Finante (Manual) [PDF]

Zitiervorschau

Academiade Studii Economicedin Moldova

Facultatea,,Finante"

Url.T

a r.TrrtT-I

Jt-il\/Lt\

aE

(manual)

Coordonatori:BotnariN. dr.,conf.univ. BaurciuiuA dr.,coni.univ.

*ff.

***

.',tr

F -.+'*.* .* .

BF -%

7&

f

r\

' "\ '/'/ EdituraASEM

r 'zt I t rn({f75,n)

C u p r i n s:

l| ln

Prefafi..........

Colectivul de autori: (i;rpitolul I - lJaurciulu Anjela, conf. univ., Ciobanu Natalia, lect. sup.

Cemit Rodica, lect. sup.,

Orpitolul 2 - Baurciulu Anjela, conf. univ.,

Cernit Rodica, lect. strp, Ciobanu Natalia, lect. sup. Capitolul 3 - Baurciulu Anjela, conf. univ., dr.; Ignat Marcelina, lect. sup. Capitolul4 - CasianAngela, conf. uni'u., dr. Capitolul 5 - Casian Angela, conf. uni'r'., dr.; Baurciulu Anjela, ,;6ff. univ., dr. Capitolul 6 - BaurciuluAnjela, conf. univ., dr.; Cemit Rodica, lect. sup. Capitolul 7 - Dandara Marina, lect. supr. Capitolul 8 - lugulschi Anatolie, lect. sup. Capitolul 9 - Bunu Mariana, conf. univ, dr. Capitolul l0 - Zubic Aliona, conf. univ., dr. Capitolul 1l - Ciobu Stela, conf. univ., dr. Capitohrl 12 - IowTatiana, conf. univ., dr.; Munteanu Ninrr, lect. sup. Capitolul 13 - Botnari Nadejda, conf. univ., dr.; Tiron Roclica,lect. sup.

Descrierea CIP a CamereiNa'iionalea Cirtii Finante: manual/ Col. aut.;coord.:NadejdaBr Acad. de Studii Econ. din Moldova,Fac."Fina:rte".ASEM, 2010.- 423p. Bibliogr.: p.416417(tn.tit.)"- 250ex isBN 978-9975-75-537-5.

336(o7s.s)

@ Departamentul Edit,crial-Poligrafic al,{SEM

ISBN 978-9975-75-537-5.

.......-.........................7

CapitolurlI. l{otiun,i conceptualeprivind finan!ele................................8 1.1.Abordir:i cornceptuale privind noliuneade finange..........................8 I.2. Conlinutul e,:onomical finan1elor... ........................... 13 1.3.Functiil,e finan!e1or...... .......................... L7 intrebdrideuen.ificare: .................20 Teste.....,.,."..... ........2I Bibliografie.... .......23 Ca.pitolulII. A{ecalrismulgi sistemullfinanciar.... 2.1. Mecanis;mul linanciar.... '.7..2. Caracte:ristica sistemuluifinanciar... 2.3. PdLrghiil,e eco'rromico-financiarre......... int:rebdrideverrl.ficare:.... Teste.......,....... Bibliografie....

.......,....24 .............,...........24 ............................27 .......................... 30 ...............34 .........34 ........36

CapitolurlXII. .Foliticafinanciari la nLivelmacroeconomic....... ............37 .3.1. Conceptul g.isferade cuprindere a politicii ffnanciarela nivel macroeconornic................... ....................37 3.2. Pcrliticabugeirar-fiscali ...........................4O .].3.Politicarnonr:tari.......... ..........................44 intrebdride verificare'... ................48 Teste"........"..... ....:................... .........49 Bibliografie.... ........ 53 CapitolurlfV. JBugretul pi procesul bugetar............ ............. 55 4.1. Bugetul- veniglde bazi a sisternuluifinanciaraI1erii..r................. 55 .{.2. Conceptulde:sistembugetargi componentelesa1e......................... 59 4.3. Conceptuigi trisiturile procestrluibugetar.....................................,,60 4.4. Rolul auLtoritiililor publiceln procesulbugetar......................,..........51 4.5.ElaborarreaproiectuluibugetultLidestat............ ........63 4.6. Examinirreagi aprobarealegii bugetareanuale...... ...........................67 ,1.7.Execttareabrrgetuluidestat............ .............................68 4.8. intocrnirea d'ririide seami cu privire la executarealegii bugetare anualegi apr,rbareaei..................... ........T2

-3-

4.9. Controlul bugetar.......... intrebdrideuerificare.... Teste............... Bibliografie....

..........................72 ...."..........73 .."...".74 .......78

Capitolul V. Sistemul cheltuielilor publice.......... .............79 5.1. Confinutul economical cheltuielilorpublice........................."..........79 5.2. Clasificarea cheltuielilorpublice...... ............................81 5.3. Sistemulde indicatori utilizali in analizacheltuielilor publice......84 5.4. TendinEe in evolufiacheltuielilorpublice.......................,..................88 intrebdrideveriticare.... ...............90 Teste............... ........91 Problemerezoluate......... ...............94 Probleme pentrurezoluare........ .......-......*-........96 Bibliografie.... ........97 Capitolul VI. Sistemul resurselor ffnanciarepublice............................ 98 6.1. Conlinutul economical resurselorffnanciarepubIice.................... 98 5.2. Clasificarea resurselorffnanciarepub1ice........... ........101 intrebdride venticare.... ....""........" 104 Teste............... ........104 Bibliografie.... ........t07 CapitolulVII. Impozite - nofiuni generale....... ...."...........i08 7.1. Conlinutul economicAifuncfiileimpozitelor... ........ 108 7.2. Clasiftcarea impozitelorgitaxelor...... ...................^.....LI4 7.3.Elementeletehnicealeimpozitului..........".......... ........118 7.4. PrincipiileimpozitArii ................."..........122 7.5. Metode de impuneregi de perceperea impo2ite1or.....................".. 125 7.6. Sistemulfiscalal RepubliciiMo1dova............ ............. 131 intrebdrideveriJicare.... ...,...........146 Teste............... Problemerezoluate......... .............. 152 Problemepentrurezolvare..... .....lS4 Bibliografie.... ........15S Capitolul VIII. Asiguriri private in cadrul sistemului economic......157 8.1. Conceptulde asigurare:aspectegi abordiri..... .........I57 8.2. Functiileqi principiilede clasificarea asiguririIor................."..........164

-4-

8.3. Elementeletr:hniceale asigurhr:ilorEiprincipiile de determinare a despigubirii.,................. ...................169 8.4. Cadrullegalde desfigurarea ar:tivitilii de asigurare... .................... 174 int:rebdride veri.ficare--.. .........-......I7g Teste......."..".... ........ 180 Ptobleme rezolt,ate......... ........................ ............... 18S Problemepentntrezaluare.... .....l8S Bibliografie.... ........186 CapitolurlIX lPolittjLca de investifii. ...............189 9.1. ConceptulgiclasificareainvestifiiIor.................................................. 189 9.2. Procesulinvestilional.. ..........................I94 ile ffnantarea investiliilor 9.3. Surrse ...........197 9.4. Eficienla economici a investiliilor gi indicatorii de evaluarea acesteia.......... ................... 199 9.5. Riscurilr:in arJivitateade investifii... ........................"..2;C,6 intrebdrideverlficart'.... ....,..........2Ag Te:ste.......,......,, ...,..,,210 Ptobleme rezob,ate....".... ..,.....,,..,.2L2 Probleme pentnt rezolvare.... .....2Ls Bibliogratie.... --.---..2t6 CapitolnrlX. iMonerli, credit qi echili.brumonetar ............. ....................217 10.1.Iv{oneda gi sistemulmonetar......... .....2L7 .10.2.I{asamonetar5.......... ..........................230 10.3. Creditul - r:sen!6,rol gi func!ii... .......237 10.4. Ilchilrlbrul:rronetar gi inflalia..,......... .........................251 int:rebdrideuerificare:.... ......-.........260 Teste............... .......262 Problemerezolvate......... ..,.,,.........268 Probleme pentnt rezoluare.... ......27O Bibliografie.... ......................... ........271 CapitolurlXI. liistemnrlbancar..........,..... ......274 I1.1. Comp,onentele,structuragicar:acteristicilesistemuluibancar......274 11.2. IlancaCentrali - rol, functii, operatiuni..... ............279 I1.3. IlSncilecornerciale- rol, funcl;ii,opera!iuni..... ......288 gi structuri....................292 I1.4. Resursele brinciicomerciale- clasificare

-5-

11.5. Operaliunilepasivealebincii comerciale..... ..........294 11.6.Operaliunileactivealebinciicomerciale..... .........:..302 11.7. Indicatorii de effcienli a bincii comerciale..... ........306 intrebdi deuerificare... ................313 Teste............... ......... 3 14 Problemere2o1vate................ .......316 Problunepentrurezoluare........ ...........................320 Bibliografie.... ........322 CapitolulXII. Piala de capita1........... ............32s 12.1. Conceptul,funcgiile9i participanliila piala de capita[....... ..........32s 12.2. Instrumentelepietteide capital....... ........,..................331 12.3. Bursade valori - principalulelemental pielei de capital............335 L2.4. Organizareaqi func{ionareaburselor de valori .....344 12.5. Indicii bursieri - irrdicatori de aprecierea eficienlei Burseide Valori .................. .................350 i, tntrebAndeuefltrcare.... ,...,.....,.....360 Tate,...,.......... .......360 Problemerezolvate,,,,,,,,. ............".362 Problemc pcntru rczolvare,,,, .....3,67

Bibltogqfe,,., Capltold Xlll. Flnenfrb Intrlpr|ndrrl1.,.................... ......37r | 3,1, Obl*tlvclefinane Inrerle intreprinderii......................................... 371 13,tr,Surrshdo6nrn;rr:cr tntreprinderiigi criteriiledefo rmarea rtrueturllflnenciare optime........... ....374 | 3,3, Flnrnlarea mijloar:elor fixegia activelor curente.......... ................392 13,4. Rezultatulfinanciaral intreprinderiiqimodulde exprimare...... 397 13.5.Analizaffnanciariaintreprinderii...........................3gg Intrebaadeueificare.... .,..,.,.,.....4A6 Teste.....,...,..... ,,...,402 ProblemefCzoll\irte,..,,.,,..;..j..,....;j;:.;...;;.ii......;-.j:,...,,,,,.j.,,,,,,,,,,,,, 410 pentfuiezoluare,.,,,,....,..;....!..!;........ Probleme ,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, 414 Bibliografie.... ,.,...,,,,,,,r,,,,,.. ,,,,...+L6 Rispunsuri la teste-grili.

Prefa!5 Interesul gi preocupirile pentru proble,mele financiare apar, in perioada actu;rli, pe deplin justificate, in conditiile in care finantele au devenit un el:ment de referinti pentru toate domeniile de activitate, acestea repre:zentAnd nu numai repere ale exprimirii valorice a dimensiunilor cantitative gi calitative in evolufia societilii umane, ci gi milloace de susfinere a dezvoltirii economice. Confornr noilor cerinle ale Procesului de la Bologna, planul de studii in dom,:niul economic este astfel conceput, incAt si asigure pregitirea complexi gi multilaterali a specialigtilor prin formarea competenlelor gi dePrinderilor practice in diferite stlbreale economiei nafionale. in acest context, disciplina,rFinanfe" esf:epropusi pentru studierea, in cadrul mai multor domenii de formare de profil economic, in vederea creirii unei viziuni globale asupra aspectelor qi fenomenelor financiare, avd.ndinfluenli directi gi indirecti ,asupratuturor proceselor qi activitililor economice. Atdt agr:ntii economici, cit gi persoanele ffzice se confrunti cu probleme de procurare gi administrare a banilor, optAnd pentru modalit;!ile cele nrai convenabile intru atingerea anumitor obiective. De aceea,considr:rim ci fiecare economist trebu.ie si dispuni de o temeinici pregitire in domeniul finangelor, asiguririlor, circulaliei banilor, creditelor, fi.scalitilii, activitilii investilionale, finanfelor publice, finanlelor firmei, s;i cunoasci tipologia instrumentelor financiare gi drepturile generate cle acestea,activitilile desfigurat,ein cadrul pielei de capital. Astfel, pe parcursul lucririi am fost preocu,pafi de prezentarea gtiinlifici a problemelor cu care se confruntd. in pr:actici fiecare economist, iar pentru o mai buni inlelegere a acestora manualul propune teste qi aplicalii practice specifice domeniilor enuntate mai sus. NadejdaBotnari

,,,,,r,',,..rr*.r,,,,,-418

-7 -

Capitrolul l. NOTIUNI CC)NCEPTUAI-E

PRIVINDF:INANTELE Cuainte-cheie: finante, relalii eco:eomice,relatii binr:gti, rr:latii financiare, ftnanle publice, finante private, funcfia de repartitir:, funclia de controi, funcfia de distribu;ie, constituirea fondurilor, transfer:de valoare, rela{ii de credit, relatii de asigurare.

Faptul cri finanfele au apirut pe o anumiti treapti de dezvoltare a societifii, cAn,l s-au manifestat anumite condilii gi au evoluat in funclie de schimbirile permanente ale condiliilor iniliale, reflecti caracterul istoric al acestora. Condifiile, care au stat la bazi gi au {bcurtposibiln apari$a gi dezvoltarea finanl:elor, constau in: a) aparitia gi dezvoltarea relaSilor marft-bani, in misuri si permiti formarea gi utilizarea resurselor statului in forml bineasci; b) aparifia statului care, pentru indeplinirea functiilor gi sarcinilor sale, avea nevoie de resurse ce nu existau in cadrul relafiilor existernteanterior.

1.1.Aborddriconceptuale privindnoliuneaclefinan!,e" in vorbirea curent5.,ca gi in Literatura de specialitate, se folosesc mai multe e4presii ale cuvAntului .finan{e: finanle, J[inanLfe publice, {inante private, finanle qi piefe de capritaletc. CuvAntul finan{e igi are orig;inea in limba latini. in secolele al XIII-lea qi al XIVJea, se folosesc erpresiilefn antia, _financias gifinamcia precuniafc, in sensul de ,rplati in bani". Se pr:esupune ci aceste enpresii derivi de la cuvAntulfnis, wtrTizat,adesea,irr sensul de ,rtermen de plati". in Franla, in secolul al XV-lea, se foloseau expresiile honmes ilcfinances qifinanciers,pentru denumirea arendagilor dreirnpozite g:ia persoanelor care incasau impozitek regelui; financa; inse,arnni intrelJul patrimoniu al statului, iarfinance inLseamniun venit al stahrlui. in limba germanq in secoleleal XV-lea - al XVII-lea se intAlnesr:eryresitle:Finnnz, care prezumi plati in bani, gi Finantzer, care il dr:semnape clmitar (zaraf, zgircit). Odata cu trecerea ti:mpului, cuvAntul :frnantfea cipitat un sensfoarte larg incluzind bugetul statului, creditul, qrerafiile bancare 9i de bursi q.a.,adici resursele,relaliile gi opera$ile financiare. Existenla finanlelor este strXns legati de existrlnta st:rtului gi de folosireabanilor gi a formelor valorice in repartilia vcnit:uluinafioual. De la aparilia primelor elemente de finanLle- la purrctul tle ltrterueefledirrtre orAnduireacomunei primitive gi orArLduirea sclavlglrtA pl pAnAIn prezent, finanlele au fost parte componenti a ,sisternululrelaflllor eeonomlee,

-8-

in aceasti evolufie se contureazi doui etape distincte a7econcep{iilar despre fi nan}e: Etapa I

- conceplii clasice - corespunzitoare capitalismului premonopolist;

Etapa II

- conceplii moileme - corespunzitoare epocii imperialismului;

Etapa IIl. - concepliapostmoderni sau contemporani. Concepliile clasice reflecti doctrina liberala, potrivit cireia activitatea econornicS.trebuie si se desfigoare in conformitate cu principiul laisser-faire,lai:sser-passer. Sarcina finanlelor publice consti in asigurarea resurselor ner:esare intretinerii gi funclionirii normale a institutiilor publice; impozitele, imprumuturile trebuie si aibi un caracter neutru; pistrarea echilibr-ului intre veniturile gi cheltu'ielile bugetare era considerati drept r:erinfi fundamentald.,regula de aur a finanlelor publice. Aparilia deficihrlui bugetar, generator de inllalie, era considerati un fenomen nedorit. ln aceasti etapi, a statului-jandarm, cindpredomina doctrina liberalismului economic, conceptul d.esprefinanfe are un pronunlat caracte,r j uridic. Concep{iile moderne. Dupi marea crizi economici mondiali &n L9',L9- 1933, ln opinia unor economigti, locul statului-jandarm ar fi fost luat de cdtre statul-ptrouidenffr (statul-bunistiirii), care iqi lirgegte sfera preocupirilor. In legituri cu activitatea econo,micea statului, se afirmi

-9-

tot mai mult conceptia interventioniistd,ande un rcrl deosehit il joar:i autoritateapublici. Aceasti modifi,:are de pozilie a (:ondusla adAncirea contradicliilor inteme gi externe ale modului de produc:lie capitaliste. Pentru statul madern, finanlele publice sunt un mijl,ac de interventie in economie. in abordarea modernd. a finanfelor pu.hlice, la unii ec,onomigti contemporani, prevaleazd conceptul econonnic, la algli - con-

(indivizi, grupuri ntraleeste Ban,ca Suediei, Sveriges Riksbank, care tctiveazfi din ]1668.in anul 1694, afi:st infiinlati Banca Angliei. Bincile ,centrale ale altor state au apirut mult mai tirziu: Banca Norvegiei - in '1816, Banca Frranlei- in 800, Banca.Italiei - in 1893, BancaJaponieiln 1882,BancaSU-l\- in 1913. in perioada constituirii bincilor centrale, s-au identificat mai multe categorjiide b5.nci,in funclie ile provenienla capitalului. Astfel, in .tnglia, banca de ernisiune a fost conLstituiti cu capital privat; in Suedia, Finlanda, Austria, llulgaria, bincile r;-au constituit prin participarea capitalului de stat, in timp ce, in astfel de !6ri, cum sunt Rominia gi Belgia, capitalul bincilor €r4 rnixt. Examin6.nd activitatea bincilor centrale ale diferitelor state, co'nstatim ci, in rrLareamajoritate, ele se afl5 in proprietatea statuLlui.r\cest fapt permite guvernului de a interveni, tntr-o m.lsuri oatrecare,in politica monetari. Pini in secontrlal XIXlea, sistemul bancar s-astructurat in trei domenii specifice. * Bincile de emisiune, care delineau monopolul- emiterii de bancnollenationale:

-275 -

r

Bincile comerciale, care activau ca institutii de intermedierc financiari; r Institutii financiare specifice precum casele de economii si cooperativele rJecredit. in evolulia sa, sistemul bancar parcurge faze despec:ializareqi sec, tonzarc. specializarea bancari reprezinti orientarea activit,ifii diferiteror: binci doar spre anumite servici! operafiuni, produse bancare. sectorizarea poate fi deffnite ca un tip aparte de speciarizarece constS in orientarea activitifii bancare spre anumite domenii de activitate economici (sectoare ale economiei nafionale). Sistemul bancar a apirut ca o necesitate a societifii, prin inter_ mediul Iui este rearizat', acumurareamijloaceror binegti gi distriburea acestora sub diferite forme, sistemur bancar executand funclia de inter_ mediar intre agenlii economici. Un sistem bancar stabil, effcient qi viabil, care ar asigura mobili_ zarea dispgnibilitiglor m'netare are economiei nafionare, orientandu-re spre deslhqurareaactivitiEilor financiare eficiente, constituie o prernisl importanti pentru dezvcrltareaeconomici. sistemul ba'car .rt" ,rrrrrl dintre cei mai importanli pironi ai economiei unei !iri, re'rezentand veriga de legituri dintre r;rmurile economiei, a caror acti.ritate influen!eaz6 situalia economici, sociali qi politici a unui stat. Irnportanfa sta_ bilirilii sistemului bancar este mult mai vizibili in condiliile instabilitilii ffnanciare, iar imperfecli'nile sistemului financiar, vurner,rbiritateab[ncilor la schimb'rile medi*rui economic crizere bancare constituie facai torii principali ce trezesc un interes major fali de studierea gi rearizarea in practici a stabilitifii bancare. Sistemul bancar al unei liri cuprinde: + cadrul institu[ional _ format din Banca Centrali (cu rol de coordonare gi supraveghere), blnci comerciale gi alte insti_ tufii financiare; r cadrul juridic _ format din ansamblul reglem.entirilor care guverneazi activitatea;

-276 -

Sistemutrbancar este organizat pe baza unor axe de referinge,precum Banca Centrali, care realizeazl politica monetarl, valutara gi de credit a statulu! gi un numlr de blnci comerciale, binci de afaceri, inItitulii de credit specializate: uniuni de credit, case de economii, organizalii de imprumut, binci ipotecare etc. Sistemtrl balrcar este un ansamblu coerent de institulii bancare, ce funclioneazi intr-o !ar6, rispunzlLnd necesitililor unei etape de dezvoltare social-econ,rmic6. in anul 19'91,conform legislafiei, in Republica Moldova, arfost format un sistern bancar pe doul niveluri, in care BNM indeplinegte funclia de Banca Centrali, dar nu este angajati in activitatea bancari comerciali. Aceste legi includ elemente orientate spre intirirea rolului Bincii Na$onale in elaborarea 5i implementarea politicii monetare gi valutare gi spre o activitate siguri 9i durabili a sistemului financiar. Sistemele bancare din $rile dezvoltate se caracterizeazi printr-o serie de trlsiitur! ,]intre care relin atenfia urmitoarele: diversitatea, concentrarea, bart carizarea activitifii, accelerarea operaliunilor de restructurare, derschidereapentru relafiile cu striinitatea. Dirr'ersitatea unui sistem ban,:ar rezidi in existenla unui numir sporit de institulii bancare 9i de credit deffnite de legea bancari 9i ale ciror caracteristiclipot ff diferite. intr-un sistem bancar, se regisesc atAt institulii specializate intr-un anume tip de clienteli sau activitifi, cAt 9i binci cu activitate universali. in funclie de dimensiunea bincilor, un sistem banca.r poeLtecuprinde binci de mica &mensiune, precum 9i binci de dim,ensiurLeinternalionali. O rrarietirtede situalii se poate intAlni gi in funclie de natura furni poate fi de naturi publicl sau prizo:rllor de cap:itaf i.n sensul ci acesteL vatl, iar aclionarii pot fi rezidenfi sau.nerezidenli. Un alt f:rctor de diferenfiere rr instituliilor bancare il reprezinti coexistenla urLor o:ganisme cu Personalitate juri&cl foarte diverse: societili anonirne, sor:ietili de persoane, societifi cooperative. Concenttrarea activitilii bancare reprezinti o caracteristici ce pr:ate {l cuantiificatli prin ponderea clelinutl de principalele binci in to-

-277 -

talul sistemului bancar gi prin diminuarea numSrului de binci in totalur acestora. Gradul d,

(distribuireo".."o',,!,"ii;lln;j'ilffi ;'::il:":':t,,1,',',T:lii bancare qi de credit. Studiile evidenfazd

ci un n'mir ,_d* d" ;;;": controleazi' in mare partg piala bancarS. intre gradur de concentra.e ir activitilii bancare qi instituliilor b"r*r" ," *"rrif"rte-u p,, 'un:rirul ternici legitura, astfer, p'e m'suri ce numSrul bancilor se g!rn!'ru dirninueeLze, gradul de concentrare ba'cari. spore$te. o arti caracteristiciia unui sistem bancar gi a actiritdfii bancarc dintr-o economie o constituie gradul de bancarizare. Acesta fur,nizeazd'informalii rerevante cu privire la niverul rje dezv.rtare ar sis;te_ mului bancar,putand fi caiculafi indicatori, precum numS.rl c,econrurr la vedere, numirul cardurilor bancare gi rrrr_ar.rl ghigeelor:bancare. operatiunire de restructurare bancar' reprezintS 0 alti caracteristici a sistemeror banca,reactuare, in cadrul acestora fiirrd i".ru.r" fu ziunile gi absorbfire, oper:atiunile transfrontariere (cu striinir"i*), p* Iuirile pachetului de control de citre bincire straing qi o.peratiunire in crucigatebinci-asiguriri. Restructuririle l

'r *

!iale. Crizele succesive,care s-aumanifestatin ultimele doui decenii,au r.videntiat ins''rficienlaprocedurilor de supravegheregi control asupra ,.xpuneriila rir;c a bincilor. Sintetiz'ind problemele enuntate, se poate concluziona ci, in :;istemelebanr:arecontemporane, se produc o serie de modificiri, dintre ,.;rremai semn.ificativesunt urmitoarele: t amplificarea forlei marilor binci, in contextul dezvoltirii inegale a bincilor nalionale gi al sporirii internalionalizirii activitilii acestoral + inkrcuirea specializirii bincilor cu universalizareaoperatiu,r 'r

de aringere """",o,-lliffi ilH::::l', #"Tm""_ ::Til:

*

rilor suplimentare, ca urimare,a organizarii productiei, amortizarea p. scari Iargi a investi{iilor in noile tehnologii 9i largir"" gu,,,"l d" pJ,rn* oferite clienterei, pentru a rimane competitive. u'a di' co'secintere principale ale restructuririlor o r"prezint' concentrarea rr;.;;;;:;;r" melor bancare Ei reducert:a numirului de institufii ba'care. Un alt e{ect al restructuririlor este intensifi carea concurentei. Un fenomen de ditnensiuni mondiale il constitui,l, in conter.turl globalizarii financiare, criza sistemelor bancare. La originea crizeror bancare s-a aflat un factor ce poate fi definit astfer: ada;rtarea cu crificultate Ia globalizarea fi'anciar4 respectiv rnanifestarea unei serii cle fenomene in toate tirile, care au vizat urmitoarele aspecte: * amploarea gi rapiditatea modificirilor in materie de reg$e_ mentiri qi mecliu de activitate:

cri;la pielelor mobiliare; carenlele in cxercitarea controlului gi supravegherii pruden-

nilor lor; ilinrinuarea rolului statului in activitateabincilor, ceeace conclul:ela procesul de,,dezetatizare"gi liberalizarea bincilor; mcdernizarea tehnicilor qi informaticii bancare, reakzatS, prin introducerea in tehnica bancari a celor mai moderne prc,dusebancare qi a celor mai perfcrrmanteechipamente; accentuareaproceselor de restructrrare bancara,prin operatiuni de fuziuni gi absorblii; aparitia unor grupuri financiare f,rin reunirea activitalilor barrcaregi de asiguriri; dinrinuarea participirii bincilor la operaliunile de intermediere financiarS.in favoareasocietiLtilorfinanciare gi de asigurari; manifestarea crizelor in sistemele bancare aparlinAnd statelor dezvoitate, in contextul global.izirii financiare.

- r ol ,func l i i ,ol l er al i uni 11.2.Ean c aC entr al S Analiza

;istemelor

bancare contemporane

evidenliazi

ci acestea

sunt strucfura{:e pe doui nivele, respectivbanca centrali qi bincile de rang sccundar, denr.lmite gi binci

de sistem. ApariliaL tuturor bincilor

-279 -

**,

centrale

in secolerexvrl-xw'' s-abazatpe bincile cornerciar,e existentegi c;irrrrr Ii s-a incredintat, de citre go-r"..r}" tirilor respectirze,roltir de , ,,ha1clr,., al statului, cum a fost cazul Olandei ;;i al tirilor scandlina.v-e. La incepufur formirii sistemului bancar, 1u exisj:ao cLerir'itare i, t r,. operafiunilerearizatede bancire corrrerciaregi cerecentrar*",rt.*r""fr ua,,,, efectuau atat operafii de mobirizare a disporribilitifil0r biregti ,5i cle ar:,.,r dare de credite, cdt qioperatii de emisiune a bancnoteror. Astfel, in Anglia, Banca Centrali s-a i'fiintat in ranul1694, s*b , _ fi r mi de societateprivati pe acfiuni; in anul lgg0, se r:rganizea;zi Barr,.,r Franfei' iar, in 1g63,bincire natio'ale din suA. nnstiiui:realnonoJ)() lului asupra emisiunii, prin regrenrentSri ale statrului,s-a rea*izat nr;rr tarziu, pri'tr-o seriede legi, care a{i marcat evorutia sist,ermel.r m'u. tare. pot fi precizatecAtevamome'te: in anul 1g44, in Anglia, .. ,,",,, leqtesistemul de emisiuni(prin legr:alui Robert FeeI in lg4.g, ); in Frarr !a' se erimini dreptul de emisiune nronetari al binciior cnelrartan:re'talr.,; in 1913, in SUA, se creeazdSisternuX Federal de R.u,,,,rue,..orrr,rr'*, 0,,, l2 binci Gderale de rezerve. Degi' in perioadaactuari, Bincire centuaneertre: tutur'or t;iriror; t.rr excepfia ceror r2 binci federare rre rezervi din srtJA, rsunt binci ,..rr capital de stat,de-alungurevorutiei lor in timp, s-a' irlentiLficat mai rnrLr te categorii de bi'ci, in functie de;rrovenienta cap;itarurui. Astfirl,i. _Arr glia, banca de emisiunea fost cu caf itaXpri_rut;in Sue:rJia, JlinlarLda,Auq; tria, Bulgaria,bincire s-auconstituit prin participare;rcapritaiururi de st;rr, iar in !iri, precurn Rominia gi Belgi,r, capitalul bincilcrr a fost n:riht. Obiectivul Bincilor Centrale a evoluat de_alunrgu.l,U*J.,r. fef in perioada etaronuruiaur, obieclivd , rorrr*-urrat in ^s, termenii c.rr vertibilitifii metarice; ulterior, prin erodarea rorurui aunutrui ca etal,cn,;rl valorii, obiecti.,'ulbincii ce'trare a lbst reforrnulat in termeni de statLi_ litate a prefuriror. Alituri de acestea,obiectiveie interrnediare alr prezentat o mare variabiritate,insi, indiferent de modifir:iri]e i,nfor*r'rir,." obiectivelor,Bincire centrare au acceptatideea cd stabilitatea neonetarr constituie o contribufie importarLti la stabilitatea finarLciari. $i, r.ic asemenea,rolur ror a evoruato dati cu dezvortareasii;temului fi'anciar.

| )t' rcrnarcatci banca de emisiune,prin importanta activitilii sale rr{l tl ctcr r r inar enst ir ir m onet ar ela nivelr r icr o- gi m acr occonom ic, t,' ,\ t'rn urllucntele pe care le poate exercita asultra celorlalte institulii fi', tnr t,u bancaregi asupra econorniei,in gener:al,deline o pozitie prio, it,rr.rir) crrdruloricirui sistembancar. I Iuttc{iiltt b fi ncilor centr ale lrrtr-o ec:ronomrle de piali, bincile de errLisiuneindeplinesc urmit, i,rrt lc funcfii: ' Furr.c{ia de emisiune; .' Furrctia de banci a statului, a administratiei gi a serwiciilor publice; ' Functia de banci a bincilor; + Furrctiade centru valutar gi de gestionarea rezerveivalutar"' Functia prudentiali qi de supraveghere; " Furrclii economice ocazionale; " Fwnc[iatle emisiune Etapa hotirltoare in dezvoltareabincilor de emisiunea fost reglerrrt'ntareade r:6tre stat a sistemului de emisirLneqi mai ales instituirea asupra emisiunii prin atribuire;r acestui privilegiu unor 'nonopolului lr,rrrcigi, in final,unei sing,urebinci sau unor: binci incadrate intr-un r,islcmfederal in prezent banca centrali, deline dreptul exclusiv de a emite in,;crnnemonetrlre ca rnijloacelegalede plati, esrtesinguraln drept si stalrilr:ascirzaloareanominala, dimensiunilergreutatea,desenul,precum gi ,rltc caracterisrticiale bancnotelor qi monezilor. in virtutea aceluiagi tlrcpt, banca r:entrali asiguri.tipirirea bancnotelor, baterea monezilor rnctalicesi punerea lor in circulatie,precum qi retragereaqi distrugerea irrserrnelor nronetare retrase. De asemenea,Banca Centrali poate tlispune anulareasau retragereadin circulatie,a oriciror bancnote sau rno,nedemetalice care au fost emise qi, in locul acestora,punerea in cir,-:r,rlatie a altor tipuri de insemne monetare. PentrruL a preveni emiterea de monedi fbri acoperire,prin statut se stal5ilegteobligalia ca tranqa de numerar aflati in circulalie, emisa de BC,

-280*

-28t-

t*

peste nivelul rezervelor internationale, si

fie acoperntar inte,gralprin titruri de stat definute inportoforiur de inv:stifii, prin active r:ezurtatedin credite acordate bincilor gi altor persoane juridice, in condjdile legii, sau pnn cecuri cambii qi alte titruri de credit scontate sau definute in plrtrcforiu. Func{iade bancda staturui,a adminktra[iei pubric, si a ,eiririirur pubrice Aceasti funclie reflecti sarcirrabnncii de d."tirr" qi a ad*nistra " conturile stafului, ale ciror solduri lizureazi. tn pasivrrl bilanfului. Bincile de emisiune, prin unitilile de trezordrie, sunt, in general, ,rcasierul"statului, in confurile lor, Ia nivel central, reflectii'du-sJ"*".r_ lia bugetului de stat. Totodati, statuilestepentru banca de emisiune unul dintre principalii beneficiari de credite. Titlurire de cr:edit emise de cdtre stat, in postura sa de debitor (bon'ri de tezaur,titluri de renti, obliga$uni), ocupi un loc important prinh:e activelebincilor de ernisiuni. in afara acestor dlferenlieri in gestionarea depozitr:lor gi pliflor publice, Banca centrali joaci un rol direct sau indirect in finangareustahrlui sau administraliei pubrice' De :Lsernenea, Bc fina,nfeaziistati, direct sauindirect, prin achizifia de titluri publice pe piata de.ropen_market,,. Datoriti interventiilor de fin;rntare directi sau indirecti, b'ncrile centrale indeplinesc rolul esenliar de consilier gi rearizator al emisiunilor de titluri pentru contul stahrlui. Astfel, BC organizeaz:,isi'dicate penh:u achizifii de imprumuturi, administreazi datoria pubricd gi plata a dobanzilor la titluri de stat, toate ar:esteatribufiuni "iu"l; atest,nd intr-o nrasuri considerabili, funclia de banci a statului. Funclia de bancda bdncilor Aceasta funclie reune$te trei activitifi, strAns legate intre ele, pe care le desflgoari banca centrali. l. Fiecare banci de rang secundar are un cont la banca centrali, care nu poate fi debitor, gi pe baza ciruia pot Ii realizate vi_ ramente gi compensiri interbancare. 2. Daci, in procesul compe'sirilor, anumilte binci a' nevoie de refinanfare, atunci bancaLcentrali poate, in anumite condifli, si furnizeze resurselenecesare,alimentinil piagamoretare. b" poate manifesta qi situafia in care BC poate absorbi lichiditrlti "-i de pe piafi, daci se consideri ca acesteasurnt in surplus.

-282 -

3.

BC treb'Lriesi utilizeze inlervenfiile pe piala monetari pentru a rr:rentirremasa monetarS.gi rata dobAnzii in limitele fixate de citre autoritateamonetari.

Politica monL,etarireprezinti ansamblul mijloacelor utilizate de €{tre autoritilile monetare din fiecare lari pentru atingerea obiectivelor Itlonetare ffxate. in unele !iri, politica monetari este considerat4 in cxclusivitate, un mijloc de menlinere a stabilitilii prelurilor qi de luptn contra infla!1iei, iar in altele se apreciazi ci trebuie si acompanieze politica bugetari irureglementarea cregterii economice. Funclia a!.e centruualutar Sigestionaral rezeruelorvalutare Sub aceas;tidenumire estedesenonatno triplnfunc$e aBincii Centrale: o Asigurarea, singuri sau la concurenli cu bincile de rang see

cundar, ,aschimbului de monedS.nalionali in devize; Pistrareaqi gestionarearezervelorvalutare;

e

Surpravegherea ratei de schimb a monedei nafionale. Banca d.e'emisiune, ca centru valutar al prii, dobAndegteatribulii pe linia aplicirii p,oliticii valutare a statului sub forma unor restriclii valutare (a contingentilrii irnporturilor gi corrtrolul pl5;ilor in devize, a preluirii unei p[r!i din incasiiri valutare din erqlort) sau aplicirii unor stimulente la arport de genuLlprircnelorla export, al rsubvenfionirii elportului. Functia f,rudeinfiald Si disciplinard Prin furrcfia disciplinari este inleleasi exercitarea controlului asupra bincilor qi :instituliilor de credit, in scopul asiguririi securitilii depozitelor gi al prevenirii falimentelor bancare. Cd:mpul de ap,licareal acesteiftrnclii esteurmitorul: * autorizrnrea exercitirii ar:tivitifii bancare, crearea gi transformarea blncilor; o concentrarea gi divizarea:riscurilorbancare; + lictLiditatea gi solvabilitate:abancar5., Funcfiaeconomicd Toate funcliile precedente ale blncii centrale presupun qi o implicar:eeconomir;i a ircesteia.Astfel, atunci cind se realizeaz[ emisiunea cursul valutar sau rata de schimb, sau monetari, sau se sr-rpravegheaztr

-283 -

atunci cAnd se intervine pe piala monetari, pentru a inflrnenfa rata rlo bdnzii, bincile centrale indeplinesc o Ai funclie economici. Op era{ianile B dn ci,lor Centrale Individualizarea qi rnanifestarea efectivi a funcliilor binciror centrale, descrise anterior, se face prin intermedrul opera;i'nilor pe carr: aceastale efectueaziExisti mai multe tipuri de operafiuni, dupi cum urmeazi: + Operatiuni active r

Operatiuni pasive Operatiunile activre Acestease concretiz;eaziin: c Opera{iuni de creditare; o Operaliuniintlerbancare; o Opera{iuni de vfrnzare-cumqtdrare de aur gi deuize. Ponderea cea mai firare o delin operafiunile de cred.itare, concre_ tizat6' in acordarea de c:redite, atat staturui sub forma crediteror gu vernamentale, cit qi celorlalte binci din sistemul bancar, prin operaliuni de rescontare gi refinantarre. in relaEiile cu bincile comerciale, Banca Centrali realizeazi operaliuni de rescontare, respectiv accepti titlurile de credit pe care bincile le defin in portofoli'r lor gi c"r" provin din vanzdrirr: de credit ale mirfurilor. Banca Centrali mai poate accepta credite pe gai de ef,ecte co_ merciale, situafii in care titrurile de credit rirnan in proprietatea bi'cii comerciale, servind bincii de emisiune doar ca garanlie dr: rambursare :r imprumutului' un astfel de credit se practici atunci can,i opera,tiunile de rescontare nu sunt favorabire, datoriti dobanzilor sau atunci cdnd perioada de timp este miri mici decat in cazur rescontului. Nivelul rnaxim care se poate acorda sub forma unui astfer de credit r:eprezinti rnai pulin de 100% din valoarr:aportofoliului de titluri. o alti formd de creditare pe care o practici -BSncirecentrare este creditul pe gai de efecte publice, ,r.r-i, gi credit de iombardare. Titlurile care constituie g;aranfiaunui astfel de credit sunt obrigaliunire

-284 -

Eibonurile de tezatrr,cumpirate de citre bincile comerciale,cu ocazia crnisiunilorlansatede citre stat,pentru acoperireadeficitelor bugetare. Legislafira, care reglementeaztr activitatea Bincilor Centrale din di{brite !iri, prrevedegi posibilitatea acestora de a acorda gi credite guve:rnarnentale,in;mod direct, in general, pebaza bonurilor de tezaur, pe o perioadi mai rnici de I an. Operafirunile de decontare, :inter-, qi intrabancare prezinti importanli dator:iti locului pe care il ileline Banca Centrall printre participranliila corrrpensareamultilaterali a plililor. PrinroperafiuLnile de vAnzare cumpirare de aur gi valuti, Banca Centrali iqi cclnsoXideazirezewa valutari gi influenleazi cursul valutar al monedei nalionale faln de valutt:Ie principale, in funclie de obiectirrelepoliticii monrltare gi valutele pu:acticatein lara respectivi. Op,eratirunil"',p asive ExistSurmitoarele operaliuni clepasiv: e Fur'ffist\za capitaluluipropriu; e

Deloun&tlrile sau sursele atrase;

t

Em:.isiun.eatmonetard. CapitaluX propriu al Bincilor Centrale are o pondere redusi in to'talul pasivr.rhli,cornparativcr.lnivehrl inregistrat la bincile cornerciale.in propriu, se includ: fondul statutar;prevazutin Statutul structura capitaluluLi de func$onar,: al Bi1'ncilor Centrale,fondui de rezervi giprofitul bancar. Sursele atrase ale Bincii Cenlrale constau in depozitele celorlalte biinci, in depuneril.,rintreprinderilor cu capital de stat sau ale unor marl intreprinderi Eiin l.)ontul'frezoreriei Statului (datoriti rolului de casier al statului indleplir:'it de citre Ban,;a Centrali). Printre sursele atrase gi do,bAnzileunor organisnre internafionale sau ale unor binci fil4ureazEL striine, precum gji irnprumuturile ,ie la benci striine qi cumpiriri de DIiT de llaF1\4I. Ernisitrn'ea rrronetari reprezitrti cea mai importanti operaliune parsivi.a Binr:ilor Centrale. Prin aceasta,se are in vedere emisiunea de m