Finalurile în partida de şah [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

G.

M. LI S 1 TI N

mtJf:s l ru

; nfe r nilllundl

FINALURILE ÎN PARTIDA DE ŞAH

I 96 O

ED IT URA Cul1urll

TI NERf.TULlIl f l ;tle/l

~I

spo r t

Coperta de: DUMITRU PAPACONSTANTIN

r.

M. JII1CHQhIH

3AIUlIO'flITEn b HAfI tJACTh mAXMATHOn IlAPTllIt neUU3)'1aT, 1956

(: UVI/,\' T

tNAlNTE

La . f!rlilul anu lu i 1952 a fost pulJlicald o lucrare a mea, care purta tillu l "SIra · tegia fi tactica arIei şahului". ActasUl lucrare cuprindea tOl/le d ruJîile partidei de ~ah, adicd deschiderea, ;0(;/1 1 de mli'O(; şi fino lul. Cd care lucrea:iI la teoria ptlrtl/ finale a parlfdel de şah tnbuie sd urmdre(!$cd dOlld probleme principale: a) să facd cunoscu le clti/orult/i, pe ba:a unul numdr rtlal iv mic de ~;remple caraclerislict , principiile gmeral~ a le IlI plei ta final precum şi ideile slrategiu şi lactice care se aplici! fn prau,ul act$lâ luple; b) să demon$lre:e numeroa.ţt: fina/llri lipice, imporlanU dia punct de vedere praclic. Prima prolJlemd II losl rezolvald, In/r·o anumild mds/l rd, de mine In lucrarea "Slro/egia şi ((/(tiC/J arlti şahu lui", IImle linalll i par/idti de şah ulc e:mminal II/n puncl de !H!dere al problemelor genua le nle .ţIra/erlici şi lac/idi . Cu tol volumu l npreciahil ul ci!rlii "Slru/tgia ş i ludica ariei fuhului" ca n·a plllui cuprinde bogalul ma/erial elemonslmliv privind leor ia linulu ri/or; de acua. din lipsd de spaliu, fi doua I"olJlemil a rilmas nertzOlva fil. L ucrarea de fald, In care sinI ad/Ulllie .~i sislflllUli;ale po:ifiile lipice, comp/cfc(IZă lllcrarea mea precedenlă . T oale finalrlTiie un~i partide de şah pol fi ImpdrfUe, după forlele maluill/e care iarl parl~ la /uptu, In dnci grupe mari: 1. U na dinlre părli arc numni regele, iar ua/al/d parle d ,l mat eu una S(lU ,Ioud figuri (In ca;!!ri rure, CII Ir~i figuri) . 2. Una lIin/re pilrli arc nl/mul ft!]c/e , iar cealal/ă, av Ind fl~ o fig urd şi un pion, fie uml/ sali mai mulţi pioni, obline vidoria Irans farm ln d un ul din piani In damli . 3. Ji mbe/e pdrl i au c/le o figuri1 de au/aşi fel, flJ.rd a lua In consideral/e pionii, sau au numai pioni (fina luri simple). 4. A mbele p{ir/f au clle o figură de valoare di/uită, fd ril a sQCOli pionii, sau una dinlre pdI/i are o figură, CII sau Idril pioni , illr cea/a/Iă numai pioni (f ina/uri complexe). 5. A mbele pdrli au clt~ dom} sau moi mulle figu ri, făril a sOC()/i pionii, sali una dinlre pilrli are doud sau mai multe figu ri (cu sau Iflrd pioni), iar cealaUil parle numai o siuguril flgllră (cu sau fil rd piun j). sau arc mlmai pioni Ifina/u rl complicale). Man ualele şi Irato/ele de şah pripi/oare la l inaluri, chiar şi cele mai ample, acord,1 atenlie In specia/ primtlor palru grupe, considerInd, dllpil ciI se parc, grupa a cincea CII n cleoulicd, ci linlnd de domenill l practicii. Parlw finalil a partidei d~ şah esle un domeniu foarle mull sllldial şi, In au laş i timp, UlIsI al leoriei şa/m/ul. Lucrul aceda st uede din lucrarea de ba:4 Q luI. RllbinOr>ici , "End.ţpie/", tn cart fnsd n·all ftnl ldmur ile nici pe depa rle loall p robltmt'le It'orit'i firll/luri/or. N ici f n carlell de faf« /III sini cuprinse loale

6

G . ,.".

l.ISIŢIN

problemele teoriei lum/uri/Qf. In ea sinI dale, cu ~:uepti(J eapi/olt/or: .. Turn fi nebun eOlllra lura", "Turn şi Ci " conlra lurn" şi "Doi cai conlra unui pion", t:'%t:mple lipite numai din primele pa/ru gn/pe de !inu/uri, In a(ard de aceasla, In lucraua de fald nu sinI studiale In amtlmml problemele gen erale ale strategiei ~i tacticii ~ahului. La alcl1!uirea car/ii "Fiuolurile In partida tie şah" nm folosit ~ larg In-

tregul material pe care l-am ovul la dispozitie, tinInd $ti/ma 01/1 de vechile anatiu, elI # de /lumtroau ana/iu noi. O aleatie dCCI&cbild am acordat realizdri/or teorlti şi practicii sovielice. Toale exemplele incll/u In II/CTOrl: llU fost supuse de mine unei veri/ie(irj crilict., Htzrtllalul CI 10!i1 ciI, In un ele /';(l:uri, au fosl desw perile greşeli de uwlli:d iur III ullel~ au 10s1 chiur rlls/llma/e unde cOllcluzii teortlice. Cu scopul de a luce ecollomie de spaţiu, am folosit 1I0/u/i(/ prescurlald, iar

ptruru u menline principiul c/{lril(1/il e:rpullerii /oo/e exemplele au /011/ Insolite de diagrame. III Incheiere tin sd exprim 1I1il1/um/rlle mele /uluror cdor care lUI ralaoorul la pregtllirea edrIU "Pina/urile In partida de şah" in vederea edifdrii. 1; • .\1 . LlSIT'N

I NT ROD UC ERE

Problemele "u c ....;!"t.:r ftCTl CTIII, car,·

privesc toate capitolele cărţii, le vom ~xaminn In int roducere, cu scopul de li I 2.Re2 T:e3 + 3.R:e.1 Xe;; rClllb:.ă. 11\ criză de timp negrul n-a observat liceu stă posibilill\lo şi II pierdut. Una dJlltro form ele cele mai ri\splndite de trunsformure a li nalurilor este treccrell Intr' UlI linal de ploni. In pa rtid a Nlmzovlcl-Tarrllsch (diagrama V) s·a jucat:. t ••• TbG ! 2.ng4 T:I::; 3.11:f5 85 4 .HI'~i 15+ I şi albul a cedat deOllreee co ntinulll'ea !).nd4 14 6.RI:-1 Rg6 7.UbG IIb:i 8. n:a:> n:M l). nM nga 10. R e:J 8:112 es te fără spera nţă. In partidll Alehln-Yates (diagrama V I ) sOllrla luptei Il los t decisă I)rln t.Te:i! J:eG 2.I:efi n e7 (după 2 ... Re6 3. R d4 negru l se afl ă In zu gzwang) 3.Rd3 (nu tnsă 3.Rd", din cauza 3 ... Re6) 3 ... I1d7 .... e.i! foi G.lle2 (cu ameninţarea 6.Rf3) 5 ... ne6 6.nr.!. Negrul a cedat din caU?1l vl'll'in nlel fi ...1I!1!5 7.Rf3 n e6 8.R:14.

y,

.\ I ,~II I /('· \' "·I'BI:I....",1,'1111.

Negrul mnUl

şi

ltHl

fIIce :emizu

"

xurzo\' lC]·'f ,\ J:JIASt:11.

r---,.~C'C·"~ '·":'':' ":·~'7'"''J---"",

Negrul muta

şi

ct,ligd

Trecerea 11\lr·ull rinal nou cere uneori un calcul foarle precis (tllngramll V II): 1... t:b:J! :!.C:h3 e4 + a .lle2 e:b3 + -I.R:b3 (negrul a trebuit s1l. Illbă tn vedere loate particularltă llie acestei poziiii atunci cind a juclll 1. .. C:b31) 4t ... De4 5.Rc:! (altfel după 5 ... R, e3 p ionul doi Inaint eaz1l. cu şah) 5 ... Re3 1 (a trăglnd regele :1lb pe 11111:1 tn tll ) 6.Rd) Hr.I! 7.114

INTRODUCERE

VII

II

St udi ul lui Kopaev (d iagram a VIU)

Y"'Jl.OCZY-MA1UIlLU.L. MOnlo Co.r\o_ IIKIJ

Ilr e o soluţi e cu rl oasll: 1.RbO Rdl (n u merge 1 ...'I':hG 2.Tg5 1'118 din cauza 3.f7

Re8 (sau 2 ...1'h8 3. h.7 şi 3.TfJO+ Rf7 4.Tg7 + T:g7 5.b:g71 c5 S.Re;; e4 7.RM! (greşit este 7.Rd4 d5 8.ReS Rg8 9.RM din l IlCUlI} 7 ... d5 + . a t unci 8.Rd'! Rga O.Re3 Rf7 10.RI4 Rga 11. Rg5 Rl7 12. Rh6 şi clştlgă; sau 11...nh7 12.RI5 intrind In vuriunta princi pală - VC7.1 lllai jos) O.Real Rg8 (sau 0 ... d5 9.Rd4 ;Rg8 IO.Re3 etc.) 9.Ud4 dO:> 10.Re3 Jlf7 II.mol RgB 12.nUă Rh7 (sau ! 2... R li 13. R1l6) 13.mă e:1 M.Re6 e2 (dacă 14 ... RS8. atunci HU7 + R: g7 16.1'I.e7 şi cl,Ugă) 1!"'.Rf7 ~1D 16.g8D + Rh6 17.Dg6 mllt. In studiul lui Cehovcr (diagrul11a IX) albul se snlveo.1./i. p rin: 1.C:MI R:b4 (dacă 1 ... f:g5, o. l uncl 2.Cd3 e4 3.Cc5 + şi remiza este clllră \ 2.C&i fi) 3.e1l6 14 ,1.(:(7 e i (SOlU 4 ... f3 5.C:ea 12 6.Cd3+ şi şi clş ligă) 2.TOă cfşllgă)

Negrul la mulare

clşligd

11:y3 O.ar> r~ D.a6 f3 10.117 12 H.Re2 (după l1.a80 f1D + 12.Rd:! negrul poate juca nu numai 12 ... 0 14 + u rmat de 13 ... R:h4, ci şi mu lt ma i simplu 12 ... Og2 + 13.0: 82 + R:g2 14. R d3 R g3 15.h5 g:h5 16.R:d411-1 şi clştlgă) 1I ... d3 + 12. Rd2 (dacă 12.Re3, atunci 12 ... 110 13.aan Oe2 + 14. Rd4 d2 ş i clşti gă; sa u 12. R fl 112 şi clşllgă) 12...11D la.a8D D1l2+! 14. n:g~+ R:g2 J!>.R:d3 RUa. Albu l a cedat.

IX v. CRUOVlm

V III K

KOP,u.:V

Albul mu:d

~i

la:t rtmizd

7.C: 12) 5 .Cg5 e3 O.Ce6! 13 {sau 6 ... e2 7.C:f4 elO 8.CI13 + şi 9.C:(1) 7.Cd4 fB 8.Cc2 + Rt'3 It.C:e3 Dda 10.CIl Re! 11 .l,.b2 remh:1\. In sr.hlmb, In studiul lui Neumann (diagrama Xl, pionii clştij!ă: I.RgSI

C. M. 1I$[T1N

12

,

Pentru n face aprecierea unCi poziţii jocul de şah, trebuie comparaU\. Situaţia calita tivă şi cantitati vă a forlelo r celor doi adversari. Compara rell ca nl,llfltlvă este simplă . deoarece necesI t ă numai numărarea figurilor şi plonHor ce se lină pc tablă. O oarecare greuta t e poate provoca doar compa· rarea figurilor şi plonilor din punTi de vedere al valorII lor (situaţie bună sau rea pe tabiiii) şi, de asemenea, din punct d e vedere al posibillUţ ll or stra tcj(lce şi tactice pe care le a u fortele anate In l u ptă Intr-o anum ită pozi ţi e. Astfel, metoda p ropusă de apreciere a pozitiei este lega tă d e problema forlei r ela tive a figuri lor şi pionllo r şi, In afară de aceasta, nee~ltll o cu noaştere mult Ha· leralll a elcm entelo r tacticii ş i slr nlcl1;lei In

li. N!:U.I:fANN

şllhuluL

Albul mI/iii şi clşli{fl1

Ce5+ 2.Rla f.l)g4 + a.Ue6 C:b6 4.ba ("17 (nu e:dsl ă o apărare- mal bunl\' rt.R:f7 ~4 41.b7 Cd6 + 7.n1l7 C:b7 8.M ! RIII> n.Rd7 RIS IO.Re7 R el) 11.R:b7 Udă

12.b5 neS 13.b6.

DESI'RE CiTEVA l'nODLE.\lE

nE STUATEGIE $ 1 TM.TH:A IN I' INAL Număru l

elite

pozi\.iilor posibil e In de mare. Ne putem

excc p~j onal

şa h uşo\"

convinge de acest lucru cu ajutorul ulIui simr1u calcul algcbrlc. As trel, M. Euwe scrie :

munci

"Dacă

12 mlUo:m c de

ne intrerupt la

şahlştl

c:lutarea

ar

celor

mai bune mutări In toate pozl~llle imaginabile, folosind pentru fi ecllre dintre ele numai 0,1 secunde, nu le-ar ajunge

un trili on de

~ccolc

pentru Il rezolva

loalc poli\liIe )105Ib ilc". Se impune con· c1uzia că studierea tu turor poz iţiilor JXlsibiie pe labla de şnh nu este cu putinţ ă. In schi mb este pc deplin pos i bilă cunoaşterea metod ei d e apreciere a oricărei poziţII. metodă care a fost propusă de autoru l a cest or rinduri, Jn lucra rea sa "Strategia ş i tactica artei şahulu i ".

L08ica 81ndlril şnhlste es te In,lbolubli de parUcul a rităţile d iferitelor poziţll. Analizind dHerite poziţii de şa h, nu es te 8reu d e observat că fieca re lUntre ele necesI tă an u mite idei tac ti ce şi strategice (eleme nte de tactic" şi stra tegie) speciale, care le sInt caracterlsticevezi t ahelele 1 ş i 2. Şah i şLii de azi apllc~ de ob icei, In procesul lupte i idei st ra · tegice şi tactice com plf catc - combinatII şu h lSie (complexu l u dom'! sa li mai multe elemen te tact!c'j'

.-lIbn i In mulare

c/~li(Jă

t rali znte, iar mob ilila tell ncbullului negru es te lim it a t " de pro priul pi on ( po;ciţl e n eli rmOlli că a fig urilor şi l>iOllllor) ; t. Nf3 + RM 2. g4 Ril7 3'05 IIh8 lj.j\' p1! Nb7 5.:\: :h7 R:h7 G,R:f7 . Interesa n t es te u r mător ul exe mpl u (dla gran13. X II ), In c:lrc Ilegr ul nu poate clştiga, d eoarece ambe le snle fi gu ri sin t aşeza te n'u, (le ex empl u ' 1... T02 :!.Thl + TII:! :l.Tu l ; s au 1... 110 + 2.1::11 g2 3,TgI Tili li .l1t2 ; d acă 1... 02. atun ci 2.R :I2 li gI, :l .Tn,~ + 1l1I" !'.Il"1. sau 2 ... TIII :1.TU I ! T :O' I,.TI : 111 110:1 - p a l.

clşti gil Impotriva c a lulu i) .2 ••• Rf8 3.Nh& + R f7 4.Ne3 R I8 5.NeG+ (o mu la re interme diarii I mporlan tă) G•..1l17 6.N:g l R ' a 7.Nc5 + Rl7 8.Ndl ROG O.n t08 şi cfş Ug1l. ·

INTRODUC ER E

In poziţia lui Libu rkin (diagrama X IV) (şi spun e cuvIntul poz.i ţla proast.'i a neb unului negru : I.Ce8 + 1 Rb7 2.b:1I7 R,1l8 3.Rn 1 Rb7 .-I.118D + ! R:1I8 :>.Rg8 1 Rb7 ' .f".d8 + Rba 7.r:n TIM'i 8.C:b8 şI clşti gă .

'"

10 diagra ma X VI es te prezentată o poziţie In care albul dă mat: t .m5b6 2.Na4 b5 3.Rel b:1l4 " .Re:? oS 5.1\e l 02 ll. r.e2 mat. XV I

XIV

\ ' . 8}, Y CI':NKO

XVII E. SCIlD"I'ERS.

lf. LlBUr.KlN

Albul 1 Ilb7 0.06 + ($e poale juca ~I 9.RcS) 9 ... n u7 tO .Un5 Rb8 11 .l\b6 1t08 12.oi f:> 13.11: (6 g:> 14.17 U ~ 1:;.180 mal. tn Ilodtlo lui IIIrtld3 d t , ah

traseele: a l -b2-c3-d4-e3·f3-g2-h1, sau al-b2-c3-d3-eoI-f3-g2-ht, aau 1t 1-bl-c2-d3-e3-f2-g2-ht etc., ci are nevoie de acellll; i numllr de mu!.;.)r!. Poziţia din diagrama X"X!V pare fără speranţll pentru alb. care obUne to t uşi remiza: t.hi RI8 !!.obi RII7 3.Reil M ".Udl l (dep laslndule pe diagonala b8-h2 regele urmi'ircşt~ două scopuri: el nu n umai cA Ilrmi'ireşte XXIV V. IAUO~~ :O :c '·;;"c';'__-,,-,,

G. M.. LISITIN

18

plonul negru, dar amenlntă şi lrans'orunuia dintre pionii să i In da mA. Dacă 4.Rc6. atunci 4 ... bS, Iar la 4.Rd7 urmează 4 ...tcJ S.Re? Cd5 + şi negrul clştlgă) " ..• ce3 (după 4 ... b 3 regele alb se Indreaptă spre flancul regelui: S.Re? ma~a

1...NbS, atunci 2.n16 NeS 3.Re7 Nbf), 4.1'116 remiză prin . re petareu mutărBor)2:.RiHl ,,4 3.e1 : Nb5 4.ile5! (iată unde se· clştlgi\. Importantul tempo cure era necesar 1) 4 ..•Ne8 3.R44 Rb1 6.ne-t Re7 ' 7.R14 Nh:> 8.t8D N:eS t.R:",".

b2 6.h8D + R:h8 7. RI? J I obline remiza) :t.BeG 1 b3 (da~ 5 ... Cd5. atunci 6.Re4 S.RM b2 7.lb3 blD (In acelaşi relultat duce 7... bIT. Transfor marea In cal es te inutilă, Iar după 7... bl:-.1 negrul pierde una din rlgurl) a.b8D ll:bR 9.g7 + . 111 un ele cazuri ru ta In zig-zag II regc* rcml tă)

XXVI R.

Jtl~TI.

1028

+

lui se

auo ptă

avlndu-se In ' -edere t em-

paul care poate fi clşti gal prin crearea vreunei ameni nţărI. "şa $-11 Intimp lat.

de exem plu, In partida Las J.: er-Tarrasch (dingrama XXV): t .M! Rn4 2.R081 (Inceputul marşului In 7.l g-1.>1g AI regdui XXV I'!M. J.A ij KEJt ·T A N1: MICt:l . l'e l e ...... olY. 1011

.Hbul 1« muW" c/.,Ii{/U Zugzwangul, ceea c(' In traducere Inse3 mlÎ" " obligatia ele:l 111Ut U" , gl\~eş t r'

XXVII J . KLL."IC

(llb; dacă di rect 2.Rrti. fCtunci 2 ... c4 3.b:c4 b:c-l 4.ReS c3! 5.b: c3 a4 6.Rd4 33 şi negrul clştlgil) 2 •.• R:h4 3.fi1ă Rg3 (rău este 3 ... c4 4. b:c4 b:cl 5.Re4 c3 6.b :c3 a4 7.Rd3) ".RM Rf2 ă.RdG Rea '.R :e5 Rda 1.Rlbl!: Re:!: 8.R:II!'i R:b3 remi~ă. E:lCact III tel se rezolvă şi studiul lu i Rtt! (dlllgrama XXVI) 1.ne1 ! g5 (dllcii

(II

B.

HO I ~WI'l'''.

Albul la mufort

1>:11.0 1

cl~ligll

INTRODUCERE

cea mai largă apli care In fin al. A ad uce pe adversar In s ituaţia d e l:ug.zwa ng In sea mnii a c rea pe ta bla d e şah o poziti e In e arc o ri car e mul a re a adversa rului ,du ce la ,u{m iir l nefa vorabile pen tru el. Adeseo ri zugzwll ngul constitui e un a din verigile un ul pl a n s tra tegic. In stu diul lui Kli nll şi Horwltz (d ia gra ma X XV II) albul s:lcrlfic;\ neb unul : I .Nf3 + nlll :!.Nbl! R:hl a.nll (negr ul e In zugzwan g) a...d:; 4.e :dG e l 5.116 e3 6.d7 e:! + 7.n:e:! RIII a.d81) hlU 9.DdltTISA. lQ01

urmcuă Re4-d4 R16-e7 Rd4-c3 Re7-d7 Rc3-b4 Ret7-c7 RM-a51 (clştlgarca opoziţie i simple diagonale) Hc7-b7 Ra5-M şi clşUgă. AceIaşi 14cru . ~e IlltlJllplă şi In cazul cind negrul răspunde la Re4 cu Rţine prin ••Ug:!! (cln\purllc go şi g8 sint Inaccesibile regelui negru) 1•.. Ufa (dacI\ 1...Rf7, atunci 2. RI31 La 1 ... 1U8 Ilrmcată 2.Rf21 Rei 3.RgJ Ttf7 4.nf31) 2.Uf2! un (sau 2 ... R gG J.Rc3 şi regele alb ajunge Inalnlea celui negrn pe nancul dam.el) tI.813 I Re' 4.ng41 (nu In s~ 4.He4? RcS 1) -4 ... RlS 1l.1lI4! ne7 (tU031 nn , .um! şi 8.R06. Teoria cimpurilor corespondente ovom InUlnl adeseori In analiza diverselor rtna\uri (de plonl, de figuri uşoare. de turnu ri etc.). JII unele cazuri corespo-

G. . M.

denta · cimpurilor se s ta bil eşte pe b.uu cul(ll"l[ lor (vezi dia gram ele 95 ş i 540 -541 ). In rtn aluri se npl ~că pe scară largă di fe ri te Illel tactlce. O putern ică Impr('" sle tace stu diul 11,11 1'roltkl (dI agra ma X XX VI ).

· ( I S I'ţiN

XX XV II ~O M ANOV S KI·PLATZ.

P . teNbll",. IUI4

X XX VI A. TltOITKI .

I g~ 3

Hc:J 5.1"83 + R e2 6. '1" :82) ":1 'II:! bt Ii,T:e2. In exem pl ul lu i Canşin remiza sepoate obţ in e cu aj ut orul palul ul ( vuzi diagrama XXXV III) : 1.n 1 N:n + 2.RM (cu mnen in l.arca 3.h3) 2 ... Rf4 3.b:l l n3~ flt mi:fl

I. Ct2 + Rg3 :!.e7 82 (cum o bIl ne ao.: Ulll albul remiza ?) 3.Ce4 + nla (nu merge 3...Rg4 sau R h3 di n cauza 4.e8 D +, nlrl 3 ... RM din eauzl< 4.e:dSD + ) 4.0:12 + Re3 !'i.Ce4 + Re.t (regele negru 111,1 poate muta pe eoloann ,,\1 ") 6.Cd2 + lIei> 7.Ce4 + Re4 (d acă ' ... ReG sau 7 ... RfS, al unci l:I.c8 D + , Iar la ' ... Rf6 urm caz,\ II. c: d 8 D + ) 8.0:12 + (u n cal neobosit 1) S.•. Re!! 9.tkA + şI r egele negru nu poale scăpa

de

şa h

XXXV IJI ..fl.ah,nu v

~SS W·.

S r. 4.

I ~~ I

Artloollil 1,,1 V. G AS $ IN

-",""

el ern.

l n partida Ro munO \'s ki -Pla tz (diagrama XXXV II ) s-a jucut : I.U :('"2 ? b2 2.1.'U8 linG :J.TIlfI + Ilh7 şi albul a cedat. M;li tirziu H o ma no \'S kl n gl1s it remiza cu :lju tor ul ş ahului elel·n: 1.'I',.:> + ! Un'" (dacă regd c negr u va eMlla să se a propie de t urn , el treb uie s:\ trcac" Jies te coloa na "e", după ca re devine imedi a l pos ibil ii m ula rea 1" :g2 şi d a cii 1)2, tltunci 1' :c2 + şi clşUgă) 2.TfJ"' + Ril3 !"I.TA:I! nil:! (sali :I ... R b l -1. T g-l +

Uemi:l!

1\:u es le u şo r de gilslt solutia III studiul lui Korol kuv (diajlrHIIH' :XXX IX) : 1'1I6!

INTRODUCERiO

N:II& !!.Iă I N:11i 3.T8e1i Nb7 4.TfIi I (dacă acum 4 .. . N:15 , atu nci albul Il pat) 4 ......$ 5.T:13 + r.3 8.Td3! N=" şI albul e pat. turnul tiind legat.

:xx=-: I X Y. KOROLKOV. 11118

:.1:5·

nlUlc pc dmpu rll e. S1, hl şi h2 j dacă d ama ocupă linia In Ul , atunci turnu l trebuie sli mute Jle Unla a trei a: I.Rbl m ·i 2.nOI Dcl + 3.nb2 Udl (luind cimpul 13 turnu lui alb) 4o.Tt:3! Dd2 li.Th31 şi ad versarii au ci\7.ut dt: aco rd asu pra rcmizel : Ins tru c tive sin t două studii ale lui V. Ceho"er. Intr-Ull ul din ele (diagrama X LI) a lbul cons trni r.şte o "fortărea lă InexJlugnabilă": I.Rdll Tb~ 2.Re2 T:u2.

XLI \' . CKBOVER. 1 ~39

---'-;;;Al

In partida Lilien th a l-Boncl Os molov sk i (diagram a XL) albul Q obtinut r e mIta. Este sufiele nt ca N!gele alb sli

XL LlJ.n:N·fllAL·Bor;CI OSMor .O\'!:!K r. ) IOOIO(ln. 19'6

R~mi::ă

3.RII Tb:! 4.1\01 ThG 5.131 şi n ici turnul,. nici regele negru IIU pol p,Urunde In lagărul advcrs. ŞI mal Interesanl cste (ci de al doilea studiu (diagrama XLII) : 1.Tc7 + I (Cll SCOp ul de a sili l)louu ) d5 s1l aju n gă la c-1. Dacă Imediat I. Nd4 . atunci 1 ... H.:b7 şi negrul clştlgil , de CX:CIII' plu : 2.Rb2 na6 3.Hbl Hb5 ... Hh2 Ha" 5.Na7 Oe16.Nd4 Ofl, cu varlanle le: 7.Ne5 Oh5 + 8 .Nb4 Db6 sau 7.1\'a7 D b5 + 8.Ra2 0c4 + 9.Rb2 d'l ! lQ.N :d" mI! 1 L Na.7 Db5 + 12.Ra2 Dd5+ 1;!.Rh2 Db7+ , sa li 7.NeS Ob5 + 8.R a2 Oe21 9.Rb2 0:c3!) l. ..TIblJ :!.Tc4! d:e-i 3.Nd"i! (v ezi diagrama 869) Poz i ţ i a aceasta cs le o "forl;lrca\:V'; pc negru U. Incurcă . pt'oprjuJ ploll. c-I.

26

__-C.._ _ _ _ _ _ _ G....... XLII \' ()EBOVEI(.

I$ ~~

L_"C'C',T: "C·_~

________ _ _ _

torul bloudel; 1.Ngl + I Rd3 2.Ne&1 (acum cimpul t5 este $olld blocat) 2 ••• Re4 . (sau 2 ... a5 3.R:b7 a4 4.Re? 113 5.b7 112 6.Nd4! R:d4 7.b8D alD 8.0h8 + şi elşUgă) 3.R;b7 R:er. ';Rf!7 RM li,lI7 tUI8D elc.

w.

+

XLI"

In ~ludj ul lui BOlltlarenko (diagrAma XI. I U), albul obţine remiza: J.Nd:J C:II:1 2.lle!J RM 3.U:b3 lIe3 ".NuUI (o aş,l numiti. "nmlara intermediarii' . IlIlI' inte do a llla calul. al bul fm:c o mulare fi\votah il:1 CII nebunul) 1, ... II:a6 ~.n:II!J. XLIII r. HOl"JHI(};NKO.

III~a

Remizil In studiul lui H. Rinek (diagrama, XLIV) albul reuşeşte sol cJştlge cu aju-

.-\ Ibul

tf~lfyil

Este f31osHor ca mlltcrialul COI1\iIl Ut 1n acest manual Sa fie studiat tl1u punctul de vederc al Int~depcl1(lellld dintre st ra leglr. şi tael!t;l. Cu IIlte Cllvlnte, In fiecare rlnal exis t,' 1111 phm de joc. tonstrui t In funclle de pozilia tuturor forţelor şi. de asemenea. IlC baza Ideilor strategice şi tactice care I,ot fi uplicate In acea pozitie. Iu partida Smlslo\'·Simaghlll (diagnl1lHI Xl.\') albul a lIi'isil ",alea cea m~i seur L:1 de realiz;lrc :1 :I'\'fllliajului să u pozilional: I.Rel) ! 11118 2.Tb6! (estI' neeesaril eliberarea cImp ului ",6 pcntru r egele alb) 2... Re8 3.Rd6 TI!!: 4.Re6 Tr.2 5.Th7 l (Impingind regele ncgru la marginea tablei) (i ••• f:e8 S.Ta7 Rb8 7.Te7 şi negrul Il ceda t. In studiul lui A. Herbslmaun (diailI'ama XLVI) negrul arc un mare avan' taj ma terhll, dar figurile sale sint J)ro~ t aşezate. Continuarea coreeltl esle legaU de saeriliearca ulthnulul pion: 1.eUI

lNTIWDUCERE

XL V 8HI SLO\'·sl llAOmN. lfOOlOO'·...

I~I

27

Janskl-Plankov (dlllgTllma XLV Il) albul a folosit faptul cii negrul avea un nebun răII , 1.NdS! U:dB (acce p tarea sa crificiului ('"ste fo r\ ată; dacă 1.. .Nh8 Iltunci 2.Nc7 Ng73.Rc5 Nh8 4.Nf8 Re8 5.HcO Rf8 6. ~ " I"larea ~. h~) 4 •..• : U ~ . IlIS n'o (;01 albul dă mat In trei mutări 1. Td4 lUI 2. TO~ Ue l 3. TOl mat.

~

Ceva mal greu este malul cu tu rnul dacă

r egele

poziţie

părlil

mai shlbe

ocu pă

0-

centrali\. In pozilia din diagrama

15 albul Joacă 1. TH Udă (reiaU v III 1 ... Rc6, vezi varianta B) :!. Te4! (tăind accesul regelui negru pe coloana ..0") :!.•• ReI> {relativ la 2 ... Rd6, vezi varianta 3. Td 4 1 (acum regelui negrII \'1\ fost luată şi coloana "d") 3 ... ltIJ5 10. Uda R c(i 5. Rea! (penlru a trece adversarului mutarea) ă ... llb5 (d u pă 5.o.ReG albul joac:'\. 6. Hb4 RbG 7. 1'd6 + Rb78. Rb5Re7 9. R e5 Rb7 10. 1'e61 Ra7 11. Tb61 Ra8 12. Re6 Ra7 ] 3. Re7 Ra8 14. TaC. mat) 6. Te-il 1lbG (sau 6 ... Ra5 7. 1'b4 r

Ar

M al In 2 mulUri

varianta principalii) 2 ... RgU 3. Tii UliU 4. RI. ROB G. 1106 Rh8 G. TIS mat, sau 1. Ta7! 1\18 2. ReG RUR 3. RIS Rh8 >1. RyB ROD 5. Ta8 UlAI. In pozll itl din 13

Ra6 8. Re4 BaS 9. Re5 I Ra6 10. neG Ra7 11 . TM + RbS ]2. Ta5 neS 13. 'faS mat) 7. nI» RaS 8. TeG + 1'1..7 9. Ha:> Rb7 10. Rb:> nn7 11. T67 + Ra8 J2 . Rb6 llb8 J3. Te!; RnU 14. TeS" mat. "Varia n ta A. 2 ...Rd6 3. Rd4 neS 4. T86 + Rbă (sau .. ... Re7 5. Re5 Rd7 6. Rd5 Re7 7. 1'd6 Rb7 8. TeS Ra7 9. Rc5 Rb7 10. Rb5 Ra7 11. Tb6 şi m at In 3 mutilrl) 5. Td6 (cu scopul de

"

Albul

ct~ligd . Tn exemplu l 14 dă moI tn muldri

3

a/bul

a trece mutarea adversaruluI) 15...RII" (la 5 ... Ra5 urmeuA 6. Re4 I Ra4 7. TaG

.'\ATel. 1.\\I'OTR1VA RE:GEUJI SINGL'R:

mat) ti. TbG + l1n3 7. ne;; . )\(11 depl .. le albltl jondi !lupii metodn Indleo'll1\ In a nnllzn d!agral11ti 13. Varianta D. 1... n ('6 :!. ndl ~ (pentru ca, dad negrul joac:1 2 ... Rd6, sll oblige regele negru sil se retragă pc linia a 7-(1 prin 3. 1'f6 + . La 2... ne7 cti mal bine esle :i. T\d5! Ild7 oi. 1'f7 + Re8 5. Re6. Dacă 2 ... Rd7, atunci 3. Bdă Re7 oi. TII Rd7 5. Tf7 + . 511U 3. H6 Re7 oi. RI'5 Rd7 5. 1'eS ne7 G. TtI ; I'te. După cum se \·ede. de dala aceasta rstt bine ea regele pilrPI I11nl tari sil lie aşe~at la Il\tervulul unei ll1ul!lrl de cal fal1l dl' rellele advers: \'u l mal s u~ 2. Bd.l! şi 3. Rd5 I FOllrle des spallul se mleşorea7.:1 eu ajutorul unor ndnsem · na te mut1lrl de turn: vezI mIII s us 1. 1'[.1. 5. 1'e6, Il. TdG) :! ... UlHl a. Tfa .... Ud7 10. nd::> 111'7 IS. ne;; Ud7 6. TeG I (luInd advemarulul eoloanll ,,1'"') 6 ... Re7 7. Td"! (oeuplnt\ ş i coloana "d") 7 ... Ub7 8. Rd:> Re7 fl. Re" Itb7 10. Te6 ! IIn7 II. 'Tb6 şi mat In trrl muU'irl. ll .\T UI. CU UOI

~lm U XI

"

Ilcgrului, 7... Rgl 8. :-llIl

CAPITOLUL

38

I

Albul clfllgd

28

Mlml

Albu / "

t;/.~l/g(1

negru: 1. C06 + (so poatej:lca şI 1. Cd 7 -1.. ReS 2. n eS He' 3. Rd 5 Rd8 4. Rd6 , de exempl u 4... neS 5. NgS Hd8 6. Nf7, sau 4 .•• ReS 5. Co5 Rd8 6, Nf7. AceastA metodă de tn ghcsulrc a regelui negru esle dală In analiza tIIagramel 27) t •.•"08 :!. Re:'> 1tdB 3.11d6 Re8 4. Nd" RdB ti. Net! UeB 6. Cf1 UdB (dacă G... Rb S, aluncl decide 7. Cd51, de exemplu : ? .. RA ? 8. Nb5 Rb7 9. Rd" sau 7... ReS 8. Re7 Rb8 9. nd7 Rn7 10. Nb5 cu mal In citeva muttl.ri) 7. Cetj . 1Ie8 8. Re.1 ltb8 9. RM R eS 10. Nh:'> Uh8 11 . Xn6 R n8 I:!. (Ali Ilhll 1:1. r.ttl + " nil 14. Nb7 mal.. De dnta ncca~ta loall' figurile nlbe parcurg un dru.'U care mnlnleşte 1I1era ;\1 ri'lSlurtlal;,\. Inghesulrl'1l. regelui prlal 111 centru nu se pont l;l face decit prin Ilcllunea coor· donatJ\ II tuturor Ilgmllor. tn pozitIa din di3JlTIlma 29 urmea~i'I: 1. R,,' 11117 :.!. Nn RhG :1. ms nll7 .t . ( :c3 UliU fi. Ne8! IIh1 G. :\'116 + llh8 dup:'! ca re survine potl \ ln ulll diagrama :ln, sau :.! ...llh7 3. fUG RII8 .t. f.~\'t Rb1 (;. NU6 + llh8 şi rC1.uI U\ din 1l0U acccaşi pozitie. Dud 1...1\1It>, at unci 2. ma RhG 3. M7

cfşfigd

nll7 oi. (eS! nJunglnd la

pozi ţi a pc care am analizat-o. tn poziţia din dl:lgrnmn 30 nllml Joac!l J. CI:! 1 (după aceasti'l mulare nehunul l şl compl etează armonios acţiunile­ nebunul control ează cim pu ril e albe, calul pe cele negre) 1...1\e6 :.!. Ne-i Rf6 (regele negru cautA 511 se Indrepte sp re coltul h8 şi nu sp re cimpul a8, care esle alb. DacA 2 ... Re1, atunel3. Rd5 , de exemplu:

,\\ATUL IMPOTRIVA REGELUI SINGUR

:3 ... Rdi 4. Nf5 + Rc7 5. Rc5 Rd 8 6. R d6 .Re8 7. Ce5 Rr8 8. ne6 Rg7 l'J. Cf7 Rg8 10. Rl6 şi se ajunge la poziţia SUfv e nită dup ă prima mulare It ncgrului In poziţia di n dlagrmna 26; la 5 ... Rb7 u rm ează 6. Ce5 Rc7 7. Cd7! Rb7 8. Nd3 Rc7 l'J. Nb5 RdB 10. Rd6 H eS 11. Nc4 Rd8 12. Nf7 ReS 13. Cc5 şi clşligă; ·sau 6 ... Ha6 7. Cd7 I R aS S. Ne2 Ra6 9. Na4 Ra5 10. Ne6 Ra6 11. Rb4 Ra7 12. Nb 5 ! nb7 13. Hc5 R e7 14. "'c6 RdS · 15. Hd6 Re8 16. Nd5 HdB 17. Nf7 şi clştigă, deoarece a surven it o poziţie analoag" celei de după mutarea a 8-1t a negrulul, In pozlţllt din d iagram a 26. Dacă dUI)1I 3 ... H d7 4. N15 + negrul joacii 4 ... Hei, atunci 5. NeG! RrG 6. Rd6 Rg6 - vezi diagrama 29, sau 5 ... ReS 6. R d6 RfB 7. Rd71 R g7 8. Rei Rg6 fi. Ng.j R g7 1 0. NI5 Rg8 11. Ce5 ! Rg7 12. Cl7 1 RgS 13. RIG RIS 14. ="'117 I ajungind la poziţia din dlDgrama 26 după mutarelt a treia a albulul) a.Ulli IU7 4. Nlo RIS 5. NeG! Rfl6 şi s-a aju ns la pozi ţia din diagrama 29. Coordonarea a cţl unJl o r fi gurllOl' uşoare .se ob ţine aşezlndu-se calul cit mai aproa-

pe de nebun, pe UUII I di n cimpuri le de aceeaş i culoare cu diagonalele lui. Un exe mplu al llUel asUcI de acţiuni a cal.ului ş i nebunul ui este It rătal In al\ltli7.a p oziţ i ei din di agrama 30. Un alt exemplu bu n pe aceeaşi temă este acela din diagrama 31. Dup:'\ J. I:d51 r egele negru nu pOlite părilsl zonll colţului a8. tn conlln uare albul dă mat, cum s-a ariltat In ana1i7.a diagra mei 25, de exen\ll!u: 1 ...1\h7 2. ne:l nb8 :J. Rd4 Rb7 4 . R e5 n e8 G. Rd6 Rd8 6. n ..6 neR 7. Re7 Rb8 8. RdO Rb7 9. Rd7 Rb8 10. Cb6 Rb7 11. Ce8 Rb8 12. Noa RaU 1:l.Re. Rb8 H. Rh6 RII8 Iii. Ce7 nbO 16. Cc6 + RII8 17. Nb7 mat.

Tot ceea ce s·a s pus desp re nebun ul de cimpuri albe este pe deplin valabil şi pentru nebunul de cimpuri negre; planul de clşUg este analog 1 . J b P011UI din dl ",r.. m.. SI. dUPA 1. Cd51. ~JI'e1 8 ntllU" f"'~ "ImPreoural". Spatiul conlrolat de el .. te elal. cU exce"jl .. eJmpurl]Of bG III e7, ~u Irlun,blu\ "6·aS·d8 . Meri" atenlle J>OZIII.. luI Ch~ron (Alb: Il,7. Nb3. Cd3: Nellu: R eT). In tare tlbtrw.te6 de mltocare .. ~felul nes' u _1& Umlt.. t~ de I rlunKblul aS·aa·fII. MetOda luI CWron .. b&&ea:. nm mS! ti. lI e6 lI eS! (c1ştl gln d din no u o pozitia) 7. 17 1- n l8 8. ltlU - pa t. :"1egrul Qr n p u i ul !lIsll juca ş i :!."lIg7 :1. "nr. 1l17. deollrl'ce dllpil 4. Iti, el lot ar fi Imtut juca 4".1118. Pent r u şah lstu l Incrp,Uor este Ins" mai bI ne s,' 11:'slrete ojlo7.i ţ ln In lonlt· rinul ll rill' de aces t fel.

"fi'

lumi:ri

.. n asigura l'"\ remiza ,1I·03rl'(·" 1.lou lil (·slc ci I' l u rn: l. .. ltll" :!. ItbG nnn :1. ul> ilhI '1. ,,7 + It nll ă . Tlnl>. CInd p ionii sint 1)(" ,·.nlooul1 ["[Iîlur. dştigul este !"!teoLl a '" I ngrt'lIial din ,:nll1. M 3. Rg4 e5 4. R ,114 c4 etc. S-ar p~rea cA, In acest caz, prin analogie cu regula pătratului, examinaU III capitolul "Rege şi pion contra rege", pionII trebuie considerati ca sttn d cu o linie mal aproape de cImpul de translormnre. Atunci, conform reguli! lui Cht'ron, suma cllrelor nr fi de 3 -+- 4 _ 7, Iar "pătratul mişcător", Indicat In diagrama 75 printr-o li nie runctatll, ajunge la marginea tablei. Fondul chesllunll nn este Insii. ace~ta: pionII care se află pe cimpurile initiale se apărA unul pe ailul, IndiCerent de interval ul dintre el. fn poziţia din diagrama 7,,6 , dup~ L ReG negrul poate juca nu num ai L ..eG, ci ş i 1... nb2 2. R:e7 e6 3. "dG e4 şi plonul nu poate fi oprit.

"

poziţi11or

de tlpul celei din diagrama 77. El"emplul 78 se soluţionează In modul următor, 1.16 + nn (sau 1... Rh7 2. Rh5 Rh8. 3. Rg6 Rg8 4. f7+ .RfR .'i. (4)!!. RlI5 RIS 3. RUS RuS 4. 17 + nls fi. 141 (acum rindul la mutare este trecut negrului) 15... R e7 6. Rg7. 77

78

" Albul

N egrul

clşligd

Trebuie tinut seama că In f1nal urih: cu plonl izolali , Ilarl.ea mIIi t arc arc adeseori poslhilitatea de a clştiga veulnd In ajutor cu regele spre unul din plonl şi sacrHlclnd u-l pc celiilalt. De exempl u, In pozit ia din diugrnma 72 negru l clşllg:l dup,\ 1_ Hei H 2_ nda Rd7 3. nell HeG ' din ca rtea lu i G. Lcvcn riş "Ş ahu! penlru Incepi\ torl", 1953) adve rsarii a u dat rr-

" Ap:lrarcl\ pian ul ui cu clt lul din fu lii

este cu mult mIIi rcu

,-\l/Ild m iză

c1şligil

( !) deş i clştigul este foar te s im pl u: l.b7 + R:a7 (sau L..R:b 7 2. :18 0 + R:ali 3. R e7) !;!. b8D + R:lln :1. Uel;. La c t ş ti g du ce de aseme nea 1. Rd7 R b7 2. a8D+ R aS 3. ReG RbS 4. b7 Ra7 5.b80+.

şi

poate du ce la

De exem plu, In podţ l a d in tl lagram a 84, d u p ă 1. tuS (l. eli Rd6 2. R b2 Re7 3. Re3 R: b8 4. R e4 R Il(':i .t . 1If12. RIlS r.. m:.l R:c7 6. Uei llh(;. snu 1... "01:1 2. CIl:'i (~a u 2. Cd5 Rd4 3. Il - or iund e Rc3, clştlgl nd pio ll ul nlb. Dacă 2. Ca6. alu nci 2 ... R c3 3. bol Rc4 ur mal de 4 ... Rb 5. N u aj util nici 2. Cc6 , de e xe m plu: 2 ... Rc:J 3. (';e5 Rb4 etc.) 2 ... Rc2!!J. Cd1 + U(':.I. ln ul doîl~1I cx~ m [ll u (di a gr amn 86) remi7.ă.

TRANSFORMAREA PIONU LUI IN DMIA

85

Negm/ , /a mu/(Irt:

53

87

ob ţine

remim

albul obţl nl' de asemenea victoria, deoarece lire la dlspor. i\lc o ma nevril I)e ca!'c n-o avea llIal InaInte: 1".U e3 ~ . t:eÎi ! nd~ :1. (:,,4 ! lId:l II. lIU:! (l\ lanev rn Cd7-c5-a4 permite s:1 5e elşti ge timp pe ntr u apropierea regelui) " ...lI eli ... nr:1 Rb3 6. I\e,f ! I\: nll 7 ......1 fiM 8. Ud:;.

In pozl\la din lliagrama K7 albu l trehule sI'. jonee ,. t:r:1 ! TIM :!. eri:! ! (ou 2. Cd 4?? Rc3 t remi~.ăI 2 ... Ite3 :1.1t1l3 eu e l şli g uşor.

Face execp\ie plonul care stII [le podţi a inl(laIă. 1n pozIţ i a elin dIagrama 88

Albul la mII/ore eI,agb

Illonul ui CII calul dIn rală este pe de pli n siguri!, datorlt{t faptulu i c1I. Ia 1. Cea negrul nu poate juca I. .. Uh2 dl" cauza 2. nil. In pozl\la dI n diagra m a 89, după 1. Cr6 UM' 2. Ue7 nlbul cl şllgă uşor. Dacii planul este marginal, atunci po t surven i greub\\ i In rcalh:arca ctştl ­ gulul. In diagramele 90-92 sIn t prezen·

apărarea

88

86

90

A lbul

c/ş/igll

Rtmizil

CAPITOLUL II

tate· trei poziţII de rem i ză. Negrul mută cu r egele de la b7 la a8 şi InapoI. Dacă regele alb ajunge pe unul din cimpurile a6, h6, c6, c7 sau c8, atunci negrul este pat. 9!

92

Dia 4. Cg8 + RI7 li. C'4 RI8 8. ee6+ RI7 7. Cda+ RÎ8 etc. Dacă InsA negrul ar fi Jucat ! ... RI7?, atunci după 2.Cf3 nla 3. Ce.O el ar fi fost obligat să elibereze regele alb din cursA (calul s-a apro· plat de regele negru fArii şah). 95

96

Negrlll la mulart: Iau r t:ml:1i

Albul cI#iy,l

In exemplul din diagrama 93. pentru salvarea plonulul există trei mIJloace: 1. a7, J. Cba ~i 1. CM. Primele douil duc Insă numai la remld: 1. u7 Rb7 sau 1. Cba Rn7. De aceell trebuie Jucat 1. CM! n a7 2. Rea RRD 3. RlllI RbU 4. Cdă! RnS 5 . Ce7 + RhS 6. 117 + şi plonul se transformă.

93

Albul la mulare clşliga Po~i~la din diagrama 94 este de asemenea toarle InstrucUYă. 1. a6 + ]\u8 2. CM (dupQ, 2. a71 partida e remiză , iar 2.Rb6? nu merge din cauza patului) .2... Ra7 3. Cd5 RII8 4. . Rba şi se ajunge la o poziţie cunoscută din exemplul precedent. Foarte Interesantă este poziţ i a prezentată In diagrama 95. Pentru obţi­ nerea remizei negrul trebuie sA-şi aşeze regele pc un cimp de aceeaşi culoare cu cimpul pe care se arlă calul In acel moment: 1...Rr8! 2. c ra RI7 a. Cc5 +

Clştlgul cu nebun şi pion poale fi studiat din exemplul 96 ; 1. Ub2 ne;; 2. Rb3 Rb6 :1. RM lIb7 4. Rcă Re7 5. bO + 111.11 G. Ull5 Rba 1. UeG ne8 8.111 + Ub6 !t. ,,"'e li! Ru7 10. Re7. Nebunul şi un pion care nu este de margine faCe remlz:l numai cu pionul de eal (diagrama (7): 1. RbiS (sau 1. Nb8 R:b8 2. Re6 ne8 (remlzii) 1... RaS! 2. Ra;> RII7 3. RbtJ.

97

98

D. PONZlA...'U. 1182

Rem/tll

R t:mi:d

55

TRANSFORMAREA PIONUl.UI IN DA."tA

Nebunul ş i plonul marginal nu clş­ 'lig:1 Intotdeauna. De exemplu, In poziţia -dIn diagrama 98 regele negru nu poa te fi scos din col lul a8, deoarece mutArile 1. a7, 1. Re7 şi 1, Nd6 duc la pa t, Iar odupil L Rc6 Rb8 2. a7+ Ra8 3. Rb5 Rb7 4. na5 rcmiza este cvldentă. Clş­ tlgl.l1 se ob ţin e (Iacă pianul marginal Inaintează spre un colţ de transfo rm are -de aceeaşI culoa re cu culoarea cimpurilor pe care merge nebunul. Altfel partida poate fi remiză. In poziţia din diagrama 1)9 albul elştlgă asUel : 1. .. UU4 (la 1...Rg'l'/ urmeaz:l 2. h4 1) 2. R e2 Rh5 3. 813 nUIl 4, nU" Rb? 5. RU" RU? 6. Nd4 + Ril7 '7. M R{lS 8. nuo Rf8 9. il:; IIflS 10. h6 RfS II. h? etc.

99

100

el,Uga rea plonu lul a6) " •• IUe7 li. RIt5 ReS 8. ReS Rd8 7. Nb8 Re8 8. 07. Dacă In pozIţia inltlală regele alb ar fi stat la c2, atunci negrul ar fi obtinut remiza dupA J. a5 ReG 2. a6 Re? 3. N'a7 Rei 4. Nd4 R e7 li. Na7 R e6. In sllrşit, dacă In poziţia din dlasrama 100 rege le a lb' 5e mută la b5 şi regele negru la d7, atunci duce la clştlg 1. NeG R e8 2. neS (sau 2. Ra6) nepcrmlţlnd regelui negru d ajungă In col!. De asemenea, esle bine 1. Rb6 R c8 2. Ne5 '. , cn de ImOO.Ud!4 tllt bUII .. CIlIlDa\ltt t1l .. flnlurUor din e&pltolul Il ...... de din urrnltoarel8 e%,,,,pl •. IUII'* din p....::tlcl. el ,Un Ct'lIDPMII1 .. d.. lWd lt ; 1. Alb; Rd5 . Na7. pion . 5. N.g-rn: 11.07, piOd b 7. "-Ibu' 1.. muta,e olşUgi.: 1 • .B.~ ! (dU IDA 1. Rt6' dld ... uz .. 1... 11& -t- i. de n.",,,I .. 2. N': b8 + Rb7 .... n'I ... - "ni dlft(l"'''''' 100. nu 2. a: b8 + Rb7 Cu .... mlll. - ... zI dlll(l ...."'.. 97. Albul I ... bule ... eu""""" """,...u. comblnRlle de .... m1s .. 111 ',0 nl1e CU .. nJl am 10..,..1 momenl. cit ~t mai Unlu. tu pnrlld .. l'aultlell·Metf;e •• Nurenbe,.,.. 1888, .... Juu~ 1. ReoI n .s + r el "'venarU a u dat ' o""de ......,t ..... ) 1 ... lld (dup" 1...1>6 2. a& Rell ~. n« 1I.d7 4. N;b& Rea ~.N. 7 . .. u 1 ... 1>5 2.•' ltc& a. Re3 I Rd6 4.Rb--I Re(! 6.Ra; ~I a lbul obllne po.lIla dl0 dl",,,,mR 100, la. 1 .•. Rd7 2. Re5! ner 3. )(b6 ReS 4. Rb& duce 1.. plerde ... a plonulul 1>1) ~.N" I (lmr,le~ldod o dat" pent.u totd •• una b7· MI .t ... R8 " r..,e remlzi: 1. C:dl ! {I:d6 Ila o remlzi uoreU~ _ ve>! dl .. _ ~...m .. 1209 - duoe 1 ... Ndl 2. c:oa N:t8 3. Re3 11;(7 4. lU"l Rf4 ~. "RKl - 111 ,""I:elo .Ib nu Jl1· lolul XV. Cum am ~"'ut Ind. molie _1 111 c u plonl de ambt le pArti ... transtom'l a :!. D1l2 + (şi aid, In cazul une i greşeli , poate surveni o re mi ză; 2. R e5?? Te6 + I 3. R:e6 pnt) 2 ... RM 3. Db2 + RuG 4. DIl:J + Rb5 .1). Da7! (albu l trece rindul la mutare adversarul ui. N u merge acum 5 ... T e6 d in cauza 6. Dd7 , nici 5 .. .Ta6 din cauza 6. Oe5 + R a4 7. Rei 1 De acee a tu rn ul trebuie să se d epăr teze de rege) 1S...ThG ~ . DclS+ R aS (du p1i S... R a4 7. Oe2 +

Albul

Rb5

a.

clş/igd

Dc2 + Ra4

l). Rc5 negrul pierd Cl (alătu ri de aceasU. j uca şi 7. O a3 + . de

." "'u 7. De8 +

muta re se poa te exempl u : 7 ... R b5 8. Dd3 + Ra4 9. Oe2 + RbS 10. Oe2 + Ra4 11. RcS T h 3 12. Oa2 + Ta3 13. 0114 + , sau 7 ... R b 7 a. De7 + Ra6 9. Re5 T h5 + 10. Re6 T h6 + 11. R ei T g6 12. O a3 + RbS 13. Od3 + . Bine este şi 7. De3, da exemplu: 7 ...Th5 + ? 8. Re6, sau 7 ... T bS 8. R eS Ra7 9. Oe7+ R a6 10. O dS T bS + IL Rc6) 7 ... nblS O. DIlS + R a6 (retragerlle regelu i la b4 5au b6 duc la pie rderea t urnulu i. Iar dupA a...RaS 9.Re51 se creează o plas1i de mat) 9. neă! Rb1 (se amenin\ a 10. OaS m at) 10. Df7 +! R1l6 11. Da:! + Rb71!! . Dg2 + RaG 13. DaR mat. Să a nallzlim p ar ticu larltăţ lle acest ui Unal. S1I presupu nem că d u pă 7. DeS -'(diagrama 107) negrul jOlleă 7 ... Ub6 .

107

Albul

c1şligil

D AMĂ

5.

IMPOTRIVA UNEI f iGU RI SA U A UNU I P ION

fn aces t caz urmeazA 8. Dd8 +

n ••

11. Dd I (cu scopul de a pregllt! to. Rc5) ' ••• Tbe (desigur , nu 9 ... R b6? 10. De3 +

-cu cl~tlgul t urnului) IO.Rel) Rb? 11 . Dd? + 12. De8 + RII? 13. Dc? + Tb7 14. Dlfi+ Rb8 15. n e6 şi s-a aj uns la pozi ţia l ui Phllidor (diagram a 103). D acă du pă fi . Da? tu rn ul negru se retrage la g6 sau f6 (In loc de 5... Th6), atun ci sa poate aj uuge din nou la pozitia lui PWli do r, de exempl u : 5 ...TII6 6. De5 + ]b6 7. De8 + n a? 8. DeD! Tb6 9. ReS Tb8 10. DaJi + nb7 11. Oe6 + Rn7 12. De7 + Tbi (după 12 ... Ra8 13. Oa5+ R b7 14. Db6 + Rc8 t 5. Dc6+ R d8 16. R d6l negrul este făcut mal) ta_nn 5 + "b8 14. Re'. In pozUla din diagrama 108, joeul eontl nu ă Il4ltel : 1. Df.l + 1 Re6 2 . Re4 T e$ (dacil 2 .. .Td6. at unel 3. Df5 + ) a. Db6 + Rd7 "". Rd40 1 Tb5 1). m6 R e7

n ••

rl tA a t aeurJlor d uble, după ee In preala bil se o bţ i ne pozi ţia lu i Phllidor (diagrama 103). tn a fara eomblna t lel de pat IITăta te In diagrama 103 (2 ...Te6 + 1) şi tn diagrama 106 (2 .. .Te6 + " a p ăr area poate juea la obţi ne rea următoarelor t rei poz i ţII de remiz A. In po z iţ i a di n diagrama 109

10.

11 0

III

108

NtgT!lI Incepe

A l blll cf4ligd

(sau 5... TaS 6. Re4) 6. R e4 Tlla 7. DeG llb7 8. RM Ta6 9_ Dd7 + RbO (n u este lOai bi ne 9... Rb6 10. Db5 + Ra7 11 . Re5 et e.) 10. Rb5 Ta7 Il. Dd8 + Rb? 12. Uh8 (pentru a treee r indul la mu tare adver5aru1ul ) 12... Re? 13_ De8 l Tb7 + 14. R e" Ta7 15. De5+ I fib7 16. RII;; Re817. RbEI Tb7 + 18. nlll! şi albul eiştlg1i. As tfel, In marea majorita te a eazu.rllor, dama elşti gll eontra turnului dll lo-

şi

lace rt mi:fl

negrul Joae,' 1...Th7 + 2. RUG Tb6 + , ~au 2. Itll::; Tg7 + 3. Rh6 Tb7 + I 4. RUfi T1I7 + ti. RIă (5.Rf6 Tg6+ 1) ;;...TI7 + 6. n e;; Te7 ; In pozi ţ ia di n diagra m a 110 ur mează 1... TU7 + 2. RM T h7 + 3. RUG T1l7 + 4. Ilhl'i Th7 + ti. RU"" Tg7 + 6. Ut3 TI7, iar In poz i ţia di n diagrama 111 re mi za se obţi ne prin 1...Tg3 + ! 2. RM (altfel albul e pa t) 2 ...T,,-i + ! IlA~I I\ CON11lA ll AMA I n teresantă este pozilJa din diagrama 112. Alei albul esle f!'lră pulere, deoareee la 1. De6 + u r m e a ză 1... R:e6. Daeă Insii poziţ ia di n diagra m ă este deplasat;} măea r eu o eoloană spre drea pta , atune l albul obţine r emiza pri n t . Da8 + .

CAPITOLUL III

611

Din oonlril, In pozitia (!in d ia grama 113 negru l se salvea7,~ cu ajutorul palului: 1.. ,Dd:) + 1 2. 0 :01 3 p:1t. POlli \l a din diagrama 114 poate survenI din finalu l

•••• ... 112

115

114

--

a aii'

a a

N egrul cf~ligll

113

Albul 10. mulare c/~/ig(j

116 :XBUlIANN·N. CI~ligd

eli care esle la mulare

:x .• n." •.

{n,lanlA ,U"'N'

"relle ~i pion contra rege şi piO ll" . dup:!. transfOl'lUarC8 ambilor pioni In dame. Dacă la mutare este albul, alunci llccidc J. DI\6 + , Iar dacă la mu lare este negrul, atuncl clşllgA ci prin 1... Det fn poziţia .din diagrama 115 clştigul se obţ i ne In modul urmMor: 1. DU2 + Hei 2. DUI + nh2 :J. Jlr2 + n n3 (sau 3 ... Rct 4. Oe l + Rb2 5, Od2 + Ro3 6. Db4 + Ra2 5.Db3 ma l) 4. De!1 + : 1t1l2 5. Ud2 + nhl 6. Rb:1 şi m alul c~tc inevi tabil. O grcşCll1i. 1116 II(:! (dcsIGu r , nu 5... RrI ? 6.Hf5) G.Dde! lUI i.IlH + ! nil' 8. De:J + lUI 9. nr:l + "ti III. nr:; Rd:! II. I)f:! Udl I:!. 011 ", + He i 1:1. Dc:J + Ildl 1/0. Od 3 + Ue l 1:;. Ue/, lU:! 16. DI:J + Re i 17. nd:! Udl 1lI. D:e:! + Hei Il!. De:!

mal. In acelaşi fe l se ob ţine c l ştigul dac:. adversar ul are un pio n de dam" sau dc cal. Pozi t ii de 1"emi7." sint ucele.a In care dama nu poate da şah sau n u poale lega pionul. 111 diagra ma liS este pre ten t atii o "cehe p01. ltie. CarActerist ici> ei este că regele păr\ÎÎ mai tari ap ă ră de şahuri pe eoloan,; regele ad vers, iar acesta Sl ll pe un cimp de altă

c uloare decit flumQ. Tre buie obiervat d In Iloz ltia lui GIITcLl ky-Kornilt. dam a poate sta şi pe cim pul IS, ia r regele alb şi pe cimp urile eG sau e7. l) epla~ l nd ultima II07.1Ue sp re d reap t a. remh:a eSlC posibHll numai CII regele al b la 17 (diagrama 119). Dac~l dama Rrc pos ib ili tatea fle d e o da un şah , fie ele ;\ lega plo nu l, atunel ~c obţine clşti gul. De el\ri aLe exemplelor 118, 119 $1 121. Dac! dama cite si t uatA mal jos de linia a ~aptea, atunci clşUgul este asIgu rat In orice CIIZ (vezi diagrama 122). AIci decide t. OM Rc2 2. Db2 Rei S. of4 Rc2 4. D12 Rcl 5. Re4 dlI> 6. ReS; b ine este ,1 5. Del Rc2 6. DeZ Rcl 7. De4 + Rb2 8. Od3 Ret 9. De3 + .

SA deplasAm In diagrama 122 regele 122

$1 ma t In doul muU\rI. Poziţia din diagrama 121 este remiză, deoarece regele alb ImpiedicA mutareă 1. OM. Sint posibile poliţII de remiză $1 a luncl cind dama se anA pe ,linia a şaptea.

Un u.:emplu este

poz i ţia

din

dIagrama 121, cu regele alb mutat la e6 sau eS, Iar dama la f7. Pot fi date 12 1

123 A. THOITKJ

(~ n"tllIl

IIDIII »llIdlll)

DAM}.. IMPOTRIVA UNEI FIGURI SAU A UNUI

PION

63

negru la c2. Atunci duce la cl,Ug 1. Dg6 + Cun05clnd sub tlllU.ţll e arătate mai sus, nu n te greu de găsit calea . pre re miză In poziţia din dlagrll m a 123; 1. neS! n!W + (sa u I...Rl4+ 2. nn t remlxil) 2. Rd7 I şi plonul se transformă. O Jfe,eald ar II , In enmplul 124, 1. D:d2 ?? Corect es te 1. Df:J + ! Rd 2. Rg21 dlD 3. Df! UlaI.

t . DM! RI2 (SIIU I... Rel 2. Od4 RIl 3. Ogl mat) 2. DM + Rei 3. DM , . RU 4. DOi mat. Cu plonul de turn aluns"pe pen ulUm a lini e, apllrarca are asigu r a t ă, de regulA ... remiza, dacii r egele atacului nte situat relativ departe, dincolo de "limita apro-· pleril". In poziţia din diagrama 126,.

124

126

Tn

poziţ ia

din diagramn 125 alb ul d::i.

mal cel mal IIrzlu la m ut area a patra: 125

Remird. Linia Itfnfi! reprezinta "Umila apropierii" nu ajută nici bloca rell plonulul dc d ire' rege. Oupil 1. Db3 + Rul Il.lbul nu-şi poate Apropia rcgele din cauza pn t ulu\. Oinc l nţeles şi planul de turn pierde Impot ri va damel. da cii regele advers pOllle lua parte In luptil. Peutru flccastfl el trcbllie sA se Mic, ' !lnd la mutare, In spallul a5·d5-e4·el-al. "Limita IIpra]llcrl!" rcgclui Il.lb, arHIIU In dJasram eie 126 - 120, c. 6. Rg» Rd4 7. RU" TII 8. CII:! Tbl 9. (:a" TM cu cl ştigul calului. In poziţia din diagrama 152, c alul este prln~ după 1. .. R95 (sau 1. ..Cd2 2. Tf4 1 R g5 3. R e5 Cb3 4. Tf2 Rg4 5. Tc:! 152 J . AVEUBAClI. 1948

151 NEtnIAN:S-· ST.lUNITZ. BlUl on.BRden. 1810

şi calul es te prins) ~ . Td:l: CbG(sau 2 ... Cb2 3. Td4 I şi clştigă) a. 1'0.1" ~ RU6 (3 ... Ca8 4. Rd7 Cb6 + 5. Rc7 Cu8 + 6. Rh 7, uu 3 ... Cc8 4. T1)4 Ca7 5. Rd7) oi. l"M Ce8 5. Ud7 Ca 7 U. Tb7. l nteresantll este In cii o pozit ie (d ia· grama 153) : 1. Tt3!, de exemplu 1... Cb!! 2. 'rea Cd l 3. Tlla CII:! ". -Tel"!, sau I ... CM 2. T13 + (izolind din timp Tl.'gele

n

CAPITOl.UL IV

153 1. ",,-V:IUUIA.CH.

1~'8

Fllră l"dola11l, nu Intotdeauna calul izolat trebuie să fl c prins. Un exemplu a fost dat mai Inainte (diagrama 14.9). Merită atenţie poziţia lui Cehover (diagrama 154), In care datorită Ingenioase! mutări t. .. ReS albul este obligat să pt!rmltâ fuga calului prin punctele a4 sau dt. In multe cazuri partea mal s labă

pierde dadi arc regele Izolat la marginea tablei. In poziţia din diagrama 155 se poate juca la zugzwang: 1. Td8!, dar la ctştlg duce şi 1. Tb7 + RII8 2. Re7 r ~7 (sau 2... Cd6 3. Tb6 Ce8+ 4. Rd7 Cg7 5. Tb5) a. Tbti. In poziţia din diagrama 156 aJbul clşUgâ după 1. Tb8.

Albul la mulare

155

156

157

158

ef~ligiJ

negru la marginea tablei) 2 ..• Itg6 3. R eG Cel! -1. neG R05 5. Te3 Cel a. T03 + nM 7. RI4, sau t. ..Ce5+ 2. RdG Cb7+ 3. RI!6 Cn5 + (dacă 3 ...Cd8+, atunci 4. Rd7 Cb7 !). TeSl) 4. nd1 (cu ame· nlnţarea 5. Tel) 4 ... Ce4 li. TI3 + RgG 8. ReG (vezi diagrama 152) 6...Cd2 (Ia 6 ... Rg5 urmenz1i 7. T(31) 7. TI41 Rgri 8. neS: Cb3 9. Tf2 Ro" 10. Te!! etc.

15' V. CE BOVER,

IOS~

Iu exemplul 157 decide I.T!:!. Iar In exemplul 158 aJbul joacă 1. Td2 net 2. Tb!! şi calul se pierde. Analiza aceslor exemple foarte simple duce la urmiitoal"el e com::luzll: 1. Nu este bine pentru apărare sA-şi punll regele sau calul In colt. 2. Este absolut necesar sA se evite opozitia (verUeală sau orizont al1l.) In!.re eal şi regele advers.

In unele pozi]l i apărarea obtine remiza Negrul/a mulare obtine remim

chiar cind rescle sllu este Izolat la mar-

TURNUL CONTRA UNEI FIGU RI SAU A UNUI PION

I

glnea tablei (diagra ma 159): 1.•.{:a3 2. T. 2 Cbl I (dacA 2 ... CbS, atun e! 3. T a6) 3. Tg2 Co3 4. Th2 Cbl I (dacă 4 ... Cb5, atunci 5. T a2 ctc.) 5. Ta2 Rdl : 6 . ,'e2 r...3 7. Th2 Rei 8. R e3 r.1I1 + 9. 1\b3

Rt m i:1l Cd2 + IO.Re3 (:III + ! II.Uda eu;! 12.Ta 2 ebl 13. Te2 + Rdl 14. Tb2 H ell (dac~ 14 ... Ca3?, atunci 15. T b31) 15. Tba Cd2 16. Te3 + Udl 17. Te8 ebl 18. Tei Ca3 19. Th7 (sau 19. Ta7 Cbll 20. Ta2 Rct 1) 19... Rel 20. TII2 (d u pă 20. Thl + Rb2 rege le negru scapă de ia ma rginea tablei) 20... Cbl 21. Ta2 Rdl! Pezlţia calului şi regelui indicată In diagrama 159 este cea mal b u nă. Calul deţine Opozilia diagonal ă tată de regele advers. Iar la opoziţia dIrectii el mută pe pcn· ulrlma linie CII şa h .

100 J . KL I N{;

~l

B. RORWITZ.

16 1

AI/mI

c/şfig,l

1 8 ~1

Rem;u'l Rezultatul j ocului llll se sc h îmb~ dacă figurile di n ultima diagramă spre d reapta. L a o deplasare maxim 11 obţinem o altă poziţie de rembă (d ia· grama 160). Aici regele şi calul şi-au

deplasăm

schimbat locurile: 1. Te!! Rbt 2. TO:!" Ce3 3. Tr2 Cfl4. Ta2 "1111 ... TU2 + nht 6. T08 Cd2! (din cauza poziţiei dc co l~ Il regelui. aceasta este singura nlutare. G reşi t csle 6 ... Ce31 di n cauza 7. Rg31. de excmplu : 7 ... CfI + 8. Rf2 Ch2 9. 'fg l mat: 7 ... Cdl 8. 'fc8 t; 7 ... Cc2 8. TeS i: 7... Cf5 + 8. Rf2 1: 7... Rgt 8. R f3+ 1. Ră u csta da asemenca 6 ... Ch2? din cauza 7. Rg31 Rgl 8. Tg7 I CU + 9. RIS+ Rh2 10. Rf2 I sau 7 ... CU + 8. Rf2I) 7. Rg3 (Ia alte mutări ale albulul S6 poato răspunde 7 ... Cft sau 7 ... RgI) 7... UOI I 8. Td8 CII + 9. m3 Ch2+ 10.1\03 Cl1+. sau 8. Tfl7 nu 1 9. TeT Cb3 to. Rl3 {".d2 + II. R e3 Uel 12. Rd3 + Rdl 13. Th7 (13. Ta7 Cbll; sau 13. Te2 e bl t 14. T t2 Rcl vez i diagrama 159) t3 ... Cn ! 14. TII7 Rrt. Să examinăm alte cIteva exe mple. De ce In poziţia din diagrama 161 n egru l pierde deşi I'stc la mutare 1 Regele negru se-

aflll In colt şi nu controlează chupu1" 17. Cu o sill gură mutare negrul n·are timp să-şi ImbunătlIţtască poz i ţia, de· exempl u : 1... R08 2. Te8 I sau 1. .. Ch7 + :1. nt7 (se poate juca şi 2. Rg6 Cfa + 3. Rf7 Ch7 4. Tca + ) 2 ... Cg5 + (dacă 2... Cf8, atunci nu 3. R:f8 pat. ci 3. T eS) a.nU6l tn alt excmplu (diagrama 162)· calul stă foartc rilu: 1. ne3 Rel2. Tg1 + Cll + 3. JlI;!! , sau 1. RU3 Rili 2. TOB CII + --'d a că 2... RlIl, atunci 3. R(2) :1. 1U3 + ! nh2 ~. nr2. Exemplul 163 se soluţi o nează mul t mai Uşor drc lt se ind lcll In cartoa lui J. Rablnovlel " Endspie}'! : 1. Te41 (limitind lllobtlltatea ca· lu lui cu ajutorul opozi ti ei dia gonale).

CAPITOLUL IV

162

l G3 1. lIABI:-."O\' ICl.

,,"Endoplel". IgSS

a plicind cel mai bun sistem de ap1l.rare: 1... neR ! (nu 1...Rd8? 2. HdG şi clştigi!.) 2. nd6 Cb8 I 3. Te; + Ud8 ... , Tel caS (se poate juca şi 4 ... Cd7) li. Te8 CIII 6. Te7 Ca6 7. Tb7 ReS (In poziţia din dlagramll 165. al bul obţine cl,Ugul: 1. Td8 1 de exemplu 1 ... Rb7 2. Tdl! n·orlnmle 3. nM! şi clşUg~. sau 1 ...Cal 2: Tdi + Ub8 ! 3. Ub6 n eR 4. Te7

+

165 Dlnl.,un

!lIbul 11'1 mutare

"'O"U""'(I

.un _. XIII

A Ibul d~lîgll

dşlîgll

l ... cr8 (pierde 1 ... Rh6 ş i 1 ... Ch8 din cauza 2. Tg41) 2. TM + ! (In loc de aceasta. RabÎ!lovlel propunea 2. Rf7 Cg6 3. Tel Ch 8 + 4. Rr6 Rg8 5. Tai Rh 7 6. Tgl şi e1ştlgă) 2... Ry8 3.Tu4 .J.. R-orhmde .... Rr7. In poziţia lui .~Illelullg (d iagrama 164) Ilegrul ob!l ne remiza

Albul la

164 .'. AYELmW

mnf(J~

cf~{j911

166 Dln\.r-un

m .o~riA

din oec. XIIl

TURN Ul. CO",TRA UNE I FIGURI SA U A UNUI PIO",

"da u. Te::J ! şi elştlgil. sau 1... Ce I 2. Ttl7 + Ub8! 3. Uba RI!O 4. Te7

+

şi

elştlgil.

tn pozitia din diagrama IGG sInt posibile astfel de eontinuilri : 1. T(7 + I "fiG 2. TI4 fe::J 3. Te? şi clştlgă; sau 1••• RA8 2. Rbfl 1 şi elş U ~ă; sau 1. .. RbO 2.Tb7 + ! Rn8 (2 ... ne8 3.Te7 Cf6 4.Te6) 3.To71 Ce3 (3 ...Cd2 4 . Te2 Ce4 5. Re7) oi . Te::J! Cdl (4 ... Cbl fi.Td3) li. Tia Cb2 fi. nb5 sau fi. TII3 + . 1n po7.ltia din diagram a 167 Jocul continu A astlel: 1. ndG! ChG 2. n eG Cg1 3. Td3 Re6 (3, .. Ct.! 4.Td4 I ReG 5. Rf5 Re5

167 Dlntr·un ro. nu ...I. din _. XIII

75

Cg·1 [" Rd 5 Re7 6, Rd4 R d7 7. Tg6 şi elşUgil. sau 2 ... Rc8 3. Te6 Cg4 ,1. Tc8 + Rb7 5. Te2 C'6 6. Te6 Cg4 7. R d5 şi elştigll) 3. TeS {'.gol 4. ltllG + "b5 ti. RM Cf2 6. Tllfl IIM 7. TU:! Cdl 8. Td2 Ce3 9. rb2 + şi clşli gii, sa u 1...nb6 2. Td2 (sau 2. T e2) 2".Ce3 3. 1112 + Ral> oi. ne:> nllol G. 'fd2 CJti 6. Td3! Ce7 7. TIa {'.gS 8. Rd6 nb:> 9. TIU! Citi 10. RdS Cg2 II. UfA lle4 12. Tit Re3 13. T!ll şi clş­ tfgă. In JHl7.i\ia din dlagt'ama 168 ur· mea7.ii 1. nol(; Cl,ij (n u sah'CII7.:l nlei alte eon tinll ~ri, de exem plu 1. .. Rb6 2. T d4 I şi clşU gll, sau 1...Cf8 2. T g5 ~ şi elşligă. sa u 1... Cha 2. ReG Cgti 3. Td4 ~ ş i ctşUgll, sali I. .. Ch4 2. Th5 Cg2 3 . He:; Ce3 4. Rd4 Cc2 ~ 5. Rc5 Cel 6. 1'15 Cg'l 7.Rd4 ! şi clştigii; dacă In ulllma varianli\ sejoacil 2... Cf3, atunci 3. Rd 5) 2. TII2 I RM (sa u 2... Cgti 3. Tf2 r Rb6 4. n6 Ch4 5. Rd5 + şi clşUg>lJ 3. Re5 l pOJ:il lc l lui Euwc c u or lCitII coloane nu In nu e n~eu!l rC7.Ulta lu l luptei, c u ex cepţ i a CAzuluI pianulu i de lurn. In pozilia din diagrama 210. dup,l 1. T e" + IIn 4 2. n g8 M 3. T e4 + UD 3 .oi. IlUii h3 ii. Tt:l + n ll 2 8. Rg4 bi: 7. Te2 + " II I n. RO:I hl C+ 9. "'3 albu l dşt1g~ .

210 .\1' . .lWWF.. I U 4

Ut ml : 1l

lUa 6. IIM 1\I2, cit ş i dup i!. 1. TII:; Rf4 2. n tll g.t :1. Td1 u ra oi . lUă y:1 It. Td 3 + IU:! 6. 1U4 Vl!: 7. T d2 + RU 1. nr:J g lC + (I:ompa r!\ e u dl a grallln 159). In exem plul 209 p Oli Le urma 1. 11,,8 (1:1 1. R!? cel lUA I bun r h puns ute 1... g4 1) 1",0" 2. ndti 93 :1. Ud 4 IU-1. 4. lida (sau 4. T hS g2 1) -' ... 111:1 G. '[118 02 8. TIa /. nu:! eu rem t 7. ~ ellm\. Dllcii In

+

AI/mI la mu l are

c/şfig:OVlC'! . ,,"[Od8Plel". 19as

W

..\lb,,1 la mllll>.re

remila

dşligt'i

R:III 3.l\to! , sau p ri n 1. Il!':! IIU:! :!.Ue2 8g1 3.m3, In arara pozlţlllor examinate, este

necesar



studiem

şi

citeva cazuri

mal complicale (diagrama 224): 1. hl>

(se poate juca şi direct LRrS, ajungind la variante similare) 1...(&4 (dacă t...Ci13, alunci 2. Rf5! şi clşl!gă) 2. RI" (desigur nu 2. 1\7? Cg5 + cl ştiglnd pionul) 2 •.. Cg:J + (sau 2 ... Cd6 + 3. Rg6! ~I clşUgă) a .HeS! (eslI'. bine şi 3. Rg6 !) 3 ...CM 4.1\7 şi albul ctşUgâ. Trebuie ob$ervaU poziţ ia 'foarte bună a regelui In variantele 1. •. Ch3 2. nti> şi 2 ... Cg3+ 3. Re51 In care ~e creează .• opozlţla diagonală" n calului ~i rr grlui şi dt a$tmtnra In vnrlontcle

X e{Jful

In /III/fare (act remitd

duce şi 1... HI7 2. a6 Ce6 3. a7 Cc7 + 4. Rc6 Ca8 5. Rb7 şi clştlgă, sau 3 ... Re7 4. Rc6 Cd8+ 5. Hbfi I şi clştigă) 2.all Ud7 (se pOlIte juca şi 2...Ce6 3. (17 Ce7 -! 4. Re6 Rd8 5. Hb7 Hd7, 5au 4" Caij 5.Rb7 Rd7 6.R:atl Hc7) :1.11.7 Cd 3 5. a6; insurldent pentru remiză III l u mlllure

c/ş!i(ld

dşlig,)

Rh8. CdSl , In ca~ "",,rul la mula,.., r",," remlM: 1... CI1 + ! ("umal ..... 1 O ,loa~ RIIA mU"" du"" la plerd...1J . n~% Cef 3,.' t 46 4, IlI! Ccil 1... !>Oau. luoa ~I 4•.•11Kl1 - Il(ImpKral1 cu dla~,ama 229, Aceea,1 operalle !'IOaH rllos. tA de ....,' lrie..ea unul nloo liber. &au de un .\.aC dublu , De uemplu , 1" 1""IUa IAlb, RK7. pion e4. SOIl"TU: Rb5. C I16(:rlflclul uoula dintre cal. od~I.lt lu,)ll cu Auoeea ImpOtriva. . t>lo~lIo' liberi. folool»d Ol ....!!a Iac\ld d-.e.ldmal lua ~I bau lA. pe stIlOul tluhlu.

,

Oa p i ' Ql ul

Vl

PION CONTRA UNUIA SAU MAI MULTOR PION/. PIOl\I CONTRA PIONT

Ori care şahlst tare trebuie să cu noască bine flnalurile de ploni cu care se Incheie des t ul de dcs difi cila lupU din joc ul de mij loc sau din fin al, după di spariţia t ut uror figurilor. tn )nulte cazuri rezullatul pa rU dcl dep inde de aprcclerea ius t ~ a fi nal ulu l dc plou! care rezultă. j' lOX CONTU ,\ !'U);\"

Foarte des aces t fi nal se trans form ă In fi nalul "Damă con tra pion" - In cazul t r an sformării unu ia di nt re pioni In damă, sau In finalul "Damă contra d amă" - In cazul transfor mArii am bilor plonl In damă (vezi capitolul III). ŞI mal des 5C ajunge la fi nalu l "Rege şi pion contra rcge'· (vezi capi tolul II), dcoa237

rece In procesul luptei unu l dintre pionl poa te fi capturat. In poziţia din diagra ma 237, după 1. Rd6 ~bB 2. Uea lla7 3. n e7 RaB 4. U,bB albul obţine ctşllgul. Urmli.lorul exempl u (diagrama 238) duce la remi z ă ; 1. JUG Rb1 2. U:"S RjJ7. Tn pozi ţia di n diagTama 239 poate urma 1. U:bl> Jld4 2. Ra6 Udli (sau 2 ... Rc4 3. b 5 ş\ clşti gll.) 3. b5 Ud6 4. R.7 lte:7 5. b6 + ş i plonul se transformă In dam:'!. Tn pozitia di n diagrama 240

239

240

238

.-\Ibul 1« mu/«re

Uemi~ă

c1şligă

Albul

clşligă

Rem ită

Insii, lupta se Incheie numai cu rem iză ; 1. II ;M Rf4 ! 2. Rh5 IUut (cste suficient ca regele negru s1l ocupe un ul din clml)Urilc f7 sau 18 ca remiza sti fi c Qslgu rată) :J. "b6 (dad 3. h1, atunci 3... Rf6 ş i

PION CONTRA liNU IA S AU MAI MULTOR PION!. PIONI CONTRA PIONI

4 ... Rr? cu remltA asigu r a tă) :1 ... RrS 14. bol {sau 4. Rh7 Rg5 cu clştlgul pionulul hJ) 4 ..•Rl7 (cea mal exactă continuare, .(jar !e poate juca şi 4 .• ,UfI'i li, lI5 lU6. O mare importanţii practicii ar~ ,podll .. tTln dlagramll 2'11.

Dac!' la mutare este albu l, atunci ·declde 1. m:"O (nu direct 1. RI4', deoarece dupi\ 1... Rd3 regele aiI: sc an ii In zug.zwa nR ~I trebu ie !/I pilr~seasC!l apărarea p lonului silu: 2. Rg3 R :e3 3. Rg2 Rd2 ~l negru l ctşti g::l) 1... Ud :} 2. JU4 (pentru Li clştlga albul a trebuit sii treacA rIndul la mutare adver!iflrul ul : lat::l pentru ce '('gele alb a ajuns la 14 In două mutări In loc de una. Acum In lugz""ang este negrul) :!...nt4 3. n:e4 ,1 albul clştigă. O deslllşurare analoagl1 n jocului are loc dacllla mutare este negrul: 1... Rd21 Inu I. .. Rd3 din cauza 2. nr4 şi negrul alunge In zug:!:wang) 2. lU4 IId3 (acum In zugzwang este albul) 3. 1\113 n:e3. Soluţia celorlalte cxemple este mult mal dificilA. In poziţia din diagrama "242 urmenă: 1. eS (se poate juca şi 1. Rc6, de cxemplu 1...e5 2. Rda Rg6 '3. R:e5 Rf7 4. Rd6 $1 dac/( 1... Rg6, atunci 2. e51 IntrInd In varianta princ:.lpalli) 1...RgI 2.ReG R1I5 (o mutare foarte şi­ 'teDti) 3. Ud' 1 (dacll. direct 3. Rd6?,

97

'42

J. BE H(lJ,;II. I88Q

aluncl dup:1 3 ... RI51 clştlgli negrul compar/( eu potlţla precedentă) 3. .. RI5 " . RdEl Rgl! G. R :e6 RU7 6. Rd7 etc. Dacă In potlţla Iniţiali la mutarc este negrul. atunci partida e remld : t ... e~ 2. JI d R06 3. Rdi> RI6 . R:eii Re71 Se poate juca şi 1...RU 8. Similar se rewlvil şi studiul lui Gri4 gorJev (diagrama 243): 1. bG 1 ~h7 2. IIM

'43

;:(. GRIGOHl}:V. 1'26

CA PITOl. Ul. V I

98

Uc7 :]. R e .. ! (lnstallndu-se In opozitia diagonală. Greşit este 3. Rd 5?

~ lmpl ă

245 SCHLAGE·A..BOE8. BerLIn. 11121

Rd7 I 4. Re5 Re' I şi remizA) 3 .•• Dd7 -1. Rdi:> Re' o. Re8 Rb7 8. Ud8 Rba

7. R eS Ba' 8. Re' l\a8 9. R:b6 Rb8 ID. RaSI Negru l la mutare obţine remlzll prin l. .. hG! 2. ll e4 Rh' 3. lld G R e' 4. l\e5 Rea (negrul aşteapU m utarea R:b5 pen tru a clştlga du pă aceea o poziţia prin mutarea Rb7 şi a obţine astrel

remiza) ;;. Ub6 (III 5. R;b5

u rmeuă

5 ... Rb71 reml1.U) 5 ..• RbO I 6. RnS l1 e7 1 7.1I:br. Rb71 i\lerită

T

  • R e' 8.e6 Rd8 (alUel albul joncil 9.ReS ~I plonul d 5 se p ierde) 9. Rlli ne' 11,1. Il17 albul 'ş i transformă piollul In damll.

    " 258

    In poziţia din diagra lll il 257 negrul poate Incerea s~ joace la pal, de exemplu:

    1 •.• R,,7 2. Rh4 ROG a. 1111" Ufli 4. lUI:> Re7 5. HnS Re81 fI .Rlli lUD 7. e7 +

    257

    Albul cl#igli

    ReS 8. Reti ? 111 loc de 8. Rc6? wlbul trebuie să sacrifi ce pionu l liber prin Ş i mai ta re este Insă di rect 6. e7! fi:e7 7. RU' ReS 8. Rf6 Ud7 9. nn Uda 10. ReG R e' II. Re' ReS

    8. "98 ele.

    nl7 3. RIU UeU 4. He:; Itl7 ... Ud'; neS 6. Reă 1111 1. Rb6 ReS R. Re1 Rn 9. U:d1 şi clş tl gă. Deci , In acest linal partea mai tare are trei poslblllUl.ţi de a juca la cl ştig : 1) lnghesuirea regelui advers ur mata de clştlgarea plonulul 2) SacrUi carea pionului liber 3) Manevra de Invlliuire cu regele. Atunci elnd plon ul liber nu a dep,lşil Inca Jumătatea tab lei, partea mal slabă poate organh:a un conlrajoc seri os (diagrama 259), de exempl u : 1 ...ne3 (cea mal bună şansă practică) 2.e:> R:da 3.e8 Ue2 4.e7 da u. eSD d:! . S-a ajuns

    12. R:d6 Ud8 13. R eG ReS 14. d& Rd8 15. d7 şi albul clştigă. Mai exi s t ă şi o

    alU

    metodă.

    CII ajutorul c"-rcia se poate niT!\. - II sacrlflca plonul liber: 1... Rfl7 2. nU4 nU6 3. nI,f, RlG 4. 1le4 (regele alb se Indreaptil spre flan cul clştîj!1I

    lI amel) 4 ... Re7 u. Rd" UdO 6. RM ReS 7. Rb::> He7 8. llR6 ReU 9. nbG RdS 10. 1\e6 R e7 ti. R e7 UeU 12. n;d6. Dacă pio nul Iih er esle cen tral şi se ană pe linia pe nu lti m;'!, sprijinit de un a lt pion cent ral (diagrama 258), alunc i pot fi aplica te ambele metode : 1... ne8 2 . RUG nn 3. e8D+ ! R:tU ~. )\1I6! ms li. Rfa ReS 8.Rg7 Rda 7. Rn Re8 8. ne7 Rb7 9. n:d7 ş i clştigil, sau 1 ..• Re8 2. RO::>

    la un linal "Damă contra pion", care In cazul de la\ă este clşligat pen tru alb.

    PION CONTRA UNUIA SAU MAI MULTOR PION!. PIONI CONTRA PIONI

    In pozIţia dIn diagrama 260 după 1 ... Rd3! 2. 115 R:e3 3. d6 Rb2 4. d7 .e3 5. daD e2 etc., partida este re miză. 260

    N~grul

    la mulare

    lat~

    remiUi

    Jn poziţia din diagrama 261 negrul deoarece plonul său ajunge pe ultima linie cu şah: 1. •• Rel! l!." R:d2 3. e5 Rel! 4. etl d2 5. e7 dID +. Cu resele a lb la h2 ruultatul ar fi fost remiză. dştlgă

    261

    1{l3

    n-orlunde 4. n:d3. Dacă la mutare este negrul. atunci urmează I •.• nd~ ( nu schimbă lu crurne nici l ... Refi) l!. Rei! RM (sau 2 ... Rc4 3. Rf21 Rb3 4. e41 Rc2 5 . Rei) 3. RI2 Rf5 oi. 0'3 ReS 5. tA nd4 6.R[4. Dacă 1... Rer>, atunci 2. Rei Rn. 3. Rfl! R04 4. ROl! R05 5. Rfa Rf5 6. M +, sau 1... Rf:J ~. R ei RM 3. Rb2 Rd5 oi. Ue3. )n poziţia din diagrama 263, cu a lbul la Dlutare, partida este re ml7.ă; ' 1. Ilbl oeS 2. Ral! Ill» 3. d4 ne4 4. nil;) R:doi 5. RM Udi)! 6. R:e3 Reli sau 1. Rdl nea! 2. Ret ma! 3. RIJ Rea (cu ameninţarea 4 ... Rd2!) 4. Rei ma. Dacă la mutare este negrul, el n-are re mizA: 1 ... Rea 2. RbI! Rd4 (Ia 2 ... Rd2 albu l răspund e 3.d4) 3. Ral! neG 4. Rba nd4 ('i. OM şi clşUgă, s au 1... RdG 2. l\dl! Reli 3. Rel! Rt-i 4. Rf.2 Reu 5. Re3 Rdli 6. doi RII4 7. RM şi albul clşllgă. 263

    2"

    N~grul /a mulare cI~f/gl2 Cu regde alb la h2 - remi:d

    In poziţia din dIagrama 262 albul Indiferent cine este la mutare; 1. Rei Rd5 2. Rbl! RM 3. Ra31 ReS .oi. Rb3 Rd5 5. ne3 RM 6. RtA R-orlunde ,. R:d3. sau 1... RI3 2. RII:! ! Rel! 3. Re31 clşUgă,

    262

    Cu albul la mulare-rt mi:.d. Cu negru/Ia mulurt -albuI

    Albul

    cfşligil

    c/ş/igt'l

    Dac! ridicăm ulUma pozi~e cu o linie mal sus, atunci s urvine poziţia din diagrama 264, In care albul clşUgă, contrar aflrmaţiel lui r. Rabinoviel In cartea sa "Elldspiel". 1. Rablnovlcl c:onsldera că albul treb~le s (SII U 5. g5 Re5 6. RcS RI5 7. Rd5 H:g5 8. Re4 Rg61 9. R: f4 R(6 re11111.:'). Acum negrul poate juca nu numai ă ... Rda, el ş i ti •.. Ue3. In ulti mu l cur. survine un Ilnal "Damă co ntr a pion" In ell re regele a lb se a fl 1l In Interi orul "limitei apropierii" : G.ga R:13 7. UG Re! 8,0' 1:1 9. gaD 12 et c. Incercarea de a realiza o manevră de Inv1l1ulre pe flan ClI1 regelui nu dil. nici ea nI ci un rezultat, de exemplu: 1... «d5 2. n,,!! ne.. 3. Rt2 RIS 4. RU2 RUG! (n u Insă 4 ... Rg5'1 din cauza 5. Rh3 şi negrul es te obliga t 811 permlU trecerea regelui alb

    PION COl'TRA UNUIA SAU MAI MULTOR PIONI. PION! CONTRA PiONI

    dll1 cauza zugzwal1gulul ; 5 ... Rg6 6. RM etc.) :S.Rb!! m8 8. Rh3 RII5 reml~ă. Cimoscind subtllităţile podţlel din diograma 276, I1U va fi greu de găsit 2. lle3 HUă :1. nla.

    Exemplul 2!l{) nu se

    deosebeşte

    l1e pre-

    cedentul. Negrul la mutare obtine remiza 1... ne5! 2. Ud3 nuii a . Rea R eS ! (negrul trebuie să joace In morlul arătat la analiza dillgramelor 276 - 277) + m6. Dacă pionii sint centrali (diagrama 296), partea mai sl abă are la (]\spoziUe două metode de joc: 1. TI g4 RgG 2. ea I Rhlt (cea mal bună apărare. Altfel albul obţine opoziţia) 3. Rl4 Rglt 4. RM TI I7 G. Rd 3 Re7 8. Re4 TId7 7. Rb51 Re7

    PION CONTRA UNUIA SAU MAI MULTOR P ION!. PIONI CONTRA PIONI ~. n clS nd' 9. RbG şi regele negru Inde părtat de la pla n ul e6 . Sau 1.

    es te R e3 Re7 2. Rd3 R,d6 3. Rc4 .Re6 4. e5 (m ereu aceeaş i mu t ar e de rezervă cu planul) 4 .••nb8 fi. d ~ ne7 6. d6 + (dacă 6. d:e6? se a j unge la remiză) 6 ... R e6 ş i pozitia Mte clş tl ga til pentru alb. Dacă la m utare · ,·st e n('srul At unci urml'azii: I. ..e., + I

    2.7

    113

    2.8

    296

    Remi:d

    Rem;zd .

    :\Iult mIII grele sint prob lemele pentru negru dlldi, In locul p ia n ulu i de pe coloana calului, are un pio n de t urn. Tn pod lla din diagra m a 299 negrul o bll ne rem iza n uma i dacă la mu t a re e al bul : 299

    300

    A lblll la mlllar e - elşligd Negrul la mutau - r emiz(l

    \ PionII legaţi, aflaţi pe coloanele Ilcbu' n ulul şi cal ului , nu clşUgă Impotriva unul pion anRt pe coloana ne bunului, dacă ambii plonl se a fl ă pe linia a pa tra. De exe mplu, In poz ilia din d iagrama 297, u rmează: t.ne4 ReG 2.014 DIG 3. P'., (dacă 3.bS, atunci 3 ... c:bS 4.c:b5 Re6 l'c mlză, Iar la 3. Rg4 negrul poate juca :1 ...R eS cu r emiză asigu rată) 3 ... n eG 4. R e1 DIG! 5. nil ... (sau 5. Rf4 Re6 6. R gS ? R(5) 1i ...R ('O 8 , R e-!. nu7 7. Jlb3 Re? 8 . RII'" llb7 O. D aI) Ra7! şi albu l nu poate pă tr un de pe fl ~cu l dlun ei. A p ărarea p ărţII mal slabe este relativ s implă dacă ad versa rul are pioni de m a rsine. In poziţia din diagrama 298 la 1. Ud-' nesru l răspunde 1... UdG.2. lI e ~ (sau 2. b5 Rfl6 3. Re4 Rd6 cu amenlnt a rca 4 ... Rc5) 2 ... Ue6 3, b5 Rd ll 4 . Ud'" Jl e t; ! r; , lI e '. 11,16 H. RM 1t .. 7 remld . 8 -

    rhmlu ril e

    '1\

    ,,~rUd8

    du

    ş ~h

    la mutare - face remizd Negru..l la mutaT! A/bul -

    olbul

    Rem i:d

    cCşligll

    t. RM neS 2. nd4 lId6 3. h5 ( f ără folos es te S. Rc4 din caU1.:l 3 ... ReS) 3 ... " e6 4. RM Rl6 5. Rl4 R e61, In timp ce dRCă

    114

    CAPITOLUL VI

    la mutare este negTul, atunci pierde: • •.•R eG 2. RM RIS :1. RdG! an 4. R t5 Re7 5. RI5 RI7 6 . bli! (mutarea de rezervA cu pionul 1) 6 •••11117 7. ReG , $1111 1. .. R(/8

    2. Re»



    ~.

    u5.

    In poziţia din diagra ma 300 urmează: 1. h8 nlla ll. ReS Rha I Cu negrul la

    mutare: I".ha! (cel mal simplu, dar le poate juca foarte bine şi L.Rg? 2. Re6 Rh8 etc.) 2. 116 + Bg7 3. Re8 Rg8 4. Rl6 RIB remizA.

    4. b6 + r şi 5. a6) 3. R e7 &7 -'_ .c r Sau 1...RnB 2. Rb6 RbB a. .e b:llS: 10. R:a6 şi elştlgă. Cu albul la mutare: 1. Ud6 Ilb6 (n u schimb ă luerurile nici 1...RaS) 2. Rd7 nl\7 (Ia 2 ... b6 trebuiejucat 3. 1\6 I şi clştlgă; dacă Insă 2 ... RaS, alunci 3. Rc7 Ra7 4. a6 r şi clşUgA) 303

    304

    tn poziţia din diagrama 301 albu l obUnc victori a: 1. g81 nd7 ] U7 -'1. UliI> Il07 ro. M UI7 (nici ueUIll, nici nlai Inainte. pion u l 1111 [Iorlle " mu t at - partea mal s la l)(1 ln' h ul e sa ţi n" pionul pc loc pe ntru a opune cea Illai mare rez istentii . Dacă 5 ... h6 + . atunci 6. RI5 RI7 7. h5 cu elş Ugflrea plonului) ti. nbS UIJD 7. 115 nhl.l D. II'I! ş i el ş ti gll. tn pozitia dln diagrrlnui 314 la dşlig duce J. e3' RIIS 2. Ud:> nil:> 3. b3' RbS 4. e4 "b7 ro. Rc;j l'b8 6. R eG nes 7. M Rb8 8. bG (şi mai simplu es te 8. Rd7 Rb7 !). e5 Rb8 10. e6 şi el.~Ugă) 8".ReS 9. b8.

    PI ON CONTRA U:-IUIA 5,\U ,\IAI MULTOR PION!. 1'10:-11 CONTRA PION!

    In exemplul urm1\lor (d iagrama 315) poate u rma I ... NU 2. ne~ TIIl4 3. fJ;}! \1(1 (am en inţ ă '1... g4, dar Inaintarea pionului es te favora bilă albulu i) /O. ha 815 (sau 4 ... Re!i 5. Re3 RrS 6. Rd4 etc.) 5. Rd3! ne:; (dac" 5 ... g4, alunci G. h4 Rer. 7. ne3 ~i etşllgi't) 8. Re:} n I:> 7 . Ud" Re' 8. ItM IUII 9. HII;) Rm 10. U'i-! RM II. nrll nU:) 12. Ilf(; llM t:J. RfJG Jhh:1 14. 1\:0:; şi albul etştlg:l.

    11 7

    si mţitor aplica rea acestei teorII. In ambele exemple trebuie s;l se ţină seama nu numai de deplasarea regil or, c i dll cea il plonll or. De exemplu, fn s tu diul lui KlIng (d iagrama 317) albul ame-

    ,1

    3 17 .1.

    "LING.

    18'~

    316 1. IIAD I NOV!CI ..};"d, p le:" I Q~~

    A/hul

    Merită I1telltie un eXeml)lu dIn cad ea lu i J. Hablnovici .,Endsplel" (diagrama 316). Daci't ncum la mulnr{' esle n Rb7 5. RI6 RbS 6. Re7 'Re6 7. d5 + şi GlştlgA. In pozitia lui Grlgoriev (diagrama 320), a lbul la mutare clştigll: 1. RUi ! (numai 320 N. GRIGOIUEV. I U 5

    119

    1••• ReI 2. 114 Rde (sau 2 ... d5+ 3. Rb4 Rb6 4. d3 I şi cI,tlgă, 51111 2 ... d6 3. d5+ Rb6 4. Rd4 Rb5 5. d3 Rb4 6. Re311 RcS 7. Re4 Rb6 8. RiS Rb5 9. Re6 RcS tO. d4+ şi clştlgll) 3. d5 Re5 (Ia 3 ... Rc7 trebuIe jucat 4. ReS d6 + 5. Rbă Rh7 6. d3 1) 4, R~ RM !S, Rd6! (duce mal repede la ţintA decit continuarea indl(:Bl/l. de Fine 5. d6 ReS 6. dS! ReG 7. d4 Rf5 II. Rb6 ReS 9. Rc7, ceea ce Insli este de asemenea bine) ii ... R d4 6. d3 ! R :d3 7. R:d7. Oad, deplasllm pozitia cu o coloană spre sllnga (dia· grama 322) atunci clştig1i numai 1. Rboii RbG 2. e4 eG 3. 05 + Re7 (dacă 3 ... Ra6,

    321

    322

    R. FINE .. B",lc Cb810 Emlln,." IUti

    Albul la mulare

    t/ş/igll

    -a şa.

    La remiză duce ntll 1. RgS Hc51, Git 51 1. Rg4 Re(1) 1... Rd6 (după 1...Rd4 survine Iln joc fin: 2. 14 I Rd5 3. Rg4 I Rd6 4. R.h4 I Re6 5. RgS Rd6 6. Rh6 şi clşltgă) :!, ,,, Rd7 (rdativ la 2 ... Rd5 3. Rg4 I s-a amintit mal sus) 3. RO": Re6 (dupil. 3 ... Re6 4. RRS şi 5. Rh6 pro~lemelc s·ar fi slmpllflcal slm 1ltor pentru alb) ". RbS! RIH 5. Rg::i! (mutarea declsl\'lI. Ollcă 5 ... Re8, aluncl 6. RM) 15... 898 O. lUi:;: llh7! (dacii 6 ... TUS 7. Rc5 ReS 8. Rd6 RdR 9. Ia. clştigul pentru IIlb elitc Clltrem de simplu) 7. IIM! 'Rbtl 8. ndii nlls 9. Re5 Rh7 10. RdG R ha II. Re7 RIIG I!!. r::i +. In pozitia din diagrama 321 albul Ingbesule regele negrII şI olttlne vlelorill : 1 ... ReG ~. l\eă TIe5 3. d-i + Rr4 (SIIU 3 ... Rc6 4. d3 I Rc7 5. d5 şi clştlgA) 4 . d5 Re5 ~. d3 d6 + G. ReG. DllcA la mutare este alltul , atunci el Joacii: 1. Re" (Ia UII.JOC sl1nctrlc duce 1. Re4)

    Albul

    clş/igd

    Albul c/f1iqil

    atunci 4. c3 Rh7 5. Rc4 Rc7 fi. Rd4 Rd7 7. Re5 Re7 8. c4 elc., sau 5 ... Ra6 G. Rd3 RaS 7. Rc4 Ra4 8. ReS RaS 9. Rd6 RM 10. G4+) 4 . ReA Rd71 5. tie:! şi dupll1'i . .. Rc7 albul Joacă G. Rd4 Tld7 7. neG, IM la 1'i ...Re6, urmeazA G. Rboi n dii 7. e3 RM 8. RaD Rdă D. Rb6 etc. Nu clştJglI 1. Rd4 R d8 2. M eS 3. e5 + ReS 4. RM (dacă 4. Rc3, atunci 4 ... Rd51 5. RM Rd41 5. c3 + Rd51, Iar dacă 4. Rc4, atunci 4 ... ReS 5. c3. Re6 6. Rb3 Rd7 7. Rb4 Rc7 8. RaS R1l7. Nu ajută nici 4. c3, din cauzlI . 4 ... RfS ,1 dacă 5, RC?1, atunci ' 5 ... Re6 .

    CAP ITOLUL VI

    120

    6. Rh3 Rd7 etc. lat1l pcntru ce albul ctştigll numai prin 1. Rb4! - irI lIcest ca? negrul n-are la dispoz iţie o mulare si metrl eil cu 4 ..• R(5 - regele silu mnd ' Impiedicat de marginea ta blei) 4 ... n(6 G. nd:J Ulii G. ne3 nM (dacă 6 ... Re6. atun ci 7. Rb41 Rd5 II. c31 şi 9. Ra5) 7. nel. lIe:> (greşit este 7... Re3, dIn cauza N. c3 Re4 9. Rb3 t Re5 10. R n4) 8. e3 ne6 !). Rb:)! Rd7 10. Ra-i Re7 11 . RM "e8 (nil InsA 11...Rb7 12. R c4 Rc7 13. Rd4 Rd714. Re5 Re71:'. (4) 12. nn,> nb7 remizA. Por.iţia din (jlngrama 323 es te luată din parllda Flohr-Ragozln. Negrul obţine r emizn d atorită poziţiei active li regelni sAu: I ... ll e'l! 2. RIlG R t a! 3. Rh6

    324

    323 JI1.o U R - RAGOZIN. K.,.""v _. l Q36

    2. a4 R:c6 3. a5 Hb5 4. nlJ7 ! R :115 a. Ret>rem iză) 2. II" 1 b4 a. a\"i ba 4 . aU b~ It. a7 biT (sau 5 ... hID pa t ) 6. e7 RdT 7. eOD + U:~8 şi al bul e pal . Dacă 1 ...b6.. Ilt uncr 2. 113' I,u ;). 114 ajun glmlla aceeaşI p07.I\le. Rilu este 2. n4 Mi a. IIU M

    32[, T. G01WIHl,;v

    N egrul In mtl/nre - remiui

    fi'" ~ 4. II" 1If("i ti. {I:! (sau 5. Hh 5 R {'I) ~ ... RQ-i. tn "[)01.iţla (jln dlagrnma 324 albul clştlg1i: 1. d4 1 HdG (sau 1 ... Rb5 2. d5 r R :b4 3. d6 ~i clştigă) 2. ba ! lld8 (planul d4 IIU poa te fi luat 1) a. H1l2 .Re7 (amenintind 4 ... Rb6 ş i 5 ... R:b5) -1 . d51 RI)6 5. d8 Rb7 6. R03 ReO 7. b8 1 Rd7 (sau 7 ... R b? 8. d7) 8. bi. tn studlullul Gorghlev (diagrama 325) albul este obligat să joace la pat - aJ Uel plerrit>. 1. e(I! b5 (dacii 1...Rc7. atunci

    .'!./iml III mlliare Iau rem i:il

    4. tl6 113 5. 117 b2 6. e7 hlD Ind. Gre,lt IIr fi fost 1. Il" '" din ca uza 1 ... 1181, de 1118 (sau 2 ... h5 3. M şi clştlg/l) :1. JleG Jlell 4. f7 + 1If8 ;).flfG ~ i efşt1gii. Similar 5e reZOIV;"1 studiul lui flnuer (dlngrama 327): t. JId" Udtl 2. f5 + R e6 3. IIM R e.7 4. Ild .. Rd7

    32(;

    327 il. lIAOY..Il. IIIIJ

    Negru l

    la

    /TUI/llrt

    Albul

    ci~lig(J

    - remi:«

    Albul

    cfşli!J!l

    R e7 G. lI el> R eO 7. lldG IId8 R eS 9. lIeG n5 10. RhG! a4 11 . a!l, snl1 9 ... n6 10. Rh61 II;) II. M. li. e6 + U. e7 + Oa că

    In pOlitia Initial" plonul nlb ar li

    stat la a3, atunci lupta s·ar 1\ terminat remlzll. Vezi dlaRTama 32S: l ...lIn! 2. R05 1 ReG 3. h3 (referi tor la 3. 114 , vezi va rlnnta A) 3 ... Rn 4, m5 lI e R! (se poate juca ş i 4 ... R~S, dH 4 ... R II:I pierde din cauza 5 . Re6 ReS 6. h4 I R IS 7. hS ReS 8. 17+ RIS O. fUG. tnalntnre a plonulul ar fi dus In o pierdere

    remiz'" G... UeS 7. b5 (7. 17 + Rr8 S. M · h6, sau S. Rm h61 9. RII6 ilS duce la remb.(1) 7 ... Rrs S. lleS (So.\I 8. f7 h6 9. H IO pal) s ... nn ! 9. mă n eS! (pierd e 9 ... RIS? 10. ReG R eS1 U7 + RIS 12. Rf6 h6 13. Rg6, sau 9 ... h6? 10. ReS RIS Il. Re4 ReS12. Rf4! Rr813. ReS! ReS 14. ReG ms 1;'. (7) 10. n eG ma ti. 17 liS rem lzU. Va rio.n t a A. !l, M un 4, IUS Rm I ~dac" planul ~ I ;i la h4. "pierde 4 ... Re8 şi 4 ... RgS, din cauza 5. R e6 RrS 6. hS) (i, R eG HeU S, h5 (sau 6. 17 ...:.. RIS 7. Rf6 h6! 8. AR6 115 rem l?:;1 s ...ms 7. n 116 R. nw pal. In partida Fahrnl-Alapl n (diagrama 329) albul a clştigat cu aj utorul metodei triunshlul ui : 1. R e4 ! (nim ic nu dA 1. RdG? RdS 2. c~ ReS 3. R cG - pat. Dacă 1. Rc5, alunci 1 .. .Re7 2. R45 RcS ajungind la poziţia I n l ţla l ll) J ... Rb8~ (nu schlmb!i lucru rile 1 ... RdS. Dacă

    CAPITOL.UL. VI

    '122

    1nsii 1. .. Re7. a tunci 2. ReS şi elştlgli) :2. Rd" ReR 3. ndă (acum s·a aj uns la pozitia InitialA, dar cu m~grul la mulare) :3••• Re7 (sau 3 ... Rb8 4. Rd6 ReS 5. e7 ~i clş1lgă) 4. Re5 R cU ti. RIIO şI O. R:a6. Este folositor să studiem urmA toa rea !poziţie a lui Salvloll (dIagrama 330); :1 ... ReO 2. dll! şi el ştlg ă. Sau 1. d4 +

    33'

    330 C. BA.LVIOL I

    Albul la mulare cf1tigd 332 J. CRUM. I>lU

    Cu albul la mutare - remizil, Cu mgrlll la mulare - albul cfş/igll. Docil u deplauazil pionul d3 la d:t, alunei negrul pierde. Indiferent eine este la 1n"II/are 1I:d4 2. RhO Reri 3. UU ă (după 3. Rg7? Re6 albul mai şI pierde) !1 ••• lleG 4. nU4 :11:16 ". itI-{ remiză. Cu planul la d2, .albul clştigil prÎll t. d;J. In pozitia di n diagrama 33 1 albul dşUgă saerlrlclnd planul "g", de exemplu: J. nn Rr4 :!. Re:! RM!l. 04! Ht4 II. I1d:lllelS ă'Il"UrtiO.nd-t lI:O"7. ]leG.

    fn poziţia lui Crum (diagrama 332) se o bţin e cu mare gt'eutate: 1. UU nd4 (regcie negru se Indreap t ă .spre plo nu l a6) 2. nr2 lIe:> ;). M! (dacă acum 3 ... R b6, atunci".!. eSI Rc6 5. Rf3 01 apoi ca In var ia nt a pri ncipală) ;) •.• lld4 4. ll(;J neS ă. nea Re6 O. Rdll I\d6 7 . ei> + R eG 8. RM Re7 9. Ildă I\d7 ct~tlgul

    Albul

    la

    mlllare

    c/ştigt!

    10. eO + R ei II. Ueă (e Incă prematur 11. Rc6 din cauza 1l ... R:c6 12. Rb7 Rd7 13. R:a7 R(7) 1l. ..R eB J2. Uda Rda 13. R e61 Re7 14 . lIb7 Rte6 15. IIta7 Hd7 16. Ilb7 ş i pionui se lransrormA In damă.

    ln pozi ti a din diagrama 333, dacă planul negru stă la h5, partida este remiză: 1. 1It4 1\85 :!. nd G U:M 3. ReS RM 4. RIri U eă ti. ,RUli IldG 8. n:b5

    P ION CONTRA UNUIA SAU MAI MULTOR P IONI. PION I CONT RA PI ONI

    :Re7 7. RUI RII, da. r d acă plon ul se b h6, atunci albul cl~lI gll : 1. RM

    află

    335

    Ra~

    R . F INE "BMlc Cb_ Blldl",." . Ion

    123

    3S3 N. GIIIGORII!V (Enm l'lu

    ~I r u

    . Iuti(ul

    Remi:i!. Cu p ionul M la h6, aI/lUI cfşfîgi!

    '2. Rdii JhM 3. n eG RIl G ". RIG Re 6 RgG RdG 6. 1\:1!6 Re7 7. RU7. Poziţ i a di n diagrama 334 este clştl­ ga. tll, Indiferent cine este la mulare: 1. nll81 n eO (sau 1. .. R e6 2. R IS şi clş­ U gil) 2. ee l ! f:e6 3. g6 tli 4. g7 e4 5. nh7 e3 6. U8 D + şi ctştigă. Cu negrul 'la. mutare: 1. .. lt e R 2. eU!! l :e6 3. nb7 1 i c l şti gâ. .

    .fi.

    2 ... t16 3. e:d6 R:d6 duce la pierdere) 3. Rd5 R e8 4. lIdS (i ndica t !!. de Fi ne. Şi mal s.mphl es t e 4.e6 eL :e6+ 5. R: e6) " ... 8d8 5. e4 R eU G. R e7 n e7 7. eli R e8 (sau 7... Rc6 8. R d8) 8. eS ! etc. Clşt i gul nu se o b ţ i ne In t ot deaun a In pozlţ il analoage. De exem plu, In poziţia lui Neustild tl (diagrama 336) al bul scapl't de o pie rd ere care pare Inev i336 G. NEUST.l.DTL

    334

    Albul

    clşligil

    In exemplul di n diagrama 335, clş­ următor : 1. e4 I :ReS 2. eli! Re7 (schIm bul plonilor prin

    tlgul se objlne In relul

    Albul la mulare -

    remi:il

    CAPITOLUL VI

    121

    tabll::i, cu ajutoru l opoziţ i ei la dis t anţă fi regilor: 1. nhll! Rc2 (nimic nu dă 1.. . g4 din cauza 2. Rg2! Re2 3. 1:84 e4 4. S5) ~. nu:!! (traclnd la opoziţia simplă)

    338 li. UOl!.WIT'/', 18:;1'

    2 ... R e3 a. Uga nd4 4. Rfl4 Rea

    5. nga n e:! 6. Rfl2 Ud:! 7. Jl1I2! I (revenind la opozilla la dlsl:m,ă. Nu esle bine 7. Rf2? .Rd3 8. Rg3 Rel 9. Rg2

    Re2 r 10. Ug3 RIt Il . Rg4 Rr2

    şi

    negl'ul

    ctştlgii)

    ? .• Ud::! U. RIia! elco RăII ar fi fost şi 1. lUI ? din cauza L.Ru:! 2.lU:! Rd3 elc. Sau t. n"a? Ue l ! 2. Ro2 Rce :1. UII:) nil elco

    DOI ]'IOi\' 1 t:OSTRA 1101 I'IUNI tn poziţia din . diagrama 337 albul J. nu> 14 2. e? l3 a. ReG re 4. d7 mat. Cu negru l la mulare urmeazll: 1 ... 2. RIS ReU 3. e7 n'17 4. Uri'. clştlgă uşor:

    nm

    .4lbul

    elşligd

    (dac;' 3 ... Rf7. aluncl 4.Rd6 d3 ~.Rdr d2 6.c80+) "'.Re..'l ReU G.R:eu d3 a.Ud a. d2 7.1tt(j şi 8.17 mnt, sau 1...eS! 2.R(3! IIt8 (2 ... c5 dUCI! la aceiaşi rezultat du pă 3. Re4 Re8 4. Rd5) 3 . )lt4 eă oi. RdS: el.c. Cu albul la mutare urmeaz:1 : 1. Rt3 r (trchuie trecu t rIndul la llIutare adversarului) l ...cG I (dacă 1 ... Rell sau l...~ utunci 2. Re4 şi apoI n şa cum s·a arătat

    337

    339 Albul

    J. 1lI!:U'II:s'Cl

    c/şl/gd

    Acum fsle neCes,jf să studiem pozlUa din dlagramn 338; I. ..RhG (dacă 1. .. f4, atunci 2. d51 R(5 3. dG ReG 4. R:f4 şi ctştlgă) 2. Il'" R07 :1. ROti un oi. dă Re7 (4 ... Rg7 5. c6, 'sau " ... Re8 5. d6 Rd76. Rm (4 7. e6 + R:d6 H. e7 f3 !l. e8D şi clşUg~, sau 4 ... Rfll 5. Rtfi 1.. 6. e6 f3 7. e7 + ReS 8. ReG rl 9. d6

    flD 10. (\7 mat; In ulthn 'a

    variantă

    se

    poate juca şi 5. d6 Rf7 ti. fl7 lle7 7. e6 Rd8 8. Rf6 foi 9. e7 + R:d7 10. Rf7) 5. elOI ReS (/iau 5. Rd6 nfij) 6. d6 şi survine pozitia di n diagrama 337. Mult mal greu este studiul lui Dehling (diagrama 330): t ..•Re8 2.Reo R(7 3. U:d.f. 6I111 l... eS · 2.Re4 n eR 3.1hlii Rd7

    Albul cfşligd

    PION CONTRA UNU IA SAU MAI MULJ"OR PION!. P ION! CONTRA PION!

    mQI ~ us) 2.nM I (forllnd 2 ... c55IlU 2 ... T\eR) "2 ••• cS 3. RM nes ·i. Rt15. Finalul de plonl din diagrama 340 este un adevilrlll studiu, de exe m plu: 1. Rb l Rc4 2. "n2 (dac,. 2. Rh2, alu ncl 2 ... RI3 3. R g i Re2 4. Rg2 14 fi. g:'4 34U :U. JIO'f"INNlK. In!

    125

    sau 4.Rb3 Rel!. sau 4.Fhl Joi ii.O:1"I g:J.I 8. Rh2 I!J 7. Rh3 U e l şi d e asemenca 1. Rh3 RM 2. nU:! Ud3 3. nn Rdl! etc., sau l. R,a IId3 :!. IIg2 Rd2 3, Ngl Re24.Prt214.saul. I1U4',8311 1. p4(4. sau J. Rn! nd3 2. Re i 14 : !J. !I"" "e21 (Botvlnnlk arată că 3 ... 13 4. Rd1 R e4 d uce numai la reml7.:l : 5. R d2 R I4 6. Hd3 R:g47 . R(3) 4. lIe2 RH' (mu t area t1cci~ sivl!) 5. Uda (sau 5. Ret '31) 5 ... Rdl 6. ltM Ue2 7. ,:] lUI! R. DIS n:13 fi. n :g5 R~3 şi nelfl'ul elşllgll. Dac:! 1. nfl Rtl3 2 . nil:! nd2 3. Rra, decide 3 ... RdJ' 4. Re3 Rei ti. Rl3 nu 6. Re3 RO:! 7. ne:! '4 8. 114 Rol1 9. Rf:] nn. • In poziţia din d iagrama 341 ctşUgu l se ob!ine In modul următor: 1. nl41

    g:14 6. 1\81 f:i, SIIU 5. 13 g4 I 6. l:g4 13 + etc, sau 5. g4 Rei 6. RI3 Rn 7. R e4 R:t2. Dacă 6. R g I, alunel 6 ... f3 şi

    clşliSli)

    2 ••• Rt.I!l

    :1. 1U1

    (I ncereărlle

    legale de lreterea rIndului la mulare ~dversarulul nu s alveată pe alb, de -exem plu: 3. Rhl Hd2! 4. Rh2 Rdl 1 5. Rhl 14 ! 6. g :f4 g:14 7. Rh2 R ei! 8. Rg2 TIc2, sau 3. Rhl Rd21 4. Rh2 Adi 1 5. Rh3 He2 I 6. Rg2 14 ele.. sau 5. R g i TI~2l 6. ti" f4 I 7. R g2 He i ! ş! elşU gă, sau 5. Rg'2 Re i 1 (\. ligI foi! 7. Rg2 R c2 elc. One:! 3. Rh3. 3lonel 3... Re2 4. RIl2 f4 e le., S.:lU 3. Rh2 R d2 4.nlll '41 5.Rh2 Re t 1 6.Rg2 Re2 etc.) 3 ...lId:! -1. IlU:! (sau 4. RSl Re2 l) " ... n el! 5.lIIa nIl 6. R e3 RO:! 7. f·i 1/'1 8. Rd" n:o:! 9. ne:; 11112 ŞI clştigil. Albul pierde şi In varianta: 1. Uh:! RM 2. ROl nd:] :\, Uo:! ]\d:! 4 . HOl lIe:!!

    5.R0214 sau 1.1Ib:! lI e4 :!. nOI Uri:! 3. IIg2 Ud:! 4. lUI Ut\1 :;. RIl!.! ne l 8. RgI Jt.>:~ 1. IIg2 f4, sa u 4. RII!.! Rdl.

    Albul la mulare

    rI~fig'"

    Itb(l (cen mal hu ni. api1rare. J) ~Cl1 1 ... d5, atunci 2. Re5 115 3. fl:d5 h4 4. TIe4 şi elş ti gă, sa u 1 ... 115 2. Rg5 d5 3. R :h5 d4 4. Rg4 şi clştigă) 2. R15! Re7 (sau 2 ... Ra7 3. c7 Flb7 4. b6) a. Rral Ub6 4. HeG! (cu mnenintareo 5. Fld7) " ...lte7 :;. Udli li;:; G. b6 + ! (numai nu (\. Re4 '1 M) 6 ... Re8 (s au 6 ... R:b6 7. R :d6 M S. e7 şi elşti gă) 7. R:d6 M 8. h1 + (se poate juca şi 8 . c7 h3 9. Re6 h2 10. b7 mat) 3. ..RhH Il. e7 + n:b710. Rd7 şi

    clştigli.

    CAPI TOLUL VI

    126

    1" pozlllQ din" d iagrama 342 regulile lui Ch~ron ~ I Studenelki se aplicA pe deplin. Tntr-adevl1r, es te rAu 1... d5, din cauza 2. Rcă: M'i 3. R:d5 M 01. R M 342 ", 80Z1N... Ce t .. b,,~ d. "'le fiu •• ",

    1~31

    ~'111

    343 V. CEBOVER.

    I ~n

    Cl!;um])lu dintr-o parlld6>

    d,.,,,,,,

    Albul la mI/ tare cI#igil

    elc. In c0115('clnI1l negrul n-are voie să mule p ioni i. " lai ramine dejucat ! •.•Ua6 2. nrG nbG 3. JUli remizi!. In pozilia dill fll agralllll 343 albul trebuie să clştige datorită Il"lmlajului s ău pozi ,iolllll. Este importa nt să se ţ lnt' SCIlIl11\ de funeninţaroa !. .. m 2. 0:1(i IJ'I. De a80 + . Ina inta rea trep lntă a celor doi plonl - "pas cu pas". esle rol0~ lă In multe sl ud il (vezi, Il. special, exemplul di n d la gramn 346). In pozitia din diagrama 344 nlbul cl şlig,l numAi pentru cii după 1. M 15 2. bă H 3. bG 1;1 4. tl7 12 ti. b8D JID 6. Db::i + n:bti + i. R:b l'i se aj ullgl\ 3 lIe-l şi pionII se transform:, In dame In nceluşi Ump. Un Interes deosebit prC1.lntă pozilhl (lin diagrnma :150, In care allllli el ştlgă. etc.) 1... Pili; (relativ In 1 ... Hf.'>, "ezi varillnla A) 2. nd:] Ileli (sau 2 ... R c ~ :1. Hl:4 HI16 '1. ReI4 Be6 S. Re5 I 1Hbf. ij. RI6 n:n5 7. Hg6 RM 8. R:h6 ar. !). Rg6 10.116 a3 11. li7 n2 12. 118]) şi clşti gt\) 3. RM! 1 Rb" 4. m .. R:,,;; 5. HUG ele. Anall7.a acestci variante dClllonstrcaz,i cii pricina "JeloMci albullii l:o nsU In faptul cli. pIonii silI .~Int IIllli avanSIlIi.

    a"

    PION CONTRA UN UIA SAU MAI MUL.TOR PION!. PIONI cONTRA PION!

    129

    este cea mal bună conUnuare. Dacă 1. 16+, atunci l... g: f6+ 2.&:16+ Rn 3.Rf5 ReS remi2.l'. In general se recomandA să fie Inaintat plonul In fala căruia nu se g"seşte un plan advers) 1... h:g8 (sau t...h6 2. Rd5! Rf6 3. Re4, cu variantele: 3 ... R e7 4. Ile5 Rd7 5. 16. sau

    350 N. GRIGORlK \ ', 11121

    351

    Va rl~nla A. t ...nm 2. 1td4 nuG (după '2 ... Rf4 3. ReS Re5 CII sco pul d e Il bloca regele nlb pe co loana .,a". al b ul o.ştig:' pionul negru a6, njunglnc[ la poziţia lui Gri gor icv cu plonul neGru la h6 - vezi diagrama 333) 3. lIe;, UlM 4. JlhG JlWI :t. R:aR IL" G. Ilhll li4 7. 116 h;) 8. IIi

    h2 D. uRII şi clş tigă. Grigorieva demonstrat cii deplasarea plonllor albi si negri cu O Huie mal sus SII U mai Jos nu IlIrlucn· lea z;} rc)';ulllllui joculuI. La deplasarea In sus poate mmu: 1. Ilea Itlv 1,2. nll4

    R" .. :1. I1e:) IUti!! '

    după

    care se ajunge la 11IIlgrllmB 35\!, dar se poate juca 3 ... Rg7 4. R:r5 M, rcycnl n du-se la varia nta princi pa l/!. J.a pierdere duce 3 ... Rg7 4. R:f5 Rn 5. Rg5) q, !pM Ro'! (rău e~te L.Rh5 din cau?:J. 5. H:15 R:h·\ ti. ReG Rgol 7. 15 h 5 8. fI)) i), U:Iă un li. Ile;; (continuarea fi. Rg5 Rg7 7. f5 Rf7 8. RhG etc. duce la pozlUa de remiz/! din diagral111l 328) 8 ... ne7 1. Ir; nn 8, 16 RlOl (greşit este 8 ... ReH 9. Re6 Rf8 10. h 5 I Re8 Il. I7 + TIrS 12. RrG h6 13. Rg6 şi albul clştigil) 9. ReS neO (plonul h7 trebuie să stea pe loc - alUel IJcltrul pie rde 1) 10. n + (dacă 10. h 5, atunci 10... RfS tt. f7 h6

    In cursul analizei nu este gre u dl! stab ilit că la mutarea a[bului 1'\d6 negrul t re bui e sil răspuntiii Rh6, la mutarea HII7 - numai Rh7, iar la mularea ;RIIS - numai Hb8, deoarece altfel ne· grul 1)lerde, eăel regele a l b ajun ge la c8. Pe baza "vecinittMU" (ver. i Introduce ' rea), se stabilesc şi celelalte ellllpurl corespondente. Cimpului e7 II coresJlunde a7 (cimpu l e7 trebuie p.'nlsit. deoarece dac" la Re7 negru l rlispunde Rei, aluncl pierde dupii. răspunsu l albului R ('6), cimpului cu II corespu nde numai cimpul a6, iar cimpului e8 - clm· pul a8. Care cimp corespullde Irrsll cimpului f7 (vecin cu chnpurilc e6, e7 şI (8)? Evident, numai cimpul b7, vecin c u cimpurile ati, a7 ~I a8. Gu re cimp corespunde cimpului rs (vecin cu clm-

    PI ON CONTRA UNUIA SAU ,\1A1 MULTOR PIONl. PIONI CONTRA PIONI

    purile f7, e7 ~l dt)? Evide nt. numa I cfm pu l b8. "'eel'l cu cim p urile b7, a7 şi Mi. Pornit,,1 de IH co n ~lderaţ il an a loagc, se poale Sl;lbili t;ă dmp ulll i 16 Il coresp u nde cimpul b6. Inr cim p ului f5 (vecin c u cimp uril e co .~ i 16), IrdH,i e siH c::orespund{, cimpuril e b5, a5 ş i b7, ved nc c::u cimpurile a6 .• i b6. Ins,\ cimpul b5 nu esle Il ceesl bll rege lui negru, pc cimpu l b7 nu poate muta [n acest m oment, Iar pc cim pu l a5 se :,flă d eja. De aeeastii sltlla \ie se fol oseşte a ll)Ll f jucind 1. nC5! RMi (dac" 1...1'1.1.6. aluJlc::i 2. RcG ! R a7 3. Re7 1. d e exemplu 3 ... HaS 4. RdG Rb7 5. R d 7! Hbl, G. n eS şi clş li gii, sau 3 ... Rb8 4. RdG !, .~ au 3 ... Rh7 4. n1l7. sau 3 ... Rb6 4. R1şi mctodil) a... Hhl! 4. n efi (ac um fef.({'I~ a lh ocu p:' u n cimp c:l ru ia Il eo respu llIl e cimpul 1l6, Inaccesib il relll'lui negru) ·i ... nu7 (III 4 ... R e 7 "Ihul r:lslJunrle 5. Re7 , i ilf ,1... Rh7 plerdc d in ca uza 5. fid 7) G. 1l,,7: nuli ( pi e rd ~I alte co nlhwii rl) 6. 1\1111! lIh7 i. Ud7 Rbfi H. n~R! şi d~ tlp:" to ll plouli nef.(ri. :161 l I. U01"V Il'SI ....

    Alhul

    la

    mlliare

    Ig~"

    dş/iglJ

    133

    Studiul lui Botvlnnlk (!.Iiagrama 36 1) :,rc o eurs:l: 1. R16 ? Rh6: 2. ReI) R e7! a. R:du Jldi: remiză. d e exemplu : -1, Ue" lle7 5. dă Ud7 fi . dfi (6. Rb6 Ud6 7. R:a5 fi:,I ;. îl. R:a6 nc6 rem i ză) 6 ... U,18 7. neG lleR 8. Ub6 1l1l7 9. R:nG R:dfi 1l1. H:IIU Ilo·7. P entru u obţ in e vlelorin, albul tre buie ~il ajun gă eu regele In cS, Rb7 13. R blJ RIl7 1-1. Reă şi restul c simplu. Cind plonll s[nt pe ambele flallcurJ, reallzarell plonulul In plus es te mal uşoară. Chiar [nl r-o pozlţlc ca aceea d in diagrama 362, In care regele alb este legat de plonul d4, tot exis t il o cale de clştlg: 1. RM ROi 2. M! nh5 3. R13! Rh6 oi. \,1" noG l). RH Rb6 6. !Il) Rh7 7. 05 R07 8. 06! (numa i aşa! Greşit eş tI' 8. h6+ Rg6) 8 ... 1\116 (sau 8 ... R (6) ~. fill4 R97 10. !lU»! d:lll. h 8 + R08! 12. RtS d2 1:1. 117 + RhS 14 , IU? dlD 15. 07 + ş i mat In doml mulilrl. E.~te necesar 511 amintim că albul obtine victoria şi In ca7.ul deplas1lrii pionilor de pe flancul dame! SI Il regelui alb cu o coloam1 spre stinga (adid In pozitia - Alb: Rc3. plonl b4. g3, h2. Negru: Rh3, pioni b5. (4). Este a d evă­ fat Insii CI1 In aceastil pozitie calea spre clşti g ("ste mult mal grea: 1, Rdi R04 2. M fiM :1. R e:IIIU"l 4. Re.i 1t1l5 ă. R14 R08 8. g'i R07 7. 115! (dac,l 7. g5?, atunci 7... Rg6 remIză) 7... llh6 (acum albul t rebuie s,l treacil r[ndu l la mutare adversaruluI. lolosind meloda t riun ghiului) 8. R ei HOli 9. fU:1 RhS tO. RI4

    362

    Ct~ligil/ dOtă

    deplasdm fOii pionii rle p e /1{Uleu! damei, Impre!II1ă Cl! regele olb. cu o

    t%and spre sltngo. La o deplasau cu doud coloan e spre sUnga - umr:ă Il07 II . U:; nl7 12. U6 + 1If6 (sau 12.. .Rg7 13. Rg5, ceea ce scurtează solu\la) la. Re4! Ru7 (rău este şi 13 ... Re6 14. hG Rf6 15. h7 RS7 16. Rf4 Rh8 17. Rf5, de exemplu; 17... c3 18. RfG c2 19. fU7 clD 20. g7+ R ;h7 2t. g8D + Rh622. Dg6 mat, sau 17 ... Rg7 18. ReG e3 El. h8D + ' [ R:h8 20. Rf7 e2 21.S7 + şI mat In douA mut;'!ri) 14. lle3! (d in nou t rebuie efecluatii manevra tr iun ghiului) 1.f ... Rf8 liS. Dt.{ RfJ7 16. Rg5! e3 17. 116 + Ull8 (Ia 17 ... Rf8 ur mcazil 18. Rf6 c2 19. h7) 18. RI6 (nu Insii 111. S71? flf7 şi elştig;\ negrul) 18...('2 19. b7 + R,h8 eo. nl7 ulO 2 1. D7 + R;1I7 :!:!. U80 + şi :!:I. 0\16 mat. Daeă se deplaseal.:\ pionii de [le flancul damei cu [ne,\ o coloană spre stinga (adIcă In pozl\ia - Alb: Rb3. piolli a4. g3, 112. Negru: Rh3, pioni a5. M), se ajunge la o pozi\ie de remiz,l. Negru l nu mal poate pierde deoarece regele alb nu poate le~i din limi te le pătral ulul b4-e4-el-b 1. dtl exemplu: 1. ReA Rg4 2.114 RII5 3 . Hd-l RDi 1 doi pionl: 1. fiii lI'lIi (dnd 1... g6. ntun cl 2. II :(.tH 381

    N~!Jr/ll cfşfÎg(f ""bţÎne

    rorlnl , ' [clor!:1 judnd: 1. •• Rer. 2. Re:! llM 3. Ilb2 Hd:! urmat tir tllslru-

    gerea pianilor g3 ~i 112. Jn poziţia din dingrarnll 380 ne;:!:rul 11 reuşIt $:1 folosea$cii faptul că pionii 5:'1\ erau mallnnlnla\i: 1, .• I"'! 1 2,\1:111+ (nu schimbă IU~.rurlle 2.b6 Rtl6 3. S :14 83, sau 2. 115 Rd6 I 3. a6 Rc7\ 2 ... Hdti I! 3. nu 113 4. aS 1t..7 5. Re2 e:dl> 9. e:d5 Ilea 10. n e40 RdG II. Rd4 $\ clştigă, Sli ti 1. .. el> 2. d:el> b:e5 :1. b3 a8 4. 03 115 5. 04 Re;) 6. n e3 Rd5 7. Rd3 e4 + 8. b: e4 + Rea 9. nd2 R:eJi 10. Re:! Ud .. ! II, Rd3 De.. I~. eA! DM 13. Rd4 It:"" 14. R e3 Ra3 Ir.. e5 şi clştlJlă; sau 1... bl; 2. M a6 3. 83 lU4 4. 1ld3 mă 5. eA ne6 8. ~ 5 IId5 7 . .lle3 ReG 8. R e-i Il",7 9. dii şi d ş ti l!ă; sau 1...a6 2. boi 85 3. b:1I5 b:a5 a4 Rl4 $ . Rda elco ; sau 1... 115 2. n4 b3 3. n:b5 e:bfi 4. Re:! M 3. Rd:! ba 6. ne2 04 7. Rd:! RdS 8. Rd3 NdB 9. e4 şI dştlgă.

    4:

    ~ I albu l a \·edat. tn arara ncestul plan. negrul ar n putut al ege şi lin a ll ul, ar;ltat de Grigoriev: J ... Ueli !!.Re2 RdU 3.Re3 R07 4. lle2 Ilh7 S. Rf'!3 (nici aici, nici ,"ai In a int e nu se poate juca RO, din ca U ~R e4-e3) 5 ... aS! (In această mutare se Ilscunde id eea fundame nt ală a pIanului a les de nCJlru) 6. b:a8 + U:u6 7. Re2 llb7 (nu Insă 7 ... b5 8. d6 Rb6 9. c:b5) 8. Rea R e7 II. ne:? Jld8 10. l\ e3 bă fi

    ,,,!rUI

    e1ştl g:1 .

    n par ti da Krutiansk i- Zagorovs kl (dIagrama 384), negrul Il g:1s lt un plan Inte · resa n t: 1... lIti! (forjlnd Inai nt area plonu lui , deoarece 2. ReCi 85 I 3. h :g.') + R:g5 ar fi 1:1,"urlt 60 millel suar ta lu ptei) 2. li6 Ilet! a. li' n:d7 4. n,e;) n e7 :>. Rd ă nn! (pre matur este 5".115 6. h:g5 Rn 7. Re5 Rg6 8. Rl4 h4 9. Rg4 h3 10. R:h3 R:g5 11. Rg3 remid) 6. ll e6 (uaeă 6. Re5, at unci 6 ... Rg' 7. R e4 RfS 8. Rf4 g5 + 9. h :g5+ RgS şi clştigă) G... gli! 7 . R:b6 (sau 7. h: g5 M şi elşllgil) 7 ... g:M! 8. Reli :>KEII «l K. REIC:HEUf. IGQI

    Il:RUTIANSXI·UGOllQnIXI. M

    ce du ce In clşt i g pe nuu R b4 Rc6 4. R c4 Rc7 5. Re7 I 4. n aS Rb8 6. RM Re7 7. Rd5 Rd1 etc. Ma i

    146

    CAPITOLUL VI

    laTe es te 1. TIM!, de exemplu: 1. •. Re7 2. ReS Ud' (dacă 2 ... Rb7, atunci 3. Rd6l ReS 4. Re7 ! aS 5. eS a4 6. R[S 037. e7 112 8. e8D + şi clşUgă. De mut,;rile pl onilor lIegri ne vom ocupa mai jos) 3. Udă n e? (la 3... Re7 urmează 4. ReS! a5 5. Rd51 Rb6 6. Rd6! cu variantele 6... Q4 7. eS a3 8. e7 a2 9. e8D alO 10. Db8+ ~I 6... Rb7 7. c6 ReS 8. e7) 4. ReG RdO (altfel 5. Rb5 cu clş­ t lgarca pionu lui a7) Ij, RdG R eO 6. neG (acum n egrul este obligat să In ainteze p lonul "h") 6 .•. hS (dacă 6 ... h6, atullc! decide 7. 115 I g: h5 8. RIS, sau 7 ... g5 8 . R:f5, sa u 7 ... aS 8. lI:g6 Rf8 9. RIS 114 10. eS aS 11 . e7+ ReS 12. 87) 7. UdG Ud8 8. neG ReS 9. TIM Re7 (sau 9 ... Rb7 10. RaS a6 ll.cS I Re6 12. R:1I6 Rd6 13. Rb6 R:e6 14. ReS ceea ce duce la di agl'ama 372) 10. RaS Rb8

    392 ŞI6KIN·nHON I N.

    lA!n loand . HI38

    It. eS ! Re? 12. R:07 Rd6 13. Rb6 U: e6 (daeă

    13.. .Re7, atunel 14.Re71) 14.1\.:61 diagrama 372. La o negrul obline Insă remi za: 1. Rd4! ne? 2. Re::; 86! 1 (se po ate j uca şi 2 ... Rd7 3. Rd5 a6! I Datorită mutărII a7-a6 negrul obţin e opozi lia fă ră sil-ş l In răut ii l eoseă pozitia pion ll or pe fhwcul regelu i) 3. RI15 ( fără folos este 3. h5, di n cauza 3 .. .g:h5, vezi diagrama 3(9) 3" .Rd? 4. Rd4 Rd8! (obţlnInd opozllia la dlş tanţii) 5, TII:4 R e8! 6. TIM Rh8 (rău eşte 6 ... Rb7, Ilhi cauza 7. Ra5) 7, nu5 nb? II, nflll R e? (se poale j uca şi S... ReS) 9. llb3 llb? 10. llea Re7 II . RM R eO! (pi erde 11 ... Re6 di n cauza 12.Rd4 Re? 13. ReS) 12. Re5 Re7 etc. şi elştl gă - vezi apărare corectă

    :-':u este aUt de uşor de apreciat final ul din diagrama 392. La prima vedere se parc că a1bul nu poate clştlga, deoarece regcle său es te legat de apărarea punctului e3. Cu ajutorul " m lnilrli" pionl!or albul elştlgă: 1- b3! Rb7 2. {tII! f:{t4 3. 11:0->; h:U4 (nu se poate juca 3 ... h4, din CaUZIl 4. R: e4 1 h3 5. R:f3 şi clştlgă) 4. ll:M 03 (ultima Incercare) ", R:IS n:12 6. R:rf! RaG (s au 6.. .c5 7. b:c5 RcG 8. a6) 7. ReS RU (sali 7... e5 8, b:c5 R :a5 9. Rd4 Ra6 10. Rd5 Rb 7 11. Rd6 ş i ctş tl gă) 8. nd. negrul a cedat.

    Soluţi a studiului lui Troiţk i (dlagram!l! 393) este bazat" pe blOC!l rea unei serii' Inlregi de puncte. Prin aceasta se creează o serie de obstacole In calca regelui adverJ;.. spre fl ancul damei: 1. fII!! (ins ufl cieu l_

    393 A. TROITK I

    este l.R:g2? din cauza l. .. RgS 2. a4' b:a3 3. b:a3 RI6 şi regele negru are· timp sA ajungă pion ul "a". Dacii 1.a4?'

    PION CON TRA u NUIA SAU MAI MULTOR PION!. PIONI CONTRA P ION!

    atunci 1. .. b:a3 2. b:a3 Rg3 3. a4 h5 şi mat In trei mutărI) 1...g:16 (acu m drumul regelui negru s pre Ilancul d a mel, prin pu nctul [6 , este Inchis) 2. n:02 Rg4 3.04 b:1l3 4.b:n3 RI5 5. 114 (e Inc;l pnmatur 5. d6? c:d6 6. c6 d :c6 7. a4, din cauza 7 ... R e6) ti ...Ret> 6. d6! (crelnd u n no u o bstacol . Dac" direct 6. c67. atunci S ... d6 7. a5 R:d5) 6 ...e :d6 (dacii 6... c6, atunci 7. a5 Rd5 8. a6) 7.e6 ! (acela şi joc 1) 7 ... d:c6 8.a5 etc. In poz i ţia din diagrama 394, Gligorlci Il cedat partida la Bondarevsld. Continuarea jocului li-ar fi putut deslă şura aproximativ In modul următor: J ••• Rd7

    395 J,iSITIN·"I.ATOJl1.};\'.

    147

    1I011C 1m b unăt A leşte

    T IlIS+ rem i ză llrtn pierde pionul e6.

    şah

    elern, sau

    şe

    417 :N. GlIWOnIE\·. 1D37

    In pozitia din d iagrama 418 u rme a ză : 2. Re S Ta6 + 3. Re7 T n7 + 4 . nbG! Td7 (sau 4 ... Ta l 5. d7 şi clşligil) il. n~6 Ta7 6. d7 şi al bul clştigil. In poz1 l la din diagrama 419 negrul plerd(' (lin CaU1.n poziţiei nefavorab ile 1. .. Ta7 +

    CAPITOLUL VII

    Albul

    Negrul 10 mII/ore face remiztl

    clşligtl

    Il regelui silu pe marginea tablei: 2. Tg2+ şi e1şUgil, sau 1...Ta7+ Taa (dacă 2 ... Tal, aluncl 3. RIl7 4. e7 şi elştigă) 3. T02 + nls

    1... 8g7 2. RfB Tb8+ + OS.Tefi TnB. Dacii e la mutare Insii, albul c!ştig1i.: 1. ruBI TIIB + (I...Ta2 2. f7 TaB + 3. TeS Ta7 4. Td8 I Rg6 5. Td6 + Rh7 6. ReB 1, sau 2 ... Ta7 3. Tf61 Daeăl ... Rg6, atunci 2. f7 + ) 2. Te8 TIII 3. 17 Tn7 4. TdB Tb'1 5. ReS 1 etc. ~2 '1

    N. CIUOORIEV. 11137

    Negrul li' mII/Ou face remi::11

    ... ...Tn8 + 5. lb7 TuB (nu 5 ... RI6 din cauza 6. e7 Ta7 + 7. Rd6 Ta6 + 8. H(5) 6. nb'1 Te8 7. He7 TIIB! 8. Ud7 Tu7 + etc. Poziţia dIn diagt'ama 426 a fost

    ' 10. Thl Tb2 II. TbO + Rd7 12. Tb8 Tbl 13. RlI7. Rezultatul nu se schimbil chim' dacll. negrul e la mutarc. Nu este greu nici exempl ul 469; 1. T.31 Tc8 + 2. Rh6 Tb8 + 3. Re7 TM 4. ReG RI4 (sau 4 ... Tb8 5. Td4 + RIS 6. b4 Re5 1. TM şi clştlgă) 5. Rd Tb8 •• boi fe8 + 7. Rb::> (amenlnţlnd 8. Ra6) 7.•.Tb8 + 8. RM Te8 + 9. Rb3 TIM (9 ... Tb8

    ct~ligll.

    10. b5! ele. ) 10. Td7 (se poate juca şi 10. Td6 - vezÎ ma l sus) 10 ...TbD II ~ Uc4 Te8 + 12. Jlb5 1"b8 + 13. n e::i Te8 -l14. RbG Tb8 + Ui. fII? şi clşl1g~. Separarea regelui p ş i clşlilta , sau 2 •.• Tc:2 + 3. Rb3 Tel 4. br. Tb1 + 5~ nn" Re!! G. Raii şi clştigă. Poziţia din diagrama 471 este cl~U­ sat ă numai cu albul la mutare: 1. UH3. {dacă e negrul la mutare, atunci el lşl asigură remiza prin 1. .. Ta81, deoarece pozi\la albulu l nu lllai poate fi Imbună­ tătiU. Cu regele alb la c2, In poziţia Iniţială, după 1. 1'a5 negrul capătă posibilitatea de a schimba pozilla lur-

    CAPITOLUL VII

    .17ti

    470 N. CRICORI!:V. 1&37



    A/bul

    e/ş/iglJ

    dar nu 3. Td5+? Rc2 4. Te5+ Rbl 5. Rc4 Tb8 6. b4 Th4 + 7. Rb5 Rb3) :1. Ua4 I (ma l slab este 3, T b5 Ta8 tot e ncctsar sli se j oact 4. Ta5 Tb8 + 5. RM) 3...T«8 + (sau 3 ...Tc8 4. b4. Rc4 5. 1'a5 ele. - vezi varianta princlpalli. Nu Ind 5. Th4 + din ca uza S ... R(3) 4. 1'n5 1'e8 (sau 4...1'b8 5. b4. 1'e8 6. Ta7 Tel 7. 1'd7+ ş i c!ştlgă) :;.M UM (sau 5...1'el G.ThS, de exemplu: 6 ... Tal + 7.RbS Ta8 8.ReG şi clşti gă, sau 6 ...1'c8 7.bS Re4 8.Th6 ş i clştlgA) G.Ta7! (6.bS? 1'bS remiză) G... Uda 7. 115 UeG (7 ... Tel 8.1'd7 + ) 8.11a5 UdG 9.b6 lle6 10.11a6 UdG 1I.Th7 (11.b77 1'c6 + 12.RbS Rc71 remiză) 11 ...1'.. 0+ 12.Ub7. Una dintre cele mal grele pozi\1i din analiza lui Grlgorlev este cea di n d iagram a 472. Dacă e negrul la mutare, aluncl urm ea7.ă: 1. ..1'b7 2. ne3 Te7 +

    ,1

    'riului: 1...Te8+ 2. R b2 Tc5 3. Ta6 'Tb5 4. Ra3 Re5 5. RM Tb4 + remiză. In afară de 1. Ra3, la elşUg duce ş i 1. Ta5) I. ..Tn6 + (t...Fl e3 2. 1'.:5 + Rd4 .3. b4 Ta8+ 4. Rb3 şi se a.junge la o 'Pozitie analoagă eu aceea din diagrama ~70) 2. IIM 1'1,6+ (dacii 2 ... Rd3, atunci tre buie jucat 3. 1'115 I T b8 + 4. Ro4, .ceea ce duce la varianta prIncipalII,

    472 N. OlU OORIEV. 1987

    471 N. mIlOORI E \'. 1937

    Albul

    cfşfigQ

    :J. Ud1 1'b7 1. Ile;; 1'e7 +

    G. UbU etc.. Ba u l ... RlD 2. TM TdD (sau 2 ... Rf7 3. b1) 3. Rel (nu 3, 114 din cauza 3 ... 1'd3) 3 .••Te8 + 4. Rd" Tb8 5. R e-i Te8 + 6. Oda Tb8 7. 1» etc., sau 1... Rf6 2. nc3 Te8 + 3. Rd4 TbO 4. Ueă Tc6 + ~. Rd6 Tb8 (foarte rău es te S ...1'dS + 6. Re7 Td4 7. Re6 Th4 8. Rb5 1'hS + 9. Ra4 l'M 10. 114 şi clştl gă) 6. Tf:1 + ! (aci

    +

    • _ _ __ _ _ _ _ __ 'C'"NCA"'"U"R,'~CU TURNUR I ŞI !'IONI

    lahu l este IIb501u t necuM, spre d eose-

    bire de pozl \llle similare pe care le·am studiat mal Inainte şi In care se pu tea

    ~.

    '"

    GlUGOR IEv.

    lDST

    clşti ga şi In o.[le moduri - vezi mIII sus) a ... nU;; 7. lIe3 Te8 + (referitor In 7... Rg4 8. 1'd3, vezi d iagrama '169) 8. Rd " Tbfl Il. R e3 '[cU+ 10. Hh 2 Tb8 11 . TtI RUIi (ac um .s-a nj ulls la pozitia clştigata pent ru alh, din diagrama 468) 1::. R e3 Te8 + 13 . Jldi Tha 14. H e4 Te8+ 15. Udă Tb8 IIi. T bl Ra 17. li4

    R e7 16. n eG etc. Albul la mU lare joacil 1. n e:! Tell+ 2. Rd'! ThU :1. Re ;; Te8 +

    4. Ihl6 T\.I 8 ;). lleG! (negr ul se află Intr- un . ugzwllng origInali} ", .• RI6 (5 ... R g6 G, Re5 1'c8 + 7. Rd4 T h8 8. Re3 Te8+ !). Rh2 1'b8 10. 1'13 şi clştig:l_ D acA ;' ... ma. aluncl 6. Re5 Te8 + 7. Rd4 T h8 8. Re3 Tc8 + 9. Rb2 Tbll 10. 1'e4 şi elşlig., _ vez i mal sus) 6. Re;:; ! 1'e8 + 7. RII S 1'j,8 8. 1'13 + R":; !t. n e5 şi clştigl't - \'ezi mal sus. La elştlg duell şi 1. ' rei R. S (SlIU 1 ...1'h8 2. Rc3 I T cB + 3. Rd 4 T bB 4. Rc4 TC8 + 5. Rd5 1'1>8 6. b4 şi clşligă; nu Ins,\ 2. b41 din cauza 2 ... rh3 3. b5 1'h5 4. T M Re6 5. b6 'r h8 etc.) 2 . Re3 Tell + (relativ IA. 2 ... R I5 3. Tel, \'ezl m ai sus, dIagrama 467) :1. Rd-1 Tb8 -1. U d TeU+ 5. 11415 T b8 6. bol nr::; 7 . T e-1 T dU + 8. lI eG Tc8 + (sa u fI ... Re5 Rc7!) fl . n il:; Tb8 + 10. UaS ! T n8 + II. Itb7 Tui I:!. Tc:i + Re S 13. 1,:; R,Ui 14. Tel şi pionul se lrll.llSfor m ă In dmml. Urmiitor ul exemplu ni ]ui Grigor ie\' (dillgrama 473) nu mai este greu d n soluţ l onat, cunoScind exnmpiele precedentn: 1. TI' I! nfl: (IrnpieIl ielnll pe alb d utilizeze lunlolla com· blna t :' - cOl11lHml cu fl l:lgral11!\ 'lt,7 dupil mu turell ILl'grului. Duc:; 1. .. ,[,h8, !\lullci ver.i dlagramll 467, cu HIlJu] III mu t are: 1. H.c3 etc.) 2. TM ! (a s urvenit po7.iţ l a din diaRrama 472, după 1. Te4 R16; albul vrea să joace Rc3 etc.) 2... RI3 (SIIU 2 ...1'h8 3. Rc3 - compară cu dia· grama 472) 3. Tel! (acum s·a ajuns din nou la poziţ i a iniţiali!, dar cu negr ul la m nta re) :.1 ... (dup5 3 ... Rg1 4. Tel survine poziţia din diagrama '167, cu regele negru la g4; la poziţia elin dia· grama d uee 3 .. .Rg5 4. T I3: poziţia

    1""

    .wa

    li _

    Fina luc;1. în partida d.

    din diagrama 472, d upil m ulareu negru· lui, survine după 3 ... Rf6, la ca re urmeazA 4. Rc3: ia r după 3 .. .1'h8 4. b4 fU4 5. Tel Th3 survine poziţia di n diagrama 462, In carc ulbul continuă cu 6. Re2. DupA 3 ...T b7 4. Rc3 Te7 + 5. Rd4 Tb7 6. Rc5 Rf4 7. Th3 H.g4 8. Td3 Tc7+ 9. Rb6 albul clştigă filră mare gre uta te,> -1. Te l şi s·a ajuns la poz i ţfa din dia· grama 467. cu regele negru la f4. De Ilci se poale trage concltl7.ia eil In poziţ i a di Il diagrama 467 alhu l clştig,\, inl1lferen t dne este la mutare, nu numai atu nci dnd regele negru se află la f5. ci şi Ja fII. [7, f6, f4 şi IJ. Teoreticianul şahist Cheron u stabilit I}cnlrll acest t ip Il e linaluri următoarea rrgul,; : pozit ia cste remlz" I1ncilnumilrul lillici (oriwulalei) pe care ~e aliii pionul, I)]US număru l de coloane care separă I'lollul dc regele Itdvers. nu estc mal ma re de şase In caml pionului de pe coloana cltl ulul, mai marc dn cind III cazul p·lonilor centrali ~i al celor de pe coloana nebunu lu i, şi mal lllare de opt pen t ru pionii pe de coloana tu rnul ui. Aceastil rcgul:\ esle va l nbilă din pu nctul de vedere al albulul. Cind pionul este negru, atunci li nia a Optll devi ne prima etc. Astfel. de exe m plu, In p oz i ţ i a

    ,u



    CAPITOLUL VII

    178

    de re miză a lui Tarrasch (diagrama 453) sum a cifrelor este: 4 + 1 _ 5, Iar In poziţia de remiză a lui Grlgorlev (diagrama 458) leeută sumă este; 4 + 2 _ 6, In amb ele cazuri albul avind plonul pe coloana caluluI. In consecinţA, pentru multe flnalurl de turnuri regula lui Chero n se aratA corectă. Cum a demonstrat InsA Grlgorlev, regula aceasta nu este aplicabilA la toate finRlurlle. De exemplu, poziţia din diagrama 467 ute clştlgatA pentru alb, indiferent unde se aflA regele negru pe coloana ,,1", d eşi suma cifrelor dupA Cheron nu este decit de 3 + 3, adicA 6. Astfel, regula lui Cheron trebuie folosită cu multA prudenţă.

    Poilţla d in diagrama 474 dupA Cheron este r emizA (suma cllrelor este de 2 + 3 .,. 5), Iar după Grlgorlcv albul clştigA:

    474 N. GRIGORIBV.

    1 ~ 87

    rege, iar turnul Ir II putut, ca r15pun$ la 4 ... Rg4, sA p1i.răseascii linia a treia_ După S... RI5 4. Rb2 se ajunge la poziţia din diagrama 473, eu negrul la mutare~ Iar dacA 3... RI4 4. Tel RI5 5. Ra3 Ta8 + 6. Rb2 Tb8 7. Rc3, atunci survine poziţia din diagrama 467, cu negrul la. mutare) 4. Ral Ta8 + 5. Rb2 Tb8 8_ Rta Te8 + 7. nM (regele caută sA ajungilo la d6) 7...Tb8 + 8. Re5 Te8 + 1. nd& Tb8 10. T13+ no5 n. ReG (regele şi-a tudepllnlt misiunea şi acum se Intoarcela b2, pentru ca după aceea să poată apăra plonul cu turnul din spate) li ... Te8 + (după 11 .. .Rg4 survine pozitia din diagrama 469) 12. nd4 Tb8 t3. Rta Te8 + M. Rb2 'Ib8 15. TII I Rg8 18. Re3 Te8 + 17. Rd4 Tb8 18. Re4 Te8 + 18. Rd5 Tb8 20. Tbl I Rr7 21. bol neT 22. ReG şi clştll!~. Dacă negrul răspunde­ la 1. Te3, eu 1. .. TbO, atunci nu urmeazA; 2. b3, din cauza 2 ...Th2, el 2. naZ TaI + 3. Rbl Th8 4. Re2 Te8 + G. nd3 Tb8: 6, Rc3 Te8 + 7. Rd4 Td8 + 8. n eri Te8 + D. Rd6 Tb8 10. b:l, şi dacă 10 •.• 1H8~ atunci H. T13+ n!lti 12. ne5. Exact la Iei stau lucrurile şi In poziţia. din diagrama 475, pe eare autorul e~ o considera remiză (conform regulil ~ 475 A. c H1: n ON. lD26

    AlbllE la mulare c'~l/gd

    t. Te3 Rf6 2. b3 nUfi 3. Ra2 ! (mal puţin tare este 3. Rb2 RI5!, ceea ce duce de asem enea la cl,tlg, dar cu mult mal mari greutăţi, deoarece survine poziţia din diagrama 473, cu albul la mutare. DacA 3. T13, alunci 3 ... Rg4) 3••.R16 (este absolut necesar sA fie I mpledlcată mutarea 4. TIS, care acum a devenit "posibilA; plonul alb este apArat de

    Cht ron - remim GrlgQritv - albul clşligll

    După

    DuptJ.

    F I:'-IALUIU CU TUR.NUR.I

    '2 + 4 _ 6) şi In care albul clşUgă. Cum a demonstrat Grlgorlev, după 1. T/31 Tb8 (cu scopul ca la 2. b3 sA for~ez e remiza prin 2••. Th2 - vezi poziţia din diagrama 462) 2. Re!! Te8+ 3. RdS Tb8 4. Jle3 Te8+ 5. Rd4 Tb8 (sau 5 ... Td8+ 6. Rc5 Tc8 + 7. Rd6 Tb8 8. b3 RgS 9. Rc5 etc.) 6. ba RII6 7. Re3 Tel+ 8. Rb2 ,[b8 şi se ajunge la poz i ţia din diagrama 468.

    TURN ŞI PION DE PE COLOANA TURNULUI COXTRA TURN

    ŞI

    PIONI

    1 'iI)

    După 6 ... Ta9+ 7. Ub6 TMi + 8. Re6 Tb5, decide 9. Ta8 + , Iar dacă 6... Rali , atunci albul clştJgă prin 7. Tea I (nu InsA 7. Tb8 Tc7+ şi 8 ...T:h7) 7 ..•T:b7 8. Ta8+. tn studiul lui Trollkl (diagrama 477) albul obţine clşllgul: 1. Rf4 Rf2 (singu ra apărare Impotriva 2. Tg8 + ,1 3. a8D) 2. Re4 ReI!; 3. Rd4 Rd2 4. R~. P l nă aci negrul a rezolvat tn mod satis făcAtor problema apărării. Cum trebuie fnsă

    477 ..1.. TR01TKI

    In pozipa din diagrama 476 albul din cauza poziţiei nefavorabile II Ilgurllor negre: 1. RO::' (Imediat C6 regele alb reuşeşte si\. ajungA pe cimpu l

    clştigă

    476 P.

    ll.O~NOVilKI

    Albul la

    mlllar~ c/şligll

    b6, negrul trebuie sil cedeze. In COllsenegrul trebuie să-şi aducă şi el regele spre cimpul b6, adică sil ocupe cimp urile a6 sau a5) 1 ... Ra2 2. Rg6 I (datorlti\. aces tei mutări albul clşU gă un tempo Important pentru aducerea regelui pe flancul damel) 2 ...'l:a6 + a. Rfă Ta7 4. Reă Ra:! 5. Rd5 Ra4 6. R e5! Acum negrul se află In zugzwang. clnţ/l,

    Jucat mal departe 7 Nu ajută 4 ... Tel + 5. RM Tbl + 6. RIl3 TA1 + 7. Rb2 , deoarece şahurtle se termină şi nu existA apărare tmpotrl va 8. TII8 + şi 9. a8D. Mal rămlne numai 4 •.. R e3. dar atunci albul etştlgă turnul: 5. Te8 I T:a7 8. Rb6 + etc. Poziţia din diagrama 478 se deosebeşte de studiul lui Trolţkl numai prin poziţia regilor. Aci albul nu poate clştlga: 1. Rf7 mă 2. Re7 ReS 3. Rd1 RdG 4. Jle7 RelS (dacă 4 ... Tcl+, atunci 5. Rb6 Tbt + 6. RaS Tat + 7. Rb4, sau 6 ... RcS 7. Tc8 + şi 8. a8D) 5. TeS (nimic nu dă 5. Rb7 Tbl + 6. Ra6 Tal+ 7. Rb7 Tbl + S. Rc7 Tai) 5... T:1I7+ 8. Rb8+ Rb6.

    C,I\PITOLUL VII

    >80

    i~stc, desigur, l ... Un ? din caUZII 2. Th81 T:u7 :1. Th7 + şi albul clştigil. Dacli

    S. R f3 ReS 6. neS RM, 7. R d3.'

    PINALURI CU TURNURI

    Re6 8. Th7 Rb6; n\u este 3 ...TI6 4. '117 TII6 5. T b6+ 1 şi cI5lig~; ca r~bpun~ la 4.Tb6 + 1 urll1ca7.~ 4... fU:'); se poah: juca şi 3 Hel5 7. RI)'! Tai II. R1l5) :1. Th7 Tnl >1, .., (dIlP'! 4. Tbfi + IU'

    +

    5. B e3 He? li. H c-I Hd? 7. Ik5 T el rCllihw rstl' elim') " ... lIrI; :;, It(::! neG 6. net 11.16 7. Hh!:i 1'hl + eli acelaşi rezullal.

    duce 2. Rc4 Tb5 :i. Ta7 + Rg6 4. Tb7· T a5 5. a7 Rf6 6. Rd4 Re6 7. Rc.1 RdG 8. Rb4 Rc6 etc.) 2 ...1'1I5! (posibilitatea ac estei mută r i salvea1.,l pe n egru. Acum $e ameninţă 3 ... Th6 + 4. Rtl7 1'16 cu remid) :j. 1'(17 + (3. nd7 ThH l 4. Rc7 '1'[6, de exemp lu : 5. Rb7 TI7 + , ~au 5. a7 Tf7 + J 6. Rb6 Tr6 + 7. I\h." '1'15 + II. Rc4 1':.5 remi~.ă) 3"'"1I1I! 1. TI7 (oI. H,lIi Th6 5. Rc7 Tf6 cu remiză, sa u 4. lU6 ThG + 5. Rg5 Tb6 cu remlz:\) .L.T",,! (4 ... 1'11(; + 5. T(6) :i. 1' .. 7 (IIU 5. ,,71 Ta6 + şi clşLlgil) " ...TII;;! şi remiz,\ p rin repetarea mutări lor. Concluziile generale asulwa aeestui .lip dr. rina luri sini tinte III dingrl1ma ,)01.

    +

    501 1'.

    UO~lo\NOYSKl.

    I D:iO

    O lupl,' Inleresant" a re loc In c:.:cmplul 500: 1. nm! 1',,5 + ! (la prima vedere această mulare parc Ilanuloxa lil : Illbul alungă regele negru spre flancul dalilei. unde de fapt vre Jl 'SI\. ajung:\ şi ('ii Cele,

    500 1'. HOlrANOVSKl. 10:;0

    .zona fir. remill}

    InlLe cOnlill u ăl'i Ins,\, pierd, tll' exelll~lu : 1. .. Tn + '1 2. Re5! Tr61 :1. Tg8+ ~l elŞti8'\. sau 1... Tbl? 2. T a7 + RhU 3. Tb7 TaI 4. a7 şi elştlg~) 2. Ilali (la variante.!", de remhil ar~tRte mal sus

    fi

    I"r(J~ lui

    a{h (cu

    nt(Jrul III mulare) '.~Ir .t~ , .; r./mpuri, limi/alt III I + 2. nh6 IId6 :1. n6 "l'hl -l 'l. Ha ' Tul ni ci 1. fu 8 ? Tel + (nu Însă 1 ... Tal din c auza 2. 116) !!. RI,G Ud7, n ici 1. TII' Tai! şi se IIjunlll·. CII ('u iorile schim bate, la o "Ilrianbl din anali zll pozitiei di n diagrama 5 t 5. La clşlig duce numai 1. 118 ! d . '1'1)8 + ! Be4 7. '1'b6 şi ctştig,\) 6. n eti (sau 6 . Tb8 Tdl + 7. He6 Tel + 8. Rb7 T b l + rIllll iz;IJ 6 ... Tr l + ! 7. nll7 Th1 II. Ite7 (sau lS. Ra7 Tb6) 8 ...Tel -'- şi remizll este inevltnb iJ ll.

    ŞI

    PION!

    197

    .'i2:1 ,\ . (;H~no!'. 11'~ft

    +

    In poziUa lui Cheroll (diagrama 522) negrul urc dll !lSCn1ell~a rellliza nslgurată : 1. IU6 (ducii In pozi\ln ini]i ulil In nl ulare este negrul , a t unci el tre bu ie s1l joace 1...1'0 1, sau 1...'1'1'2, urma t du manevra turnuluI pe eolonn>l "e". Oup;,

    522 .\. (' HF:HO~. III~~

    la mutare u r nlrRz:1: 1. Tn 1'.11 2. "(7 1I:e.1 :1. MI ne:; -1. b; 1'''1 ă. Rd8 , sau 1...1'116 :!. IId7 Th7 + :\. Hen (c u a m e~ "inlarea 4. 1'15 ..1.. ) :I ...1'ho+ 4. nb' Th7 + :;.1,lp6 Th6 + 6. n,,:; Th! 7. 1'15 +

    ll:ci 8.llal> Tql + 9.11h7 eli clştig u şor. Dacă regele p:irtii mni tarc se a n !! llhHul'i de piolll. atu nci exlstil şi o llitii calc Il c c1ş li g (Iliagrama 521): 1. 1'01 + (speranta llegrulu! este nllll1l1l şahul etern) :1. Rm

    TfI + 4. RgG Tgl + 5. Rt? TII + 6. Re8 Tel + 7. Rda 'Iht 6. Re8 (momentul Cl'iUe. Negrul a reuşIt sli. adueli regele· alb la e8, unde blochează Inaintarea pionulu! e6. Poate acum negrul juca 8... R:d5? Nu, c!lcl după S ... R:d:; 9. Tb6! negrul pierde, de exemplu; · 9 ... Th6 10. Rb7 Th7+ 11. e7 şi elştlg!l, sau 9... Rc5 10.Rb7 Th6 I1.Tbl! şi efştigă, sau 9... Th7 10. e7 şi c\ştigă) 1I...Th7 (după 8 ... Th8+ 9. Rb7 Th7 + 10. Rb6 negruln·are apărare) 9. 'Ib5 '1,,7 10. Ub8! (regele se Indreaptă spre a8 cu scopul de 8 pregăti reIntoarcerea turliulul la ba) IO ...Tli7 II. Ra8 Tfl7 (IL.Thl 12. Tb81 Tal + 13. Rb7 Tbl .;- 14. Re8 Tc115. Tb6şl cl şligă; sau 11 ... Th8 + 12. Tb8 Th7 13. Td8 + şi clşligă) 12. 'Ih7 ! Tg8 + (sau 12 ... Tgl 13. 1'd7 + şi clş­ tigă) 13. Tb8 TU' H. Td8 + Re7 H'i . Tril RdG 16. Rba! R:d5 17. e7, sau 1:>...Th7 16. ·Ua7 TU7 17. Ra6 etc. Intr-o altă poziţie a lui ChCron (diagrama 529) albul clştlgă de asemenea. Pionii siii sint aşezaţ i rău (plonu l de pe coloana turnului avansat), dar In schimb sInt departe Inaintaţl: 1. ReG (cu ameninţarea 2. Td7 + . sall 2. Td8) t ...Tel + (sau 1...Tc8 2. Re7 Th8 3. Td8 şI clştigă) 2. Rlă TU + 3. RM Ttl -r

    200

    CA P ITOLUL VII

    529

    530

    A. (; H ~ R OS. 111~&

    A. \,;l:ItaON. III~~

    S~grul

    (SIIU 3 ... Tr8 · 4. HeS cee:1 ce gn'bcşte solutia) 4. nl:J 1'11 .J.. ... R e:! TI8 6. n .,a Te8 -'- (Itllcil 6 ... HaR. otll llci regele alb se deplasează la g7. apoi ~c scbimbă tu rn urile, ca In varia nta princi pa l ă) 7. RJ4 n 8 + 8. Re;' Te R+ 9. R I8 TIR + 11t. R07 1'eR I I. n6 TdR I!!. Tf8 şi clş· tigă.

    Un exempl u de pozi l ie nclavorabilil a fig urilor părlll mai tari es te poziţia din di agra ma 530. negcle ş i t urnul albului ~lnt (lt~sl)il rţlţi şi nu·şi po t eoor· donn aCllun ilc. Negrul obline remiza prin: ' ... HeG (toll t e celelalte nmtllri ale negru· lui duc la 1)lerdere, de exemplu: 1 ... Rg8 2. T h8 + I R:h8 3. f7 Rg7 4. e8 D, sau 1. .. 1'a7 + 2. Rb8 şi 3. Th7 + , sau 1 ... 1'c8 2. Rd7 Ta8 3. e8D + T :e8 4. Th7 ·-j.) 2. Rb7 TeS 3. Rba TeS 4. nb. TeR. S" trecem acum la acele cazuri In "are t urnul apără pio nul Ina poia t din spate. fn poziţia di n diagrama 531. albul n u poate ctşUga. de exem plu: 1. Te l R:d:l 2. e.:i R cti :1. e6 Rd ti 4. e7 1'eS şi " ... RdG, .ţllU 1. RH (regele se I ndreaptă spre f7 san f8) 1 ...Te7 2. n m Tel 3. RIG (ş i nci este inutil 3. Tel R :d3 remiză) 3...Te!l 4.R17 (dacii 4. Tcl , atunci 4 ... Rc5. de exe m plu: 5. lI4 + R:d4 6. c5 Rd5 7. c6 Te6 + cu rC1Ilizli;

    I(/. mulart (au rcmi!,l

    dacii 5. 'I'e3, alullci se lloatc juca tic.· 5 ... R\.l4 6. Tel T:d3 7. c5 Rb5 etc.,.. fie S ... Rd4 6. Tb3 Tel 7. Tb8 R:d3 8. eS· Tel I 9. Tc8 Rc4 cu var iantele: 10. Re6RbS 11. Rd6 1'dl+. sau 10. c6 Rb5· 11. T b8+ Ra6,saul0.Td8Rb5 11.Tb8 +

    531

    Rc6 rcmiz:') 4 .. .Te2 ii. lU U (sa u 5. Tel' Rc!; 6. u4 + R:d4 •. e5 RdS 8. e6 Rd6: 9. e7 Te7 ..j. rem iz:'l) :i...Te:l (se poate.·

    FINAL URI

    cu

    TUR;\/URI

    juc>I şi S ... Te6 6. Tcl R:d3 7.cii TCI) 8. R e7 Rd4 rl'mlzil) 8. T el TOl:;! (cea m ai bunii ap'\l"are) 7. Tdl (~all 7. RI7 'feS 8. Tdl Te5; se poate juca de II semcu",>!. 7 ... R:d3 8. c5 R d 2 9. lUG Th:S 10. Rg6 Td5 reml7.:\) 7 ..•1'012 rcmiz:\. D ac'l pian ul a trec ut de j umii tntea l:lblei, atunci de obicei partea mai tare clştlgă (diagrama 532): I. ..Tbtl (sau 1... Tt8 2. Rg5, cu variantele; 2 ... 'f-orÎ-

    ŞI

    PIO:-ll

    21lL

    533 A. CIIE:RON".

    1~~6

    ii32 ,\.

    cH f:ltO~. IO~G

    Alhul 1" nmlflre

    c/şH(Jll

    mutnrc. DIl rxc m piu: 1. nb:; 1"11:> + ::!. TU;> TuR 3. TUfi! (cu . 2. Tb8 + RUi 3. Tbi + R g8

    539 G. KAS PAlI.lL""'.

    Albul

    ln. a

    tfşligll

    R h7 4. Rb3 şi se Qj unge la pozitia di n dIagrama 536. Nu este mai bine niCi 1...Ta5+ 2. Rb3 Ta6 3. Re4, deoarece

    538 O. KASPARIAN. HUft

    treb uie jucat 4 . Th7 Tg3, reve ni nd la poziţi a anterioară. D ac~ negrul mută 1•.. Tb3, nu merge 2. b8 din Ilauza 2.•.Tg3 3. Tg7 + RIl8 şi poziţia de pat a regelu i negru Impledică pe alh să c lşUge. Alb ul trebuie să dea şah etern pri n 4 . Tb7 RU 8 G. TII' + RbO 6. Tb7 + . deoarece negrul ame ninţă fie să la plonul g6, fie să Ilapete lUI turn "turbat". Poziţia din diagrama 539 se rezolvă In modu l următo r : 1. R al!! (cum se va vedea din cele ce urmeQz >l, a t unci cind fClgele 8t1llQ 12 şi turnul la h 3, survi ne o poziţie de zugzwang; cu n esrul la mutare albul clştlS::i, IQf cu alb ul Ja mutare partida e remiză. După 1. R b2 negrul ob11nc rem1za j udnd: l...Th3 2. Rc2 Tg3 3. Rd 2 T h3 4. Re2 T g3 5. R I2 T h3 6. Rg2 Ta3 7. Tb7 Ta5 şi dacă 8. h6, a tunci 8_ .. Tg5 + şi 9... T:g6. IQ r la 8. Th7 u rmeazll 8 ... Ta3: dacă 7. nh2, atu nci 7...Tb3 8. T I7 T b5 9. h6

    +

    Albul la mulart

    regele al b aj unge la g5, după care plonul tnal ntează la h6) 2.Bb3 Tg4 3. R e3 Rb8 4. Rd3 TOl! 3. R e3 TUI 6.Rt4 TOl! 7.

    Rlă.

    CAP ITOl.UL. VII

    :.w.1

    T h5 + şi 10 ...T: h6, sau 9. T h 7 Tb3. :-lu clştl gă nici 6. h6 T h5 7. Rf3 T g5 8. T87 + R h8 9. nf4 Tf5+ etc. Din acest e variante rezultă clar cii albul t re buie să al u nge turnul negru de pc cim p ul h3, flirt' să-şi m u te rege le pe coloanele ,,8" sau " h". Cunoscind aceasta , albul poate pu ne ad\'ersarului p roble me mai grele, jucind 2. Rc1. Şi iti aces t CIIZ In~ă negrul lire apărare : 2 ... T c3 + I 3. Rdl Td3 + I 4. Rei 1'e3+ I 5. R fl 1'13+ l 6. Rg2 1'0.3 et c. Hă u es le 2 .. .Th21, din ca uza 3 . Rdl T h3 4. R d21 Tg3 5 . Re2 T h3 6. IU2 ş i negrul es le In zugzwang - s·a ajuns la o por- iUe din varianta principală; 111 1 ajută nic i 3 ...T g2 4. Rei Th2 5 . R fl Th3 6. Rf2! şi scopul a los t di n nou a tins. P ierde şi 2 ... Tg31 d in caU7.a 3. Rc2 I T h3 4. Rd2 T g3 5. Re2 Th3 6. R f2 etc. ; IIU Insii 3. Rd21 Th3 I 4. R e2 T g3 5. RI2 Th3 6. Rg2 Ta3 remiză) 1 ... Th:1 2. llb2 TU a a . H"2 (slab esle, (Iesigur. :1. Rb l ? din cauza :1 ..• 1'b3 ctc.) :I ...Tb:1 -1. Ud:! 1',,:1 :>. R~ :! 1'11:\ 6. tU:! şi alb ul clşllg;i. lI eollrece 111 111Ut are e_~le negru l: de cxel11lllu: Il ...1"":1 7 . TII7 Tha 8 . Tb" RU7 9. nll2 TI. ~ (9 ... Ta3 10. T b7 + Rg8 I I. h6) 10. Un:1 Thl 11.1'117 + It,'8 12 . TOI + 1:I. nr:; elc. Daet\ 1;\ 1. II,,:! negru l joae~ 1. •• Tlla Iltun ci nu :! . lU.:! ? (lin raUla 2 ...1"h:1. ci :!. TII7 TII:I (2 ... 1"g:1 :1. T b:l Tg:'i '1. TII: l ş i H . aj unge 1;1 poziţia din dinllmnl:t 538) :1. TII" n!!7 :1. .. '1"11:'; 1. 1'1\8 + Il1l7 ! r;. hG + lIII6 G. TUI\ + 1IIL7 7. 1'07 + fiM remiză

    542

    a.

    KMIPAltIA:-.'".

    19~B

    Uemi:1l

    ,o;au 10. Rg2 'I'a4

    I I . Hg3 Tg4 + c te; -Ia 4. Tg4 urmează nn 4 ... Rh5 di n cauza 5. g6 1, ci 4 ...1'«2 5. Rct Ta2 6. Rd l R h 5 7. Te4 T b2 e lc., sau .6. Tg3 Th2 7. 1'g4 T a2. 1n favoarea Il lbului este 2 ...Td 4 ? 3. il51 cu varian tele: 3 ... 1'd5 4. h6+ Rh7 5.1'e7+, sau 3 ...1'g4 4.1'c7 + R g8 5. Te5) 2 ...1'u2 ~ 3. Rul 1'h2 1'11:; II. TII' + UUI! !I. 1'118 + Hn7 ~ elco In pn:r.l t ill tiin cli"groma .... 4:~ u r mează J. T u6 + !th7 ( IIU schImb,", r.. w1tnlul 1...HhH) :!. n r, : T:h" :1. 1'11' + ilhI! 4. 1'UIl + nh ' r.. 11 6 + Rh6 G, 1'h8 + 1111:; , . 117 şi c lş ti g:'\. 111 !l0r-ilio .lin diagruma 5,14, albul joncii 1, nl :;~ (!lup" 1. h6 + ? TIgl) remi1.:'\) ] ... T :h:; (In !)ierILiR[ $[ P[O:-l,

    55[

    SS:.!

    ':. IC\SP.\l:I.\:s". 1018

    jllbu/ mută ~î CII lurllul /leyrn In

    c/~lî!J{j.

    HXIf.l,)rA:s"·lIKI:.!o:S·rKI:s". Berlin. 1901

    Stţ}rul

    la

    mll/lIU

    11Ic~

    rtmi:iI

    ~-I - rul!i:iI

    ' Ia e.J. alunci pozÎ\j" este remiză: J. l 'U8 .(1. T 15 + Rg71) I. .. RI7! 2. lhlU T"" a. TU" Rl8 ". Tf5 + " IIi! elc. T riiglnd eonelu7.ilIe pe baza en mplelor >lna lh:ale. nu se poate sil nu observăm că analhn lui Ka~parllln ne deschide noi 31 Interesante poslbllltă\1 de apă· rare In IlnalurîLe 'le turnuri. Atunci cind pionii legati stuu pc Unii dile rite. este mai uşor penlru partea mai sl abă ~il .ţe apere. In poziţia din diagrama 552. turnul alb este legat de cimpul pe care se aflil., deoarece orice mutare are cII U!"lllare pierderea unuia dintre pioni. In parUdă ~·n jucat: 1...Tt:I + (insufi c:ient pentru remiză este l. ..Tn.J ..I. 2. Re5 Th·1 3. n6 ThS .1. Tb6 de., dar se putea iue:1 1. .. Ta2 2. Hb3 ' Tul 3. Rb2 T34 4. Hbl Ta3 5. Hc2 ' Tal 6. Re3 Ta2 7. Rb3 TII I etc: nn Ins,. 6 ...Tn4 7. Rb2 Th4 8. n6 şi clştl(!Oi) 2. JId" (era de. consideral o alt" continuare - 2. Rd4, dar In acest caT. negrul ar II putul juca 2 ... Tc6 3. Tbl Ta6 4. Tb5 T(7) 2 ... Tdl + (~i aci se poal(' jU~1I 2 ... T(1):t. neS Tel + "1. RbG Te7 ~ .:;. RuG (Sau 5.a6 T:b7 + : 6.a:b"i - pal) . (: ...T('6 -1· 8. TbG T.b6 + şi dupli luarea turnului negrul est(' l'nt.

    Studiul lui Knsparian (diagrama 553) es te un ('~emJl l u caracteristic I1c lupU In acest tip de fin~ll1rl: 1...Tlta ! 2. Th6 553 ll. KASPARJ.L". 1940;

    (după 2. Si ReG pionul gi ~e j"licrd e) :!... ltr71 a. M R18! (uu IU5;' 3 ... RI6? 4. h5 Rg7 5. Th7 -!- Rg8 ti. Rc2! şi

    ctşl.\gă - comlJară eu 'Hagrama 539) .". h5 RnS ~ (cu amenln\area 5 ... Tb3 .....

    CAPITOLUL VII

    210

    6. Re2 Tb7 remld) ~. Th7 (5. Rb2 TeS 6. Th7 Th3 r remiză. sau 5. Re2 T e3 6. Th7 TBS [ remlzâ - compară cu diagrama 539) 6 •.•TIJ3 + r (numai aşa I Rău e$t~ 5 ... T82 6. Rei - comrară eu 'llagrama 540) 6. Rel! T93! ş\ remlzli 5.9.U il. Rei 'fe;) + ! 7. Rdl (7. Rd2 Th31) 7 ...Td3 + ! 8.Rel (8. Re2Tg3!J 8 •. •T63 + ! &. Nfi (9. Rf2 ThS!) 8.. :rr3-1- 10. Rg!! TaS re miză. Un alt studiu al lui Kasparian (diaIjlrama 554\ nu se rezolvA pe calea ară tată mal sus, deoarece 1... T93 2. Ib8 Rea 3. M RfS 4. h5 Rg7 5. Th7 + Rg8 pierde Ta6 4. Te;; ! tn pozilia din diagrama 557 rcgele alb se află In spatele plonllor săI şi totuşl negru l la mutare face remiză: I. ..Tf:.! ..J... 2, nc1> (regele caut" să aiuugă la d7 sau e7. Inutil este 2. Rg3 TU 3. Rg2 Tf4 elc., deoarece regllill alb IIU Tlluşeş te s.' alunge t umul negru de pc coloanele .,fO> şi "g") 2.,.Te2+ :}, UdG TU!! li, T96 + (sau". Re7 T:g5 5. T(S Rh7 6. f6 1'a5 7. 1'eS 1'07+ 8. R IS 1\g6 remiză: nu Ins,15 ... 1'gl 6. 16+ Rh7 7. 1'eS Tel + S. R IS 1'11 O. f7 Rg6 10. Te6 + şi clştlgă) 4 ... nn 5. nd7 TUI 8. Tf6 + (aUfel albul nu·şl poate 1mbun iHă!1 pozljla figurilor, deoar~ce turnul negru va manevra tot timpul pe coloana

    "g") 6 ... RU7 7. Td6 (sacrificarea unul pion constituie singura şansă a albulul) 7...T:1I5 8. neG Tfll (po:z.l\ia rnre a rezu ltat este remlz~) &. IIe7 (9. f6 + Rg6 10. Re7 TII! 11. Te6 TI2 12. Tel To2 13. TgI + Rh7 cu remiză, sau 9. Td7 + Rh6 I cu remiză) 9 ••. l'H 10, T1I6+ Rb7 It. TU; Tol. Cu pIon pe coloana nebunuluI, alătur i de un pion central, cazurlle de reml:z.li sint şI mal rare decit a t uncI cind pIonII sInt de margIne. Totuşi şi aci trebuie ctleodată depăşite unele greutăţi pentru a obtine ctşt1gul. De aceea pentru liecare şahlst este bine să cunoască Incă cIteva pozi!îI ale lui I{asparlnn. Deosebit de InteresantI' este poziţia din diagrama 55S. Albul se aflil In zugzlVang: 1, nb7 TII ă + 2. naG (sau . 2. Ra7 Ta5 + 3. Rb6 Td5 I ojunglnd din nou la pozitIa inltială; nu Insă 2 ... Td5? din cauza 3. Rb6, sau 2 ...TcS 3. RaS Td5 4. Rb6 şi clşt1gi'l) 2 •••Te5! (nu 2 ... Td51 3. Rb6 şi clştlgi'l) 3. Ilb8 TdS etc., cu remi!il clară. In pozilia din diagrama 559 albu l clşligâ prin 1. TeS! (m utarea aceasta nu exista In poziţIa precedentll.) 1. .. Rd7 2, Ileă (contralo"ltnra decisivă) I! ... 3. Te5 ·etc.

    T."

    C,\PITO LUL VII

    560

    55H t:. KASI'.\JtJA!'.

    lQ~R

    , Albul

    Cu albul lu mulllrl' - umi;tl CII Mflrl/lla "ml(lr~ - (l lblll rI.~lifl(!

    K MH'AIUA!'.

    Cu piolli centrali poate fi Ilrătat UII caz /le rernh.,', care se ex pli c,; prin p07, i!ia deoseb it /l e nera\"orablHI. a regelui al b, (Iespil rtil de restul fortelor sale: 1...Tbl + ! (nil Insii 1...1'n5?2. 1'06 + sill~ur

    55!)

    t: .

    cfşligl!

    lD~ f,

    561 n.

    .'1./blll

    lu

    mllltlre

    K .\:H'AHL\N.

    1 '~ 6

    cf~lig(1

    I n poziţia din diagrama 560. ulbul sacrUi cln(1 la m omen tul opor t un pi ollul1'5: 1...Te!! + :!.IU:J Te l :1.TI6+ Rei (d acă 3 ... R g7, a tun ci .f.R t.! T!l + 5.Rc4 aj un gind ('.u rcgl'lc In \'6) 4. nu TU + r..n"r. TIII + (Ia va rianta princi p ală (Iu ce .'l •.• Tc1 6.Ta6 T:e5 7. lI (6) ".nIl6 TI'I i. TaG T:e:l fI.nUG TI'I ~I.IG ·. Hdi ItI. fi ('tI:. clşllgă

    X f grul

    III

    nU/ll/ u

    !flU

    remi:,i

    He7 3. ne7 I'le.) :!. Ila, TII;)! :1. Td6 + H e1 .j. Tc6 + (sau 4. ilai,? 'l"c;,) 4.. , Utili! r.. T d(; ..L. 1\(', .

    FIN,\LU IH CU TURNURI SI P IONI

    TURN

    ŞI

    rlO!\"1 DUIII-i\Tl ! 4. Te2 R I3 5, T12 -1- Rg3 6. T :g2 + ) :1.,.Ta O ~, Tn7 rcmiză p ri n rllrlc clern, Aceas t ă com bi natle re u şeş te n u mai dacă turn ul negr u $C a n ă p(' li nia II opta. Dacii mut iim T16 + t 3. In poziti a i nitial ă turnul, 'le exemplu !). 117 Td8 la e6, ne grul etşt!gil, P artea lllai tarc clştlg;l n u mai In 6, fplOD .I.. :lu l c C(t7,Uri cInd turnul :ldnrs ocu p" . t randor m r,

    T :16 ncgru l c pa t ) 2 •.., 'eR -1. TI6 TbR 1'1. Tf8 + ! T:18 n:f8 7. TIh7 şi pionu l g4 .~e In dam;l.

    CAPITOLUL VI[

    214

    Meriti atenţi e sludiul lui Duras, din diagrama 565. Aci plonul b6 constituie chiar un obstacol - HirA el albul ar elştlga p rin 1. Tdl + Re7 2. Td41 elco Totu ş ! albul cfştlgă şi acum: 1. Tdl + ! Re7 2. Td6! ( fără folos este 2. Re7 din

    566 ERCOLE DEL RIO. lno

    Albul

    clşligd

    Tg7 + Rfj! 6. TgC RIl 7. TrS r2 8. Tg6 Td!> t.Rel! R t l! IO.Te6 + m3 U.Tf8 + Rr3 12. Tr8 Td4 şi Albul a cedat. 567 ALlI:HlN·GIL G. SemDluhll. a2e

    cauza 2 ... Tc2 + sau 2. Td4 dI n cauu :l... Tal 3. Re7 Tel şi regele trebu ie

    +

    se Intoarcli. inapoi, deoarece cimpul b6 Il este Inaccesibil) 2 ...Te2 (2 ... R:d 6 3.Rc8 Tc2 + 3. Rd8 Th2 5. b8D + . sa u să

    2...Tal 3. Re7 Tel + 4. Tc6 şi ctştl!!ă) 3. Te6! T:c6 (nu salveuă m ei 3...Td2 4. TeS Ufmat de 5. TaS ti 6. RII7) .... nn7.

    TUR:V

    ŞI

    DOI l'lONI

    IZOLAŢI

    CO!\'TR.o\

    TURN

    Aci

    trebuie sacrificat uneori

    unul

    dintre pionl pentru Il se Ajunge la un final clştlgllt de turn şi un pion contra

    turn. De exemplu, In pozitia dIn diagrama 566 decide: 1. TRSI n:f4 2. T18 + RgS 3. R" Te6 + .-\. RdlS Tel ti. Rd8 Tdl 8. dr.. In. partida Alehl n - Gilg. negrul A procedat similar (d iagrama 567): 1...Tdlt + ! 2 . R:e4 fa 3. R e3 Rf4 -1. 117 + Rg3 5.

    N~grul

    la mulare

    dşligd

    ~ste cnract~ rÎ stic:

    Exemphll din diAgrama 568

    asemenea deoseb \t de

    Tf-"+

    de 1.

    Rd;; 2.g-l Ue!> 3.1t!!:! nd!> 4.e4 + neG 5. Te4 + RdS (dacă 5... Ri6. atunci 6. c5 şi clştlgil) 6. Re!) Re6 7. Rf4 Tt8 +

    FINALURI CU TURNURI

    568

    ŞI

    PIOSI

    215

    569

    B. )'INli:. "B... le CIlal Elldlun". lP41

    Albul la mulare ctJlig4

    R emi:lI.. Dacil. St deplastazil. pienul b2 la (2, d2 sau d, albul (Iş/igll.

    ... RgiS (Fine indIci o al tă cale de clştig. mal lungii: 8. Rg3 Tg8 9. Te5 Rd6 10. Tf5 Re6 11. c5 Tg7 12. Rt>\ Ta7 13. Te5 + Rd7 14. g5 elc; aeeaslii melodA esto de ase menea bIne să tie cunoscută) 8 ... T,,8 + O. RfG T18 + tII . Rg7 TU H. g5 ·etc. ŞI In acest lip de IInale există Insă poslbllitătI de remlZll. Astfel, de exemplu, In pozIţia din diagrama 569 albul nu poale elş tiga dacă negrul manevrează cu turnul pe cimpurile p:l şi g2: albul nu poale nici să alunge regele lI egru de pe cImpul cel mal favorab il (b7), nicI s~ alullge turnul negru de pe coloana ,.11". Cind regele alb ajunge la f6 cu scopul de a-şi elibera turnul legat de ap~rarea pionulul g7, atunci urm ează o serie de şahuri care 'Silesc regele să se retragă. Este suficient Insă să facem citeva mici sc himbări In poziţia din diagrama 569, şi albul poate clştlga. Dacă In loc de b2 plonul alb se va afla pe unul din clmpllrlle c2, d2 sau e2, lupta este decisă de Inaintarea .acestui pion: rege le negru este legat de pUllctele a7 şi b7, Iar turnul nu poate pArăsl coloana "g". Ca exemplu, să examinăm un caz In care plonul se află 1a c2 (In loc de b2). Albul clşUgă III modul

    următor: 1. Rd3 Tg3 + 2. fie-t Tg4 + 3. RI3 Tg6 4. e4 'Igi ( fări\. folos esle 4 ... Tf6 + 5. Re4 etc. - regele alb scapA de şahurt, Iar turnul negru trebuie sA se Intoarcă oricum pe coloana "g") (1:. e(l: TgEl 8. (l6 + ! (mutarea decisivă. Nu se poate juca nici 6 ... R:e6 din elluu 7. Tc8+. nici 6 ... Rc7 din cauza 7. Ta8, nici 6 ...T:c6 din callZa 7. Tb8 + . sau 7. TfS) 8 ... Ra7 7. e7. Exact aşa obţine albul ctştlgul şi atunci cind pionii stllU pe alte coloane. Cind Ins1l. pionul se allă pe coloana "a", atunci regele negru ocupInd cImpul 07 li blochează Ina intarea şi obţille rem iza. Să facem acum alte schl mbilrl In poziţiA. din diagrama 569. Dacii. plonul alb va sta nu la 117. ci la g6, atunci urmează 1... Re7 (~a huri1e n-ar lace decit· să ajute regelui alb să ajungâ la g7) :!. Rd4 TII2 (sau 2 ... Rd7? 3.g7 ~ . Re7 4. TaS şi cl ştlgi\ după schimbul turnurilor) :1. Rer; R I.I7 (dacă 3 ... T:b2, atunci 4. R16. dar clştlgil şi 4. g7 Tg2 5. Ta8) 4. HUl etc. Citeodată greutăţile pentru partea mal tarc sInt provocate de posibilităţile de pat ale apărării. De exemplu, III studiul lui Reti (dIagrama 570) albul nu poate Juca 1. Ral'i. din cauza 1...Tf8 ~ Tb6 T:h8 3. R :b8 ~I negrul e pat, sau

    CAPITOLUL Vll

    2W

    2. TUI TIR :1. Ib.G (3. Tb l Tf6 ·1. T gl TIS etc. dUt;e la repetarea llIul,\rilor; dacă Im,' 3. Rb6, atunci 3 ...1'11 ! 4. Tg2

    Tf2 elc.) ;1...Tg8! şi albul nu poate obţin e (tin cau za patului (In cazul ·1. g7 1':g7 5. T :g7), SiiU li. pierderii piollului 117 (d upfi 4. RM R:b7 5. Rc5

    clştigui

    [)70 II. flBTJ. \U~9

    alb a ocupat coloana " r " şi prin aceasl ll! 11 separat resele advers de pionl . Dacii. la prima m utare albul ar fi jucat 1. Tb4?' acum , ca r~spuns la 7. Tf4. aJ' fi urmat 7 ... T: r4 ti. R:f4 Rm) T... TI18 /7 ... Tg8· 8. Tf7 + . sau 7 ... T:!ă + 8. R:f5 ReS. 9. Rc6 cu clştiS) 8. Tf7 + n eS !l. RUt 1'116 + 10. nll7 şi lllbni clş ti S~. Un exempl u instr uctlv 11 consti tuiepodţia din diagrall1l1 57 1, In care albu l. ti comis, la mutarea n doua. o greşealil grav;!.: 1. Rlli II f7 (fllră fo los e~ tc I...Ta4+ 2. Re3 Ta3 + . deoarece rellele alb pOlite lăsa "in voi~ soartei" plan ul f5 Ş I se ponte· Indrepta spre tlancul dame!, Ile l"leemplu :. 57t

    A I~/ll la mulare

    ct.,ligă

    Rc7 6. Rtl5 Rd7 7. Re5 ne7 8. nl5 Tf8 + 9. Rg5 T12 10. Rh6 RIB). lncerCQrea de a apăra alllbi i ploni pr in 1. TbG. după J ... TU 2, Rn3 (rilu este 2. Rb5 dhl cauza 2 ... 1'bl + 3. Rc5 T:b6 4. R:b6 - pal) 2 ..:Cel;1. Rb2 T e::> duce la remiză; nlbul nu poate clşUga deoarece !'egele său l'stc separa t pc cele tloufl coloane tll'_ In margine ş i nu pOfltl'. aju nge pe flancul regel ui . Ia pionul său g6. De exemplu: /O. Ub3 Te l sa u.-l. Thli TII;) 5. Tb6 Te::> etc. Pentru a obţine clştigu l rege le alb trebnie adu~ pc flan cul damei, dupI' o pregătire n ecesară: 1. Tb::>! TI8 (1 ... T tt duce de a~emenea la "arlanta principalii du\);\ 2. Tg5 1'18 etc. Iar daciI 1 ... Tg8. atunci 2. 'rb6 TIS 3. Rb5) 2. 1'ff:'i 1'18 :l. nb:> R:\)7 li. n~;; ReT ii. Rtli> RtiT fi. Re1'i llf\7 7 . T15! (iab\ umle iese In cvidenl Iii. Tn8 TM l .:'i. 116 T bG -!. ~ 16. R e7 T:bG li. Ul7 Tb6 18. T Il7 Rb6 19: Ula Tb8 + 20. R ei 1116 21. " t II RIIS 22. Rd8 TIC :.!:I. n /' 8 rrm i ză. ,i'Vr!Jr!lf mufii ~i {net. umi:ii

    CA PITOLUL VII

    2 1S

    TURN ŞI DOI PIO;\:[ IZOLAŢI P E -COLOANELE "F" Ş I "II " r.O~TRA

    Tun.

    Fi na lurll e d e. tu rn uri eu pionII ,,1" ş i ."h" sInt In foa rte multe cazuri remizll. Poziţia din diagrama 575 este luată -dlntr·o a n allz~ a lui S. Delavenet. Aici .albul are maJ\:lmum ul de poslbllitl\l i eJ\:lstente In acest tip de li nal, deoarece p Ionii să i a u a tins li n ia a şasea, Iar regele 575 8. BELA VEN:ET. A.nall ... IIn"l _lUI dln po.rtld .. BO/l."DA.1ll::V8K l ·lO.N. lAnlnll ... d. 1039 lou culorile lIlYUA(e)

    Re8+. Dac ă 3 .. .T: 16, atunci nu Imediat 4. RI6 din cauza patului . ci In tii 4. TbS+; 111 3 ... TI2 urmeazA 4. Tb8+ R :h7 5. n Te'.! + 6. Rd6) 4. An! (Ia re m iză duce 4. RI8'/ Te8+ 1 5. Rf7 TIS + I 6. Re7 1'e8 + şi neRr ul are un turn " tur bat '") '1 ...Tbt (daeil 4 ... T II , atunci 5. TbS + R:h7 6. Re7 Te l + 7. Rl8 Rg6 S. f7 TfI 9. Tb7 Rh7 10 . Re8 , sau 4...Tal 5. Tb!:I+ R: h7 6. Rrll Rg6 7. f7 Ta7 8. Tb6 + Rh7 urm at de 9. 1'c6, sa u 9. TI6, sau 4 ...Tc8 5. Rg6 T IS ! 6. T I7 Ta8 7. Te7 1'18 8. f7 T :f7 9. n:17, cu clştl g In toate varlan telr) 1>. R eO! (nu 5. 1'b8 + R: h7 6. R fR, din ca uza tI •.• RR6) r.:..Tel+ 6.Te7 Tol 7,17 Ta8 + 8.Rd7 RUl 9.Te8 sa u 9.I8D ++, In pozl~la din diagrama 576, albu I elş li g1i de asemenea: 1. b8 Tel 2. f. Tgl + :1. RIl'i TII + (sau 3 ... 1'h l 4. h7+ I cu variantele: 4.. . Rf8 5. Tg7 Th 2 6. Re6 1'e2 + 7. Rd5 ThZ 8. T g8+ 576 8. B ELAVBNET. Anallu UDel POZIIll din parlld .. BONDAREV8K.I·KAN. Lellln8r!od, lQSO (cu culorUe I"ve ..... te)

    Albul

    cfşl.igil

    n egru este separ at pe li nia a opt a. Al bul Impal"abil: 1•.. RhS 2. n , 5lU t ...RrS 2. h7 (se poate juca şi InUl 2. Te7) 2 ...TeS+ (dacii 2 ...Th l , atunci 3. T g7 Tdl+ 4. Re7 etc.) 3. R e7 nl7 4. Tb8, sau 1•••Thl (la 1...T d l + urmeazil 2. R e8 Tel + 3. Te7) 2. b7 + RhS (dacă ·2 ...R I8, atu nci 3. Tg7) 3. 17 Tit (3 .. . "Ag7 4. Re8 Tel + 5. Te7) 4. R eS Te l + 5. Te7 TII 6. Te2 R07 7. hSD + ~I 8. ISD + , sau 1...Tn 2. h7 + RhS 3. Re7 (nu se poate j uea 3. 17? din cauza 3... T :t7 1 4. T:t7 - pat) 3...Tel + (dacă 3 ... R:h 7 4. Rf8 + negrul treb ui e să piardă, de exempl u : 4 ... Rh S 5. n Tai 6. Tb81 , 6au 4 ... Rg6 .'). 17 Rh 7 6. Re8 : In loc de 4. RIS+ se poa t e Juca şi 4. etştlgA.

    A lbul

    ct~liga

    elc., nu In~ă 6. TgS+ Rl7 7. hSD T:h8 8. T :b8 - pat, nici 4 ... RhS 5. Tb8+ R :h7 6. f7 TJ1 + 7. Re6 R g7 8. TgS+ elc.) 4. ReS Tel + G. Rd8 Tdt + 8. Re7 Tel + 7. R dO şi s·a I1j uns la po ziţi a din dia grama 575. Cu negrul la mutare

    f'I N"L URI CU TURN URI

    poale urma: t ...Tel 2. b8 (bIne esle $1 Te7 sau '2. Td7, despre care vom vorbi mal 10' - vezi diagrama 578) 2 ...Tg:l+ (altlel urmează 3.16 lreclnd In pozitia din diagrama 575) 3. RIS Tbl fla 3 ...Tal I'Ilbul rAspunde 4. Te7 şi se ajunge la poti1la din diagrama 578 - vezi mal 1os) 4. TU7 + 1 RIS (dacii 4... RhS, albul toacă 5. Te7!, de exemplu: 5 ... T:h6+ il. Rf7 Ta6 7. f6 , cu va~iante!e : 7... RIl7 -8. R18 + Rg6 9. 17 Rf6 10. Rg8 şi clştlgA : sau 7 ...Tat 8. Te8 + Rh7 g. Rf8 RgO 10.17 Ta7 Il. Te6 + Rh7 12. T16. DacA fi ... Rg8, atunci 6. Te8+ Rb7 7. Rt7 Tai -8. 16 Ta7 + 9. Re6 Ta6 + 10. RI5 Ta5+ 11. TeS Ta8 12. f7 şi c!ştlSi"l: ~au S... Tal 6. Rg6 Tgl+ 7. Rf7 Rh7 8. f6 R:hti '3. RI8 Rg6 10. f7 TaI 11. Te6 + Rh7 12. TI6 şi cl~ligil) li. "UG I (acum a su rvenit pozl11a din diagrama 577) 3 ... TOI + 8. Rb7! TU (altfel urmează 7. fG) 7. 1'a71 TgI (nu se poate Juca 7 ...T:(5, din cauza 8. RgG TU 9. Ta8 + ) 8. 18 TU! O. Tg7 Tf! 10. DOG şi negrul n-are ~.

    577 KOPAEv. 1G55

    DIn &,,&Iba lui N.

    Albul cf#igti "IlpărlU'e

    Impotriva hO-h7. Aci Irebule ci continuarea lui 1. Zek S. TIIG (In loc de 5. Rg6!) duce numaI la remiză: G...Th2 6. Rea Thl (nu 6 ... Th5' 7. (6 Tht 8. Tg5 Tel + 9. TeS sili observăm

    ŞI

    PIO~I

    219

    Thl 10. 117 T:h7 Il. Ta5 şi clşllgi; Iau 6 ... Te2 +·/ 7. Rd7, cu variantele: 7... Td2 + 8. TdG Te2 9. Tr6 + Rg8 10. Te6 Ta2 1l.Te8+ RIl7 12.(6 şi 7 ...Te5 8. Rd6 T:15 9. h7 şi clştlgl) 7. Rd7 (la 7. T16 + trebuie jucat 7 ... Re8~) 7 ...RI1I (mutarea aceasta Indicată de Kopaev răstoarnă toatA analiza lui Zek. După 7 ...Tb5? 8. Te6 Rf7 9. h7 Rg7 tO. Te8 R:h7 11. f6, sau 10. f6 + Rg6 11. Re8, albul clşUgil.) 8. TeG (dacă 8. Tri6, atunci u rm ează 8 ... Th5 remi1.li) 8 ... Toll (cel mal exact) 9. h7 (alte po~lbIlJt il.ţl: 9. Te7 + Rf6 10. h7 Ta8! ~ I 9. Tdl; Ta7 + I tO. Rc8 Ta8 + 11. Rc7 Ta7 + 12. RcG Tal duc de asemenea la remi~i'1) 9 ... ng7 1&. Th6 (sau 10. 16 + R:h7 11. Rc7 Ta81) IO ...Ta7 + 11. ne' Ta8 + 12. Dh7 R:bO I Poziţia 578 survine In cazul cind negrul joacă In exemplul 576, mutarea 3...Tat, Ia r albu! răspunde 4. Te7. Acum cel mai bine pen tru negru este să facă mutarea de aşteptare 4 ...Ta:! (dacă 578 1. ltAlZELIS. 1.93Q

    Albul

    ctşligd

    4 ... Ta6 + , alunci 5. Rg5, sau " ... Rf8 5. h7, sau 4...Tht 5. Re6 T:h6+ 6. (6). Acum urm ează 5. DeG (cu ameninţarea de a Inainta plonul (G i dupi'1 5. Te8 + RIl7 se ajunge la pozitia de remiză

    CAPITOLt.:L VI!

    din diagrama (85) l)" ,Te2 + (Ia 5."Ta5 + ? urmează 1). Rf4. Ta.t + 7. RgS Ta5 8 . RgG) il. Rdil Td:! + (co ntinuarea 6".Tf2 7. ReG Te2 + 8. Rd7 duce la varia nt a prlncipală ) 7. R eS Te2 + 8. Rd7 Td2 + (dacă 8".Tf2, atunc i nu 9. T e5, la care \Il'meaz ă !l ... Rh7 10. R e7 R:h6, sali ch ia!' 9".Rf7 10. il7 Td2 + ! ş i ti ".Til2. el 9. Te8 + Hh7 10. ReG Ta2 11. 16 T a6 + 12. I\[.''> T:15 + 13. T eS TaS 14. 17, ~3U IO".T e2+ II. Hf7 Ta2 l 1" f6 ş i clşUg,i. san 10... R:h 6 II. f6 etc.) 9. Rd Tf:! (Dacii {)" .'I'a2, a l unci 10. (6) 10. Te:>! nh7 (Ia 10" .'1':12 urlllcazll II. f6, ~au 10... Tfl 11. R(7) II. lU7! ( nu Insă II . R e7 din cauz>I 11 ... R:h 6 12. T e6 + Rh ' 13. f6 R g6 H . f7 + Rg7, s ali 1::1. 1(\ Rg6 1,1. '1'('1 Ta2 1:'. 1"1(1 + Rh7 remiza) II. .. n:h6 i!lnp,' 11...Ta2 12 . 'J\'6 SUI'"llIe p nzitlll . TU' + ? RhS ti. nOa TfJ2 + ! (uu 6 ... TaO + ? i. R g;; T:hO. din ca uza 8. Tgu! Th l 9. 'I'h6 + ) ,. RC7 ? TI:! 8. TU:; 1U17 11. 16 Tu2 10. TI':; lI:hG II. Rffl Rflti I:!. 17 nls 1·~mi7.:'. Est~ ad eviirat d albu l poa t e juclI in loc ti e 7. nl7 m ai bin,' 7. IIf6 ş i IIAC:\ ' ... 'l'n:!, alunci 8. TI'7 Ilnll ajun gind la

    :ii!)

    r. :\I.\IZI>I.I ti. 1030 ·

    Albul III mulare clş/igll poziţi a

    inlllaHl, sau

    T:h6 +

    $. Rfi, trecind In eonUnu:lrlle-

    7... Tb!!;

    8.

    Tei

    core au fost e lCQminate la analiza poziţiei din d iagrama 576. In pozitia lui l'oIah:c.lIs din diagrama. 580, albul clştlgă nu numai prin 1. Tg7 + JUR :!. RU6 (diagrama 577, poziţia lui K opaev), ci şi prin t , Td8 + Rh7 2. RIT! , dc exemp lu: 2 ...T:h6 3. f6 Tht '1. ReT clştigătoare

    580 1.

    )rAI)'..ELI~.

    Albul la.

    103Q

    ~l

    1. Z1.: K:. lQ40

    mula.re

    c/şHgll

    !'INAI.U RI

    1 ", , .Il", SitU "c'·. Jn p07.i\l:l din dl:ll1rama 581. dupii t. ThR + nb7 :!. 1lj7 Tai .'1. 16 Tn7 + , la continuarea lui Zel.: " . UeG Tn6 + al bul nu )loate para şa hu l puoll1fl turnul ]l; 3 ... H:h6. alunel 4. "1"1.'6 + ) 3. lUa R:M (In 3 ... T a6 I1rlll~azâ 4. 1'1'7+ ) 4. TeU + fiUă ». {6 Ill » (dacă 5 ... Ta8 + , :ltunei 6. Rgi. sau 5... Rg6 6. f7 + ) 6. Tb6 HU!; 7. 17 + Uh78. TI6 şi c1ştigil. In p.ozilill lui Zek (diagrmna 583) :dbul clştig" In modul urm,Uor : 1. Ildfl! (c u amrn i n~arcn 2. h7) 1... Th2 (refe ri-

    +

    CAPITO LUL VI!

    tor la celelal te replici a le negrulul, vezi varia n tele A . B , C ş i O) 2. h7! R07 (n u s In t mal bune nici alte m ută ri: 2 ... Rf8 3. T d7 ! T h1 4. f6 T h2 Ei. T g7

    Rg6 re mi ză) 4 ...Rg8 (sau 4 ... Rg6 5 . (7 + R g7 6. T d 7 şi cl ş tl gii) 5. Re7 I (cu ameninţ area 6. T d8 + ) ~ ...1'el + (sau 5 ... R h7 6. T d8 Te l + 7. R l8) G. 1'e6 1'11 7. Te: şi

    583 1. ZEI\: • • 960

    el ştlg1i.

    V a r ianta C: 1. ..1'al 2. 1l7! (cu a m e ni nţarea 3. Td7+ şi 4. h80+) 2 ...1'08 + (sau 2 ... RB7 3. 16+ R:h7 4. Re8 T a8+ Ei. 1'd8 şi c!şti gll) 3. R e7 R07 (dacă 3 ... R e7, a tun ci 4. 16 + Rf7 5. Td8 şi clşUgli, sau 3 ... Th8 4. Td8 r T :h7 5. T d7 + şi clştlgă) 4. Td8! 1'a7 + G. Rb6 şi cl ştlgă . Va r ianta O: I. ..RI8 2. TI8 + ' ROS 3. R e7 Ta i 4. TeS Rh7 o. an. sau 3...1'11 4. Tf8 + Rb 7 5. 18 Ta i 6. Te8 (se poa te juca şi 6. TeI8) sa u l ... RIJB!!. R e7 Te l + 3. RIG Rh7 4. nl7 şi

    elşUgă. Poz i ţia

    elin dl El gra ma 584 es te l uată partid a Bondarevski·Kao. Ea se deose beşte de poziţ ia lui i\lalzelis (d iagra ma 582) prin poziţia nefavo r a bil ă a t urnului alb, ceea ce I nfluenţeaz ă rez ultatul lu p tei : 1. R e7 (f~ră lolos est ed in

    +

    To2 6. Re7 ş i ctştig1l., s a u 2...Thl 3. Td7 + Rf6 4. ReS ! R:f5 5. Rf8 RrG 6. Tf7 + ş i cl şUgâ) 3, R e7 (Zek IIraU cii se poa te juca şi 3. T d7 + Rh S 4. f6 Tf2 5. Re7 - com pară cu an aliza pozitiei din diagrama 575 - da r nu 3. (6 + ? R f7 cu egalare) 3...1':h7 ( d acă 3... R :h7, atunci 4. f6! T f2 5. Rl8J şi clştigil, sa u 3 .. :rf2 4.f6+ R:h7 S.Rl8, ajungind la aceenşl poz itie) 4 . T08 + Hh8 + ~. lU8 Tbl G. 16 nh7 7.1'07 + RhU 8. f7 Tol O. ROII etc. Vllr i anta A: 1...1'115 2. 1l7! 1107 (dacă 2 ... Th l , atun c:l 3. 1'd7 + RIS 4. f6, sa u 3 ...RI6 4. ReS e te. _ vezi m ai SIlS) 3 . 1'd7 + ! RhU 4. f6 Tr5 5 . R e7 (nu 5 . 171 din cauza 5 ... 1':l7 1) u...1'e" + 6. Rf7! (dacă 6. RIS? atunci 6 ... Te8 + re ln izii) 6 ...1'e8 (cu ameninţarea 7 ... 1'18 + ) 7. ROG! etc., elim s'a arătat la sol u ţ ia poziţ i ei din dIagr a m a Ei75. Se poa te Ins" juca şi 7. Tdl Ta8 8. Te l Tn7 -!9. rua R :I.7 10. Te7 + şi clştigil . Var i an t a B: I. ..TU 2. b7 RU7 3 . f6 + ! R:I.7 4. R eS! (nu 1 0să 4. Re7?

    584 l:I ONDARl:vSK r ·KAN. L T,,:! + 2U. IUG H:h61 ~1. lIe7 + nil' :!2. f('i Te2 + 2:l. Te6 TII!! 201. 16 Tn8 (remi'la Il devenit absolut dară) 25. 1\17 Hh6 2G. Tel Tn7 + 2'. 'I'e' T08 28.Td7 11117 2S.Tdl Tn7 + :JO.ll II. Th7 + nUl> 12. Td, Tbll 1:1. 111 1'\1;; + (inte resan t ! K"b'l' ul ar fi putul Ills,' să se Hpscasc:' elc toate aceste .,rrumuset'" şi S" j oace simpl II 13 ... T b l ) H. lU:I 1'11" 1". Td8 Tai 16. TUIl + 1U6 17. 1'U;, Trt + 18. nU4 Tnl + 19. nbii Tn l (ş i mal ~lmplu es te I!)... Tr l) :!II. 1'11" 1117 :!I. Tn:l 1'11;; +

    (ion S)[ I.;I.OV·MAKO"Ot>:O\·. (0" c ulorile

    L ~ (cu scopul de a izola regele negr u de plonul a3. In afară de aceas ta, albul amenin ţ â cu man evra Ta5-c5 + -e3-f3 urm at de R f8-g7- fS) 2 ... RbG (SIIU 2 .•. a2 3. Tc5 + RbS 4. Tc2 RbS 5. Tg2 Rb4 6. R II7 şi clştigă; nu schimbă lucruril e nici 2 ... R d6 3. TfS cu amen inţ area ... Re8

    FINA L URI C U T URNl:1.r1 SI PIO!. "Bule CbeM J>ndlnio", IQfI

    !.illi 1.l~1'f1~.VERLJ N8K r. Leulnwrad. lU33

    Albul cfş/il/u

    :!. T,,7 + UliU d. , 'h7 + UOU 4. 117. Dac.'

    lIt.grul n-UT avea pionul aS, aClI lli ar lIulei! urma 4 ... l'b6 + 5. 116 T:g6 + il. 1'\:116 - pal ; ~. cum Ilcgrul lre bu le să cedeze. Cind partea mai lare arc pionii legaţi, clşllglll se ob( inc cel lllai greu IILunci cind toti pionii se aflil pc aceeaş i parte a t ablei. Jn poz i ţia din !liagramn 617 e~le prezcntat ca zul cel mai uşor: 1. IH6! Tb6 + :!. eGo Cu negrul la mutare poate urma; 1 ... T bli 2. Tu8 + R e' (sau 2 ... 1'\g7 3. 16 + nh' 4. 1'n7 R88 5. !\h6 Th8 6. eS! C:cli 7. ng6 e5 8. 1'g7 + Rr8 fl. T h7 Rg8 10. f7 .... 1U8 11 . 1'118 + şi clştigă) 3 . f6 + : Ue.I> (sa u 3 ... Rd7 4 . TrR ne6, trecind In varian ta principală) "i. 're8 '+ Ud:; 5. Uli6! (mutarea decisivă. Acum negrul nu poate salva pionul f7) r....Tbl (sau 5... Tc6 6. T:e6 şi clştigii) 6. Rfl7 Tb7 7. Te7 şi cl şlîgil.. Nu salve.ază nici 1... R07 2. e6 TI8 3. [6 + RgS 4. ,,7 Tb8 V. Td7 şi clşti gă. sau 1... BgH 2. R(6 Tbll + (dacă 2 ... T I8. a t unci :i. Te7 I şi ncgrul e In zugzwa ng: clacil

    Ins! UO::! 3. Mi lUI, 4. b6 n e5 S.b7 Tbl 6.Rn7 Rd6 7.b8D + T:bU8.R:b8. Ameninţarea de fi aduce turnu l pe coloana pe care se aflil un pion departe

    TARRASOH·CI GORIN". meci. 180S

    avansat este foarte tare (diagrama 622): 1. 04 ReG: (pen tr u Il orga niza contrajocul negrul trebuie s;' se apropie (le piunul du) 2. Rn3 (sa u 2. g5 Tb5 I 3. Ta6 + Rb7 4. 1':a2 1':g5 5. Tc2 Tg81

    622 RE8llEY$KY· •.u.EHIN.

    Am8te r~~m.

    1938

    ". Roo a2 o. fl4 Re7 6. Ta7 + Re$" 7. bă RfU 8. h6 TII I (sau 8... R g8 9. Rg6 şi clş U gă) 9. T:n2 şi .Albul şi-a realizat fără greutate avan tajul. Cum a arătat analiză, mult mQi taTe era 1... 112, dar şi In acest caz negrul ar fi trebuit să plQ rdă: 2. bti + I RIS (sau 2. .. Rh6) 3. RM! (greşit este 3. g41 din cauza 3 ... Te5 ! 4. T:a2 Rg5 - eompar~ cu dia· grama 526) 3 ...Th2 + 4. RU" (după.

    FINALURI CU TURN URI

    aceasta urmează Imparabil 5. Ta6+, eli Izolarea regelui negru la marginea tablei) 4 ••• Tb2 5. TIIG + RII7 G. Illl6 Tbri + 7. fiM TI)!! 8. 114 TI'2 + 9. RII5 Te2 10. T1I7 + R08 11. b6 Tb2 12. RIIG: Tb6 + 13. Rli5 Tb2 14. fl5 Te2 liS. 06 Te., + 18. R04 Te4 + 17. RIli Te5 + 18. Rt G. Rdli! g5 (sau 6 ... Re4 7. Re6t S5 8. '1'11.4+) 7. Rllu R"" 8. Rd4 11" :1. T18 + ! "03 10. He3 a:! 11. TuR Uh:l I:!. '1':n2 ~I . a lbul clşUgă totu Şi. P07.lţl n dIn dlagr:IIIlR 6211 co nsti tu ie un exempl u tipic: p ropri ul pion I!) 11 1111-

    ct.~Ii!Jd

    7 . Itg2 Rd3 8. i17 Rc2 9. h 8D flD + 10. Rg3 Df2 + ete.) 6 ...Th2 (d uce 1" rCIl117.11

    şi

    6 ... c2 7. 1'e5 + IU3 8.

    cfşfigit

    T t5+

    Rg4 9. 1'e5 Rtl 10. Tf5 + ) 7. TI7 e2 (1. Te7 + şi partid a $-a dat remiză . Cu m Il arătat Goldberg, negru l ar fi pu t ut totuşi clş ti ga pri n 1 ... Te' : 2. h7 e2 + :1. Hei U2 -1.. 1'114 + mă ri. T1I5 + H06 6. T1I6 + lIf7 (dll c1i acu m 7. Tf6 + . atunci ' ... Rg7 8. h8D + R:h8 9. Tg6 1'117) 7. h8C + DOB 8. Tfl8 + 'l'(!7, dc'oarece un ul di nt re pionl se trans form ă impa· ra bll In damă. Avin d o poti)i.:: mul t lnai bună a figuri lor, poate clştiga şi par tea i n fe rioară - fln alurlle de tu rn ur i, In spat ele luI. Rău. este 1.. :T a3 2. T e3 Tai 3. b4 Tf1+ 4. Re2 Tf1? 5. Tr3 şi In rlnalul de ploni, pianul liber depărtat al albu lu l decidesoar ta lupt.ei) 2. bol T112! :1. Re:1 Tdl 1. dt. exemp lu: -t . lle2 Ttl6 5. bi'i T b6 fi. Tb4 ll eG 7. Ud:l RII:' O. Tbl ReG 9. Re4 Te6 + 10. Ud3 Tb6 remiză d in caUZll llmeninţiiril de n lua pioll il i b5; ~au 4 . Td-lTbl 5. Rd3 ne5 remi1.ă, deoarece regelc negru a Intrnt In mod activ In j oc sau. In sflr~i t , -t. Te1 )leii 5. TrG -!- 1lf6 eu vnl'lnntele: r.. loG TUI 1 (nu lnsă 6 ... T bl 7. RM Tb4 + 8. Rc3 T:g4 O. b6 Tg3+ 10. Rb2 Tg2 + 11. Tc2 Tg4 12. Ra3 Tgl 13. b7 etc.) 7. m:; (dacii 7. Tc4, atunci ? .. Tbl S: Te6 + Re5 9. T:g6 Tb3+ 10. Rd2 H.f4, sau ,. b6 Tbl 8. 1'c6+ ReS 9. T:g6 Tb3 + remiză) 7 ...Tf1 + 8. R03 Tbl 9: Rf3 TM remizA; sau

    • FINALURI CU TURNURI

    •• Te6 + RIT (nu 6 ... Re5 7. T:g6 TIlI + 8 . Rd2 Te4 9. T:AS + RU 10. 1'b5) 7. ba TgI R. Mi T'u4. S:llI U. Tt>.t Tbl 9. Te7 -1- Util IU. 1'~,6 -r" 1If,:"; 11 . '1'116 Tb:J + !, s:m 9. Te .. 1'M 10. Ud:J 1':11''; It. n~;.I 'fOi remb..'. · III loc de Aceasta III partid!! S-I\ jucat 1...T08 2. M 1'N!,'l (K eres remare" , In mod just cii aceas t a mutare constituie greşeala deeisivil. Incă nu era tirzi u pentru a juca 2 ... 1'dB şi dacă 3. Rc3 $a u 3 . 1'c4, atuncl3 ... 1'dt - " ezl mal sus, iar dacă ~ . bS, atunci 3 ...1'b8 4. Tb4 Re!) S. b6 1'b7 6. 1'b5"+ RM, sau 6. Re3 Rd5 7. 1'b5 + Rc4 8 . 1':I!,I1':b6 IlJ"lIlat d e. 9. T ro) 3. Re3 TIffi 4. b5 ! Tb8 >:i. TM lleG (la 5 ... 1'b6 ar fi urmal 6. Hd4 şi 7. RcS) 6. b6 Rda (sau .6 ...1'b7 7. 1'b5 + 1 Rd6 8. Rd,1 Rc6 9. Re4 1':b6 10. T:b6 + R:b6 11. Rd5 Rc7 12. Re6 Rd8 13.Rf7! şi clştlgă. I a tă cllld l ş i spune cuvllltu i pierderea de ti mp legată de muta rea greş itli 2 ... 1'b8) 7. 117 1 Reă (sau 7 ... Rc6 8. Rd4 Td8+ 9. ReS pătrunzlnd spre pionl; şi mai t are este Insă 9. Re4 1'b8 10. Tb5 şi negTII I se afl ă In zugzw:lIIg) 8. Tbl Tf,8 + (oricu m a r juca negru l, el intră in evitabil In z ugzwang, de exemplu: 8 ... Rc4 9. Rd2 I Rc5 10. Rc3 ReG 11. Rc4 şi clşUgă; dacă 9...Td8 + . aluncll0. Rc2 Tb811. Tb3 R c5 12. R e3, sau II... Rd4 12. Tb4+ urmat de 13.Rb3. ca In parlid~) 9. Rd3 Td8+ 10. Rea Tb8 II . Tb2 (se poate juca şi 11. TM Rd5 12. 1'b5+ Re4 1 3. Rb3 I Rf3 14. Tb4 şi a poi ca In partidă. Nu este bin e Insă 12. Rb3 Rc5 şi regele trebuie s ă se 1nloareă la e3, deoarece după 13. Ra4 Re6 şi 1Mtldi)

    I IlSO- ;11

    Rtmi:ă

    rin remiză {luCC a.tlt 2. g5 f : gă 3~ 1'b6 + Rg7 cu varia ntele: 4. f:g5 T g4 5 . Tb5 Rg6 şi 4. f5 g" + 5. Rg3 Te4, cit şi 2. g: h5 + H:h5 3. T g7 RM 4. 1'g2 fă 5. 1'g5 T a5) 2 ... nh6 3. O:b5. R: li ă -1. TU7 TM G. TOG ThG 6. Re'! (nu cste mai bine nici 6. c4 1'a6 7. e!'> 1'a3 + 8. Re4 f:e5 9. R:e5 Ta5 + reml1.ill 6 ...TII6 7. Rd1i Ta3 !J. ·64 Ta8 9. e5 Tn!'; + 10. lt eG T :e5 + II. n:!6 Ta5 1:;>. Tfll 1'a6+ remiză, deoarcce negrul ~au dă şah etern, sau clşllgă plan ul !5. La prima mu t are albul poate juea 1. T1l6. Impiediclnd Inain t area plollului " h" .~ I pregălind Inaintarea pionului ~;"\1I "e". Par nicl ' nee-asta u u-i a d ucc nimic· relli : 1. .. Tnă 2. e4 TII:1 + 3. n l2 RU7 4. Tdll Tb3 a. f,5 (dacă 5. Td7 + IItu uei S... Hg8. sau 5. Re2 Tg3 remiză) 5 ... f:e5 G. f:e5Tb5 7. TeS (sau 7. e6 RrG remiză) 7 ... UlT

    '250

    CAPITOLUL VII

    :It. TIS +

    Re7 9. TIri neR 10. Th5 T:eli 11 . T:bG + Rn cu remiză teoreUcă. La poz i ţia din dia grama 646 poate ajunge lupta pornind dintr-un final cu trei ploni contra pat ru ne aceiaşi rlanc ·(vezl diagrama M81. Dacii. avind pionH pe coloanele "f" '$\ "h" negrul IlU arc timp să-şi InaInteze plonul la 16 si 1\ las,' la 17, atunci albul joncă e3-e4-e5, obtinind o p07. itie favorabilă a figurilor. In această privinţă este foarle Instructlvă pozitia din partida Capabla nea- Yates (d iagrama 647); 1. Tb6 (pentru a-şi Imbundtăţl poziţia figurilor propri i ş i pentru a stinjeni tigurile adversarului. albnl are Inlenţla

    6" CAPAllLANCA·YATES. UUUOII"I . lQSO - U

    -de a aplica planul următor; 2. Tb7 Rg8 3. T b8+ Rg7 4. 15 cu ameninţarea 5. 16 + ; dac!l. turnul negrul părăseşte li nia a treia, atunci regele alb pătrunde In centru) 1•..Td 2. TM Te3 (nu se poate juca 2 ... 16 din cauza 3. Tb7+ clştlglnd un pion) 3. Rr:2 Ta3 4. Tb1 (cu ame ninţan:a 5. e6) 4 ••• Rg8 (pierde imediat 4 ... Rg6? 5. 15+ Rg5 6. T:11 R:g4 7. e6 etc.) fi. Tb8+ RU' G, f5 (cu ameninţarea 7. 16 + Rh7 8. TIS Rg6 '3. TgS + Rh7 10. Tg7+ şi clştlgă, sau 8 ... Ta7 {l. Rf3 şi intrarea regelui alb

    In joc decide soa r ta lup tei) 6...Ta2 + (celelal te contin u ărl nu sin t mal bune. de exemplu: 6 ... Ta5 7. TeS. sau 6... Rh7 7. TeS Tb3 8. f6 I Ta3 9. Tl8 Ta7 10.Rf3 etc; nu Insll 9. e6? n ~1 11. 1\1',1 Il:! 12. TU I III);) U .' Tal Tn7 11l. R,I:1 RII" Iii. lll':! Hn3 16. TUI Te7 + 17. Rd :J mI:!. Jn partida Bclbeder·Floh r (diil gnllna 653) negrul a clşUgat dat.orilă faptului că avea un ])ion liber (lrparte Inai ntat ; 1••• Td:J + 2. 1If4 (lIltf~1 2 ... Th3) 2 ... Tdll + ! albul cedc~zii. df'oarecc continuarea :],

    _ _ _ _ _ _ _ _ _---"C · ':N,'L :: URI CU TURNURI S I PlOI'I

    652 J. HABINOV1CL·lU.GOZl:\. TblU11. 11137

    Tc4+) (i .. ,neS 6, Tb2 Rr6 (cu toate că a re doi ploni In plus, albul nu poate etşUga. O poziţie ui mitoo re Il 7 , Rb!) T e6 ! (docă 7 ... f4 , atune! 8. Tb3 T:c2 9. 654 SCHLJo:Cll·tER':K.\f. LA8Klm. mec i.

    1 ~ IO

    N egrul la mufart. r.I~fi.qli

    RO!) n e:!' :\. T~o5 Te4 l '1 . TII:! 1·(':1..1 : r,. RO!! (SHU 5. Rf4

    ŞI

    TitEI l'IONI CONTRA TURN Ş I TRiU J'IO~f

    In partldu CIJl;orin-Tarrnsch (diagramll 655) olbul " r euşit s,,-şi valorilice mi cul său ovantaj: 1. 1',,7 (cu ameninţarea 2. Te5) 1... Tu;;:!. H Hllf8 a , r:l? (Inninte de Il face >lccast,', mutare, t rebu io jucat 3. Ta7, limillnrl posibiliti\tile de eon tr a~ joc ale adversa r ului) :I ...H08 1 (negrul ar fi )lutul face aci remiză prin 3 ... Ta4+ 4. Hf5 T a3 5. (:L T :g3 6. R:f6 Rg8 7. Ter. TI;4 S. T1I5 + lUII. Această posibilitate li survenîlln urm>\ mu lărillnexnete 3. f:~?) 4. 'b7! (reparind greşeala) 4 ...llm (acum '1...1'a4 + nu mal merge din eaU7.a ;:,. Hf5 1'a3 6. RgS ru8 7. Tf7 .l- şi 8. T:f6) r.. (l4! II:g4 6. f:g" Tai

    CAP IT OLLiL Vll

    254 655 ClQOBIN·TAlIRABCB.

    BlI.d&~t&.

    lSQO

    1 ...Te6 ! 2. T:1I5 Te4 + ! albul nu poate de exem plu : 3. R03 05 1 4. T.7 + Re6 o. ao Te2 6. 06 '[a2 7. Ta8 RIT 8 . 07 R1I7 . sa u 3. R e3 Te3 + 4. RM Te4+ 5. Rd5 T I4 G. n e6 (dacă 6. Ta7+ · atunci 6 ... Rd8 7. R d6 RcS re m izA) fI ...T:13 7. TeS (1) I 8. g:1l'i T:15 8. Te2' (schi mbul turn ur ilor duce Imed iat la. remiză) 9"'05 10. Rb6 (sau 10. Ta2: clşU ga ,

    656 P ETEHSBUIW·LONDRA.

    leleg,&r

    (negr ul s-a decis să organizeze contra· jocul. La manevre paslve ar fi pu tut urma: 6 ... RgS 7. h5 Rf8 8. h6 B g8 9. Tg7 + R I8 10. T g6 RI7 11 . h7 ! Ta4 + 12. R g3 Ta3 + 13. Rh4 Ta I 14. h 8C+ RI S i 15. T ;(6+ Rg7 16. Hg5. de exem plu : 16 .. .R: h8 17. Rg6 RgS 18. T b6 clştiglnd ca fn partidă. sau 16.. .1'a5+ 17. Tf5 1' :' 5+ 18. g:fS R:h8 19. R I6 aS 20. Re7 şi clşUgă) 7. R f6 '[fI + 8. RgS TI4 9. Ou ! (mu tarea decisi v ă. Dacă 9 ... 1' :114 , aluncl ur mează şah ul intermedi:1r 10. 1'0.8 + şi apo i Il. g:'6 + şi clştigrt) 9 ... I:fju 10. )1:11" Ta4 (sau IO ... Rg8 11. Ta8 + 1'18 12. 1' :18 + şi clştigll) II. T1I8 + R e7 12. RhS au (nu este mal bine 12 ...Ta l 13. g6 T hl + 14. Rg7 Tol 15. Rh7 Th l + 16. RgS Tai 17. g7 aS, din cau za 18. Ta6 a4 · 19. R h7 şi cl ştlgil , sau 12... Rd6 13. g6 Rc5 14. g7 Tg4 15. T :a6 şi clşllgă) 13'06 Tll1 14. fl7 Tbl + n:. ROB TOl + 16. Rh7 Tbl + 17. R OB Tnl 18. 1'117 + (un şflh inutil. Era m al simplu 18. Ta6) 18... Jte6 19. Tn6 Thl (amen l nţase 20. Rh 7) 20. 1: :a5 Tel 21. Tli5 TgI 22. Te5 + negrul cedează. In pnzi\ la din diagrama 656 negr ul a cedat. ;\Ial tirz iu 5-11 dovedit că capl tu larea negrul ui a fost premll t ură. Dupi\:

    dia

    ~(~ J"l

    I>rln

    188G - 87

    .\'egrul 10 mulare fflU rem r:i1 R I7 11. aS Rg6 12. a6 TI6 + . ca II"

    varian t a principală) 1O ...TI6 + 11 . Rb7 TI5 12.T1I2 m I 13. Ilo Rg6 t-I. a6 TI7 + 10. R e6 TIS + 16. R eo 1:1l'i + 17. Rd " T I4 + 18. lle3 Tr8 10. a7 Ta 8 20. R e4 l\f6 21. Rdli U4 etc. P rintr-un joc corect a elştlgat B ronstcin la Boleslavs kl (d iagra ma 651).. Ava ntaju l albului cons t ă In plonull li be r aS şi In poziţi a m ai bună a fi gurilor : J. Ta3 (amen i nţlnd 2. a6 şi RM-a5- b6) 1 ...TI16 2. TII3 (tu rn ul alb se Indreaptă spre b6) 2... RI7 (negrul nu poat e să joace acti v, La 2 ... Ta7 albul ră sp u nde 3. Ra4 ş i aeum 3 ... 14 se pa rează prin 4, TB T17 5. a6 urm at de adu cerea regelui alb la b6. Dacă negrul joacă 2 .. .T a8. at unc i decide 3. Td7 + RgS 4. T d6> 3. Td6! R07 4. 1: Tal'i + 18. RIS Tai 17. RVI'i Ta5 + 18. f5 şi clş­ UgII:. Dacă pionII părţ ii mal sla be Incil. nu s-au de plasat de pe cIm purile i niţiale . atunci el nu pot fi atacaţi cu regele şi . de regu!::l. partea mal tare nu poa tc c1ştlga (diagrama 661 ): t . RI3 ll5 2. h4 RIS 3. Re3 TIf5 4. 13 Tn3 + 5. Rd4 T:f3 8. Tt8 TII3 7. T :I7 + R0 4 8. TI6 R:03 ' 1. T:1I6 + R:M 10. R e5 Rh3 II . Rb6 M 12. a7 Rh2 13. RII7 T:1I7 + 14. R:a7 66\ Il .

    ~'INE •• . 8 ... 10

    ŞI

    PI ON I

    25i 662

    R . FI NE •• . BUlo CheII Io: lldlll8"', U H

    Albul c/şligii

    Cbe811 Elldlllg.··. 19H

    sarulul t rebuie Impi edica t ) IO ... RdG II . TIIă şi albul clşti gă. In" exe m plul 663 al b ul e l ş ti gii. da toritii. plonulul liber de pn rt~ ava nsa t : 1. Re i ,,6 :!. Rdl R ea a. R ei ndS 4 . nbl TIIIIG 5. nb:! ReS 6. TU' Rcii 7. M Tua 8. 03 (Inainte de a trccc III o pe rfltil le d ~cislve. alb ul lşi l ntii.reş te poziţia) 8...T I,6 9.

    663 ·J:ART.-I.K:O W.,R·NIlfZOVIC I. n ad KI ..lnKon. l Q28

    ha 1 ... Rbll Ulii III . ne.. 112 rcmlză. I,; rrnăto r ul exempl u (diagrama 6(2) cs tc foar tc in t eresant: 1...Ta3 + :!. RM 'T:fl3 3. TeS ! Tu3 oi . Te7 lU6 (nu merge 4 ... R g8 5. a7 şi cl şti gll.) 5. a7 Re6 G. Re5 Tltl 7. Rb6 Tbl + ( d acă 7... R d5. at unci 8. Tc5 + Re4 9. Ta5 şi clşUgă ; dacă Insă 7 ... R d6. at unci 8. Tc6 + Rci7 9. TcS şi cl,Ug ă) 8. R eS ""Tai 9. Rb7 Rdă (sau 9... T bl + 10. R c8 şi clş ti gâ) 10. Te7! (co ntrajocul adver-

    +

    17 _

    F"lnalurlle Tn parti d a

    d~

    şa h

    C.... P ITOL UL VII

    Uh3 Tu 1 10. Rc3! (cu ameuinţurea II. T :g6 T:.I3 + 12.RI121':~7 1 3.Re3ş l cl~· ligă) 10 ...1'113 + 11. IIII:! Itllll 12. '1117 + (es te necesa rii Izolarea regelu i negru. Dacii 12. T:g61 ~lullcl 12 ... 1'a2 + 13. Re i ~3 cu eonl mj oe sufici ent penlTU rem i ză) 12 ... Re" (da c,l 12 ... ReS, atunc i 13. Rc2 Re6 14. Rb2 Ta6 15. 1'117 Rd 5 16. R e3 ncs 17. 1':g6! 1'a3 + 11\. Rd2 T:a7 19. Re3 şi elş llgă ; sau 17 ... T:a7 18. 1'gS + Rd6 19. Rct4 şi clştig,I) 1:1. R!'2 n e6 III. 1'117 Re:; IS. T:06 T:1I7 16. 1l!':1 Te7 17. 1'115 + . In partlda I.asker-Leve nfiş (diagrama 664) negrul amen i nţă să alunge tu rn ul alb cu mutarea Rb5, după ca Te ~ă·ş i Inainteze planul liber. De exemplu, da{'iI .. n,U ? (aşa ~· a jucat In partid,I), ti64 .!>lL

    J.,I,~K JU \·J. l::\· JU"l' l ij.

    i\I......, (I a

    ŞI

    1'10)111

    259 66G

    ~rlli:.::>.\l:!·.\I,BRI:>.

    leu

    u uJ vl ft . I g3~

    In vefllltLel

    mută­

    riie turnului urm" ,. n6: compa,,' cu \)arlldn Kcres-I.e\'enfiş. dlngrarna 6~ 5) 7. n .. ~! (datoriI:' punct ului sin\) liS. rcgele al b p,Uruntle In disp01'.ith·ul pionilor negri. Dar" plo nu l s- ar fi aflal la hG. dştlgu rua pari hiel ar fi fost 111111L mai ~re,, ) 1 ... ToI l> + R, Ih::; Te6 + fi. 1111 Unii 10, Itn::> Te:; + I I. Ilhli Tr:; 12, fi (şi mal tarc era, eum U ~,ri'Utl Ale hi n . 12. ng7 'ff3 13. Hg8! nu 14. R rs Tr3 15. nll7 Tf5 16. foii şi negrul este In 1'.l1gzwallg) 12,: , TI';; l a, TII:\ Te7 1i. nll7 Td1 1;;. r;; (mil1 >1 rca deeisivil n l:m \lIll1i .Ie ploni) ll lllcninlarea 21. Te5 + ) 20... Unfi 2 1. Ilhfl T:u5 (sau 21...Rbi 22. Te5 T :r·1 23. RII5 cu vllr illn tele: 23 ... fG+ 24. R:r.. r :cs + 25. ll.:e5 ş i clştig~, ~ au 23 .. :rn 24. R:h5 f5 25. Rg5 14 26. TIS 13 27. R g4 f2 28. ng~ şi clştlgil) 22. 1'.. 1) T"I 23, n:M TIII 21i. TU:> T h! 2:), TIlt llb8 28, T:f7 n eG 21. Te7! şi nrjl'rul cr_ d caz~. Dac;, lo Ii pioni i se. Miii pr" ,)ce laşi flllnc. :,lu ncl dl' obicei luplll se termini' remizil , In speciill dac:i Jlllrlea mIII sla b:1 a avut timp ~"-ş i Ina inteze pionul de pe coloana t urmilui cu dou:i cimp uri. O ma re Imporlanţii arc şi trecerea In ti m p In Jlo7.iliil din diagrnma 646 (\"elzl mai sus). De elxcmplu . In po7. ilin din diagrama fi66. alb ul ar fi putul spera s~ etşllge nUnlni In cazu l un ei II1 ninUri bine preg:' liIc a pionitor s:iî. Imedial Insii eo pio nul .. S" va· In ai nta la g4 , ci va fi ~chim bilt CII Ilio nul negru de pe coloana turnulu I, .h'p,' ca re se aj un ge la ulllin!LI .11' turnuri cu trei pion i con t ra doi, cart' (·~te reml~iI. d n partid ă s-n jucat: 1. 11 Th2 + 2. 11 10;1 Tf'2 :1. "'-" Uri (pentru rcmi?" es te ~\l fîeien t ca nellrul să man('\'rczl' CII lurnul pe linia a doua) li. f:U;; (Ia ... T bfi urmela?:1 4 ... T el4 r emi ?ă) 1i ... T:..;; ă. RM TI'2 8, h:l Tf'3 (acum

    pion ul ilS nu IlonLr fi cl ~Usnt de ci t cu ajutorul lurn ulul) 7. Thl> Tn:l 8. T,h" TlIt + 9. 111 Tn:l I ti. Thli Tb:J I I. Td6 Tu:! 12. flG (exist:1 şI o ai i" c,jle de ·eli berare a r~[ellli: 12. Td2 Rg6 13. · Tg2, dar I'n ,luce la pierder.·" plonulul /o(j, dUl1;l 13... Ta;,) 12 ... f6! .~i )lorthla S-II ,lat remi1'.'). In partitia I.lllcnthal-Ikn ku (diagrallui 661) tiin nou ~lIll ul 11->1 pulut clşliga tII n cau1'.;1 c,; pionii n e~rl se arla u pe h5 şi rG: 1. Tf2 Tel 2. Tn:! 1\116 3, l \foi Th l oi. 1IU:1 TI'I ;;. Td2 tl U6 fi. Itr2 Th l 1. u3 Tnl 8. '" (~IlU 8. 11,1 h:g·l! 9. f:g4 ·Thl remi7.ă) 1I ...Ta:1 9. Te:! IU7 I D. Te:J Tn"i I I. 1H:'1 'l:n:; 12. TII:! RUG 13, gi (nHinm Ince rcare) I:J .. ,I):U~ + 14. H:1I1i Tn! li;, hi; + Uhi 1&. ei; f:r.;; li. f:e5 IIG! (acum fl'lllt?a csll' lnevitnbilil) 16, T.,7 + R h6 IfI, eli Tu1 + 20, Ilr:1 U:h:> 2 1. e7 TnD :!:!. Td1 T~8 2:\, AM IIUli. Pnrlca l11al sl ab ă pi erde atun ci cind pionii sini aşcznţl pe aceia şI fl anc, numal dacă Joacil foarte pasiv (diagrama 668) : t . Tnă (p regiiUnd 2. g4, ecca ce nu mergea direct. ,li n eau?'11 2 .. . 1'b5 urllla t de 3 ... hS) I ...'·e-i ? (negrul las:1 să-i scape o şan să importantă de rrllli?:' - 5" j oace 1... h.'I) 2. n·i! hli :1, 1If1:) 1'",1 oi, nil:!

    260

    C,\I>lTQLUL VII

    667 LILLENTHAL·BENKO.

    Meciul :.loecoV&-

    BlIdlpel!.&. IUO

    llemi:ă

    plu 16... Rf6 17. Th7 Tlll 18. 85+ şi sau 16 ... R88 t i. f5 g5 18. Re4 Tgl 19. f6! şi clştigii) 16. M'/ (numai aci poRte fi criticat Capo.blanca pentru o Inexactitate. Corect este 16. Td5 urmat de 17. RI2 ~118. 1':4. Dacă direct 16. Rf2 Tbt 17. eA, atu nci 17 ... Tb2 + lH, Re3 Tb3+ etc.) I 16 ...Tfl + 17. Rg3 Tgl + 18. Rh3 TII (In urma incxacUtăţli de la m ut area II 16-a, negrul a cli.pil.ta t un eOlltraJoc serios. Dacii acum 19. 15 ..1. , atuIle!19 ... I\g5) 19. TIr. Tfil '1 (o gr e~caIă. Trebuia jucat 19 ... 161 2(1. Rg2 Tet 21. RI3 Tf1 + 22. Re3 Tg1 elco sau 21. e5 l:e5 22. T:e5 T:e5 23. 1:05 h5! remiză) 20. eli! (hnpiedielnd mutarea 20 ... (6) 20 ...Tp.3 + 21. RU21 (nu 21. Rh4? T f3 22. T(6+ Rg7 rem i ză) 21 ...Ta3 22. T16+ nU' şi a survenit pozitia din d iagrama 647. Deci, atu ne! cind adversarul Joacă clşt igli.;

    pasiv, partea mai tare obtine unele Tc4 U. Td5 Ta4 G. H I (albul metodie

    pi anuL

    Acum

    'şi

    se

    renllzeazii amenln\i'i

    Inaintarea pion ulu i "II") 6 ...T02+ i. RU3 Te2 U. Teti Tel D.",2 Thl 10. RU2 Tel II. MI Rtn 12. b!:t I (cea mal bunii contlnuare) 12 ...Te2 + 13. Rt:l

    Tel 14. Tali RU7 15. h:fl6 R:06

    (dacă

    15 ... I:g6, lI,tunci 10. Ta7 + . de exelll668 CAPAliLANCA·YATES. H.. tlDRI. 11130-81

    Remitd

    şanse

    de elşUg. pur practice. Dacă partea ma i slabA nu foloseşte la tlmp prilejuI de a ajunge la pozItia din dIagrama 646, atunci pierdrrea este Inevitab il ă. Ca adaos la aceasta să examinăm sllr~ l tul partidei Gligorici-Euwe (diagrama 668 bi~): 1. 03 lI:hG? (trebuia jucat 1. .. h6) 2. 'Fa6! (Implodlclnd 2... h6\

    668 bis GLIGORICI·EUWE. Zilrlcb.

    Alltl" mulil

    19~5

    F IN Al-URI CU TUR NU RI SI PIO:-;1

    :? •• Tb3 3. Tb6 Tna 4. R!l3 Tai 5. tol Tgl + 6.1\(4 TII I 7. t5 M U. Uu" TUI + 9. llr:; Thl. Aecas t:\ pozIţi e IIm examlnal·o In eapitolul "Turn şi trei plonl eontra turn şi trei plonl" ( veli pal:, 253). In pozi!la din diagrama 669 negrul clştlg~: 1. RII4 nl7 2. Te3 (pentru a obtine contraJoe albul vrea sil clştlge 'plonul " a" ehiar cu preţul pierderii plonului g5) 2 ... a5 3. ura (nu 3. Ta3 Te4 + .1. Rl3 a4) :I ...RU6 "1. Ta3 U:U5 5, T:p" n,=> 8. alo (a lbul şi-a atlns scopul, dar totuşi nu reuşeşte sli salveze parUda) (I .. ,"1i 7. Tn8 Te..i 8. Tt8 + (mal consee-

    261

    vita lea regelui negru) 2 ...RIi 3.&4 Te7 4. M Rn 5,0-1 RI8 S.Rt4 Re7 7.M ba (negrul rste obligat să facil această mutare ellre

    670 nOSINS'l'EIN·1tM. L"-S KEH. Pet enb~. l OOG

    66'

    ,,-LEI;IIN·EU\\·E. "- mut ,da m. In G

    "ent era 8. a5. Şahurile cu turnul nu fac decit să permiti! ne grulul sil-şi Intă­ reasei! şi mal mull poz iţia) O... Rtă R. Te8 + Ud4 10. Tbll c:i (Impledlelnd 11. M) 11. a5 lIa Il. M , cum s-a jucat In partld:1 , ar fi urmat 11...c4 12. aS Tt3 + l3.Rf2 Ta3 14 . Tg8 c3 15. T:gă Ta2 + 16. Rr3 c'l şi albu l a cedat) 1l ...Tel 12. aG Tai 13. TaU .Roia Ilo. n7 doi Iti. b3 Tf l + Ill. RO" TI7 17. R:05 Re2 18. Td T:a7 19. T:e5 + R:b3 20. Rf4 T~7! 2 1. Td:; Up4 22. TdR 013 şi clşUgll. Partida Rubinsteln-I.Asker constltule un exemplu model (diagrama 670): 1. Tn,,! Tb7 2. ToB! (limitind şi aeU-

    slăbeşte punctul g6. Dacă 7 ... Rn, atune! 8.Rr5 Re7 9.g5 Rn 10.e5 Re7 1l.g6! 116 12.Te6 + Rd713.Tf6! Re814.Tf7! T :n + 15.g:l7 + R:f7 16. e6 +. sau 13 ... g.16 14. 87 şi elştigă ; dac:112 ... Rf8atuncl t3.TdG R e7 H.n6 Rd7 15.Tf6 ! ş i etştlgll, sau 14 ... Tb7 t5.Tc6 Td7 16. Tc8 cu ameninţarea imparablh'i 17.Tg8) 8.RIIi RI7 9.1'5 Tb7 10.Td6 RI8 1I.1t61 (prematur este 11. Rg6 din cauza Il ... Tb4 1) 11 ...Rn II!. 03! şI Em. Lasker :.1 cedat, deoarece orice mutare a negru lui nu dă niciun rezultat satisfllci\tor, de e xemplu: 12 ... nI8 13. RUG Tb3 14. Te8 + Re7 Iti. Tt7 + nd 18. T :[l7, sau 12 ...Te7 13:e6 + Rg8 1-1. RIlG Tell 15. e7 Rb8 16. T d6. Pionii Inaintati. nuu st-inuţi de rege, pot devenI oblecUve de atac (diagrAma 671): 1 ...Td2 ! 2. d6 + [IeS 3. Tc4 (la Ulerdere duce , 1 3. Tf6+ R,e5 4. 1':17 T:d6) 3 ...Td5: 4. Te4 re l'i. e:18+ R:I. 8. 114 (disperare. Dar 6. Te4 Re6 este Ile asemenea nesatis făcător) 6 ...T:d6 7. g:h5 g:bi.i 8. TM Td:; 9. Re! Rt8 10. Rea n dS 11. Ta4 neG 12.Ta1 (daclli 12. Re4, alunel IZ ...Td! cu Ameninţarea

    CAP ITO LUL VII

    262

    13 ... RbS ş i 14 ... Td4 + ) ~~ ... Td1 W. Tbl fidl> M. lte2 eA 1;;. ne:! Ilel> 16. Th2 e:J 17. Ta2 T:M IR. TaR TM + 19. n e:! Ue.1 :!O. ndl (lIltlel II flncaz;"\ 20 ... 1'hl. sau :,w ... Bb:l) :!O ••• Thl -l- :!I. Re:! Th:! .!· :!:!. He i ]o{ :!:I. Tf'S + IMi

    11.1':1111 h;; J:!. !l\'nlru negru.

    lt.

    Ud1 şl

    lIuscve.lt.salvare

    672 1'1NK. .. U... lc Chou

    En,III'K.··. I tI.l

    IjÎ 1 :HJ I)O)(t·· D110 Ni>TEI 1'. DodallUlA. 1~50

    Tti partida .\lil"ses-LJu7. Il olll1lirsld (dlagraJUII 67:.1) ncgrul a rc . "" [Ilon In

    673 ~t1.:$Jo:"·IJUZ

    2ti. Td8 + Hl' 1 :!:>. TI'II -I- (sau 2.'). TcS Thl + 26. Hc2 h3 şI clş li g:l) 2:3 ... 111:1 2fi. T18 + "03 2i. T('S Tr2 :!R, 1':1';] + Rn:! 29. lift! h:l :10. 1'(·8 II:! :11. T88 + lUI :12. 1h8 HUl :13. 111'1 TU:! ş i negrul d~llgil. T"aill tarea pion\!or nu treh uie l>iI dep:işeasc;"1 limi t a securllil\ii lor. Exemplul un lIust rCAzii cAz ul e1 nd lu rnul ocu ll:\ penulUma linie. La lin j oc plld\" III nel.lrului. "I on ul ai cade, Ilcoarecr regele alh ajungI' la 117 . . 1)e aceol! nCRrul tre b uie s;, joace acUv: 1... TIo8 (sau I... T e8 -1- 2. Hd31',18 + :l. Bc3 cu varlantele: :L,1'a8 4. Rc4 ~i 3 ... 1'e8 4 T ::17 Tc2 5. T b7 T:r1? H. i,7 şi clştigil) 2;. 1':a7 1'b3 + :1. 11 M 16. Th8 + nU' 17. 1'c8 11116 t8. T1l8 + Rh 5 19 . h:l e:l 20. 1'h8 + Ull6 21. T U8 + Hh 6 :!:? Th8 + nll7 2:1. Te8 1'13 21. TrG T :b3 2;0. 1':116 TI:! albu l cedeaza . I n poziţia dIn d iagrama 675 p uncte lo a3 şi d4 a le alb ului si n t foa rte &labe. Tentant es te 1...1'e3 + 2. R fl.1 1':a:l, dar continuind cu 3. Te2 albul capăb\ un cont rajoc foarte serios. Corect este 1...ll e6! (aşa s-a juca t In pa rtidă) 2. 1'h:l (se amCl1lnţase 2 ... 1'c3 + 3. Re4 15 mat ) 2 ...Rdu 3. Td3 lu ! 4. b:) b5 ! 5. Re2 (d acii 5. Td2 , ntuncl S ...Tc3 ..!. cu varian-

    CAI'ITOLUL VII

    '"

    tele.: 6. Td3 T:d,3+ 7. R:d3 aS) sau 6. Rf2 T:a3 şi clştlgA) 1i••• T:d4 G. Te3 TM + 1 (cu scopul ca, după 7. RIS,

    si Izoleze regele alb de flancul domei, sau de grupul de plonl de pe flancul 7. Rde M! (o mlnare foarte Importantă a lanţului de plonl, care Impledlcă contrajocul albulul) 8. Te7 (relativ mai bine ar II fost 8. 8:114 T:f4 9. h5) 8 ... b:g3 9. T:g7 T:14. 10. T:g3 Rei> 11. Ue:! TM 12. rgG TaI" 13, TII3 14 14. Tb3 TM 15. Rdl ReI" 16. M (sau 16. Re2 Tc2 + 17. Rdl Ta2 18. Tb4 + r~gelul)

    In finalul de plonl nu este favorabil' negrului, din cauza sliiblciunl l plonul ui a3) 6. Ud3 f5 7. Re! b5 8. Rd3 M 9. ha. Thl (daca acum 10. Rc2, atunci tO ... Tgt 11 . Rb3 T:g2 12. R:a3 Th2 şi clşUgll.} 10. g4 Tet 11 . 0:11; (sau 11. Tel Thl)11 ... U e5 12. Te! (altfel urmead 13 ... Tc3 + ) 12 ...T:e2! 13. R:e2 R :15 14~ Rd3 (Ia 14: Rb3 urmează 14 ... RI4

    676 }·0 81'ER-BRONSTEIN. )leel,,1 MOkOV&' Blld.pa... lOd

    675 MAlISBALL·CIGORIN. Derlln.

    l~~

    Ntgrul la ",ulau cl~ligd

    Negrul

    (a

    mutau

    clş/iga

    RI3 şi clşUgli) 18...13 17. ReI Dr" 18. hI) Td + 19. RIl!: Tc2 + 20. Ret R0 322. h6 Te2+ 22. Rdl Tb2 23. a4 M! 24. T:M Tbt+ 25. Rd2 12 26. Tb8 fin albul cedeazA. PionII dubli, desigur, constituie un defect al poziţiei. In pozitia din diaguma 676 n egrul joacă de fapt cu un pion In plus: 1. .. 051 2. nel 04 3. TII! (trecerea In finalul de plonl prin 3. Tb2 T:b2 4. R:b2 duce la pierdere dupa 4 ... c4 1 5. Ra3 c1.4! 6. R:a4 d3, sau 6. c:d4 c3) 3 ... a3 >1., e4 d4 5. Rel! 05! (şi aci dupa 5 ...Tb2 + 6. ReI T:d2 trecerea

    15. R:a3 R:13 16. Rb2 Re2 şi clştigll.' 14 ... RI>I. 15 . Re! d3 + albul cedead. Jn partida Capabhmca-ElIskases (d iagrama 677) albul a clştlgat cu ajutorul unei strApungerl Ingenioase: 1. 151 e:'l> (In favoarea albulul este şi 1. .. 1'\17 2. RI4 TeS 3. Tg3) 2. 1'1' TeS 3, R:15 TOS: (daca 3 .. .RI7, atunci 4. Tg3 urmat de 5. TR5) 4. e61 Tg"! 5. Re:> Te4 + 6. RdS T:d4 (nu este mal bine 6 ... Rf8. 7. Rd7 etc.) 7. Te31. In Incheierea capitolului vom e:oc:amlna trei poziţii In care una dintre părţi are. s-ar pArea, un avantaj neinsemnat. Acf este necesară o tehnică superi oa ră . E:oc:celent a folosit Budo micul sAu avantaj poziţiona] fn partida cu Cehover (diagrama 678): 1...TM! 2. Td2:

    FI:-i ..\ L URI

    cu

    TURNURI

    677 t'AI',I. bLAN l 'A· };LISI!.:,I. SE S . loI!lOICOu. lUt

    A Iblll la mlilart.

    ct~ligă

    (altfel urmeull. 2 ... Td4) 2 ...Re71 (r,egele negru se IndreaptA spre punctul e5) 3. Re3 Rt" -1. f4 Rf5! (In p realabU negrul trebuie să-şi asigure o pozitie 678 ("EHOYElI·BUDO. Tbllit i. l Q3 7

    .Vegml la mu/au fa\"orahllă

    (nu

    cr~ligi!

    a regelui) II. RI3 115 6. b3 s ltuaţlll 6. h 3. de

    ImbunAtAţt.8

    ŞI

    P I O:-"I

    265 ,

    exemplu: 6 ... g5! 7. f:85 R:g5 şi drumul spre plonul d5 este liber, sau 7. g4 + h:g4 + 8. h:g4 + R r6 9. f5 115 10. b3 Tf4 + Il. Rg3 R e5 şi pionul d5 cade) 6 ...05 7. Td3 (dacă 7. Te2, atunci ? .. M 8. b:a4 T:a4 9. T e7 Ta3 + şi c1ş tl gli, sau 8. Te7 lI:b3 9. T:I7 + Rg6 şi clştlgli) 7 ... 04 U. b:a4 T:a-l !). 113 · grs! (a sosit momentu l alacărIl pionulul d5) 10. t:g5 R:05 II. lle2lU5 12. lld2 (sau 12. Tf3 + Re4 13. T:17 T:a3 şi clşllg:\) 12 ... RM 13. }le!! e4 14. Te3 H:d5 15. TI3 RclI 16. llb:! Ta7 17. TIt> d5 18. T:1J!' (albul a reclşUgat plonul , dar- nil poate sslva pllrtlda) 18.•.Tb7 + ! 19. He2 (sau 19. Ra2 c3 ş i clştlgil) 19 .•. 'Ib3 20. Th6 + Rell 21. TaS (dacii. 21 . T f6 T:a3 22. T:f7 Ta2 + se ajunge la un final teoretic elştlgat) 21 ... fl31 (c u ameninţarea Rd4 sau Tf2 + ) 22. M T:fl3 (nu era nicio nevoi e d e mutarea aceasta. Erll mal simplu 22... Rd4!) 23.h5 Th3 24.h6 r6 25.T:r6 T:13 j!(;. Tf8 Tb3 27. Th8 Ud4 28. h7 Th2 + 29. nbl e3 38. nAI Tbl + 31. RIl2 e2 32. TeO T:h1 33. T:r2 Tb7 şi plbul II cedllt. CIteodată un factor decisiv este existenţa unul pion liber apărat pe linia II şase a (diagrama 679): 1. TbO! (cu Am eninţarea 2. To7 Rd 6 3. Rr4, de

    CAPITOLUL VI I

    U. "i:f7 "Tii 1 + 3. Rb:! 1'111 IV. 1102 şi negrul a cedat, deoarece Ilentru 1>lonlll 117 el trebuie să dea pionii d5 şi e4. Foarte bine Il Jucal Alehl n In partldâ cu Splelmnnn (diagrama 680): 1. Tel + R!17 ( I acă ·1. .. IU7. atunci albul poa te

    TI.,

    684 a6 2. fI4 Ha7 3. b5 a:b5 4. a:b5 e:b5 5. R:b5 Rb7 6. c6 + şi albu l clş tJgil. Dar şi cu turnurile I}C tabl ă negrul .. nu stă pe roze", de clo:emplu: 1... RI7 2. ReJ 1 1'b8 3. Te3 Tb7 4. 13! 1'b8 5.a3! Tb7 6. Rc2 Tb8 7. Tb3 TeS 8. Rd2 şi turnul alb Incepe sil "domine" pe flancul damel) 2. Re3 fiS :1, Te3 TfS 4, Tfl3 TI7 li, RM (o mutare-sondă, al cărei seop este de a Ana daeil adversarul găseşte dlntr·odată cel mai bun rilspuns. :Mai simplu este 5. 1'h3) 5..."e7 6. Re3 Tf7 7. Tb3 h6 8. Rd2 (cu ameninţarea 9. Ta3) 8.,.Te7 3. Ta3 (Alehin criti cii această mutare a sa şi consideril c/\. cel mai exact era 9. Te31, de elo:emplu: 9 ... Tf7 10. Ta3 şi clşUgă; dacii 9...T:e3, aluncl 10. R:e3 Re6 11. RI4 g5+? 12. Rg4. sau 11 ... g6 12. g4 g5+ 13. Re3 f5 14. f3 f:g4 15. f:g4 Fld7 16. Rd3 Rc8 17. Re3 Rb7 18. RM Ra6 19. FIM Rb7

    F"D/ALURI

    CU

    TURNURI

    20. RIl5 116 I 21. a 4! Ra7 22. 1131 RII7 23. b4 Ra7 24.b5 a:b5 25. a:b5 Rb7 I 26. II G1 c: b6 + 27. c:b6 Rb8 28. Hll6 c5 29. d :c5 d4 30. cI; d3 :\1. b, şi dşUg,\ ) •.•. Te.1 10. Tu1 H ell 1 \. 1:1 1'111 12. 1i:1 Rh7 l a . lI e:l (f!ictnd mut area a O-a Alehin ~p~ra si\. foloseasci't Izolarea l ur nulu l negr u . dar se aral;\ Cl\ negrul are () cale d e a-l clllo~ra) 1:I ••• fă: M. TII1 + neS 1;;. 11'1 fi;; (trehuia jucat 15 ... 14 + ) 16. II~ g4 ? (d up '" 16 ... a6 I 17. Rf2 Rd7 18· Rg3 ReS 19. Rh2 TI4 partLda s-a r fi termi llat reml?,\) 17. 11:,,1 (:{l il 18. aU: tI:I:1 (nu 18 ... g3? din caU1. a 10. (41) 1$. g:la TIII (turn ul negnl a scă plll din cursă, dar t.ţle Indoielnic dnd negrul poat e obt in e acum remi1:a) 21). Tb' Tr.I (cell ma i b u nă şansil. La pierdere duce 20... T al? 2 1. 1':a7 Rb8 22. Tb7 + Rc6 23. Tb3 T:a6 din ca uza 24. T a3! Rb7 25. r... 1) 21. n(1l I ( i n~uriclenl pe ntr u -dşlig es le 21. R d2 Te7 22. T:a7 Rb 8 23. Tb7 + RaS 1) 21 ... , 'dl 22. R eă Te l" + 23. n m Tdl (cont raalll cui as upra plonului d4 constltnle singnrOl Ilosibllitate de ap,\rare) :!4. T:1I7! T:illJ 2;;. T1I8 + Rd7 26. 14 T"1 27. n7 (vezi diagram a ~81) 2' ... 115 (sau 27 ... rl4 28. Rl'" h5

    +

    SI

    267

    PIO:-lI

    29. b3 Tal 30. 15 R c7 I 31. K:d4 M 32. Re5 h3 33. T h8 şi ctşlîgM 2f1. ba: TII I 29. U e:; Te 1+ :\0. nu. TltI ;11. u ..5 Te l + :12. Itd1 T dl + ;1:1. n~;l Tul :H. I,,! lI e7 (altfel urnlca~~ :ia. f6 şi clştig,\) :15. IId1 h1 :16. II l'ii Te l + :17. lU4 T u l :18. !lUă Unl + (dacii 38 ... h 3, atunci 39. Thll T:a7 40. f6 + Rr? . Ne4 ! (acum, după oricare răspuns al adversarului, regele alb pătrund e la a7) t5 ... Ng4 (15 ... Re7 16.Rc7) lG. Rb7 şi albul clşUglI.. In pozitia din d iagrama 695 albul dştigă, Indi feren t cine este la mutare. ' Olr-adevăr , după 1. Nil:!;! Rd7 (dacă 1...Rd5, atunci 2. Rh7, sau 1. .. Nc5 2. Rg7, sau 1.. .NbS? 2. Ng7 şi ctştigii, sau, In sftrşlt, dupA 1. .. Re7? 2. Na3+ şi clştlgă) 2. Rb7 R e8 3. DUO NeG 4. Ng7 regele alb reuşeşte să pătrundă la g8. Aceeaşi podţle,lnsă In care regII schimbă locurile Intre el, este remiză (dIagrama 696) : 1. Nra (regele alb caută sA ajungă la e8) 1...NhG (nu 1...Nb4 din cauza

    ~ă ajungă

    CAPITOLUL VIII

    2701

    695

    69i L. CE!';TUlt I NI. 1867

    ,lll'ul 1(1 mulore

    2. Ne7 şi clştigă) 2. Ue7 nra 3. "' e3 Rg6 4.. RIIO nt5 ii. Nd2 Ng7 6. Nb4 Re& i. NIO Nc3 8. Nh& ~M 9. !\' e3 NA:!. Aci albul 696

    dş/igll

    6. Ng2 Na6 7. Rb6 I NeS 8. Ha7 etc. compAri\. cu diagr am a 686) 4 ... RM ii. neT R eG 6. Ub8 RII& 7. ei şi clştigll.. In partida Sokolskl-Lip n iţk i s·a,. jucat: 1 ... Re! 2. R e2 nll3 3. Xe:; (nu salventă nlel 3. Rd t . de exempl u : 3 ... Na3: 4. NeS Nb2 5. Nf4 c3 6. :\'g5 ('2 + 7. Re2 Ra2 8. Rd3 Rbl şi clştigă­ comparil cu diAgrama 686) 3 ... ~n3 -1. XIII:

    '"

    S OK OL8KI·I.1P);"ITKI. MOIIO..'o,"".

    Remizil să foloseAscă diago nalA f8-h6, deOArece regele alb nu stă pe cimpul g8. Studiul lui Centurinl (diagrama 697) se rezolvă tn modu l urmltor: 1. Ne4 Re3 2. Nd5 Ng", 3. c6 Rd" ". ~1l2 (aci se pOAte juca ş i 4. c7 Nc8 5. Rc6 Re5

    nu

    reuşeşte

    ~eurlj\

    NrgTlll ' la mlllart

    c lşt igil

    III~O

    A CE EAŞI

    CUl.OAR E

    ŞI

    PIO:O: I

    Xb2 :;. Xg ii (a lbu l ar Il pulul ceda aci, deoarece 5 ... c3 6. Rc.l3 c2 duce la o pozl\ie t eoretic clştigati'i) (; ... R c2 (o pierdere de timp in utilil) 6. ~d2 Ne3 7. :\,,(; Rbl ti. Rdl. Aci partidn s-a Intrerupt şi Sokobkl, d u pă ce a aflat care este mutarea din plic (8 ... Rb2). a ceda t făr:'l a mai relua jocul (de e:oc:e mplu : 9. Nf4 Rb3 10. Rcl Nb2 + 11. Rbl c3). In teresantă este anali za lui Sokolski după mu tarea 8 ... NM 7 (vezi diagrama 699). Dacă Llpnlţkl ar fi dat mut area aceasta In plic, atunci partida s-ar fi

    "'' BR UN

    ŞI

    DOI PJO:\I (:O:\TR.4. :\E8l':\

    " ES UNI DE

    275

    In poziţ i a din diagrama 700 negru l [ace rem izil: 1••• :\"1I3! Albul la mutare cfştlSil: 1. R e!! :\a3 2. b3 + llb5 3. Ne 3 R a5 4. l\' d2 + Rb5 5. l\'G1 Ne7 6. A4 + RM 7. Nd2 .1.. R e:> (dacă 7 ... Ral . atun ci 700

    69'

    SOKOL8Kl·Lll'! 18. Rh5 R f619. R:hG Ne6 20. Rh 7 Nd5 21. h4 Nc4 22. h5 :-