitorii respectă instrucțiunile de igienă.
Punct Minor
FV 5.2.3
Toți muncitorii poartă îmbrăcăminte de lucru curată, potrivită pentru sarcina pe care o execută şi capabilă spre a proteja produsele împotriva contaminării?
Toți muncitorii purtă haine exterioare (de exemplu, halat, şorţ, mănuşi), care sunt curate și adecvate pentru sarcina (i) în funcție de analiza de risc. Acestea vor fi adaptate culturilor și nivelului tehnic de afaceri.
Recom.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 88 din 94
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de conformitate
Nivel
FV 5.2.4
Se fumează, mănâncă şi bea în locuri special amenajate, separate de locul unde este recolta?
Fumatul, mâncatul, mestecatul și băutul sunt limitate la zonele desemnate şi nu sunt niciodata permise în zonele de manipularea sau depozitare a produselor. (Apa potabilă este o excepție).
Punct Minor
FV 5.2.5
Sunt semnele de avertizare cu regulile de igienă de bază pentru muncitori şi vizitatori afişate clar pe echipamentele de ambalare?
Semnele cu instrucțiunile de igienă principale trebuie să fie afișate în mod vizibil în spaţiul de ambalare.
Punct Minor
FV 5.3
Facilităţi Sanitare
FV 5.3.1
Muncitorii care lucrează la secţia de ambalare au acces la toalete şi locuri de spălat pe mâini curate, aflate în apropierea locului de muncă?
FV 5.3.2
Sunt afişate instrucţiuni pentru muncitori privind spălarea mâinilor înainte Semne cu instrucțiuni clare că mâinile trebuie să fie spălate înainte Punct Major de a începe munca? de manipulare a produselor trebuie sa fie vizibile. Muncitorii se spală pe mâini înainte de începerea lucrărilor, după fiecare vizită la toaletă, după folosirea lavetei, dupa manipularea materialului contaminat, după fumat, mâncat sau băut, după pauze și înainte de a se întoarce la locul de muncă și în orice alt moment când mâinile lor poate au devenit o sursă de contaminare.
FV 5.3.3
Există locuri amenajate pentru schimbarea hainelor pentru muncitori?
Vestiarele ar trebui să fie utilizate pentru a schimba îmbrăcămintea și Recom. articole de protecție exterioare după cum este necesar.
FV 5.3.4
Există vestiare care se pot închide pentru muncitori?
Vestiarele trebuie sa asigure facilităti de schimbare şi de protejare a bunurilor personale ale muncitorilor.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 89 din 94
Toalete, în stare bună de igienă, nu trebuie să se deschidă direct Punct Major spre zona de manipulare a produselor, cu excepția cazului cănd sunt prevăzute cu uşi de închidere automate. Facilități de spălare a mâinilor, care conțin săpun neparfumat, apă pentru a curăța și dezinfecta mâinile, și facilități de uscare a mâinilor trebuie să fie accesibile și în apropiere de toalete (cât mai aproape posibil, fără potențial de contaminare încrucișată). Muncitori se spelă pe mâini înainte de a începe de munca; după fiecare vizită la o toaletă; după ce s-a folosit o lavetă; după manipularea materialului contaminat; după fumat, mâncat sau băut, după pauze, și înainte de a se întoarce la muncă, și în orice alt moment când mâinile lor poate au devenit o sursă de contaminare.
Recom.
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
FV 5.4
Spaţiile de Ambalare şi Sortare
FV 5.4.1
Sunt manevrările produselor, zonele de depozitare şi echipamentele menţinute curate pentru a preveni contaminarea?
Punct Minor Pentru a preveni contaminarea, manipularea și depozitarea și echipamentele (de exemplu, liniile de procesare și utilajele, pereții, pardoselile, zone de depozitare, paleţi, etc) trebuie să fie curățate și / sau menținute în conformitate cu programul de întreținere și curățenie, care include frecvența minimă definită. Înregistrări documentate de curățare și întreținere trebuie să fie păstrate.
FV 5.4.2
Sunt substanţele de curăţat, lubrifianţii etc. depozitate astfel încât să se evite contaminarea produselor?
Pentru a evita contaminarea chimică a produsului, agenții de curățare, lubrifianți etc sunt păstraţi într-o zonă desemnată, departe de unde produsele sunt ambalate.
Punct Minor
FV 5.4.3
Sunt substanţele de curăţat, lubrifianţii etc., care pot veni in contact cu produsele, aprobate pentru a fi utilizate în industria alimentară? Sunt respectate dozele de aplicare?
Există dovezi documentate (de exemplu mențiune specifică pe etichetă sau fișa tehnică) de autorizare pentru utilizare în industria alimentară de agenți de curățare, etc lubrifianții care pot să vină în contact cu produsele.
Punct Minor
FV 5.4.4
Sunt toate elevatoarele sau celelalte mijloacele de transport curăţate, menţinute în bună stare de funcţionare şi adecvate lucrării efectuate, evitându-se contaminarea prin emisii de gaze?
Transportul intern ar trebui să fie menținut într-o manieră de a evita producerea de contaminare, cu o atenție deosebită emisiilor de vapori. Stivuitoare și alte maşini de transport ar trebui să fie cărucioare electrice sau alimentate cu gaz.
Recom.
FV 5.4.5
Resturile de la ambalaje sunt păstrate în zone special amenajate, care sunt în mod periodic curăţate şi/sau dezinfectate?
Produsele respinse și deșeurile sunt depozitate în zone desemnate în mod clar și separate, concepute pentru a evita contaminarea produselor. Aceste zone sunt curățate și/sau dezinfectate în conformitate cu programul de curățenie. Doar acumulări de zi cu zi de produse respinse și deșeuri sunt acceptabile.
Punct Minor
FV 5.4.6
Sursele de iluminare din zona de sortare, cântărire şi depozitare sunt protejate împotriva spargerii?
Pentru a preveni contaminarea produselor alimentare în situatiile în care se pot sparge becurile aflate deasupra materialelor utilizate pentru manipularea produselor, toate sursele de iluminare vor fi protejate.
Punct Major
FV 5.4.7
Există proceduri scrise pentru manipularea sticlei şi a plasticului dur?
Există proceduri în scris pentru manipularea sticlei și/ sau a plasticului dur în zonele de manipulare, pregătire și de depozitare.
Punct Minor
FV 5.4.8
Materialele pentru ambalare sunt curate si păstrate în condiţii curate şi igienice?
Pentru a preveni contaminarea produsului până la utilizare, materiale Punct Minor de ambalare (inclusiv lăzi reutilizabile) sunt stocate într-o zonă curată și igienică.
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 90 din 94
Criterii de conformitate
Nivel
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de conformitate
Nivel
FV 5.4.9
Este interzis accesul animalelor în zonele de depozitare şi ambalare?
Măsurile sunt la locul lor pentru a preveni accesul animalelor.
Punct Minor
FV 5.5
Controlul Calităţii
FV 5.5.1
Sunt temperatura şi umiditatea (acolo unde se aplică) controlate, menţinute în limitele admise şi ţinută evidenţa lor, pentru zonele unde se face depozitarea şi ambalarea?
Dacă ambalajele sunt stocate în ferma, controalele de temperatură și Punct Major umiditate (dacă este cazul și, de asemenea, pentru depozitarea in atmosfera controlata) trebuie să fie menținute și documentate în conformitate cu rezultatele analizei riscurilor de igiena.
FV 5.5.2
Există o procedură de verificare, măsurare şi control al temperaturii?
Echipamentele folosite pentru cântărire și/sau de control al temperaturii, trebuie să fie verificate pentru a vedea dacă echipamentul este calibrat în funcție de analiza riscurilor de igienă.
Punct Minor
FV 5.6
Controlul Rozătoarelor
FV 5.6.1
Există proceduri pentru monitorizarea şi corectarea populaţiilor de dăunători din zonele de ambalare şi stocare?
Prin interviu. Evaluare vizuală. Fără N/A.
Punct Minor
FV 5.6.2
Există dovezi vizuale că procesele de supraveghere și corectare a dăunătorilor sunt eficiente?
Evaluare vizuală. Fără N/A.
Punct Minor
FV 5.6.3
Sunt păstrate evidențe detaliate de inspecțiile de control al dăunătorilor şi acţiunile necesare?
Monitorizarea este programată și există înregistrări ale inspecțiilor de Punct Minor combatere a dăunătorilor și de urmărire a planului de acțiuni (e).
FV 5.7
Spălarea Post-Recoltare (N/A când nu se realizează spălarea produselor după recoltare)
FV 5.7.1
Sursa de apă utilizată la spălarea produselor este potabilă şi declarată aşa de către autoritaţi?
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 91 din 94
Apa a fost declarată corespunzătoare de către autoritățile competente și/ sau în ultimele 12 luni, o analiză a apei a fost efectuată la punctul de intrare în echipamentul de spălat. Nivelurile de parametrii analizați sunt acceptaţi de QMS sau sunt acceptaţi ca fiind siguri pentru industria alimentară de către autoritățile competente.
Punct Major
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Puncte de control
Criterii de conformitate
FV 5.7.2
Dacă apa pentru spălarea produselor este recirculată, este această apă filtrată şi are un PH, o concentraţie şi un nivel al dezinfectanţilor care sunt în mod continuu monitorizate?
În cazul în care apa este re-circulată pentru ultima spălare a Punct Major produselor, este filtrată și dezinfectată, iar nivelurile de pH, de concentrare și expunere la dezinfectant sunt monitorizate regulat. Sunt menţinute înregistrări documentate. Filtrarea trebuie să se facă cu un sistem eficient pentru solide și suspensii, care au un program documentat de curățare în conformitate cu tarifele de utilizare și volumul de apă. În cazul în care înregistrarea evenimentelor automate filtrul contracurent și modificări ale ratelor de dozare de către injectoare sanitizer automatizate pot fi imposibilă unei proceduri scrise / politica trebuie să explice procesul.
FV 5.7.3
Laboratorul care efectuează analiza apei este unul adecvat?
Analiza de apă pentru spălarea produsului este făcută de un laborator acreditat în prezent, în conformitate cu ISO 17025 sau echivalentul său național sau care pot demonstra prin documentația care este în procesul de a obține acreditare.
FV 5.8
Tratamente Post-Recoltare (N/A când nu se realizează tratarea produselor dupa recoltare)
FV 5.8.1
Toate instrucţiunile de pe etichete sunt observate?
Există proceduri clare și documentare disponibile, (de exemplu, înregistrările de aplicare pentru post-recoltare biocide, ceară și produsele de protecție a plantelor), fapt care demonstrează conformitatea cu instrucțiunile de pe etichetă pentru substanțele chimice aplicate.
FV 5.8.2
Sunt toate biocidele, ceara şi pesticidele folosite după recoltare înregistrate în ţara producătorului?
Punct Major Toate biocide post-recoltare, ceara și produsele de protecție a plantelor utilizate pe culturi recoltate sunt înregistrate oficial sau permise de o organizație guvernamentală adecvată în țara de aplicare Acestea sunt aprobate pentru a fi utilizate în țara de aplicare și. Sunt aprobate pentru utilizarea pe recoltate culturi la care se aplică așa cum este indicat pe biocide, tipuri de ceară și etichete de produse de protecție a culturilor. În cazul în care nu există sistem oficial de înregistrare, consultați Ghidul GLOBALG.A.P. (CB anexa 4 PPP utilizare produs în țările care permit Extrapolarea) pe această temă și FAO Codul internațional de conduită privind distribuția și utilizarea pesticidelor.
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Nº
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 92 din 94
Nivel
Recom.
Punct Major
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Nº
Puncte de control
Criterii de conformitate
Nivel
FV 5.8.3
Sunt acestea aprobate spre folosire?
O listă actualizată, care ia în considerare orice modificări ale legislației locale și naționale pentru biocide, ceara și produsele de protecție a plantelor, este disponibilă pentru numele de marcă comerciale (inclusiv orice compoziție ingredient activ), care sunt utilizate ca post-recoltare a plantelor pentru produsele de protecție a produselor cultivate în ferma GLOBALG.A.P. în ultimele 12 luni. nr N / A.
Punct Minor
FV 5.8.4
Sunt persoanele care folosesc aceste substanţe specializate?
Persoana responsabilă punct de vedere tehnic pentru biocizilor, ceara si produse vegetale de protecție a aplicațiilor poate demonstra un nivel suficient de competență tehnică prin certificate recunoscute pe plan național sau instruire formală.
Punct Major
FV 5.8.5
Este sursa de apă utilizată pentru tratamentele ulterioare culesului potabilă sau declarată adecvată de către autoritățile competente?
Punct Major Apa a fost declarată corespunzătoare de către autoritățile competente și / sau în ultimele 12 luni, o analiză a apei a fost efectuată la punctul de intrare în mașina de spălat. Nivelurile de parametrii analizați sunt acceptaţi de QMS sau sunt acceptaţi ca fiind sigure pentru industria alimentară de către autoritățile competente.
FV 5.8.6
Sunt biocide, ceară şi pesticidele folosite pentru tratament după recoltă, stocate departe de produse sau alte materiale?
Pentru a evita contaminarea chimică a produsului, biocide, ceară de țiței și produsele de protecție a plantelor, etc. sunt păstrate într-o zonă desemnată.
Punct Major
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Toate înregistrarile referitoare la Tratamentele Post-Recoltare sunt menţinute şi include urmatoarele criterii: FV 5.8.7
Identitatea culturilor recoltate (loturile de produse)?
Lot sau lot de culturi recoltate tratate este documentată în toate biocizilor, ceara de protecție a plantelor și înregistrările de aplicare a produselor.
Punct Major
FV 5.8.8
Locaţia?
Zonă geografică, denumirea sau numărul de referintă al fermei, sau recoltate culturi în cazul în care site-ul de manipulare tratamentul a fost realizat este documentat în toate biocizilor, ceara de protecție a plantelor si înregistrările de aplicare a produselor.
Punct Major
FV 5.8.9
Data de aplicare?
Sunt înregistrate datele exacte (ziua/luna/anul) ale aplicării tuturor biocidelor, ceara, produselor de protecţie a plantelor.
Punct Major
FV 5.8.10
Tipul de tratament?
Este documentat şi înregistrat tipul de tratament utilizat la aplicarea produselor de protecţie a plantelor (de exemplu, pulverizare, gazare, udare, etc.).
Punct Major
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 93 din 94
Tradus de SC CARDINAL PRODCOM SRL, Romania Corectat de Dr. Iuliana Grigoriu
Puncte de control
Criterii de conformitate
Nivel
FV 5.8.11
Denumirea produsului?
Sunt documentate şi înregistrate toate aplicările de biocizi, ceara şi denumirile comerciale ale produselor aplicate.
Punct Major
FV 5.8.12
Cantitatea de produs?
Este înregistrată cantitatea de produs aplicată în greutate sau volum pe litru de apa ori alt solvent pentru toate biocidele, ceara şi produsele de protecţie a plantelor.
Punct Major
FV 5.8.13
Numele operatorului?
Numele operatorului care a aplicat produsul de protecție a plantelor la produsele recoltate este documentat şi înregistrat în toate aplicările de biocide, ceara de protectie a plantelor.
Punct Minor
FV 5.8.14
Justificarea aplicării?
Denumirea comună a dăunătorilor/ bolilor care trebuie trataţi este documentată şi înregistrată pentru toate aplicările de biocide, ceara de protecție a plantelor.
Punct Minor
FV 5.8.15
Toate tratamentele post-recoltare respectă şi criteriul menţionat la punctul CB.8.6 al acestui document?
Există dovezi documentate care să demonstreze că producătorul consideră că toate biocide post-recoltare si a produselor de protectie a plantelor aplicare a punctul de control CB.8.6, si actionează în consecintă.
Punct Major
130926_gg_ifa_cpcc_fv_v4_0-2_ro
Nº
Cod Doc.: IFA V4.0_March11 – CPCC; Editia: AF 4.0-2; Versiune in limba romana In caz de dubii, versiunea in limba engleza predomina. Pagina: 94 din 94