Fisa de Lectura 2 PDF [PDF]

Zitiervorschau

Sursa: Biblioteca Judeteana Salaj 159.9/H94

Fisa de lectura Tony Humphreys este psiholog, conferenţiar şi autorul recunoscut pe plan internaţional al mai multor cărţi, între care The Power of Negative Thinking şi Work and Worth. A înregistrat trei casete audio, iar cărţile lui au fost traduse în nouăsprezece limbi.

Titlul cartii: Stima de sine: cheia pentru viitorul copilului tau Titlul conceptului: Cap VI, Inegalitatea de sanse in educatie (pp.140-156) Autorul: Tony Humphreys Editura: Elena Francisc Publising, editia I (2007), editia a II-a (2011) pentru prezenta versiune romaneasca

Page 1

Cap.I STIMA DE SINE SI EDUCATIA COPIILOR TAI Cartea "Stima de sine – cheia pentru viitorul copilului tau a fost scrisa de Tony Humphreys si a fost publicata de editura Elena Francisc Publishing. Tony Humphreys îi ajută pe părinţi să creeze un mediu familial care întăreşte stima de sine. Autorul arată clar că, fără a acorda atenţie conflictelor interne şi stimei de sine a copiilor, avem puţine şanse de a le stimula dorinţa de a învăţa. El conturează un plan clar de promovare a dragostei de învăţătură a copiilor, subliniind faptul că binele afectiv al copiilor este piatra de temelie a dezvoltării lor educaţionale şi generale.Relatia parintilor cu copiii este mijlocul primordial prin care acestia din urma isi contureaza identitatea. Efectele relatiei dintre copii cu parintii sau adultii importanti din viata lor are o mare importanta asupra modului lor de dezvoltare si de auto-perceptie. Originile stimei de sine se află în principal în experienţele de viaţă timpurii. In general, relaţiile timpurii cu adulţii importanţi din viaţa noastră, părinţi, rude, profesori, au un caracter mixt ( parţial pozitive şi de confirmare, parţial negative şi de ignorare). Aceste relaţii cu adulţii importanţi sînt oglinda copilului şi stabilesc ce fel de imagine de sine se formează în mintea sa. Exista o diferenta intre natura valorii personale si a stimei de sine si anume valoarea personala este un dat ce nu se schimba, din momentul naşterii, eşti un fenomen unic în acest univers, un fenomen irepetabil. Eşti o fiinţă perfectă, o întîmplare unică cu capacităţi nelimitate care merita sa iubeasca si sa fie iubit pe cand stima de sine este un scut paravan care este construit in jurul eului tau adevarat care se formeaza inca din primii ani de viaţă, in esenta stima de sine este cantitatea din eul tau adevarat, stima de sine se naste ca reactie la amenintarile la adresa exprimarii personale autentice si reprezinta un uimitor mecanism de aparare. Copii cu stima de sine scazuta deseori prezinta dificultati de invatare la scoala, manifestand mecanisme de protejare a stimei de sine. Cand copiii au mecanisme de protectie a stimei de sine acestea se vor manifesta fie prin comportamente insuficient controlate, fie prin comportamente controlate excesiv. In acest proces de dezvoltare a Page 2

stimei de sine si profesorii joaca un rol foarte importan, parintii si profesorii cu o buna cunoastere de sine sunt in masura sa-i ajute pe copii sa aiba o parere buna despre ei insisi, dar si reversul este la fel de valabil. Fiecare gest si interactiune verbala a adultului fata de copil

transmite acestuia din urma un mesaj despre

valoarea si capacitatile sale. Stima de sine are efect asupra rezultatelor la invatatura si modului de invatare a copilului. Modul de reactie al parintilor la mecanismele de protectie ale copiilor lor va fi determinat in mare parte de nivelul lor de stima de sine, daca acestia au indoieli fata de propria persoana atunci ei pot exercita fie un nivel al pretentiilor excesiv de crescute fie pot prezenta neglijenta sau o protectie excesiva fata de copii lor. Toti copii doresc sa-si impresioneze si sa-si multumeasca parintii iar posibilitatea criticii si a ridiculizarii de catre parinti ii pot impinge pe copii la doua tipuri de actiuni posibile. Prima posibila reactie este apatia si evitarea in care copilul renunta prin sa depuna orice minim efort scolar sau de alta natura deoarece asta implica riscul esecului care are ca efect umilinta si respingere. A doua reactie a copiilor cand este amenintata valoarea personala este compensarea care este prezenta la copilul perfectionist, muncitor care traieste mereu sub presiunea posibilului esec iar muncind din greu acesta doreste sa inlature orice posibil esec. Parintii care exercita presiuni asupra copiilor pentru a obtine rezultate scolare bune ii determina pe copii sa-si creeze mecanisme de protectie. Stima de sine si motivatia de a invata a copilului, succesul si esecul nu au nici un efect asupra motivatiei de a invata insa reactia la reusita sau nereusita a parintilor, profesorilor si persoanelor importante din viata acestuia au un efect marcant, prin urmare importanta este stradania si nu performanta. Accentul pus pe performanta poate conduce in cele din urma la renuntarea la eforturi sau implicare. Parerea copiilor despre ei insisi joaca un rol foarte important, acesta influentand nivelul de reusita scolara al copilului. Cel mai important mijloc de influenta al parintilor asupra copiilor este relatia lor cu acestia, iar cand relatia lor este una pozitiva, valorizata bazata pe apreciere si intelegere, stima de sine a copiilor creste. Un vehicul important care influenteaza stima de sine si modul de invatare al copilului este modul cum interactioneaza membrii familiei si relatia dintre parinti. Page 3

Multi parinti isi traiesc viata prin prisma copiilor iar aceasta duce la inhibarea valorilor proprii si a copiilor lor. O alta trasatura care poate influenta stima de sine atat al parintelui cat si al copilului este prezenta in general in familiile monoparentale sau familiile din subculturi. In familia monoparentala pot aparea factorii cum ar fi instabilitate financiara si sisteme de sprijin slabe sau absente, cauze care duc la pierderea parerii bune despre sine prezenta si la adult cat si la copil. Nu toate problemele cu care se confrunta copii la scoala se datoreaza mecanismelor de protejare a stimei de sine, uneori, cauza consta in faptul ca copiii dintr-o subcultura sunt educati in scolile culturii principale a tarii.

Page 4

Capitolul II RELATIA DE CUPLU SI STIMA DE SINE A COPILULUI Indivizii isi aduc in relatia de cuplu mecanismele de protejare a stimei de sine si toate interactiunile dintre ei sunt influentate de indoielile, temerile si nesigurantele lor. Cand unul dintre parteneri sau amandoi parteneri au stima de sine scazuta, diferentele dintre ei pot deveni o amenintare majora pentru relatia lor, transforman-o intr-un taram ostil unde fiecare incearca sa-si afirme identitatea in detrimentul celuilalt, dezvoltand mecanisme de protejare foarte ample care sunt sursa principala a starii de tensiune si a problemelor in cuplu. In general « problemele atrag spre ele probleme», indivizii cu o nesiguranta launtrica tind sa se casatoreasca cu persoane la fel de vulnerabile dar in acelasi timp opuse caracterului lor. Numeroase cupluri nu au idee de modul de functionare a relatiilor si maniera in care stima de sine influenteaza, din aceasta cauza, acestia, pot ignora semnalele care ii avertizeaza ca sunt necesare schimbari atat la nivel de cuplu cat si la nivel individual insa exista si cupluri care-si inteleg problema si o rezolva iar relati de cuplu fiind una de sprijin, siguranta si incurajare pentru dezvoltarea fiecarui partener. Cand valoarea personala a unuia dintre parteneri este amenintata de comportamentul celuilalt, apar reactii protectoare, una dintre ele fiind proiectia si introiectia, reglatorii distantei si reglatorii anti-separare. Tot ce spun sau fac oamenii dezvaluie ceva despre ei si despre mastile purtate in relatia de cuplu iar un element principal care divulga aceste masti este utilizarea tiparelor de comunicare protectoare de tip proiectie si introiectie. Toate aceste mesaje contureaza nevoile ascunse ale persoanei asupra partenerului incercand sa-l faca pe acesta responsabil de nevoile ei. Cand doi parteneri de cuplu fac proiectii unul asupra celuilalt, se vor considera unul pe altul fie dominatori, controlatori, agresivi fie pasivi, vulnerabili, nesiguri si anxiosi, pe cand introiectia apare atunci cand persoana care primeste un mesaj de la cineva il internalizeaza interpretandu-l ca fiind despre sine si nu despre emitator

Page 5

Conflictele de cuplu sunt nocive pentru valoarea personala a copiilor si pentru sentimentul lor de securitate. Cuplurile marcate de conflict care raman impreuna si ai caror copii sunt deseori martori la anumite scene intre parteneri au cel mai puternic impact negativ asupra copiilor iar pe locul doi in ierarhia amenintatoare se afla cea in care desi parintii sunt separati, copiii raman in continuare martori scenelor dintre cei doi adulti. Atunci cand parintii hotarasc sa se desparta este foarte important pentru binele copiilor ca cei doi sa o faca intr-un mod amiabil pastrand o relatie de prietenie intre ei si manifestand dragoste si protectie fata de copii, insa de preferat este ca cei doi adulti sa-si rezolve problemele individuale si de cuplu pentru a proteja copiii de rupturi si traume emotionale. Conflictul poate fi o forta creativa in relatie cand este privit ca semnal al necesitatii unor schimbari atat la nivelul relatiei, cat si la nivelul fiecaruia dintre parteneri. Comunicarea este una dintre cheile esenţiale ale unei relaţii de cuplu sănătoase. Totuşi, uneori, aceasta poate fi cauza unor adevărate conflicte între cei doi iubiți, mai ales dacă aceștia au o stimă de sine scăzută și nu știu cum să comunice cât mai deschis. După cum susţine Tony Humphreys, în cartea sa „Stimă de sine, cheia pentru viitorul copilului tău”, există două tipuri principale de comunicare: deschisă şi protectoare. După cum susţine Tony Humphreys, în cartea sa „Stimă de sine, cheia pentru viitorul copilului tău”, există două tipuri principale de comunicare: deschisă şi protectoare. Comunicarea deschisă este caracteristică cuplurilor cu o stimă de sine ridicată, care reuşesc să îşi înţeleagă nevoile, să le comunice corespunzător, dar mai ales să le susţină prin spontaneitate, empatie, fără tendinţe de judecare, sunt permisivi, lăsând-i celuilalt libertatea de a vedea şi a face lucrurile în felul său, plasându-se pe poziţie de egalitate, în provizorat. Însă, din păcate majoritatea cuplurilor folosesc tipare protectoare de comunicare, pentru a evita respingerea, umilirea sau complexele de inferioritate, dar şi pentru a întări relaţia de dependență. Aceste modalităţi de comunicare caracterizează cuplurile în care partenerii cred că valoarea lor personala ar putea fi ameninţată.

Page 6

Tiparele protectoare de comunicare se pot clasifica în: Mesaje de judecare Unul dintre iubiţi judecă, acuză, critică, iar celălalt partener se protejează; acest tipar îl împiedică pe emițător să își exprime adevăratele nevoi. Exemple de astfel de mesaje sunt: criticile, poreclile, caracterizarea, învinuirea (“Nu mă asculţi”, “Eşti egoist”), interogarea, căutarea dovezilor (“Ce ai făcut toată ziua? De ce nu îmi răspunzi la telefon?”), unele forme de laude şi aprobări. Mesaje de control Cel care emite astfel de mesaje doreşte să fie autoritar, ameninţător, moralist. Acesta încearcă să se apare de respingere pe seama celuilalt, dominându-şi partenerul. Aceste mesaje pot determina agresivitate sau pasivitate, revoltă sau supunere; pe termen lung acestea creează distanţă între parteneri. De exemplu: cerinţele, poruncile, ordinile (“Fă cum îţi cer”, “N-ai voie să…“); avertizarea, ameninţarea, pedepsirea, morala, predicile de orice fel. Mesaje strategice Sunt emise de către partenerul care are nevoi ascunse şi încearcă să-l manipuleze pe celălalt pentru a și le satisface. Recurge la ceast mod de comunicare pentru a evita umilinţa, dar în acelaşi timp, subminează relaţia de cuplu, negând autenticitatea şi libera exprimare a nevoilor. Exemple de astfel de mesaje sunt: manipulările nonverbale – bosumflare, retragere fizică sau afectivă, tăcere ostilă, suspine, sau manipulările verbale (“Ai face orice pentru mine, nu-i aşa?”, “Cât de mult mă iubeşti?”) Mesaje neutre Aceste mesaje dovedesc lipsa de grijă faţă de celălalt. Cel care recurge la astfel de mesaje, foloseşte neutralitatea pentru a evita să se aventureze în zone ale relaţiei care ar putea să îi ameninţe valoarea personală. Această persoană susţine că este mereu foarte ocupată, ceea ce trezeşte în celălalt frustrări, sentimentul că este ignorat, nedorit, fără valoare. Exemple de astfel de mesaje sunt: retragerea, divagarea Page 7

(“Nu vreau să aud asta acum”, “Putem vorbi despre altceva”); ignorarea, răspunsul pe fugă (“N-am auzit ce-ai zis”, “N-ai altceva mai bun de zis”), alinarea, găsirea de scuze, consolarea, compătimirea (“Mâine ai să te simţi ca nou”, “Sunt sigur că nu ţiai dat seama ce spui”). Mesaje de superioritate Mesajele de genul “Eu ştiu cel mai bine”, “Eu am dreptate”, le emite partenerul care ascunde un complex acut de inferioritate. Tot din această categorie face parte sfătuirea sau recomandarea (“De ce nu-l părăseşti dacă tot nu e bun de nimic”), diagnosticarea, psihanalizarea (“Spui asta doar pentru că eşti obosită”). Mesaje de certitudine Partenerii cu atitudini foarte rigide, care îşi trăiesc viaţa într-un anumit mod pentru că “trebuie” recurg la astfel de mesaje. Aceştia nu preţuiesc diferenţele, ci subliniază faptul că celălalt greşeşte dacă crede altfel. Exemple de astfel de mesaje sunt: persuadarea (“Treaba asta chiar trebuie făcută”); predicile, argumentarea (“Nu mă contrazice”). Cuplurile ajunse la un apogeu al valorii personale au responsailitatea de a-si insusi arta confirmarii care ajuta la consolidarea valorii personale a ambilor parteneri.

Page 8