Finalurile în partida de şah [PDF]

Zitiervorschau

G.

M. LI S 1 TI N

mtJf:s l ru

; nfe r nilllundl

FINALURILE ÎN PARTIDA DE ŞAH

I 96 O

ED IT URA Cul1urll

TI NERf.TULlIl f l ;tle/l

~I

spo r t

Coperta de: DUMITRU PAPACONSTANTIN

r.

M. JII1CHQhIH

3AIUlIO'flITEn b HAfI tJACTh mAXMATHOn IlAPTllIt neUU3)'1aT, 1956

(: UVI/,\' T

tNAlNTE

La . f!rlilul anu lu i 1952 a fost pulJlicald o lucrare a mea, care purta tillu l "SIra · tegia fi tactica arIei şahului". ActasUl lucrare cuprindea tOl/le d ruJîile partidei de ~ah, adicd deschiderea, ;0(;/1 1 de mli'O(; şi fino lul. Cd care lucrea:iI la teoria ptlrtl/ finale a parlfdel de şah tnbuie sd urmdre(!$cd dOlld probleme principale: a) să facd cunoscu le clti/orult/i, pe ba:a unul numdr rtlal iv mic de ~;remple caraclerislict , principiile gmeral~ a le IlI plei ta final precum şi ideile slrategiu şi lactice care se aplici! fn prau,ul act$lâ luple; b) să demon$lre:e numeroa.ţt: fina/llri lipice, imporlanU dia punct de vedere praclic. Prima prolJlemd II losl rezolvald, In/r·o anumild mds/l rd, de mine In lucrarea "Slro/egia şi ((/(tiC/J arlti şahu lui", IImle linalll i par/idti de şah ulc e:mminal II/n puncl de !H!dere al problemelor genua le nle .ţIra/erlici şi lac/idi . Cu tol volumu l npreciahil ul ci!rlii "Slru/tgia ş i ludica ariei fuhului" ca n·a plllui cuprinde bogalul ma/erial elemonslmliv privind leor ia linulu ri/or; de acua. din lipsd de spaliu, fi doua I"olJlemil a rilmas nertzOlva fil. L ucrarea de fald, In care sinI ad/Ulllie .~i sislflllUli;ale po:ifiile lipice, comp/cfc(IZă lllcrarea mea precedenlă . T oale finalrlTiie un~i partide de şah pol fi ImpdrfUe, după forlele maluill/e care iarl parl~ la /uptu, In dnci grupe mari: 1. U na dinlre părli arc numni regele, iar ua/al/d parle d ,l mat eu una S(lU ,Ioud figuri (In ca;!!ri rure, CII Ir~i figuri) . 2. Una lIin/re pilrli arc nl/mul ft!]c/e , iar cealal/ă, av Ind fl~ o fig urd şi un pion, fie uml/ sali mai mulţi pioni, obline vidoria Irans farm ln d un ul din piani In damli . 3. Ji mbe/e pdrl i au c/le o figuri1 de au/aşi fel, flJ.rd a lua In consideral/e pionii, sau au numai pioni (fina luri simple). 4. A mbele p{ir/f au clle o figură de valoare di/uită, fd ril a sQCOli pionii, sau una dinlre pdI/i are o figură, CII sau Idril pioni , illr cea/a/Iă numai pioni (f ina/uri complexe). 5. A mbele pdrli au clt~ dom} sau moi mulle figu ri, făril a sOC()/i pionii, sali una dinlre pilrli are doud sau mai multe figu ri (cu sau Iflrd pioni), iar cealaUil parle numai o siuguril flgllră (cu sau fil rd piun j). sau arc mlmai pioni Ifina/u rl complicale). Man ualele şi Irato/ele de şah pripi/oare la l inaluri, chiar şi cele mai ample, acord,1 atenlie In specia/ primtlor palru grupe, considerInd, dllpil ciI se parc, grupa a cincea CII n cleoulicd, ci linlnd de domenill l practicii. Parlw finalil a partidei d~ şah esle un domeniu foarle mull sllldial şi, In au laş i timp, UlIsI al leoriei şa/m/ul. Lucrul aceda st uede din lucrarea de ba:4 Q luI. RllbinOr>ici , "End.ţpie/", tn cart fnsd n·all ftnl ldmur ile nici pe depa rle loall p robltmt'le It'orit'i firll/luri/or. N ici f n carlell de faf« /III sini cuprinse loale

6

G . ,.".

l.ISIŢIN

problemele teoriei lum/uri/Qf. In ea sinI dale, cu ~:uepti(J eapi/olt/or: .. Turn fi nebun eOlllra lura", "Turn şi Ci " conlra lurn" şi "Doi cai conlra unui pion", t:'%t:mple lipite numai din primele pa/ru gn/pe de !inu/uri, In a(ard de aceasla, In lucraua de fald nu sinI studiale In amtlmml problemele gen erale ale strategiei ~i tacticii ~ahului. La alcl1!uirea car/ii "Fiuolurile In partida tie şah" nm folosit ~ larg In-

tregul material pe care l-am ovul la dispozitie, tinInd $ti/ma 01/1 de vechile anatiu, elI # de /lumtroau ana/iu noi. O aleatie dCCI&cbild am acordat realizdri/or teorlti şi practicii sovielice. Toale exemplele incll/u In II/CTOrl: llU fost supuse de mine unei veri/ie(irj crilict., Htzrtllalul CI 10!i1 ciI, In un ele /';(l:uri, au fosl desw perile greşeli de uwlli:d iur III ullel~ au 10s1 chiur rlls/llma/e unde cOllcluzii teortlice. Cu scopul de a luce ecollomie de spaţiu, am folosit 1I0/u/i(/ prescurlald, iar

ptruru u menline principiul c/{lril(1/il e:rpullerii /oo/e exemplele au /011/ Insolite de diagrame. III Incheiere tin sd exprim 1I1il1/um/rlle mele /uluror cdor care lUI ralaoorul la pregtllirea edrIU "Pina/urile In partida de şah" in vederea edifdrii. 1; • .\1 . LlSIT'N

I NT ROD UC ERE

Problemele "u c ....;!"t.:r ftCTl CTIII, car,·

privesc toate capitolele cărţii, le vom ~xaminn In int roducere, cu scopul de li I 2.Re2 T:e3 + 3.R:e.1 Xe;; rClllb:.ă. 11\ criză de timp negrul n-a observat liceu stă posibilill\lo şi II pierdut. Una dJlltro form ele cele mai ri\splndite de trunsformure a li nalurilor este treccrell Intr' UlI linal de ploni. In pa rtid a Nlmzovlcl-Tarrllsch (diagrama V) s·a jucat:. t ••• TbG ! 2.ng4 T:I::; 3.11:f5 85 4 .HI'~i 15+ I şi albul a cedat deOllreee co ntinulll'ea !).nd4 14 6.RI:-1 Rg6 7.UbG IIb:i 8. n:a:> n:M l). nM nga 10. R e:J 8:112 es te fără spera nţă. In partidll Alehln-Yates (diagrama V I ) sOllrla luptei Il los t decisă I)rln t.Te:i! J:eG 2.I:efi n e7 (după 2 ... Re6 3. R d4 negru l se afl ă In zu gzwang) 3.Rd3 (nu tnsă 3.Rd", din cauza 3 ... Re6) 3 ... I1d7 .... e.i! foi G.lle2 (cu ameninţarea 6.Rf3) 5 ... ne6 6.nr.!. Negrul a cedat din caU?1l vl'll'in nlel fi ...1I!1!5 7.Rf3 n e6 8.R:14.

y,

.\ I ,~II I /('· \' "·I'BI:I....",1,'1111.

Negrul mnUl

şi

ltHl

fIIce :emizu

"

xurzo\' lC]·'f ,\ J:JIASt:11.

r---,.~C'C·"~ '·":'':' ":·~'7'"''J---"",

Negrul muta

şi

ct,ligd

Trecerea 11\lr·ull rinal nou cere uneori un calcul foarle precis (tllngramll V II): 1... t:b:J! :!.C:h3 e4 + a .lle2 e:b3 + -I.R:b3 (negrul a trebuit s1l. Illbă tn vedere loate particularltă llie acestei poziiii atunci cind a juclll 1. .. C:b31) 4t ... De4 5.Rc:! (altfel după 5 ... R, e3 p ionul doi Inaint eaz1l. cu şah) 5 ... Re3 1 (a trăglnd regele :1lb pe 11111:1 tn tll ) 6.Rd) Hr.I! 7.114

INTRODUCERE

VII

II

St udi ul lui Kopaev (d iagram a VIU)

Y"'Jl.OCZY-MA1UIlLU.L. MOnlo Co.r\o_ IIKIJ

Ilr e o soluţi e cu rl oasll: 1.RbO Rdl (n u merge 1 ...'I':hG 2.Tg5 1'118 din cauza 3.f7

Re8 (sau 2 ...1'h8 3. h.7 şi 3.TfJO+ Rf7 4.Tg7 + T:g7 5.b:g71 c5 S.Re;; e4 7.RM! (greşit este 7.Rd4 d5 8.ReS Rg8 9.RM din l IlCUlI} 7 ... d5 + . a t unci 8.Rd'! Rga O.Re3 Rf7 10.RI4 Rga 11. Rg5 Rl7 12. Rh6 şi clştlgă; sau 11...nh7 12.RI5 intrind In vuriunta princi pală - VC7.1 lllai jos) O.Real Rg8 (sau 0 ... d5 9.Rd4 ;Rg8 IO.Re3 etc.) 9.Ud4 dO:> 10.Re3 Jlf7 II.mol RgB 12.nUă Rh7 (sau ! 2... R li 13. R1l6) 13.mă e:1 M.Re6 e2 (dacă 14 ... RS8. atunci HU7 + R: g7 16.1'I.e7 şi cl,Ugă) 1!"'.Rf7 ~1D 16.g8D + Rh6 17.Dg6 mllt. In studiul lui Cehovcr (diagrul11a IX) albul se snlveo.1./i. p rin: 1.C:MI R:b4 (dacă 1 ... f:g5, o. l uncl 2.Cd3 e4 3.Cc5 + şi remiza este clllră \ 2.C&i fi) 3.e1l6 14 ,1.(:(7 e i (SOlU 4 ... f3 5.C:ea 12 6.Cd3+ şi şi clş ligă) 2.TOă cfşllgă)

Negrul la mulare

clşligd

11:y3 O.ar> r~ D.a6 f3 10.117 12 H.Re2 (după l1.a80 f1D + 12.Rd:! negrul poate juca nu numai 12 ... 0 14 + u rmat de 13 ... R:h4, ci şi mu lt ma i simplu 12 ... Og2 + 13.0: 82 + R:g2 14. R d3 R g3 15.h5 g:h5 16.R:d411-1 şi clştlgă) 1I ... d3 + 12. Rd2 (dacă 12.Re3, atunci 12 ... 110 13.aan Oe2 + 14. Rd4 d2 ş i clşti gă; sa u 12. R fl 112 şi clşllgă) 12...11D la.a8D D1l2+! 14. n:g~+ R:g2 J!>.R:d3 RUa. Albu l a cedat.

IX v. CRUOVlm

V III K

KOP,u.:V

Albul mu:d

~i

la:t rtmizd

7.C: 12) 5 .Cg5 e3 O.Ce6! 13 {sau 6 ... e2 7.C:f4 elO 8.CI13 + şi 9.C:(1) 7.Cd4 fB 8.Cc2 + Rt'3 It.C:e3 Dda 10.CIl Re! 11 .l,.b2 remh:1\. In sr.hlmb, In studiul lui Neumann (diagrama Xl, pionii clştij!ă: I.RgSI

C. M. 1I$[T1N

12

,

Pentru n face aprecierea unCi poziţii jocul de şah, trebuie comparaU\. Situaţia calita tivă şi cantitati vă a forlelo r celor doi adversari. Compara rell ca nl,llfltlvă este simplă . deoarece necesI t ă numai numărarea figurilor şi plonHor ce se lină pc tablă. O oarecare greuta t e poate provoca doar compa· rarea figurilor şi plonilor din punTi de vedere al valorII lor (situaţie bună sau rea pe tabiiii) şi, de asemenea, din punct d e vedere al posibillUţ ll or stra tcj(lce şi tactice pe care le a u fortele anate In l u ptă Intr-o anum ită pozi ţi e. Astfel, metoda p ropusă de apreciere a pozitiei este lega tă d e problema forlei r ela tive a figuri lor şi pionllo r şi, In afară de aceasta, nee~ltll o cu noaştere mult Ha· leralll a elcm entelo r tacticii ş i slr nlcl1;lei In

li. N!:U.I:fANN

şllhuluL

Albul mI/iii şi clşli{fl1

Ce5+ 2.Rla f.l)g4 + a.Ue6 C:b6 4.ba ("17 (nu e:dsl ă o apărare- mal bunl\' rt.R:f7 ~4 41.b7 Cd6 + 7.n1l7 C:b7 8.M ! RIII> n.Rd7 RIS IO.Re7 R el) 11.R:b7 Udă

12.b5 neS 13.b6.

DESI'RE CiTEVA l'nODLE.\lE

nE STUATEGIE $ 1 TM.TH:A IN I' INAL Număru l

elite

pozi\.iilor posibil e In de mare. Ne putem

excc p~j onal

şa h uşo\"

convinge de acest lucru cu ajutorul ulIui simr1u calcul algcbrlc. As trel, M. Euwe scrie :

munci

"Dacă

12 mlUo:m c de

ne intrerupt la

şahlştl

c:lutarea

ar

celor

mai bune mutări In toate pozl~llle imaginabile, folosind pentru fi ecllre dintre ele numai 0,1 secunde, nu le-ar ajunge

un trili on de

~ccolc

pentru Il rezolva

loalc poli\liIe )105Ib ilc". Se impune con· c1uzia că studierea tu turor poz iţiilor JXlsibiie pe labla de şnh nu este cu putinţ ă. In schi mb este pc deplin pos i bilă cunoaşterea metod ei d e apreciere a oricărei poziţII. metodă care a fost propusă de autoru l a cest or rinduri, Jn lucra rea sa "Strategia ş i tactica artei şahulu i ".

L08ica 81ndlril şnhlste es te In,lbolubli de parUcul a rităţile d iferitelor poziţll. Analizind dHerite poziţii de şa h, nu es te 8reu d e observat că fieca re lUntre ele necesI tă an u mite idei tac ti ce şi strategice (eleme nte de tactic" şi stra tegie) speciale, care le sInt caracterlsticevezi t ahelele 1 ş i 2. Şah i şLii de azi apllc~ de ob icei, In procesul lupte i idei st ra · tegice şi tactice com plf catc - combinatII şu h lSie (complexu l u dom'! sa li mai multe elemen te tact!c'j'

.-lIbn i In mulare

c/~li(Jă

t rali znte, iar mob ilila tell ncbullului negru es te lim it a t " de pro priul pi on ( po;ciţl e n eli rmOlli că a fig urilor şi l>iOllllor) ; t. Nf3 + RM 2. g4 Ril7 3'05 IIh8 lj.j\' p1! Nb7 5.:\: :h7 R:h7 G,R:f7 . Interesa n t es te u r mător ul exe mpl u (dla gran13. X II ), In c:lrc Ilegr ul nu poate clştiga, d eoarece ambe le snle fi gu ri sin t aşeza te n'u, (le ex empl u ' 1... T02 :!.Thl + TII:! :l.Tu l ; s au 1... 110 + 2.1::11 g2 3,TgI Tili li .l1t2 ; d acă 1... 02. atun ci 2.R :I2 li gI, :l .Tn,~ + 1l1I" !'.Il"1. sau 2 ... TIII :1.TU I ! T :O' I,.TI : 111 110:1 - p a l.

clşti gil Impotriva c a lulu i) .2 ••• Rf8 3.Nh& + R f7 4.Ne3 R I8 5.NeG+ (o mu la re interme diarii I mporlan tă) G•..1l17 6.N:g l R ' a 7.Nc5 + Rl7 8.Ndl ROG O.n t08 şi cfş Ug1l. ·

INTRODUC ER E

In poziţia lui Libu rkin (diagrama X IV) (şi spun e cuvIntul poz.i ţla proast.'i a neb unului negru : I.Ce8 + 1 Rb7 2.b:1I7 R,1l8 3.Rn 1 Rb7 .-I.118D + ! R:1I8 :>.Rg8 1 Rb7 ' .f".d8 + Rba 7.r:n TIM'i 8.C:b8 şI clşti gă .

'"

10 diagra ma X VI es te prezentată o poziţie In care albul dă mat: t .m5b6 2.Na4 b5 3.Rel b:1l4 " .Re:? oS 5.1\e l 02 ll. r.e2 mat. XV I

XIV

\ ' . 8}, Y CI':NKO

XVII E. SCIlD"I'ERS.

lf. LlBUr.KlN

Albul 1 Ilb7 0.06 + ($e poale juca ~I 9.RcS) 9 ... n u7 tO .Un5 Rb8 11 .l\b6 1t08 12.oi f:> 13.11: (6 g:> 14.17 U ~ 1:;.180 mal. tn Ilodtlo lui IIIrtld3 d t , ah

traseele: a l -b2-c3-d4-e3·f3-g2-h1, sau al-b2-c3-d3-eoI-f3-g2-ht, aau 1t 1-bl-c2-d3-e3-f2-g2-ht etc., ci are nevoie de acellll; i numllr de mu!.;.)r!. Poziţia din diagrama X"X!V pare fără speranţll pentru alb. care obUne to t uşi remiza: t.hi RI8 !!.obi RII7 3.Reil M ".Udl l (dep laslndule pe diagonala b8-h2 regele urmi'ircşt~ două scopuri: el nu n umai cA Ilrmi'ireşte XXIV V. IAUO~~ :O :c '·;;"c';'__-,,-,,

G. M.. LISITIN

18

plonul negru, dar amenlntă şi lrans'orunuia dintre pionii să i In da mA. Dacă 4.Rc6. atunci 4 ... bS, Iar la 4.Rd7 urmează 4 ...tcJ S.Re? Cd5 + şi negrul clştlgă) " ..• ce3 (după 4 ... b 3 regele alb se Indreaptă spre flancul regelui: S.Re? ma~a

1...NbS, atunci 2.n16 NeS 3.Re7 Nbf), 4.1'116 remiză prin . re petareu mutărBor)2:.RiHl ,,4 3.e1 : Nb5 4.ile5! (iată unde se· clştlgi\. Importantul tempo cure era necesar 1) 4 ..•Ne8 3.R44 Rb1 6.ne-t Re7 ' 7.R14 Nh:> 8.t8D N:eS t.R:",".

b2 6.h8D + R:h8 7. RI? J I obline remiza) :t.BeG 1 b3 (da~ 5 ... Cd5. atunci 6.Re4 S.RM b2 7.lb3 blD (In acelaşi relultat duce 7... bIT. Transfor marea In cal es te inutilă, Iar după 7... bl:-.1 negrul pierde una din rlgurl) a.b8D ll:bR 9.g7 + . 111 un ele cazuri ru ta In zig-zag II regc* rcml tă)

XXVI R.

Jtl~TI.

1028

+

lui se

auo ptă

avlndu-se In ' -edere t em-

paul care poate fi clşti gal prin crearea vreunei ameni nţărI. "şa $-11 Intimp lat.

de exem plu, In partida Las J.: er-Tarrasch (dingrama XXV): t .M! Rn4 2.R081 (Inceputul marşului In 7.l g-1.>1g AI regdui XXV I'!M. J.A ij KEJt ·T A N1: MICt:l . l'e l e ...... olY. 1011

.Hbul 1« muW" c/.,Ii{/U Zugzwangul, ceea c(' In traducere Inse3 mlÎ" " obligatia ele:l 111Ut U" , gl\~eş t r'

XXVII J . KLL."IC

(llb; dacă di rect 2.Rrti. fCtunci 2 ... c4 3.b:c4 b:c-l 4.ReS c3! 5.b: c3 a4 6.Rd4 33 şi negrul clştlgil) 2 •.• R:h4 3.fi1ă Rg3 (rău este 3 ... c4 4. b:c4 b:cl 5.Re4 c3 6.b :c3 a4 7.Rd3) ".RM Rf2 ă.RdG Rea '.R :e5 Rda 1.Rlbl!: Re:!: 8.R:II!'i R:b3 remi~ă. E:lCact III tel se rezolvă şi studiul lu i Rtt! (dlllgrama XXVI) 1.ne1 ! g5 (dllcii

(II

B.

HO I ~WI'l'''.

Albul la mufort

1>:11.0 1

cl~ligll

INTRODUCERE

cea mai largă apli care In fin al. A ad uce pe adversar In s ituaţia d e l:ug.zwa ng In sea mnii a c rea pe ta bla d e şah o poziti e In e arc o ri car e mul a re a adversa rului ,du ce la ,u{m iir l nefa vorabile pen tru el. Adeseo ri zugzwll ngul constitui e un a din verigile un ul pl a n s tra tegic. In stu diul lui Kli nll şi Horwltz (d ia gra ma X XV II) albul s:lcrlfic;\ neb unul : I .Nf3 + nlll :!.Nbl! R:hl a.nll (negr ul e In zugzwan g) a...d:; 4.e :dG e l 5.116 e3 6.d7 e:! + 7.n:e:! RIII a.d81) hlU 9.DdltTISA. lQ01

urmcuă Re4-d4 R16-e7 Rd4-c3 Re7-d7 Rc3-b4 Ret7-c7 RM-a51 (clştlgarca opoziţie i simple diagonale) Hc7-b7 Ra5-M şi clşUgă. AceIaşi 14cru . ~e IlltlJllplă şi In cazul cind negrul răspunde la Re4 cu Rţine prin ••Ug:!! (cln\purllc go şi g8 sint Inaccesibile regelui negru) 1•.. Ufa (dacI\ 1...Rf7, atunci 2. RI31 La 1 ... 1U8 Ilrmcată 2.Rf21 Rei 3.RgJ Ttf7 4.nf31) 2.Uf2! un (sau 2 ... R gG J.Rc3 şi regele alb ajunge Inalnlea celui negrn pe nancul dam.el) tI.813 I Re' 4.ng41 (nu In s~ 4.He4? RcS 1) -4 ... RlS 1l.1lI4! ne7 (tU031 nn , .um! şi 8.R06. Teoria cimpurilor corespondente ovom InUlnl adeseori In analiza diverselor rtna\uri (de plonl, de figuri uşoare. de turnu ri etc.). JII unele cazuri corespo-

G. . M.

denta · cimpurilor se s ta bil eşte pe b.uu cul(ll"l[ lor (vezi dia gram ele 95 ş i 540 -541 ). In rtn aluri se npl ~că pe scară largă di fe ri te Illel tactlce. O putern ică Impr('" sle tace stu diul 11,11 1'roltkl (dI agra ma X XX VI ).

· ( I S I'ţiN

XX XV II ~O M ANOV S KI·PLATZ.

P . teNbll",. IUI4

X XX VI A. TltOITKI .

I g~ 3

Hc:J 5.1"83 + R e2 6. '1" :82) ":1 'II:! bt Ii,T:e2. In exem pl ul lu i Canşin remiza sepoate obţ in e cu aj ut orul palul ul ( vuzi diagrama XXXV III) : 1.n 1 N:n + 2.RM (cu mnen in l.arca 3.h3) 2 ... Rf4 3.b:l l n3~ flt mi:fl

I. Ct2 + Rg3 :!.e7 82 (cum o bIl ne ao.: Ulll albul remiza ?) 3.Ce4 + nla (nu merge 3...Rg4 sau R h3 di n cauza 4.e8 D +, nlrl 3 ... RM din eauzl< 4.e:dSD + ) 4.0:12 + Re3 !'i.Ce4 + Re.t (regele negru 111,1 poate muta pe eoloann ,,\1 ") 6.Cd2 + lIei> 7.Ce4 + Re4 (d acă ' ... ReG sau 7 ... RfS, al unci l:I.c8 D + , Iar la ' ... Rf6 urm caz,\ II. c: d 8 D + ) 8.0:12 + (u n cal neobosit 1) S.•. Re!! 9.tkA + şI r egele negru nu poale scăpa

de

şa h

XXXV IJI ..fl.ah,nu v

~SS W·.

S r. 4.

I ~~ I

Artloollil 1,,1 V. G AS $ IN

-",""

el ern.

l n partida Ro munO \'s ki -Pla tz (diagrama XXXV II ) s-a jucut : I.U :('"2 ? b2 2.1.'U8 linG :J.TIlfI + Ilh7 şi albul a cedat. M;li tirziu H o ma no \'S kl n gl1s it remiza cu :lju tor ul ş ahului elel·n: 1.'I',.:> + ! Un'" (dacă regd c negr u va eMlla să se a propie de t urn , el treb uie s:\ trcac" Jies te coloa na "e", după ca re devine imedi a l pos ibil ii m ula rea 1" :g2 şi d a cii 1)2, tltunci 1' :c2 + şi clşUgă) 2.TfJ"' + Ril3 !"I.TA:I! nil:! (sali :I ... R b l -1. T g-l +

Uemi:l!

1\:u es le u şo r de gilslt solutia III studiul lui Korol kuv (diajlrHIIH' :XXX IX) : 1'1I6!

INTRODUCERiO

N:II& !!.Iă I N:11i 3.T8e1i Nb7 4.TfIi I (dacă acum 4 .. . N:15 , atu nci albul Il pat) 4 ......$ 5.T:13 + r.3 8.Td3! N=" şI albul e pat. turnul tiind legat.

:xx=-: I X Y. KOROLKOV. 11118

:.1:5·

nlUlc pc dmpu rll e. S1, hl şi h2 j dacă d ama ocupă linia In Ul , atunci turnu l trebuie sli mute Jle Unla a trei a: I.Rbl m ·i 2.nOI Dcl + 3.nb2 Udl (luind cimpul 13 turnu lui alb) 4o.Tt:3! Dd2 li.Th31 şi ad versarii au ci\7.ut dt: aco rd asu pra rcmizel : Ins tru c tive sin t două studii ale lui V. Ceho"er. Intr-Ull ul din ele (diagrama X LI) a lbul cons trni r.şte o "fortărea lă InexJlugnabilă": I.Rdll Tb~ 2.Re2 T:u2.

XLI \' . CKBOVER. 1 ~39

---'-;;;Al

In partida Lilien th a l-Boncl Os molov sk i (diagram a XL) albul Q obtinut r e mIta. Este sufiele nt ca N!gele alb sli

XL LlJ.n:N·fllAL·Bor;CI OSMor .O\'!:!K r. ) IOOIO(ln. 19'6

R~mi::ă

3.RII Tb:! 4.1\01 ThG 5.131 şi n ici turnul,. nici regele negru IIU pol p,Urunde In lagărul advcrs. ŞI mal Interesanl cste (ci de al doilea studiu (diagrama XLII) : 1.Tc7 + I (Cll SCOp ul de a sili l)louu ) d5 s1l aju n gă la c-1. Dacă Imediat I. Nd4 . atunci 1 ... H.:b7 şi negrul clştlgil , de CX:CIII' plu : 2.Rb2 na6 3.Hbl Hb5 ... Hh2 Ha" 5.Na7 Oe16.Nd4 Ofl, cu varlanle le: 7.Ne5 Oh5 + 8 .Nb4 Db6 sau 7.1\'a7 D b5 + 8.Ra2 0c4 + 9.Rb2 d'l ! lQ.N :d" mI! 1 L Na.7 Db5 + 12.Ra2 Dd5+ 1;!.Rh2 Db7+ , sa li 7.NeS Ob5 + 8.R a2 Oe21 9.Rb2 0:c3!) l. ..TIblJ :!.Tc4! d:e-i 3.Nd"i! (v ezi diagrama 869) Poz i ţ i a aceasta cs le o "forl;lrca\:V'; pc negru U. Incurcă . pt'oprjuJ ploll. c-I.

26

__-C.._ _ _ _ _ _ _ G....... XLII \' ()EBOVEI(.

I$ ~~

L_"C'C',T: "C·_~

________ _ _ _

torul bloudel; 1.Ngl + I Rd3 2.Ne&1 (acum cimpul t5 este $olld blocat) 2 ••• Re4 . (sau 2 ... a5 3.R:b7 a4 4.Re? 113 5.b7 112 6.Nd4! R:d4 7.b8D alD 8.0h8 + şi elşUgă) 3.R;b7 R:er. ';Rf!7 RM li,lI7 tUI8D elc.

w.

+

XLI"

In ~ludj ul lui BOlltlarenko (diagrAma XI. I U), albul obţine remiza: J.Nd:J C:II:1 2.lle!J RM 3.U:b3 lIe3 ".NuUI (o aş,l numiti. "nmlara intermediarii' . IlIlI' inte do a llla calul. al bul fm:c o mulare fi\votah il:1 CII nebunul) 1, ... II:a6 ~.n:II!J. XLIII r. HOl"JHI(};NKO.

III~a

Remizil In studiul lui H. Rinek (diagrama, XLIV) albul reuşeşte sol cJştlge cu aju-

.-\ Ibul

tf~lfyil

Este f31osHor ca mlltcrialul COI1\iIl Ut 1n acest manual Sa fie studiat tl1u punctul de vederc al Int~depcl1(lellld dintre st ra leglr. şi tael!t;l. Cu IIlte Cllvlnte, In fiecare rlnal exis t,' 1111 phm de joc. tonstrui t In funclle de pozilia tuturor forţelor şi. de asemenea. IlC baza Ideilor strategice şi tactice care I,ot fi uplicate In acea pozitie. Iu partida Smlslo\'·Simaghlll (diagnl1lHI Xl.\') albul a lIi'isil ",alea cea m~i seur L:1 de realiz;lrc :1 :I'\'fllliajului să u pozilional: I.Rel) ! 11118 2.Tb6! (estI' neeesaril eliberarea cImp ului ",6 pcntru r egele alb) 2... Re8 3.Rd6 TI!!: 4.Re6 Tr.2 5.Th7 l (Impingind regele ncgru la marginea tablei) (i ••• f:e8 S.Ta7 Rb8 7.Te7 şi negrul Il ceda t. In studiul lui A. Herbslmaun (diailI'ama XLVI) negrul arc un mare avan' taj ma terhll, dar figurile sale sint J)ro~ t aşezate. Continuarea coreeltl esle legaU de saeriliearca ulthnulul pion: 1.eUI

lNTIWDUCERE

XL V 8HI SLO\'·sl llAOmN. lfOOlOO'·...

I~I

27

Janskl-Plankov (dlllgTllma XLV Il) albul a folosit faptul cii negrul avea un nebun răII , 1.NdS! U:dB (acce p tarea sa crificiului ('"ste fo r\ ată; dacă 1.. .Nh8 Iltunci 2.Nc7 Ng73.Rc5 Nh8 4.Nf8 Re8 5.HcO Rf8 6. ~ " I"larea ~. h~) 4 •..• : U ~ . IlIS n'o (;01 albul dă mat In trei mutări 1. Td4 lUI 2. TO~ Ue l 3. TOl mat.

~

Ceva mal greu este malul cu tu rnul dacă

r egele

poziţie

părlil

mai shlbe

ocu pă

0-

centrali\. In pozilia din diagrama

15 albul Joacă 1. TH Udă (reiaU v III 1 ... Rc6, vezi varianta B) :!. Te4! (tăind accesul regelui negru pe coloana ..0") :!.•• ReI> {relativ la 2 ... Rd6, vezi varianta 3. Td 4 1 (acum regelui negrII \'1\ fost luată şi coloana "d") 3 ... ltIJ5 10. Uda R c(i 5. Rea! (penlru a trece adversarului mutarea) ă ... llb5 (d u pă 5.o.ReG albul joac:'\. 6. Hb4 RbG 7. 1'd6 + Rb78. Rb5Re7 9. R e5 Rb7 10. 1'e61 Ra7 11. Tb61 Ra8 12. Re6 Ra7 ] 3. Re7 Ra8 14. TaC. mat) 6. Te-il 1lbG (sau 6 ... Ra5 7. 1'b4 r

Ar

M al In 2 mulUri

varianta principalii) 2 ... RgU 3. Tii UliU 4. RI. ROB G. 1106 Rh8 G. TIS mat, sau 1. Ta7! 1\18 2. ReG RUR 3. RIS Rh8 >1. RyB ROD 5. Ta8 UlAI. In pozll itl din 13

Ra6 8. Re4 BaS 9. Re5 I Ra6 10. neG Ra7 11 . TM + RbS ]2. Ta5 neS 13. 'faS mat) 7. nI» RaS 8. TeG + 1'1..7 9. Ha:> Rb7 10. Rb:> nn7 11. T67 + Ra8 J2 . Rb6 llb8 J3. Te!; RnU 14. TeS" mat. "Varia n ta A. 2 ...Rd6 3. Rd4 neS 4. T86 + Rbă (sau .. ... Re7 5. Re5 Rd7 6. Rd5 Re7 7. 1'd6 Rb7 8. TeS Ra7 9. Rc5 Rb7 10. Rb5 Ra7 11. Tb6 şi m at In 3 mutilrl) 5. Td6 (cu scopul de

"

Albul

ct~ligd . Tn exemplu l 14 dă moI tn muldri

3

a/bul

a trece mutarea adversaruluI) 15...RII" (la 5 ... Ra5 urmeuA 6. Re4 I Ra4 7. TaG

.'\ATel. 1.\\I'OTR1VA RE:GEUJI SINGL'R:

mat) ti. TbG + l1n3 7. ne;; . )\(11 depl .. le albltl jondi !lupii metodn Indleo'll1\ In a nnllzn d!agral11ti 13. Varianta D. 1... n ('6 :!. ndl ~ (pentru ca, dad negrul joac:1 2 ... Rd6, sll oblige regele negru sil se retragă pc linia a 7-(1 prin 3. 1'f6 + . La 2... ne7 cti mal bine esle :i. T\d5! Ild7 oi. 1'f7 + Re8 5. Re6. Dacă 2 ... Rd7, atunci 3. Bdă Re7 oi. TII Rd7 5. Tf7 + . 511U 3. H6 Re7 oi. RI'5 Rd7 5. 1'eS ne7 G. TtI ; I'te. După cum se \·ede. de dala aceasta rstt bine ea regele pilrPI I11nl tari sil lie aşe~at la Il\tervulul unei ll1ul!lrl de cal fal1l dl' rellele advers: \'u l mal s u~ 2. Bd.l! şi 3. Rd5 I FOllrle des spallul se mleşorea7.:1 eu ajutorul unor ndnsem · na te mut1lrl de turn: vezI mIII s us 1. 1'[.1. 5. 1'e6, Il. TdG) :! ... UlHl a. Tfa .... Ud7 10. nd::> 111'7 IS. ne;; Ud7 6. TeG I (luInd advemarulul eoloanll ,,1'"') 6 ... Re7 7. Td"! (oeuplnt\ ş i coloana "d") 7 ... Ub7 8. Rd:> Re7 fl. Re" Itb7 10. Te6 ! IIn7 II. 'Tb6 şi mat In trrl muU'irl. ll .\T UI. CU UOI

~lm U XI

"

Ilcgrului, 7... Rgl 8. :-llIl

CAPITOLUL

38

I

Albul clfllgd

28

Mlml

Albu / "

t;/.~l/g(1

negru: 1. C06 + (so poatej:lca şI 1. Cd 7 -1.. ReS 2. n eS He' 3. Rd 5 Rd8 4. Rd6 , de exempl u 4... neS 5. NgS Hd8 6. Nf7, sau 4 .•• ReS 5. Co5 Rd8 6, Nf7. AceastA metodă de tn ghcsulrc a regelui negru esle dală In analiza tIIagramel 27) t •.•"08 :!. Re:'> 1tdB 3.11d6 Re8 4. Nd" RdB ti. Net! UeB 6. Cf1 UdB (dacă G... Rb S, aluncl decide 7. Cd51, de exemplu : ? .. RA ? 8. Nb5 Rb7 9. Rd" sau 7... ReS 8. Re7 Rb8 9. nd7 Rn7 10. Nb5 cu mal In citeva muttl.ri) 7. Cetj . 1Ie8 8. Re.1 ltb8 9. RM R eS 10. Nh:'> Uh8 11 . Xn6 R n8 I:!. (Ali Ilhll 1:1. r.ttl + " nil 14. Nb7 mal.. De dnta ncca~ta loall' figurile nlbe parcurg un dru.'U care mnlnleşte 1I1era ;\1 ri'lSlurtlal;,\. Inghesulrl'1l. regelui prlal 111 centru nu se pont l;l face decit prin Ilcllunea coor· donatJ\ II tuturor Ilgmllor. tn pozitIa din di3JlTIlma 29 urmea~i'I: 1. R,,' 11117 :.!. Nn RhG :1. ms nll7 .t . ( :c3 UliU fi. Ne8! IIh1 G. :\'116 + llh8 dup:'! ca re survine potl \ ln ulll diagrama :ln, sau :.! ...llh7 3. fUG RII8 .t. f.~\'t Rb1 (;. NU6 + llh8 şi rC1.uI U\ din 1l0U acccaşi pozitie. Dud 1...1\1It>, at unci 2. ma RhG 3. M7

cfşfigd

nll7 oi. (eS! nJunglnd la

pozi ţi a pc care am analizat-o. tn poziţia din dl:lgrnmn 30 nllml Joac!l J. CI:! 1 (după aceasti'l mulare nehunul l şl compl etează armonios acţiunile­ nebunul control ează cim pu ril e albe, calul pe cele negre) 1...1\e6 :.!. Ne-i Rf6 (regele negru cautA 511 se Indrepte sp re coltul h8 şi nu sp re cimpul a8, care esle alb. DacA 2 ... Re1, atunel3. Rd5 , de exemplu:

,\\ATUL IMPOTRIVA REGELUI SINGUR

:3 ... Rdi 4. Nf5 + Rc7 5. Rc5 Rd 8 6. R d6 .Re8 7. Ce5 Rr8 8. ne6 Rg7 l'J. Cf7 Rg8 10. Rl6 şi se ajunge la poziţia SUfv e nită dup ă prima mulare It ncgrului In poziţia di n dlagrmna 26; la 5 ... Rb7 u rm ează 6. Ce5 Rc7 7. Cd7! Rb7 8. Nd3 Rc7 l'J. Nb5 RdB 10. Rd6 H eS 11. Nc4 Rd8 12. Nf7 ReS 13. Cc5 şi clşligă; ·sau 6 ... Ha6 7. Cd7 I R aS S. Ne2 Ra6 9. Na4 Ra5 10. Ne6 Ra6 11. Rb4 Ra7 12. Nb 5 ! nb7 13. Hc5 R e7 14. "'c6 RdS · 15. Hd6 Re8 16. Nd5 HdB 17. Nf7 şi clştigă, deoarece a surven it o poziţie analoag" celei de după mutarea a 8-1t a negrulul, In pozlţllt din d iagram a 26. Dacă dUI)1I 3 ... H d7 4. N15 + negrul joacii 4 ... Hei, atunci 5. NeG! RrG 6. Rd6 Rg6 - vezi diagrama 29, sau 5 ... ReS 6. R d6 RfB 7. Rd71 R g7 8. Rei Rg6 fi. Ng.j R g7 1 0. NI5 Rg8 11. Ce5 ! Rg7 12. Cl7 1 RgS 13. RIG RIS 14. ="'117 I ajungind la poziţia din dlDgrama 26 după mutarelt a treia a albulul) a.Ulli IU7 4. Nlo RIS 5. NeG! Rfl6 şi s-a aju ns la pozi ţia din diagrama 29. Coordonarea a cţl unJl o r fi gurllOl' uşoare .se ob ţine aşezlndu-se calul cit mai aproa-

pe de nebun, pe UUII I di n cimpuri le de aceeaş i culoare cu diagonalele lui. Un exe mplu al llUel asUcI de acţiuni a cal.ului ş i nebunul ui este It rătal In al\ltli7.a p oziţ i ei din di agrama 30. Un alt exemplu bu n pe aceeaşi temă este acela din diagrama 31. Dup:'\ J. I:d51 r egele negru nu pOlite părilsl zonll colţului a8. tn conlln uare albul dă mat, cum s-a ariltat In ana1i7.a diagra mei 25, de exen\ll!u: 1 ...1\h7 2. ne:l nb8 :J. Rd4 Rb7 4 . R e5 n e8 G. Rd6 Rd8 6. n ..6 neR 7. Re7 Rb8 8. RdO Rb7 9. Rd7 Rb8 10. Cb6 Rb7 11. Ce8 Rb8 12. Noa RaU 1:l.Re. Rb8 H. Rh6 RII8 Iii. Ce7 nbO 16. Cc6 + RII8 17. Nb7 mat.

Tot ceea ce s·a s pus desp re nebun ul de cimpuri albe este pe deplin valabil şi pentru nebunul de cimpuri negre; planul de clşUg este analog 1 . J b P011UI din dl ",r.. m.. SI. dUPA 1. Cd51. ~JI'e1 8 ntllU" f"'~ "ImPreoural". Spatiul conlrolat de el .. te elal. cU exce"jl .. eJmpurl]Of bG III e7, ~u Irlun,blu\ "6·aS·d8 . Meri" atenlle J>OZIII.. luI Ch~ron (Alb: Il,7. Nb3. Cd3: Nellu: R eT). In tare tlbtrw.te6 de mltocare .. ~felul nes' u _1& Umlt.. t~ de I rlunKblul aS·aa·fII. MetOda luI CWron .. b&&ea:. nm mS! ti. lI e6 lI eS! (c1ştl gln d din no u o pozitia) 7. 17 1- n l8 8. ltlU - pa t. :"1egrul Qr n p u i ul !lIsll juca ş i :!."lIg7 :1. "nr. 1l17. deollrl'ce dllpil 4. Iti, el lot ar fi Imtut juca 4".1118. Pent r u şah lstu l Incrp,Uor este Ins" mai bI ne s,' 11:'slrete ojlo7.i ţ ln In lonlt· rinul ll rill' de aces t fel.

"fi'

lumi:ri

.. n asigura l'"\ remiza ,1I·03rl'(·" 1.lou lil (·slc ci I' l u rn: l. .. ltll" :!. ItbG nnn :1. ul> ilhI '1. ,,7 + It nll ă . Tlnl>. CInd p ionii sint 1)(" ,·.nlooul1 ["[Iîlur. dştigul este !"!teoLl a '" I ngrt'lIial din ,:nll1. M 3. Rg4 e5 4. R ,114 c4 etc. S-ar p~rea cA, In acest caz, prin analogie cu regula pătratului, examinaU III capitolul "Rege şi pion contra rege", pionII trebuie considerati ca sttn d cu o linie mal aproape de cImpul de translormnre. Atunci, conform reguli! lui Cht'ron, suma cllrelor nr fi de 3 -+- 4 _ 7, Iar "pătratul mişcător", Indicat In diagrama 75 printr-o li nie runctatll, ajunge la marginea tablei. Fondul chesllunll nn este Insii. ace~ta: pionII care se află pe cimpurile initiale se apărA unul pe ailul, IndiCerent de interval ul dintre el. fn poziţia din diagrama 7,,6 , dup~ L ReG negrul poate juca nu num ai L ..eG, ci ş i 1... nb2 2. R:e7 e6 3. "dG e4 şi plonul nu poate fi oprit.

"

poziţi11or

de tlpul celei din diagrama 77. El"emplul 78 se soluţionează In modul următor, 1.16 + nn (sau 1... Rh7 2. Rh5 Rh8. 3. Rg6 Rg8 4. f7+ .RfR .'i. (4)!!. RlI5 RIS 3. RUS RuS 4. 17 + nls fi. 141 (acum rindul la mutare este trecut negrului) 15... R e7 6. Rg7. 77

78

" Albul

N egrul

clşligd

Trebuie tinut seama că In f1nal urih: cu plonl izolali , Ilarl.ea mIIi t arc arc adeseori poslhilitatea de a clştiga veulnd In ajutor cu regele spre unul din plonl şi sacrHlclnd u-l pc celiilalt. De exempl u, In pozit ia din diugrnma 72 negru l clşllg:l dup,\ 1_ Hei H 2_ nda Rd7 3. nell HeG ' din ca rtea lu i G. Lcvcn riş "Ş ahu! penlru Incepi\ torl", 1953) adve rsarii a u dat rr-

" Ap:lrarcl\ pian ul ui cu clt lul din fu lii

este cu mult mIIi rcu

,-\l/Ild m iză

c1şligil

( !) deş i clştigul este foar te s im pl u: l.b7 + R:a7 (sau L..R:b 7 2. :18 0 + R:ali 3. R e7) !;!. b8D + R:lln :1. Uel;. La c t ş ti g du ce de aseme nea 1. Rd7 R b7 2. a8D+ R aS 3. ReG RbS 4. b7 Ra7 5.b80+.

şi

poate du ce la

De exem plu, In podţ l a d in tl lagram a 84, d u p ă 1. tuS (l. eli Rd6 2. R b2 Re7 3. Re3 R: b8 4. R e4 R Il(':i .t . 1If12. RIlS r.. m:.l R:c7 6. Uei llh(;. snu 1... "01:1 2. CIl:'i (~a u 2. Cd5 Rd4 3. Il - or iund e Rc3, clştlgl nd pio ll ul nlb. Dacă 2. Ca6. alu nci 2 ... R c3 3. bol Rc4 ur mal de 4 ... Rb 5. N u aj util nici 2. Cc6 , de e xe m plu: 2 ... Rc:J 3. (';e5 Rb4 etc.) 2 ... Rc2!!J. Cd1 + U(':.I. ln ul doîl~1I cx~ m [ll u (di a gr amn 86) remi7.ă.

TRANSFORMAREA PIONU LUI IN DMIA

85

Negm/ , /a mu/(Irt:

53

87

ob ţine

remim

albul obţl nl' de asemenea victoria, deoarece lire la dlspor. i\lc o ma nevril I)e ca!'c n-o avea llIal InaInte: 1".U e3 ~ . t:eÎi ! nd~ :1. (:,,4 ! lId:l II. lIU:! (l\ lanev rn Cd7-c5-a4 permite s:1 5e elşti ge timp pe ntr u apropierea regelui) " ...lI eli ... nr:1 Rb3 6. I\e,f ! I\: nll 7 ......1 fiM 8. Ud:;.

In pozl\la din lliagrama K7 albu l trehule sI'. jonee ,. t:r:1 ! TIM :!. eri:! ! (ou 2. Cd 4?? Rc3 t remi~.ăI 2 ... Ite3 :1.1t1l3 eu e l şli g uşor.

Face execp\ie plonul care stII [le podţi a inl(laIă. 1n pozIţ i a elin dIagrama 88

Albul la mII/ore eI,agb

Illonul ui CII calul dIn rală este pe de pli n siguri!, datorlt{t faptulu i c1I. Ia 1. Cea negrul nu poate juca I. .. Uh2 dl" cauza 2. nil. In pozl\la dI n diagra m a 89, după 1. Cr6 UM' 2. Ue7 nlbul cl şllgă uşor. Dacii planul este marginal, atunci po t surven i greub\\ i In rcalh:arca ctştl ­ gulul. In diagramele 90-92 sIn t prezen·

apărarea

88

86

90

A lbul

c/ş/igll

Rtmizil

CAPITOLUL II

tate· trei poziţII de rem i ză. Negrul mută cu r egele de la b7 la a8 şi InapoI. Dacă regele alb ajunge pe unul din cimpurile a6, h6, c6, c7 sau c8, atunci negrul este pat. 9!

92

Dia 4. Cg8 + RI7 li. C'4 RI8 8. ee6+ RI7 7. Cda+ RÎ8 etc. Dacă InsA negrul ar fi Jucat ! ... RI7?, atunci după 2.Cf3 nla 3. Ce.O el ar fi fost obligat să elibereze regele alb din cursA (calul s-a apro· plat de regele negru fArii şah). 95

96

Negrlll la mulart: Iau r t:ml:1i

Albul cI#iy,l

In exemplul din diagrama 93. pentru salvarea plonulul există trei mIJloace: 1. a7, J. Cba ~i 1. CM. Primele douil duc Insă numai la remld: 1. u7 Rb7 sau 1. Cba Rn7. De aceell trebuie Jucat 1. CM! n a7 2. Rea RRD 3. RlllI RbU 4. Cdă! RnS 5 . Ce7 + RhS 6. 117 + şi plonul se transformă.

93

Albul la mulare clşliga Po~i~la din diagrama 94 este de asemenea toarle InstrucUYă. 1. a6 + ]\u8 2. CM (dupQ, 2. a71 partida e remiză , iar 2.Rb6? nu merge din cauza patului) .2... Ra7 3. Cd5 RII8 4. . Rba şi se ajunge la o poziţie cunoscută din exemplul precedent. Foarte Interesantă este poziţ i a prezentată In diagrama 95. Pentru obţi­ nerea remizei negrul trebuie sA-şi aşeze regele pc un cimp de aceeaşi culoare cu cimpul pe care se arlă calul In acel moment: 1...Rr8! 2. c ra RI7 a. Cc5 +

Clştlgul cu nebun şi pion poale fi studiat din exemplul 96 ; 1. Ub2 ne;; 2. Rb3 Rb6 :1. RM lIb7 4. Rcă Re7 5. bO + 111.11 G. Ull5 Rba 1. UeG ne8 8.111 + Ub6 !t. ,,"'e li! Ru7 10. Re7. Nebunul şi un pion care nu este de margine faCe remlz:l numai cu pionul de eal (diagrama (7): 1. RbiS (sau 1. Nb8 R:b8 2. Re6 ne8 (remlzii) 1... RaS! 2. Ra;> RII7 3. RbtJ.

97

98

D. PONZlA...'U. 1182

Rem/tll

R t:mi:d

55

TRANSFORMAREA PIONUl.UI IN DA."tA

Nebunul ş i plonul marginal nu clş­ 'lig:1 Intotdeauna. De exemplu, In poziţia -dIn diagrama 98 regele negru nu poa te fi scos din col lul a8, deoarece mutArile 1. a7, 1. Re7 şi 1, Nd6 duc la pa t, Iar odupil L Rc6 Rb8 2. a7+ Ra8 3. Rb5 Rb7 4. na5 rcmiza este cvldentă. Clş­ tlgl.l1 se ob ţin e (Iacă pianul marginal Inaintează spre un colţ de transfo rm are -de aceeaşI culoa re cu culoarea cimpurilor pe care merge nebunul. Altfel partida poate fi remiză. In poziţia din diagrama 1)9 albul elştlgă asUel : 1. .. UU4 (la 1...Rg'l'/ urmeaz:l 2. h4 1) 2. R e2 Rh5 3. 813 nUIl 4, nU" Rb? 5. RU" RU? 6. Nd4 + Ril7 '7. M R{lS 8. nuo Rf8 9. il:; IIflS 10. h6 RfS II. h? etc.

99

100

el,Uga rea plonu lul a6) " •• IUe7 li. RIt5 ReS 8. ReS Rd8 7. Nb8 Re8 8. 07. Dacă In pozIţia inltlală regele alb ar fi stat la c2, atunci negrul ar fi obtinut remiza dupA J. a5 ReG 2. a6 Re? 3. N'a7 Rei 4. Nd4 R e7 li. Na7 R e6. In sllrşit, dacă In poziţia din dlasrama 100 rege le a lb' 5e mută la b5 şi regele negru la d7, atunci duce la clştlg 1. NeG R e8 2. neS (sau 2. Ra6) nepcrmlţlnd regelui negru d ajungă In col!. De asemenea, esle bine 1. Rb6 R c8 2. Ne5 '. , cn de ImOO.Ud!4 tllt bUII .. CIlIlDa\ltt t1l .. flnlurUor din e&pltolul Il ...... de din urrnltoarel8 e%,,,,pl •. IUII'* din p....::tlcl. el ,Un Ct'lIDPMII1 .. d.. lWd lt ; 1. Alb; Rd5 . Na7. pion . 5. N.g-rn: 11.07, piOd b 7. "-Ibu' 1.. muta,e olşUgi.: 1 • .B.~ ! (dU IDA 1. Rt6' dld ... uz .. 1... 11& -t- i. de n.",,,I .. 2. N': b8 + Rb7 .... n'I ... - "ni dlft(l"'''''' 100. nu 2. a: b8 + Rb7 Cu .... mlll. - ... zI dlll(l ...."'.. 97. Albul I ... bule ... eu""""" """,...u. comblnRlle de .... m1s .. 111 ',0 nl1e CU .. nJl am 10..,..1 momenl. cit ~t mai Unlu. tu pnrlld .. l'aultlell·Metf;e •• Nurenbe,.,.. 1888, .... Juu~ 1. ReoI n .s + r el "'venarU a u dat ' o""de ......,t ..... ) 1 ... lld (dup" 1...1>6 2. a& Rell ~. n« 1I.d7 4. N;b& Rea ~.N. 7 . .. u 1 ... 1>5 2.•' ltc& a. Re3 I Rd6 4.Rb--I Re(! 6.Ra; ~I a lbul obllne po.lIla dl0 dl",,,,mR 100, la. 1 .•. Rd7 2. Re5! ner 3. )(b6 ReS 4. Rb& duce 1.. plerde ... a plonulul 1>1) ~.N" I (lmr,le~ldod o dat" pent.u totd •• una b7· MI .t ... R8 " r..,e remlzi: 1. C:dl ! {I:d6 Ila o remlzi uoreU~ _ ve>! dl .. _ ~...m .. 1209 - duoe 1 ... Ndl 2. c:oa N:t8 3. Re3 11;(7 4. lU"l Rf4 ~. "RKl - 111 ,""I:elo .Ib nu Jl1· lolul XV. Cum am ~"'ut Ind. molie _1 111 c u plonl de ambt le pArti ... transtom'l a :!. D1l2 + (şi aid, In cazul une i greşeli , poate surveni o re mi ză; 2. R e5?? Te6 + I 3. R:e6 pnt) 2 ... RM 3. Db2 + RuG 4. DIl:J + Rb5 .1). Da7! (albu l trece rindul la mutare adversarul ui. N u merge acum 5 ... T e6 d in cauza 6. Dd7 , nici 5 .. .Ta6 din cauza 6. Oe5 + R a4 7. Rei 1 De acee a tu rn ul trebuie să se d epăr teze de rege) 1S...ThG ~ . DclS+ R aS (du p1i S... R a4 7. Oe2 +

Albul

Rb5

a.

clş/igd

Dc2 + Ra4

l). Rc5 negrul pierd Cl (alătu ri de aceasU. j uca şi 7. O a3 + . de

." "'u 7. De8 +

muta re se poa te exempl u : 7 ... R b5 8. Dd3 + Ra4 9. Oe2 + RbS 10. Oe2 + Ra4 11. RcS T h 3 12. Oa2 + Ta3 13. 0114 + , sau 7 ... R b 7 a. De7 + Ra6 9. Re5 T h5 + 10. Re6 T h6 + 11. R ei T g6 12. O a3 + RbS 13. Od3 + . Bine este şi 7. De3, da exemplu: 7 ...Th5 + ? 8. Re6, sau 7 ... T bS 8. R eS Ra7 9. Oe7+ R a6 10. O dS T bS + IL Rc6) 7 ... nblS O. DIlS + R a6 (retragerlle regelu i la b4 5au b6 duc la pie rderea t urnulu i. Iar dupA a...RaS 9.Re51 se creează o plas1i de mat) 9. neă! Rb1 (se amenin\ a 10. OaS m at) 10. Df7 +! R1l6 11. Da:! + Rb71!! . Dg2 + RaG 13. DaR mat. Să a nallzlim p ar ticu larltăţ lle acest ui Unal. S1I presupu nem că d u pă 7. DeS -'(diagrama 107) negrul jOlleă 7 ... Ub6 .

107

Albul

c1şligil

D AMĂ

5.

IMPOTRIVA UNEI f iGU RI SA U A UNU I P ION

fn aces t caz urmeazA 8. Dd8 +

n ••

11. Dd I (cu scopul de a pregllt! to. Rc5) ' ••• Tbe (desigur , nu 9 ... R b6? 10. De3 +

-cu cl~tlgul t urnului) IO.Rel) Rb? 11 . Dd? + 12. De8 + RII? 13. Dc? + Tb7 14. Dlfi+ Rb8 15. n e6 şi s-a aj uns la pozi ţia l ui Phllidor (diagram a 103). D acă du pă fi . Da? tu rn ul negru se retrage la g6 sau f6 (In loc de 5... Th6), atun ci sa poate aj uuge din nou la pozitia lui PWli do r, de exempl u : 5 ...TII6 6. De5 + ]b6 7. De8 + n a? 8. DeD! Tb6 9. ReS Tb8 10. DaJi + nb7 11. Oe6 + Rn7 12. De7 + Tbi (după 12 ... Ra8 13. Oa5+ R b7 14. Db6 + Rc8 t 5. Dc6+ R d8 16. R d6l negrul este făcut mal) ta_nn 5 + "b8 14. Re'. In pozUla din diagrama 108, joeul eontl nu ă Il4ltel : 1. Df.l + 1 Re6 2 . Re4 T e$ (dacil 2 .. .Td6. at unel 3. Df5 + ) a. Db6 + Rd7 "". Rd40 1 Tb5 1). m6 R e7

n ••

rl tA a t aeurJlor d uble, după ee In preala bil se o bţ i ne pozi ţia lu i Phllidor (diagrama 103). tn a fara eomblna t lel de pat IITăta te In diagrama 103 (2 ...Te6 + 1) şi tn diagrama 106 (2 .. .Te6 + " a p ăr area poate juea la obţi ne rea următoarelor t rei poz i ţII de remiz A. In po z iţ i a di n diagrama 109

10.

11 0

III

108

NtgT!lI Incepe

A l blll cf4ligd

(sau 5... TaS 6. Re4) 6. R e4 Tlla 7. DeG llb7 8. RM Ta6 9_ Dd7 + RbO (n u este lOai bi ne 9... Rb6 10. Db5 + Ra7 11 . Re5 et e.) 10. Rb5 Ta7 Il. Dd8 + Rb? 12. Uh8 (pentru a treee r indul la mu tare adver5aru1ul ) 12... Re? 13_ De8 l Tb7 + 14. R e" Ta7 15. De5+ I fib7 16. RII;; Re817. RbEI Tb7 + 18. nlll! şi albul eiştlg1i. As tfel, In marea majorita te a eazu.rllor, dama elşti gll eontra turnului dll lo-

şi

lace rt mi:fl

negrul Joae,' 1...Th7 + 2. RUG Tb6 + , ~au 2. Itll::; Tg7 + 3. Rh6 Tb7 + I 4. RUfi T1I7 + ti. RIă (5.Rf6 Tg6+ 1) ;;...TI7 + 6. n e;; Te7 ; In pozi ţ ia di n diagra m a 110 ur mează 1... TU7 + 2. RM T h7 + 3. RUG T1l7 + 4. Ilhl'i Th7 + ti. RU"" Tg7 + 6. Ut3 TI7, iar In poz i ţia di n diagrama 111 re mi za se obţi ne prin 1...Tg3 + ! 2. RM (altfel albul e pa t) 2 ...T,,-i + ! IlA~I I\ CON11lA ll AMA I n teresantă este pozilJa din diagrama 112. Alei albul esle f!'lră pulere, deoareee la 1. De6 + u r m e a ză 1... R:e6. Daeă Insii poziţ ia di n diagra m ă este deplasat;} măea r eu o eoloană spre drea pta , atune l albul obţine r emiza pri n t . Da8 + .

CAPITOLUL III

611

Din oonlril, In pozitia (!in d ia grama 113 negru l se salvea7,~ cu ajutorul palului: 1.. ,Dd:) + 1 2. 0 :01 3 p:1t. POlli \l a din diagrama 114 poate survenI din finalu l

•••• ... 112

115

114

--

a aii'

a a

N egrul cf~ligll

113

Albul 10. mulare c/~/ig(j

116 :XBUlIANN·N. CI~ligd

eli care esle la mulare

:x .• n." •.

{n,lanlA ,U"'N'

"relle ~i pion contra rege şi piO ll" . dup:!. transfOl'lUarC8 ambilor pioni In dame. Dacă la mutare este albul, alunci llccidc J. DI\6 + , Iar dacă la mu lare este negrul, atuncl clşllgA ci prin 1... Det fn poziţia .din diagrama 115 clştigul se obţ i ne In modul urmMor: 1. DU2 + Hei 2. DUI + nh2 :J. Jlr2 + n n3 (sau 3 ... Rct 4. Oe l + Rb2 5, Od2 + Ro3 6. Db4 + Ra2 5.Db3 ma l) 4. De!1 + : 1t1l2 5. Ud2 + nhl 6. Rb:1 şi m alul c~tc inevi tabil. O grcşCll1i. 1116 II(:! (dcsIGu r , nu 5... RrI ? 6.Hf5) G.Dde! lUI i.IlH + ! nil' 8. De:J + lUI 9. nr:l + "ti III. nr:; Rd:! II. I)f:! Udl I:!. 011 ", + He i 1:1. Dc:J + Ildl 1/0. Od 3 + Ue l 1:;. Ue/, lU:! 16. DI:J + Re i 17. nd:! Udl 1lI. D:e:! + Hei Il!. De:!

mal. In acelaşi fe l se ob ţine c l ştigul dac:. adversar ul are un pio n de dam" sau dc cal. Pozi t ii de 1"emi7." sint ucele.a In care dama nu poate da şah sau n u poale lega pionul. 111 diagra ma liS este pre ten t atii o "cehe p01. ltie. CarActerist ici> ei este că regele păr\ÎÎ mai tari ap ă ră de şahuri pe eoloan,; regele ad vers, iar acesta Sl ll pe un cimp de altă

c uloare decit flumQ. Tre buie obiervat d In Iloz ltia lui GIITcLl ky-Kornilt. dam a poate sta şi pe cim pul IS, ia r regele alb şi pe cimp urile eG sau e7. l) epla~ l nd ultima II07.1Ue sp re d reap t a. remh:a eSlC posibHll numai CII regele al b la 17 (diagrama 119). Dac~l dama Rrc pos ib ili tatea fle d e o da un şah , fie ele ;\ lega plo nu l, atunel ~c obţine clşti gul. De el\ri aLe exemplelor 118, 119 $1 121. Dac! dama cite si t uatA mal jos de linia a ~aptea, atunci clşUgul este asIgu rat In orice CIIZ (vezi diagrama 122). AIci decide t. OM Rc2 2. Db2 Rei S. of4 Rc2 4. D12 Rcl 5. Re4 dlI> 6. ReS; b ine este ,1 5. Del Rc2 6. DeZ Rcl 7. De4 + Rb2 8. Od3 Ret 9. De3 + .

SA deplasAm In diagrama 122 regele 122

$1 ma t In doul muU\rI. Poziţia din diagrama 121 este remiză, deoarece regele alb ImpiedicA mutareă 1. OM. Sint posibile poliţII de remiză $1 a luncl cind dama se anA pe ,linia a şaptea.

Un u.:emplu este

poz i ţia

din

dIagrama 121, cu regele alb mutat la e6 sau eS, Iar dama la f7. Pot fi date 12 1

123 A. THOITKJ

(~ n"tllIl

IIDIII »llIdlll)

DAM}.. IMPOTRIVA UNEI FIGURI SAU A UNUI

PION

63

negru la c2. Atunci duce la cl,Ug 1. Dg6 + Cun05clnd sub tlllU.ţll e arătate mai sus, nu n te greu de găsit calea . pre re miză In poziţia din dlagrll m a 123; 1. neS! n!W + (sa u I...Rl4+ 2. nn t remlxil) 2. Rd7 I şi plonul se transformă. O Jfe,eald ar II , In enmplul 124, 1. D:d2 ?? Corect es te 1. Df:J + ! Rd 2. Rg21 dlD 3. Df! UlaI.

t . DM! RI2 (SIIU I... Rel 2. Od4 RIl 3. Ogl mat) 2. DM + Rei 3. DM , . RU 4. DOi mat. Cu plonul de turn aluns"pe pen ulUm a lini e, apllrarca are asigu r a t ă, de regulA ... remiza, dacii r egele atacului nte situat relativ departe, dincolo de "limita apro-· pleril". In poziţia din diagrama 126,.

124

126

Tn

poziţ ia

din diagramn 125 alb ul d::i.

mal cel mal IIrzlu la m ut area a patra: 125

Remird. Linia Itfnfi! reprezinta "Umila apropierii" nu ajută nici bloca rell plonulul dc d ire' rege. Oupil 1. Db3 + Rul Il.lbul nu-şi poate Apropia rcgele din cauza pn t ulu\. Oinc l nţeles şi planul de turn pierde Impot ri va damel. da cii regele advers pOllle lua parte In luptil. Peutru flccastfl el trcbllie sA se Mic, ' !lnd la mutare, In spallul a5·d5-e4·el-al. "Limita IIpra]llcrl!" rcgclui Il.lb, arHIIU In dJasram eie 126 - 120, c. 6. Rg» Rd4 7. RU" TII 8. CII:! Tbl 9. (:a" TM cu cl ştigul calului. In poziţia din diagrama 152, c alul este prln~ după 1. .. R95 (sau 1. ..Cd2 2. Tf4 1 R g5 3. R e5 Cb3 4. Tf2 Rg4 5. Tc:! 152 J . AVEUBAClI. 1948

151 NEtnIAN:S-· ST.lUNITZ. BlUl on.BRden. 1810

şi calul es te prins) ~ . Td:l: CbG(sau 2 ... Cb2 3. Td4 I şi clştigă) a. 1'0.1" ~ RU6 (3 ... Ca8 4. Rd7 Cb6 + 5. Rc7 Cu8 + 6. Rh 7, uu 3 ... Cc8 4. T1)4 Ca7 5. Rd7) oi. l"M Ce8 5. Ud7 Ca 7 U. Tb7. l nteresantll este In cii o pozit ie (d ia· grama 153) : 1. Tt3!, de exemplu 1... Cb!! 2. 'rea Cd l 3. Tlla CII:! ". -Tel"!, sau I ... CM 2. T13 + (izolind din timp Tl.'gele

n

CAPITOl.UL IV

153 1. ",,-V:IUUIA.CH.

1~'8

Fllră l"dola11l, nu Intotdeauna calul izolat trebuie să fl c prins. Un exemplu a fost dat mai Inainte (diagrama 14.9). Merită atenţie poziţia lui Cehover (diagrama 154), In care datorită Ingenioase! mutări t. .. ReS albul este obligat să pt!rmltâ fuga calului prin punctele a4 sau dt. In multe cazuri partea mal s labă

pierde dadi arc regele Izolat la marginea tablei. In poziţia din diagrama 155 se poate juca la zugzwang: 1. Td8!, dar la ctştlg duce şi 1. Tb7 + RII8 2. Re7 r ~7 (sau 2... Cd6 3. Tb6 Ce8+ 4. Rd7 Cg7 5. Tb5) a. Tbti. In poziţia din diagrama 156 aJbul clşUgâ după 1. Tb8.

Albul la mulare

155

156

157

158

ef~ligiJ

negru la marginea tablei) 2 ..• Itg6 3. R eG Cel! -1. neG R05 5. Te3 Cel a. T03 + nM 7. RI4, sau t. ..Ce5+ 2. RdG Cb7+ 3. RI!6 Cn5 + (dacă 3 ...Cd8+, atunci 4. Rd7 Cb7 !). TeSl) 4. nd1 (cu ame· nlnţarea 5. Tel) 4 ... Ce4 li. TI3 + RgG 8. ReG (vezi diagrama 152) 6...Cd2 (Ia 6 ... Rg5 urmenz1i 7. T(31) 7. TI41 Rgri 8. neS: Cb3 9. Tf2 Ro" 10. Te!! etc.

15' V. CE BOVER,

IOS~

Iu exemplul 157 decide I.T!:!. Iar In exemplul 158 aJbul joacă 1. Td2 net 2. Tb!! şi calul se pierde. Analiza aceslor exemple foarte simple duce la urmiitoal"el e com::luzll: 1. Nu este bine pentru apărare sA-şi punll regele sau calul In colt. 2. Este absolut necesar sA se evite opozitia (verUeală sau orizont al1l.) In!.re eal şi regele advers.

In unele pozi]l i apărarea obtine remiza Negrul/a mulare obtine remim

chiar cind rescle sllu este Izolat la mar-

TURNUL CONTRA UNEI FIGU RI SAU A UNUI PION

I

glnea tablei (diagra ma 159): 1.•.{:a3 2. T. 2 Cbl I (dacA 2 ... CbS, atun e! 3. T a6) 3. Tg2 Co3 4. Th2 Cbl I (dacă 4 ... Cb5, atunci 5. T a2 ctc.) 5. Ta2 Rdl : 6 . ,'e2 r...3 7. Th2 Rei 8. R e3 r.1I1 + 9. 1\b3

Rt m i:1l Cd2 + IO.Re3 (:III + ! II.Uda eu;! 12.Ta 2 ebl 13. Te2 + Rdl 14. Tb2 H ell (dac~ 14 ... Ca3?, atunci 15. T b31) 15. Tba Cd2 16. Te3 + Udl 17. Te8 ebl 18. Tei Ca3 19. Th7 (sau 19. Ta7 Cbll 20. Ta2 Rct 1) 19... Rel 20. TII2 (d u pă 20. Thl + Rb2 rege le negru scapă de ia ma rginea tablei) 20... Cbl 21. Ta2 Rdl! Pezlţia calului şi regelui indicată In diagrama 159 este cea mal b u nă. Calul deţine Opozilia diagonal ă tată de regele advers. Iar la opoziţia dIrectii el mută pe pcn· ulrlma linie CII şa h .

100 J . KL I N{;

~l

B. RORWITZ.

16 1

AI/mI

c/şfig,l

1 8 ~1

Rem;u'l Rezultatul j ocului llll se sc h îmb~ dacă figurile di n ultima diagramă spre d reapta. L a o deplasare maxim 11 obţinem o altă poziţie de rembă (d ia· grama 160). Aici regele şi calul şi-au

deplasăm

schimbat locurile: 1. Te!! Rbt 2. TO:!" Ce3 3. Tr2 Cfl4. Ta2 "1111 ... TU2 + nht 6. T08 Cd2! (din cauza poziţiei dc co l~ Il regelui. aceasta este singura nlutare. G reşi t csle 6 ... Ce31 di n cauza 7. Rg31. de excmplu : 7 ... CfI + 8. Rf2 Ch2 9. 'fg l mat: 7 ... Cdl 8. 'fc8 t; 7 ... Cc2 8. TeS i: 7... Cf5 + 8. Rf2 1: 7... Rgt 8. R f3+ 1. Ră u csta da asemenca 6 ... Ch2? din cauza 7. Rg31 Rgl 8. Tg7 I CU + 9. RIS+ Rh2 10. Rf2 I sau 7 ... CU + 8. Rf2I) 7. Rg3 (Ia alte mutări ale albulul S6 poato răspunde 7 ... Cft sau 7 ... RgI) 7... UOI I 8. Td8 CII + 9. m3 Ch2+ 10.1\03 Cl1+. sau 8. Tfl7 nu 1 9. TeT Cb3 to. Rl3 {".d2 + II. R e3 Uel 12. Rd3 + Rdl 13. Th7 (13. Ta7 Cbll; sau 13. Te2 e bl t 14. T t2 Rcl vez i diagrama 159) t3 ... Cn ! 14. TII7 Rrt. Să examinăm alte cIteva exe mple. De ce In poziţia din diagrama 161 n egru l pierde deşi I'stc la mutare 1 Regele negru se-

aflll In colt şi nu controlează chupu1" 17. Cu o sill gură mutare negrul n·are timp să-şi ImbunătlIţtască poz i ţia, de· exempl u : 1... R08 2. Te8 I sau 1. .. Ch7 + :1. nt7 (se poate juca şi 2. Rg6 Cfa + 3. Rf7 Ch7 4. Tca + ) 2 ... Cg5 + (dacă 2... Cf8, atunci nu 3. R:f8 pat. ci 3. T eS) a.nU6l tn alt excmplu (diagrama 162)· calul stă foartc rilu: 1. ne3 Rel2. Tg1 + Cll + 3. JlI;!! , sau 1. RU3 Rili 2. TOB CII + --'d a că 2... RlIl, atunci 3. R(2) :1. 1U3 + ! nh2 ~. nr2. Exemplul 163 se soluţi o nează mul t mai Uşor drc lt se ind lcll In cartoa lui J. Rablnovlel " Endspie}'! : 1. Te41 (limitind lllobtlltatea ca· lu lui cu ajutorul opozi ti ei dia gonale).

CAPITOLUL IV

162

l G3 1. lIABI:-."O\' ICl.

,,"Endoplel". IgSS

a plicind cel mai bun sistem de ap1l.rare: 1... neR ! (nu 1...Rd8? 2. HdG şi clştigi!.) 2. nd6 Cb8 I 3. Te; + Ud8 ... , Tel caS (se poate juca şi 4 ... Cd7) li. Te8 CIII 6. Te7 Ca6 7. Tb7 ReS (In poziţia din dlagramll 165. al bul obţine cl,Ugul: 1. Td8 1 de exemplu 1 ... Rb7 2. Tdl! n·orlnmle 3. nM! şi clşUg~. sau 1 ...Cal 2: Tdi + Ub8 ! 3. Ub6 n eR 4. Te7

+

165 Dlnl.,un

!lIbul 11'1 mutare

"'O"U""'(I

.un _. XIII

A Ibul d~lîgll

dşlîgll

l ... cr8 (pierde 1 ... Rh6 ş i 1 ... Ch8 din cauza 2. Tg41) 2. TM + ! (In loc de aceasta. RabÎ!lovlel propunea 2. Rf7 Cg6 3. Tel Ch 8 + 4. Rr6 Rg8 5. Tai Rh 7 6. Tgl şi e1ştlgă) 2... Ry8 3.Tu4 .J.. R-orhmde .... Rr7. In poziţia lui .~Illelullg (d iagrama 164) Ilegrul ob!l ne remiza

Albul la

164 .'. AYELmW

mnf(J~

cf~{j911

166 Dln\.r-un

m .o~riA

din oec. XIIl

TURN Ul. CO",TRA UNE I FIGURI SA U A UNUI PIO",

"da u. Te::J ! şi elştlgil. sau 1... Ce I 2. Ttl7 + Ub8! 3. Uba RI!O 4. Te7

+

şi

elştlgil.

tn pozitia din diagrama IGG sInt posibile astfel de eontinuilri : 1. T(7 + I "fiG 2. TI4 fe::J 3. Te? şi clştlgă; sau 1••• RA8 2. Rbfl 1 şi elş U ~ă; sau 1. .. RbO 2.Tb7 + ! Rn8 (2 ... ne8 3.Te7 Cf6 4.Te6) 3.To71 Ce3 (3 ...Cd2 4 . Te2 Ce4 5. Re7) oi . Te::J! Cdl (4 ... Cbl fi.Td3) li. Tia Cb2 fi. nb5 sau fi. TII3 + . 1n po7.ltia din diagram a 167 Jocul continu A astlel: 1. ndG! ChG 2. n eG Cg1 3. Td3 Re6 (3, .. Ct.! 4.Td4 I ReG 5. Rf5 Re5

167 Dlntr·un ro. nu ...I. din _. XIII

75

Cg·1 [" Rd 5 Re7 6, Rd4 R d7 7. Tg6 şi elşUgil. sau 2 ... Rc8 3. Te6 Cg4 ,1. Tc8 + Rb7 5. Te2 C'6 6. Te6 Cg4 7. R d5 şi elştigll) 3. TeS {'.gol 4. ltllG + "b5 ti. RM Cf2 6. Tllfl IIM 7. TU:! Cdl 8. Td2 Ce3 9. rb2 + şi clşli gii, sa u 1...nb6 2. Td2 (sau 2. T e2) 2".Ce3 3. 1112 + Ral> oi. ne:> nllol G. 'fd2 CJti 6. Td3! Ce7 7. TIa {'.gS 8. Rd6 nb:> 9. TIU! Citi 10. RdS Cg2 II. UfA lle4 12. Tit Re3 13. T!ll şi clş­ tfgă. In JHl7.i\ia din dlagt'ama 168 ur· mea7.ii 1. nol(; Cl,ij (n u sah'CII7.:l nlei alte eon tinll ~ri, de exem plu 1. .. Rb6 2. T d4 I şi clşU gll, sau 1...Cf8 2. T g5 ~ şi elşligă. sa u 1... Cha 2. ReG Cgti 3. Td4 ~ ş i ctşUgll, sali I. .. Ch4 2. Th5 Cg2 3 . He:; Ce3 4. Rd4 Cc2 ~ 5. Rc5 Cel 6. 1'15 Cg'l 7.Rd4 ! şi clştigii; dacă In ulllma varianli\ sejoacil 2... Cf3, atunci 3. Rd 5) 2. TII2 I RM (sa u 2... Cgti 3. Tf2 r Rb6 4. n6 Ch4 5. Rd5 + şi clşUg>lJ 3. Re5 l pOJ:il lc l lui Euwc c u or lCitII coloane nu In nu e n~eu!l rC7.Ulta lu l luptei, c u ex cepţ i a CAzuluI pianulu i de lurn. In pozilia din diagrama 210. dup,l 1. T e" + IIn 4 2. n g8 M 3. T e4 + UD 3 .oi. IlUii h3 ii. Tt:l + n ll 2 8. Rg4 bi: 7. Te2 + " II I n. RO:I hl C+ 9. "'3 albu l dşt1g~ .

210 .\1' . .lWWF.. I U 4

Ut ml : 1l

lUa 6. IIM 1\I2, cit ş i dup i!. 1. TII:; Rf4 2. n tll g.t :1. Td1 u ra oi . lUă y:1 It. Td 3 + IU:! 6. 1U4 Vl!: 7. T d2 + RU 1. nr:J g lC + (I:ompa r!\ e u dl a grallln 159). In exem plul 209 p Oli Le urma 1. 11,,8 (1:1 1. R!? cel lUA I bun r h puns ute 1... g4 1) 1",0" 2. ndti 93 :1. Ud 4 IU-1. 4. lida (sau 4. T hS g2 1) -' ... 111:1 G. '[118 02 8. TIa /. nu:! eu rem t 7. ~ ellm\. Dllcii In

+

AI/mI la mu l are

c/şfig:OVlC'! . ,,"[Od8Plel". 19as

W

..\lb,,1 la mllll>.re

remila

dşligt'i

R:III 3.l\to! , sau p ri n 1. Il!':! IIU:! :!.Ue2 8g1 3.m3, In arara pozlţlllor examinate, este

necesar

să

studiem

şi

citeva cazuri

mal complicale (diagrama 224): 1. hl>

(se poate juca şi direct LRrS, ajungind la variante similare) 1...(&4 (dacă t...Ci13, alunci 2. Rf5! şi clşl!gă) 2. RI" (desigur nu 2. 1\7? Cg5 + cl ştiglnd pionul) 2 •.. Cg:J + (sau 2 ... Cd6 + 3. Rg6! ~I clşUgă) a .HeS! (eslI'. bine şi 3. Rg6 !) 3 ...CM 4.1\7 şi albul ctşUgâ. Trebuie ob$ervaU poziţ ia 'foarte bună a regelui In variantele 1. •. Ch3 2. nti> şi 2 ... Cg3+ 3. Re51 In care ~e creează .• opozlţla diagonală" n calului ~i rr grlui şi dt a$tmtnra In vnrlontcle

X e{Jful

In /III/fare (act remitd

duce şi 1... HI7 2. a6 Ce6 3. a7 Cc7 + 4. Rc6 Ca8 5. Rb7 şi clştlgă, sau 3 ... Re7 4. Rc6 Cd8+ 5. Hbfi I şi clştigă) 2.all Ud7 (se pOlIte juca şi 2...Ce6 3. (17 Ce7 -! 4. Re6 Rd8 5. Hb7 Hd7, 5au 4" Caij 5.Rb7 Rd7 6.R:atl Hc7) :1.11.7 Cd 3 5. a6; insurldent pentru remiză III l u mlllure

c/ş!i(ld

dşlig,)

Rh8. CdSl , In ca~ "",,rul la mula,.., r",," remlM: 1... CI1 + ! ("umal ..... 1 O ,loa~ RIIA mU"" du"" la plerd...1J . n~% Cef 3,.' t 46 4, IlI! Ccil 1... !>Oau. luoa ~I 4•.•11Kl1 - Il(ImpKral1 cu dla~,ama 229, Aceea,1 operalle !'IOaH rllos. tA de ....,' lrie..ea unul nloo liber. &au de un .\.aC dublu , De uemplu , 1" 1""IUa IAlb, RK7. pion e4. SOIl"TU: Rb5. C I16(:rlflclul uoula dintre cal. od~I.lt lu,)ll cu Auoeea ImpOtriva. . t>lo~lIo' liberi. folool»d Ol ....!!a Iac\ld d-.e.ldmal lua ~I bau lA. pe stIlOul tluhlu.

,

Oa p i ' Ql ul

Vl

PION CONTRA UNUIA SAU MAI MULTOR PION/. PIOl\I CONTRA PIONT

Ori care şahlst tare trebuie să cu noască bine flnalurile de ploni cu care se Incheie des t ul de dcs difi cila lupU din joc ul de mij loc sau din fin al, după di spariţia t ut uror figurilor. tn )nulte cazuri rezullatul pa rU dcl dep inde de aprcclerea ius t ~ a fi nal ulu l dc plou! care rezultă. j' lOX CONTU ,\ !'U);\"

Foarte des aces t fi nal se trans form ă In fi nalul "Damă con tra pion" - In cazul t r an sformării unu ia di nt re pioni In damă, sau In finalul "Damă contra d amă" - In cazul transfor mArii am bilor plonl In damă (vezi capitolul III). ŞI mal des 5C ajunge la fi nalu l "Rege şi pion contra rcge'· (vezi capi tolul II), dcoa237

rece In procesul luptei unu l dintre pionl poa te fi capturat. In poziţia din diagra ma 237, după 1. Rd6 ~bB 2. Uea lla7 3. n e7 RaB 4. U,bB albul obţine ctşllgul. Urmli.lorul exempl u (diagrama 238) duce la remi z ă ; 1. JUG Rb1 2. U:"S RjJ7. Tn pozi ţia di n diagTama 239 poate urma 1. U:bl> Jld4 2. Ra6 Udli (sau 2 ... Rc4 3. b 5 ş\ clşti gll.) 3. b5 Ud6 4. R.7 lte:7 5. b6 + ş i plonul se transformă In dam:'!. Tn pozitia di n diagrama 240

239

240

238

.-\Ibul 1« mu/«re

Uemi~ă

c1şligă

Albul

clşligă

Rem ită

Insii, lupta se Incheie numai cu rem iză ; 1. II ;M Rf4 ! 2. Rh5 IUut (cste suficient ca regele negru s1l ocupe un ul din clml)Urilc f7 sau 18 ca remiza sti fi c Qslgu rată) :J. "b6 (dad 3. h1, atunci 3... Rf6 ş i

PION CONTRA liNU IA S AU MAI MULTOR PION!. PIONI CONTRA PIONI

4 ... Rr? cu remltA asigu r a tă) :1 ... RrS 14. bol {sau 4. Rh7 Rg5 cu clştlgul pionulul hJ) 4 ..•Rl7 (cea mal exactă continuare, .(jar !e poate juca şi 4 .• ,UfI'i li, lI5 lU6. O mare importanţii practicii ar~ ,podll .. tTln dlagramll 2'11.

Dac!' la mutare este albu l, atunci ·declde 1. m:"O (nu direct 1. RI4', deoarece dupi\ 1... Rd3 regele aiI: sc an ii In zug.zwa nR ~I trebu ie !/I pilr~seasC!l apărarea p lonului silu: 2. Rg3 R :e3 3. Rg2 Rd2 ~l negru l ctşti g::l) 1... Ud :} 2. JU4 (pentru Li clştlga albul a trebuit sii treacA rIndul la mutare adver!iflrul ul : lat::l pentru ce '('gele alb a ajuns la 14 In două mutări In loc de una. Acum In lugz""ang este negrul) :!...nt4 3. n:e4 ,1 albul clştigă. O deslllşurare analoagl1 n jocului are loc dacllla mutare este negrul: 1... Rd21 Inu I. .. Rd3 din cauza 2. nr4 şi negrul alunge In zug:!:wang) 2. lU4 IId3 (acum In zugzwang este albul) 3. 1\113 n:e3. Soluţia celorlalte cxemple este mult mal dificilA. In poziţia din diagrama "242 urmenă: 1. eS (se poate juca şi 1. Rc6, de cxemplu 1...e5 2. Rda Rg6 '3. R:e5 Rf7 4. Rd6 $1 dac/( 1... Rg6, atunci 2. e51 IntrInd In varianta princ:.lpalli) 1...RgI 2.ReG R1I5 (o mutare foarte şi­ 'teDti) 3. Ud' 1 (dacll. direct 3. Rd6?,

97

'42

J. BE H(lJ,;II. I88Q

aluncl dup:1 3 ... RI51 clştlgli negrul compar/( eu potlţla precedentă) 3. .. RI5 " . RdEl Rgl! G. R :e6 RU7 6. Rd7 etc. Dacă In potlţla Iniţiali la mutarc este negrul. atunci partida e remld : t ... e~ 2. JI d R06 3. Rdi> RI6 . R:eii Re71 Se poate juca şi 1...RU 8. Similar se rewlvil şi studiul lui Gri4 gorJev (diagrama 243): 1. bG 1 ~h7 2. IIM

'43

;:(. GRIGOHl}:V. 1'26

CA PITOl. Ul. V I

98

Uc7 :]. R e .. ! (lnstallndu-se In opozitia diagonală. Greşit este 3. Rd 5?

~ lmpl ă

245 SCHLAGE·A..BOE8. BerLIn. 11121

Rd7 I 4. Re5 Re' I şi remizA) 3 .•• Dd7 -1. Rdi:> Re' o. Re8 Rb7 8. Ud8 Rba

7. R eS Ba' 8. Re' l\a8 9. R:b6 Rb8 ID. RaSI Negru l la mutare obţine remlzll prin l. .. hG! 2. ll e4 Rh' 3. lld G R e' 4. l\e5 Rea (negrul aşteapU m utarea R:b5 pen tru a clştlga du pă aceea o poziţia prin mutarea Rb7 şi a obţine astrel

remiza) ;;. Ub6 (III 5. R;b5

u rmeuă

5 ... Rb71 reml1.U) 5 ..• RbO I 6. RnS l1 e7 1 7.1I:br. Rb71 i\lerită

T